Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principiul de funcționare
● Rigide, la care turația variază puțin când crește sarcina motorului (de exemplu la
motoarele asincrone sau de curent continuu cu excitație în derivație);
● Elastice (moi), la care turația scade mult cu creșterea cuplului rezistent la arbore
(de exemplu la motoarele de curent continuu cu excitație în serie);
● Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți componente:
stator și rotor. Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce
include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și
înfășurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în
interior. Este format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea
rotorică. Între stator și rotor există o porțiune de aer numită întrefier ce permite
2
mișcarea rotorului față de stator. Grosimea întrefierului este un indicator
important al performanțelor motorului.
A fost inventat în 1873 de Zénobe Gramme prin conectarea unui generator de curent
continuu la un generator asemănător. Astfel, a putut observa că mașina se rotește,
realizând conversia energiei electrice absorbite de la generator. Astfel el a constatat, că
generatorul "inițial" era de fapt o mașină electrică reversibilă, care putea lucra ca un
convertizor de energie bidirecțional.