Cutia Pandorei

(Zeus stă pe un tron cu un fulger în mână. Arată foarte rău temperat.)

Naratorul 1: Reveniți cu noi de-a lungul timpului în țara grecilor antici.

Naratorul 2: Grecii credeau că zeii lor trăiau pe muntele pe care îl numeau Olimp.

Naratorul 3: Cel mai înfricoșător și teribil dintre toți zeii era Zeus. Era vanitos și
adesea crud.

(Zeus își mângâie barba și râde de public)

Naratorul 4: Și când era supărat, toată lumea suferea.

Naratorul 5: El a fost renumit pentru că a aruncat fulgere spre pământ pentru a-și
arăta puterea.

(O persoană intră pe scenă. Zeus sare în picioare și aruncă fulgerul

asupra acestui biet nefericit care țipă și se strecoară)

Naratorul 1: Dar, într-o zi, Zeus a decis că aruncarea fulgerelor asupra oamenilor
inofensivi începea să-l plictisească.

Naratorul 2: Așa că s-a hotărât să trimită ceva mult mai rău pentru a tulbura lumea.

Naratorul 3: El i-a chemat la el pe ceilalți zei și zeițe.

Naratorul 4: Toți s-au grăbit să stea înaintea lui Zeus în timp ce stătea pe tronul său.

Naratorul 5: Și a așteptat cu răsuflarea tăiată să audă ce avea de spus.

Zeus: Colegii mei zei și zeițe, am decis să pedepsesc omenirea. Nu mă

respectă suficient și este timpul să le reamintesc de puterea mea.

Zeii: Dar ce vrei să facem?

Zeus: Vei crea o femeie frumoasă și o voi trimite pe pământ să se

căsătorească cu uriașul Epimeteu.

Zeii: Dar nu-l va face asta fericit?

Zeus: Cu siguranță că nu, căci o voi face vanitoasă, egoistă și prostească.

Acum faceți cum v-am poruncit.

Zeii: Imediat.

Naratorul 1: Zeii au fugit cu toții să facă așa cum ordonase Zeus.

Naratorul 2: Nu după mult timp s-au întors cu femeia.

Naratorul 3: Zeus se uită la ea și apoi zâmbi.

Zeus: V-ați descurcat bine. Această femeie este frumoasă. Dar ea este, de
asemenea, egocentrică și lacomă. O voi numi Pandora. Pandora,
puteți vorbi.

Pandora: Bună ziua Zeus. Vă mulțumesc că m-ați făcut atât de fabulos de

uimitor.

Zeus: Este plăcerea mea, draga mea. Acum voi trimite după bărbatul care va
fi soțul tău. O să-ți placă de el pentru că îți va da orice ceri.

Pandora: La revedere! Sunt multe lucruri pe care mi le doresc, cum ar fi haine,

bani și bijuterii.

Zeus: Sigur că da. Dar există un lucru pe care trebuie să-l ceri.

Pandora: Ce este acesta?

Zeus: O cutie de lemn pe care fratele său Prometeu i-a dat-o pentru a o păstra
în siguranță. Cutia este plină de lucruri pe care Prometeu nu vrea ca
oamenii să le aibă. Dar nu-mi place Prometeu, așa că cred că este
corect ca voi oamenii să le aveți, nu-i așa, draga mea?

Pandora: O, da. Da, de ce ar trebui bătrânul Prometeu lacom să păstreze aceste

lucruri pentru el?

Zeus: Pe bună dreptate, Pandora. Și dacă soțul tău te iubește cu adevărat, te

va lăsa să ai cutia. Îmi promiți că îl vei cicăli până când ți-o va da?

Pandora: Oh, promit.

Zeus: Bun. Acum, Hermes, adu-l imediat pe Epimeteu aici.

Hermes: Cu o scuturare a călcâielor mele înaripate am plecat, Lord Zeus.

Naratorul 4: Hermes, mesagerul zeilor, a zburat repede pe pământ și l-a adus pe

Epimeteu foarte speriat înapoi la Olimp pentru a-și întâlni mireasa.

Zeus: Ah, iată-l pe Epimeteu. Ce părere ai despre Pandora, viitoarea ta

mireasă?

Epimeteu: Este cu adevărat minunată, dar, Lord Zeus, nu vreau să mă căsătoresc

cu nimeni.

Pandora: Da, sunt frumoasă și voi fi soția ta, indiferent dacă îți place sau nu,
pentru că așa a spus Zeus, așa că acolo.
Naratorul 5: Epimeteu a putut vedea că nu are rost să se certe, așa că el și Pandora
s-au căsătorit imediat și s-au întors pe pământ pentru a trăi.

(Zeus și toți zeii și zeițele ies din scenă, lăsându-i singuri pe Epimeteu
și Pandora)

Pandora: Ei bine, Epimeteu, nu crezi că ar trebui să-mi cumperi o rochie nouă pe

care să o port?

Epimeteu: Da, presupun că da.

Pandora: Și voi avea nevoie de un colier cu diamante pentru a merge cu el.

Epimeteu: Foarte bine, mă aștept să-mi permit.

Pandora: Oh, da, și vreau acea cutie de lemn pe care ți-a dat-o fratele tău.

Epimeteu: Nu, îmi pare rău, dar nu poți avea asta. I-am promis lui Prometeu că o
voi păstra în siguranță și nu o voi deschide niciodată.

Pandora: Nu mă iubești?

Epimeteu: Ei bine, da.

Pandora: Vrei să mă faci fericit?

Epimeteu: Bineînțeles că da, ești soția mea.

Pandora: Așa că dă-mi cutia.

Epimeteu: Nu.

Pandora: Dă-mi cutia! Dă-mi cutia! Dă-mi cutia!

Epimeteu: Nu! Nu! Nu!

Naratorul 1: Pandora și-a lovit piciorul de furie și Epimeteu a ieșit furtunos din
cameră.

Naratorul 2: Cu toate acestea, Pandora era hotărâtă să aibă cutia misterioasă. Ea

credea că trebuie să conțină bijuterii prețioase sau monede de aur.

Naratorul 3: Așa că s-a hotărât să-l fure.

Naratorul 4: S-a ascuns în spatele unei perdele și a așteptat ca Epimeteu să se

întoarcă. Nu a trebuit să aștepte foarte mult.

(Reintră în Epimeteu ținând în mână o cutie de lemn.)

Epimeteu: Bun. Pandora a plecat. Fără îndoială că se admiră undeva într-o
oglindă. Ei bine, voi ascunde cutia aici, astfel încât să nu o găsească
niciodată.

Naratorul 5: Epimeteu a ascuns cutia și apoi a părăsit din nou camera.

(Pandora iese din ascunzătoare)

Pandora: Deci nu o voi găsi niciodată, nu-i așa? Ei bine, Epimeteu, pentru
informarea ta, soția ta are creier, precum și frumusețe.

(Ea ridică cutia)

Și acum voi descuia acest sicriu și mă voi ajuta de aur sau bijuterii sau
orice altă comoară este ascunsă înăuntru.

(Ridică capacul, se uită în interiorul cutiei, apoi țipă îngrozită și

aruncă cutia în afara scenei)

Naratorul 1: Cutia nu conținea deloc comori.

Naratorul 2: În schimb, fiecare lucru rău creat vreodată a fost prins în interiorul ei.

Naratorul 3: Iar acum Pandora îi eliberase.

Naratorul 4: Creaturile oribile, ale căror nume erau Ciudă, Furie, Ură, Invidie,
Boală, Foame, Război și Durere, au năvălit în cameră și au dansat în
jurul Pandorei înainte de a se grăbi să aducă necazuri și dureri de inimă
lumii.

Naratorul 5: Pandora a căzut în genunchi disperată, dar apoi o ultimă creatură a ieșit
din cutie și s-a îndreptat spre ea. Creatura a luat-o de mână și dintr-o
dată Pandora s-a simțit mai bine.

Pandora: Voi nu sunteți ca ceilalți. Cine eşti?

Făptură: Pandora, lăcomia ta a eliberat necazuri teribile în lume, dar eu sunt aici
pentru a încerca să fac lucrurile mai bune. Numele meu este Speranță.

Naratorul 1: Și așa s-a întâmplat, chiar dacă Pandora deschisese cutia

Naratorul 2: Și lasă toate ororile libere

Naratorul 3: Așa cum Zeus știa că o va face

Naratorul 4: Ființele umane nu au renunțat în disperare

Naratorul 5: Pentru că Speranța era în lume.