ISA 200-299 - Principii și responsabilități generale

ISA-urile sunt elaborate în contextul auditării situaţiilor financiare de către un auditor și trebuie
adaptate în funcţie de necesitate în situaţiile în care se aplică auditului altor informaţii financiare
istorice.
ISA-urile nu tratează responsabilităţile auditorului care s-ar putea regăsi în legislaţie,
reglementări sau în alte surse în legătură cu, de exemplu, oferta de titluri de valoare către public.
Asemenea responsabilităţi ar putea fi diferite de cele prevăzute în ISA-uri. În consecinţă, deşi
auditorul ar putea considera anumite aspecte din ISA-uri utile în asemenea circumstanţe, este
responsabilitatea auditorului să asigure conformitatea cu toate obligaţiile legale, de reglementare şi
profesionale relevante.
ISA 200 Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurareaunui audit în
conformitate cu standardele internaţionale de audit
ISA 200 trebuie considerat punctul de pornire pentru înțelegerea ISA clarificate. Standardul
conține obiectivele și dispozițiile fundamentale care trebuie respectate în toate auditurile informațiilor
istorice. Acest standard este atât de important încât toate celelalte ISA-uri conțin o notã care aratã cã
standardele trebuie citite împreunã cu ISA 200.
ISA 200 aratã cã existã douã obiective generale ale auditorului:
 Să obţină o asigurare rezonabilă cu privire la măsura în care situaţiile financiare ca întreg sunt
lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, astfel încât să poată
exprima o opinie privind măsura în care situaţiile financiare sunt întocmite, din toate punctele
de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil; şi
 Să raporteze cu privire la situaţiile financiare şi să comunice după cum este prevăzut în ISA-
uri, în conformitate cu constatările auditorului.

În plus, ISA 200 conține un obiectiv care se referã la situațiile în care nu se poate obține o
asigurare rezonabilã, caz în care auditorul, în funcție de circumstanțe, poate sã emitã o opinie de audit
cu rezerve sau sã exprime imposibilitatea emiterii unei opinii sau sã se retragã din misiune.
ISA 200 conține cinci dispoziții distincte

DISPOZIȚII ETICE
Auditorul trebuie să se conformeze cu dispoziţiile de etică relevante, inclusiv cu cele referitoare la
independenţă, în legătură cu misiunile de audit al situaţiilor financiare.
ISA 200 ne reamintește cã auditorul trebuie sã respecte unul sau mai multe coduri etice, în funcție de
jurisdicția în care auditorul își desfãșoarã activitatea. Codul etic, inclusiv respectarea mãsurilor de
control al calitãții, stã, așadar, la baza modului de desfãșurare a unui audit.

SCEPTICISMUL PROFESIONAL
Auditorul trebuie să planifice şi să efectueze un audit cu scepticism profesional, recunoscând faptul că
pot exista circumstanţe care pot determina denaturarea semnificativă a situaţiilor financiare.

RAȚIONAMENTUL PROFESIONAL
Auditorul trebuie să îşi exercite raţionamentul profesional în planificarea şi efec tuarea unui audit al
situaţiilor financiare

SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE ȘI RISCUL DE AUDIT

Pentru a obţine o asigurare rezonabilă, auditorul trebuie să obţină suficiente probe de audit adecvate
pentru a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de scăzut astfel încât să poată ajunge la
concluzii rezonabile pe care să îşi bazeze opinia.

Aria de acoperire a auditului

Opinia auditorului privind situaţiile financiare tratează măsura în care situa-ţiile financiare sunt
întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare
financiară aplicabil.
O astfel de opinie este comună tuturor auditurilor situaţiilor financiare. Prin urmare, opinia
auditorului nu asigură, de exemplu, viabilitatea viitoare a entităţii şi nici eficienţa sau eficacitatea cu
care conducerea a coordonat activitatea en-ti tăţii.
Cu toate acestea, în anumite jurisdicţii, legile sau reglementările apli-cabile le-ar putea impune
auditorilor să îşi exprime opiniile în privinţa unor aspecte specifice, precum eficacitatea controlului
intern sau consecvenţa dintre un raport separat al conducerii şi situaţiile financiare.
Întocmirea situaţiilor financiare
Legile sau reglementările pot prevedea responsabilităţile conducerii şi, după caz, ale
persoanelor responsabile cu guvernanţa în legătură cu raportarea fi-nan ciară.
Totuşi, amploarea acestor responsabilităţi sau modul în care ele sunt formulate pot diferi în
funcţie de jurisdicţie.
În pofida acestor diferenţe, un audit efectuat în conformitate cu ISA-urile porneşte de la
premisa că atât conducerea, cât şi, după caz, persoanele responsabile cu guvernanţa au re cu-noscut
faptul că au responsabilitatea:
 pentru întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară
aplicabil, inclusiv, după caz, pentru prezentarea fi delă a acestora;
 Pentru controlul intern pe care conducerea şi, după caz, persoanele res ponsabile cu guvernanţa
îl consideră a fi necesar pentru întocmirea unor situaţii financiare lipsite de denaturări
semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.
Raţionamentul profesional trebuie exercitat pe tot parcursul auditului. Acesta trebuie, de
asemenea, să fie documentat adecvat. În acest scop, auditorul tre-buie să întocmească o documentaţie
de audit suficientă pentru a-i permite unui auditor cu experienţă, care nu are nicio legătură anterioară
cu auditul, să înţeleagă raţionamentele profesionale semnificative realizate pentru a for-mula
concluziile cu privire la aspectele semnificative apărute în cursul auditului.
Raţionamentul profesional nu trebuie folosit ca o justificare a unor decizii care nu sunt, altfel,
susţinute de faptele şi circumstanţele misiunii sau de suficiente probe de audit adecvate.