Portofoliu Cu Jocuri Docx Копия

PORTOFOLIU
JOCURI
DIDACTICE
Pentru activităţile
Din învăţămîntul preşcolar
Cuprins:
1. Jocuri din folclorul copiilor.
2. Frămîntări de limbă.
3. Saluri de dimineaţă.
4. Numărător.
5. Pauze de relaxare.
6. Jocuri pentru degeţele.
7. Jocuri didactice la arta plastică.
8. Jocuri didactice la literatura artistică.
9. Jocuri didactice la matematică.
10. Jocuri didactice la dezvoltarea limbajului.
11. Jocuri didactice la cunoaşterea mediului.
12. Jocuri didactice la educaţia fizică.
13. Jocuri de rol.
14. Jocuri didactice la alfabetizare.
15. Jocuri didactice la educaţia pentru societate.
16. Jocuri didactice la educaţia pentru sănătate.
17. Jocuri de autocunoastere, de prezentare si de
cunoastere interpersonala
18. Jocuri de cooperare si de comunicare
19. Jocuri de creativitate si de confectionare
20. Jocuri de energizare si de spargere a ghetii
21. Jocuri de afirmare
22. Jocuri de incredere
23. Jocuri dinamice
24. Diverse jocuri pentru copii.
JOCURI
DIDACTICE
Din folclorul copiilor
Jocuri din folclorul copiilor
(Folclor de dădăcire a copiilor mici)
De dezmierdare
Mititica,
frumușica,
Păpușica,
Cine acolo-i mititică,
Cine acolo-i singurică?
Sau
Puiul mamei, puișor,
Crește mama scump odor:
Puiul mamei, puișor,
Puicănașul mamei.
Țăpușele
(Cineva dintre cei mari lovește încet palmele copilului una de alta și zice: )
Țăpușele,
Țăpușele,
Mititele,
Frumușele.
Copăcel
(Când copilul începe a se ține ,,copăcel,, a face primii pași, unul mare se dă puțin
înaintea micuțului și îl cheamă spre el, rostind: )
Copăcel,
Copăcel,
Că ți-oi da carne de miel
Și-o costiță de purcel.
Hop, țup, țup,țup.
Hai, hai, copăcel.
Sau:
Măricel, măricel,
Fă un pas mititel,
Fă doi pași,
Fă doi pași,
Dragul mamei copilaș.
Sau:
Vin-la tata, măi Dumitre.
Să-ți dee tata plăcinte:
Două reci, una fierbinte.
Vin la tata, măi Dumitre.
De-a huța
(Copilul ce stă pe piciorul vârstnicului, este ținut de mânuțe, ca să nu cadă, și dat
,,huța,, în sus și-n jos, zicându-se în tactul mișcărilo: )
Huța, huța, cu căruța
Pân-la lelea Măriuța
Și unde-a fi drumul greu,
Oi pune și calul meu.
Sau:
Huța, huța, cu căruța
Pân-la lelea Măriuța
Și-napoi cu săniuța,
Sanie cu patru cai,
Pân-la badea Nicolai.
Sau:
Hopa, hopa cu căruța
Pân-la lelea Măriuța:
Măriuța nu-i acasă,
Numai fata cea frumoasă.
Nu mai plânge
(Un copil care plănge, e liniștit astfel de unul mai mare: )
Trei plăcinte-ntr-o tavă,
Nu-i mai plănge, ci-i mânca:
Lapte dulce-ntr-un uscio,
Nu mai plănge, măi fecior!
Fața
(pentru învățarea noțiunilor de ,,ochi,, , ,,gură,, etc)
Aista-i ochiul-dedeochiul,
Asta-i gura-balagura,
Aista-i nasul- fărtănașul,
Asta-i geana-coțofana,
Asta-i fruntea-tăvăluc,
Hap de țuluc1
( La ultimul vers copilul e apula de părul din frunte. El răde.)
Sau
Închide ferestrele ( i se pune mâna pe ochi)
Trage obloanele ( gene )
Închide ușa (gura)
Răsuceste cheia.(nasul)
Jocul degetelor
Aista-i urs,
Aista-i ursoaică,
Aista-i lup,
Aista-i lupoiacă,
Aista-i vulpoaică,
Are coada lungă,
Vine să te-mpungă.
Leapșa pe lopată
(De obicei mama ia căpșorul copilului cu amândouă mâinile-ca pe un boț de aluat-, îl
leagănă ușurel și zice: )
Leapța, leapșa pe lopată
Și-nc-o dată și-nc-o dată.
Înc-o dată, uite-acuș!
Huștiuliuc! În cuptotuș!
„Lună nouă” – pentru belşug

Lună, lună nouă
Taie pâinea-n două
Şi dă-ne şi nnouă.
Ţie jumătate,
Nouă sănătate
La vară bucate!
„Căldăruşă plină”- pentru belşug
Căldăruşă plină
Haidem în grădină,
Unde am o floare
Ce-o să crească mare
Dacă e stropită
Şi e îngrijită .
„Treci ploaie”- pentru alungarea ploii

Treci ploaie călătoare
Că te-ajunge soarele
Şi-ţi taie picioarele!
Cu un mai, cu un pai,
Cu sabia lui Mihai!
Variantă
Du-te ploaie călătoare
Că te prinde sfântul soare.
Şi îţi ia picioarele
Cu un pai, cu un mai
Cu sabia lui Mihai!
Plină de coji de mălai.
Cărămidă nouă,
Dă doamne să plouă!
Cărămidă rea
Dă Doamne să stea!
Cântece (descântece) pentru soare”

Soare, soare, ieşi afară
Să-ţi dau floare de cicoare
Uite, soarele-a ieşit
Şi cicoarea a-nflorit!
Variantă
Soare, soare, ieşi din închisoare
Că vin două căprioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din flori de tei.
Variantă
Negurice , rice
Fugi de pe colnice
C-o să vină soarele
Să-ţi taie picioarele!
„Melc, melc, codobelc”

Melc, melc, codobelc
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă
Şi bea apă caldă.
Şi te du la Dunăre
Şi bea apă tulbure.
Şi te suie pe buştean
Şi mănâncă leuştean.
Să vină fetiţele
Să-ţi vadă corniţele
Şi să spele rufele
Să le –ntindă pe nuiele
Să latre câinii la ele!
„ Melcul supărat!”
Vine melcul supărat,
O furnică l-a pişcat.
Şi cum vine pâş, pâş, pâş
Întâlneşte-un cărăbuş.
Melcul strigă-n gura mare,
- Nu te mai prăji la soare
Dă-te-ncolo, nu-mi sta-n drum,
Că te iau în coarne-acum!
,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor

Mămăruţă – Ruţă / Suie-mă-n căruţă,
Şi mă du la vale /pe mine călare,
Variantă
Mămăruţă-Ruţă / Fetiţă pestriţă
Încotro ai zbura / Acolo m-oi mărita!
„Cântecul ariciului”
Măi arici, arici, arici,
Măi arici pogonici,
Mergi la moară / De te-nsoară
Şi ia fata lui Cicoară.
Cu papuci din coji de nuci,
Şi cercei de nouă lei.
Cu mărgele de surcele
Cu cercei de brebenei
Cu mărgele viorele!
„Cântecul cocoşului”
Şi era un Moş / Şi-avea un cocoş.
A, ce mai cocoş! / Cum cânta la Moş!
Ia cântă cocoşule!/Săi şi joacă , moşule.
Şi era o vulpe /Şi-a mâncat cocoşul
A, ce mai cocoş!
Şi era un câine/şi-a mâncat pe vulpe
Vulpea pe cocoş /A, ce mai cocoş!
Şi era un lup /Şi-a mâncat pe câine,
Câinele pe vulpe/ Vulpea pe cocoş,
A, ce mai cocoş!
„Barza”
- Barză, barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc!
- Dar în gheare, ce-ai în gheare?
- Un şarpe şi-o lipitoare.
Variantă
- Barză, barză ce-ai în cioc?
O chită de busuioc !
Dă-mi-o mie să mă joc!
Variantă
- Barză, barză
Ce-ai în cioc?
- Un boboc!
- Dar în guşă?
- O căpuşă!
- Vino la noi după uşă!
„Iepuraş drăgălaş”
Iepuraş, drăgălaş,
A fugit peste imaş.
Şi s-a dus, acolo sus,
Într-o tufă s-a ascuns.
Dar Codău, câine rău,
L-a stârnit din cuibul său,
Şi-a plecat, speriat
În cel codru-ntunecat!
„ Podul de piatră”
Podul de piatră / S-a dărâmat
C-a venit apa şi l-a luat .
Vom face altul / Pe mal în jos
Altul mai trainic / Şi mai frumos !
„Iepuraş drăgălaş”
- Iepuraş drăgălaş
Undea-i fost?
- La oraş.
- Un te duci?
- În pădure!
- Ce mănânci?
- Fragi şi mure.
- Unde dormi?
- În culcuş.
- Cum te cheamă?
- Marinuş!
„Ineluş – cerceluş”
Ineluş – cerceluş
Eu te voi ascunde acuş !
Uite-aci, ba… aici,
Binişor eu te-oi piti!
Hop, hop, te-am ascuns,
Ţine bine pumnul strâns.
Ineluş – cerceluş,
Eu te voi găsi acuş !
Eşti aici, ori nu eşti ?
Dacă ieşi,… îţi spun poveşti!
Hop, hop, te-am găsit,
Uite-aicea ai sclipit!
„ Vine ursul necăjit”

Vine ursul necăjit
Cu un dinte ruginit.
- Dă-mi fetiţ-o cheile,
Să deschid odăile.
- Vai de mine şi de mine
Cheile nu sunt la mine!
Sunt la mama-Bucureşti
La palatele domneşti!
„ Unde te duci măi arici”

- Unde te duci măi arici?
- În pădurea de urzici.
- Ce să cauţi tu arici ?
- Muşuroiul de furnici.
- Vreau să vin şi eu arici.
- Tu copile stai aici,
Că te pierzi printre urzici!
- Rici – Rici, măi arici,
Ace ai, nu ai arnici!
1. Degeţele mititele / Ne jucăm cu ele.
Ne jucăm cu părul / Sugem biberonul
Stăm ca mexicanii / Facem ca motanii.
Floare de nu mă uita / Stai pe loc şi nu mişca !
Unu, doi , trei

Baba la bordei!
Curăţă ardei
Pentru Moş Andrei.
Moş Andrei s-a dus la piaţă
Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă
Şi s-a dus la farmacie
Să cumpere alifie,
Alifie n-a găsit / Şi pe uşă a ieşit!
Negustorul a strigat:
- Vrei bomboane?
- Nu mi-e foame!
- Vrei halva ?
- Asta , da!
Nea Alecu, nea Alecu

Tunde oaia şi berbecul
Şi berbecu-i furios
Dă cu coarnele-n cocoş.
Şi cocoşul fără vină
Rupe creasta la găină.
Şi găina fără creastă ,
Sparge oul la fereastră.
Nea Alecu supărat,
Toată ziua n-a mâncat!
……………………………
Bate palma – palma dreaptă
Şi piciorul mi-l lovesc,
Bate palma – palma stângă,
Şi-apoi jocul isprăvesc!
Alin şi Alina
Se plimbă cu maşina.
La fiecare stop
Bea câte-un sirop!
În fiecare seară,
Mănâncă –o banană!
La orice cotitură,
Mănâncă o prăjitură!
Bucureşti oraş frumos
Te duci cu trenul,
Vii pe jos,
Găseşti o floare mirositoare,
O iei în mână şi o miroşi,
O duci în casă
Şi-o pui pe masă,
Masa este puţin şuie
Şi-i bătută-n 10 cuie!
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10!
Suntem două prietene,
2000 de secole
Fără întrerupere.
Stângu’ – dreptu’, stângu’ - dreptu’
Faţă –faţă, spate – spate,
Nimeni nu ne mai desparte!
Ala – bala, portocala,
Ieşi Gheorghiţă la portiţă
Că te-aşteptă o fetiţă
Să plecaţi la grădiniţă.
Cioc – boc, măi bondoc,
Stai pe loc!
Cu maşina Radului,
Cu racheta dorului,
La poarta căminului.
Cioc – boc, măi bondoc
Stai pe loc!
Ieşi fetiţă la portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion , fecior de domn.
Cu tichie de frânghie,
Cu pană de ciocârlie.
Cu căruţa Radului,
Cu caii-mpăratului
Cu biciul cumnatului,
În mijlocul satului.
Cranţ, cranţ, dorobanţ!
Cioc, boc, treci la loc!
Folclor de dădăcire
Copăcel,
Copăcel,
Copăcel,
Că ți-oi da carne de miel,
Și-o costiță de purcel!
Hop, țup, țupu, țup, hop.
Hai, hai, copăcel!
Faţa
• Unul dintre adulţi spune versurile ce urmează, arătînd și locurile respective:
Barbă-bărbie, Sprîncene-coțofene,
Gură-gurălie, Frunte-vălătuc,
Nas-năsălie, Haț de țuluc!
Ochi-bazaochi,
• Cînd zice „haţ de ţuluc”, îl apucă de părul din frunte, iar copilul rîde.
Închid ferestrele
• Copilul rîde satisfăcut, cînd i se spune:
Închid ferestrele (i se pune mîna pe pleoape).
Pun obloanele (genele), închid ușa (gura).
Pun lăcata (bărbia).
Sucesc cheia (ușor i se sucește nasul).
Degetele
• Pentru a-l liniști pe copilul care s-a lovit și plînge, unul dintre adulţi îi ia
o mînuţă și, arătîndu-i pe rînd toate degetele, spune:
Aista-i urs, Aista-i vulpoaică,
Aista-i ursoaică, Are coadă lungă,
Aista-i lup, Vine să te-mpungă!
Aista-i lupoaică,
• Se îndreaptă mînuţa spre el, parcă vrînd să-l împungă, și i se zice: „Buu-
u!” Copilul uită de durere și începe să rîdă.
Memoraţi formulele de dădăcire, apoi exersaţi-le, în perechi.
Formule de invocație către fenomenele naturii
Către nori
• Cînd vor să se împrăștie norii și să iasă soarele, copiii zic:
Fugi, nour, fugi,
Că te-ajunge soarele
Și-ți taie picioarele
C-un mai,
C-un pai,
Cu trei fire de susai!
Către soare
• Cînd e arșiţă și-i prea cald, copiii i s se adresează soarelui:
Du-te, soare,
Vino, umbră!
Către luna nouă
• Seara, cînd copiii observă că a apărut luna nouă, sar în sus și cîntă
bucuroși:
Lună nouă, Ție – jumătate,
Lună nouă, Nouă – jumătate,
Taie ceru-n două La vară – bucate!
Și ne dă și nouă: La toți – sănătate!
Către luna plină
Lună plină. Na-ți curea
Lună plină, Să faci șa;
Cobori la noi în grădină, Na-ți brîu,
Că ești mîndră și frumoasă, Să-ți faci frîu;
Ești a nopților crăiasă; Na-ți piele,
Cal ai – și n-ai, Să-ți faci căpețele!
Frîu și căpețele n-ai.
Memoraţi formulele de invocaţie
Formule de invocație.
Poezii despre animale, păsări, plante
S-a suit mîța-n taxi
Do, re, mi, fa, sol, la, si,
S-a suit mîța-n taxi.
Cînd a dat să facă-un cot,
A căzut cu fața-n glod
Ș-a-nceput a mieuna,
Că nu știe regula.
Iepurașul
Iepurașul cu coadă scurtă
A venit la noi la nuntă,
S-a-așezat în capul mesei
Ș-a mîncat jemna miresei.
Mirele s-a supărat,
De urechi l-a apucat,
I-a făcut o-nvîrtitură
Drept în oala cu friptură.
Către melc
• Copiii îi cîntă melcului, crezînd că astfel îl fac să-și scoată corniţele:
Melc, melc, Și bea apă limpede;
Codobelc, Și te suie pe butoi
Scoate coarne bourești Și mănîncă usturoi;
Și te du la baltă Și te suie pe uluci
Și bea apă caldă; Și mănîncă mere dulci;
Și te du la Dunăre Și te suie pe-un buștean
Și bea apă tulbure; Și mănîncă leuștean;
Și te du la mare Mănîncă și pătrunjel –
Și bea apă tare; Scoate coarne de vițel!
Și te du la munte
Către urzică
Urzică,
Burzică,
Nu mă mușca,
Că te-oi tăia,
N-a fi vina mea!
Către susai
• Susaiul, înainte de a fi mîncat, se curăţă de coajă și frecîndu-i-se tulpina
în palme, ca să-și piardă amărăciunea, se spune:
Susai, Fă-te dulce,
Susai, Că te tai,
Fă-te dulce, Dulce ca mierea,
Ce mai stai? Nu amar ca fierea!
Rață, rățișoară
– Rață, rață, rățișoară, Parcă-i zi de sărbătoare?
Ce te plimbi pe ulicioară: – Dă-te, dragă, la o parte,
Tipa, tipa, legănat, Nu mă duc așa departe,
Așa frumos încălțat; Numai pînă-n deal la moară,
Cu papucii gălbiori, Că mi-i gușulița goală!
Alungarea ciorilor
• Pentru alungarea ciorilor din vii se spuneau următoarele versuri:
Uie! Pîngărei! Și cîrlana n-are mițe!
Șapte fete la ghiței! Șapte fete pe-o căchiță!
La Nadol, la Frecăței! Și căchița n-are vîrf!
Și ghițeii n-au mamă! Șapte fete pe-un sovîrf!
Șapte fete și-o cîrlană! Și sovîrful s-a plecat!
Uie! Uie! Șapte fete s-a-necat!
Uie! Uie! Uie!
(Versurile sînt culese de la Dumitra Enciu, anul nașterii 1919, c. Cîșlița-Prut)
Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea

Am poznit o făcută
Într-o zi am căprit prăpăditele. M-am cărărit pe-o dusă și am pădurit
într-o ajunsă. Acolo am bordeit un văzut. M-am bordeit la dus, m-am
ferestrit pe-o uitată… Am bordeit în văzut trei fete plăcinteau făcute.
Văzutele m-au fetit, m-au bordeit în chemată și m-au scăunit pe un
pus. Am plăcintit o mîncată și nu m-am plăcintit săturatul. Am mai plăcintit
o mîncată și săturatul tot nu m-am pîntecit. Atunci m-am cotruțit
pe lîngă dată și am plăcintit o furată. Am sînit-o pus și mi-am pelit fripta.
M-au fetit văzutele și m-au gurit peste pălită de mi-au dințit dîrdîiții. Neputînd
uși pe nimerită, am feresit pe ieșită. Din grabă am feresit stricata
și am poznit o făcută.
M-a trimis cana cu astă mamă
M-a trimis cana
Cu astă mamă,
Să-mi dai oleacă de rău,
Că tare i-i brahă la inimă;
Șapte zace de cînd zile,
N-a pus gură în fărîmă!
1. Transcrie proproziţiile primului alineat după felul cum le-ai înţeles.
2. Încearcă să scrii 2-3 propoziţii de-a-ntoarselea.
Călimara
La acest joc pot participa nu mai mult de trei copii. Fiecare pune pe
masă (scăunel) cîte o mînă cu degetele desfăcute. Unul dintre copii spune
cuvintele:
(Varianta I) Într-o călimară
Este o cerneală.
Ce fel de cerneală
Este-n călimara ta?
Pe care deget nimerește degetul celui care spune cuvinte, acel copil
trebuie să-și aleagă repede culoarea pe care o are pe una dintre hăinuțele
sale (o culoare pe care n-o au ceilalți) și spune culoarea (de exemplu: albastră).
Dacă nimeni nu spune: „La mine-i albastră!”, atunci el își ascunde
un deget, iar dacă a mai spus cineva această culoare, atunci acel copil
își ascunde degetul și spune mai departe versurile-numărătoare. Jocul se
termină atunci cînd cineva reușește să-și ascundă primul toate degetele.
Acel copil e numit învingător.
(Varianta II) Unilica, duduica,
Pe iordan, peste pan,
Tușa, păpușa,
Pliosc căldărușa,
Bob!
(Culeasă de la Dumitru Mării, anul nașterii 1902)
Jocuri din Cîșlița-Prut (în aer liber)

Podul de piatră
Grupul de copii își alege doi căpitani, adică doi copii de aceeași vîrstă.
Aceștia la rîndul lor își aleg fiecare, neauziți de ceilalți, denumirea echipei
(denumiri de lucruri: cireașă și vișină, cană și pahar etc.), apoi se apucă de
mîini, le ridică sus ca să treacă copiii pe sub mîinile lor, care ar semnifica
un pod, spunînd cuvintele:
Podul de piatră s-a dărîmat.

A venit o apă și l-a luat.
Vom face altul mai trainic
Mai nou pentru popor.
Ceilalți copii spun aceste cuvinte, trecînd pe sub „pod” ținîndu-se de
mîini. Acel copil care nimerește la cuvîntul „popor” sub mîinile căpitanilor
este prins și dus mai departe de ceilalți copii, fiind întrebat: „Ce vrei:
vișină sau cireașă?” Copilul își alege ce dorește. După ce toți copiii au nimerit
sub podul dărîmat și și-au ales lucrul preferat, se aranjează în echipe,
în frunte cu căpitanii. Echipele se așază față în față, căpitanii se apucă
de mîini și se trag pînă cînd unul dintre căpitani trece linia celuilalt. Învinge
acea echipă care reușește să treacă după linia sa cealaltă echipă.
Dorul Mărioarelor, surioarelor

Se aleg doi doritori din grupul de copii. Aceștia se apucă de mîini (mîinile
încrucișate) și se așază în fața celorlalți care sînt aranjați într-un rînd.
Aceştia de asemenea se țin de mîini și interpretează o melodie la dorință
sau spun doar cuvintele (cei doi), mișcîndu-se înainte (doi pași) şi înapoi
(doi pași):
– La noi mai puține, dar la voi mai multe,

Dorul Mărioarelor, surioarelor.
Ceilalți răspund la fel, cîntînd și mișcîndu-se:
– Treceți și v-alegeți care cum vă place,
Ceilalţi doi aleg un copil și iarăși cîntă și se mișcă:
– Dar nouă ne place (un nume), treci încoace,
Așa se repetă pînă cînd sînt aleși toți copiii.
(Un grup mare se poate împărți în două grupuri mai mici ca să nu
dureze jocul prea mult și să fie plictisitor.)
Povestea
1. Citește atent povestea.
Iapa, mînzul și lupul
Într-o vară, iapa a plecat de dimineață cu mînzul la păscut. În drum
s-a întîlnit cu un lup bătrîn. Lupul o întreabă pe iapă dacă nu vinde mînzul.
Atunci iapa i-a răspuns că-l vinde.
– Dar cît costă? întrebă lupul…
– Uite, că e scris pe copita piciorului drept de dinapoi.
Iapa a ridicat piciorul, dar lupul nu vedea nimic scris. Și-i zise:
– Nu se vede nimic.
Iapa răspunsese:
– Dă-te mai aproape, că e scris mărunțel, cumetre, și cum dumneata
ești bătrîn, ți-i tare greu să vezi.
Lupul se apropie, da iapa – sfîr! un picior drept în capul lupului și îl
cîrligă cu picioarele în sus. Iapa și mînzul au mers mai departe, iar lupul
a rămas cu buzele umflate.
JOCURI
DIDACTICE
Frămîntări de limbă
FRĂMÎNTĂRI DE LIMBĂ
Raţa
Raţa strigă: mac, mac, mac,

Astăzi vreau să stau pe lac
Cu bobocii mei cei mici
Ca să-noate: plici, plici, plici.
Mac, mac, mac şi plici, plici, plici
Ce frumos este aici!
Mac, mac, mac şi plici, plici, plici...
Gîştele
Un gâscan şi cu o gâscă
Încercau să prind-o muscă,
Însă musca a zburat
Iar ei rău s-au supărat.
Ga, ga, ga şi ga, ga, ga,
Unde-i musculiţa mea?
Ga, ga, ga...
Cocoşul
Pe un gard stă cocoţat
Un cocoş cam pintenat
Şi tot strigă cu-cu-rigu,
Vă anunţ că vine frigu’
Cu-cu-rigu, cu-cu-rigu
Grivei
Lângă cuşca lui Grivei
Au venit căţei vreo trei
Tot lătrând în gura mare
Căutând ceva mâncare,
Iar Grivei prietenos
Împarte cu ei un os
Ham, ham, ham, ham, ham, ham,
Uite câţi prieteni am!
Ham, ham, ham...
Pisicuţa
Pisicuţa „Miau”, miau, miau
Se juca drăguţa
Şi dădea mereu de-a dura
Ghemul cu lăbuţa.
Miau-miorlau, miau-miorlau,
Ghemul vreau să-l iau!
Miau-miorlau...
Mickey-Mouse
Mickey Mouse şoricelul
Se tot joacă frumuşelul
Nu ştie că după-o sticlă
Îl pândeşte o pisică
chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ, chiţ,
Ce bine este aici
Dar mi-e frică de pisici
Chiţ, chiţ, chiţ...
Raţa
Rata raghita piscuparnita
cu cinci puisori negrisori, albisori toti cu rata raghita
piscuparnita
Capra
Capra calca-n piatra,
Piatra crapa-n patru;
Crape capul caprei-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru.
Un mos cu un cos
Un mos cu un cos,
In cos – un cocos.
Mosul cu cosul,
Cosul cu cocosul.
Vulturul
Vulturul sta pe pisc
Cu un pix in plisc.
Fluturele
Fluturele sta pe floare
Floarea flutura in vant
Ca fluturele pe floare.
Tic Pitic
Ne trimite Tic Pitic
O scrisoare intr-un plic:
“Inghetata de fistic
Nu mai este nici un pic,
Fiindca printr-un siretlic
A mancat-o Cipilic.”
Ala Bala Portocala

Ala Bala Portocala
Iesi Gheorghita la portita,
Ca te-asteapta Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu caruta Radului,
Cu caii-mparatului,
In marginea satului,
Dorobant, clant!
Chit Chirit
Chit Chirit pe doua ghete
Avea doua etichete
Pe cea stanga scrie GHEATA,
Pe cea dreapta DESCHEIATA.
Spun
Eu nu-ţi spun ceea ce-ţi spun,
Eu îţi spun numai să-mi spui
Ceea ce nu ţi-am spus eu.
Ou
Găinuşa nouă,
Ouă ouă nouă.
Prepelita
E pestriţă prepeliţa pestriţă,
Dar mai pestriţă decît
Prepeliţa pestriţă sunt puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul prepeliţelor pestriţe.
Tamplarul
In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare. Alt tamplar, care din
intamplare auzise de intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus sa vada, ce i s-a
intamplat tamplarului in tamplarie si din intamplare s-a lovit cu tampla de tampla
tamplarului.
Stan
Stan sta-n castan ca stanca. (Stan sta-n castan. Stanca sta-n castan ca Stan.)
Titiridva tidva
Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura
titiridvei tidvei…
Tot am zis..
Tot am zis si-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice.
Pila
Pimpirel cu pila lunga si-a pilit pila pe punga. Punga-n pila, pila-n punga, Pimpirel cu
pila lunga.
Marar
Rar morar fara marar, morarita si mai rar.
Oaia
Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
Tei
Retevei de tei pe miriste de mei sau
Ciritei de tei pe miriste de mei.
Barza
O barza breaza face zarva pe o varza.
Muste
Mustele musca muscata.
Sase
Sase sasi in sase saci.
A, a, a,
Multe vorbe incep cu a
Apa, ata, alun, ac
Albinita si abac.
b) Baba, baba oarba,

Unde-ti este roaba
Roaba ici-colea
Ia-te dupa ea.
c) Cling, cling, cling

Cling, cling, cling
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vant
Si pe toate cate sunt,
Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
Se-ntetesc si se unesc
Intr-un cant sarbatoresc.
d) Dan, Ducu si cu Dinu
Dau de doua ori pe zi
Dura, dura prin gradina
Doua mingi portocalii.
e) Capra cara cosuri grele

Cu verdeturi stranse-n ele
Dar le duce cu rabdare
Sa dea iezilor mancare.
f) Fas, fas, fas,

Ce fosneste prin frunzis
Si se-ascunde pe furis?
g) Gaste, gaste,
Ga, ga, ga,
Vreti la balta?
Da, da, da.
h) Hora mare, hora mare,

Hai sa o jucam,
Haideti toti cu veselie,
Haideti sa cantam.
i) Ceata lui pitigoi

Trece mandra prin zavoi
Toti sunt luptatori de soi
Dai intr-unul tipa doi.
j) Langa apa Jijiei

Ne-am jucat mereu toti trei
Jana, Jucu si cu mine
Ne-am jucat atat de bine!
Jijia tot vajaia:
J! J! J! Jijia.
l) La, la, la, la, la, la,

Canta fetele asa
La, la, la, la, la, la,
Si flacaii tot asa,
La, la, la.
m) Mama, mama mare
Mereu, mereu are,
Mere, pere bune,
Mure si alune.
n) Nenea Nica si cu Nicu

N-au vazut nici un pitic,
Numai nenea Nicolae
A vazut pe unul mic.
o) O, e gura mea cand strig

O, e roata, e covrig,
O, e chipul oului
Si e gras de felul lui.
p) Pic, pic, pic,

Ploaia canta-n geam peltic
Astazi ploua... nu-i nimic.
r) Rica nu stia sa zica

Rau, ratusca, ramurica
Dar de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie cum sa zica
Rau, ratusca ramurica.
s) S: ne este foarte drag

S e-n soare si in steag
Strugure, sanie, sapa,
Toate vor cu “S” sa-nceapa.
s) Mos, mos, cocolos

Vino iute da-mi un cos
Sa pun in el un cocos,
Mos, mos, cocolos.
t) Tata taie lemnul tare

Trunchiul este biruit
Toata curtea s-a albit
De atatea aschioare.
t)Tarca topaie
Top, Top
Tinand capul teapan sus.
u) U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Trenu-i pregatit in gara
Ca sa plece azi prin tara
El e gata de plecare
Si fluiera tot mai tare
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Peste cateva minute
Trenul trece iute, iute
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Cand in gara a sosit
Rotile si le-a oprit
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Jocul nostru s-a sfarsit
Fiecare-i multumit.
v) V: e veverita care
Vara vine la plimbare
Verde, verde codrisorul
N-o vaneaza vanatorul.
z) Zum, zum, zum,

Zum, zum, zum,
Zumzet vesel de albine
Zumzaie pe camp
Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum.
1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricaturiştilor a fost

caricaturizat de către caricaturistul caricaturizat de către caricaturist.
2. Cupă cu capac, capac cu cupă. (de 10 ori)
3. Şase saci în şase saci. (de 10 ori)
4. Capra sare piatra, piatra crapă-n patru, crapa-i-ar capul caprei in patru precum a
crăpat piatra în patru.
5. La tîmplar în tîmplărie s-a-ntîmplat o întîmplare căci tîmplarul din întîmplare s-a

lovit la tîmplă tare.
6.Vânturai vara mãlai, vânturunga punga lungã.
7.Am o scroafã cu nouã purcei: suri, muri, sug cât pot, fuga în tufã.
8.Am o mâtã motosicã, cãpãtãnosicã; a fãcut cinci matisei, cãpãtãnosei, ca si mã-sa
mitoasã-i, cãpãtãnoasã-i.
9.Am o puicã lainicã, chiscopainicã, si face niste puisori, lainici, bãlainici,

chiscopainici, ca si mã-sa lainicã, bãlainicã, chiscopainicã.
10.Danilã îi dã lui Nilã dalta datã de Daniela ca sã dãltuiascã-n dale dalii dantelate.
11.Cel ce stie cã nu stie nimic, stie mai mult decât cel ce nu stie nimic.
12.Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de dincolo de drum.
13. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.
14.În tâmplãria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care, din
întâmplare, auzise de întâmplarea întâmplatã tâmplarului, s-a dus sã vadã ce i s-a
întâmplat tâmplarului în tâmplãrie si, din întâmplare, s-a lovit cu tâmpla de tâmpla
tâmplarului si a tâmpit. (Cititi asa cum scrie:-)
15.Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros
din Bucuresti.
16.Papucarul papucãreste papucii papucãresei, dar papucãreasa nu poate papucãri

papucii pãpucarului.
17.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

Dar de zis eu n-am mai zis;
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice
C-am sã zic c-am zis c-oi zice!
18.E pestritã prepelita pestritã, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite din
neamul prepelitelor pestrite.
19.Pe cap un capac, pe capac un ac.
20.Dã-mi un pic de pic sã pic pe picãtura de pe plic.
21.Capra neagrã-n piatrã calcã, piatra-n patru laturi crapã.
22.Chit Chichit stãtea-ntr-o ladã

Lungã, lungã, latã, latã
Si-astepta din zori sã poatã
Pe la noapte sã o roadã.
23.Tam tam-tam Hipopotam

S-a-ngrãsat un kilogram
De la pâine cu salam
Tam Tam-tam cel dolofan
A spart cana si-un borcan.
24.Ursu-Let si Ursu-Flet
Au mâncare-n sãculet
Ursu-Let a scos budinci
Ursu-Flet a scos vreo cinci
Ouã fierte si fierbinti.
25.Zece broaste-n baltã zac

Si adunã apã-n sac.
Dacã balta o sã sece
Sã rãmânã saci vreo zece.
26.Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã.
27.Un vultur stã pe pisc cu-n pix în plisc.
28.Fãnicã fierbe fasole fãrã foc, fiindcã focul face fum.
29.Sase sasi în sase saci.
30.Ursul urseste;
Creanga trosneste;
Toporul pocneste;
Gãina cotcodãceste.
31.Baba, baba Iarnã

A-nceput sã cearnã;
Rece, foarte rece
Prin vãzduh petrece.
Albã foarte albã,
Ca o salbã dalbã,
Moale se prãvale
Pânã colea-n vale.
32.Ciubotarul
Are o ciubotãrie
Unde ciubotãreste
Ciubote si ciubãtele.
33.Hangiul si hangita
Au un han cât un an!
34.O gãinã porumbacã

În porumbar s-a urcat,
În porumbar, porumbaca
Tot porumbul a mâncat.
35.Am o vâjâietoare care vâjâie ca un avion vâjâietor. Vâjâie tare vâjâietoarea, dar
mai tare vâjâie avionul vâjâietor.
36.Eu mã joc
În cojoc,
Dar deodatã aud: poc!
Mi s-a rupt cojocul,
Se vede mijlocul!
37.Cãrãmidarul cãrãmidãreste pe cãrãmidãreasã, dar cãrãmidãreasa nu poate

cãrãmidãri pe cãrãmidar.
38.În trecut, un trecãtor cu trecere, neîntrecut, s-a oprit în treacãt, sã treacã printr-o
trecãtoare neîntrecutã pânã atunci decât de o trecãtoare cam trecutã.
39.Un bãiat cu minte nu minte ci, cu minte cumineste celui care minte.
40.Stanca sare punând sare în sarmale.

Cred c-ai spus c-ai doi cai.
Eu l-as certa dacã l-as sti las.
41.Ricã reusea sã zicã: râu, rãtuscã, rãmuricã.
42.Brad si Bard au vãzut un leopard.

Are-o plasã si nu-I pasã.
Acele fete au pus acele-n pernite.
43.Bob breaz barlobreaz

Din boii barlobrezenilor
Nu e anevoie de a zice:
Bou breaz barlobreaz
Din boii barlobrezenior;
Ci e nevoie de a dezbarlobrezi
Bou breaz barlobreaz
Din boii barlobrezenilor.
PAUZE DE RELAXARE
LA PĂDURE
1. Cînd am fost noi la pădure,
Am cules şi fragi şi mure :
Uite-aşa, uite-aşa !
2. Am văzut un fluturaş ,
Zbura vesel pe imaş :
Uite-aşa , uite-aşa !
3. Am văzut şi-un iepuraş ,

Zburda vesel pe imaş :
4. Mai văzui o broască mică,

Sărea sprintenel de frică :
ÎNVIORAREA
Pliosc ! pliosc ! Batem toţi ,
Toţi din pălmuşoare
Trop ! trop ! Mai vioi,

Tropăiţi mai tare.
Şliop ! şliop ! Mingea-n sus

Aruncaţi la soare .
Unu-doi , unu-doi
Hai la înviorare !
PAUZE DE RELAXARE
CARUSELUL
Soarele , soarele ( braţele lateral )
Romaniţa cerului ( braţele sus ) ( 2 –ori )
Se-nvîrteşte , se-nvîrteşte ( rotire braţelor )
Roata caruselului.
PĂSĂRICA
În copac pe o crenguţă
Vrăbiuţa se dă huţa, ( mîinele lateral )
Şi tot sare, şi tot sare,
Să ajungă pîn-la soare. ( sărituri pe ambele picioare )
SOLDĂŢEII
Mîinile am ridicat- (mîinile în părţi )

Unu-doi ! unu-doi ! ( mîinile în sus )
Şi din palme batem-
Unu , doi , trei ! ( lovim din palme 3 ori )
Apoi capul înturnăm
Unu-doi ! unu-doi ! ( la stînga la dreapta )
Spatele îl îndreptăm-
Unu, doi trei ! ( 3 înclinări pe spate )
Trop, trop ! mai vioi
Batem din picioare ! ( lovim cu picioarele )
Jos-sus, jos-sus
Eu voi creşte mare ! ( aşezări )
PAUZĂ DE RELAXARE
UITE- AŞA
Prin pădure-am fost colea,
Iarba vălura.
Uite-aşa, uite-aşa,
Iarba vălura.
Roua multă strălucea,
Tata iarba o cosea,
Iarba o cosea.
Nu şedea nici mama mea,
Mure-n coş ea culegea,
Mure culegea.
VRĂBIUŢA
În copac, pe o crenguţă,
Vrăbiuţa se dă huţa
Şi tot dă di aripioare
Vrea şi ea să crească mare
Şi tot sare, şi tot sare-
Să ajungă pîn-la soare !
URSUL ŞI VULPEA
Ursul merge,
Drum n-alege.
Pas greoi-
Unu, doi .
Vulpea cea şireată
Vine la poiată
Merge- ncetişor
Pasul i-i uşor.
PAUZE DE RELAXARE
FLUTURAŞII
Zburau fluturaşi,
Micuţi , drăgălaşi,
Să mănînce, să mănînce
Ei s-au aşezat.
Zburau fluturaşi,
Micuţi, drăgălaşi,
Să beie, să beie
Ei s-au aşezat.
Zburau fluturaşi,
Micuţi, drăgălaşi,
Să doarmă, să doarmă
Ei s-au aşezat.
PLOIŢA
Ploaia cade, cade, cade:
Pic-pic-pic ,
Pic-pic-pic .
Nouraşul scade , scade
Mic-mic-mic ,
Mic –mic-mic .
Cerul-a plîns , a plîns , plîns :
Vai-vai-vai ,
Vai-vai-vai .
Curcubeul a surîs-
Rai-rai-rai ,
Rai-rai-rai .
VOIE BUNĂ
Sar într-un picior prin clasă-
Unu, doi, trei !
Pot sări şi peste case-
Patru , cinci, şase !
Sar cu stîngul sar cu dreptul,
Şapte, opt, nouă !
Sănătate voie bună ,
Vă doresc şi vouă !
PAUZE DE RELAXARE
URSUL
În pădure , moş Martin
Stă la umbră moţăind ( dă din cap )
Şi bea apă din ulcior-
Ce căldură: -Mor-mor-mor ! ( înclinări )
Ursul miere căuta ,
Toţi copacii apleca ( ridică mîinile în sus )
Tot mergînd el prin pădure, ( mersul ursului )
În sfîrşit a dat de mure !
Şi de bucurie mare
A început în sus să sară :
Uite-aşa , uite-aşa ! ( sărituri în sus )
IEPURAŞUL
Iepuraşu-n cărăruşă
Stă şi dă din urechiuşe ,
Uite-aşa , uite-aşa.
Stă şi dă din urechiuşe
Iepurelui frig îi este

Labele îşi încălzeşte
Uite-aşa , uite-aşa.
Labele îşi încălzeşte .
Iepuraşul a îngheţat
Şi-a pornit la alergat :
Uite-aşa , uite-aşa .
Şi-a pornit la alergat.
PAUZE DE RELAXARE
MEZINUL
Degetul cel mititel
Plînge supărat ,
Inelarul nu înţelege
Ce s-a întîmplat.
Mijlociul dus pe gînduri
Nu-i dă ascultare.
Cel arătător întreabă :
- Poate vrei mîncare ?
Iar cel mare tot o fugă,
Vine cu o fărmitură ,
Şi îi spune: Na mănîncă ,
Dar să taci din gură .
ZILELE SĂPTĂMÎNII
Luni de dimineaţă
Băsmăluţa o spălăm.
Marţi de dimineaţă
Băsmăluţa o scurgem.
Miercuri dimineaţă
Băsmăluţa o scurgem.
Joi de dimineaţă
Băsmăluţa o strîngem.
Vineri dimineaţă
Băsmăluţa mirosim.
Sîmbăt de dimineaţă
Băsmăluţa o călcăm
Duminică dimineaţă
La plimbare noi plecăm-
Băsmăluţa fluturăm.
PAUZE DE RELAXARE
„ DA sau NU ”
Făr-a sta pe gînduri mult ,

Să-mi răspundeţi singurei :
„Da” sau „Nu” . Aţi priceput ?
Deci începem: unu , doi , , trei .
Aţi băut cafea vreodată ?
Aţi mîncat şi îngheţată ?
Sus la lună , aţi zburat ?
Dar pe munte v-aţi urcat ?
Bună-i supa de urzici ?
Mai sunteţi încă voi mici ?
Dar vă temeţi de injecţii ?
Poate staţi cuminţi la lecţii ?
Aţi văzut vreo dreaptă strîmbă ?
Ştiţi ca să cîntaţi la drîmbă ?
Dar aveţi şi mulţi prieteni ?
Bun . Dar nu v-am plictisit ?
Căci poezia s-a sfîrşit .
PALMELE
Lovim palmele uşor
1-2-3 ; 1-2-3 ,
Lovim palmele cu spor
1-2-3 -, 1-2-3 .
Eu strîng pumnii şi-i desfac

Degetelor fac pe plac
1-2 ; 1-2 ,
Toţi suntem acum vioi .
La pian acum cîntăm

Degetele împreunăm
La-la-la ; la-la-la ,
Exersăm mereu aşa .
PAUZE DE RELAXARE
CÎNTECUL DEGETELOR
Ne jucăm , ne jucăm
Cu degetul mare ne jucăm
Cînd degetul mare a obosit .
Mijlociul a şi sosit .
Cu arătătorul noi ne jucăm
Cînd arătătorul a obosit ,
Mijlociul a şi sosit .
Cu mijlociul noi ne jucăm
Cînd mijlociul a obosit ,
Inelarul a şi sosit .
Cu inelarul noi ne jucăm
Cînd inelarul a obosit ,
Degetul mic a şi sosit .
Cu degetul mic noi ne jucăm .
Cînd degetul mic a obosit ,
Palmele au şi sosit .
Cu palmele noi ne jucăm
Palmele au obosit ,
Şi cu toţi ne-am odihnit .
PAUZE DE RELAXARE
ODIHNA MÎNUŢELOR
Eu de scris am ostenit
Tot corpul mi-a obosit ,
Mîinele am scuturat ,
Că-ci de scris s-au săturat .
Deşi picioarele n-au făcut nimic

Dar de stat am amorţit ,
Puţin le voi mişca
Şi iar de scris mă voi apuca .
GIMNASTICA VESELĂ
Cocoşeii pintenaţi
Toţi la mine vă uitaţi
Desfaceţi aripile
Cu ochii priviţi-le
La unu vă aplecaţi
Din aripi fluturaţi
La doi săltaţi uşor

Pe un picior , pe alt picior ,
La trei mai ciuguliţi

În pirostrii să-mi fiţi ,
La patru vă ridicaţi
Şi la loc vă aşezaţi .
PAUZE DE RELAXARE
MÎINILE OBOSITE
Mîna mea cam mult a scris
Acum las-o să se joace ,
Să se strîngă-n pumn niţel
Şi-apoi să înşface .
Să se ascundă după spate

Şi apoi să se fluture
Ea de joc s-a săturat
Şi de scris s-a apucat .
IARNA
Uite zboară-un fulguşor

Se-nvîrteşte încetişor
Şi se uită-n ochi la tine
Iamă-n braţe măi copile !
Paltonaşele-mbrăcăm
Chiar şi cizmuliţele
S-a făcut mai friguşor
Iarna vine repejor .
Hainele ni se-nălbesc
Obrăjorii se-nroşesc
Bate vîntul , las-să bată
Megem cu toţi laolaltă .
PAUZE DE RELAXARE
PĂSĂRILE DOMESTICE
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr un pui
Puişorul zice : pui-pui-pui
Puişorul meu
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr o găină
Găina zice : cot-co-dac
Puişorul zice : pui-pui-pui-pui
Puişorul meu .
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr o raţă
Raţa zice : mac-mac-mac
Puişorul meu .
Eu mă duc la tîrg
Să cumpăr o gîscă .
Gîsca zice : ga-ga-ga
Raţa zice : mac-mac-mac
Puişorul meu .
IMITĂ ANIMALELE
Merge calul pe păşune
Tropa- tropa –trop
Şi broscuţa sare-ntruna
Ţopa – ţopa – ţop
Frunzele plutesc în vînt
Fîş – fîş – fîş
Copacii se înclină lin
Miş – miş – miş
Şi albina zboară- ntruna
Zum- zum –zum
Harnică ca – ntotdeauna .
PAUZE DE RELAXARE
CUM ÎŞI STRIGĂ PUIŞORII

Raţa lunecă pe lac
Şi tot strigă : mac-mac-mac !
Gîsca zice altceva :

Ga-ga-ga ! şi ga-ga-ga !
Ursul vine – ncetişor

Vorbind singur : mor- mor- mor !
Cîntă de răsună cucu

Cîntă – ntruna : cu –cu ! cu –cu !
Sus , pe , deal nu ştiu de ce

Capra strigă : be- he- he !
Vaca vine- acasă – acu

De la poartă strigă : mu- u- u !
Sus pe gardul lui bunicu

Un crestat cu pene roşii
Strigă tare : Cucurigu !
Porcul caută – un cartof

Şi s-aude : Groh- groh –groh !
Pupăza rîde de lup

Şi îi strigă : pu-pu-pup !
Iar cumătrul Măgărilă

Cu urechile pe spate ,
De-l apucă veselia
Strigă , frate : i- a , i- a , i-a !
PAUZE DE RELAXARE
CUM VORBESC ANIMALELE

Mîţa zice : miau- miau !
Unde-i brînza ca s-o iau ?
Grivei zice : ham –ham !
Cum aş roade-un os dar n-am
Vaca zice : mu –mu –mu !
Nu-mi văd viţeluşul , nu !
Iapa zice : i-ha-ha !
Vino mînzişor , nu sta !
Oaia zice : be- he –hea !
Cum aţi tuns voi lîna mea !
Raţa zice : mac –mac – mac !
Bine e să- noţi pe lac !
Gîsca zice : ga- ga- ga !
Pîn-la rîu cum aş zbura !
Puii zic : piu –pui –piu !
Nu ne chinuiţi copii !
LUAŢI SEAMA BINE

Luaţi seama bine
În picioare drepţi
Ochii toţi la mine
Mîinele la piept .
Rf : 1-2-3 , 1-2-3
1-2-3 aşa copii .
Luaţi seama bine

Cum v-am arătat :
Ochii toţi la mine ,
Mîinele în lat .
Luaţi seama bine

După cum v-am spus :
Ochii toţi la mine ,
Mîinele în sus .
SALUT DE DIMINEAŢĂ
Dimineaţa a sosit ,
Toţi copiii au venit .
În cerc să ne adunăm
Pe covor să ne aşezăm ,
Cu toţii să ne salutăm :
Bună dimineaţa , dragi pitici
Mă bucur că sunteţi aici .
A – nceput o nouă zi .
Bună dimineaţa copii !
SALUT DE DIMINEAŢĂ .
Mulţi băieţi multe fetiţe
Au venit la grădiniţă
Dă- mi mînuţa să-ţi văd faţa
Bună dimineaţa !
Cînd suntem toţi împreună
Energia – n noi se adună
Să fim fraţi cu hărnicia
Şi prietenia .
SALUT DE DIMINEAŢĂ .
În fiecare dimineaţă
S-avem gîndul bun pe faţă
Către soare să privim .
Iubire să dăruim .
De gînd rău să ne ferim ,
S-adunăm doar bucurie .
Şi-n lume s-o răspîndim !
Şi- atunci orice copil ,
În fiecare dimineaţă ,
Are gîndul bun pe faţă .
_-_-_-_- Azi începem onouă zi

Bine am venit copii
Suntem veseli , sănătoşi
Şi la fel de curioşi .
NUMĂRĂTOARE
Unu se juca cu doi
Prin poiana din zăvoi .
Trei s-a întîlnit cu patru
Stau la vorbă pe o piatră
După cinci un şase vine
Să stea –n rînd după masline
Şapte şi cu opt la masă
Beau cafea la nouă - acasă
Numai zero stă chitic
Fiindcă zero e nimic .
Cu un unu cum se ştie ,
A legat prietenie
Şi nui bate nici o mie .
NUMĂRĂTOARE
Lună , lună nouă
Uite flori cu rouă
Una , două , trei
Rupe cîte vrei .
Luna le miroase
Spune că-s frumoase .
Ah le-ar rupe ea
N-are cui le da .
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi , trei
Dulce-i merea din ştiubei
Patru , cinci , şase
Dar şi cea din gavanoase
Şapte , opt , nouă
Dacă vreţi vă dau şi vouă .
Mai rămne zece
Cine mă intrece ?
NUMĂRĂTOARE
Ionică bostănică
Face casa c-o surcică
Vine mîţa şi i-o strică .
Că n-am unde mă culca
Hai acum şi ne-o juca .
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi
Tata ară în zăvoi ,
Trei , patru
Arătura este gata ,
Cinci , şase
Seamănă , sămînţă aleasă ,
Şapte , opt
Grîul de acum e copt ,
Nouă , zece
Tata cu combainul trece
Dintr-o zare-n altă zare
S-avem pîine în hambare .
NUMĂRĂTOARE
Una ile , două ile
Cărămida , carandaş ,
Prinde badea iepuraşi
Pe la moara dudului
Trece fata turcului
Cu cojoc de motoc ,
Cu blăniţă dar de mîţă ,
Ieşi afară tu fetiţă ( bădiţă )
NUMĂRĂTOARE
Unu , doi , trei , strîngem flori de tei .
Patru , cinci , şase , florile miroase .
Şapte , opt , nouă , zece pomi cu rouă .
Jocuri cu degetele
Mărul
Cinci degeţele voinice (se va arăta mâna cu degeţele răsfirate)
Mărul vor să îl ridice
Primul deget nu îl poate
Al doilea spune: Ce greutate!
Singur al treilea nu poate
Al patrulea are dureri de spate. (simularea durerilor de spate)
Al cincilea şi cel mai mic
Spune: Nu pot să-l ridic!
Cu toate cinci împreună
Mărul de jos îl adună. (simularea culegerii mărului)
1-2-3-4-5 marinari
1-2-3-4-5 marinari vor merge toţi odată
1-2-3-4-5 marinari să vadă lumea toată
Degetul mare
Face de mâncare (se simulează cu degetul mare mestecarea în mâncare)
Degetul arătător
E maşinistul pe vapor
Mijlociul voinicel
Ţine cârma singurel
Inelarul este căpitan de frunte
Iar cel mic e marinar pe punte.
Meserii
Ale mele degeţele
Azi sunt foarte hărnicele
Cel mare e bucătar,
Face plăcinte cu mărar. (se simulează făcutul plăcintelor cu degetul mare)
Arătătorul e dirijor,
Dirijează întregul cor (se simulază dirijarea cu arătătorul)
Mijlociul e ţăran,
Duce văcuţa pe maidan. (se simulează ducerea văcuţei de sfoară cu mijlociul)
Inelarul e zidar
Construieşte cu nisip şi var. (se simulează construirea unui zid cu arătătorul)
Nu, oh nu! Strigă cel mic
Eu nu pot să fac nimic.
Pauze dinamice pentru mîini şi degeţele
„Hopa-hop”
Am cinci degete la mîină, Ăsta-i degetul cel mare
Hopa-hop, hopa-hop, Hopa-hop, hopa-hop,
Niciodată n-au hodină, Dă la iepuri de mîncare,
Hopa-hop, hopa-hop. Hopa-hop, hopa-hop.
Ăsta e arătătorul, Ăsta este mijlociul,

Cară apă cu ulciorul, Este frate cu geamgiul,
Ăsta este inelarul, Ăsta-i degetul cel mic,

Este frate cu tîmplarul, S-a culcat şi el un pic,
Copiii arată degetele de la mîina dreaptă. La rostirea cuvintelor „hopa-hop” bat din
picioare. Arată pe rînd cîte un deget şi imită acţiunile indi-cate în versuri.
„Să ne jucăm cu degetele!”

Hai să arătăm degetul cel mic
Şi cu el să ne jucăm un pic!
Hai să arătăm care-i inelar,
Să-i aducem un inel în dar.
Hai să arătăm care-i mijlociu,
Să vedem cît este de zglobiu.
Hai să arătăm arătătorul
Şi să-l rotim cu binişorul.
Hai să arătăm degetul cel mare
Şi să-l facem semn de întrebare.
Hai să arătăm palmele curate
Şi uşor să le lovim, pînă nu le obosim.
„Degeţelele”
Merg patru degete pe cărare
Unu cîte unu
Şi tot strigă-n gura mare
Că lipseşte unu
Ele nici n-au observat
Cînd toate s-au arătat.
Copiii şed în bănci. Cu patru degete imită mersul pe cărare. Apoi ascu-nd cîte un deget
şi rostesc: merg 3 degete pe cărare; merg 2 degete pe cărare; merge un deget pe
cărare. După această exersare scot toate de-getele şi continuă mişcarea.
„Familia” „Degeţelele”
Iată bunicul, / Degetul acesta-i bunicul
Iată bunica, / Da acesta-i bunica
Iată tăticul, / Acesta-i tăticul
Iată mămica / Da acesta-i mămica
Iată odrasla mea dragă, / Acesta-i odorul micuţ
Iată familia-ntreagă. / Şi îl cheamă ... /numele/
Copiii arată pe rînd cîte un deget. Încep de la degetul mare. Arătîndu-l, face mişcări
uşoare cu el. La sfîrşit închide pumnişorul şi îl deschide rostind: „Iată familia întreagă”
sau „Şi îl cheamă...”
„Boc-boc”
Boc-boc-boc
Ploaia în umbrelă bate:
- Pot să intru?
- Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în asfalt tot bate:
- Pot să intru?
- Nu se poate.
Boc-boc-boc
Ploaia în cîmpie bate:
- Pot să intru?
- Da! Se poate!
Copiii stau în picioare lîngă mese şi bat cu degetele în masă, imitînd bo-cănitul ploii. În
continuare bat cu picioarele pe podea şi imită bocăni-tul ploii în asfalt. Apoi bat cu
degetele pe masă, mai încet, imitînd ploia în cîmpie şi la rostirea cuvintelor: „Da! Se
poate!” se aşează încet la mese.
„Ne jucăm cu mîinele”
Noi am scris frumos / Am întins mînuţa dreaptă
Şi am pus stiloul jos / O rotim încet o dată
Să se odihnească-un pic / Apoi stînga tot aşa
Că stiloul este mic / Să vedem dacă-i putea.
Clipe de răgaz el cere / Ne iutăm la dreapta
Ca să scrie cu plăcere / Şi apoi la stînga
/ Ne aşezăm, ne-am odihnit
/ Toţi vom scrie îngrijit.
Copiii stau în picioare lîngă mese. Întind mîinele în faţă şi fac mişcări cu degetele. Apoi
întind lateral mîina dreaptă şi o rotesc. Procedează la fel cu mîina stîngă. O dată cu
rotirea mîinii întorc capul la dreapta şi la stînga.
„Odihna mînuţelor”
Eu de scris am ostenit, / Am întins mînuţa dreaptă,
Tot corpul mi-a obosit. / Am făcut o mare faptă,
Mîinele am scuturat, / Apoi stînga tot aşa
Căci de scris s-au săturat. / Şi te-ascult pe dumneata.
Deşi piciorele n-au făcut nimic, / Te ridici încetişor,

Dar de stat au amorţit. / Te roteşti pe un picior,
Puţin le voi mişca / Îţi priveşti colega ta,
Şi iar de scris mă voi apuca. / Baţi din palme uite-aşa.
Sus mîimele curate,

Apoi pe piept lăsate,
Apoi în părţi duse
Şi iar pe piept puse
De trei ori repetă aşa
Unu, doi, trei, patru
Unu, doi, trei, patru.
Elevii stau în picioare lîngă mese şi execută mişcările sugerate de text.

„Mînuţele”
Hopa, hopa, hopa

Mînuţele sunt sus
Hopa, hopa, hopa
Le dăm încet în jos
Hopa, hopa, hopa
Adie-un vîntişor
Hopa, hopa, hopa
Ne aşezăm încetişor.
Copiii stau în picioare. Ridică mîinele în faţă şi fac mişcări cu degetele. Apoi întind
lateral mîna dreaptă şi o rotesc. Prosedează la fel cu mîna stîngă. O dată cu rotirea
mîinii întorc capul la dreapta şi la stînga.
„Bughi-vughi”
Mîna dreaptă s-o întindem
Şi puţin s-o scuturăm
Şi pe stînga să vezi bine
Tot aşa o antrenăm.
Dansul nostru bughi-vughi

E uşor să-l învăţăm
Ne rotim frumos în cercuri
Hai cu toţii să-l dansăm.
Mîna dreaptă înainte,

Apoi dă-o înapoi
Şi o flutură puţin
Bughi-vughi noi dansăm
Nici un pic pe loc nu stăm.
Din pălmuţe să batem

Cu toţii aşa: poc-poc-poc!
Bughi-vughi! O-key!
Bughi-vughi! O-Key!
Copiii stau lîngă mese. Întind mîna dreaptă înainte şi o scutură puţin, apoi aceleaşi
mişcări le execută cu mîna stîngă. În continuare, se rotesc încetişor şi bat din palme. În
final dansează „Bughi-vughi” cu picioare-le îndoite în genunchi şi mîinele îndoite în
coate. La rostirea cuvintelor „O-key!” ridică mînuţele în sus.
„Gimnastica veselă”
Mîinile am ridicat
Sus-jos, sus-jos.
Şi din palme batem
Unu-doi, unu-doi.
Apoi capul îndreptăm
Unu-doi, unu-doi
Apoi spatele-aplecăm
Unu-doi, unu-doi
Tropa, tropa, mai vioi
Batem din picioare,
Jos-sus, jos-sus
Noi vom creşte mare.
******
Cucoşei pintenaţi,
Toţi la mine vă uitaţi
Desfaceţi aripele
Cu ochii priviţi-le
La unu vă aplecaţi
Din aripi fluturaţi
La doi săltaţi uşor
Pe un picior, pe alt picior,
La trei mai ciuguliţi
În pirostrii să-mi fiţi
La patru vă ridicaţi
Şi la loc vă aşezaţi.
******
Te aşezi în pirostrii / Picioruşelor dansaţi
Şi sari:unu,doi , trei / Hora adunaţi
Mai apoi te-ai ridicat / Dreapta – unu
În bancă te-ai aşezat / Stînga – doi
Şi de scris te-ai apucat. / Şi la carte-n toi!
Copiii stau în picioare lîngă bănci, şi rostind versurile, execută conco-mitent mişcările
sugerate de text.
„Albinuţa cu desagi”
- Cum pornesc albinele - Cum se-ntorc albinele
În zori spre zăvoi? Din lunci, din grădini?
- Cu desagii goi! - Cu desagii plini!
-Cum se duc măicuţele - Cum se-ntorc măicuţele

La ai lor copii? De pe la copii?
-Ca şi albinuţele, -Cu inima plină
Cu desagii plini! De dulce lumină.
-Cum vin albinuţele
Seara din cîmpii?
Cu desaga plină
De nectar-lumină.
Educatoarea sau un copil pun întrebarea, iar copiii răspund la ea şi concomitent,

realizează anumite acţiuni: imită zborul albinelor; ridică mîinile pe umeri, se apleacă
puţin, păşind greu pe loc, parcă ar duce un sac greu; merg vesel cu pasul pe loc, cu
corpul drept, cu pumnişorii strînşi, de parcă ar duce ceva. Finalizează cu imitarea
zborului albine-lor.
„Vrăbiuţa”
În copac pe o crenguţă
Vrăbiuţa se dă huţa
Şi tot dă din aripioare
Vrea şi ea să crească mare.
Şi tot sare, şi tot sare
Ca s-ajungă pîn-la soare.
Copiii arată spre „o crenguţă”, legănîndu-se lin. Întind mîinile lateral, imită zborul
vrăbiuţelor şi arată sus cît de mari vor să crească, sărind de pe un picior pe altul.
„Ursul”
Ursul merge prin pădure / Unde să găsească miere?
Mor, mor, mor! / Mor, mor, mor!
Prin tufişuri greu călcănd / Nu cumva este flămînd?
Ţop, ţop, ţop! / Vai, vai, vai!
Copiii păşesc cu pas greoi pe loc. Cu mîinele „feresc” tufişul, „caută” mierea. Dau din
cap, apoi se clatină cu tot corpul, semn de compătimi-re.
„Iepuraşul friguros”
Iepuraşul cel pufos
Mişcă urechişele
Iată-aşa, iată-aşa
Mişcă urechiuşele.
Iepuraşul a-ngheţat
La lăbuţe lui i-e frig
Hlop-hlop, hlop-hlop
La lăbuţe lui i-e frig.
Pentru a se încălzi
Iepuraşul va sări
Ţopa-ţopa, ţopa-ţopa
Iepuraşul va sări.
Variantă:
Iepuraşu-n cărăruşă Iepuraşului i-i frig
Stă şi dă din picioruşe Labele îşi încălzeşte
Uite-aşa, uite-aşa! Uite-aşa, iute-aşa!
Iepuraşul a îngheţat
Şi-a pornit la alergat
Uite-aşa, uite-aşa!
Copiii arată urechiuşele şi le mişcă uşor, arată mînuţele şi bat din pal-me. Cu mîinelenla frunte, în
semn de urechi, semiaplecaţi execută sări-turi pe ambele picioare.
„Uite-aşa”
Zburdă iedul pe muncel Şi-am văzut un elefant
Uite-aşa de mititel. Uite-aşa era de-nalt.
Cu zburdalnicul ieduţ Merge tare-ncetinel
Uite-aşa eu sar în sus. Şi eu pot să merg ca el.
- Uite-aşa, uite-aşa -Uite-aşa, iute-aşa
-Uite-aşa eu sar în sus. –Uite-aşa eu merg ca el.
Copiii sar de pe un picior pe altul, arată cît de mic este ieduţul. Apoi sar pe ambele picioare. Arată cît
de înalt este elefantul. Fac paşi greoi pe loc, înclinînd tot corpul.
„Merge, fuge”
Merge, merge, melcul cel încet.
Fuge, fuge, vîntul prin făget.
Merge, merge, elefantul greu,
Fuge, fuge, iepuraşul meu.
Merge, merge, leneşul abia,
Fuge, fuge albinuţa mea.
Copiii merg pe loc cu pas încetinit, apoi grăbesc pasul pînă la fuga pe loc. Cu mîinile ridicate în sus
imită bătaia vîntului. Micşorează pasul, se cotilesc greu pe loc, exprimînd mişcarea elefantului, apoi
cu ambele pi-cioare, execută săriturile iepuraşului. Apleacă mîinile în jos, împreună cu umerii, abia
fac cîte un pas şi iarăşi intensifică mişcările picioarelor şi braţelor pentru a exprima hărnicia
albunuţelor.
GIMNASTICA DE INVIORARE
Daca vreau sa cresc voinic,

Fac gimnastica de mic.
Merg in pas alergator,
Sar apoi intr-un picior,
Ma opresc,respir usor,
Intind bratele sa zbor.
Toata lumea e a mea
Cand m-asez jos la podea.
Asta-i doar un inceput
Ia priviti cat am crescut !
POEZIE DE DIMINEATA
Dimineta ne-am trezit
La gradinita ne-am intalnit
Cu totii sa salutam :
-Buna dimineata ,dragi pitici!
Ma bucur ca sunteti aici!
A-nceput o noua zi
-Buna dimineata copii!
MÎNA-joc linistitor
Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana)
Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap)
Mana bate,mana tace,(bat in masa cu pumnisorii,ascult pumnul)
Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute)
Daca vrei in sus sa zbori
Fa-ti degetele pocnitori
Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori,sarim in sus)
JOCURI DE DEGETE-linistitor
Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute)
Si vine pisica miaunica: ( de la mana
dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard)
Miau ,miau,miau.miau,miau,(mieunat languros,merge pe gard)
Dar iata vine-un soricel :
chit,chit,chit,chit,chit,(trece repede ,pe gard)
Dar iata vine-un urias :
Bum,bum,bum,bum,bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul)
Si darama garduletul!
Dar iata vine-un piticut,(aratatorul de la mana dreapta,desenat chipul)
C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta)
Cioc,cioc,cioc,cioc,cioc(ciocanesc fiecare deget,care se ridica)
Si repara garduletul!
ZICERE DE DIMINEATA
In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata ,(trecem palmele peste fata)
Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc,privim in sus)
Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
De gand rau, sa ne ferim (mana alunga gandul rau )
S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
Si-n lume s-o raspandim!(sarim in sus cu bratele desfacute)
Si-atunci orisice copil,
In fiecare dimineata
Are gandul bun pe fata!(trecem palmele peste fata).
BUNA DIMINEATA!
Buna dimineata cer frumos!
(ridic mana spre cer)
Buna dimineata soare luminos!
(mainile sub forma de cerc deasupra capului)
Buna dimineata, micule vant Care-alergi pe pamant !
(imitam miscarea vantului,cu bratele)
Buna dimineata ,copaci infloriti!
(mainile arata forma copacului-coroana rotunda,tulpina drept in jos)
Buna dimineata pasarele mari si mici!
(desfacem bratele lateral pt.zbor-pasari mari ,palmele in fata pt.pasari mici)
Buna dimineata pietre tari!
(palmele bat podeaua)
Buna dimineata animale mici si mari!
(animale mici stam ghemuit,la animale mari sarim in sus)
JOCURI
DIDACTICE
La literatura artistică
GHICI CE-I
( ghici ce operă literară am audiat )
Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre genurile şi

speciile literare cunoscute: poezie, poveste, povestire.
Dezvoltarea priceperilor de sinteză şi analiză, a
deprinderii
de a reproduce expresiv un fragment sau un text literar
cunoscut. Formarea limbajului coerent, a premizelor
gîndirii
logice.
Regulile: Textul poate fi spus în întregime ori numai un fragment.

Răspunsurile se prezintă în tăcere prin demonstrarea
semnelor respective.
Material didactic : Semne simboluri: cerculeţe de culoare roşie,

verde şi albastră ( cîte 3 pentru fiecare copil ) ori tabele pe care e
reprezentat Făt- Frumos ori o căsuţă din poveşti ( pe picioare de
găină ), acest semn reprezintă povestea, fetiţă ce recită poezia şi
Guguţă ori un băieţel ce citeşte o carte – povestirea.
Desfăşurarea jocului :
Pedagogul explică regulile, le spune copiilor, că el ( ori un copil ) o
să spună, o să recite ori o să povestească texte de diferite specii, iar
el trebuie să ghicească, ce li s-a spus. Răspunsul trebuie prezentat
prin semne convenţionale, ridicînd tabela respectivă ( de ex: pentru
poezie- un cerculeţ albastru, pentru poveste- roşu, iar pentru
povestire- galben ). Învingătorii se consideră copiii, care în timpul
jocului n-au comis nici o greşeală.
TABLOURI VII
( recunoaşte personajul şi numeşte povestea )
Scopurile : Dezvoltarea priceperii de a recunoaşte eroul ( personajul

literar) principal după exterior şi cuvintele personsjelor
prezentate prin intermediul înscenării unor fragmente.
Regulile : Prezentatorii rolurilor se aleg după dorinţă. Învingători

sunt consideraţi copiii, care au recunoscut mai multe
personaje.
Material didactic: Căciuliţe - măşti, elemente ale costumelor

diferitelor personaje.
Desfăşurarea jocului : Prin intermediul unei numărători se alege

juriul
( 3-4 copii ), ei vor determina cine sînt învingătorii. În faţa grupei vor fi
invitaţi copiii doritori să prezinte unele personaje din textele cunoscute.
Fiecare din prezentatori va îmbrăca căciuliţa mască, unele elemente ale
costumului respectiv şi ieşind în faţa colegilor va prezenta personajul. De ex:
personajele cunoscute din poveştile lui I. Creangă „ Capra cu trei iezi ” , „Ursul
păcălit de vulpe ”, „ Punguţa cu doi bani ”, „ Fata babei şi fata moşneagului ”.
Capra : ( cu o desagă în spate, cu un smoc de iarbă în mînă se apropie de
uşă, bate şi cîntă cîntecul din povestea „ Capra cu trei iezi ”.
Cucoşul : ( merge ţanţoş, dă din aripi, cîntă ) : Cucurigu, boieri mari, daţi
punguţa cu doi bani !
Moşneagul : ( păşeşte legănat, ducînd în mîini o vulpe- jucărie ). Ce frumoasă
caţaveică am să-i fac nevestei mele din blana acestui vulpoi.
Fata babei : ( se laudă , ţinînd în mîini un coş cu gheme ). Priviţi, priviţi cu
Toţii cît de harnică sunt eu. Vedeţi, cîte gheme am făcut la
şezătoare? Iar fata moşneagului n-a lucrat defel, nimic n-a făcut.
Ursul : ( apare supărat cu un cîrlig în mînă ). Unde-i oare vulpoaica cea hîtră,
care m-a pus să stau o noapte întreagă cu coada-n iaz? Las-că acuş
mă răzbun eu !
Găina : ( merge ţanţoş, ducînd în mîini un talger cu o margine ). Cot-co-dac!
Cot-co-dac! Babă, nu te supăra, o mărgică eu ţi-oi da!
Fata moşneagului ( apare înconjurată de diferite animale ). Copii, copii! Veniţi
la mama să vă lăe!
Vulpea : ( se preface că mănîncă peşte ). Vai ce peşte gustos am căpătat eu !
GHICI DENUMIREA
Scopurile: Consolidarea priceperii de a recunoaşte cartea după
descriere, dupăilustraţia de pe copertă şi a priceperii de
a descrie o carte.
Regulile : Copiii trebuie să ghicească denumirea cărţii pe baza

descrierii efectuate de către educatoare ori colegi .
Învingători sînt consideraţi copiii, care au ghicit
denumirile mai multor cărţi.
Material didactic: Cărţi pentru copii prevăzute de programă.
Desfăşurarea jocului : Educatoarea le aminteşte copiilor despre

excursia făcută la bibliotecă şi le explică jocul. Cînd am fost la bibliotecă,
noi am văzut pe poliţe multe cărţi cunoscute. Am şi desene, ce reprezentau
eroii noştri îndrăgiţi. Aceste desene erau executate de diferiţi pictori. Amintiţi-
vă şi numiţi vre-o cîteva cărţi pe care le-aţi văzut la bibliotecă. Copiii numesc
vre-o 5-6 cărţi.
Educatoarea: Vreţi să organizăm jocul nostru preferat „ Ghici denumirea ” ?
Ascultaţi atunci cu atenţie şi răspundeţi la cîteva întrebări
ghicitori, pe care le-am alcătuit pentru voi cu această ocazie.
1. La bibliotecă am văzut o carte, în care erau multe poezii despre natură. În
această carte erau numai poezii pentru copii, scrise de M. Eminescu. Pe
copertă erau desenaţi cîţiva copaci, ce-şi plecau cu tristeţe crengile la
pămînt, iar de pe crengi se desprindeau frunzele vestejite, ruginite. Cum se
numeşte această carte? ( Răspunsul corect: Această carte se numeşte „ Ce te
legeni ...”
2. Pe o poliţă am găsit cartea lui I. Creangă, în care autorul ne povesteşte
despre păţania unui urs. Pe copertă era desenat un urs, şezînd cu coada
într-o băltoacă îngheţată. Ghiciţi, ce carte era aceasta? ( „Ursul păcălit de
vulpe” )
3. În vitrina de la intrarea în bibliotecă era o carte frumos ilustrată despre
eroul nostru îndrăgit – Guguţă. Cum se numeşte această carte şi de cine
este scrisă? ( „ Guguţă şi prietenii săi ”, de Spiridon Vangheli )
4. Alături de cartea lui Spiridon Vangheli mai era o carte, pe care voi o
răsfoiţi cu plăcere în fiecare zi. Pe copertă e desenată litera „ A ” mare.
Prin această literă trec ca printr-o poartă un băieţel şi o fetiţă. Autorul
cărţii chiar la începutul ei ne povăţuieşte: „ Învaţă de mititel şi ţi-a fi mai
uşurel.....” Ghiciţi, cum se numeşte cartea şi cine-i autorul ei ? ( „ Albinuţa”
G. Vieru )
GHICI PERSONAJUL LA CARE M-AM GÎNDIT
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor despre textele studiate.
Dezvoltarea priceperii de a descrie un personaj literar;
a imaginaţiei şi a vorbirii expresive.
Regulile: Pentru descriere se aleg personaje din poveştile

cunoscute de către toţi copiii. Descrierea trebuie să fie
corectă, personajul trebuie caracterizat multilateral. „
Atotştiutorul” are dreptul să se apropie de copii ( să
intre în odaie ) numai atunci, cînd e chemat.
Material didactic : Diferite cărţi cu poveştile cunoscute ori tablouri

pe care sunt reprezentaţi eroii din textele îndrăgite.
Copiii se aşează pe scăunelele aranjate în semicerc, educatoarea în
faţa lor pe un scaun înalt. Cu ajutorul unei numărători se alege
copilul „atotştiutor ” El iese din odaie sau se ascunde într-un colţ
după paravan. În lipsa lui educatoarea se înţelege cu copiii, ce
personaj şi din care poveste ( povestire ) v-or descrie şi hotărăsc ce o
să spună despre dînsul. Apoi îl invită pe „ atotştiutor ” care, la rîndul
său, îşi alege ( numeşte ) colegul ce trebuie să descrie personajul.
După ce ghiceşte, „ atotştiutorul ” trece la loc, iar copiii aleg altul şi
jocul continuă ( se repetă de 5-7 ori ).
Notă : Copiii v-or descrie următoarele personaje: Păcală, Capra,

Ursul, Guguţă, Scufiţa Roşie .
CĂLĂTORIE ÎN ŢARA POVEŞTILOR
Scopurile : Consolidarea cunoştinţelor despre poveştile cunoscute;
dezvoltarea imaginaţiei, a atenţiei auditive, a memoriei,
a priceperii de a repovesti un fragment din povestea
cunoscută; formarea vorbirii expresive, a limbajului
coerent.
Regulile : Conducătorul jocului îi include pe jucători în situaţia

dintr-o poveste cunoscută, numeşte eroii, repovesteşte o
situaţie. Copiii recunosc eroii, povestea. Doritorul
repovesteşte un fragment. Învinge acel copil, care şi-a
amintit mai multe poveşti. Povestitorul poate folosi şi
materiale ilustrative.
Material didactic : Căciuliţe – măşti, elemente ale costumelor

eroilor din poveşti, ilustraţii pe care sunt reprezentate diferite
scene din poveşti, cărţi ilustrate.
Desfăşurarea jocului:
Copiii se aranjează în rînd unul după altul. La cuvintele educatoarei „ plecăm
în ţara poveştilor ” – merg unul după altul, se gîndesc la o poveste oarecare. La
cuvîntul „ am ajuns ” se aşază pe scăunelele aranjate în semicerc. Cu ajutorul
unei numărători se alege conducătorul jocului. El trebuie să-şi amintească o
poveste şi să-i includă pe jucători în situaţia poveştii date ( să numească eroii,
locul unde s-a petrecut acţiunea ). De ex: Am ajuns în pădure, e vară, cald, o
zi senină. Văd o capră, care stă de vorbă cu ieduţii ei. Ce poveste este? Cine
vrea să povestească un fragment din această poveste. Jocul se repetă de 5-6
ori. De fiecare dată ei se ridică de pe scăunelele şi pleacă în călătorie. Copiii
pot povesti şi alte fragmente:
1. Văd pe malul unui iaz. Apa îi îngheţată. Pe drum,
departe se vede un car cu boi, ce se îndepărtează
de iaz, la marginea drumului stă o vulpe, care
înfulecă peşte, iar lîngă ea stă un urs. Oare,
despre ce discută ei?
2. Văd o masă. Lîngă ea 3 scaune: unul mare, altul
mijlociu, al treilea mic. Pe masă 3 căni, una mare,
alta mijlocie, iar a treia micuţă. La masă stă o
fetiţă rătăcită, o cheamă Maşa. În care poveste am
poposit? Cum se numeşte ea? Ce s-a întîmplat cu
Maşa în casa urşilor?
CONTINUĂ POVESTEA
Scopurile: Dezvoltarea priceperii de a povesti expresiv un text, a
atenţiei audive, a vorbirii expresive. Consilidarea
cunoştinţelor despre poveştile cunoscute.
Regulile: Dreptul de a continua povestea are numai acel copil,

care a fost ales prin numărătoare, care are în mînă o
carte ori un tablou de obiect pe care e reprezentat
eroul
din poveste. La începutul jocului copiii hotărăsc
împreună cu educatoarea, ce poveşti vor povesti.
Material didactic: Ilustraţii, tabele pe care sînt reprezentaţi unii

eroi din poveşti, cărţi cu poveşti cunoscute.
Drsfăşurarea jocului:
Varianta I - Copiii se aşează pe scăunele ori pe covor. Educatoarea
lîngă ei. Cu ajutorul unei numărători se alege o carte dorinţă şi
începe a povesti textul. După ce repovesteşte un fragment, transmite
cartea altui copil. Acesta, la rîndul său, continuă să spună povestea,
un fragment sau pînă la sfîrşit. La dorinţă el, de asemenea, poate
transmite cartea altui copil, care continuă povestea.
Varianta II - În loc de carte se folosesc ilustraţii la text ori tablouri,
pe care sînt reprezentate unele personaje din poveştile cunoscute de
copii.
GHICI, GHICITOAREA MEA
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor despre ghicitori ca specia
literară. Dezvoltarea gîndirii logice, a priceperii de a
clasifica.
Regulile: Copilul care ghiceşte capătă dreptul de a spune

următoarea ghicitoare. Nu se poate de propus ghicitori
la întîmplare. Se spun numai la tema aleasă.
Material didactic: Jucării ( obiecte în miniatură ) ori tablouri de

obiect din diferite grupe ( animale, păsări, obiecte de uz casnic ).
Copiii împreună cu educatoarea hotărăsc pe care teme vor spune
ghicitori ( de ex: animale domestice, păsări natură, obiecte de uz
casnic ). Educatoarea îşi alege un obiect ori un tablou, îl
demonstrează copiilor, spune prima ghicitoare. Copilul care ghiceşte
îi ia locul, demonstrează obiectul- răspuns, apoi spune ghicitoarea sa,
trece şi se aşează pe scăunel. În locul lui vine alt copil, care ghiceşte
ghicitoarea, demonstrează răspunsul, apoi propune colegilor
ghicitoarea sa. Jocul continuă 4-7 minute. În grupa medie se spun
ghicitori la 1-2 teme, iar în grupele mari la 3-4 teme.
GHICIŢI, CE V-AM SPUS
( Ştim noi oare folclorul? )
Scopurile: Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre speciile mici
ale folclorului: ghicitoare, proverb, numărătoare,
frămîntare de limbă, dezvoltarea priceperii de a le
recunoaşte şi a le deosebi.
Regulile: Prin intermediul unei numărători se alege juriul ( 3-4

copii ). Doritorul trebuie să spună numai o operă ( o ghicitoare, un
proverb ). Copiii răspund demonstrînd semnele ( tablourile )
respective ( conform înţelegerii convenţionale de la începutul jocului
)
Material didactic: Tablouri de obiect ( 4-6 ) pe care sunt

reprezentate figuri simboluri: o fetiţă faţa căreia exprimă nedumerire
( ghicitoare ), un moş bătrîn cu barbă, musteţi, cu căciulă ori pălărie
pe cap ( proverb ), un băieţel Guguţă ce arată limba ( frămîntări de
limbă ), doi copii, stînd faţă în faţă, unul din ei ţine mîna întinsă
spre celălalt ( numărătoare ). Diferite semne – simboluri: floricele de
diferite culori, figuri geometrice de aceeaşi culoare, de exemplu:
Un cerculeţ – proverb, un triunghi – ghicitoare, un pătrat –
numărătoare, un dreptunghi – frămîntări de limbă.
Jucătorii stabilesc regulile jocului. Cu ajutorul unei numărători aleg
juriul. Educatorul împarte semnele convenţionale ( fiecărui copil cîte
4 ). La propunerea educatorului copilul doritor vine lîngă masă şi
spune un text, cînd termină de spus ceilalţi în tăcere arată
răspunsul. Învingătorii sunt apreciaţi de către juriu. Sunt consideraţi
învingători acei copii, care au demonstrat mai multe răspunsuri
corecte.
PĂCĂLICĂ ORI SCHIMBĂ CUVÎNTUL
Scopurile: Dezvoltarea auzului fonematic, a receptivităţii faţă de
conţinutul unui text poetic, a priceperii de a schimba
unul şi acelaş cuvînt în aşa fel ca el să rimeze cu
cuvîntul de la sfîrşitul versului precedent ( rimă
împerecheată ).
Regulile: Cuvîntul trebuie modificat în aşa fel, ca el să se

potrivească cu cel de la sfîrşitul versului precedent.
Învinge copilul, care n-a comis nici o greşeală. Pentru a
prezenta copiilor modele de răspunsuri corecte
educatoarea recită primele două versuri corecte
modificînd singură cuvîntul.
Material didactic: O carte de versuri şi una de proză

( pentru comparare ).
Desfăşurarea jocului
Educatoarea explică jocul. Cu ajutorul unei numărători se alege
copilul – „ poet ”. El trece în faţa colegilor şi, ascultînd textul poeziei
recitat de către educatoare, modifică de fiecare dată cuvîntul
„ Păcală ” în aşa fel ca el să rimeze şi poezia să sune frumos.
Am şi eu un unchi – Păcală
Moş Păcală – Potricală,
Unchiul are o soţie
Şi îi zice Păcălia.
Şi mai are trei fetiţe
Şi le cheamă.... ( Păcăliţe )
Are nişte măhăleni
Şi le zice ...... ( Păcăleni )
Are unchiul o pisică
Şi o cheamă ........ ( Păcălica ).
Şi mai are un motan,
El îl strigă ...... (Păcălan ).
Iar coteiul ghiduş
El îi zice ...... ( Păcăluş ).
Toţi trăiesc, precum gîndeşti.
În sătucul...... ( Păcăleşti ).
Şi eu tot de-acolo vin,
Căci v-am păcălit puţin.
GHICI CUVÎNTUL POTRIVIT
( sau cuvîntul ce rimează )
Scopurile: Dezvoltarea auzului poetic, a gîndirii logice, formarea priceperii
de a găsi cuvinte ce se potrivesc după felul cum sună şi după
sensul propoziţiei.
Regulile: Copilul invitat are dreptul de a spune numai un singur cuvînt,

adică de a răspunde numai o dată propunînd un cuvînt ce
rimează şi se potriveşte după sens. Învingător e considerat
copilul, care a dat mai multe răspunsuri corecte.
Material didactic: Cărţi ilustrate de versuri şi poveşti.
Cu ajutorul unei numărători se va alege „ poetul ”. El va fi invitat lîngă masa
educatoarei. Pedagogul va recita poeziile lui G. Vieru propuse mai jos sau
poeziile altor poeţi în versul al doilea ori în versul al patrulea, înainte de
ultimul cuvînt se va face o pauză, copilul trebuie să ghicească cuvîntul potrivit,
cuvîntul care rimează. Cel care greşeşte pierde dreptul de a continua jocul. În
locul lui vine alt „ poet ” ales, de asemenea, prin numărătoare.
CINE-I ?.....
1. Dulce – dulce cum e poama, 2. Cu ciocanul, cu lopata,
Cine coace pîinea ? ............... Cine tot lucrează ? .......
( mama ) ( tata )
3. Cine îmblă ca furnica
Şi bătrînă e ? ................
( bunica )
GHICI CULOAREA......
1. Am un măr de la moşu, 2. Melcul printre ierbi se pierde,
Mărul este .......( roşu ) ! Iarba este .........( verde )!
3. Spicul are multe boabe, 4. Ce frumoasă-i bolta noastră,

Spicul este ........( galben )! Bolta e .............( albastră )!
5. Mama o cămaşă-mi dete, 6. Dragă mi-i bunica mie,

Nu fac tumbe eu prin nalbă, Dar şi ea din ochi mă pierde!
Ca să nu rămînă pete, Mi – a luat o pălărie,
Doar cămaşa mea e .... ( albă ). Pălăria este .......( verde ).
7. Pantaloni îmi dete tata, 8. Iar pentru a fi mai multă pace,

N-o să-i rup eu prin jugaştri, Un steguleţ îmi dete moşul,
Pantaloni aşa mai cată Steguleţul mult îmi place,
Pantalonii sînt ......( albaştri ). Steguleţul meu e ..... ( roşu ).
REPETĂ FĂRĂ SĂ GREŞEŞTI
( spune repede )
Scopurile: Formarea pronunţării corecte, a auzului fonematic, a
atenţiei auditive. Dezvoltarea priceperii de a reţine conţinutul unei
frămîntări de limbă, de a o repeta fără a comite greşeli la
pronunţare.
Regulile: Fiecare doritor trebuie să repete o frămîntare de limbă

de trei ori. Învingători vor fi consideraţi copiii care au spus repede,
expresiv, fără a comite greşeli la pronunţare.
Material didactic: Cartea „ Păcălici ”, „ Apă vie ”.
Copiii se aşează pe scăunele aranjate în semicerc. Educatoarea, iar
mai apoi şi unii copii spun cîte o frămîntare de limbă. Doritorii vin
pe rînd lîngă educatoare şi repetă de trei ori frămîntarea de limbă
propusă. Acela care greşeşte trece la loc. Iar cine spune de trei ori
se consideră învingători. În joc pot fi folosite diferite frămîntări de
limbă populare.
Trăistuţa cu poveşti
Obiective:
Vereficarea cunoştinţelor copiilor despre poveştile lui I.Creangă.
Dezvoltarea gustului pentru lectură. Dezvoltarea capacităţii de a face o
caracteristică eroilor din poveşti.
Materiale:
Trăistuţa cu ilustraţii din poveşti.
Din timp este pregătită trăistuţa cu ilustraţii din poveştile lui I.Crea-ngă:
„Capra cu trei iezi”, „Punguţa cu doi bani”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Fata
babei şi fata moşneagului”, etc. Sunt invitaţi doi copii – unul va scoate
ilustraţia din trăistuţă, iar al doilea va trebui să răspun-dă la întrebări:
- Din ce poveste face parte ilustraţia?
- Cine a scris-o?
- Ce moment al poveştii reprezintă?
- Care eroi sunt pozitivi? Prin ce tea captivat?, etc.
Cîştigător este considerat copilul care a răspuns corect la toate între-
bările puse de coleg sau educator.
Povestea în cerc
Obiective:
Exersarea copiilor în reproducerea operelor literare, în alegerea
intonaţiei. Educarea simţului de răspundere, stimă faţă de colegi.
În faţă sunt invitaţi 5-6 copii. Ei se aranjează în cerc. Educătoarea le
prezintă o ilustrată dintr-o poveste, povestire. Primul începe să poves-
tească, al doilea trebuie să continue, etc. Toţi împreună trebuie să rep-
roducă opera literară. Dacă un copil se gîndeşte prea mult, el iese din joc
şi activitatea lui nu este apreciată. Sunt menţionaţi copiii ce au re-uşit
repede şi citeţ să repovestească opera.
Variantă:
Jocul poate fi organizat în baza audierii la casetofon a unui epizod dintr-
o poveste, povestire, iar copiii vor continua-o.
Varianta II:
Copiii au la dispoziţie seturi de jucării pentru teatrele de masă pen-tru
poveştile cunoscute deja. La solicitare aleg povestea, împart rolu-rile şi pe
rînd prezintă povestea.
Cadourile
Obiective:
Activizarea comunicării verbale. Formarea abilităţilor de a descrie, a
argumenta ceva, de a utiliza antonime, sinonime. Dezvoltarea capaci-tăţii
de a dialoga, folosind formule de politeţie.
Regula jocului:
Răspunsurile să fie cît mai argumentate, mai frumoase.
Educatoarea comunică copiilor că astăzi e ziua de naştere a lui Ciu-
boţel. Sunt întrebaţi dacă pot sau nu merge cu toţii la sărbătoare. Se
comentează ambele variante de răspunsuri: „Nu” – de ce?; „Da” – de ce?
Se opresc la prima variantă (Nu, avem nevoie de cadouri).
Se improvizează un magazin. Educatoarea îşi asumă rolul de vînză-
toare. Copilului, care doreşte să procure ceva, i se oferă cu totul altce-va,
deaceea jucătorul în cauză e pus în situaţia de a descrie cît mai amănunţit
jucăria (cadoul) pe care şi-o doreşte. Educatoarea – vînză-toare poate să-i
adreseze diverse întrebări provocatoare.
Exemplu: -„Doresc să-i fac cadou prietenului meu (vreau să-i dăruiesc
lui Ciuboţel ..., etc.) o pereche de ciubote. Aveţi cizme albe?” Vînzătoarea
precizează cine este acesta Ciuboţel şi de ce dore-şte anumite cizme albe.
De ce întreabă de ciubote, dar cere cizme. Îi dă o pereche de sandale.
Copilul iarăşi vine cu o explicaţie-precizare. Educatoarea-vînzătoare
trebuie să găsească cît cele mai ingenioase modificări, întrebări, situaţii.
Astfel, răspunsurile jucătorilor vor fi mai variate, argumentate,
convingătoare.
Dacă cumpărătorii utilizează limbajul non-verbal (gestică, etc.) se cere
ca acestea să fie însoţite şi de limbajul verbal.
Limbajul copiilor cît şi completările făcute de educatoare sunt diferite în
raport cu vărsta copiilior.
Povestea anotimpurilor
Obiective - consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre poveştile cunoscute,
integrarea lor în anotimpul corespunzător desfăşurării acţiunii, consolidarea
deprinderilor de exprimare orală corectă, stimularea creativităţii şi expresivităţii
limbajului oral:
Sarcina didactică : Descrierea ilustraţiilor ce reprezintă aspecte semnificative ale

celor patru anotimpuri, precizarea povesţii şi a personajelor, relatarea conţinutului
imaginii, stabilirea legăturii dintre conţinutul ilustraţiei şi anotimp, recunoaşterea
unor elemente speifice anotimpurilor.
Mijloace de învăţământ: imagini sugestive ale poveştilor în care acţiunea se
petrece în cele patru anotimpuri(„Rilă Iepurilă şi cărăbuşul cu aripioarele de aur”,
„Puiul”, „Ciripel cel lacom”, „Nuieluşa de alun”), imagini reprezentând fiecare
anotimp în care s-au strecurat elemente specifice altor anotimpuri, bileţele cu
ghicitori pentru fiecare echipă, fise de evaluare, coş, simboluri pentru fiecare echipă
(frunze, brăduţi, ghiocei, cireşe), panou, carioci, buline colorate în maro, alb, verde şi
galben, pătrate din hârtie albă pentru proba 2, stimulente.
jocul se va desfăşura pe echipe şi pentru aceasta se va aranja mobilierul
corespunzător, se vor pregăti materialele necesare, se vor crea toate condiţiile
pentru competiţie. După familiarizarea preşcolarilor cu tema şi obiectivele
activităţii se va prezenta sarcina didactică şi regulile jocului: într-un coş se află un
număr egal de buline de 4 culori: maro, albe, verzi şi galbene; copiii vor extrage
buline şi în funcţie de acestea se vor împărţi în patru echipe egale:
1. Toamna - maro
2. Ierna - alb
3. Primăvara - verde
4. Vara - galben
Fiecare echipă se va aşeza la câte o masă. Educatoarea va avea pregătite pentru
fiecare echipă câte patru probe specifice anotimpului pe care aceasta îl reprezintă.
Pe rând, toate echipele vor răspunde la câte o probă.
Pentru fiecare răspuns corect fiecare echipă va primi un simbol caracteristic
anotimpului pe care îl reprezintă (frunze, brăduţi, ghiocei, cireşe).La final se vor
aduna simbolurile strânse de fiecare echipă şi se va declara câştigătoare echipa care
a adunat cele mai multe simboluri. Se va desfăşura un joc de probă pentru a verifica
dacă copiii au înţeles sarcina. Pentru aceasta voi adresa întrebarea “Care sunt
anotimpurile anului?” Voi numi un copil să răspundă şi dacă acesta va da răspunsul
corect îi voi acorda , doar ca exemplu, un punct. Jocul va începe cu prima probă care
va fi efectuată, pe rând, de toate cele patru echipe, apoi, se va continua la fel ce restul
probelor. Voi aduna punctajul obţinut de fiecare echipă şi voi desemna echipa
câştigătoare.
Meşteriţa
Obiective:Dezvoltarea competentei de a recita expresiv o poezie,de a
vorbi cu intonatie,de a intelege continutul emotive si de idei al textului.
Reguli:Dreptul de a recita il are copilul care e ales de colegi.Invingator e

considerat acela care recita mai expresiv.
Materiale:Obiecte-jucarii:foarfece,ac,rochita,ciorapi.
Desfasurarea jocului
Se allege “Mesterita”.Ea se apropie de masuta pe care sint aranjate
obiectele necesare si recita,redind prin voce sentimental de mindrie al
eroinei principale din text.
O fetita: Am o foarfeca si-un ac.
Si de toate stiu sa fac.
Stiu sa-mi cos un buzunar
Si ciorapul sa-mi repar.
Un baiat: Nu credeti?Va pare mica?
Ea-si coase totul singurica!
Ghici denumirea
Obiective: Consolidarea priceperii de a descrie,de a recunoaste
cartea dupa desriere sau imaginile de pe coperta.Educarea dragostei de
carte,de lectura.
Reguli:Copii trebuie sa ghiceasca denumirea cartii in baza descrierii pe

care o face educatoarea.
Materiale:Carti illustrate pentru copii.
Educatoarea descrie,iar copii asculta atenti.De exemplu:
Pe coperta unei carti era desenata o vulpe cu o gramada de peste in jurul
ei,iar in colt un urs.Cum se numeste cartea?(Raspunsul correct:Aceasta
carte se numeste”Ursul pacalit de vulpe”).
Cine aseaza primul imaginile?(4-5 ani)
Scopuri:
Verificarea insusirii continutului povestii:” Capra cu trei iezi”,de Ion
Creanga.
Consolidarea deprinderii de a povesti coherent un fragment dintr-o
poveste.
Sarcina didactica:
Ordonarea cronologica a momentelor principale din poveste si
reproducerea coerenta a unui fragment din poveste.
Material didactic:
Imagini cu secvente din povesti cunoscute.
Desfasurarea jocului:
Jocul se poate desfasura cel mai bine la sectorul
“Biblioteca”.Educatoarea cere copiilor sa ordoneze chronologic imaginile
cu momentele principale ale povestii”Capra cu trei iezi”.Primul care
termina de aranjat isi allege o imagine si relateaza fragmentul prezentat.
Cine este?(4-5 ani)
Scopuri:
Consolidarea deprinderii de a formula raspunsuri la intrebarile
educatoarei,utilizind structure gramaticale corecte.
Verificarea cunostintelor copiilor despre denumirea corecta a
animalelor domestic si a puilor lor.
Sarcina didactica:
Formularea unor propozitii corecte din punct de vedere
grammatical.
Material didactic:
Jetoane cu animale si puii lor
Educatoarea ofera copiilor jetoane cu animale domestic si cu puii
acestora.Copii privesc jetoanele si raspund la intrebarea:
- Cine este puiul vacii?(al calului,al oii,al caprei).(Puiul vacii este
vitelul).
JOCURI
DIDACTICE
La Cunoaşterea mediului
SĂCULEŢUL CU SURPIZE!
SCOP:
• Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal;
• Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul
acestora;
• Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.
SARCINA DIDACTICĂ:
REGULI DE JOC:
Elevul chemat alege un obiect din săculeţ, îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte, apoi
îl arată copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Ceilalţi vor
executa acţiunea care poate fi îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este
cazul).
ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului, ghicirea, imitarea acţiunilor,
aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal:
pahar, periuţă de dinţi, pieptene, oglindă, prosop, săpun, savonieră, batistă, şerveţel,
perie de haine, perie de ghete.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Elevii chemaţi vor veni
în faţa clasei, şi fără să se uite introduc mâna în săculeţ şi spun: ,,Eu am găsit o
periuţă de dinţi’’. O va scoate din săculeţ, o va arăta şi va explica necesitatea şi
importanţa folosirii acesteia (cum trebuie utilizat, când şi de ce este bine să-l
folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. Dacă răspunsul
este bun va fi aplaudat, iar dacă nu este corect, va fi chemat alt elev pentru a da
răspunsul bun.
SĂ PROTEJĂM NATURA
Scopul:Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare
specifice asigurării şi protejării naturii.
• Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o temă
dată.
• Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.
• Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui).
• Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii.
• Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut.
REGULI DE JOC:
Răspunsurile bune sunt aplaudate, cele greşite sunt corectate de colegi.
Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect.
Grupa va fi împărţită în două subgrupe, fiecare să le aşeze pe care trebuie să le
aşeze pe panou după următoarele criterii:
- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a
mediului(sădirea pomilor, adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special
amenajate, etc.)
- pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a
mediului:(tăiere pomilor, foc în pădure, aruncarea gunoaielor pe jos).
După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă dacă au fost
corect aşezate. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală .
VARIANTĂ:
Elevii au două albume:
1. Să ocrotim natura.
2. Nu distrugeţi natura.
Anterior planificării şi desfăşurării jocului, elevii au drept sarcină de a decupa acasă
din reviste sau din cărţi imagini cu acţiuni ale omului asupra mediului. Fiecare copil
va lipi imaginea sa în albumul la care crede că se potriveşte, motivând alegerea.
În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor
spune elevilor cuvinte, iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii
cu cele două antonime.
Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în
situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una
benefică şi alta dăunătoare.
Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – rău etc.
În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este
evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: ,,Frumoasă-i strada noastră ’’.
UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE
SCOPUL:
• Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură;
• Consolidarea deprinderilor de orientare.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi
formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.
MATERIAL DIDACTIC:
• coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a
hârtiei
• cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale, păsări etc.)
Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră.
Un elev vine la catedră, ia un cartonaş, îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea
reprezentată de imagine, apoi se aşează în dreptul imaginii de pe planşă care arată
mediul de viaţă al animalului respectiv. Se întoarce către clasă şi formulează
propoziţia. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două)
pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea
propoziţiilor).
Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare şi locul ei de trai au
dreptul să mai tragă un cartonaş şi dacă răspund bine, li se mai acordă doar un
punct.
După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către
învăţător.
POŢI SĂ RASPUNZI CORECT?
SCOP:
• Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă, aer,
pământ).
• Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.
• Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.
• Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă, aer, pământ.
• Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă
respectiv.
• Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC:
Trei tablouri reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă, aer, pământ;siluete de
animale, imagini reprezentând acţiuni realizate de elevi, câte o bilă albă şi una
neagră pentru fiecare copil.
În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe un rând şi aleg de
pe masă câte un jeton cu un animal, îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă
mediul său de viaţă. Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar
elevii trebuie s-o corecteze. După gruparea animalelor, elevii privesc tablourile
încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii (poluează mediul). Ex:
În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum. În partea a doua învăţătoarea
arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă de către om. Elevii
precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea
naturii ridică bila albă, dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila neagră. În locul
imaginilor folosite ca suport se pot mima diferite acţiuni, fie de către învăţătoare, fie
de către elevi. În final se desfăşoară activităţi gospodăreşti la colţul naturii, iar apoi
elevii vor sădi în curtea şcolii flori, adună hârtii.
CERCUL NATURII
SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor, a legăturilor care se fac între plante
şi animale.
SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător, a locului

pe care îl ocupă;
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare,

întrecere, aplauze, reguli.
REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale
pe care le reprezintă.
MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante, animale.
Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar
fi: lup, grâu,vierme, pasăre, şoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb, bufniţă, insectă,
oameni. Aceste etichete se prind de piept. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de
legăturile dintre plante şi animale pe care le reprezintă. Elevul care are ecusonul
,,iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul ,,cerb’’, care se va prinde apoi de mână
cu elevul care are ecusonul ,,oameni’’, etc. În final toţi elevii se vor prinde de mâini
formând cercul naturii.
USCAT, AER, APĂ
SCOP:
• Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de
viaţă.
ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului, întrecere, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC:o minge mică
PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.
Jucătorii se aşează în cerc, în poziţia şezând, iar conducătorul jocului în mijlocul
cercului; de unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele:
uscat, aer, apă.
Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în
mediul respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.
Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul
respectiv primesc câte un punct penalizare.
CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ
SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre:
• Elementele necesare vieţii plantelor, animalelor şi omului (apă, aer, soare);
• Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a
omului;
• Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei, secetă,
furtuni, dispariţia unor animale etc.).
ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc;
• Copiii lucrează pe două echipe.
REGULI DE JOC:
• Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene, CD, casete video, diapozitive) cu:
Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul
pentru fiecare echipă); Păduri incendiate, defrişări; Ape poluate şi peşti morţi sau
alte animale(păsări, mamnifere etc.); Aspecte din oraşe cu fabrici care poluează
aerul, maşini care elimină gaze de eşapament; Aspecte din natură în timpul secetei;
Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea
excursioniştilor); Strângerea materialelor refolosibile (hârtie, plastic).
În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să
contribuie la realizarea scopului propus. Jocul se desfăşoară pe două echipe, sub
forma de întrecere. Învăţătorul îşi fixează întrebările corespunzător obiectivelor
operaţionale urmărite şi materialul folosit, aceleaşi pentru ambele echipe. După
rezolvarea fiecărei sarcini, echipa primeşte (pe un panou) stimulente diverse,
imaginate de învăţătoare. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai
multe stimulente. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:,,Delfinii’’ şi
,,Balenele’’ etc.)şi vor premii care constă în cărţi cu conţinut ecologic(,,Doxi’’,
,,Planeta Albastră’’, insigne etc.
AŞA DA! AŞA NU!
SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin
ridicarea mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU!
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile:
Îngrijesc animalele şi plantele.
Chinuiesc animalele.
Mă joc frumos cu animalele.
Respect animalele şi plantele.
Distrug plantele.
Ocrotesc plantele şi animalele.
Rup florile îndrăgite din parc.
Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.
POLUAREA RÂULUI
DESFASURAREA JOCULUI:
5- 6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Apoi, 5 sau 6 elevi vor
reprezenta peştii, imitând mişcările peştilor prin apă. În apă vor apărea 5 – 6 elevi
care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau
poluanţi:,,gunoaie’’, ,,chimicale’’, ,,detergenţi’’, ,,sticle’’, ,,ambalaje’’, etc. ÎN momentul
când poluanţii intră în apă, peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească,
ghemuindu-se la pământ. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie, iar ,,peştii’’ îşi
revin şi încep să înoate iar prin apă.
COLECŢIONARII NATURALIŞTI
PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei, pe grupe formate din 5-7 jucători.
MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm.
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale
din diferite specii. O specie aleasă va figura pe câte 4 cartoane, pe fiecare carton
fiind însă o altă plantă sau animal din specia respectivă.
Jucătorii se numerotează, şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la
fiecare, cele care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.
Ţinând cartoanele în mână, în formă de evantai, jucătorii vor observa
subiectele de pe cartoane, hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând
acest lucru secret. Cartoanele care fac obiectul colecţiei vor fi puse jos, pe masă în
faţa jucătorului, acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l interesează.
Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de
deasupra), dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în
dreapta sa.
Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează, îl poate pune pe el în dreapta jos.
Jocul continuă cu jucătorul numărul 2, adică cel din dreapta numărului 1, care
trebuie să ridice o carte. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet, fie
cartea dată jos de jucătorul numărul 1.
ŞTAFETA GUNOIULUI
Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează
câte un coş de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat
sau o cutie goală de lapte, pe care să o arunce în coşul de gunoi. La comanda start,
elevii aleargă spre coşurile de gunoi, aruncă deşeurile în coş, apoi se întorc în fugă,
dând ştafeta următorului elev. Câştigă echipa care termină mai repede, aruncând
toate gunoaiele în coş.
,,ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC
SCOPUL:
• Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător;
• Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor;
SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului;
REGULI DE JOC: elevii vor ,,înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească;
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, mişcarea.
MATERIALE NECESARE: un copac, creion de desen, hârtie, carneţel, aparat foto.
Când ieşiţi la plimbare, invitaţi copiii să ,,înfieze’’ un copac (din parc sau de pe
stradă). Prin acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător.
Explicaţi-i că de fapt nimeni nu poate avea un copac al lui într-un domeniu public,
dar că omul se poate ,,împrieteni’’ cu un copac şi poate să-l îngrijească.
Ce răspunderi ar putea avea cineva care ,,deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să
cunoască foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi
copacul iarna; sau toamna, adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le, studiaţi
florile şi fructele, primăvara şi vara.
Când ieşiţi la plimbare, fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă, cu care
va uda copacul. Copiii mai mari pot să facă un calendar al copacului, în care pot nota
înălţimea, perioada când înfloreşte, mirosul pe care îl răspândesc florile, forma
fructelor etc.
În final, o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu
copacul ,,înfiat’’.
Cu timpul, copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale
copilului.
ÎN EXCURSIE LA PADURE
SCOP:
• Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător;
• Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti;
• Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc, dezvoltarea
spiritului de echipă şi de competiţie;
• Formarea şi dezvoltarea unor comportamente civilizate;
SARCINA DIDACTICĂ:
REGULI DE JOC: În drumul prin pădure elevii vor descoperii ,,capcane - surprize’’
şi vor trebui să facă ce li se cere. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite, se vor deplasa
mai departe în adâncul pădurii, până la un alt indiciu. –Echipa ai căror membri
greşesc răspunsurile, este penalizată sau va primi un supliment de ,,muncă’’,iar cea
ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede pe traseu,
ajungând prima la ,,Cabana Pădurarului’’.
ELEMENTE DE JOC: competiţia, situaţiile surpriză, ghicirea, mişcarea, aplauze,
stimulente.
MATERIAL DIDACTIC: cărţi, buline, o trăistuţă, hârtie, ambalaje ouă Kinder, cuib de
păsări natural, coş de nuiele în care se află alimentele, o carte de imagini despre
ocrotirea naturii, pături, casetofon, pubelă pentru resturi alimentare, tacâmuri şi
veselă unică folosinţă, recompense.
Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie, iar a doua echipă buline
de culoare verde. Se dă startul şi, căutând, copiii pornesc spre pădure, pe cărarea
şerpuită dintre copaci. Ei sunt invitaţi să observe vegetaţia unor copaci, adăposturile
unor animale, un muşuroi de furnici, să culeagă floricele, să asculte susurul unui
pârâiaş ce străbate pădurea, să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă, s-o
aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Copiii sar apoi peste un pârâiaş, observă cum
,,doctorul pădurii’’ îşi face datoria şi, deodată, observă cum pe crenguţa unui stejar
stă atârnată o trăistuţă. În ea se descoperă nişte plicuri în care se găsesc bileţele cu
anumite sarcini (întrebări la care trebuie să răspundă ):
Echipa 1 : - Cum este solul?
- Cum este iarba?
- Cum este aerul?
Echipa 2 : - Cum sunt copacii?
- Cum sunt păsările?
- Cum este apa din pârâu?
După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ), se consemnează
răspunsurile, vom vorbi de animale şi păsările din pădure, cu ce se hrănesc, ce
foloase aduc, câteva curiozităţi, apoi vom continua traseul până la marginea pădurii
pe malul Dunării. Aici într-un cuib de păsărele care a căzut, probabil dintr-un copac
înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder (ambalaje).
Deschizând fiecare ou, pe rând, aflăm întrebările:
Echipa 1 : - De ce mor plantele?
- Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea?
- De ce nu este voie să se defrişeze pădurea?
- De ce trebuie să păstrăm acest loc curat?
Echipa 2 : - Cum este apa Dunării faţă de a pârâului?
- Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii?
- Cum este malul Dunării?
- Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele?
Înaintează echipa care ,,s-a descurcat’’ cel mai bine. Pentru că timpul trece, se
propune alerge uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte
surprize plăcute. Nu departe se vede ,,casa pădurarului’’, o căsuţă din lemn cu flori la
ferestre. Odată ajunşi la acest popas, copiii descoperă în mijlocul poieniţei însorite
un coş mare de nuiele. Folosindu-se metoda descoperirii prin surpriză, din coş se
vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În continuare au loc discuţii pe
marginea temei ,,Să ocrotim natura!’’. În acest sens, ei îşi vor aduna masa de la picnic
şi îşi vor depune resturile alimentare (pungi, flacoane de plastic, şerveţele şi vesela
de unică folosinţă ) într-o pubelă aflată în apropiere, pe care scrie ,,Păstraţi
curăţenia!’’. Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior, care reprezintă
diferite modele de comportamente. Răsfoind filă cu filă, vor răspunde prin ,,aşa da’’
şi prin ,,aşa nu’’ la întrebarea: ,, - Cum credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’
Echipa 1 : - imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea;
- oameni care taie şi defrişează copacii;
- un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un
copac;
- un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.
Echipa 2 : - un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel;
- un grup de oameni care plantează pomi şi răsădesc flori;
- un cetăţean care aruncă hârtia jos;
- o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.
Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Echipa câştigătoare
va primii cărţi drept premiu.
ALEARGĂ-N CASA NUMITĂ
Scopul: Sistematizarea cunoștințelor despre grosimea, forma tulpinii,culoarea
frunzelor,forma și felul fructelor,semințelor;
• a-i exersa pe copii în memorixarea denumirilor de copaci,
• a contribui la dezvoltarea rapidității în gîndire și atenție.
Sarcina didactică:A găsi obiectul după denumire.
Elemente de joc:Alergarea la copacul numit.
Reguli de joc:Lîngă unul și acelaș copac nu se permite a sta mult.
Desfășurarea jocului:
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea le propune copiilor să numească copaci
cunoscuți de ei.
b)Anunțarea și demonstrarea jocului:Educatoarea numește,cu ajutorul unei
numărători,un „vînător”,iar ceilalți vor fi „iepurași”.„Iepurașii” trebuie să se ascundă
de„ vînător” în căsuța numită de educator,însă nu se permite să stai mult în această
căsuță,trebuie să alergi de la o căsuță la alta.De exemplu,dacă căsuța numită e
stejarul, „iepurașii” au voie să fugă de la un stejar la altul, „iepurașul” care e prins de
„vînător” devine singur „vînător”,iar „vînătorul” trece la „iepurași”.La repetarea
jocului se schimbă denumirea copacului,a „căsuței”.
c)Încheierea jocului:Educatoarea face analiza jocului,aprecierea celor mai buni
„vînători” și celor mai atenți „iepurași”.
CAUTĂ MAMA ȘI PUIUL!
Scopul:Fixarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile unor animale(aspectul
exterior),la modul lor de viață,la foloasele aduse de ele și la denumirea
puilor;
• precizarea noțiunii de animal domestic și sălbatic;dezvoltarea
atenției,memoriei și perspicacității.
Sarcina didactică:Recunoașterea animalelor după descriere;denumirea

corectă a puilor lor.
Reguli de joc:Copilul,care ghicește mai repede animalul după descrierea făcută

de către educatoare,caută imaginea care-l reprezintă și o afișează pe flanelograf.La
întrebarea:„Care este puiul?”,un alt copil selecționează imaginea corespunzătoare,o
denumește și o așază în dreptul imaginii animalului matur.
Materiale:Un set de ilustrații reprezentînd puii lor;flanelograf.
Desfășurarea activității:
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea jocului și printr-o
convorbire generalizatoare despre animale.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:În cadrul jocului educatoarea va descrie
sumar cîte un animal,insistînd asupra înfățișării lui și asupra foloaselor pe care le
aduce.După descrierea unui animal,copilul care ghicește mai repede vine la masa
educatorului,alege ilustrația corespunzătoare descrierii,o arată copiilor și o
afișează,întrebînd:„Care este puiul?”.Un copil care se aunță sau care este solicitat de
către educatoare,vine la rîndul lui în dreptul animalului descris.
c)Complicarea jocului:În funcție de nivelul grupei,copiii pot fi antrenați să descrie
animalul după ce au ales imaginea cu animalul dorit,să spună din ce grupă face
parte(domestice sau sălbatice),să spună cum se numește puiul său și ce foloase
aduce omului.
d)Încheierea jocului:Copiii sînt solicitați să recite poezii,ghicitori despre aceste
animale și despre puii lor.
CE A GREȘIT PICTORUL?
Scopul:Fixarea cunoștințelor despre aspectele caracteristice ale animalelor
sălbatice cunoscute(iepurele,vulpea,lupul,veverița,ursul);
• dezvoltarea spiritului de observație și a capacității de analiză,sinteză și
comparație;
• perfecționarea deprinderilor de a acționa rapid la îndeplinirea
sarcinilor,de a colabora cu ceilalți membri ai echipei din care fac parte.
Sarcina didactică:Căutarea și descoperirea greșelii de pe imagine,găsirea

imaginii corecte.
Elemente de joc:Recitarea poeziilor,ghicirea ghicitorilor.

Reguli de joc:Fiecare echipă trebuie să descopere greșeala de pe imaginea
primită și s-o comunice celorlalte echipe,atunci cînd este solicitată.La semnalul
educatoarei,reprezentanții echipei trebuie să caute imaginea cu animalul corect sau
complet redat.
Material:12-14 ilustrații,format mijlociu,redînd animalele sălbatice cunoscute,cu

unele părți lipsă sau cu unele părți specifice altui animal.De exemplu:vulpe cu coadă
de urs,lup cu coadă de vulpe,iepuraș cu coarne de cerb,vulpe cu urechi de iepure.Se
vor pregăti și imaginile corecte ale acelorași animale,care au fost prezentate în
formă eronată.Plicuri cu diverse părți decupate ale corpului animalelor.Flanelograf.
a)Introducerea în activitate se face direct cu anunțarea jocului și împărțirea grupei
de copii în 4-6 echipe,în funcție de numărul copiilor,astfel încît fiecare echipă să
cuprindă 5-6 copii.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea împarte fiecărei echipe cîte o
imagine și stimulează copiii să privească cu atenție ilustrația primită și să discute
asupra greșelii.Echipa care a descoperit mai repede greșeala se scoală în
picioare.Unul din copii comunică greșeala de pe imagine tuturor copiilor.Apoi
întreabă pe rînd celelalte echipe:„Ce a greșit pictorul?”,solicitîndu-le să comunice.La
semnalul educatoarei,cîte un membru al echipei merge să caute imaginea
corectă,presupunînd că a fost așezată pe un panou cu diverse animale cunoscute de
copii (domestice,sălbatice).
c)Complicarea jocului:Educatoarea împarte la fiecare masă cîte un plic,în care sînt
amestecate diferite oărți ale animalelor cunoscute de copii.Ei trebuie să selecționeze
numai acele părți,care corespund animalelor sălbatice și să reconstituie apoi corpul
acelora,pentru care au găsit toate părțile.
d)Încheierea jocului:Menționarea echipelor cîștigătoare și premierea în mod
simbolic (o insignă).
CE ANOTIMP ESTE?
Scopul:A educa deprinderile și priceperile de a atribui anotimpului de pe tablou
textul corespunzător,a dezvolta spiritul de observație,rapiditatea în gîndire.
Sarcina didactică:A-i învăța pe copii să atribuie unui anotimp tabloul
corespunzător la descrierea naturii în poezie sau în proză;a dezvolta atenția
auditivă,rapiditatea în gîndire.
Reguli de joc:A demonstra tabloul numai după ce copiii au ghicit ghicitoarea.
Materiale:Tablouri cu cele patru anotimpuri ale anului.
a)Exerciții pregătitoare:Se adresează următoarele întrebări:
-Cîte anotimpuri are anul?
-Care sînt ele?
-Prin ce se caracterizează fiecare?
b)Anunțarea jocului:Jocul nostrum se numește„Ce anotimp este?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului.La educatoare se află textile scrise pe foițe de
hîrtie despre anotimpurile anului.Educatoarea le amestecă,apo,luînd o foiță,îi
întreabă pe copii:„Ce anotimp este?”și citește ghicitoarea.Copiii ghicesc.Cine primul
a ridicat mina și a ghicit,numește alt copil după dorință și ridică anotimpul cu
tabloul dat.
1.„Frunzele au îngălbenit,
Plouă, bate vîntul,
Cine a venit?” (Toamna)
2.„Iese iarba luminoasă,
Rîndunica vine-acasă,
Se-ntîlnesc ca neam izvoare,
Alb e zarzărul de floare.
Cald e soarele-n cîmpie
Ca un an de ciocîrlie”. (Primăvara)
3.„Fulgilor cu blană moale,
Să cădeți mai mult pe vale,
Ca să-mi zboare săniuța
La fuguța,la fuguța”. (Iarna)
4.„Vine călduroasă iarăși.
Ce ne-aduce ea în țară?
Multe flori mirositoare
Fructe,pine pe ogoare.
Cine credeți că e…? (Vara)
d)Complicarea jocului:Educatoarea va descrie în proză anotimpul,iar copiii vor ghici și
vor demonstra tabloul.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă în curte și împreună să
alcătuiască o povestire despre anotimpul prezent.
CE CREȘTE ÎN GRĂDINĂ?
Scopul:Clasificarea plantelor după locul creșterii;dezvoltarea atenției,exersarea
vorbirii active.
Sarcina didactică:A-i învăța pe copii să clasifice obiectele după
principiile:locul creșterii,întrebuințarea;a dezvolta rapiditatea în gîndire,atenția
verbală.
Reguli de joc:A răspunde la întrebările conducătorului numai prin „da” sau „nu”.
Elemente de joc:Cine greșește,spune o poezie sau o ghicitoare despre legume.
Materiale:Jetoane cu imaginea legumelor și fructelor.
a)Exerciții pregătitoare:Întroducerea în activitate se face cu ajutorul ghicitorilor:
1.Așa-i moșul:
În pămînt e roșu,
Iar chica de afară
Îi verde o întreagă vară. (Morcovul)
2.O domniță mult vestită,
Cu multe rochii dechisită,
Cînd alături se așază,
Toată lumea lăcrimează. (Ceapa)
-Ce-s acestea, copii? (legume)
Unde cres ele? (în grădină)
b)Anunțarea jocului: „Astăzi vom verifica cît de bine cunoașteți voi,ce crește în
grădină.Jocul așa și se numește: „Ce crește în grădină?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:„Eu vă denumesc diferite obiecte,voi fiți
atenți.Dacă eu denumesc ceea ce crește în grădină,voi răspundeți „da” și ridicați
repede în sus jetonul cu obiectul denumit;dacă obiectul ce l-am numit nu crește în
grădină,voi răspundeți „nu”,găsiți jetonul cu acest obiect,dar nu-l ridicați.Cine va
greși-ne va recita o poezie sau o ghicitoare.Eu încep:
-Morcov.
-Da!
-Castraveți.
- Da!
-Sfeclă.
-Da!
-Prune.
-Nu!”
d)Complicarea jocului:Obiectele ce cresc în grădină să fie ridicate sus cu mîna
dreaptă,cele care nu cresc în grădină-cu mîna stîngă.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să memorizeze împreună
ghicitorile despre morcov și ceapă.
CE S-A SCHIMBAT?
Scopul:Sistematizarea cunoștințelor copiilor despre plantele de
cameră;dezvoltarea atenției vizuale,a deprinderii de a se orienta în spațiu;formarea
deprinderilor corecte de joc.
Sarcina didactică:A determina locul inițial al plantei.
Elemente de joc:Copiii găsesc schimbările în aranjarea plantelor.
Reguli de joc:Să închidă ochii absolut toți copiii,în timp ce educatoarea schimbă
locul plantelor.
Materiale:Pe două mese se aranjează 3-4 plante asemănătoare,într-o ordine

cuvenită,de exemplu,ficus,mușcată,asparagus,coleus.
a)Exerciții pregătitoare:Organizarea unei convorbiri despre plantele de
cameră:structura,condițiile de trai etc.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „Ce s-a schimbat?”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea îi roagă pe copii să privească
atent plantele de pe masă,să memorizeze locul lor,consecutivitatea aranjării:prima-
ficus,a doua-mușcată etc.Copiilor li se propune să închidă ochii,în acest timp
educatoarea schimbă cu locul plantele.Apoi îi roagă pe copii să spună,ce s-a
schimbat,și dacă copilul indicat de educatoare a găsit,el trece și aranjează
ghiveciurile cu plante cum au fost.Pentru repere vizuale în grupele mici se pot
aranja pe o masă alături aceleași plante în consecutivitatea dată,ca copiii să se poată
orienta.
d)Încheierea jocului:Se face analiza și aprecierea,educatoarea menționează
răspunsurile copiilor.
CE VA URMA?
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre zi și noapte,despre activitatea
copiilor în diferite perioade ale zilei;dezvoltarea unor facilități ale memoriei,ca
reamintirea;dezvoltarea vorbirii cursive.
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre zi și

noapte,despre activitatea copiilor în diferite perioade ale zilei.
Reguli de joc:A denumi în ordinea cuvenită activitatea copiilor la grădiniță pe

parcursul unei zile.
Elemente de joc:Cine greșește,se așează pe ultimul scăunel.Transmiterea

petricicăi aceluia,care trebuie să răspundă.
Materiale:O petricică.
a)Exerciții pregătitoare:Introducerea în activitate se face cu ajutorul momentului
de surpriză:„În ospeție la noi a venit Martinică,el vrea să știe cu ce se ocupă copii la
grădiniță de dimineața pînă seara.”
b)Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul „Ce va urma?”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului.Copiii se așează în semicerc.Educatoarea le
explică copiilor regulile de joc:„Copii,țineți minte,am vorbit la activitate despre
aceea,ce fac copiii la grădiniță în decurs de o zi.Acum vom verifica cum ați însușit
aceasta.Vom povesti pe rînd despre aceea,cu ce încep copii ziua la grădiniță și cu ce
o încheie.Cine va greși-trece pe scaunul din urmă,iar ceilalți se mișcă înainte”.
Educatoarea începe:„Am venit la grădiniță.Ne-am jucat pe teren.Apoi ce va urma?Îi
transmite petricica unui copil.Acela răspunde:„Am făcut gimnastică.După gimnastică
ce va urma?”-și transmite petricica altui copil.Jocul se repetă pînă la descrierea
plecării copiilor acasă.
d)Indicații:Folosirea petricicăi sau a altui obiect îi face pe copii să fie atenți,pentru
că nu răspunde cine vrea,ci acela căruia i se dă petricica.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le mulțumește copiilor din partea lui Martinică
și-i laudă pe copiii care au răspuns corect.
CE-AI GĂSIT?
Scopul:Recunoașterea și denumirea animalelor-jucării din sala de
grupă,diferențiindu-le după însușirile lor;exersarea atenției,memoriei și
gîndirii;dezvoltarea vorbirii.
Sarcina didactică:Să denumească corect grupurile de obiecte găsite.
Elemente de joc:Prinderea mingii,descoperirea grupurilor de

obiecte;mișcare;închiderea și deschiderea ochilor și ghicirea.
Reguli de joc:Copilul care primește mingea,o aruncă din nou

educatoarei,descoperă grupul de obiecte și îl denumește.
Materiale:O minge,șase grupuri de jucării-animale(jucării din sala de

grupă)acoperite separat.
a)Exerciții pregătitoare:Se prezintă mingea și se pun cîteva întrebări:
-Ce este aceasta?(o minge)
-Ce facem cu mingea?(ne jucăm)
-Cu ce alte jucării ne jucăm?(căței,pisici,iepurași,ursuleți etc.)
În acest timp educatoarea descoperă cîteva din grupurile acoperite,arătîndu-le
copiilor.
b)Anunțarea jocului:„Cu aceste jucării ascunse și cu mingea vom desfășura jocul
„Ce-ai găsit”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea aruncă mingea unui copil,acesta
o prinde, o aruncă din nou educatoarei,apoi merge la masă și descoperă un grup de
jucării,îl privește și la întrebarea educatoarei „Ce-ai găsit?”,răspunde:„Eu am găsit
grupul iepurașilor”.Jocul se desfășoară pînă sînt descoperite toate jucăriille-animale.
d)Complicarea jocului:Jucăriile sînt așezate în sistem liniar,în fața copiilor.La
primul semnal copii închid ochii.În acest timp educatoarea ascunde grupul
veverițelor.La al doilea semnal,copiii deschid ochii,privesc cu atenție jucăriile și
copilul,căruia educatoarea îi aruncă mingea,spune ce-a dispărut.Educatoarea aduce
grupul de animale la locul unde era și continuă jocul.
e)Încheierea jocului:Educatoares le propune copiilor să aranjeze jucăriile pe
polițe,la locul lor permanent,și împreună ies pe teren la plimbare.
CÎND ARE LOC ACEASTA?
Scopul:Întărirea cunoștințelor despre anotimpuri,dezvoltarea vorbirii
cursive,atenției,reținerii de sine.
Sarcina didactică:De a întări cunoștințele copiilor despre anotimpurile
anului,a-i familiariza cu fenomenele caracteristice fiecărui anotimp,a dezvolta
vorbirea cursivă,atenția,creația imaginativă.
Elemente de joc:Ghicirea și compunerea ghicitorilor,învîrtirea săgeții.
Reguli de joc:Povestește despre ilustrata sa și ghicește acela,pe care-l indică
săgeata.Ilustrata n-o arată nimănui,pînă n-o ghicesc.
Materiale:Cîte 2-3 ilustrate pentru fiecare anotimp(peisaje de iarnă,lucrul
copiilor iarna,primăvara,toamna,vara).
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea va începe activitatea printr-o convorbire
introductivă despre anotimpuri.
-Cîte anotimpuri area anul?
Prin ce se caracterizează iarna?Vara?Primăvara?Tomna?Care-s semnele
caracteristice?
Cine știe poezii,cîntece despre anotimpuri?
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom povesti despre anotimpurile anului și vom ghici
„Cînd are loc aceasta?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:
„Copii,astăzi noi ne vom juca astfel:priviți eu am în mîini multe ilustrate.Eu nu vi le
arăt și voi nu le arătați unul altuia atunci cînd le voi împărți.Noi vom ghici ce ce-i
desenat pe ilustrată.
Priviți!Pe masă este o săgeată,un ac de ceasornic.Acela,în direcția căruia se va opri
acul,ne va povesti ce-i desenat pe ilustrata sa,iar apoi acul ne va indica copilul,care
va ghici ce anotimp e la primul pe desen.Fiți cu toții atenți să nu greșiți.
Educatoarea le împarte copiilor ilustrate,fiecăruia cîte una.Învîrtește acul
ceasornicului.
-Vlad ne va povesti despre ilustrata sa.
După ce copilul a terminat de povestit,educatoarea mai învîrtește o dată acul.
-Corina va ghici ce anotimp e,cînd are loc aceasta?
După răspuns,primul arată desenul copiilor și copii se conving dacă răspunsul e
corect sau nu.Jocul se prelungește,pînă copiii povestesc despre ilustratele sale.
d)Complicarea jocului:Educatoarea le poate indica copiilor numărul de
propoziții,pe care copilul trebuie să le alcătuiască după ilustrata sa (5-6 propoziții).
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă în curte și să
alcătuiască individual cîte o povestire despre anotimpul în care se află,educatoarea
le va înregistra în scris într-un caiet și vor alcătui o carte despre acest anotimp.
CINE AȘAZĂ MAI BINE?
Scopul:Alcătuirea grupurilor de obiecte de același fel;stimularea
gîndirii,corectitudinii,promtitudinii,independenței și rapidității.
Sarcina didactică:Separarea,gruparea și denumirea corectă a grupurilor de

obiecte de același fel.
Elemente de joc:Mînuirea,mișcarea,surpriza,întrecerea,închiderea și
deschiderea ochilor,aplauze.
Reguli de joc:Copiii separă și grupează obiectele de același fel conform

exemplarului primit.Ei acționează independent prin întrecere și denumesc pe rînd
grupurile de obiecte formate.
Materiale:Cinci-șase feluri de obiecte(castane,boabe de fasole,sîmburi de

prune,conuri,nuci),un coș și un șervețel pentru acoperit coșul.
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea prezintă copiilor coșul cu obiecte și le spune:
„Dimineața,venind la grădiniță,m-am întîlnit pe cărărușă cu un iepuraș și mi-a
transmis acest coșuleț pentru voi,dar eu nu știu ce se află în el.Doriți să
aflăm?”Trezim atenția copiilor și curiozitatea lor prin gesturile și mimica folosită în
timp ce obiectele din coș sînt răsturnate pe covor,în fața lor.
„-Vai,ce de-a obiecte!Oare cu ce scop mi le-a dat iepurașul?Voi știți copii?Dar eu
știu,el mi le-a dat,ca noi să ne jucăm cu ele.”
b)Anunțarea jocului:„Cu aceste obiecte noi ne vom juca în jocul „Cine așază mai
bine?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii numiți de educatoare(5-6,după
numărul de obiecte)vor primi cîte unul din obiectele existente,se vor așeza cu fața
spre ceilalți copii și spre obiectele de pe covor,iar la cuvintele: „Cine așază mai
bine?”ei vor grupa obiectele de același fel și pe rînd le vor denumi.De exemplu:„Eu
am așezat nucile bine”etc.Așezarea se face prin întrecere și cei care așază repede și
bine sînt aplaudați.Repetarea jocului rămîne la atitudinea educatoarei.
d)Complicarea jocului:Copiii-participanți nu vor mai primi cîte un obiect ca reper
vizual,ci,la cerința verbală a educatoarei,vor efectua acțiunea,tot pri întrecere.
e)Încheierea jocului:Copiii vor primi cîte un obiect și la cerința educatoarei
„Castanele-în coșuleț,nucile-în săculeț,boabele de fasole-în farfurie etc.”vor strînge
obiectele folosite în joc.
CINE GĂSEȘTE CEL MAI SCURT DRUM
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre exteriorul și denumirea
copacilor,tufarilor,semnele lor distinctive.
Sarcina didactică:A descrie copacul și a-l găsi după desriere.
Reguli de joc:A descrie copacul- reper,fără a-l denumi.
Elemente de joc:Căutarea după descriere.
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea le reamintește copiilor regulile de
comportare în locurile necunoscute,să nu rupă crengi,să nu mănînce pomușoare etc.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom călători și jocul se numește „Cine găsește cel mai
scurt drum?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Cu ajutorul unei numărători se aleg doi
conducători ai jocului,care vor indica direcția călătoriei și le vor explica celorlalți
copii,unde vor pleca și cum vor găsi drumul (cel mai scurt).Primul conducător alege
3-4 plante bine cunoscute copiilor pentru repere vizuale,le descrie,nu le
denumește,le explică unde și încotro să se întoarcă.Toți ceilalți după desriere
determină reperele,le denumesc și caută după ele drumul.În acelaș mod le explică și
al doilea conducător,numai că el alege alt drum și alte repere vizuale
(plante,copaci,tufari).Copiii se împart în două subgrupe-una pleacă după descrierea
primului conducător,cealaltă-după desrierea conducătorului al doilea.Se
stabilește,care echipă a ajuns prima la locul determinat și cine-i conducătorul
călătoriei.
d)Încheierea jocului:Educatoarea efectuează analiza jocului,felicită copiii,care
primii au găsit locul călătoriei și menționează agerimea conducătorului,care a
descris drumul cel mai scurt.
CINE GĂSEȘTE MAI REPEDE STEJARUL,
MESTEACĂNUL,NUCUL
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre copaci:stejar,mesteacăn,nuc;A
dezvolta reacția la cuvînt,a-i exersa pe copii în memorizarea denumirilor de copaci,a
contribui la dezvoltarea rapidității în gîndire și acțiune.
Sarcina didactică:A găsi copacul după denumire.
Elemente de joc:Alergarea spre copacul denumit(concurența „Cine găsește mai

repede copacul”).
Reguli de joc:A alerga la copacul denumit se permite numai după semnalul

educatoarei:„Aleargă”.
a)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „Cine găsește mai repede
copacul”.
b)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea numește copacul bine cunoscut
copiilor,avînd semne evidente,și-i roagă să găsească stejarul:„Cine găsește mai
repede stejarul?Un-doi-trei-aleargă”.Copiii trebuie să găsească copacul și să alerge
la orce stejar,care crește în apropiere.
c)Încheierea jocului:Educatoarea întreabă:
„-Ce copaci cresc prin apropiere?
-După ce ați recunoscut stejarul?
-Dar nucul cum l-ați recunoscut?
-Mai sînt și alfel de copaci?”.
CINE ȘTIE- CÎȘTIGĂ
Scopul:Consolidarea cunoștințelor copiilor,însușite pe parcursul anului.
Sarcina didactică:Recunoașterea obiectelor prin descrierea făcută pe baza

ghicitorilor.
Elemente de joc:Aplauze,găsirea grupurilor de obiecte,ghicirea ghicitorilor.
Reguli de joc:Copilul numit caută grupul de obiecte indicat.Ghicitorile sînt

adresate întregii grupe,dar răspunde numai copilu numit,dacă ghicește corect-
primește un cerculeț roșu.
Materiale:Grupuri de jucării conținînd animale(iepurași,veverițe,pești etc.)
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:„Copii ,astăzi vom
desfășura jocul „Cine știe- cîștigă”.Acest joc ne cere să fim atenți,pentru a putea
răspunde corect,deoarece este vorba de un concurs și cine știe să răspundă mai
bine-cîștigă.
b)Explicarea jocului:„Eu am așezat în diferite locuri ale sălii grupuri de
jucării.Voi,copii,trebuie să ascultați atent ghicitoarea pe care o voi citi eu,să ghiciți
despre cine este ghicitoarea,iar apoi acela pe care îl voi numi eu ne vor demonstra
unde sînt ascunși prietenii animalului,despre care s- a vorbit în ghicitoare.Cine știe
să răspundă corect,cîștigă un cerculeț,tot un cerculeț cîștigă și acel copil,care ne
demonstrază unde-s ascunși prietenii.La sfîrșitul jocului,acel care a adiționat mai
multe cerculețe devine învingător și enumit „Știe-tot”.
c)Desfășurarea jocului: „Cine știe să ghicească-cîștigă”:
1)Cine cel dintîi ghicește
Cîte cozi are un pește? (una)
Dacă copilul numit de educatoare a ghicit,toți copiii spun în cor:„Ai ghicit,ai
ghicit,acum vei fi răsplătit”.Educatoarea îi înmînează un cerculeț acestui copil și-l
numește pe altul,pentru a găsi prietenii ascunși.La fel,dacă acest copil a găsit grupul
de jucării-pești ascunși,toți copii spun în cor:„Ai ghicit,ai ghicit,acum vei fi
răsplătit”.Copilului i se înmînează un cerc și se citește următoarea ghicitoare.
2)„Melcul blînd și lipicios,
Ghici cîte cornițe a scos? (două)
3)„Fluturașul cel plăpînd
Aripi cîte-o fi avînd?” (patru)
d)Încheierea jocului:Se fac totalurile,cine a cîștigat după numărul de cerculețe
adițioanate.Cîștigătorului i se înmînează un jeton,pe care e scris „Știe-tot”.
CINE TRĂIEȘTE ÎN CĂSUȚĂ?
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre animale,a-i exercita în
pronunțarea corectă a sunetelor.
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre animale,a educa

deprinderea de a pronunța corect sunetele.
Reguli de joc:Răspund la întrebarea „Cine trăiește în căsuță?”doar acei

copii,care șed în căsuță(copii emit sunetelor animalelor pe care le reprezintă).
Materiale:Măștile păsărilor și animalelor cunoscute de

copii:găina,gîsca,pisica,oaia,capra, vaca etc.
a)Exerciții recapitulative:Se pun cîteva întrebări:
-Ce animale domestice cunoașteți?
-Ce păsări domestice cunoașteți?
-De ce se numesc domestice?
b)Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul „Cine trăiește în căsuță?”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:
Educatoarea împarte copiii în cîteva subgrupe(patru-cinci).Copiii au pe cap măștile
animalelor și păsărilor domestice cunoscute.
Fiecare subgrupă își construiește din scăunele o casă de formă pătrată.Educatoarea
le spune copiilor,că ei se vor afla în căsuță și vor striga ca animalul,a cărui mască o
poartă.Apoi educatoarea repetă cu fiecare subgrupă sunetele necesare.După aceasta
el trece pe la fiecare căsuță,bate la ușă și întreabă:„Boc-boc-boc!Cine trăiește în
căsuța aceasta?”Copiii răspund:Mu-mu,me-me-e-e,be-e-e,ga-ga-ga,cot-co-dac.
Educatoarea trebuie să ghicească,cine trăiește în căsuță.
d)Complicarea jocului:Cînd copiii au însușit regulile de joc,ei trebuie să bată în ușa
căsuței și să ghicească,cine trăiește-n ea.
e)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor să iasă să se
joace.adică:„Animalele și păsările iese pe toloacă și zburdă”.
COMESTIBIL-NECOMESTIBIL
Scopul:A le reaminti copiilor,că fructele și legumele se cultivă pentru hrană.La
unele e comestibilă partea exterioară,la altele-rădăcinile.
Sarcina didactică:A alege plantele ce se folosesc în alimentație.
Reguli de joc:Copilul mai întîi adresează întrebarea celuilalt copil,apoi

denumește planta.
Materiale:Pe masă sînt fructe și legume cu rădăcina

comestibilă(morcov,sfeclă,ridiche,ceapă,usturoi) și cu vîrfurile
comestibile(varza,roșii,mazăre,castraveți).
a)Exerciții pregătitoare:Educatoarea adresează copiilor următoarele întrebări:
„-Ce plante comestibile cunoașteți?
-Denumiți plantele,a căror rădăcină o folosim în alimentație.
-Denumiți plantele cu vîrfurile comestibile”.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „Comestibil-Necomestibil”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii sînt aranjați în semicerc,educatoarea îi
roagă să închidă ochii.De pe masa plină cu legume alege una și o ascunde sub
șervețel.La semnalul educatoarei „gata”,copilul deschide ochii.Pedagogul îi
adresează următoarea întrebare:„Ce-i comestibil la această legumă vîrful sau
rădăcina?”.Dacă copilul a ghicit,el devine conducătorul jocului și îl cheamă pe altul
să ghicească.În caz dacă copilul n-a ghicit,lui i se dă un cerculeț,la sfîrșitul joculu
ipentru fiecare cerculeț-greșeală el va recita o poezie sau va spune o ghicitoare.
d)Încheierea jocului:Copiii își răscumpără cerculețele prin recitarea
poeziilor,numărătorilor,ghicitorilor.
DE LA GRĂUNCIOR-LA CHIFLĂ
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre mașinile
agricole,despre etapele de lucru ale plugarului în orice anotimp.A educa
perseverența,deprinderea de a respecta corectitudinea în joc.
Reguli de joc:A acoperi căsuțele din cîmpul de joc cu acele jetoane,pe care sînt
reprezentate mașinile agricole folosite de plugar în anotimpul reprezentat pe
tabloul dat.Echipele încep să acționeze numai la semnalul conducătorului.Cîștigă
acea echipă,care corect și repede a încis căsuțele cîmpului de joc.Fiecare victorie se
înseamnă cu un steguleț.La repetarea jocului copiii schimbă tablourile,iar jetoanele
se amestecă.
Materiale:Trei tablouri mari:1)grîu,2)spic,3)chiflă;altele trei cu reprezentarea

lanului de grîu primăvara,alta-vara și a treia-toamna,jetoane cu imaginea mașinilor
agricole folosite la semănatul grîului,treieratul lui și mașinile de făcut pîine.
a)Întroducerea în activitate se face cu o convorbire despre munca plugarului.
b)Anunțarea jocului:„Astăzi vom desfășura jocul „De la grăuncior-la ghiflă.”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea împarte copii în trei subgrupe:
I.-„Grăunciorul”,II.-„Spicușorul”,III.-„Chifla”.În fiecare echipă sînt cîte 2-3 copii.Apoi
copiii aleg unul din tablouri cu diferite subiecte:lanul de grîu
primăvara,vara,toamna.Se aleg pentru fiecare subiect jetoane cu reprezentarea
mașinilor agricole folosite la semănat,la treierat,la producerea pîinii.Pe aceste
tablouri cu subiect sînt căsuțe goale pe cîmpul de joc.La semnalul
educatoarei,fiecare echipă își alege repede din toate jetoanele numai acele
jetoane,de care are nevoie pe cîmpul său de lucru.De exemplu,echipa „Grăunciorul”
va alege astfel de mașini și inventar ca:tractorul,plugul,borona,semănătoarea
etc.Celelalte echipe-mașinile corespunzătoare subiectului de pe tablou.Va cîștiga
echipa,care va acoperi mai repede căsuțele de pe cîmpul de lucru.Conducătorul duce
evidența îndeplinirii însărcinărilor.
d)Complicarea jocului:Pentru dezvoltarea atenției copiilor se pot introduce
jetoane cu imaginea mașinilor de felul:troleibuz,mașini mici,macara etc.Aceste
jetoane se introduc pe neobservate și la repetarea jocului,nu de la început.
e)Încheierea jocului:Se felicită echipele cîștigătoare și se înmînează stegulețe.
DESCRIE ȘI NOI VOM GHICI
Scopul:A consolida și a sistematiza cunoștinșele copiilor despre fructe și
legume;adezvolta vorbirea cursivă și deprinderea de a formula propoziții,apoi o
povestire;a le forma deprinderi corecte de joc.
Sarcina didactică:A descrie obiectele și a le găsi după descriere.
Reguli de joc:A descrie obiectul amănunțit și clar,în ordinea cuvenită.
Materiale:Fructe și legume așezate pe masă.
a)Exerciții pregătitoare:Se stabilește ordinea descrierii
obiectului,forma,mărimea,culoarea,gustul.
b)Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul,,Descrie și noi vom ghici”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Copilul ce conduce jocul iese după ușă,ceilalți
copii alcătuiesc descrierea unei legume sau a unui fruct.Cînd conducătorul se
întoarce,unul din copii povestește,descrie semnele caracteristice fructului în
cauză,pe care trebuie sa-l găsească și să-l denumească conducătorul.
d)Încheierea jocului:Educatoare îi servește pe copii cu fructe și legume.
JOCURI
DIDACTICE
La matematică
CARE ESTE CULOAREA TA
Scopul: recunoasterea si numirea corecta a culorilor.
Obiective operationale : sa identifice si sa denumeasca culorile: rosu, alb,
galben, albastru, verde, portocaliu, violet.
Resurse didactice: globuri decupate din hârtie glasata în culorile învatate,

plicuri cu globuri decupate, un brad.
Cadrul didactic va ridica un glob din hârtie, ca sa fie vazut de toti copiii. Este
numit un copil sa raspunda ce culoare are globul. Se va proceda la fel cu toate
globurile de hârtie. Apoi li se cere copiilor sa ridice si ei globurile care au aceeasi
culoare ca al globului ridicat de propunator. Se va numi un elev care alege din
globurile lui, unul la fel cu al propunatorului, moti- vând de ce l-a ales, (este la fel).
În cea de-a doua modalitate, cadrul didactic va spune doar culoarea (rosie) fara sa
arate un glob. Copiii care au globuri cu aceasta culoare (rosie) le vor ridica. Copilul
numit va spune, motiva,de ce a ridicat globul de culoare rosie: "Eu am ridicat globul
rosu pentru ca ati spus rosu".
În încheierea jocului, copiii împreuna cu conducatorul jocului vor împodobi un
brad. În timpul acesta copiii vor spune ce culoare pun în brad, propunatorul va avea
grija ca toate globurile sa fie plasate dupa culoare. Va agata el mai întâi un glob,
copiii care au globuri de ace-
easi culoare, le vor pune în brad. Dupa ce bradul este împodobit, copiii fac o hora în
jurul lui, cântând sau spunând versurile:
"Bradul îl împodobim
Cu globuri frumoase,
Unul, doi, prindeti-va si voi
Ne sucim, ne învârtim
si deloc nu obosim,
Bradul îl împodobim".
BALOANE COLORATE
Scopul: consolidarea reprezentarilor cromatice.
Obiective operationale: sa grupeze baloanele si sforile dupa criteriul
culoare.
Resurse didactice: baloane (albastre, rosii, verzi, galbene), sfori în aceleasi

culori.
Cadrul didactic aranjeaza baloanele, într-un colt al clasei, legate laolalta ca la
vânzatorii de baloane facând urmatoarea observatie: "Sunt oare toate la fel
baloanele?"; "Unele sunt identi-
ce si altele deosebite".
Dupa ce propunatorul distribuie câte un balon fiecarui copil, cere copiilor sa puna
în acelasi loc, împreuna toate baloanele care sunt de aceeasi culoare. Copiii sunt
ajutati sa constate ca s-au obtinut patru grupuri de baloane fiecare de una si aceeasi
culoare.
Propunatorul atrage atentia ca sforile sunt asortate cu baloanele. Fiecare copil
este îndemnat sa caute sfoara care corespunde balonului sau si apoi s-o înnoade.
Dupa ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane, se indica numele culorii
fiecarui grup de baloane. Acest grup este albastru, acela rosu, celalalt este verde,
etc., iar sforile acestui grup sunt si ele albastre, rosii etc. Jocul poate fi complicat si
cu alte sarcini. Propunatorul cere copiilor sa aseze lân- ga grupul baloanelor
albastre, rosii, etc. obiecte, jucarii care au culoarea respectiva.
Într-o alta ora copiii deseneaza si picteaza baloane, cauta culoarea albastra
pentru baloane albastre, culoarea galbena pentru baloane galbene etc. Baloanele
colorate se decupeaza. Se distribuie apoi fiecarui copil câte o foaie pe care au fost
desenate numai sforile colorate. Copiii vor atasa sforii baloane de culoare
corespunzatoare, vor lipi baloanele.
GĂSEŞTE-MI FRĂŢIORII
Scopul: denumirea si identificarea figurilor geometrice.
Resurse didactice: trusa "Logi I", trusa "Logi II".
La început elevii vor denumi figurile geometrice prezentate de propunator, apoi
vor arata figurile geometrice cerute .
Cadrul didactic va lua o figura geometrica din trusa "Logi I", va cere elevilor sa o
denumeasca si sa-i gaseasca "fratiorii", sa aleaga din trusa lor figurile geometrice
care au aceeasi forma ca a lui. Daca figura geometrica prezentata va fi un patrat,
atunci elevii vor alege toate patratele din trusa lor, indiferent de culoare si marime.
Dupa fiecare grupare piesele vor fi pu-se înapoi în trusa.
Jocul se poate juca si sub forma de competitie, câstigator este jucatorul care în cel
mai scurt timp gaseste toti "fratiorii". De asemenea jocul se poate complica cerând
elevilor sa grupeze figurile geometrice utilizând pe lânga criteriul forma si criteriul
culoare.
TURNUL CUBURILOR
Scopul: dezvoltarea acuitatii senzoriale si a memoriei, folosirea corespunzatoare
a termenilor: "mare", "mai mare", "potrivit", "nepotrivit", "sus", "jos", "dreapta",
"stânga".
Resurse didactice: 5 cuburi din carton de marimi diferite - cu suprafetele 9,
16, 25, 36, 49 cm îmbinate prin lipire, suprafetele fiind diferit colorate (rosu, alb,
negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeasi la cele 5 cuburi.
La desfasurarea jocului participa 2-3 copii, fiecare având material individual.
Jocul se desfasoara sub forma de întrecere. Se dau copiilor urmatoarele sarcini:
- Sa aseze cuburile în ordinea crescatoare sau descrescatoare marimii, respectând
si culorile.
De exemplu, sus sa fie toate albastre sau în fata sa fie toate suprafetele galbene.
- Se pune în fata copiilor un cub,ei trebuie sa ghiceasca ce culoare este ascunsa
(deoarece se vad numai 5 suprafete). La început copilul se poate ajuta de un al
doilea cub (pentru comparatie), dar mai târziu, va rezolva sarcina numai pe baza de
memorie.
Se pot folosi noua cuburi din carton de aceeasi marime, la care, de asemenea,
ordinea culorilor este aceeasi, dar unele suprafete sunt împartite în diferite figuri
geometrice colorate în diferite culori, încât copiii pot combina alcatuind diferite
modele decorative (mozaic).
ALEGE CUM ÎŢI PLACE
Scop:
Verificarea număratului până la2.
Raportarea numărului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă, mărime şi
culoare.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor de aceeaşi formă, mărime sau culoare şi numărarea obiectelor
din fiecare grupă constituită.
Regulile jocului:
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor răspunde întrebărilor educatoarei.
Fiecare răspuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greşit va fi îndreptat.
Material didactic: creioane, ascuţitori, cărţi, ceşcuţe, popice, bile, mingiuţe etc.
Un personaj îndrăgit de copii (iepuraş, ursuleţ, păpuşă) soseşte în clasă şi aduce
copiilor o cutie cu jucării. Personajul va ruga preşcolarii să-1 ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze numărul obiectelor din
fiecare grupă.
Exemplu: Cine alege creioanele roşii? Câte sunt?
Cine alege popicele? Câte sunt?
Separaţi popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?
Variantă:
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentând diverse obiecte. Preşcolarii vor
avea sarcina de a le separa şi de a le aduce educatoarei în ordinea solicitată.
Exemplu: Aduceţi grupa în care este un obiect. Aduceţi grupa în care sunt două
obiecte.
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea.
JUCĂRIILE BUCLUCAŞE
Scop:
Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor privind relaţiile spaţiale.
Sarcina didactică:
Denumirea poziţiei spaţiale a unor obiecte sau grupuri de obiecte faţă de un reper
dat.
Regulile jocului:
Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele şi precizează poziţia spaţială
ocupată. Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
Material didactic: diferite jucării.
Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite împreună cu întreaga grupă de copii.
Copiii închid ochii, iar educatoarea aşază jucăriile sau grupele de jucării în diferite
locuri din clasă. Copiii trebuie să caute jucăriile. Când le găsesc trebuie să precizeze
locul respectiv.
Exemplu: Eu am găsit maşinuţa pe raft.
Eu am găsit paharul în dulap.
Dacă s-au ascuns grupe de obiecte, copiii formulează răspunsuri cum ar fi:
Eu am găsit grupa de păpuşi lângă televizor.
Eu am găsit grupa de ciupercuţe sub masă.
Variantă :
Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le aşeze în diferite poziţii spaţiale indicate
de educatoare.
Variantă :
Un copil numit de educatoare aşază o grupă de obiecte într-un anumit loc din clasă,
iar restul copiilor vor preciza locul unde este aşezată.
CERCURI COLORATE
Scop:
Formarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri după culoare.
Verificarea reprezentărilor copiilor despre culorile de bază.
Sarcina didactică:
Diferenţierea cercurilor după culoare.
Reguli de joc:
La semnalul educatoarei, preşcolarii grupează cercurile după culoare în cele trei
cutii aduse.
Material didactic: pentru fiecare copil şase cercuri colorate, trei cutii colorate
î n roşu, galben şi albastru, clopoţel, trei turnuri în aceleaşi culori ca cercurile.
Fiecare copil primeşte mai multe cercuri roşii, galbene şi albastre. Educatoarea
solicită sortarea şi gruparea lor după culoare în cele trei cutii astfel: în cutia roşie
cercurile roşii, în cutia galbenă cercurile galbene şi în cutia albastră cercurile
albastre. Preşcolarii încep să lucreze la semnalul educatoarei (un clopoţel, o bătaie
în tobă etc). La sfârşit, preşcolarii verbalizează acţiunea.
Exemplu: Eu am aşezat cercurile roşii în cutia roşie.
După gruparea cercurilor sunt denumite şi grupele formate: grupa cercurilor roşii,
grupa cercurilor galbene şi grupa cercurilor albastre.
Variantă:
Educatoarea aduce în faţa copiilor mai multe cercuri colorate (din carton decupate
la mijloc). Preşcolarii au sarcina de a introduce cercurile de aceeaşi culoare pe un
suport formând un turn colorat. Acţiunea se verbalizează.
Exemplu: Eu aşez (arunc)cercul roşu la turnul roşu.
CINE ARE O GRUPĂ LA FEL CA A MEA?
Scop:
Formarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după dimensiune.
Formarea reprezentării despre noţiunile: mare - mic, lung - scurt, gros - subţire.
Sarcina didactică:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor şi a dimensiunilor acestora (gros -
subţire, mare - mic, lung - scurt).
Regulile jocului:
Preşcolarii grupează obiectele la semnalul educatoarei. Grupa identificată de copii
trebuie confirmată de către personajul prezent.
Material didactic: grupe de obiecte de diferite mărimi, grosimi, culori,

clopoţel.
Introducerea în activitate se realizează prin prezentarea piticului "Barbă-Cot" venit
să-i ajute la activitate.Preşcolarii primesc mai multe obiecte (sau jetoane) pe care le
denumesc, iar la semnalul educatoarei (sunetul unui clopoţel) constituie grupele
după criteriul dat (mărime, grosime sau lungime). La întrebarea: Cine are o grupă la
fel ca a mea?, preşcolarii caută o grupă echivalentă cu cea a educatoarei, o identifică
şi i-o dă piticului "Barbă-Cot" care le confirmă dacă au lucrat corect sau nu.
Variantă:
Rezolvarea unor fişe de lucru individuale având ca sarcină constituirea de grupe de
obiecte după criteriul dat. Piticul va aprecia corectitudinea realizării fişelor.
TRĂISTUŢA CU SURPRIZE
Scop:
Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice (formă,
mărime, culoare).
Sarcina didactică:
Recunoaşterea, pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor.
Regulile jocului:
Un copil legat la ochi alege o piesă din trăistuţă, o pipăie şi precizează forma şi
mărimea acesteia.
Material didactic: o trăistuţă, piese geometrice (cercuri, pătrate şi

triunghiuri).
Desfăşurarea locului:
Educatoarea prezintă trăistuţa cu surprize în care sunt piese geometrice. Preşcolarii
sunt solicitaţi de educatoare să participe la joc prin versurile:
Să vină acum la mine,
Un copil ce ştie bine,
Atingând o piesă doar
Forma să o spună clar.
Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o
pipăie şi precizează forma şi mărimea piesei geometrice.Piesa va fi arătată copiilor
care vor aprecia corectitudinea răspunsului.In final, copilul va preciza şi culoarea
piesei.
Variantă:
Pe masa educatoarei sunt şi alte piese geometrice. După ce copilul ghiceşte forma şi
mărimea piesei din trăistuţă, un alt copil va alege de pe masa educatoarei alte trei
piese de aceeaşi formă cu cea din săculeţ şi formează o grupă.
Exemplu: Eu am format o grupă de cercuri pentru că şi piesa din săculeţ era tot cerc.
MICII GOSPODARI-FACEM ORDINE!
Scop:
Consolidarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după criteriul lungimii.
Folosirea corectă a limbajului matematic.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor după criteriul lungimii.
Regulile jocului:
Preşcolarii vor identifica grupele care există pe masă. Fiecare grupă va fi separată în
două subgrupe după criteriul lungimii. Răspunsurile copiilor vor fi apreciate printr-
un ecuson.
Material didactic: grupe diferite (flori, beţişoare, creioane etc), ecusoane cu

figuri triste şi vesele, fişe.
Preşcolarii vor intui mai întâi materialul prezentat de educatoare şi îl vor grupa
după formă (grupa florilor, beţişoarelor, creioanelor etc).Câte doi copii vor aranja
pe rând elementele fiecărei grupe după criteriul lungimii.
Exemplu: Aşezaţi în prima vază florile cu coada lungă, iar în cea de-a doua pe cele cu
coada scurtă.
Copilul care rezolvă corect sarcina va primi un ecuson reprezentând un copil cu faţa
veselă. In caz contrar, copilul va avea faţa tristă.
Variantă:
După ce obiectele au fost grupate după criteriul lungimii, educatoarea va cere
copiilor să închidă ochii şi va ascunde una din grupele nou formate. Preşcolarii vor
ghici grupa care este ascunsă. Este foarte important ca educatoarea să asigure
vizibilitate maximă pentru toţi preşcolarii asupra materialului didactic.
In final, preşcolarii vor rezolva o fişă a cărei sarcină va fi să formeze grupe după
criteriul lungimii.
SĂ CONSTRUIM UN CARTIER NOU
Scop:
Consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte după criteriile date.
Consolidarea deprinderii de a compara două grupe global sau prin punere în
corespondenţă.
Sarcina didactică:
Gruparea obiectelor date în funcţie de anumite criterii; separarea unui element sau
a mai multor elemente din grupe.
Regulile jocului:
Unul dintre copiii care a primit şapca va veni să rezolve sarcina dată. Şeful de
şantier desemnat verifică dacă este corect realizat obiectivul.
Material didactic: macheta sau panoul pe care se va realiza cartierul care are
trasate deja străzi şi spaţii verzi; elemente detaşabile sau siluete ce reprezintă:
copaci, case, bănci, blocuri, flori (de diferite forme şi mărimi), truse lego, şapcă.
Copilul care primeşte şapca este constructorul şantierului şi trebuie să realizeze
sarcina încredinţată. După ce o realizează se verifică de către şeful de şantier
corectitudinea execuţiei.
Exemple:
Construieşte un grup de case cu un etaj. (Copiii vor aşeza cel puţin patru case
realizate din piese Lego.)
Aşază arborii mici cu coroană rotundă.
Aşază o grupă de blocuri galbene în locul indicat.
Aşază grupa de case cu două etaje în perechi cu cele cu un etaj.
Aşază băncile maro în faţa blocurilor.
Compară grupele de bănci şi precizează care grupă are mai multe obiecte.
Toate răspunsurile se premiază cu ecusoane.
Variantă:
Copiii vor lucra în echipe. Ei primesc jetoane reprezentând: căsuţe, autobuze, semne
de circulaţie etc.Fiecare echipă va avea de realizat o sarcină:
Lipeşte tot atâtea căsuţe câte curţi sunt desenate pe panou.Aşază câte un autobuz în
fiecare staţie.Numără tot atâtea semne de circulaţie câte arată cifra arătată de
educatoare şi aşază-le pe machetă
DANSUL FETIŢELOR ŞI AL BĂIEŢILOR
Scopul: Alternarea obiectelor dupa un anumit criteriu, repetarea modelului in
situatii variate, recunoasterea si denumirea jucariilor
Sarcina didactică: Sa sorteze si sa ordoneze obiecte dupa criteriul dat; Sa

denumeasca jucarii.
Regulile jocului: Educatoarea cheama copiii la hora pe versurile: « Rand pe

rand sa ne asezam O hora ca sa jucam: O fetita, un baiat Asa hora am format', astfel
copiii se alterneaza.
Material didactic : jucarii din sala de grupa, cosulete, flori, frunze, fluturi
colorati,
Prima parte : La inceputul jocului vine in grupa un copil mai mare si propune sa
joace impreuna o hora. Astfel, cheama pe rand cate o fetita, un baiat etc. si impreuna
joaca o hora dupa o melodie cunoscuta. Apoi se aseaza la scaunele tot alternandu-se:
o fetita, un baiat.
Se prezinta apoi copiilor papusi imbracate in costume nationale, fete si baieti. Copiii
chemati trebuie sa aranjeze hora papusilor dupa modelul horei copiilor.
A doua parte : Copiii primesc cosulete cu flori si frunze pentru a le alterna, fluturi
galbeni si fluturi albastri etc.
Repetarea se face dupa modelul educatoarei, intre grupe de copii, intre un copil si
restul colectivului.
In incheierea jocului, copiii ies din sala de grupa unul dupa altul: o fata, un baiat etc.
DE CÎTE ORI TE-AM STRIGAT
Scopul: Determinarea cantitatii prin analizatorul auditiv; consolidarea
numaratului in limitele 1-3; dezvoltarea memoriei auditive si vizuale.
Sarcina didactica : Sa perceapa cantitatea pe baza analizatorului auditiv.
Material didactic : bagheta fermecata, buline, cosulet, planse.
Un copil ales de bagheta fermecata va veni in fata clasei si va sta cu fata la perete.
Bagheta fermecata va striga copilul pe nume o data sau de doua ori. Dupa ce este
strigat, copilul va scoate dintr-un cosulet atatea buline de cate ori a fost strigat.
Raspunsurile corecte se aplauda.
Varianta I
Un copil desemnat de bagheta magica va striga copilul ce sta cu fata la perete de
atatea ori cate baloane ii arata educatoarea.
Varianta a II
Se prezinta copiilor o imagine reprezentand un copil care deseneaza si doi copii care
construiesc. Se acopera apoi imaginea, adresandu-se intrebarea: «Cati copii desenau
? Dar cati construiau?». La fel se procedeaza cu doua - trei imagini diferite.
JOCUL CULORILOR
Scopul: dezvoltarea capacitatii de discriminare a culorilor; stimularea imaginatiei
copiilor.
Sarcina didactica: Sa asocieze corect culorile cu lucrurile (obiectele

cunoscute).
Regulile jocului: Copilul imbracat in haine de culoarea fatetei cubului va colora

obiectul cunoscut in culoarea corespunzatoare.
Material didactic : cub cu fatete diferit colorate, carioca, imagini ale unor
obiecte, betisoare
Copiii sunt imbracati in culori diferite: rosu, galben, alb, verde, albastru, portocaliu.
Educatoarea rostogoleste un cub cu fatete diferit colorate. Va veni in fata clasei un
copil imbracat in culoarea fatetei de deasupra. Alege carioca de aceeasi culoare si
coloreaza la flanelograf obiectul ce poate fi la fel.
Exemplu : pentru verde copiii pot colora un bradut, o frunza etc.
Varianta I
Educatoarea este pictor si vrea sa picteze diferite obiecte (floare, mar, fluture).
Culorile de care se va folosi vor fi copiii.
Exemplu: pentru o floare, are nevoie de 2 copii - unul costumat in verde si unul in
galben. Cel imbracat in verde va sta intins, cel imbracat in galben va sta ghemuit pentru
a imita forma florii.
Varianta a II
Copiii sunt impartiti in doua grupe. Primesc betisoare colorate. Vor construi din
betisoarele colorate obiecte cunoscute, respectand culorile lor reale, (floare, copac etc).
La evaluare copiii au primit creioane colorate si cate o fisa in vederea completarii. Sarcina
a fost urmatoarea : alege culoarea preferata si deseneaza poate fi la fel.
UNDE S-AU ASCUNS JUCĂRIILE
Scopul: - Dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu
- Cultivarea atentiei si a spiritului de observatie
Sarcina didactica: - sa perceapa pozitiile spatiale ale unor obiecte sau grupe
de obiecte
- sa denumeasca pozitii spatiale simple, precum: "sus" , "jos" , "pe" , "sub" , "in" .
Regulile de joc: Sarcinile jocului sunt propuse de ratoiul Donald, care da

semnalul de incepere si finalizare a jocului. Copiii trebuie sa denumeasca locul unde
se afla grupa de obiecte.
Materiale: ratoiul Donald, jucarii, clopotel, maimutica.
Ratoiul Donald le aduce copiilor mai multe jucarii pentru a se juca. Se grupeaza
jucariile dupa forma si marime. La clinchetul clopotelului, copiii inchid ochii, timp in
care o grupa de jucarii se aseaza intr-o anumita pozitie spatiala - La urmatorul
semnal sonor copiii deschid ochii si observand unde 's-au ascuns' jucariile vor
denumi pozitia spatiala respectiva.
Variantă
Se prezinta o imagine ce poate fi intitulata 'In parc'; contine aparate de joaca, banci,
copaci. Ca element surpriza al imaginii este o maimutica ce poate fi detasabila (cu
magnet). Se recita versurile:
'Maimutica jucausa
In miscari este ghidusa
Se da huta, se ascunde,
Unde-i, unde?', timp in care copiii au ochii inchisi si educatoarea schimba locul
maimutei in imagine, astfel incat, copiii sa denumeasca pozitia spatiala pe care
maimuta o ocupa.
CAPRA CU TREI IEZI
Scopul: consolidarea cunostintelor despre numeralul ordinal in limitele 1-3
Sarcina didactica: sa utilizeze numeralul ordinal descoperind pozitia
pe care o ocupa obiectul denumit intr-un numar de obiecte.
Reguli de joc: Jocul se desfasoara sub forma de teatru de

papusi. Copiii trebuie sa stabileasca, folosind numeralul ordinal, care ied - 'al catelea'
a plecat sa deschida usa.
Materialul didactic: papusi, iezi si masti.
Jocul se va desfasura sub forma de teatru de papusi. Iezii sunt asezati in sir in fata
caprei. Primul ied este cel mare, al doilea cel mijlociu si al treilea iedul cel mic. Capra
pleaca dupa mancare si soseste lupul care bate la usa. Copiii sunt intrebati: 'Al
catelea ied a plecat?' Raspunsul dat va fi: 'Primul ied a plecat'. La indemnul fratilor
iedul cel mare nu deschide usa si se intoarce la locul lui in sir. Analog se procedeaza
si cu ceilalti iezi.
Variantă
Se cheama trei copii care primesc masca de ied. Ei vor fi asezati in sir ita spre ceilalti
copii. Educatoarea va numi iedul care sa plece si sa se aseze in pozitia spatiala
indicata de ea. Exemplu: 'Iedul cel mijlociu sa se aseze sub masa'. 'Al catelea ied s-a
asezat sub masa?' 'Al doilea ied.' Aceste jocuri s-au desfasurat cu succes. Spre
multumirea mea, copiii fata au demonstrat ca pot fi atenti si mai mult de 4-5 minute
cat ar fi putut sa-si concentreze atentia la alte activitati. Un rol important l-au avut
prezenta personajelor din poveste si desene animate care au fost mai aproape de ei
prin participarea la joc.
CE AI GĂSIT
SCOP : recunoaşterea şi denumirea unor grupuri de obiecte din sala de grupă ;
diferenţierea grupurilor de obiecte după însuşirile lor (formă , mărime);
deprinderea de a acţiona cu grupuri de obiecte ; dezvoltarea atenţiei , a spiritului de
observaţie .
SARCINA DIDACTICĂ : denumirea corectă a grupurilor de obiecte .

REGULI DE JOC : copilul care primeşte mingea o va da din nou educatoarei . El
va fi cel care va descoperi grupul de obiecte şi îl va denumi .
MATERIALE :şapte – opt grupuri de obiecte ( jucării din sala de grupă : maşinuţe
, păpuşi , ursuleţi , iepuraşi , cuburi , avioane ,peştişori ) .
VARIANTE DE JOC
I . Grupurile de obiecte sunt acoperite cu câte un şerveţel . Educatoarea aruncă
mingea unui copil , acesta o prinde , o aruncă din nou educatoarei , apoi merge la
masa cu material , ridică un şerveţel şi descoperă o grupă de obiecte , o priveşte cu
atenţie şi la întrebarea educatoarei : „Ce ai găsit?” , răspunde : „ Eu am găsit un grup
de maşinuţe „ Educatoarea întreabă : „Cum sunt maşinuţele pe care le-ai găsit :mari
sau mici?”
La fel se procedează şi cu celelalte grupuri de obiecte .
II . Grupurile de obiecte sunt aşezate în ordine şi rămân descoperite . Se cere

copiilor să închidă ochii , la bătaia din palme a educatoarei . Educatoarea ascunde
una din grupele de obiecte . La alt semnal , copiii deschid ochii şi li se atrage atenţia
asupra grupurilor de obiecte : „Ce grupă lipseşte ?” . Copiii sesizează lipsa şi răspund
: „Lipseşte grupa de avioane mici „ . Răspunsurile corecte se aplaudă .
SĂ CULEGEM FRUCTE
Scop : alcătuirea de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al culorii .
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea corectă a grupurilor de
obiecte după criteriul formei şi al culorii .
ELEMENTE DE JOC : surpriza , mânuirea materialului ,închiderea şi

deschiderea ochilor , întrecerea .
REGULI DE JOC : vor fi numiţi doi copii care vor culege fructele indicate prin
imaginea de pe coşuleţul înmânat de educatoare .
Fructele culese sunt aşezate în coş , copilul verbalizează acţiunea îndeplinită .
MATERIALE : doi pomi reprezentând un măr şi un păr (din crengi) : mărul are
mere roşii şi verzi , părul are pere verzi şi galbene ;două coşuleţe (unul cu imaginea
unei pere , celălalt cu imaginea unui mere) ;patru lădiţe .
VARIANTE DE JOC
Doi copii solicitaţi de educatoare vor primi câte un coşuleţ .Ei vor culege din pomi
fructele de acelaşi fel cu cele din imaginea de pe coş (mere sau pere) .După ce au
cules vor veni în faţa copiilor şi vor spune : „Eu am cules o mulţime de mere „ ; „Eu
am cules o mulţime de pere”.
Se atrage copiilor atenţia asupra culorii merelor din coş . Li se spune că trebuie să le
sorteze după culoare pentru a fi depozitate în cămară. Pentru aceasta au nevoie de
două lădiţe .Sunt numiţi doi copii care să sorteze, unul merele roşii , unul merele
verzi , fiecare în câte o lădiţă. Sortarea se face prin întrecere , apoi fiecare
verbalizează acţiunea :”Eu am format mulţimea de mere verzi „ ; „Eu am format
mulţimea de mere roşii „.
La fel se procedează şi cu perele .
Lăzile cu fructele culese şi sortate sunt aşezate în faţa copiilor. La semnalul
educatoarei copiii închid ochii . În acest timp se ascunde una din lădiţe . La alt
semnal , copiii deschid ochii , sesizând lipsa unei lădiţe. Un copil numit de
educatoare denumeşte lădiţa lipsă : „Lipseşte mulţimea merelor roşii „
SĂ ADUNĂM LEGUME
SCOP : alcătuire de mulţimi de obiecte după criteriul formei şi al mărimii .
SARCINA DIDACTICĂ : separarea şi gruparea după formă şi mărime ,

denumirea corectă a grupurilor de obiecte .
REGULI DE JOC :copiii acţionează la comanda şi indicaţiile educatoarei ;

legumele adunate sunt aşezate în coşuri , copiii verbalizează acţiunea .
MATERIAL : macheta unei grădini de legume , legume decupate( morcovi, ardei,

vinete , pătlăgele , cartofi ) , toate , mari şi mici plantate în grădină; cinci coşuleţe ,
zece lădiţe .
VARIANTE DE JOC
Se numesc cinci copii care vor trebui să adune legumele din grădină . Fiecare copil
primeşte un coşuleţ pe care are imaginea unei legume . Trebuie să adune din
grădină legumele corespunzătoare imaginii de pe coşuleţ .Copiii adună legumele şi
apoi verbalizează acţiunea :”Eu am adunat mulţimea de ardei .
Se va atrage copiilor atenţia asupra mărimii legumelor . Li se spune că trebuie să

sorteze legumele după mărime . La fiecare coşuleţ vor veni câte doi copii cu câte o
lădiţă. Unul va sorta legumele mici , unul pe cele mari , după care vor verbaliza
acţiunea : „ Eu am sortat mulţimea de ardei mari „ , „Eu am sortat mulţimea de ardei
mici „. Sortarea se realizează prin întrecere .
Lădiţele cu legume vor fi aşezate în ordine în faţa copiilor . La semnalul educatoarei

copiii vor închide ochii . În acest timp se va ascunde o lădiţă . La deschiderea ochilor
copiii sesizează lădiţa lipsă : „Lipseşte lădiţa cu vinete mari „.
AL CÂTELEA URSULEŢ S-A ASCUNS
SCOP : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 ; fixarea locului
numerelor în şirul numeric ; exersarea atenţiei , a spiritului de observaţie , a
memoriei ; familiarizarea cu poziţiile spaţiale : în faţă , în spate , în , lângă .
SARCINA DIDACTICĂ : recunoaşterea locului ocupat de ursuleţ şi a

numărului în şirul numeric .
ELEMENTE DE JOC : mişcarea , aplauze , închiderea şi deschiderea ochilor .
REGULI DE JOC : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleţ s-

a ascuns şi ce loc ocupă el în şirul numeric . Vor inchide şi vor deschide ochii la
fluierul educatoarei .
MATERIAL : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) , trei
ursuleţi (jucărie) aşezaţi în ordine pe o măsuţă în faţa copiilor .
Ursuleţii sunt aşezaţi în sistem liniar orizontal cu distanţă potrivită între ei .
La fluierul educatoarei , copiii închid ochii , timp în care educatoarea ascunde un
ursuleţ . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea
ursuleţ s-a ascuns ?” . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleţ s-a
ascuns”. Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze .
Se descoperă copacul . Se vor intui poziţiile spaţiale : în , în faţa , în spatele , lângă

copac . Se atrage copiilor atenţia că unul din ursuleţii din şirul nostru vor ocupa una
din aceste poziţii . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleţ se află în acea poziţie .La
fluierul educatoarei copiii închid ochii , timp în care educatoarea aşează un ursuleţ
în faţa copacului . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă:”Al
câtelea ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului ?” .Copilul numit răspunde :”Al treilea
ursuleţ s-a aşezat în faţa copacului „ .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .
Copiii vor fi solicitaţi să aşeze ei un ursuleţ în poziţia indicată de educatoare : „

Aşează primul ursuleţ lângă copac „ ; „Aşează al doilea ursuleţ în copac „ ; „Aşează al
treilea ursuleţ în spatele copacului „ ,etc.
JOCUL ASEMĂNĂRILOR
Scopul jocului: dezvoltarea capacitatii de a discrimina culorile
Sarcina didactica: sa identifice culoarea obiectelor
Continutul jocului: cunostintele referitoare la culoarea obiectelor
Reguli de joc: Cand Martinel ridica un stegulet de o anumita culoare, copiii

aseaza jucariile avand culoarea indicata pe raftul identic colorat.
Materiale didactice: jucarii de diferite culori, ursulet, stegulete colorate,

medalioane colorate, trompeta, rafturi colorate amenajate in sala de grupa.
Ursuletul Martinel are foarte multe jucarii, dar sunt amestecate si ar vrea sa si
le ordoneze. Se prezinta copiilor jucariile ursuletului. In clasa sunt amenajate niste
rafturi diferit colorate (rosu, galben, verde etc). Copiii vor alege jucariile de culoarea
stegule ridicat de Martinel si le vor aseza pe raftul de aceeasi culori. Verbalizeaza
apoi actiunea efectuata, specificand caracteristicile (culoarea) jucariilor.
Varianta
Fiecare copil primeste cate un medalion de o anumita culoare. La semnalul sonor al
educatoarei (sufla din trompeta) copiii se grupeaza in functie de culoarea
medalionului.
MAI MULTE JUCĂRII, MAI PUŢINE
Scopul jocului: denumirea corecta a grupelor de jucarii si compararea lor pe
baza perceptiei globale, utilizand termenii: mai multe, mai putine. Dezvoltarea spiritului
de observatie,stimularea vorbirii, dezvoltarea operatiilor gandirii (analiza, sinteza,
comparatia).
Sarcina didactica: sa denumeasca grupe de jucarii, sa compare grupe de

obiecte si sa aprecieze global cantitatea.
Continutul jocului: grupe cu mai multe obiecte, grupe cu mai putine obiecte.
Regulile jocului: raspunde copilul care primeste mingea.
Material didactic: grupe de jucarii: masini, avioane, tractoare, papusi,minge, jetoane

reprezentand mai multe/mai putine obiecte.
Se prezinta copiilor doua grupe de papusi (I - 6 papusi, a II a - 3 papusi). Se
denumesc in mod corespunzator -' o grupa cu papusi multe, o grupa cu papusi putine'.
Se arata copiilor jucariile care pregatite in diferite locuri in clasa si se stabileste unde
sunt mai multe, unde sunt mai putine.
Se acopera in continuare jucariile asezate in fata copiilor si copilul care primeste mingea
aruncata de educatoare descopera jucariile
ascunse, le denumeste si spune unde sunt mai multe, unde sunt mai putine. Exemplu: Eu
am gasit ursuleti.
Aceasta este grupa cu mai multi ursuleti Aceasta este grupa cu mai putini ursuleti.
Varianta
Fiecare copil primeste cate un jeton pe care sunt reprezentate mai multe sau mai
putine jucarii. La semnalul sonor (telefon) al educatoarei ridica jetonul copiii ce au
reprezentate mai multe (sau mai putine) jucarii.
TRENULEŢUL- AL CÂTĂLEA VAGON ÎNCĂRCĂM ?
Scop:
Consolidarea deprinderii de a număra în limitele 1-6.
Consolidarea deprinderii de a folosi numeralul ordinal.
Sarcina didactică:
Stabilirea locului unui număr în şirul numeric.
Regulile jocului:
Fiecare copil trebuie să încarce vagonul indicat prin numărul de buline de pe
semnalizatorul conducătorului. Copilul la care a fost aşezat semnalizatorul trebuie
să spună al câtelea vagon a fost încărcat, menţionând după care vagon urmează şi cu
câţi saci a fost încărcat.
Material didactic: un tren cu patru vagoane de marfă (făcut fie din cutii de
chibrit sau desenat pe o foaie de carton cu partea de sus a vagoanelor decupată);
şase saci decupaţi pentru fiecare copil, şase semnalizatoare cu 1- 6 buline, chipiu
pentru conducătorul jocului şi două semnalizatoare pentru STOP şi START.
Conducătorul jocului va da semnalul de oprire şi de încărcare a trenului. Pentru
aceasta ridică un semnalizator cu buline (cerculeţe). Copiii vor încărca cu saci
vagonul corespunzător numărului de buline de pe semnalizator.
Exemplu: dacă sunt două buline pe semnalizator va fi încărcat al doilea vagon cu doi
saci. Copilul căruia i-a fost încredinţat semnalizatorul spune al câtelea vagon este,
după al câtelea urmează şi câţi saci a încărcat în vagon. După încărcarea trenului,
toţi copiii imită mersul acestuia până la semnalul de oprire,.
Variantă:
Trenul încărcat ajunge la destinaţie unde trebuie descărcat. Descărcarea vagoanelor
se realizează în ordinea cerută de conducătorul de tren.
Exemplu: Descărcaţi al patrulea vagon, vă rog./ Descărcaţi ultimul vagon, vă rog.
DETECTIVII
Scop:
Verificarea cunoştinţelor copiilor legate de numeraţie.
Consolidarea capacităţii de a raporta cantitatea la număr şi a numărului la cantitate.
Sesizarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale.
Sarcina didactică:
Rezolvarea sarcinilor date.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare corectează greşeala şi primeşte insigna de detectiv.
Dacă copilul răspunde corect este aplaudat, dacă greşeşte ceilalţi strigă stop şi un alt
copil corectează greşeala.
Material didactic: jetoane cu buline, jetoane cu diferite obiecte, cifre.
Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să rezolve mai multe
sarcini.
Pe un panou sunt aşezate cifre în dezordine. Copiii trebuie să aşeze cifrele în ordine
crescătoare, apoi descrescătoare.
Educatoarea aşază o cifră pe panou, iar copiii afişează vecinii numărului dat.
Educatoarea aşază două cifre diferite pe panou, iar copiii trebuie să găsească
numerele intermediare.
Exemplu: 2 şi 6. Copiii aşază 3, 4 şi 5.
Educatoarea prezintă copiilor un jeton cu un anumit număr de buline, iar aceştia vor
forma câte o grupă cu tot atâtea obiecte.
Variantă:
Sarcina poate fi complicată prin solicitarea copiilor de a forma grupe cu un obiect
mai mult sau mai puţin decât numărul de buline de pe jeton.
Se prezintă un jeton pe care sunt desenate buline în număr diferit. Copiii trebuie să
ridice cifra corespunzătoare numărului de buline.
Dacă răspunsul copilului este corect, colegii aplaudă. El primeşte de la educatoare
insigna de detectiv.
Dacă răspunsul este greşit, copiii vor spune stop. Se corectează răspunsul.
Acest joc se poate desfăşura la nivelul oricărei grupe de preşcolari, respectând
concernul de cifre cunoscut.
CONSTRUCTORII
Scop:
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre piesele geometrice.
Sarcina didactică:
Construirea unor obiecte din piese geometrice, precizarea numărului de piese
folosite şi a atributelor acestora.
Regulile jocului:
Copiii au la dispoziţie un număr egal de piese geometrice pentru a construi diferite
modele. Fiecare îşi alege un alt model tară a se imita. Copilul stabilit de educatoare
spune câte piese a folosit şi care sunt caracteristicile pieselor. Câştigă copilul care a
folosit cele mai multe piese şi pe care le-a prezentat corect.
Material didactic: câte zece piese geometrice pentru fiecare copil.
Copiii primesc piesele geometrice din care pot realiza orice model (căsuţă, bloc,
robot, un animal, tren, model decorativ etc). După terminarea construcţiilor,
educatoarea solicită câţiva copii să precizeze numărul pieselor folosite, denumirea
lor şi caracteristicile uneia dintre ele.
Exemplu: Eu am folosit opt piese geometrice: trei cercuri, două triunghiuri şi un drep-
tunghi. Dreptunghiul este mare, gros şi are culoarea albastră.
Câştigă copilul care a folosit mai multe piese, are un model apreciat de toţi copiii şi a
prezentat corect piesele.
Variantă:
Se aşază pe fiecare masă o trusă de piese geometrice. Copiii de la fiecare masă
formează o echipă. Educatoarea cere copiilor să aleagă din trusă doar anumite figuri
geometrice cu ajutorul cărora vor construi un obiect ales de educatoare.
Exemplu: Construiţi o locomotivă folosind: un pătrat mare, un
dreptunghi mare, două cercuri şi un dreptunghi mic.
Câştigă echipa care a terminat prima.
CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR
Scop:
Verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în
corespondenţă.
Efectuarea operaţiilor de adunare şi de scădere folosind corect simbolurile matema-
tice: „+", „-" şi „=".
Sarcina didactică:
Raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate; efectuarea
operaţiilor de adunare şi de scădere cu un element.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza cifra
corespunzătoare. La cererea educatoarei, va mai forma o grupă cu tot atâtea
elemente câte are cea indicată. Dacă nu rezolvă sarcina corect, un alt copil va veni să
corecteze .
Material didactic: tablouri cu imagini din poveşti, siluetele personajelor, cifre,

grupe diverse legate de poveştile afişate.
Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste, îl intuieşte cu ajutorul copiilor, apoi
ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. In funcţie de nivelul grupei, se pot
afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute.
Exemplu: Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada.
Câţi pitici sunt în imagine?
Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.
Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.
Formaţi o grupă de scăunele în care să fie tot atâtea câte paturi sunt.
Câte personaje sunt? (piticii şi Albă ca Zăpada).
Ultima sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic: 7+1=8.
Variantă:
Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Spre deosebire de
prima parte a jocului grupele, cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat
aşezate greşit. Copiii vor trebui să sesizeze greşelile şi să le corecteze.
BIBLIOTECA
Scop:
Formarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.
Exersarea număratului în limitele 1- 10.
Sarcina didactică:
Compunerea şi descompunerea unui număr.
Regulile jocului:
Copiii-bibliotecari aşază cărţi pe raft în aşa fel încât pe fiecare să fîe câte 10. Dacă
aşază corect, ei primesc o recompensă. In partea a doua a jocului, ei trebuie să aşeze
un număr de 8,9,10 cărţi pe două rafturi găsind mai multe variante. Se motivează
aşezarea.
Material didactic: cărţi şi jetoane reprezentând cărţi, foi de hârtie pe care sunt
desenate două rafturi de bibliotecă.
Educatoarea anunţă copiii că au primit un pachet de la poştă. Ei deschid pachetul şi
descoperă cărţile primite. Acestea trebuie aşezate în bibliotecă alături de celelalte
cărţi. Pe fiecare raft din bibliotecă sunt aşezate câte 3, 4, 5 sau 6 cărţi. Copilul care va
primi rolul de bibliotecar va completa rafturile în aşa fel încât pe fiecare să fie câte
7,8,9 sau 10 cărţi. Fiecare bibliotecar va verbaliza acţiunea efectuată.
Exemplu: Pe raft erau cinci cărţi, eu am aşezat încă două şi acum sunt şapte. Copiii
numără cărţile de pe raft.La fel se va proceda şi cu celelalte rafturi.
Rolul de bibliotecar va fi primit pe rând de acei copii care pot răspunde educatoarei
la o întrebare sau o ghicitoare.
Exemple de întrebări: Cum se numeşte povestea în care ursul îşi pierde coada? Câţi
pitici sunt în povestea Albă ca Zăpada? Denumeşte trei obiecte care au culoarea
galbenă etc.
Variantă:
Fiecare copil primeşte câte zece jetoane reprezentând cărţi şi o foaie pe care este
desenată o bibliotecă cu rafturi. Ei au sarcina de a aşeza cărţile pe cele două rafturi,
apoi să spună cum le-a aşezat.
Exemplu: Eu am aşezat cele zece cărţi astfel: opt cărţi pe primul raft şi două cărţi pe
al doilea raft. împreună sunt zece cărţi. Se verifică prin numărare.
Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat cărţile
CEI MAI BUNI CÂŞTIGĂ!
Scop:
Consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două
unităţi în limitele 1-10.
Sarcina didactică:
Compunerea şi rezolvarea problemelor matematice.
Regulile jocului:
Echipele rezolvă pe rând problemele matematice. Dacă copilul greşeşte este ajutat
de coechipieri. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi buline pentru
echipă.
Material didactic: planşe cu probleme ilustrate, jetoane cu cifre, jetoane cu

imagini, un panou pentru afişarea bulinelor fiecărei echipe, buline.
Grupa este împărţită în două echipe. La început, educatoarea formulează pe baza
materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă apoi, problemele vor fi
formulate de către copii. Rezolvarea problemelor se realizează de câte un
reprezentant al fiecărei echipe. Copilul care trebuie să rezolve problema este ajutat
de colegii din echipa lui. Dacă răspunsul este corect echipa primeşte o bulină. Echipa
care adună mai multe buline câştigă concursul. Fiecare echipă rezolvă problema. Cu
ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei.
Exemplu: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. O fetiţă pleacă acasă. Câte fetiţe se vor juca
în continuare cu mingea?
5-1=4.
Variantă:
Educatoarea citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.
Exemplu:
Intr-o curte-s cinci căţei
Pe portiţă pleacă unul
Câţi au mai rămas din ei?
ALEGE CUM ÎŢI PLACE
Scop:
Verificarea număratului până la2.
Raportarea numărului la cantitate.
Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă, mărime şi
culoare.
Sarcina didactică:
Separarea obiectelor de aceeaşi formă, mărime sau culoare şi numărarea obiectelor
din fiecare grupă constituită.
Regulile jocului:
Preşcolarii numiţi vor rezolva sarcinile şi vor răspunde întrebărilor educatoarei.
Fiecare răspuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greşit va fi îndreptat.
Material didactic: creioane, ascuţitori, cărţi, ceşcuţe, popice, bile, mingiuţe etc.
Un personaj îndrăgit de copii (iepuraş, ursuleţ, păpuşă) soseşte în clasă şi aduce
copiilor o cutie cu jucării. Personajul va ruga preşcolarii să-1 ajute să separe
jucăriile după formă (culoare sau mărime) şi să precizeze numărul obiectelor din
fiecare grupă.
Exemplu: Cine alege creioanele roşii? Câte sunt?
Cine alege popicele? Câte sunt?
Separaţi popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?
Variantă:
Pe fiecare masă vor fi aşezate jetoane reprezentând diverse obiecte. Preşcolarii vor
avea sarcina de a le separa şi de a le aduce educatoarei în ordinea solicitată.
Exemplu: Aduceţi grupa în care este un obiect. Aduceţi grupa în care sunt două
obiecte.
Preşcolarii care execută sarcina motivează acţiunea.
JOCURI
DIDACTICE
La arta plastică
„Gîndăcelul”
Obiective: A învăţa copiii să deseneze după descrierea verbală; dezvoltarea
atenţiei şi agerimei.
Materiale: O planşă cu etapele desenării unui gîndăcel.
La tablă sunt chemaţi 3 copii. Li se cere să deseneze ceea ce le va spune educatoarea.
Cîştigă copilul care a desenat mai repede şi mai reuşit gîndăcelul.
Vrei să ştii cum Dumitrel

Desenează-un gîndăcel
Ca să faci şi tu ca el?
Fă întîi un mic inel.
Lunguieţ, puţin turtit

După ce l-ai isprăvit,
Scrii în el frumos şi clar
Un „T” mare de tipar.
Sus, deasupra, pe inel,

Un bob nrgru mititel,
Care-i cap de gîndăcel
Cu antenele pe el.
Dar picioare n-are oare?

Cum de nu – şase picioare,
Şi le desenezi frumos:
Două-n sus şi patru-n jos.
„Cine va desena corect?”
Obiective: Consolidarea reprezentărilor copiilor despre figurile geometrice

studiate.
Dezvoltarea atenţiei şi a capacităţii de orientare.
Materiale: Tablă, cretă.
Trei sau patru copii cu ochii legaţi, desenează concomitent pe table portative, o
figură geometrică (aceeaşi figură).
Iese din joc copilul care n-a desenat corect figura. Cei care au rămas în joc,
desenează altă figură geometrică. Iarăşi, dacă cineva n-a desenat corect, iese din joc.
Jocul continuă pînă ce rămîne un singur jucător care se consideră în-vingător.
Cocoşul bătăuş
Scopul: Dezvoltarea imaginaţiei elevilor, dezvoltarea creativităţii şi fanteziei.
Materiale: Creioane, foaia de album.
Fiecare copil are pe bancă un creion simplu şi o foaie de album. După ce li
s+a explicat elevilor ce este ductul continuu, educatorul le propune să
deseneze, printr-un duct continuu, un cocoş bătăuş. Pentru aceasta, copilul mai
întîi trebuie să-şi imagineze cum arată un cocoş în momentul cînd este
înfuriat. Învinge copilul, care va îndeplini cel mai repde lucrarea şi va reda
cocoşul bătăuş într-un mod deosebit.
„Peştişorul”
Obiective: A deprinde copiii să deseneze după lectura versurilor.
Dezvoltarea spiritului de observaţie, a imaginaţiei şi coordonării
mişcărilor cu auzul.
Materiale: Foi de hîrtie, creioane.
Educatoarea citeşte poezia expresiv. La a doua lectură, copiii vor executa cele
indicate în poezie.
Desenăm foarte uşor
Orice fel de peştişor,
Din două arcuri culcate
Faţă-n faţă aşezate.
La un cap se-ncalecă
Tocmai ca o foarfecă,
Iar în cealaltă parte
Desenăm şi o mărgică
Ochiul peştelui adică,

Iar în scurte linioare
La egală depărtare
Îi fac aripile toate.
Desenăm şi coada-ndată
Cu olinie curată,
Iar din linii ondulate
Desenăm solzii pe spate.
Vezi, că desenezi uşor,

Orice fel de peştişor.
La sfîrşit se va face o expoziţie din cele mai reuşite desene.

„Ghici ce desenez?”
Obiective: Dezvoltarea atenţiei, imaginaţiei şi spiritului de observaţie.
Materiale: Cretă colorată, tablă sau careoci, foi de album.
Grupa este împărţită în 2-3 echipe. Din fiecare echipă se alege cîte un reprezentant
mai isteţ. Ei sunt rugaţi să deseneze pe tablă/foaia de hîrtie, la dorinţă, un obiect sau
o fiinţă. Ceilalţi copii urmăresc cu ma-ximă atenţie procesul desenării. Ei trebuie cît
mai repede să recunoas-că imaginea obiectului sau fiinţei care se desenează pe
tablă. Copilul desenează pînă cînd imaginea este ghicită. Se consideră învingătoare
echipa care a ghicit cel mai repede.
„Cine va desena corect?”

Obiective:Consolidarea reprezentărilor copiilor despre figurile geometrice
studiate.
Dezvoltarea atenţiei şi a capacităţii de orientare.
Materiale: Tablă, cretă.
Trei sau patru copii cu ochii legaţi, desenează concomitent pe table portative, o
figură geometrică (aceeaşi figură).
Iese din joc copilul ca-re n-a desenat corect figura. Cei care au ră-mas în joc,
desenează altă figură geometrică. Iarăşi, dacă cineva n-a desenat corect, iese din joc.
Jocul continuă pînă ce rămîne un singur jucător care se consideră în-vingător.
„Ghiceşte culorile”
Obiective: Formarea deprinderilor de specificare a culorilor.
Materiale: Planşe ce conţin culorile fundamentale şi nuanţele lor, cercul

spectral.
Grupa se împarte în două echipe. O echipă se consultă 1-2 minute şi hotărăsc, care
este culoarea ce va fi propusă echipei adversare. De exemplu: galben. După aceasta,
unul din copii enunţă caracteristecele acestei culori: „Face parte din gama caldă.
Aminteşte căldura nisipu-lui înfierbîntat. La ce culoare m-am gîndit?” dacă echipa
adversară a ghicit, cîştigă un punct. În caz contrar – pierde acest punct, care se
anexează echipei care a adresat întrebarea.
Mai pot fi propuse:
„E o culoare activă, influenţează emoţional, puternic, aminteşte lumina soarelui
(roşu)”;
„Influenţează puternic, se asociază cu para focului (oranj);
„Are însuşirea de a relaxa sistemul nervos, de a calma, e o culoare domolă, trezeşte
sentimentul depărtărilor (verde);
„E o culoare relaxantă, trezeşte sentimentul cerului rece (albastru)
Dacă copiii posedă cunoştinţe trainice, ei numesc atît culoarea, ga-ma din care face
parte (caldă, rece), cît şi poziţia ei în cercul spect-ral.
Cum se obţine o culoare?

Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor elevilor despre culori şi nuanţele lor
care
se obţin din amestecul culorilor.
Materiale: Album pentru desen, acuarelă, pensulă, vas pentru apă.
Desfăşurarea:
La joc participă toată clasa. Conducătorul de joc le propune copiilor să
numească mai întîi culorile de bază ale spectrului ( roşu, albastru, galben ).
Mai apoi se propune să se amestece cîte două culori şi să numească culorile
obţinute. Va spune că şi culorile, jucîndu-se una cu alta, au format altă
culoare, o culoare nouă:
➢ Roşu + galben = oranj.
➢ Albastru + galben = verde.
➢ Albastru + roşu = violet.
Apoi se vor aranja aceste culori în spectru, desenînd curcubeul care apare
vara pe cer după ploaie: roşu, oranj, galben, verde, albastru, violet.
JOCURI
DIDACTICE
La dezvoltarea
limbajului
Să compunem cuvinte !
Scop : - recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate , deprinderea
de a forma cuvinte noi ;
Material didactic : - jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi

albastru ;
Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu , alta
cele scrise cu albastru . Învăţătorul va spune un cuvânt . Elevii care au literele
corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul , vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza
pe echipe , astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare
cuvântul auzit .
Exemplu : - învăţătorul spune cuvântul “ sat ”
Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T
Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct . Jocul se reia cu formarea
altor cuvinte . Căştigă echipa cu cele mai multe puncte .
Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai
multe ori .
Scrie cuvântul cu litera indicată !
Scop : - dezvoltarea gândirii şi formarea deprinderii de a scrie corect ;
Învăţătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată . Copiii vor scrie în
caietele lor cuvinte care încep cu fiecare din literele scrise pe tablă . Se vor scrie
litere mici şi mari , indicându – se copiilor să le folosească corect . Jocul se poate
desfăşura şi sub formă de concurs pe rânduri de bănci .Exemplu: a –arc r–
rac
r – rama c – casă
c – cana u – urs
t – tata N – Nina
s – sanie V – Viorel
e – elev d – dulap
m – măr F – Florin
b – balon p – penar
L – Laura o – om
Variantă : - se poate scrie pe tablă o singură literă . Copilul care va scrie corect cele
mai multe cuvinte începând cu litera respectivă va fi câştigător .
Jocul cuvintelor
Scop: - activizarea vocabularului , dezvoltarea rapidităţii în deprinderea de a

scrie corect
Învăţătorul certe elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să scrie în
caiete cuvinte cu sens opus .
Exemplu : mare - mic
frumos - urât
vesel - trist
tânăr - bătrân
După cinci minute învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe
asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le citeşte , fiind
declarat căştigător .
Repetă fără să greşeşti

Obiective:Formarea pronuntarii corecte,a auzului fonematic,a atentiei auditive.
• Dezvoltarea priceperii de a retine in memorie continutul unei
framintari de limba,de a o repeat,fara a comite greseli in pronuntare.
Reguli:Fiecare participant trebuie sa repete o framintare de limba de trei

ori.Invingatori vor fi considerate copii care au spus repede,expresiv,fara a comite
vreo greseala.
Copii se aseaza pe scaunele sau covoras.Educatoarea spune o framintare de limba si
numeste copii care o sa repete de trei ori fara greseli.Acela care greseste trece la
loc.In joc pot fi utilizate diferite framintari de limba.
Schimbaţi litera (sau silaba ) !
Scop : - activizarea şi îmbogăţirea vocabularului , dezvoltarea capacităţii de
selectare , a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului ;
Sarcina didactică : - formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere
sau a unei silabe ;
Material didactic : - ilustraţii reprezentând diferite obiecte , animale etc .
( casă , ramă , pană , toc ) ;
Desfăşurarea joculuiu :
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv .În cazul în care se desfăşoară
individual , învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute , după
care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie . Elevul o priveşte , o
denumeşte , scrie cuvântul pe tablă şi după aceea , prin schimbarea primei litere va
căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere , pe care le va scrie
unele sub altele .La semnalul conducătorului de joc , elevul se opreşte şi face
aprecierea . Pentru activizarea tuturor elevilor , pentru fiecare grup de 3 – 4 elevi
care vor lucra la tablă , învăţătorul va alege o comisie formată din doi membri care
va face aprecierea . Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un
punct . Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte .
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea
primei silabe , apoi a ultimei .
Când jocul se desfăşoară în colectiv , se dau copiilor foi de hârtie . Toţi vor scrie
cuvântul de pe tablă , apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate
conform regulei . La semnalul dat de învăţător , cpopiii vor înceta scrierea cuvintelor
. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite . Pe măsură ce
va citi se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei . Învăţătorul va
cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie . Când primul copil va
termina de citit cuvintele scrise , alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa
până toţi copiii vor citi cuvintele scrise . Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au
rămas cu cuvinte netăiate .
Exemple: a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau
ultimei litere sau silabe :
toc lan pană ramă cană
loc lac rană mamă casă
joc laţ cană lamă cară
foc leu şină temă cade
b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :
coleg copac vioară secerătoare
cocoş colac viteză semănătoare
covor codaş violet seninătate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:
mare doreşte pălărie
zare zâmbeşte frizerie
Cuvîntul interzis
Scop : - activizarea vocabularului , dezvoltarea atenţiei voluntare şi a
imaginaţiei ;
Sarcina didactică : - formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul
interzis ;
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la întrebările
învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie
folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie totuşi răspunsul la
întrebarea pusă . Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns
cuvântul interzis .
După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată
că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire . Dacă se consideră
necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor dându – se 1-2 exemple
de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de
întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt .
Cuvântul interzis “ a doua ”

Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?
Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .
Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ?
Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .
Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?
Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care
suntem noi acum .
Cuvântul interzis “ primăvara”

Întrebare : - Când se topeşte zăpada ?
Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii .
Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ?
Răspuns : - Când se topeşte zăpada .
Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ?
“ Primăvară , primăvară,
Vino iar la noi în ţară ! ”
Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .
Întrebare : - Când vin păsările călătoare ?
Răspuns : - Când încep să înflorească pomii .
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfârşitul
jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă
de multă fantezie .
Cei mai isteţi !
Scop: - verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre genul ( numărul )
substantivelor , activizarea vocabularului , consolidarea deprinderilor
de coordonare a mişcărilor .
Sarcina didactică : - găsire unor substantive de un anumit gen ( număr )
indicat de conducătorul jocului .
Material didactic : - o minge mică sau un obiect ce poate fi prins uşor de
copii .
Jocul se desfăşoară pe grupe de câte 8 – 10 elevi care vor fi chemate pe rând în
spaţiul din faţa clasei . Grupa va forma un cerc în jurul învăţătorului. Acesta va
explica elevilor că va arunca mingea către un anumit elev care după ce a prins-o ,
are la dispoziţie 4 secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen
îl va anunţa învăţătorul .
Jocul începe . Învăţătorul spune :
“ Pentru ca răspunsurile voastre să fie bune , trebuie să prindeţi mingea , să daţi
un exemplu corect , să vă încadraţi în timp şi să-mi aruncaţi mingea înapoi . Orice
neatenţie atrage după sine eliminarea din joc . Începem cu substantive de genul
feminin ” , după care aruncă imediat mingea către un elev . Dacă răspunsurile
acestuia respectă regulile stabilite , rămâne în joc , iar în caz contrar trece în bancă
şi jocul continuă tot aşa până rămân 2-3 elevi . Se anunţă încetarea , iar elevii rămaşi
în joc trec într-o parte . Se procedează identic şi cu celelalte grupe , iar în final se va
forma o grupă din toţi aceia care au fost selecţionaţi . Se procedează şi cu ei la fel
până rămân 2-3 din ei . Pe aceştia învăţătorul îi va felicita .
Se recomandă ca după primul joc învăţătorul să încredinţeze sarcina de
conducător pe rând câte unuia din elevii selecţionaţi şi să schimbe genul
substantivelor spuse de către elevi .
Tot în acest mod se poate proceda în alte zile , pentru a cee copiilor să răspundă
cu singularul ( sau pluralul ) substantivelor ori cu substantive articulate ( sau
nearticulate ) .
Cum se spune ?
Scop: - îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin
reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .
Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens
figurativ .
Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota
diferite expresii uzuale , în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi
pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite ca termeni de
comparaţie cu sens figurativ .
Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu )
Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb )
Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben )
. . . . . . ca plumbul . ( greu )
Se dau copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele
din paranteuă şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează
una din propoziţii pentru exemplificare .
( A văzut negru în faţa ochilor . )
Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor ( timpul va fi acordat
în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă , cca 3 minute pentru fiecare exemplu
). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie , se descoperă exemplele şi jocul
începe . Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu
cuvinte potrivite . După expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de către
învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru fiecare exemplu bine
completat se acordă un punct , iar cele greşite sau necompletate nu se punctează .
Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte .
Să completăm propoziţia !
Scop: - formarea deprinderii de a completa propoziţii când le lipseşte subiec-
tul sau predicatul , realizarea acordului între subiect şi predicat .
Se scriu pe tablă sau pe nişte fişe propoziţii în care lipsesc subiectele sau
predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau
predicatul potrivit . Cine va completa spaţiile corect şi va realiza şi acordul dintre
subiect şi predicat va fi evidenţiat şi punctat .
Exemplu : ( Cine ? )
. . . . . . merge la şcoală . ( elevul )
. . . . . . coase haina . ( croitorul )
. . . . . . stopeşte floarea . ( grădinarul )
. . . . . . face mâncare . ( bucătarul )
( Ce face ? )
Fetiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpuşa . ( merge )
Ionel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie )
Albina . . . . . . . . . . din floare în floare . ( zboară )
Pisica . . . . . . . . . . .şoareci . ( prinde )
Unde ?
Scop : - verificarea şi consolidarea deprinderilor de exprimare corectă , dez-
voltarea atenţiei , a gândirii , a imaginaţiei .
Sarcina didactică: - formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepozi-
ţiilor: pe , în , la , sub , după , lângă , cu , între , peste , până , spre .
Jocul se poate desfăşura pe două grupe formate din câte 10 – 12 elevi
( A şi B ).Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . În exemplele date elevii nu au
voie să repete prepoziţia .
Se scriu 6 prepoziţii pe tablă , după care învăţătorul cere unui elev din grupa B
să spună un cuvânt care să denumească un obiect , aparat , animal etc. Cuvântul este
preluat de membrii grupei A . Aceştia vor formula pe rând câte o propoziţie în care
să se includă cuvântul dat şi unul din cuvintele scrise pe tablă . Pentru un răspuns
bun se acordă grupei 1 punct , se scade unul dacă este greşit . Se continuă în acelaşi
fel cu toţi componenţii grupei A , după care se totalizează punctele urmând la joc
grupa B ( după ce s-au inversat sau imtrodus prepoziţii noi ) . O prepoziţie folosită
de trei ori este ştearsă şi înlocuită cu alta .
Va câştiga grupa care a realizat punctajul maxim .
Exemplu : -grupa B a spus cuvântul “ maşină ”. Membrii grupei A vor putea
formula propoziţii de tipul următor :
Maşina este în garaj .
O maşină se află pe stradă .

Merg cu maşina spre Cluj .
Patru maşini sunt trase lângă garaj .
A trecut cu maşina peste trambulină .
Stau în maşină până vii tu .
Cuvinte perechi
Scop : - activizarea vocabularului , consolidarea cunoştinţelor despre sinoni-
me , antonime .
Sarcina didactică : - formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător , for-

marea perechilor de cuvinte cu sens opus .
Material didactic : - jetoane cu cuvinte scrise .
Jetoanele se aşează pe bancă sau pe catedră şi vor fi solicitaţi elevii să facă perechi
de cuvinte cu sens asemănător ( opus ) . Vor câştiga elevii care au găsit cele mai
multe perechi de cuvinte şi aşezate corect .
a) arbore - copac gri - cenuşiu ţară - patrie
prieten - amic steag – drapel orb - nevăzător
spune - zice filă - foaie avere - bogăţie
b) noapte - zi coboară – urcă mic - mare

alb - negru prieten - duşman pace – război
trist - vesel râde - plânge harnic – leneş
lumină – întuneric flămând – sătul rece - cald
CU CE NE JUCĂM?
SCOP: Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r, ş, ţ, v, j) integrate în
cuvinte;
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
să pronunţe corect denumirile unor jucării din sala de grupă;
să se exprime în propoziţii formulate corect gramatical;
să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.
REGULI DE JOC:
La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”, un copil va alege o jucărie şi o va
denumi.
Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei, apoi vor mima acţiunea de a se juca.
MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, având în faţa lor jucăriile. La întrebarea
educatoarei „Cu ce ne jucăm?” un copil numit de ea va veni, va alege o jucărie şi o va
denumi. Se solicită formularea răspunsurilor printr-o propoziţie completă.
Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi
vor imita mersul cu maşina, reproducând sunetul claxonului” ti, ti, tiii...”
VARIANTĂ:
Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?”
După ce copiii vor recunoaşte şi vor denumi jucăria, se vor aşeza în rând ţinându-se
unul de altul pentru a forma un tren.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul
trenului şi sunetul specific: „u, u, u....”
CE ESTE ŞI LA CE FOLOSEŞTE?
SCOP:
Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate;
Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive
comune simple);
Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi
să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte;
să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit;
să precizeze utilitatea obiectului ales.
REGULI DE JOC:
La întrebarea educatoarei „Ce este?”, copilul va numi obiectul;
La întrebarea „La ce foloseşte?”, copilul va preciza utilitatea acestuia;
Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii.
MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător

în funcţie de tema dorită ( obiecte de uz personal, veselă, îmbrăcăminte etc.).
Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri, amenajate în funcţie de tema şi
conţinutul ales.
Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul
„gospodinei”, pentru obiecte de veselă se va amenaja o masă festivă etc.
Un copil alege o jucărie, iar la întrebarea educatoarei: „Ce este?”, o va denumi.
Educatoarea întreabă: „La ce foloseşte?”, iar copilul trebuie să spună care este
utilitatea ei. Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii simple sau dezvoltate.
Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate.
VARIANTĂ:
Educatoarea va mima o acţiune specifică, iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul
folosit şi să denumească acţiunea într-o singură propoziţie.
Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi, copiii spun: „Ne spălăm pe
dinţi cu periuţa”.
NE JUCĂM CU STEGULEŢE
SCOP: Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu, galben,
albastru, verde;
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii, respectând
acordul între substantiv şi adjectiv;
Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.
să recunoască şi să pronunţe corect numele celor patru culori;
să formuleze propoziţii în care se respectă acordul substantiv-adjectiv.
REGULI DE JOC:
La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat de
ea.
Răspunde numai copilul solicitat.
Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare.
Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori, jucării care au aceleaşi culori,

căsuţe sau imagini cu căsuţe din cele patru culori.
Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori.
Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de
aceeaşi culoare cu al meu”, „Ce steguleţ aţi ridicat?”
Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. Este roşu.”
VARIANTA 1.
Educatoarea arată o jucărie, iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu
jucăria, motivând „Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.
VARIANTA 2.
Educatoarea denumeşte o culoare, iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată.
VARIANTA 3.
Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. Ei
au sarcina de a alege steguleţul potrivit culorii căsuţei, motivând alegerea: „La
căsuţa albastră am pus steguleţul albastru”, „Toate căsuţele galbene au steguleţe
galbene.” „Am luat steguleţul albastru pentru că am o căsuţă albastră.”
SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE
SCOP:
Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le
pronunţa corect;
Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare
unor poziţii spaţiale.
Să denumească jucăria aleasă;
Să denumească locul ei în sala de grupă, folosind corect prepoziţiile: în şi pe;
Să formuleze propoziţii simple sau dezvoltate corecte din punct de vedere
gramatical.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor, precum şi a locului unde vor fi
aşezate în grupă.
REGULI DE JOC:
După ce denumesc jucăria, copiii stabilesc locul ei în sala de grupă;
MATERIAL: jucării, o cutie mare.
Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor
aşeza în locul ei, verbalizând acţiunea.
Exemplu: „Eu am luat o cutie şi o aşez în coş.”
„Eu am luat un iepuraş şi îl aşez pe raft.”
Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor.
VARIANTĂ:
Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile.
Educatoarea va întreba „Ce jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am
aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera jucăriile pe care le-au aşezat în locurile
alese. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. La sfârşit vor fi lăsaţi să se
joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate.
PĂPUŞA SE SPALĂ
SCOP:
Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical;
Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii;
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc.
să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc;
să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple;
să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea;
să imite şi ei aceeaşi acţiune.
SARCINA DIDACTICĂ:
Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc;
Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate;
Imitarea unor acţiuni făcute de om.
REGULI DE JOC:
Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni, copiii precizează
acţiunile utilizând verbe potrivite;
După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei.
În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica
cunoştinţele copiilor. Ea va imita spălatul păpuşii, întrebând: „Ce face păpuşa?”, iar
copiii trebuie să răspundă în propoziţii, precizând ce parte a corpului spală păpuşa.
Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”.
În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează
acţiuni. Copiii precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.
Exemplu: „Copilul desenează”, „Câinele latră”, „Iepurele fuge”, „Mama citeşte”.
În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii:
„Ghici ce fac eu?” Copiii vor recunoaşte acţiunile, apoi le vor mima şi ei.
Exemplu: „Ghici ce fac eu?”
„Dumneavoastră vă pieptănaţi”.
Toţi copiii imtă acţiunea.
CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ?
SCOP:
Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă;
Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi;
Formarea deprinderii de a cânta în colectiv.
să recunoască şi să denumească jucăria pe care a găsit-o în săculeţ;
să grupeze jucăriile în funcţie de cerinţa formulată;
să interpreteze un cântec învăţat anterior.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă;
Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime.
REGULI DE JOC:
Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie;
Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul
stabilit;
Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.
MATERIAL DIDACTIC: jucării, un săculeţ, cercuri mari de diferite culori.
În prima parte, copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere
colegilor să-şi aleagă o jucărie.
Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine
delimitate (în cerculeţe); grupa copiilor cu ursuleţi, grupa copiilor cu maşinuţe,
grupa copiilor cu păpuşi.
Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le
cere copiilor să aşeze jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de
mărime: în cercul albastru jucăriile mari, iar în cercul roşu jucăriile mici.
În final copiii vor interpreta în colectiv un cântecel al cărui conţinut se referă la un
animal: „Cocoşelul meu isteţ”, „Ursuleţul”.
ARATĂ LOCUL POTRIVIT
Scop:
Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte;
Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal;
Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii.
Obiective operaţionale:
să aleagă obiecte de îmbrăcăminte sau încălţăminte în funcţie de anotimpul în care
este folosit;
să folosească corect numeralul ordinal;
să decoreze obiecte de îmbrăcăminte prin lipirea unor elemente de mărimi, forme şi
culori variate.
Sarcina didactică:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi
aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta;
Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal;
Decorarea siluetelor folosind elemente de forme, mărimi şi culori diferite variate.
Regulile jocului:
Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de
sarcina dorită; Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei;
Material didactic: două tablouri reprezentând iarna şi vara; două siluete de
fetiţe şi două de băieţi; obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile; cifre.
În prima parte a jocului, educatoarea afişează pe un panou cele două tablouri
reprezentând anotimpurile iarna şi vara. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat
şi una de fetiţă. Pe rând, câte un copil chemat de educatoare alege de pe masa
acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte, îl denumeşte şi apoi
îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin
suprapunere).
VARIANTĂ:
Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte
între anotimpuri.
Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. La semnalul educatoarei
copiii deschid ochii, privesc panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea.
În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Se
porneşte de la cele patru siluete pe care s-a lucrat în prima parte. Copiii răspund
unor întrebări cum ar fi: „Al câtelea copil are rochie ( pantaloni scurţi? etc.) „
Ridicaţi cifra care ne arată al câtelea copil are cizme”.
În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe
care trebuie să le decoreze, lipind ornamente din hârtie glasată, în mod creativ.
POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT?
SCOP:
Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă, aer, pământ);
Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător;
Verificarea capacităţii copiilor de a formula propoziţii;
Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic-gospodăreşti.
să grupeze animalele în funcţie de mediul de viaţă ( apă, aer, pământ);
să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura;
să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate;
să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.
SARCINA DIDACTICĂ:
Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă, aer, pământ.
Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv;
Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă:

apă, aer, pământ; siluete de animale, imagini reprezentând acţiuni realizate de copii,
câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.
În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe rând şi aleg de pe
masa educatoarei câte un jeton cu un animal, îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce
reprezintă mediul său de viaţă. Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează
greşit iar copiii trebuie să o corecteze. După gruparea animalelor, copiii privesc
tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna naturii ( poluează
mediul).
Exemplu: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum.
În a doua parte a jocului, educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o
acţiune întreprinsă de om. Copiii precizează într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc
dacă ceea ce face copilul din imagine dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în
favoarea naturii copiii ridică bila albă, dacă acţiunea dăunează naturii ridică bila
neagră. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la fiecare
propoziţie formulată câte un cuvânt.
Exemplu: „Copilul plantează un pom.”,”Copilul sapă o groapă.”
În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima
diferite acţiuni, fie de deucatoare, fie de către un copil.
În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Dacă timpul este
frumos se poate ieşi în curte unde copiii pot sădi flori, pot aduna hârtii.
ROATA TOAMNEI
SCOP:
Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă;
Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical;
Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.
să recunoască şi să denumească fructe şi legume prezentate de educatoare în
imagini;
să sorteze imaginile în funcţie de categoria din care fac parte;
să identifice fructele şi legumele după descrierea însuşirilor lor caracteristice;
să descrie fructe şi legume în propoziţii dezvoltate;
să lipească elemente într-un ansamblu ales de ei.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri;
Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
Lipirea unor elemente într-un ansamblu.
REGULI DE JOC:
Copiii învârtesc roata, şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea:
„Ce ne-a adus toamna?”...
Este recompensat copilul care dă cel mai complet răspuns;
Copiii care nu reuşesc să găsească imaginea corectă sunt ajutaţi de colegi.
Educatoarea prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume. Roata
este învârtită şi când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus
toamna?” iar copilul solicitat denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte
categoria din care face parte.
Exemplu: „ Acesta este un morcov. Morcovul este o legumă.” La cerinţa educatoarei,
„Căutaţi şi voi aceeaşi imagine”, copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. Un alt
copil va descrie corect şi coerent fructul sau leguma respectivă.
VARIANTĂ:
Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii care ghicesc despre ce
este vorba aleg imaginea corespunzătoare şi o duc pe un panou. Copilul care aşează
primul imaginea este recompensat. În ultima parte a jocului copiii îşi aleg de pe
masa educatoarei trei imagini cu fructe sau legume pe care trebuie să le lipească pe
o foaie de hârtie, respectând tehnica de lipire învăţată.
SĂCULEŢUL FERMECAT
SCOP:
Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal;
Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire;
Dezvoltarea sensibilităţii tactile;
Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.
să recunoască obiectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil;
să completeze prin desen o planşă reprezentând obiecte de uz personal;
să interpreteze un rol dintr-o poveste dată respectând textul şi momentele
principale ale acesteia.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal;
Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al
zilei;
Dramatizarea unei poveşti cunoscute.
REGULILE JOCULUI:
Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire;
Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă, ceilalţi cumpără bilete
pentru spectacol.
MATERIAL DIDACTIC: Săculeţ de pânză, perie de păr, de haine, pieptene,

periuţe de dinţi, pastă de dinţi, batistă, prosop. Plicuri cu jetoane pe care sunt
desenate obiecte de uz personal pentru fiecare copil.
În prima parte a activităţii, pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz
personal. Pe rând, câte un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi, fără să-l
scoată, doar prin pipăit, îl denumeşte. În continuare, ceilalţi copii caută în plicul pe
care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul respectiv. După ce au
găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.
VARIANTĂ:
Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz
personal, iar un copil vine şi caută în săculeţ, prin pipăit, obiectul respectiv. Ceilalţi
copii caută în plicul primit jetonul cu acelaşi obiect, apoi verbalizează acţiunea.
Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.” sau „Eu am un prosop şi cu el
mă şterg pe faţă.”
Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor
să le caute. (ex. Pieptene- perie de păr)
În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.
COCOŞUL ŞI GÎSCA
Sarcina didactică: recunoaşterea păsării, denumirea acesteia, imitarea
sunetelor emise, construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea
percepută.
Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la
teatrul de păpuşi. Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga
grupă.
Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5
rânduri a câte 4-5 scaune, astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor.
Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului
de păpuşi. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu această ocazie se precizează şi
denumirea lor, mai ales pentru gâscă, pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de
3-4 ani. După denumirea celor două păsări se pot face câteva exerciţii de pronunţare
corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Educatoarea prezintă modul de articulare: se va
urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale.
În cursul jocului vor fi executate cu cele două păsări diferite acţiuni menţionate mai
sus. Copilul solicitat va răspunde indicând ce face pasărea, după care grupa va imita
mişcarea şi va pronunţa onomatopeea corespunzătoare.
NOTĂ: Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g, vor fi solicitaţi să
încerce articularea, prin poziţia gurii larg deschise, limba ghemuită în fundul
cavităţii bucale, în timp ce, cu degetul mare şi cel arătător îşi palpează, apăsând uşor
regiunea superioară a gâtului.
FOCUL ŞI VÎNTUL
Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din
componenţa unor cuvinte.
Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele

despre care se relatează în povestirea educatoarei, respectând sensul acesteia.
Copiii vor sta fie pe scăunele, fie pe covor în semicerc.
În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt,
cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş, vâjj-vâjj. În acest scop se
vor prezenta pe rând cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt.
În continuare, educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei
poveşti simple. Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe, ei
să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii.
De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins focul. Focul
făcea...”. Copiii vor imita zgomotul focului. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins, apoi
tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară era frig şi bătea vântul...”. Copiii vor
reproduce mişcarea vântului, zgomotul produs de acesta (vâj-vâj).
Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se
repetarea pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare.
În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus,
iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul
arde” sau „focul face fâşş-fâşş” (educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere
a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra
capului).
În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v, se recomandă
articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.
ŞARPELE ŞI ALBINUŢA
Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z.
Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care alcătuieşte

şarpele, execută deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. La alt
semnal albinele pornesc spre şarpe ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora.
Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze o
poiană cu flori. Grupa de copii va fi împărţită în două, o parte dintre ei vor fi albine,
iar restul vor alcătui şarpele. Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit,
eventual marcat. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui, apoi cea a
albinelor. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat
dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss.., în timp ce albinele
stau într-o parte a sălii de grupă. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita
zborul şi zumzetul acestora înaintând spre şarpe. Şarpele se retrage la locul său
ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul se continuă schimbându-se rolurile.
În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă, având în vedere că alergarea
poate să influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie.
În acelaşi scop se va doza atent timpul afectat alergării, evitându-se prelungirea
acestuia.
În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z, se recomandă
atragerea atenţiei asupra locului de articulare, în cazul în care copiii articulează
incorect, cu limba ieşită printre dinţi consoanele s-z. Se recomandă articularea
exagerat conturată prin strângerea dinţilor, ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de
1-2 mm, limba va fi plasată jos, în spatele incisivilor inferiori, iar colţurile gurii
puternic trase în părţi.
TRENUL ŞI VÎNTUL
Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.
Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de copii execută

deplasarea pe un traseu, imitând trenul. La alt semnal, un alt grup ajunge trenul,
reproducând vântul.
Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia
ferată. Grupa de copii va fi împărţiă în două. Educatoarea conduce jocul indicănd
deplasarea trenului ş, ş, ş, (acţiune însoţită de mişcarea braţelor).
A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul, alergând cu o viteză
mai mare, în timp ce pronunţă j, j, j (braţele lateral). Jocul continuă schimbând-se
rolurile.
În partea a doua a jocului, acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe:
albinuţele (z, z, z), şarpele (s,s), trenul (ş, ş, ş), vântul (j, j, j).
Nu se va scăpa din vedere faptul că, dacă consoanele s-z necesită articularea prin
plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi; în
articularea consoanelor ş-j dimpotrivă, vârful limbii este inspre palat şi gura
rotunjită.
SPUNE CUM SE FACE
Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor

corespunzătoare glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii, copilul trebuie să imite

glasul animalului respectiv, iar ceilalţi copii trebuie să-l recunoască şi să-l
denumească. La semnalul dat, toţi copiii imită glasul animalului şi execută mişcări
corespunzătoare acestuia.
Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele, pisica,

oaia, calul, găina, cocoşul, raţa, gâsca, vrabia, albina etc.
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ)
pentru a crea surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând
fiecare animal al cărui glas va trebui imitat. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul
mesei cu materialul de joc.
În desfăşurarea jocului, se va asigura o anumită succesiune în prezentarea
imaginilor sau a jucăriilor, începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat
(pisica) şi terminând cu cele al căror glas (onomatopee) prezintă oarecare
dificultate în reproducere. Se va urmări sistematic ca reproducerea să se facă la
început individual, apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care
întâmpină dificultăţi în pronunţarea unor sunete.
În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copiii ascultă onomatopeea
(reprodusă de educatoare, înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul
al cărui glas l-au auzit şi-l reproduc individual sau în colectiv, după cum li se cere.
SPUNE CE FACE
Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. La

întrebarea „Spune ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea.
Material didactic: creion, pensulă, măturică, prosop, pieptăne, perie, pahar,

lingură, cuburi, păpuşă, minge etc.
Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Ţinând seama de
cunoştinţele copiilor intuirea se face integral, selectiv sau nu se face deloc. Pentru
executarea acţiunilor necesare desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la
început) sau se face apel la toţi copiii din grupă. Acţiunea jocului cuprinde câteva
momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare:
chemarea unui copil lângă educatoare;
indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii;
alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii;
executarea acţiunii de către copil;
exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr
sau numit de educatoare.
AL CUI GLAS ESTE ?
Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Formularea

corectă a genitivului.
Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest, va da

semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Cel strigat va trebui să
numească copilul care l-a trezit.
Copii stau pe scăunele în semicerc. În faţa semicercului se va aşeza la o mică
distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la
culcare). El se va aşeza cu spatele la grupă, cu braţele pe masă, cu capul pe braţe şi
va simula că doarme. În acest timp se va face linişte desăvârşită pentru a se crea
condiţii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la spatele lor)
şi va atinge pe unul din ei. Acesta va spune: „Trezeşte-te..., Mihai...”. Copilul în cauză
se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui
glas este?”. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui
Vasilică Popescu”, „Este glasul Ioanei Manolescu” etc.
Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor
proprii feminine, ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma
masculină.
NE JUCĂM CU BALOANE
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a

propoziţiei respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv.
Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare

balonului prezentat de educatoare, le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor
cu care se joacă. Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului
educatoarei şi vor denumi culoarea acestora.
Copiii vor fi aşezaţi la măsuţele dispuse în careu deschis.
În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu
imaginea balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare.
Copiii vor denumi culoarea baloanelor respective. În acest sens educatoarea pune
întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”, iar copiii răspund: „Ne jucăm cu baloanele
roşii” etc. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce balon te joci?”
pentru a determina şi folosirea singularului.
În partea a doua a jocului, educatoarea ridică un anumit balon, iat copiii indicaţi
caută pe o masă special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi
culoare, formulând corect o propoziţie care să cuprindă atât substantivul cât şi
adjectivul corespunzător. Se va insista asupra acordului corect între substantiv li
adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie; balon albastru – rochiţă
albastră etc.
CINE ESTE ŞI CE FACE ?
Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice
acestora.
Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. La

întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi
precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă.
Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis.
În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă, educatoarea afişează silueta unui
animal. La semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Răspunsul
copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care
acesta o poate efectua, de exemplu:
Cîinele: 1. latră pisica: 1. mianună
2. muşcă 2. prinde şoareci
3. roade oase 3. zgîrie
4. fuge vrăbiuţa: 1. ciripeşte
5. păzeşte casa 2. zboară
Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să
utilizeze cât mai multe verbe), educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări
imitative sau crearea de situaţii-problemă.
CÎND FACEM AŞA ?
Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o

anumită acţiune.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a
oprit acul cadranului şi momentul în care se petrece ea. La întrebarea educatoarei,
copilul indicat relatează cele observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice
în succesiunea lor.
Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit
în două – una din părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia),
iar cealaltă parte fiind de culoare inchisă. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru
imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii: pentru dimineaţă: un copil se dă jos
din pat; se spală la chiuvetă; serveşte micul dejun, pleacă spre grădiniţă, se joacă
etc.; pentru seară: copilul se dezbracă, copilul face duş, se urcă în pat, doarme. La
mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din
imagini.
Pentru a asigura reuşita jocului, se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor
utilizate mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. La grupe avansate se pot folosi
şi alte adverbe de timp, de exemplu: la prânz. În desfăşurarea jocului, prin mişcarea
acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu cele de seară.
UNDE S-A OPRIT ROATA ?
Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la

singular şi la plural constituind corect propoziţia.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi
să indice corect dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte.
Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-

un grup sau într-un singur exemplar. Pe acest disc este fixat de un ax, un alt disc cu
un segment lipsă. Prin învârtirea acestuia, se descoperă pe rând o singură imagine.
Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.
În timpul jocului se va acorda atenţia formulării corecte de către copii a
propoziţiilor: „Roata s.a oprit la măr”. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se
poate cere copiilor să însoţească substantivele de adjectivul care arată culoarea
obiectului din imagine, de exemplu „Roata s-a oprit la creionul albastru”.
Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe
obiecte după cum indică imaginea de pe disc.

Portofoliu Cu Jocuri Docx Копия

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Cu Jocuri Docx Копия

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PORTOFOLIU

„Lună nouă” – pentru belşug

„Treci ploaie”- pentru alungarea ploii

Cântece (descântece) pentru soare”

„Melc, melc, codobelc”

,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor

„ Vine ursul necăjit”

„ Unde te duci măi arici”

Unu, doi , trei

Nea Alecu, nea Alecu

Jocuri de cuvinte. Vorbe de-a-ntoarselea

Jocuri din Cîșlița-Prut (în aer liber)

Podul de piatră s-a dărîmat.

Dorul Mărioarelor, surioarelor

– La noi mai puține, dar la voi mai multe,

Raţa strigă: mac, mac, mac,

Ala Bala Portocala

b) Baba, baba oarba,

c) Cling, cling, cling

e) Capra cara cosuri grele

f) Fas, fas, fas,

h) Hora mare, hora mare,

i) Ceata lui pitigoi

j) Langa apa Jijiei

l) La, la, la, la, la, la,

n) Nenea Nica si cu Nicu

o) O, e gura mea cand strig

p) Pic, pic, pic,

r) Rica nu stia sa zica

s) S: ne este foarte drag

s) Mos, mos, cocolos

t) Tata taie lemnul tare

z) Zum, zum, zum,

1. Un caricaturist care caricaturizează caricaturile caricaturiştilor a fost

2. Cupă cu capac, capac cu cupă. (de 10 ori)

3. Şase saci în şase saci. (de 10 ori)

5. La tîmplar în tîmplărie s-a-ntîmplat o întîmplare căci tîmplarul din întîmplare s-a

9.Am o puicã lainicã, chiscopainicã, si face niste puisori, lainici, bãlainici,

12.Domnule Dudescu, da-ti-mi dude din dudul dumneavoastrã de dincolo de drum.

13. Toatã lumea are nare numai popa n-are nare.

16.Papucarul papucãreste papucii papucãresei, dar papucãreasa nu poate papucãri

17.Tot ce-am zis c-am zis c-oi zice

19.Pe cap un capac, pe capac un ac.

20.Dã-mi un pic de pic sã pic pe picãtura de pe plic.

21.Capra neagrã-n piatrã calcã, piatra-n patru laturi crapã.

22.Chit Chichit stãtea-ntr-o ladã

23.Tam tam-tam Hipopotam

25.Zece broaste-n baltã zac

26.Stiu cã stii cã stiuca-i peste, dar mai stiu cã stiuca-i stiucã.

27.Un vultur stã pe pisc cu-n pix în plisc.

28.Fãnicã fierbe fasole fãrã foc, fiindcã focul face fum.

29.Sase sasi în sase saci.

31.Baba, baba Iarnã

34.O gãinã porumbacã

37.Cãrãmidarul cãrãmidãreste pe cãrãmidãreasã, dar cãrãmidãreasa nu poate

40.Stanca sare punând sare în sarmale.

41.Ricã reusea sã zicã: râu, rãtuscã, rãmuricã.

42.Brad si Bard au vãzut un leopard.

43.Bob breaz barlobreaz

3. Am văzut şi-un iepuraş ,

4. Mai văzui o broască mică,

Trop ! trop ! Mai vioi,

Şliop ! şliop ! Mingea-n sus

Mîinile am ridicat- (mîinile în părţi )