Campania de promovare a masterului

Beșleagă Ioana

Masterul „Istoria ideilor, mentalităților și culturii de masă” de la Facultatea de Istorie

din cadrul Universității din București și în care este în colaborare cu Facultatea de Jurnalism
este asemenea unui muzeu, în care sunt expuse pasiunile studenților (de la studiul evoluției
muzicii până la analizarea unor sentimente, precum melancolia, în cinematografie).
Muzeul „Istoria ideilor, mentalităților și culturii de masă” este împărțit în două
departament:
1. Departamentul Ideilor și Imaginarului.
2. Departamentul Mentalităților, Memoriei și a Identității.
3. Departamentul Studiilor Vizuale și a Culturii de Masă.

În primul departament sunt expuse istoria idei (istoria intelectualului sau

„Geistesgeschichte” în germană), al căror metode interdisciplinare sunt filosofia și științele
sociale (științe politice și economia). Istoria ideilor este o ramură în care sunt dezbătute
concepte cu privire la situația politică, economică sau religioasă. Lucrările pentru acest
departament sunt: Max Weber, „Etica protestantă și spiritul capitalismului” (1902) și Carlo
Ginzburg, „Brânza și viermii” (1975).
În al doilea departament sunt prezentate elemente din istoria mentalității. Istoria
mentalității a apărut prin intermediul Școlii de la Annales, dar a început să fie folosit de către
istorici în a doua jumătate a secolului XX. Istoria mentalităților are ca metode
interdisciplinare: antropologia, sociologia și psihologia. Temele principale abordate de
istorici sunt: studiul familiei și al sexualității, concepții despre moarte și imaginea diavolului,
percepția timpului. Pe lângă istoria mentalităților avem și elemente de istorie orală sub forma
mărturiilor persoanelor, care pot sta la baza memoriei unei epoci sau identitatea unei
comunități. Memoria este legată de crearea unei identități din punct de vedere rațional
(procesul de învățare legat de un eveniment) și emoțional 1. Lucrările legate de istoria
mentalităților sunt: Marc Bloch, „Regii taumaturgi” (1924), Lucien Febvre, „Religia lui
Rabelais. Problema necredinței în secolul al XVI-lea” (1942) și Johan Huizinga, „Amurgul
Evului Mediu” (1919).

1 Maria Bucur, Eroi și Victime. România și memoria celor două războaie mondiale, editura Polirom, București,
2019, pp.27.
 În ultimul departament dedicat studiului media și a culturii de masă. Cultura de masă
își are originea la sfârșitul secolului al XIX-lea o dată cu dezvoltarea presei și a formelor de
divertisment pentru publicul larg ca: teatrele muzicale și a filmelor. Pionieratul a fost asigurat
de Edison (SUA) și a fraților Lumiere (Franța). Exponatele principale sunt capodopere ale
istoriei cinematografiei: „Nașterea unei națiuni” (D.W.Griffith, 1915), „Călătorie pe lună”
(Georges Melies, 1902), „Dictatorul” (Charlie Chaplin, 1940), „Metropolis” (Fritz Lang,
1925), franciza „Războiul Stelelor” (George Lucas, prima trilogie: 1977-1980, a doua
trilogie: 1999-2005, a treia trilogie: 2015-2019), franciza „Matrix” ( Lana și Lilly
Wachowskis 1999-prezent), trilogia „Stăpânul Inelelor” (Peter Jackson, 2001-2003) și lista de
exponate poate să mai continue. Ca metodă de studiul al filmelor se vor împleti și cu analiza
jurnalistică. Dar nu vor fi analizate doar filmele, ci și produse culturale care au influențat
evoluția cognitivă a umanității (radioul, evoluția canalelor de televiziune, masificarea muzicii
și a dezvoltării unor aplicații de socializare ca Instagram sau Tik Tok).
Pe lângă prezentarea departamentelor, muzeul mai are și conferințe pe diverse teme
de tip pop culture susținute de „Atelierul de Analiză a Mentalităților și a Ideilor
Contemporane”, un cerc studențesc înființat în 2018. Cele mai cunoscute conferințe sunt:
„Kitsch-ul în cultura urbană-influențe tradiționale românești” (2018), „Prima aselenizare- un
dialog cu Dumitru Prunariu”, „Roots. Rock. Reggae. Bob Marley-Istorie, Politică și Muzică
în Jamaica anilor ‘70.”, „Filmul de autor și estetica maximalistă cu Nae Caranfil” (2019). În
cadrul acelor conferințe au fost dezbateri și a susținerii unor puncte de vedere din cadrul
temelor aprofundate.
Cei interesați să participe la acest master pot participa la una dintre tururile acordate
de cei mai buni profesori asupra celor trei departamente .