Ovidiu Badea Starea Padurilor

SECTORUL PĂDURE - LEMN
în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia

la dezvoltarea sistemului socio-economic
- Viziune 2030-
Document de analiză și evaluare a contribuției actuale și potențiale a

Sectorului Pădure - Lemn
1. Scop - identifica și furniza informații utile pentru fundamentarea strategiei forestiere
naționale:
➢obiectivele strategice propuse;

➢evidențierea locului și rolului ansamblului pădure-sectoare și industrii bazate pe
lemn.
Atingerea obiectivelor socio-economice și de mediu ale societății românești.
2. Obiectivul general - fundamentarea locului și rolului ansamblului pădure - sectoare și

industrii bazate pe lemn pentru:
- Susținerea bioeconomiei și a planurilor naționale energie – climă.
- Atingerea de către România , a țintelor precise până în anul 2030 și
respectiv, 2050, în condițiile unei gestionări durabile a pădurilor.
3. Obiective principale :
• Evidențierea potențialului și contribuției Sectorului pădure –lemn la dezvoltarea socio-

economică, dezvoltarea rurală și crearea de locuri de muncă
• Identificarea beneficiilor pe care le poate aduce lemnul prin efectul de substituție și

prin eficientizarea diversificării utilizării acestuia.
• Contribuția lemnului la reducerea bilanțului gazelor cu efect de seră.
• Capacitatea lemnului de a contribui la eficiența energetică prin utilizarea resursei

lemnoase în contextul preocupărilor actuale.
• Stabilirea modalităților de stimulare a utilizării lemnului/produselor din lemn prin

politici publice;
• Identificarea unor surse de finanțare a sectorului Pădure - Lemn și a unor Programe

naționale specifice;
SECTORUL PĂDURE - LEMN în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic-Viziune 2030,
București 25 Mai 2022
Starea pădurilor - fundament al contribuției

Sectorului Pădure-Lemn la
dezvoltarea sistemului socio-economic în
contextul schimbărilor climatice
Dr. Ovidiu BADEA
Membru corespondent al Academiei Române
Formarea
Pădurile, Dezvoltarea cunoaşterii
în domeniul mediului,
solului
Stabilitatea
prin funcțiile și serviciile vieţii economico-sociale,
culturale, educaţionale, versanților
religioase etc.
ecosistemice pe care le oferă,
contribuie în mod esențial la: Dezvoltarea Reglarea
turismului circuitului apei
Asigurarea
producției de lemn,
Pădurile
Stocarea
biomasă energetică
şi bunuri carbonului
nelemnoase
Asigurarea
adăpostului şi a
coridoarelor de Controlul calității
migrare a faunei atmosferei
sălbatice rare şi
ameninţate
Conservarea
Conservarea
habitatelor
biodiversității
amenințate
1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

european și național
❖ Pădurile – dintre cele mai diverse complexe ecosistemice terestre care joacă un rol vital în abordarea
provocărilor globale actuale:
- diversitatea biologică;
- degradarea terenurilor; elemente cheie pentru :
- schimbările climatice - a îmbunătăți calitatea vieții
- a oferi beneficii multiple
mediului, societății și economiei
❖Pădurile
- furnizează locuri de muncă;
- asigură surse de venit diverse, pentru o mare parte din populaţie, in special in ţările
în curs de dezvoltare;
- acţionează ca o centură de siguranţă economică in vremuri de necesitate.
Starea pădurilor – un indicator integrator de caracterizare a potențialului și

rolului pădurilor de a furniza multiple beneficii economice, socio-culturale și
de mediu pentru generațiile actuale și viitoare.

1.1. La nivel global
Planul Strategic al Națiunilor Unite pentru păduri 2017-2030 are ca obiective
forestiere globale:
• OFG1: Schimbarea tendinței de reducere a suprafețelor acoperite cu păduri la nivel mondial și

intensificarea acțiunilor de a contribui la efortul global privind schimbările climatice.
• OFG2: Îmbunătățirea avantajelor economice, sociale și de mediu bazate pe păduri, inclusiv prin
îmbunătățirea mijloacelor de existență pentru oameni dependenți de pădure.
• OFG3: Creșterea semnificativă a suprafeței pădurilor protejate la nivel mondial și a pădurilor

gestionate durabil, precum și creșterea proporției produselor forestiere din pădurile gestionate
în mod durabil.
• OFG4: Mobilizarea de resurse financiare noi și suplimentare din toate sursele pentru punerea în
aplicare a gestionării durabile a pădurilor și consolidarea cooperării științifice, tehnice și a
parteneriatelor.

1.2 La nivel European
❖Procesul Forest Europe (MCPFE) -Trei piloni de sprijin : ecologic, economic și socio-cultural;
➢ 6 criterii și 45 de indicatori cantitativi și calitativi de gestionare durabilă a pădurilor:
Criteriul 1. Resursele forestiere și ciclul carbonului
Criteriul 2. Starea de sănătate și vitalitate
Criteriul 3. Funcțiile productive
Criteriul 4. Diversitatea biologică
Criteriul 5. Funcțiile protective
Criteriul 6. Funcțiile sociale și economice;
➢ Un pas important spre crearea structurii necesare unei abordări coerente a pădurilor la nivel pan-
european - Acord legal obligatoriu privind pădurile la nivel pan-european -.

❖Strategia Forestieră Europeană
Obiectiv general : Asigurarea unei gospodăriri a pădurilor din UE potrivit principiilor

gestionării durabile a acestora
Gestionarea durabilă a pădurilor - contribuie la realizarea unor obiective sociale majore:
✓ Sprijinirea comunităților rurale și urbane.
✓ Promovarea competitivității și durabilității industriilor forestiere ale UE, bioenergia și

economia verde.
✓ Pădurile într-un climat în schimbare.
✓ Protejarea pădurilor și consolidarea serviciilor ecosistemice.


Produselele pe bază de lemn cu durată lungă de viață trebuie să contribuie la:
➢ Obținerea neutralității climatice prin depozitarea carbonului și înlocuirea materialelor fosile
➢ Tranziția UE către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic.
➢ Substituirea combustibililor fosili cu produse pe bază de lemn cu durată scurtă de viața
➢ Priorități - mai bună utilizare, reutilizare și reciclare a tuturor produselor din lemn;
- menținerea, în economie, a tuturor produselor pe bază de lemn pe o perioadă cât

mai lungă de timp, pentru utilizări multiple.
- bioeconomia pe bază de lemn - limitele durabilității

- compatibilă cu obiectivele climatice ale UE
pentru 2030 și 2050 și cu obiectivele privind
biodiversitatea

❖Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă a UE :
➢Promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile –economică, socială
şi de mediu și este corelată cu Pactul Verde european (European Green Deal).
➢Definește Strategia de Dezvoltare a UE Europa- primul continent neutru din punct
de vedere climatic până în 2050.
❖Pactul Verde European
➢ Transformă provocările climatice și de mediu în oportunități:
- Reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050.
- Reducerea poluării și restaurarea biodiversității.
➢ Include politici și acțiuni care afectează direct pădurile și sectorul forestier;
➢ Recunoaște multe dintre problemele potențiale legate de păduri, dar și oportunitățile
generate de către acesta.

1.3 La nivel Național
❖ Strategia de dezvoltare durabilă a României are în vedere:

➢ managementul durabil al pădurilor;
➢ combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor

afectate de deșertificare, secetă și inundații;
➢ dezvoltarea infrastructurii verzi;
➢ conservarea și protejarea zonelor umede;
➢ asigurarea conservării ecosistemelor montane;
➢ susținerea cercetării în domeniu;
➢ tranziția către o economie circulară.


❖PNRR- Pilonul I : TRANZIȚIA VERDE impune:
➢Realizarea de reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în:
- biodiversitate;
- eficiență energetică;
- renovarea clădirilor și economia circulară.
➢Realizarea reformei sistemului de management și a celui privind guvernanța în

domeniul forestier prin elaborarea și adoptarea unei noi Strategii forestiere
naționale armonizată cu :
- strategiile naționale din domeniile schimbărilor climatice, agriculturii și
dezvoltării rurale, energiei, sănătății, turismului etc.
- planurile de implementare a acestor strategii.
2. Pădurile și schimbările climatice

2.1. Influența schimbărilor climatice asupra pădurilor
• Intensificarea acțiunii factorului antropic, manifestată prin :
- Poluare atmosferică.
- Defrișarea pădurilor și schimbarea folosinței terenurilor – aridizarea și deșertificarea zonelor

defrișate
- Extinderea exagerată a urbanizării.
- Extinderea incendiilor provocate și reducerea suprafeţei ocupate cu păduri.
- Degradarea terenurilor și reducerea ritmului impăduririlor și reîmpăduririlor.


❖ Intensificarea acţiunii factorilor biotici, cu efecte asupra:
➢ creșterii vulnerabilității pădurilor la acțiunea factorilor perturbatori:
- slăbilirea rezistenței, stabilității și funcționalității pădurilor;
- diminuarea creșterilor;
- uscarea arborilor și arboretelor, etc.
➢ favorizării factorilor abiotici dăunători – agenți fitopatogeni:

- extinderea arealului acestora;
- creșterea numărului de generații;
- reducerea activității dușmanilor naturali;
- apariția înmulțirilor în masă.

❖ Intensificarea acțiunii factorilor abiotici cu efecte asupra:

➢ Creșterii frecvenței și intensității proceselor climatice provocând apariţia doborâturilor și rupturilor
produse de vânt și zăpadă
➢ Creșterii intensității evenimentelor extreme, cum ar fi seceta și inundațiile (cu frecvență din ce în ce
mai mare în condițiile schimbărilor climatice)
➢ Creșterii frecvenței incendiilor (la un nivel mult mai scăzut decât în alte țări), însoţite de:
- pierderea biodiversității
- intensificarea procesului de eroziune a solului
- reducerea capacității de regenerare a pădurilor
- accelerarea procesului de deșertificare în zonele uscate
❖Efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice asupra pădurilor se reflectă asupra:
➢ Stării de sănătate a pădurilor
➢ Existenței speciilor de rășinoase în afara arealului
➢ Stabilității și existenței speciilor din sudul si sud-estul României
➢ Migrării altitudinale a etajelor de vegetatie :

-transformarea stepei în semideșert, a silvostepei în stepă, a câmpiei forestiere în silvostepă etc.,
- înaintarea limitei superioare a vegetaţiei forestiere.
➢ Prelungirii sezonului de vegetatie în etajele submontan şi montan
➢ Reducerii creşterii curente in volum a arboretelor din regiunile de câmpie şi coline


❖Consecințe reflectate asupra ciclului de regenerare al pădurilor:
➢ Schimbări în productivitatea pădurilor
➢ Schimbări în compoziția pădurilor
➢ Schimbări în procesele fenologice ale speciilor de arbori
➢ Schimbări în calitatea lemnului


2.2. Rolul pădurilor în atenuarea efectelor schimbărilor climatice
Pădurile
Servicii de Servicii socio-

Servicii de reglare
aprovizionare culturale
Prevenirea eroziunii și
Atenuarea efectului
a evenimentelor Interacțiuni spirituale
Hrană toxic al deșeurilor și
extreme, reglarea și simbolice cu mediul
noxelor
debitelor de apă
Interacțiuni fizice, de
Materiale Stocarea carbonului bună dispoziție și
intelectuale cu mediul
Controlul compoziției
Energie
atmosferei

❖Sectorul Pădure – Lemn ca sector strategic pentru atingerea neutralității climatice
contribuie esențial la atenuarea treptată a efectelor schimbărilor climatice prin:
➢Stocarea carbonului în păduri, acumularea și menținerea acestuia în depozite ecosistemice
forestiere (biomasă, litieră, sol).
➢Stocarea carbonului în produsele din lemn recoltabile.
➢Substituirea materiilor prime prelucrate cu consum mare de energie reducerea
emisiilor.
➢Substituirea combustibililor fosili cu biomasă lemnoasă (prin culturi forestiere energetice, dar
numai în afara fondului forestier) înlocuirea energiei și a emisiilor de carbon echivalente.
➢Furnizarea de energie și produse bazate pe bio-resurse regenerabile economiei;
➢ Menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru

❖Potrivit Raportului INEGES (Martie, 2022) întocmit în baza Regulamentului
(UNFCCC):
➢Terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră reprezintă absorbantul net de CO2, cu

cea mai mare pondere din subcapitolul Folosința terenurilor, Schimbarea folosinței
terenurilor și Silvicultură (LULUCF), parte a INEGES.
➢Contribuția pădurilor la reducerea emisiilor de GES este cuatificată la 29% din totalul
acestora și poate fi îmbunătățită prin:
- cresterea stocului de carbon (în biomasă, lemn mort, litiera și sol precum și în
produse forestiere din lemn)
- efectul de substituție al produselor din lemn (prin înlocuirea materialelor ce
generează emisii ridicate de GES - ex. ciment, otel și prin înlocuirea combustibililor
fosili pentru energie).
3. Pădurile în România – resursă strategică

3.1. Suprafața ocupată de pădure. Volumul de lemn pe picior . Creșterea pădurii
(Raportul IFN, 2018)
Specificații Rezultate IFN Ciclul Rezultate IFN Diferențe
I 2008-2012 Ciclul II 2013-2018
Terenuri acoperite cu +28,085
6,900,962 6,929,047
arbori
Padure (ha)
Terenuri destinate -21,804
78,456 56.652
împăduririi
+ 133,196,397
Volum total de lemn pe picior în păduri (m3) 2,221,593,469 2,354,789,866
Volum mediu de lemn pe picior la hectar în + 18 (5 %)

322 340
păduri(m3/ha)
Creșterea producției principale (schimbarea 133, 196,397
- -
volumului pe picior)- mil. m3 (26 mil. m3/an)
Creșterea anuală a producției principale/ 45%
- -
creșterea anuală brută a pădurii (58 mil. m3)

• Suprafața pădurii pe principalele forme de relief
8,625,527 8,950,452
6,263,091
4,086,944
2,386,948
455,155
CAMPIE DEAL MUNTE

Total (ha) Padure (ha)
Potrivit Raportului IFN, 2018 :

60% -munte ; 34,4 % - deal și 6,6 % - câmpie
- în principalele zone secetoase ale țării procentul de împădurire

este, cu o excepție (Câmpia Olteniei 5,3%) , sub valoarea de 5%
(Câmpia de vest 3,2%, Câmpia Bărăganului 3,5%, Câmpia Moldovei
4,1%

3.2 Creșterea brută a pădurii
● Cr brută = ( VB-VA )+ Vexpl +Vm – ( Vs+ Vn )
Cr brută – creșterea brută a volumului de lemn existent pe picior la prima inventariere (I)
VB –volumul de lemn existent pe picior la cea de-a doua inventariere (II);
VA – volumul de lemn existent pe picior la prima inventariere (I) ;
V expl = Vextras + Vresturi I-II ( volumul de lemn exploatat între cele două inventarieri : I-II)
Vm – volumul arborilor morți (mortalitate) între cele doua inventarieri (I-II);
Vs- vol. arbori subțiri inventariați cu ocazia celei de-a doua inventarieri (I-II) ;
Vn- vol. arborilor noi din alte terenuri apreciate ca pădure măsurați la cea de-a doua inventariere (II);
● Vexp + Vm – ( Vs + Vn) 55% din Cr brută


Potrivit unui studiu al Centrului de Cercetări Comune al Comisiei Europene (JRC)
(Camia et al. 2018)
Creșterea brută anuală , creștere anuală netă , volum de lemn exploatat anual , volum de lemn extras anual din
pădurile UE-28 , pentru aprovizionarea cu lemn (Valori medii în Mt/an în perioada 2004-2013)
Creșterea anuală brută

505 Mt
Pierderi de creștere
Creșterea anuală netă
datorate mortalității arborilor 404 Mt
61 Mt
Volum de lemn exploatat din creșterea netă Volum de lemn neexploat din
281Mt creșterea netă
163Mt
Resturi
Volum extras (eliminat din pădure) lemnoase
244 Mt 57 Mt
Creșterea brută anuală , creștere netă anuală , volum de lemn exploatat anual , volum de
lemn extras anual din pădurile României, pentru aprovizionarea cu lemn
(Valori medii în milioane mc/an, la finele ciclului al II-lea IFN -2018)
Creșterea anuală brută

58 Mmc
Pierderi de creștere datorate

Creșterea anuală netă
mortalității arborilor
-
--
Volum de lemn exploatat din creșterea netă

- Volum de lemn neexploat din
creșterea netă
Volum extras (eliminat din pădure)

-
Resturi
38 Mmc lemnoase
- -

În studiul JRC (Camia et al. 2018), Irlanda, Bulgaria, Polonia și România au prezentat informații incerte (Pilli et al.
2017)
România nu furnizează informații complete și comparabile cu ale celorlate țări membre ale UE.
Potrivit Raportului MMAP privind starea pădurilor din România la nivelul anuli 2020:
➢ Volumul de lemn posibil de exploatat stabilit prin amenajamentele silvice - 22 mil. m3
Existenta unui Fond de produțctie destructurat, caracterizat :

- printr-un excedent mare de arborete în clasele de vârstă medii (a III-a și a IV-a) , neexploatabile
(aproximativ 60% din păduri - IFN, 2018);
- un deficit de arborete tinere situate în clasa în clasa I de vârstă
➢ Aproape un sfert din pădurile ţării îndeplinesc funcţii speciale de protecţie de mare importanţă (tipurile
funcționale I și II) :
- nu se reglementează procesul de producţie;
- ponderea volumului de lemn extras prin tăieri de conservare și lucrări de îngrijire este redusă.

3.3 Dinamica stării de sănătate a pădurilor României în perioada 1990 -2021

Sintetic, se poate preciza că :
❖ INS – suprafața pădurilor inclusă în FF este de 6,6 mil. ha ; (IFN)-6,9 mil. ha– 29%;
❖ INS- evidențiază o creștere cu 260.000 ha (4%) a suprafeței de pădure inclusă în

fondul forestier - reprezentând includerea pășunilor împădurite în FF;
❖ spațiul Carpatic românesc – rezervor de păduri naturale, cvasivirgine și virgine;
❖ peste 50% din păduri au rol de protecție;
❖ 40% din păduri sunt situate în arii protejate (inclusiv Natura 2000)
❖ 60% (4,1 mil. ha) din suprafața pădurilor este localizată în zona montană;
❖ numai 6,7% ( 0,45 mil. ha ) din suprafața pădurilor este localizată în zona de câmpie
4. Câteva povocări actuale pentru elaborarea Strategiei

Forestiere Naționale
❖ Insuficienta susținere, la nivelul Uniunii Europene, de către autoritățile statului a
particularităților managementului forestier din România și a situației reale a sectorului
pădure - lemn.
❖ Existența unei suprafețe importante de pădure pentru care nu este asigurată administrarea
sau serviciile silvice și pentru care nu sunt elaborate amenajamente silvice.
❖ Accesibilitatea redusă a fondului forestier național, situată cu mult sub media europeană.
❖ Existența unei legislații excesive, a dificultății aplicării acesteia precum și inconsecvența și

incoerența legislativă din domeniul forestier.
❖ Culegerea de date statistice insuficiente și distorsionate, nearmonizate la nivel național și

european.

❖ Inexistența unui sistem informațional pentru silvicultură și a unor subsisteme specifice
ale acestuia insuficient dezvoltate (sistemul informatic al fondului foresier).
❖ Neasumarea de către stat a rolului de a furniza informații fundamentate și credibile
privind starea resurselor forestiere.
❖ Inexistența unor politici/mecanisme de promovare a utilizării lemnului pentru
promovarea eficienței energetice sau în construcții.
❖ Lipsa informațiilor privind piața produselor forestiere, internă și externă, corelată cu
lipsa unor indicatori specifici sectorului care să asigure o radiografie reală a stării
pădurilor și să ofere predictibilitate asupra disponibilității resursei de lemn.
❖ Lipsa unei politici la nivel național privind valorificarea lemnului astfel încât să se
realizeze o maximizare a valorii lemnului pe piață, cu costuri minime și cu impact redus
asupra mediului.

❖ Inexistența unor programe de stimulare a achiziției și utilizării unor tehnologii moderne, cu
impact redus asupra mediului, în special în ceea ce privește activitatea de exploatare
forestieră și activitatea de prelucrare/ procesare a lemnului.
❖ Existența unei legislații excesive de mediu care vizează activitățile de amenajarea pădurilor,
de exploatare a acestora, respectiv de împădurire, activități ce dețin rolul primordial în
gestionarea ecosistemelor forestiere.
❖ Inexistența rezulatelor unor studii de actualitate și a unor rezultate de cercetare inovative,

în special cu privire la activitatea de exploatare și prelucrare primară a lemnului.
❖ Neaplicarea unor forme de sprijin pentru stimularea proprietarilor și administratorilor de

fond forestier în scopul conservării și ameliorării biodiversității ecosistemelor forestiere.
Pădurea - sistem
33 biologic complex
Vă mulțumesc!

Ovidiu Badea Starea Padurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ovidiu Badea Starea Padurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SECTORUL PĂDURE - LEMN

în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia

Document de analiză și evaluare a contribuției actuale și potențiale a

➢obiectivele strategice propuse;

Atingerea obiectivelor socio-economice și de mediu ale societății românești.

2. Obiectivul general - fundamentarea locului și rolului ansamblului pădure - sectoare și

• Evidențierea potențialului și contribuției Sectorului pădure –lemn la dezvoltarea socio-

• Identificarea beneficiilor pe care le poate aduce lemnul prin efectul de substituție și

• Contribuția lemnului la reducerea bilanțului gazelor cu efect de seră.

• Capacitatea lemnului de a contribui la eficiența energetică prin utilizarea resursei

• Stabilirea modalităților de stimulare a utilizării lemnului/produselor din lemn prin

• Identificarea unor surse de finanțare a sectorului Pădure - Lemn și a unor Programe

Starea pădurilor - fundament al contribuției

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

Starea pădurilor – un indicator integrator de caracterizare a potențialului și

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

• OFG1: Schimbarea tendinței de reducere a suprafețelor acoperite cu păduri la nivel mondial și

• OFG3: Creșterea semnificativă a suprafeței pădurilor protejate la nivel mondial și a pădurilor

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

Obiectiv general : Asigurarea unei gospodăriri a pădurilor din UE potrivit principiilor

Gestionarea durabilă a pădurilor - contribuie la realizarea unor obiective sociale majore:

✓ Sprijinirea comunităților rurale și urbane.

✓ Promovarea competitivității și durabilității industriilor forestiere ale UE, bioenergia și

✓ Pădurile într-un climat în schimbare.

✓ Protejarea pădurilor și consolidarea serviciilor ecosistemice.

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

➢ Obținerea neutralității climatice prin depozitarea carbonului și înlocuirea materialelor fosile

➢ Tranziția UE către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic.

➢ Substituirea combustibililor fosili cu produse pe bază de lemn cu durată scurtă de viața

- menținerea, în economie, a tuturor produselor pe bază de lemn pe o perioadă cât

- bioeconomia pe bază de lemn - limitele durabilității

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

❖ Strategia de dezvoltare durabilă a României are în vedere:

➢ combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor

➢ dezvoltarea infrastructurii verzi;

➢ conservarea și protejarea zonelor umede;

➢ asigurarea conservării ecosistemelor montane;

➢ susținerea cercetării în domeniu;

➢ tranziția către o economie circulară.

1. Starea pădurilor – preocupare strategică la nivel global,

➢Realizarea reformei sistemului de management și a celui privind guvernanța în

2. Pădurile și schimbările climatice

- Defrișarea pădurilor și schimbarea folosinței terenurilor – aridizarea și deșertificarea zonelor

- Extinderea exagerată a urbanizării.

- Extinderea incendiilor provocate și reducerea suprafeţei ocupate cu păduri.

- Degradarea terenurilor și reducerea ritmului impăduririlor și reîmpăduririlor.

2. Pădurile și schimbările climatice

- uscarea arborilor și arboretelor, etc.

➢ favorizării factorilor abiotici dăunători – agenți fitopatogeni:

- creșterea numărului de generații;

- reducerea activității dușmanilor naturali;

- apariția înmulțirilor în masă.

2. Pădurile și schimbările climatice

❖ Intensificarea acțiunii factorilor abiotici cu efecte asupra:

2. Pădurile și schimbările climatice

➢ Existenței speciilor de rășinoase în afara arealului

➢ Stabilității și existenței speciilor din sudul si sud-estul României

➢ Migrării altitudinale a etajelor de vegetatie :

➢ Reducerii creşterii curente in volum a arboretelor din regiunile de câmpie şi coline

2. Pădurile și schimbările climatice

➢ Schimbări în productivitatea pădurilor