Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
CUVÂNT ÎNAINTE
Lumea contemporan\ este complex\ prin diversitatea
civiliza]iilor. Omul resimte aceast\ complexitate ca pe o pro-
vocare. El nu mai poate r\mâne izolat, trebuie s\ se
cunoasc\ pe sine [i s\-i cunoasc\ pe ceilal]i.
Cunoa[terea, [i prin istorie, poate fi una dintre cheile
prin care tân\ra genera]ie în]elege lumea, cu toate provo-
c\rile ei. Profundele valen]e educative ale istoriei sunt impli-
cite înv\]\rii acesteia. Nu înv\]\m despre evenimentele isto-
rice din dorin]a de a asimila informa]ii, date, succesiunea lor
etc. Trecut\ prin filtrul personalit\]ii tinerilor, este necesar ca
toat\ informa]ia acumulat\ s\ conduc\ la concluzii, la
reflec]ii, la atitudini.
Studiind lumea contemporan\, de exemplu, tân\rul
poate constata c\ atunci când oamenii au tr\it în regimuri
democratice care le-au respectat drepturile, au putut fi crea-
te valori în domenii variate, care au contribuit la ridicarea
standardului de via]\ în ]\rile respective. Este numai un
exemplu dintre multe altele care eviden]iaz\ faptul c\ istoria
nu este o disciplin\ care studiaz\ trecutul de dragul trecutu-
lui, ci pentru a facilita `n]elegerea viitorului.
Acest manual de istorie este un instrument prin care ele-
vii din clasa a X-a, cu ajutorul profesorului sau individual, î[i
pot forma [i consolida competen]ele necesare unei gândiri
deschise, care s\ conduc\ spre un comportament democra-
tic [i tolerant.
Manualul este alc\tuit conform programei [i prezint\
istoria lumii moderne (secolele XVII-XX) [i a lumii contem-
porane (secolul al XX-lea [i începutul mileniului al III-lea).
Istoria este un proces, iar delimit\rile epocilor sunt conven-
]ionale. Spre exemplu, trecerea de la lumea modern\ la cea
contemporan\ este marcat\ de primul r\zboi mondial, de
formarea noilor state na]ionale, între care [i România.
Pentru datarea evenimentelor, a fost folosit stilul nou intro-
dus prin calendarul gregorian.
Preocuparea autorilor a fost de a sublinia valen]ele
actuale ale istoriei. Informa]ia este accesibil\, cu deschidere
c\tre studiul aprofundat prin materialul suplimentar oferit:
surse istorice, dic]ionar de personalit\]i, tabel cronologic,
bibliografie.
4 Cuvânt `nainte
Tipurile de lec]ii sunt: lec]ia propriu-zis\, lec]ia de evalua-
re, studiul de caz. Structura lec]iei este gândit\ astfel încât
s\ permit\ accesul la informa]ii [i s\ stimuleze interesul pen-
tru descoperirea trecutului, recurgându-se [i la noile tehno-
logii informatice, inclusiv Internetul. Componentele lec]iei
sunt: textul de autor, dic]ionar, surse, cronologie, hart\, ilus-
tra]ii, concluzii, teme de lucru [i autoevaluare. Preocuparea
autorilor de a sublinia actualitatea experien]ei istorice s-a
concretizat în formularea unei concluzii, introdus\ prin
cuvântul „ast\zi”.
Manualul r\spunde diversit\]ii profilurilor existente în
înv\]\mântul liceal [i prin formularea temelor de lucru; aces-
tea sunt graduale, având în vedere aprofundarea, interdisci-
plinaritatea, dezvoltarea gândirii critice [i a creativit\]ii.
Evaluarea este conceput\ prin forme [i tehnici diferite, cu
scopul de a evita r\spunsul mecanic [i de a stimula interesul
tinerilor pentru investiga]ia care s\ valorifice istoria local\.
Lec]iile de evaluare au o ritmicitate determinat\ de ra]iuni
metodice, autorii având în vedere evaluarea continu\, forma-
tiv\ [i exerci]ii intelectuale atractive, cum ar fi analiza unei
scheme ori stabilirea cauzalit\]ii.
În conceperea acestui manual, autorii au pornit de la
ideea c\ studiul istoriei întrege[te profilul cultural al tinerilor,
contribuind la dezvoltarea spiritului civic al acestora [i deci la
integrarea lor în lumea contemporan\.
Autorii
EPOCA MODERN|
Organizarea statelor moderne
Londra `n secolul al XVII-lea, reconstruit\
dup\ incendiul devastator din 1666

Cronologie
1558-1603: Elisabeta I Tudor.
1603-1625: Iacob I Stuart.
1625-1649: Carol I Stuart.
1642-1649: R\zboiul civil.
1649-1660: Republica.
1660-1688: Restaura]ia.
1660-1685: Carol al II-lea.
1685-1688: Iacob al II-lea.
1688: Revolu]ia glorioas\.
1689: Declara]ia drepturilor.
1689-1702: Wilhelm al III-lea.
1689-1694: Maria a II-a Stuart.
Dic]ionar
Actele de naviga]ie – acte votate de
Parlament în anii 1650 [i 1651, prin care se
interzice importul în Anglia al m\rfurilor
care nu erau transportate pe vase engleze
sau ale ]\rilor produc\toare; m\sura asigu-
r\ hegemonia comercial\ a Angliei.
6 Statul [i politica
REVOLU}IA GLORIOAS|.
ANGLIA ~N SECOLUL AL XVII-LEA
Regele domne[te, nu guverneaz\…
~n anul 1603, dinastia sco]ian\ a Stuar]ilor urmeaz\ la tronul Angliei, prin
Iacob I. Tendin]ele absolutiste ale guvern\rii aduc monarhia în conflict cu
Parlamentul, care voteaz\ impozitele [i are dreptul de a face observa]ii cu
privire la politica regelui. Divergen]ele politice sunt accentuate de tensiuni reli-
gioase: la curtea regelui influen]ele catolice sunt evidente [i determin\ reac]ia
calvin\ în forma auster\ a puritanismului. Afirmarea opozi]iei, exprimat\ în
Peti]ia drepturilor din anul 1628, prime[te ca r\spuns din partea regelui
dizolvarea Parlamentului (1629).
E[ecul guvern\rii absolutiste (1629-1640) a lui Carol I Stuart demonstreaz\
puterea politic\ a opozi]iei. Parlamentul este convocat în anul 1640, iar conflic-
tul dintre rege [i acesta se transform\, în perioada 1642-1649, în r\zboi civil.
Carol este învins, judecat, condamnat [i executat, iar monarhia [i Camera Lorzilor
sunt desfiin]ate. Anglia se proclam\ Republic\, sub autoritatea lui Cromwell,
dar la doi ani dup\ moartea acestuia, în anul 1660, Parlamentul nou convocat
restaureaz\ monarhia. Regii Restaura]iei (1660-1688) sunt Carol al II-lea [i
Iacob al II-lea. Anglia cunoa[te tensiuni determinate de op]iunile politice [i reli-
gioase, divergente, dintre rege [i opozi]ie. Convertit la catolicism [i încercând
s\ restabileasc\ absolutismul, Iacob al II-lea este înl\turat de la tron f\r\ r\zboi
civil sau v\rsare de sânge, prin Revolu]ia glorioas\.
DECLARA}IA DREPTURILOR. Semnat\ de Wilhelm de Orania [i so]ia sa,
Maria, noii suverani ai Angliei, în anul 1689, Declara]ia drepturilor este docu-
mentul care marcheaz\ sfâr[itul absolutismului. Este prima dat\ în Europa când
Parlamentul limiteaz\ puterea regal\. În practica guvern\rii întemeiate pe acest
document se constituie treptat sistemul politic englez, devenit model de regim
parlamentar. Parlamentul, putere legislativ\, controleaz\ executivul; prim-minis-
trul este ales din majoritatea parlamentar\ [i conduce cabinetul, care este
r\spunz\tor în fa]a Parlamentului [i dependent de votul acestuia. Puterea exe-
cutiv\ responsabil\ [i unit\ reprezint\ cheia guvern\rii engleze. În timpul
Restaura]iei se constituie dou\ grup\ri politice care se confrunt\ în lupta elec-
toral\: partidul whig, reprezentant al clasei mijlocii, [i partidul tory, exponent
al marilor proprietari funciari [i al clerului anglican. Aceste dou\ grup\ri politi-
ce dau sens guvern\rii parlamentare [i trezesc interesul cet\]enilor, care se
bucur\ de garantarea libert\]ii individuale prin Habeas Corpus Act din anul
1673, pa-v\z\ împotriva arbitrariului regal. Din anul 1695 se renun]\ la cenzu-
ra presei, apar publica]iile Tatler [i Spectator, iar controversele politice [i reli-
gioase, transformate în pamflete, p\trund în mediile sociale, ]inute pân\ atunci
departe de actul de guvernare. Puterea de care dispune regele se restrânge,
dar caracterul ereditar al monarhiei se p\streaz\.
În anul 1701, prin Actul de succesiune, se stabile[te dreptul la tron al Casei
de Hanovra, iar din anul 1707 uniunea personal\ dintre Anglia [i Sco]ia se
transform\ într-o uniune politic\: Regatul Unit al Marii Britanii. Evolu]ia vie]ii
politice a stimulat dezvoltarea economic\; Actele de naviga]ie (1650 [i 1651),
 EPOCA MODERN|

dezvoltarea me[te[ugurilor, activitatea B\ncii Angliei aduc statului o pozi]ie

remarcabil\ la nivel mondial. Revolu]ia glorioas\ a înlocuit monarhia de drept
divin cu monarhia parlamentar\, absolutismul regal cu monarhia limitat\.
Într-o Europ\ dominat\ de regimuri absolutiste, sistemul englez devenea astfel
un model politic de referin]\.

„Având în vedere faptul c\ abdicarea fostului (rege) Iacob al II-lea a l\sat

tronul vacant, Alte]a sa, prin]ul de Orania (care cu voia atotputernicului
Dumnezeu a devenit unealta glorioas\ a eliber\rii acestui regat de papism [i de
puterea arbitrar\) (…)
În aceste împrejur\ri, sus-zi[ii lorzi (…) [i Comunele (…), constituind împre-
un\ reprezentarea deplin\ a na]iunii (…) declar\ mai întâi (…) pentru a-[i asigu-
ra vechile lor drepturi [i libert\]i:
1. C\ pretinsa putere a autorit\]ii regale de a suspenda legile sau exe-
cutarea lor, f\r\ consim]\mântul Parlamentului, este ilegal\. 2. C\ pretinsa
putere a autorit\]ii regale de a acorda dispense de la lege sau de la executarea
lor, a[a cum pe nedrept s-a f\cut în trecut, este ilegal\. (…) 4. C\ o contribu]ie
b\neasc\ pentru coroan\ sau în folosul ei, sub pretext de prerogativ\ [regal\],
f\r\ consim]\mântul Parlamentului (…), este ilegal\. (…) 6. C\ ridicarea [i între-
]inerea unei armate în regat, în timp de pace, f\r\ consim]\mântul Parlamen-
tului, este contrar\ legii. (…) 9. C\ libertatea cuvântului, precum [i dezbaterile
[i procedurile în sânul Parlamentului nu pot fi limitate sau puse în discu]ie în
Wilhelm de Orania a devenit
fa]a nici unei cur]i [de justi]ie] sau a altui for, în afar\ de însu[i Parlamentul. (…)
regele Angliei sub numele de
(Declara]ia drepturilor, 1689) Wilhelm al III-lea (1689-1702)

MONARHIA CONSTITU}IONAL|
Concluzii
 În Anglia secolului al XVII-lea, regele are puteri limitate. REGE PARLAMENT
 Parlamentul de]ine puterea legislativ\ [i controleaz\ via]a politic\.
 Guvernul de]ine puterea executiv\, este numit de rege [i controlat de Parlament.
– domne[te
 Se constituie partidele politice. – legifereaz\
conform
 Dreptul de vot cenzitar permite participarea cet\]enilor la via]a politic\.
Constitu]iei
 Presa contribuie la formarea opiniei publice. – stabile[te impozite
– nume[te
demnitari
AST|ZI: În Anglia func]ioneaz\ mecanismele, perfectibile, ale unui sistem de rang `nalt
politic viabil.
Aleg\tori

Exerci]ii
Autoevaluare
 Votat\ în februarie 1689, Declara]ia drepturilor pune bazele monarhiei parla-
mentare engleze. Cite[te textul [i r\spunde la urm\toarele `ntreb\ri:  Am în]eles ce înseamn\ Revolu]ia glo-
1. Care sunt atribu]iile regelui? rioas\.
2. Care sunt atribu]iile Parlamentului?  {tiu care sunt tr\s\turile monarhiei
3. De ce a fost men]inut\ monarhia în Anglia? constitu]ionale.
4. Ce drepturi cet\]ene[ti ar trebui s\ fie prev\zute în document pentru ca  Am în]eles cum a devenit Anglia o
Parlamentul s\ fie în mod real o reprezentare deplin\ a na]iunii? putere economic\ mondial\.

Statul [i politica 7
Epoca luminilor
Un cabinet de fizic\ `n epoca luminilor:
cunoa[terea prin observa]ie [i experiment
Dic]ionar
Epoca luminilor – denumirea dat\ secolului
al XVIII-lea, `n care scrierile filosofilor ilumi-
ni[ti, `n care apar principii precum liber-
tatea personal\, egalitatea, dreptul la feri-
cire, contractul social sau separarea pu-
terilor `n stat, au influen]at politica unor
monarhi [i au creat fundamentele statelor
moderne.
René Descartes (1596-1650) – filosof [i sa-
vant francez, întemeietor al ra]ionalismului
modern, conform c\ruia criteriul adev\rului
se afla în ra]iune; scrieri importante:
Discurs asupra metodei (1637) [i Medita-
]iile (1641).
Baruch Spinoza (1632-1677) – filosof olan-
dez, care acord\ ra]iunii un rol fundamen-
tal în procesul cunoa[terii realit\]ii; scriere
important\: Etica (1677).
John Locke (1632-1704) – filosof englez,
care consider\ c\ la baza actului de
cunoa[tere stau sim]urile [i credin]a; scrie-
re important\: Eseu asupra intelectului
uman (1690).
Denis Diderot (1713-1784) – filosof fran-
cez, coordonator al preg\tirii [i redact\rii
Enciclopediei; scrieri importante: Medita]ii
filosofice (1746), Scrisori despre orbi în
folosul celor care v\d (1749) [i Reflec]ii
despre interpretarea naturii (1754).
8 Oamenii, societatea [i lumea ideilor
NOI PRINCIPII {I VALORI
~N SOCIETATE
Filosofii schimb\ lumea…
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE SOCIET|}II EUROPENE, referitoare la
sistemul politic, ordinea social\ [i economic\, credin]\ sunt puse în discu]ie înc\
din secolul al XVII-lea, iar critica societ\]ii în numele ra]iunii se afirm\ plenar în
secolul al XVIII-lea, sub numele de Iluminism. Filosofii se angajeaz\ în via]a pu-
blic\, contest\ valorile Vechiului regim [i î[i propun s\ lumineze tenebrele igno-
ran]ei [i s\ c\l\uzeasc\ drumul spre fericire [i progres al umanit\]ii. Ilumini[tii
francezi sunt cei mai cunoscu]i reprezentan]i ai acestei mi[c\ri intelectuale.
Întemeiat\ pe ra]ionalismul lui Descartes [i Spinoza, pe gândirea lui John
Locke, filosofia luminilor cuprinde întreaga Europ\ [i ofer\ o viziune nuan]at\
în func]ie de op]iunea personal\ a marilor gânditori, precum [i în func]ie de
specificul istoric al fiec\rei na]iuni. Caracteristica ei este critica sistematic\ a
realit\]ilor epocii. Existen]a lui Dumnezeu, creator [i organizator al Universului,
f\r\ a interveni în evolu]ia lumii, este sus]inut\ cu pu]ine excep]ii.
ILUMINI{TII SUS}IN PUTEREA RA}IUNII, accept\ adev\rul verificat prin
observa]ie [i experiment, denun]ând ignoran]a [i intoleran]a. Forma de guverna-
re propus\ este monarhia limitat\, guvernare ra]ional\ care asigur\ progresul
[i prosperitatea societ\]ii. Rousseau prefer\ republica democratic\ [i egalitatea
social\, în timp ce Montesquieu, prin ap\rarea propriet\]ii, sus]ine egalitatea
civil\. Agricultura este considerat\ fundamentul prosperit\]ii, iar me[te[ugurile
[i comer]ul se dezvolt\ conform legii cererii [i ofertei, f\r\ interven]ia statului.
Munca, sub toate formele ei, este singura surs\ a bog\]iei. Filosofii nu accept\
politica agresiv\ [i critic\ cuceririle coloniale, dar expansiunea european\ con-
tinu\, iar comer]ul cu sclavi cunoa[te apogeul în secolul al XVIII-lea. Femeile din
înalta societate sunt implicate în via]a cultural\ [i particip\ la dezvoltarea
[tiin]elor. Filosofii î[i propun s\ schimbe lumea, a[ezând-o pe principii noi: drep-
tul natural contest\ dreptul divin, egalitatea [i libertatea se opun sistemului de
privilegii, separarea puterilor în stat, suveranitatea poporului [i contractul social
combat absolutismului.
Paris: salonul doamnei Geoffrin, frecventat de aristocra]ie, arti[ti [i scriitori
 EPOCA MODERN|

IDEILE ILUMINISTE SE R|SPÂNDESC în academii, societ\]i [tiin]ifice [i lite-

rare, cluburi, loji masonice. Textele [i autorii circul\, iar la nivel european se
formeaz\ o elit\ intelectual\ foarte influent\. Presa, bro[urile [i pamfletele
 Cronologie
r\spândesc în mase noile idei, în timp ce rolul fundamental în cunoa[terea 1689-1755: Charles de Secondat, baron
ideilor iluministe îl cap\t\ Enciclopedia, lucrare laborioas\ la care contribuie de Montesquieu, filosof francez; scrieri
peste 150 de autori [i care cuprinde 24 volume de texte [i 11 volume de plan[e. importante: Scrisori persane (1721) [i
Denis Diderot coordoneaz\ vasta activitate de redactare a lucr\rii; primul volum Spiritul legilor (1748).
1712-1778: Jean-Jacques Rousseau, filo-
apare în anul 1751 [i constituie o sintez\ a cuno[tin]elor dobândite de omenire
sof francez; scrieri importante: Discurs
[i o critic\ ferm\ a institu]iilor politice ale vremii, o contestare a preten]iilor
despre [tiin]e [i arte (1750), Contractul
Bisericii romano-catolice de a de]ine monopolul cunoa[terii. Enciclopedia este social (1762) [i Emil (1762).
un manifest [i un simbol al Iluminismului. 1751: apare primul volum al Enciclopediei.
ILUMINISMUL ESTE UN MOMENT DE REFERIN}| `n evolu]ia gândirii poli- 1776: Declara]ia de independen]\ a SUA
tice; contestând structurile Vechiului regim [i fundamentând principiile unei noi (4 iulie).
societ\]i, întemeiate pe libertate natural\ [i egalitate juridic\, propunând un sis- 1787: Constitu]ia SUA.
tem de guvernare ra]ional. Iluminismul este un adev\rat seism în con[tiin]a 1789: Declara]ia drepturilor omului [i ale
politic\ european\, iar primele exemple concrete ale noilor idei sunt Constitu]ia cet\]eanului (Fran]a).
american\ [i documentele Revolu]iei franceze. 1791: Constitu]ia francez\.

„Libertatea const\ în puterea pe care o are orice fiin]\ inteligent\ de a face

ceea ce vrea, conform propriei determin\ri (...) Libertatea politic\ a statului este
statuat\ prin legi fundamentale (...) Libertatea politic\ a cet\]eanului este acea
lini[te a spiritului, pe care o d\ opinia ce o are fiecare referitor la siguran]a sa;
[i, pentru a avea aceast\ siguran]\, trebuie ca guvern\mântul s\ fie în a[a fel
încât un cet\]ean s\ nu se team\ de alt cet\]ean. Legile civile [i politice asigur\
aceast\ libertate; ea triumf\, de asemenea, când legile penale stabilesc pedeap-
sa în raport cu natura particular\ a crimei.”
(Enciclopedia sau Dic]ionarul ra]ional al [tiin]elor, artelor [i meseriilor)

Concluzii
 Iluminismul contest\ Vechiul regim.
 Principiile fundamentale ale Iluminismului sunt: dreptul natural, egalitatea, liber-
tatea, contractul social, separarea puterilor în stat, suveranitatea poporului.
 Iluminismul realizeaz\ o schimbare fundamental\ în gândirea social-politic\
european\.

AST|ZI: Ideile generoase ale Iluminismului î[i p\streaz\ valabilitatea.

Enciclopedia – pagin\ de gard\

Exerci]ii
 Realizeaz\ diferen]a dintre libertatea absolut\ [i libertatea politic\ a cet\]ea-
nului. Autoevaluare
 Care sunt limitele libert\]ii unui cet\]ean?
 De ce nu poate exista în societate libertate absolut\?  {tiu care sunt principiile fundamentale
 Cum ar ar\ta o societate în care fiecare cet\]ean ar pretinde libertate absolut\? ale Iluminismului.
 Ce faci tu pentru a respecta libertatea celorlal]i?  Am în]eles importan]a acestui curent
 Este respectul legii conform cu libertatea politic\? de gândire în evolu]ia societ\]ii.

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 9

Epoca luminilor
Iosif al II-lea [i Ecaterina a II-a
1. „Conduc\torul trebuie s\-[i repete
adesea c\ este un simplu om, aseme-
nea celui din urm\ dintre supu[ii s\i –
primul judec\tor, primul general, primul
finan]ist, primul ministru. El nu este
decât cel dintâi dintre slujba[ii statului,
obligat s\ ac]ioneze cu în]elepciune [i
în mod dezinteresat, ca [i când ar tre-
bui în orice clip\ s\ dea socoteal\ cet\-
]enilor de felul în care administreaz\
treburile.”
(Frederic al II-lea – Eseu despre
formele de guvern\mânt)
 Cronologie
1740-1786: domnia lui Frederic al II-lea,
regele Prusiei.
1762-1796: Ecaterina a II-a, împ\r\teasa
Rusiei.
1765-1790: domnia lui Iosif al II-lea,
împ\ratul Austriei.
1790-1792: Leopold al II-lea, împ\ratul
Austriei.
Dic]ionar
Nakaz (instruc]iuni) – document elaborat
în mai multe etape; cuprinde principiile
care, dup\ opinia împ\r\tesei, trebuie s\
stea la baza legilor ruse[ti.
Carta de privilegii – document intrat în
vigoare în anul 1785, cuprinzând statutul [i
privilegiile nobilimii ruse.
10 Oamenii, societatea [i lumea ideilor
ABSOLUTISMUL LUMINAT
Monarhul eficient…
FILOSOFII SECOLULUI AL XVIII-LEA {I-AU PROPUS S| SCHIMBE SOCIETATEA.
Ancora]i în lumea ideilor, ei au influen]at atitudinea [i ac]iunea unor monarhi,
care au pus în practic\ principiile iluministe. Conceptul de absolutism luminat,
care define[te aceast\ politic\, apare ca un paradox, c\ci, asociat cu abuzul de
putere, absolutismul contrazice ideile generoase ale filosofiei luminilor. Cu toate
acestea, este o realitate a secolului al XVIII-lea [i se distinge prin înt\rirea auto-
rit\]ii monarhului, politica de reforme limitate fa]\ de viziunea iluminist\, f\r\
înl\turarea structurilor social-economice, dar cu restrângerea puterii nobilimii [i
a clerului; aceast\ politic\ a dus la modernizarea [i consolidarea statului.
Frederic al II-lea în Prusia, Ecaterina a II-a în Rusia, Iosif al lI-lea [i Leopold
al II-lea în Austria între]in coresponden]\ [i acord\ protec]ie filosofilor, recunos-
când influen]a acestora asupra actului de guvernare. Portugalia, Spania,
Neapole, Toscana [i Danemarca cunosc [i ele reforme similare.
MONARHUL Î{I P|STREAZ| PUTEREA, c\ci, scrie Ecaterina a II-a, suveranul
este absolut nu exist\ alt\ autoritate decât cea care izvor\[te din persoana lui.
Datoria suveranului este s\-i protejeze pe cei s\raci [i umili. Ini]iativa [i decizia
guvern\rii apar]in monarhului, care înfiin]eaz\ un corp eficient de func]ionari,
atât la nivel central, cât [i local.
DOMENIUL JURIDIC cunoa[te [i el transform\ri. Un sistem legislativ comun
tuturor provinciilor prusace prevede egalitatea în fa]a legii, garanteaz\ drep-
turile civile [i dreptul de proprietate [i protejeaz\ libertatea religioas\, confir-
mând drepturile [i distinc]iile sociale ale nobilimii. Codul penal a lui Iosif al II-lea
prevede acelea[i pedepse pentru nobili, ca [i pentru ]\rani. Ecaterina a II-a a
elaborat Nakaz-ul, instruc]iuni care cuprind o sintez\ a ideilor iluministe [i în
care se afirm\ c\ to]i cet\]enii trebuie s\ se supun\ acelora[i legi. În anul 1785
îns\, nobilimea prime[te o nou\ Cart\ de privilegii, c\ci este folositor pentru
imperiu s\ fie p\strate distinc]iile nobilimii. Inconsecven]a între principii [i rea-
litatea legislativ\ nu scade îns\ importan]a progresului realizat de practica
juridic\, prin desfiin]area torturii sau prin unificarea legisla]iei.
EDUCA}IA este un alt domeniu în care se remarc\ progresele: în Rusia [i
Austria se creeaz\ [coli de stat cu frecven]\ obligatorie, elevii s\raci sunt ajuta]i
cu manuale gratuite [i, fapt neobi[nuit în epoc\, se înfiin]eaz\ pentru prima
dat\ [coli pentru fete sau, în Rusia, chiar [coli mixte. În gimnaziile din Austria
se acord\ aten]ie disciplinelor practice. Frederic al II-lea sprijin\ Academia
prusac\, iar în Rusia se întemeiaz\, în anul 1763, primul Colegiu de medicin\
[i se fondeaz\ Academia de arte frumoase. Ilumini[tii afirmau rolul educa]iei în
eliberarea de ignoran]\ [i supersti]ii, dar, în viziunea monarhilor lumina]i,
educa]ia maselor nu trebuia s\ dep\[easc\ anumite limite: este suficient ca
poporul s\ înve]e s\ scrie [i s\ citeasc\ pu]in. Nu trebuie s\ înve]e decât ceea
ce este esen]ial pentru ei. De[i foarte instruit\, Ecaterina a II-a se opune
educ\rii [erbilor, care ar putea ajunge s\ refuze s\ ne mai dea ascultare. Politica
în domeniul educa]iei, în ciuda numeroaselor ei neajunsuri, r\mâne o mare
realizare: biserica pierde controlul asupra înv\]\mântului, [coala intr\ în sfera
de preocup\ri a statului, iar tineretul este crescut în spiritul loialit\]ii fa]\ de
monarh.
 EPOCA MODERN|

REDUCEREA PUTERII BISERICII, constant\ a politicii religioase a monarhilor

lumina]i, se realizeaz\ prin scoaterea cenzurii [i educa]iei de sub controlul acestei
institu]ii. Iosif al II-lea desfiin]eaz\ m\n\stiri, abole[te zeciuiala, în timp ce preo]ii
devin func]ionari, salaria]i ai statului. Ecaterina a II-a confirm\ exproprierea
bunurilor bisericii f\cut\ de Petru al III-lea, cu acordarea îns\ de mari desp\gubiri.
Toleran]a religioas\ apropie cel mai mult idealul iluminist de politica suveranilor
epocii. Astfel, într-o Rusie ortodox\, Ecaterina confirm\ toleran]a fa]\ de
protestan]i [i catolici, pentru ca Iosif s\-i declare pe protestan]i egali în fa]a legii
cu catolicii (1781). Edictul din anul 1782 se refer\ la evrei, iar Austria devine
primul stat european care face un pas major pe calea emancip\rii acestora.
Prusia [i Rusia fac [i ele concesii evreilor [i musulmanilor. Toleran]a religioas\
este o form\ de prevenire a dezordinilor în statele multina]ionale [i un atribut
al statului modern, care-i transform\ pe persecuta]i în cet\]eni utili. Iosif al
II-lea folose[te banii ob]inu]i de la biseric\ pentru a crea un sistem de asisten]\
social\, care, vreme de un secol, nu va avea egal în Europa, monarhul asumân-
du-[i eficient misiunea de protector al celor defavoriza]i.
Frederic al II-lea la Sans-Souci
DESFIIN}AREA {ERBIEI este o reform\ care ar fi determinat schimbarea
structurii sociale. Astfel, în termeni specifici filosofiei luminilor, suveranii se pro-
2. „Nu ave]i absolut nici un drept la
nun]\ împotriva dependen]ei personale. {erbia este un lucru insuportabil [i ini]iativ\. Toate problemele trebuie s\-mi
crud, contrar religiei cre[tine, spune Ecaterina a II-a. Iosif al II-lea este îns\ fie raportate direct.”
singurul care, în anul 1781, emite decretul prin care [erbia este abolit\ în (Frederic al II-lea – Ordin adresat
întregime. Frederic al II-lea protejeaz\ ]\r\nimea de abuzurile proprietarilor de mini[trilor s\i)
p\mânt, dar în Rusia, cu excep]ia domeniilor coroanei, condi]ia [erbilor se 3. „Legea cre[tin\ ne înva]\ s\ ac]io-
înr\ut\]e[te. Teama de r\sturn\ri sociale, opozi]ia acerb\ a nobilimii explic\ n\m pentru Binele Reciproc. Suveranul
[ov\iala [i precau]iile din politica social\. Nobilimea este considerat\ un grup este absolut; astfel nu exist\ alt\ autori-
social loial, de]ine func]ii superioare [i este subordonat\ monarhului. tate decât cea care izvor\[te din per-
ABORDAREA PROBLEMELOR ECONOMICE este diferit\, în func]ie de soana lui. Egalitatea cet\]enilor const\
realit\]ile fiec\rui stat: în Prusia este preferat\ politica mercantilist\, în timp ce în aceea c\ ei to]i trebuie s\ se supun\
în Rusia se opteaz\ pentru liberul-schimb. Me[te[ugurile [i comer]ul sunt încu- acelora[i legi.”
rajate, este fondat\ o banc\ de stat (în Prusia), se dezvolt\ flota comercial\ (în (Ecaterina a II-a – Nakaz)
Rusia). Este încurajat\ imigra]ia calificat\ (în Rusia [i Prusia), prin acordarea de
p\mânt [i scutiri de impozite, c\ci for]a unui stat const\ în num\rul supu[ilor Exerci]ii
acestuia.
F\r\ a îndeplini integral idealul filosofilor vremii, guvern\rile monarhilor  Cite[te textele 1, 2 [i 3.
lumina]i dovedesc capacitatea reformatoare a suveranilor implica]i în progresul 1. Prezint\ concep]ia de guvernare a[a
[i consolidarea statului. Seismul politic reprezentat de Revolu]ia din Fran]a `i cum reiese aceasta din fiecare text.
sperie pe despo]ii lumina]i, care renun]\ la reforme. 2. Compar\ rezultatele acestei analize.
3. Formuleaz\ explica]ii pentru contradic-
]iile constatate.
Concluzii
 Absolutismul luminat reprezint\ o ideologie [i o metod\ de guvernare specifice
secolului al XVIII-lea.
Autoevaluare
 Autoritatea monarhului se consolideaz\.  {tiu care sunt cei mai importan]i mo-
 Monarhul realizeaz\ reforme ce determin\ modernizarea statului. narhi lumina]i.
 Structurile social-politice nu se schimb\.  Pot s\ fac o prezentare a principalelor
reforme.
AST|ZI: Analiza unui sistem de guvernare este un exerci]iu politic actual.  Am în]eles contradic]iile acestei forme
de guvernare.

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 11

Organizarea statelor moderne
Partida de ceai de la Boston
(16 decembrie 1773)
 Cronologie
1607: colonia Jamestown devine prima
a[ezare permanent\ a englezilor pe con-
tinentul nord-american.
1770: masacrul de la Boston (ciocniri
între popula]ie [i armata englez\).
1775-1783: r\zboiul de independen]\.
1777: victoria americanilor la Saratoga.
1781: victoria americanilor la Yorktown.
1789: George Washington este ales pre-
[edinte al SUA.
Dic]ionar
Metropol\ – stat modern, care st\pâne[te
colonii.
Boicot – `ntreruperea rela]iilor (vânzarea [i
cump\rarea de bunuri etc.) cu un stat, în
semn de protest fa]\ de anumite ac]iuni
ale acestuia.
Partida de ceai de la Boston – incident
provocat la 16 decembrie 1773 de un grup
de coloni[ti, care arunc\ în mare înc\rc\-
tura de ceai a unor vase engleze ancorate
în portul Boston. Autorit\]ile riposteaz\
prin legile represive [i prin Quebec Act;
americanii convoac\ Congresul de la
Philadelphia.
12 Statul [i politica
CONSTITUIREA
STATELOR UNITE ALE AMERICII
O na]iune liber\...
La jum\tatea secolului al XVIII-lea, pe coasta estic\ a Americii de Nord, între
Oceanul Atlantic [i Mun]ii Alleghany, Anglia st\pânea 13 colonii. Rela]iile între
aceste teritorii erau nesemnificative în raport cu leg\turile fiec\ruia dintre ele
cu metropola.
DEZVOLTAREA ECONOMIC| A COLONIILOR ENGLEZE este diferit\: în sud,
folosind munca sclavilor negri, este practicat\ agricultura în sistemul marilor
planta]ii, iar solicitarea acestei produc]ii de c\tre metropol\ explic\
ata[amentul proprietarilor fa]\ de Anglia; în coloniile din zona central\ [i de
nord, se dezvolt\ agricultura cerealier\, în sistemul fermelor, [i manufacturile.
Produc]ia, aflat\ în continu\ cre[tere, este comercializat\ prin marile porturi.
Coloniile ajung s\ rivalizeze cu metropola, iar negustorii, proprietarii manufac-
turilor [i fermierii nu mai accept\ subordonarea propriilor interese fa]\ de
metropol\. Mai mult, m\surile restrictive impuse de Anglia dup\ 1763
declan[eaz\ opozi]ia f\]i[\ a coloni[tilor: de la refuzul de a accepta taxe la re-
volu]ie. În anul 1763, Anglia interzice colonizarea dincolo de Mun]ii Alleghany,
dar, pentru coloni[ti, p\mânturile din vest reprezentau tocmai solu]ia la pro-
blemele lor economice [i sociale. Introduse în anul urm\tor, legea venitului
american [i legea zah\rului determin\ reac]ia câtorva state din nord, care î[i
propun organizarea unui protest comun, boicotând comer]ul cu Anglia. Legea
timbrului, impozit indirect instituit în anul 1765, determin\ convocarea la New
York a primului Congres panamerican. Aici reprezentan]ii coloni[tilor se pro-
nun]\ împotriva noii taxe, dar prezint\ [i principiile de drept pe care î[i `nteme-
iaz\ protestul; `n felul acesta, problema taxelor devine una politic\. Guvernul
englez abrog\ legea, dar, inflexibil la tumultul din colonii, declar\ c\ Anglia are
dreptul s\ adopte legi privind coloniile [i introduce noi taxe de import în 1766.
Situa]ia se deterioreaz\: pentru salvarea ei, guvernul de la Londra p\streaz\
numai o tax\ simbolic\, pe ceai. Nesemnificativ\ financiar, aceasta este îns\
considerat\ de americani o înc\lcare a drepturilor lor, ceea ce d\ na[tere la inci-
dente sângeroase – Partida de ceai de la Boston. Congresul continental de la
Philadelphia, ferm în privin]a drepturilor americanilor, ofer\ totu[i posibilitatea
concilierii cu metropola (5 septembrie-26 octombrie 1774).
R|ZBOIUL DE INDEPENDEN}| se declan[eaz\ în anul 1775, c\ci, intransi-
gent, regele Angliei George al III-lea trimite trupe în colonii, iar în America se
organizeaz\ deta[amente de voluntari; George Washington prime[te comanda
armatei. În acest timp, cauza insurgen]ilor este sus]inut\ [i de statele europene
rivale Angliei (Fran]a, Spania [i Olanda). La 4 iulie 1776, Congresul de la
Philadelphia proclam\ independen]a SUA. Redactat în principal de Thomas
Jefferson, documentul are la baz\ cele mai avansate idei politice ale secolului.
În anul 1782, Parlamentul englez solicit\ încheierea conflictului, iar la 3 sep-
tembrie 1783, prin Tratatul de pace de la Paris, Anglia recunoa[te indepen-
den]a SUA. Cu toate acestea, tân\rul stat se confrunt\ cu o serie de dificult\]i:
infla]ie, specul\, chiar r\scoale.
 EPOCA MODERN|

CONSTITU}IA adoptat\ la 17 septembrie 1787 a pus bazele stabilit\]ii Coloniile britanice din America de Nord
politico-sociale a noului stat. Întemeiat\ pe principiile iluministe, aceasta [i R\zboiul pentru independen]\
prevedea separarea puterilor în stat: puterea executiv\ apar]ine pre[edintelui,
ales pentru un mandat de patru ani, tot el nume[te [i guvernul; puterea legisla- C A N A D A Quebec
tiv\ este de]inut\ de un Parlament bicameral (Camera Reprezentan]ilor – depu- (brit.)

ta]i ale[i propor]ional cu num\rul locuitorilor din fiecare stat – [i Senatul – câte Marile Lacuri Montreal

doi reprezentan]i din fiecare stat); organul central al puterii juridice este 1
Lexington
reprezentat de Curtea Suprem\ de Justi]ie. Fiecare stat are identitate politic\, Saratoga 1775
1777 2 Boston
în timp ce autorit\]ile federale au competen]e financiare, militare [i de politic\ 5 Plymouth
3
extern\. 7
4
Drepturile [i libert\]ile cet\]ene[ti sunt cuprinse în cele zece amendamente Philadelphia 6 New York
Washington
votate în anul 1789 (Declara]ia drepturilor americane): sclavia nu este desfi- Baltimore
9
in]at\, fiecare stat urmând s\ adopte în aceast\ problem\ o legisla]ie proprie; 8
Jamestown Oceanul
dintr-un num\r de aproape 3 milioane de locuitori doar 120 000 au drept de hi
o 10 Yorktown Atlantic
O 1781
vot. Integrarea în federa]ie a fiec\rui stat presupune în sine dificult\]i, se
11 King’s
men]in rivalit\]i [i tendin]e separatiste. Cu toate limitele ei, Constitu]ia ame- Mountain
1780
rican\ este considerat\ un adev\rat triumf al principiilor iluministe [i are ecou 12 1. New Hampshire
interna]ional într-o perioad\ în care, în Europa, dominau regimurile absolutiste. 2. Massachusetts
3. Rhode Island
Republica federal\ creat\ se va extinde teritorial între Atlantic [i Pacific, iar 4. Connecticut
Atlanta Charleston
evolu]ia va fi marcat\ de problema sclaviei negrilor [i a intoleran]ei fa]\ de 1780
5. New York
13 6. New Jersey
popula]ia indigen\. Totodat\, c\tre SUA se `ndreapt\ europenii nemul]umi]i. La Savannah
7. Pennsylvania
sfâr[itul secolului al XIX-lea statul american este o putere economic\ mondial\. 8. Delaware
9. Maryland
FLORIDA 10. Virginia
(sp.)
11. Carolina de Nord
„I. Membrii acestui congres, sincer devota]i persoanei Majest\]ii Sale [i Golful Mexic
12. Carolina de Sud
Guvernului s\u (...) consider\ ca o datorie (...) s\ fac\ urm\toarea expunere a 13. Georgia

smeritei lor p\reri cu privire la cele mai esen]iale drepturi ale coloni[tilor (...)
II. Supu[ii Majest\]ii Sale în aceste colonii sunt îndrept\]i]i la toate drepturile [i Teritoriul celor 13 colonii Victorii americane
libert\]ile proprii supu[ilor s\i naturali, n\scu]i în Regatul Marii Britanii. III. }ine Alte teritorii Victorii britanice
de esen]a indivizibil\ a libert\]ii poporului [i a dreptului de net\g\duit al Direc]ia de `naintare a for]elor britanice
englezilor de a nu fi impuse asupra lor taxe f\r\ propriul lor consim]\mânt (...) Direc]ia de `naintare a for]elor americane
VI. Toate subsidiile în favoarea Coroanei fiind daruri liber consim]ite din partea Direc]ia de `naintare a for]elor franceze
cet\]enilor (...) este incompatibil cu principiile [i spiritul constitu]iei britanice ca aliate cu americanii
cet\]enii Marii Britanii s\ acorde Majest\]ii Sale ceea ce este proprietatea
coloni[tilor.”
(Hot\rârile Congresului Legii timbrului, 1765)
Exerci]ii
 Identific\ în fiecare articol al textului
argumentele formulate de delega]ii la
Concluzii Congres. Remarc\ felul în care este con-
 La jum\tatea secolului al XVIII-lea, coloniile engleze de pe coasta de est a struit logic documentul.
Atlanticului ajung la o dezvoltare de sine st\t\toare, concurând metropola.
 La 4 iulie 1776, coloniile engleze din America de Nord î[i proclam\ independen]a.
 Anglia recunoa[te noul stat prin Tratatul de pace de la Paris, semnat la 3 sep- Autoevaluare
tembrie 1783.
 {tiu care sunt cauzele care au declan[at
 Adoptat\ la 17 septembrie 1787, Constitu]ia american\ este întemeiat\ pe
conflictul dintre Anglia [i coloniile sale
principii iluministe, f\r\ s\ aboleasc\ îns\ sclavia.
din America de Nord.
 Pot s\ prezint evolu]ia rela]iilor dintre
AST|ZI: Pozi]ia ocupat\ de SUA ast\zi, la nivel mondial, face necesar\ metropol\ [i colonii.
cunoa[terea începuturilor acestui stat.  {tiu care sunt documentele importante
legate de constituirea SUA.

Statul [i politica 13
Organizarea statelor moderne
Locuitorii Parisului iau cu asalt Bastilia
(14 iulie 1789)
Dic]ionar
St\ri sociale – în Evul Mediu, categorii
sociale: starea `ntâi (clerul), starea a doua
(nobilimea); starea a treia (]\r\nimea,
muncitorii urbani, burghezia).
Adunarea St\rilor Generale – institu]ie spe-
cific\ Evului Mediu; nu a mai fost consul-
tat\ dup\ anul 1614. Deputa]ii sunt orga-
niza]i [i voteaz\ în cadrul fiec\rei st\ri.
Comitetul Salv\rii Publice – organ executiv
(constituit din 9-14 membri, ale[i lunar),
subordonat Conven]iei.
Comitetul Siguran]ei Generale – se ocup\
de securitatea statului (urm\rirea suspec-
]ilor [i trimiterea lor în fa]a Tribunalului
Revolu]ionar); subordonat Conven]iei.
Tribunalul Revolu]ionar – instan]\ înfiin-
]at\ în martie 1793, cu scopul de a-i jude-
ca pe suspec]ii contrarevolu]ionari.
14 Statul [i politica
REVOLU}IA FRANCEZ|
Na]iunea suveran\…
Sfâr[itul secolului al XVIII-lea anun]\ în Fran]a criza Vechiului regim. Ilumi-
ni[tii eviden]iaz\ absurditatea structurii absolutiste, concretizat\ `n existen]a
st\rilor sociale; protejându-[i privilegia]ii (clerul [i nobilimea), refuz\ s\ acorde
drepturi na]iunii franceze, împiedicând de fapt progresul general al ]\rii.
Nemul]umirile se îndreapt\ spre curtea regal\, incapabil\ s\ g\seasc\ solu]ia
unei guvern\ri care s\ aduc\ stabilitate politic\, dreptate social\ [i prosperitate.
E[ecul unor reforme succesive agraveaz\ dezechilibrul financiar.
REGELE LUDOVIC AL XVI-LEA convoac\ Adunarea St\rilor Generale (5 mai
1789). Reprezentan]ii st\rii a treia prezint\ un program de reforme (constitu]ie,
limitarea puterii regale, desfiin]area privilegiilor, drepturi [i libert\]i cet\]ene[ti,
solu]ionarea problemei agrare). În fa]a refuzului regelui de a accepta reven-
dic\rile, starea a treia se declar\ Adunare Na]ional\ (17 iunie), apoi Adunare
Na]ional\ Constituant\ (9 iulie). Teama de a-[i pierde puterea explic\ inten]ia
regelui de a folosi armata împotriva deputa]ilor. Popula]ia Parisului iese în
strad\ pentru a-[i ap\ra reprezentan]ii [i idealurile, iar asaltul asupra Bastiliei
devine simbolul victoriei asupra absolutismului [i marcheaz\ trecerea revolu]iei
într-o etap\ violent\, în cursul c\reia ]\ranii atac\ re[edin]ele seniorilor [i î[i
împart p\mânturile. În acest timp, prin intermediul cluburilor [i al presei, starea
de spirit revolu]ionar\ cuprinde întreaga ]ar\.
ADUNAREA NA}IONAL| CONSTITUANT| consacr\ juridic, prin activitatea
legislativ\ depus\, noile realit\]i: este decretat\ abolirea privilegiilor feudale
(4 august) [i adoptat\ Declara]ia drepturilor omului [i ale cet\]eanului
(26 august). Întemeiat pe principii iluministe, documentul r\stoarn\ valorile
celei mai importante monarhii europene, cunoscând un ecou neegalat de
Declara]ia drepturilor (1689) sau Declara]ia de independen]\ (1776). Adunarea
Na]ional\ Constituant\ secularizeaz\ domeniile bisericii, reformeaz\ justi]ia,
administra]ia [i armata: biserica este supus\ noului stat, sunt sprijinite industria
[i comer]ul, iar Legea Le Chapelier interzice reconstituirea organiza]iilor de
breasl\ [i grevele. În anul 1791, este adoptat\ Constitu]ia, lege fundamental\
care, întemeiat\ la rândul ei pe principii iluministe, limita puterea monarhiei.
Fran]a [i-ar fi putut g\si stabilitatea acum, când, prin Constitu]ie, deveniser\
statornicite noile raporturi politice [i sociale, dar, sperând într-un ajutor extern
pentru a-[i rec\p\ta autoritatea, regele declar\ r\zboi Austriei (20 aprilie
1792). Armata francez\ este nepreg\tit\ pentru confruntare, iar trupele aus-
triece [i prusace ob]in victorii.
REPUBLICA este proclamat\ la 21 septembrie 1792, în urma arest\rii regelui
(10 august 1792) [i a alegerii prin vot universal a Conven]iei. Pe front se ob]in
victorii. În cadrul Conven]iei, cei 760 de deputa]i se grupeaz\, în principal, pe
dou\ direc]ii politice: modera]ii (girondinii) [i radicalii (iacobinii). Problemele
aflate în divergen]\ sunt: metodele de guvernare, continuarea r\zboiului [i ati-
tudinea fa]\ de rege. Se creeaz\ noi organe revolu]ionare – Comitetul Salv\rii
Publice, Comitetul Siguran]ei Generale, Tribunalul Revolu]ionar –, iar comisarii
Conven]iei sunt trimi[i `n departamente [i `n armat\ cu puteri nelimitate.
Judecarea [i executarea regelui nu atenueaz\ disensiunile. Nemul]umit\ de