ȘTIINȚA ÎN

SECOLUL XX
 Prosperitatea științifică
 Dezvoltarea tehnologiei

1. Prosperitatea științifică
 De-a lungul istoriei, omenirea se poate lăuda cu nenumărate invenţii care
au contribuit atât în cadrul activităților de zi cu zi, cât şi în cadrul sporirii
confortului. Secolului XX reprezintă cea mai prosperă perioadă a revelațiilor
științifice.

Anii 1900-1910

Cea mai notabilă creație a acestei

perioade este avionul. După invenția
conceptului de avion, în anul 1799 de
către Sir George Cayley, frații Wright
au reușit să efectueze la 17 Dec. 1903
primul zbor controlat și propulsat cu un
aparat mai greu decât aerul. Acest lucru
a permis dezvoltarea unei întregi industrii care avea să revoluționeze deplasarea
indivizilor pe distanțe foarte mari în siguranță.

Anii 1910-1920

Descoperirea oțelului inoxidabil a fost realizată "din greșeală". Deși istoria

oțelului datează încă din Antichitate, cel mai
vechi obiect din oțel fiind considerat un artefact
excavat dintr-un sit arheologic din Anatolia, ce
datează de aproximativ 4000 de ani, oțelul
inoxidabil a fost descoperit de către Harry
Brearley în 1912, în timp ce încerca să gasească
un aliaj anticorosiv pentru țeava de pușcă.

Anii 1920-1930

Descoperirea penicilinei îi este atribuită lui

Alexander Fleming în anul 1928, când acesta
observă că secreția mucegaiului verde "Penicillium
notatum" distruge colonia de bacterii din mostra sa
expusă în laborator. Penicilina este considerată până în
ziua de astăzi una dintre primele forme complexe de antibiotic, deoarece până la
apariția acestora infecțiile produse de răni și
boli precum sifilisul erau deseori mortale.
 Anii 1930-1940

Dolly (născută la 5 iulie 1996, Roslin, Scoția) a fost o oaie domestică, femelă,
care a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer dintr-o celulă somatică
adultă, prin procedeul de transfer nuclear. Clonarea a fost realizată de Ian
Wilmut, Keith Campbell și colegii lor de la Institutul Roslin, în apropiere de
Edinburgh, Scoția, după o serie de 276 de încercări nereușite. Dolly și-a trăit
întreaga viață la Institutul Roslin. Acolo a fost împerecheată cu un berbec de
munte scoțian și a dat naștere, în total, la șase miei. Pe data de 14 februarie
2003, Dolly a fost eutanasiată din cauza artritei severe și a unei boli progresive
de plămâni.

2. Dezvoltarea Tehnologiei

Pe lângă aceste invenții mai mult sau mai puțin benefice pentru societatea
secolului XX, există alte 4 invenții ce influențează viețile oamenilor chiar și în
prezent. Acestea fac parte din ramura tehnologiei.

INTERNETUL

Deşi are o istorie cu mult mai scurtă decât

alte invenţii, internetul este poate cea care ne-a
schimbat vieţile cel mai mult. Termenii Internet şi
internet provin din împreunarea artificială şi
parţială a două cuvinte
englezeşti:interconnected=interconectat şi network=reţea

TELEVIZIUNEA

Televizorul este un obiect

considerat nelipsit în casele a miliarde de
oameni. Termenul de televiziune este un
termen format din:Tele- grecescul pentru
departe, în timp ce "-viziune", este de la
latinescul Visio, însemnând viziune sau "la
vedere". Acesta este adesea abreviat ca TV. Din punct de vedere tehnic,
televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode şi tehnici
utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicaţie a
imaginilor în mişcare. Este o invenţie a perioadei interbelice, deşi primele
principii au început să se studieze din secolul al XIX-lea. Dezvoltarea
tehnologiei de televiziune poate fi împărţită pe două paliere:acele creaţii
care depindeau de principii mecanice cât şi electronice, precum şi cele
care sunt pur electronice. Din cele din urmă au evoluat televizoarele
moderne.

Prima transmisie televizată la distanţă a avut loc de la

Washington la New York pe 07 aprilie 1927. Imaginea arătată a fost cea a
lui Herbert Hoover, pe atunci Secretar al Comerţului. Imediat după
terminarea războiului lucrurile se precipită:echiparea cu astfel de aparate
se face într-un ritm alert, astfel ca în 1951, în Statele Unite existau 10
televizoare la 100 de locuitori, iar în Marea Britanie, 3 televizoare la
acelaşi număr de locuitori. În 1951, televiziunea apare şi în ţări considerate
drept sărace, cum ar fi Cuba, Mexic sau Brazilia, pentru că în ţara noastră
să aibă loc, pe 31 decembrie 1956, prima emisiune televizată trasmisă în
mod oficial.

TELEFONIA

Invenţia acestui obiect este încă un subiect controversat, mai mulţi

inventatori disputându-şi acest lucru. Se susţine că Philip Reis a inventat
un telefon în 1860 şi a vorbit prima teză, "Das Pferd keinen Gurkensalat
frisst" (calul nu mănâncă salată de castraveţi). Pe de altă parte este
recunoscut că primul dispozitiv construit de Alexander Graham Bell a fost
în Boston, Massachusetts, în 1876. Printre altele, şi despre inventatorul
italian Antonio Meucci se spune că a inventat aparatul în 1849, iar în luna
iunie 2002 Meucci, acesta fiind creditat în
mod oficial de către Cameră
Reprezentanţilor din SUA, cu inventarea
de telefon, în loc de Bell.

Practic nu se poate vorbi de un

singur inventator al telefonului, rezultatul
fiind produsul muncii a mai multor mâini ce
merită recunoaştere pentru aportul lor
adus produsului ce astăzi ne este nelipsit. Cele mai vechi telefoane erau
mai degrabă dispozitive mecanice ce se bazau pe transmisia sunetului prin
aer sau alte medii fizice decât dispozitive electrice bazate pe semnale
electro-magnetice.

În prezent se poate vorbi de o tot mai puţină utilizare a

telefoanelor clasice, evoluţia tehnologiei punându-ne la dispoziţie tot mai
performanţele telefoane mobile. Acestea au la bază dispozitivele de
emisie-recepţie din dotarea taxiurilor, unde era necesară o intervenţie
promptă şi operativă. Acestea nu puţeau fi considerate telefoane mobile în
sensul actual al cuvântului:nu puteau fi conectate la reţeaua de telefonie
fixă clasică şi nu erau dotate cu numere pentru apelare. Telefonia mobilă
modernă înregistrează un salt uriaş pe 3 aprilie 1973 când Dr. Martin
Cooper de la Motorola, în timp ce se deplasa pe o stradă din New York,
efectuează o convorbire cu Dr. Joel S. Engel, şeful direcţiei de cercetare
de la AT&T Bell Labs, fiind prima convorbire cu un telefon mobil În afară
de Martin Cooper de la Motorola căruia i se atribuie primul telefon mobil
practic, bazat pe utilizarea undelor radio, putem menţiona şi alţi
inventatori care şi-au adus contribuţia în evoluţia telefoniei mobile:Nathan
B. Stabbefield din Kentucky;George Sweigert din Ohio căruia i se atribuie
primul telefon modern fără fir;Charles A. Gladder şi Martin H. Parelman
din Nevada, invenţie patentată în 1979 ce prevedea utilizarea frecvenţelor
radio.

AUTOMOBILUL

Şi această invenţie nu poate fi atribuită unui singur inventator.

istoria automobilelor reflectă o evoluţie care a avut loc la nivel mondial. Se
crede că primele automobile cu motoare pe benzină cu motor cu combustie
internă au fost finalizate aproape simultan în 1886 de către inventatorii
germani care au lucrat independent:Carl Benz pe 3 iulie 1886 în Mannheim,
resp. Gottlieb Daimler şi Wilhelm Maybach în Stuttgart (de asemenea,
inventatori de biciclete primul motor) şi inventatorul austriac Siegfried
Marcus din Viena.
 La începutul secolului XX asistăm la o dezvoltare fără precedent a
industriei automobilului mai ales în ţările dezvoltate. Astfel, firmele
americane constructoare de automobile,
precum Ford şi General Motors, cunosc
o dezvoltare rapidă fără precedent.
Astfel, între 1908 şi 1927, automobilul
Ford Model T va revoluţiona istoria
automobilului, atât prin schimbările în
design, cât mai ales prin producţia de mare serie în care este realizat şi
această folosind o linie de asamblare, ajungând că în 1914 să fie vândute
250.000 de bucăţi.

În perioada anilor '50, viteza şi puterea motoarelor cresc tot mai

mult, designul caroseriilor devine tot mai armonios şi are loc răspândirea
fără precedent a automobilului în întreagă lume. Maşini de dimensiuni mici,
că Mini (produs de British Motor Corporation) şi Fiat 500, se răspândesc
în întreagă Europa. De un deosebit succes se bucură germanul Volkswagen
Beetle,

Dacă la începutul secolului XX existau câteva sute de mii, la începutul

perioadei postbelice existau pe plan mondial peste 500.000 de automobile,
că în 2007 producţia mondială anuală să depăşească 70 de milioane de
unităţi. Industria auto a viitorului trebuie să răspundă unor cerinţe
că:spaţii tot mai mici de parcare şi de deplasare, utilizarea energiei
regenerabile, preţ redus de fabricaţie etc.