Jiul, unul dintre cele mai importante râuri din România, străbate trei judeţe:

Hunedoara, pe teritoriul căruia se formează, Gorj şi Dolj.

Primele însemnări legate de Jiu provin de la Herodot. Prima denumire a râului
a fost Rhabon. Aşa apare în primele referiri importante despre cursul de apă pe
care le fac istoricul Strabon şi Pliniu cel Batrîn, în secolul a II-a d.H. Primul
document în care este schiţat cursul râului aparţine lui Claudius Ptolomeus din
Alexandria. În perioada de formare a statului dac, denumirea râului a fost
înlocuită cu Gilfil sau Gilpil.
În anul 1700, râul apare într-o hartă cu actuala denumire. Stolnicul
Cantacuzino a întocmit prima hartă în care râul figurează sub numele de Jiu.
Jiul se formează în depresiunea Petroşani, prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de
Est. Râul se întinde pe o lungime de aproape 350 de kilometri şi cuprinde un
areal de 10.469 km. pătraţi. Adună apele a numeroşi afluenţi.
Jiul formează cel mai sălbatic defileu din ţară, în lungime de 33 de kilometri,
între localităţile Livezeni şi Bumbeşti Jiu. Această zonă face parte din Parcul
Naţional «Defileul Jiului».
Suprafata totala a Parcului este de 11.127 de hectare, majoritate, a acesteia
aflându-se pe teritoriul judetului Gorj, 10.545 ha, iar restul revenind judetului
vecin, Hunedoara
În funcţie de particularităţile reliefului străbătut, cursul Jiului poate fi împărţit în
4 sectoare :
-sectorul superior, format în Bazinul Petroşani şi întins de la izvoare până la
intrarea în defileu;
-sectorul defileului, întins de la intrarea şi până la ieşirea Jiului din defileu;
-sectorul dealurilor, ce se desfăşoară în zona Subcarpaţilor Getici;
-sectorul câmpiei, ce se desfăşoară între confluenţa cu Amaradia şi Dunăre.
Jiul Mare se formează în Depresiunea Petroşani prin unirea celor două cursuri
de apă Jiul de Vest şi Jiul de Est. Jiul de Vest are o lungime de 51km şi un bazin
hidrografic în suprafaţă de 534 kmp. Izvorăşte din Retezatul Mic de la o
altitudine de 1760m, din căldarea glaciară a Scorotei,unde mai este localizat un
lac glaciar numit Tăul fără Fund. Jiul de Vest este mărginit pe dreapta de
masivul Vîlcan iar pe stânga de Retezat. Datorită faptului că pe parcursul
acestuia sunt prezente rocile calcaroase, râul, precum şi afluenţii săi au săpat
chei şi cascade impunătoare. Cei mai importanţi afluenţi pe partea dreaptă sunt
Oslea, Gîrbovul şi Valea de Peşti, iar pe partea stângă Buta, Crevedia şi
Aninoasa.
Jiul de Est are o lungime de 28km, iar bazinul hidrografic al sau se întinde pe o
suprafaţă de 479 kmp. Râul se naşte în partea estică a Depresiunii Petroşani
între Şureanul şi Parîng ,mai precis în Culmea Şureanului. Afluenţii săi de pe
partea dreaptă sunt Răscoala, Voievodul, Bilele şi Taia. Pe acest afluent se află
nişte chei renumite pentru frumuseţea lor. Tot ca afluent al Jiului de Est pârâul
Băniţa oferă amatorilor de alpinism şi speoturism, condiţii optime de practicare.
Jiul de Vest şi Jiul de Est îşi unesc apele în zona Livezeni-Iscroni dând naştere
Jiului Mare, care până la vărsarea în Dunăre adună apele a numeroşi afluenţi,
cei mai importanţi de pe teritoriul judeţului nostru fiind Bratcu, Polatiştea, Sadu,
Sohodolul ,Şuşiţa, Bistriţa, Gilortul şi Motru. În locul de vărsare în Dunare, Jiul
are un debit mediu de 86mc/sec, acesta putând avea variaţii semnificative legate
de condiţiile climatice anuale sau periodice.
Trebuie menţionat faptul că în zona defileului, între Livezeni şi Bumbeşti, Jiul
formează cel mai spectaculos defileu aflat pe râurile interioare ale ţării, în
lungime de 33km