Județul Gorj 

este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.

Țărani la piața din Târgu Jiu la începutul secolului XX.

Biserica „Sf.Ilie” din Bălcești, județul Gorj ca monument istoric.

Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au găsit adăpost în Gorj. Prima
unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș.
Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme
îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o
parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi
de Gorj ca județ.

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj
(sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul
județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771
de persoane.

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin
favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut.
El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în
resurse naturale atât din punct de vedere al cantităților cât și al diversității.

Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de
artă și arhitectură de mare valoare artistică.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Despre denumirea acestui județ se poate spune cã este o prescurtare a vechii denumiri slave „Gornemu”
(Gore), „Jiliu” (Jil sau Jii) adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”[3] care treptat s-a transformat în „Gorjii”,
apoi „Gorjiu” și, într-un final, în Gorj.
Dintr-un unghi alternativ, asemănarea cu mai apropiatul "Giorgiu / Giurgiu" sau mai îndepărtatul "Horjiu /
Horghiu" (care numește și județul "Harghita") pare a nu fi întîmplatoare, oferind susținerea unor origini
comune a variațiilor pe aceeași tema, printre care MAGHIAR / MAGHIRAN , OLT(AR) / AV·ULTUR / L'A
VULTURI (Gala Galaction), de unde Maγira·Peană (Măiastra Pană) sau 'Agripina', ... unde GIRA înseamnă
SPIRALA; OGIR/ OγIR/ OIR înseamnă OIER; ASPIR/ APIRAS/ APRES (APRINS, ÎNFLĂCĂRAT în limba
academica) indica pe 'ARES', care este și ALTOR, pasarea reprezentativa fiind cel mai probabil
VULTURUL.

Istorie[modificare | modificare sursă]
Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în peșterile
locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. Așezările
de la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea
a bronzului.[4]
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj
„Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a
castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de
la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia - Bârsești, care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o
simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii române.[5]
Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme
îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o
parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost
numit județul Jaleș, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a
lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.[6]
Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul
Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a
Gorjului.[4] De la Tismana este reclamat misionarul constantinopolitan isihast Nicodim de la Tismana de la
care se revendica o mare parte din monahismul si isihasmul ortodox romanesc pana in contemporaneitate,
multe manastiri urmandu-i fiind construite de discipolii monahului medieval intrat adanc in constiinta
religioasa romaneasca din intreaga tara, Sfantul fiind pictat pe - Paclisa, HD- sau in Biserici, Lainici.
De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor
Române sfârșitul vechiului regim feudal și începutul epocii moderne. Acest proces de renaștere națională
în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie
1821, la Padeș, dă citire proclamației către popor, un adevărat program al revoluției.[6]
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde și județul Gorj, „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu,
la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalilor Gheorghe Magheru,
originar din Gorj și Christian Tell, născut în Brașov, dar devenit moșier în Gorj în urma căsătoriei, ce vor
reprezenta județul în Adunarea Constituțională.[6]
Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independență. Se remarcă
șarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul
ostașilor gorjeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți.[6]
Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.[7]
Documente și monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista monumentelor istorice din România/Gorj.

Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale ascunde comori nebănuite de mulți dintre gorjeni. Aici, pe
langă actele păstrate pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte vechi, donate de familii care au
conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se află documente scrise cu mâna pe hârtie sau
pergament (făcut din piele de vițel prelucrată), scrierile fiind în română sau slavonă, cu caractere chirilice.
[8]
Deși, de-a lungul timpului, autoritățile au conștientizat importanța păstrării documentelor, au existat și
momente în istorie când acestea au fost distruse.[8]
Patrimoniul cultural imobil al județului Gorj are înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată de
ministerul culturii și cultelor în 2004, peste cinci sute de obiective monument istoric. Acestea reprezintă a
șasea parte din totalul monumentelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia.[9]

Geografie[modificare | modificare sursă]
Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de
județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est).
Principalele orașe și municipii sunt Târgu Jiu (reședința de județ), Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Târgu
Cărbunești, Țicleni și Rovinari.[10]
Relieful județului Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice. Acestea sunt: Carpații
Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și
Olteț, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în
Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului.[11] Teritoriul județul Gorj este bogat în
ape subterane cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea
celor două izvoare la Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la
adâncimi mici de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice și în luncile râurilor din zona de podiș
folosită de locuitori prin captări în puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare, folosite pentru băi.[12]
Clima este temperat-continentală moderată cu influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului,
clima este diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc dinspre nord spre
sud. Vânturile dominante sunt cele nordice.[10]
Flora și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip
submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic.[13]
Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există
câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu.[11] Lacurile sunt
puține și sunt realizate artificial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie
electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).[10]
Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de
localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și Polovragi, pe lângă trecând
meridianul de 23°39' longitudine estică. Limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munții
Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estică. Paralela de 45° străbate teritoriul județului prin
partea de sud a reședinței acestuia.[4]
Populație[14][modificare | modificare sursă]
Gorj - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Case gorjene.

La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe
și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost înregistrate 81.163 de persoane, în Motru –
18.001, Rovinari – 12.627, Bumbești-Jiu – 9.373, iar în Târgu-Cărbunești – 8236. De asemenea, în Târgu
Jiu a fost înregistrat cel mai mare număr de locuințe – 33.803, în timp ce cel mai mic număr a fost
înregistrat la nivelul comunei Samarinești, unde au fost numărate doar 805 locuințe.[15] Distribuția pe medii
a populației totale în anul 2010 a pus în evidență preponderența populației rurale cu un număr de 202.128
de persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează 179.515 de persoane (43%).[16] La
nivelul județului Gorj există între 25.000 și 30.000 de romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor în
cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în 2011):[17]
„În județul Gorj există cinci categorii de persoane care aparțin etniei: țigani nevorbitori
(lăutarii), țigani de vatră (precum cei din Obreja și Peșteana), țigani căldărari (precum
cei din Meteor și Pleoștina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor și Baia de Fier) și
ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dănești). Dintre aceștia doar țiganii de vatră
și cei căldărari vorbesc limba țigănească și ca atare în aceste comunități vor fi recenzori
care cunosc limba.”
Directorul Direcției Județene de Statistică Gorj spune însă că nu aceasta este populația Gorjului deoarece
nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din județ, persoanele din unitățile speciale,
care au fost recenzate separat și persoanele care s-au autorecenzat.[18]
Populația județului Gorj s-a redus 41.000 de persoane față de anul 2002, când a avut loc ultimul
recensământ al populației și locuințelor. Specialiștii spun că scăderea populației s-a înregistrat ca urmare a
natalității scăzute, precum și a plecării gorjenilor în străinătate.[19]
Conform prognozelor INS, populația județului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane față de anul 2010
când a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevăd că populația regiunii va fi în anul 2015 de
372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de
9,5% față de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii sud-vest Oltenia. De asemenea, la nivelul
județului populația de vârsta școlară, menține tendința de scădere, pe toate grupele de vârstă școlară; în
anul 2015 populația totală de vârstă școlară (3-24 ani) va fi 91.000 de persoane, iar în 2025 de 74,5 mii
persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.[16]

Organizare administrativ-teritorială[modificare | modificare sursă]

Teritoriul și forma actuală a județului sunt rezultatul unor evoluții istorice, în care județul Gorj a înglobat
unele formațiuni vecine precum Motru și Gilort. În secolul al XVII-lea poate fi întâlnit deja un județ de o
formă apropiată a Gorjului actual cu numele Jiul de Sus.[20]
Împreună cu județul Vâlcea, Gorjul formează o subregiune de similaritate, în cadrul Regiunii 4 Sud-Vest
Oltenia.[21] Vicepreședintele PNL Gorj, Claudiu Săftoiu, a declarat:[22]
„Un mare avantaj pentru Gorj ar fi acela ca județul să fie comasat cu Vâlcea și
Mehedinți. Cu Vâlcea, județul va avea acces la Culoarul Paneuropean și cu Mehedinți,
la Dunăre. Obiectivul liberalilor este ca, în acest condiții, județul să aibă avantaje
economice și sociale iar capitala ar fi la Târgu Jiu.”

Gorjul este probabil unul dintre cele mai stabile județe din punctul de vedere al organizării administrativ-
teritoriale, modificările post-decembriste fiind puțin numeroase. În intervalul 1989–2007 nu au fost înființate
noi comune prin separare sau regrupare (în condițiile în care în țară pot fi numărate peste 200 de astfel de
situații, deci circa 5 noi comune în medie pe județ). Modificările au fost de statut administrativ, prin
declararea de noi orașe.[21]
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj