Biografie[modificare 

| modificare sursă]
Silvicultor[modificare | modificare sursă]
Constantin F. Robescu a absolvit Școala Normală de Ape și Păduri, luându-și apoi licența în științele naturii
la Paris.

În 1870 a înființat, împreună cu Petre S. Aurelian, "Revista Științifică", în care a publicat numeroase articole
de silvicultură. În 1883 a fost unul dintre fondatorii "Școlii Speciale de Silvicultură" din București.

C.F. Robescu a fost primul președinte (1886 - 1888) al Societății „Progresul Silvic”, înființată la 1 aprilie
1886 de un grup de silvicultori, mari oameni de știință și proprietari de păduri[2].

Primar al Bucureștilor[modificare | modificare sursă]

A fost de două ori primarul Bucureștiului în
perioada ianuarie 1896 - aprilie 1899 și noiembrie 1902 - decembrie 1904.

Sub mandatul său, s-a hotărât lărgirea Căii Victoriei[3].

C. F. Robescu a fost director general al Poștelor și Telegrafului.

În 14/27 august 1916, în caliatate de vicepreședinte al Senatului, C.F.Robescu a luat parte la Al doilea
Consiliu de Coroană, în care regele Ferdinand I i-a anunțat pe cei prezenți de hotărârea luată împreună cu
guvernul său, aceea de a intra în război de partea Antantei[4][5].
A ridicat, împreună cu soția sa, biserica Sfinții Împărați din Focșani. A avut la Galați o casă edificată de
arhitectul Ion Mincu, numită casa Robescu, azi Palatul Copiilor[6].

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_F._Robescu#Note,_referin%C8%9Be