Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romffniei

PIKE' ALBERT Morala gi dogma Ritului Scolian Antic ALBERT PIKE

gi Acceptat al Francmasoneriei (gradele: Ucenic, Calf?i,
Maestru) / Albert Pike; trad. din lb. englezh: Ilie Iliescu.
Ed. a2-a. - Bucuregti: Herald,201B t
ISBN 97 B-97 3-1Lt-57 3-3
I. Iliescu, Ilie (trad.)
061.236.6

Morala $i dogma
Ritului Scoqian Antic gi Acceptat
al Francmasoneriei
(gradele: I-Jcenic, Calfi, Maestru) .

nr.fuga ;i note de
VASILE ZECHERU

Traducere din limba englezh de

ILIE ILIESCU

Albert Pike
Morak and Dogma
of the Ancimt and Accepted Scotti,sh Ri,te of Freenra,sonty
prepared for the Supreme Council
of the Thirty Third Degree
for the Southern Jtrrisdiction EDrrune th HERALD
of the United States, Charleston. Bucuresti
,
 CUPRINS

Noti asupra primei edigii 5

CuvAnt-inainte la edigia a doua 1.1

PARTEA IT.TTAI

FIt osorm. MAsoNERIEI ata cum este formulati in opera lui

Albert Pike (Prelegerea lui Roscoe Pound) 43
1. Albert Pike, omul M
2. Epoca lui Albert Pike 48
3. Filosofia masonici a lui Albert Pike 52
iNplesul AscuNs AL MASoNERTET
O interpretare spirituali a lucririi ezoterice a lojii masonice;
o analizh a simbolurilor celor trei grade descrise de Albert Pike
(Prelegere de George H. Steinmetz) 61

I. Introducere 61
II. Masonerie - Religie 67
III. $tiinga mentali 74
IV. Evolulia B3

V. Doctrina secreti 87

PARTEAA DOUA

NotiEi introductivi 99
I. Ucenic 101
II. Calft (Companion) 1,27

III. Maestru 183

 FILOSOFIA MASONERIEI
A$A CUM ESTE FORMULATA tN opnne LUr ALBERT PIKE
(PRELEGEREA LUI ROSCOE POUND)

in prelegerile precedente am afirmat ci masoneria,

pentru filosoful Preston', este un sistem tradigional de
cunoa$tere, iar scopul ei este sdL impirtigeasci cunoa$terea;
agadaq el se gAndeqte la rela{ia dinire masonerie gi educaqie.
Pentru Krauset, ea este o etici organizath intr-un sistem,
scopul ei fiind chliruzireaumaniteqii spre implinirea ideilor
sale morale universale; cu alte cuvinte, el se gAndegte la
relaEiile masoneriei cu legea qi forma de guvernare. Pentru
Olivers, ea este un mod de a ne apropia de Dumnezeu,iar

' William Preston (r74r-r8r8), reputat cercetetor englez al fenome-

nului masonic, este autor a numeroase lucriri in acest domeniu; cea mai
irnportante contribufie a sa o reprezinti cartea lllustrati,ons o1f Masonry,
republicati masiv in Marea Britanie gi, apoi, tradusiL in numeroase alte
limbi. Lui Preston ii datorim importante deslugiri referitoare la istoria
legendari a masoneriei dar gi unele interpretiLri care s-au dovedit a fi
exagerate sau chiar eronate. (V.2.)
'l Karl Christian Friedrich Krause (t78t-t83r) a rimas in istorie
prin cartea intituhti Ihe ldeal of Humani,ty and Unioersal Federation.
ln secolul al XIX-lea, frlozofia sociali, elaboratdL de Krause a generat
o influenqi semnificativi in lumea noui si, cu deosebire, in America
latini. Reprezentarea, in sine, reunea tezele liberalismului cu cele ale
socialismului utopic pe un fond pregnant mistico-metafizic. $.2.)
g George Oliver (t782-t867) este un cunoscut scriitor mason in epoci;
dintre lucririle sale menlionim The Antiquities of Freernasonry, Histori,cal
Landmarks and other Eaidmces dFreetnason?y. N.Z)
4+ Moner,a. qr DocMA
scopul ei este de a ne conduce citre Absolut cu ajutorul
unei traditii pure; el se gffndegte deci larclatia masoneriei
cu religia.
Albert Pike, spre deosebire de tofi filosofii gi gAnditorii
masoni care l-au precedat, ne oferi un tip radical de filo-
sofie; mai bine zis el ne ofera o metafi.zici a masoneriei.
Fentru el masoneria reprezinti un mod de a studia prin-
cipiile prime, iar scopul ei este de a dezvitlui gi oferi prin-
cipiul fundarnentai prin care sa putem intelege qi stipAni
universuX. Frin urmareo el se gindegte la legaturile maso-
ncriei cu aspe*tele profunde ale existentei.
PSni ia Lln punct, ;iceastA opinie era inevitabili pentru
ci.neva care gfinclea gi scria intr-o iari puternic influentati
de filosofia ira.nscendentatrd. Fe de o prarfe, era cle a$teptat
ca. gdnciirea lui s;i fir: amprentat[ qle idei]e fiiosofice ale
bresiei din care f,icea nrane qi care la vrernea aceea suferea de
influenta hep5elianismrilrri. Tle cle alti parte, nu trel:uie uitat
cd. I'ike a studiat r*rneinic scrieriie filosofice ale antichititii
qi a avut qr inclinatie particulari spre rnistica, ln consecintfi,
lilosofia trui cri pril'ire la rrrasonei'ie este un prndus al r:rnului
gi ai tim.pr.;}ui, gi dc aceea noi tre tiuie sd lufun in consideratie
pe fiecarc dinti'e acestea gi s[ le analizi:m inteiig;ent.
r, Alknert Fikeu sr??ile3
Aiberr flilke s-a nfrscut la Rostcn la l9 dacembrie 1809.
F;iirin{ii li.ri erau siraci" $i-a faeut educatia in qcoiile publice
cfin Boston si este interesant tle gtiut cd, deqi gi-a luat exa-
rnenele cie aclrnitere Ia coiegiul F{arvard, el nu ;r putut si
'drxyreze cur:surile, cieoarece tn acele vremuri se cerea ca taxa
de gceilarizare s* {ie irlititii pe tloi ani ii:l avans s;au s;i fie asi
gurata printr-o creanta. in cele <Iin urma el a a.juns profesor
gi a prred;rt ?n qcoiila provinciale etrin iVlassachusetts din anul
FILOSOFIA IMASONERIEI 45
1825 pAni in anul 1831. tn 1831 a plecat in Vest qi s-a ali-
turat unei companii comerciale ce clpera in zona cJintre St.
Louis gi Santa Fe. in vrernea aceea fianta Fe apa.rtinea Mexi-
cr-rlui qi o ciLlhtorie prin pustir-rl aceia sllbatic, locuit doar de
indr,eni, era plinA de pericole. ta intoai:ce]:e, a traversat preria
Staked qi teritnriul indian qi s-a stahilit ?n cele rlin rirn:tr la
Van Euren, in Arkansas, untle a deschis o gcoalh.
Pe atunci, sirntui pr:litic se rnanifesta foarte ascutit in
Arkansa.s. Teritoriril era divizat intre partidul Conway, in
care se aflau dernocratii gi era alcituit ca un fel de clan, gi
prartidul Crittenden al liberalilor, care era mai de grabi o
l'actiune personali decAt un partid politic" Varsarea de sAnge
cra rni.jlocul cel rnai des folosit, rnai ales pentru renalvarea
unei neintelegeri dintre fac{iuni, decAt pentru rezolvarea
unor rivalitaqi politice. Experienqa de inceput a acelei epoci
de uriL gi rizboi indArjit de la graniti rnerit[ sl fie amintiti,
cici are legituri cu multe lucruri din prelegerile lui Fike
despre masonerie. Pike era liberal gi in aceasta calitate a
publicat in organul liberal din Little Rock uneie articole, de
o asemene a forlh, incAt a atras atentia generalh. Ca urmare,
Crittend, conduci,torul liberal, l-a cbutat pe Pike la qcoala
provinciali unde iucra qi i-a convins sd se ducd la Little
Rock, in calitate de editor, aidturi de ceilalgi editori ai orga-
nului de partid"
Aceasta a fost irnpre.jurarea lui favorabild, care i-a
prermis si studieze legile qi siL se ocupe de editarea ziarului.
in anul 1,834 a fost admis in ba.rou unde loarte repede a
irvansat, ocupAnd treapta profesionalh cea rnai inalti in
Arkansas. Printre realizi.rile lui, chiar cle la inceput, men-
tionim pregitirea pentru revizuirea legilor acestui stat.
Cartea nu ii poartb numele. dar relatarile eonternporane
ne fac cunoscl-lt ci el a contnibuit in cea mai mare misurb la
46 Ntlonar.a , r DocMA
alchtuirea ei. Toti au first de acord cf, ea constituie un rnodel
de cum poa{:e fi realizat} o asernenea. lncrare .
I"a izbucrrirea rizboiului cu N{exicui, Fike s-a ?nrolat
?n armatd gi a acfivat la Buena Vista" Cerrajutr siu, doved.it
deja ir: c+"rnf,licteie rrr:litice leritoriale, s-a. rernarcat din trou
in *v*nimenteie desfhqurale in cainpania rJin h{exic" Fikr:
a c*nsideraf c;r e de clatoria iui si critice sfra.tr:gia rnilitara
a guvernatoruiui Sloane, fapt care a f6cut sdL fie irnpiicat
intr-un duel. llluelul a avut lt.lc ciincok; de linia de front din
teritcriul indian; cJin fericire) s-a tncheiat l'ard vfrsare cle
sAng'e" prin tmphcarea comhatantilor. lf'oate acestea ne fac
sl binuirn ci urmele acesl.ei experierrte le gtsirn in discur-
surile sale . Din 1853 p6na in 1857, Pike a activat in rnagis-
traturS, ia New. Orleans. tn felul acesta a avut posibilitatea
si intreprindi un studiu laborios qi cornpetent asupra drep-
tului rornar-r: care sti la baza dreptului francez qi care a
intrat apoi in vigoare in Louisiana) aga cum este qi acum. in
1857 s-a intors in Arkansas gi a devenit mernbru in suprema
magistraturi a acestui stat.
La izbucnirea rhzboiului civil, soarta a ficut si fie
aldturi de cei din Sud. Cum avea o influenth puternicd
asupra indienilor, a fost trimis sii ridice o arrnati in teri-
toriul indian. S-a diiruit cu toath puterea indeplinirii acestei
sarcini, dar in ciuda ef<rrturilor sale stiruitoare nu a reugit
si faci soida.qi disciplinati din togi participantii la forta pe
care reugise s-o aicdtuiasch. Unele dintre faptele comise de
aceasti for!6 i-au pfrfat pe nedrepf r,nernoria, potrivit celor
rna.i irnportante sursc erficiale" intr-adevfr" experienla lui nu
a fost prea diferit* de aceea a ofrteritror Jrritanici din tin'rpul
revolugiei gi rizkroiului rJin 1,8X,2, eare cAutau sa-i loloseascir
pe indieni ca aliati rnilitari. tn orice caz, proiectul n-a putut
fi rJus la indeplinire. Aceasti experientd a l5,sat de asemenea
urlne pe care lc ghsirn ?n discursurile m.asonice. flupi riz-
FrLosoFrA MASoNERIEI 47
boiul civil, a practicat dreptul un timp la Memphis. in 1868
a venit la Alexandria, in Virginia, iar in 1870 s-a mutat la
Washington, unde a practicat dreptul timp de douizeci gi
unu de ani. A murit in anul 1891.
Albert Pike a fost un om invitat, cLt vaste cunoqtinte
in cele mai importante qi variate domenii. A fost tln avocat
foarte renumit qi apreciat in dreptul civil. A stucliat temeinic
dreptul roman gi a lisat un manuscris pentru o carte in
trei volume despre principiile dreptului roman, manuscris
aflat acum in biblioteca Curqii Supreme a Statelor Unite.
A avut, in afara preocupirilor sale profesionale, gi multe
alte inclinatii de un inalt nivel intelectual. El ne-a lisat,
printre scrierile sale, o traducere in manuscris a lucririlor
lend Auesta gi RigVeda,in douizeci qi doua de volume rnari,
cu foarte multe adnotiri. De altfel, s-a remarcat qi ca poet.
Unele dintre aceste poeme, in special acelaatit de impresi-
onant despre bhthlia de la Buena Vista, mai pot fi gisite in
qcoli, iar versurile lor erau cunoscute de foarte multi,lume
din acele vremuri.
TrecAnd in revisti datele legate de activitatea lui
extra-masonici, descoperim un om niscut gi educat in
New England, un pionier din sud-vest in perioada cAnd se
schimbau frontierele, un soldat in cele douh rhzboaie, un
.jurist strilucit in fiecare dintre cele doui mari sisterne ale
legilor moderne, un judeciLtor (pentru o sesiun€) al CurEii
supreme, qi, de asemenea) un autodidact cu vederi largi, un
om de qtiinqa gi culturi, care, pe lingi un tratat despre prin-
cipiile dreptului roman ce a avut ecou in profesia lui, a putut
si scrie versuri destul de bune qi si se ocupe de traducerea
unor importante cirti despre filosofia qi religia orientali.
insi domeniul in care Pike gi-a adus cea mai fructuoasi
contribu{ie a fost masoneria. Cariera lui este prea recenti
qi renumele lui prea bine cunoscut tuturor pentru a mai fi
 Monale $r DocMA
nevoie de alte precizhri. Totuqi, vreau si amintesc ci el a
devenit Suveran Mare Comandor al jurisdicqiei sudice din
Ritul Scotian in anul 1859 qi gi-a dedicat cei treizeci gi doi de
ani care iau mai rimas din viaEi unei munci perseverente
in cadrul acestui rit. Cu exceptia lui Krause, nicio minte de
acelagi calibru nu s-a aplecat atAt de stiruitor asupra pro-
blemelor masoneriei. insi Krause, mare invitat gi filosof,
a trhit in mediul de seninitate culturali al oraqelor univer-
sitare germane. Pike a triit in agitatul Boston gi in cloco-
titorul teritoriu Arkansas, a fost constrins de comunitate
siL se bati in duel, a iuptat in doui rhzboaie qi a comandat
indieni. Mai mult, experienta masonici a lui Krause este
de neglijat in comparatie cu profunda implicare in ordin a
acestui veteran al masoneriei americane. Aqadar, nu trebuie
si avem vreo indoiald ch Albert Pike, prin structura tem-
peramentului siu, prin incercirile la care l-a supus viafa
gi prin vasta lui erudiqie a fost, de departe, mintea cea mai
cuprinzitoare qi vocea cea mai puternici a masoneriei din
vremea sa.
e. Epoca lui Albert Pike
in perioada de inceput a carierei sale, Pike a venit in
contact cu filosofia politici a secolului al XVIII-lea, care a
devenit clasici in gindirea politici americani, deoarece a
fost filosofia fiuritorilor constituliei gi legilor de aphrare a
drepturilor qi a piLtruns in cadrul institugiilor americane in
perioada lor de formare. De asemenea, in aceasti parte a
carierei sale ca avocat el a venit, in cercetirile salejuridice,
in contact cu filosofia dreptului din secolul al XVIIl-lea.
in ultima parte a vietii sale, in studiile lui profund filo-
sofice, a imbriqiqat metoda preponderent metafizici a seco-
lului al XIX-lea, cu concepEia despre Absolut ce a dominat
FILOSOFIA MASONERIEI
scrisul filosofic englez qi cu ideea unitaqii tuturor lucrurilor
din perspectiva unui principiu absolut, idee care a prevalat
in noul secol. in aceeaqi perioadd, a fost martor la ascen-
siunea materialismului in general qi la avAntul triurnfal al
qtiinlelor naturale. Impactul acestora asupra ideilor sale
a fost atAt de puternic, incAt l-a ficut, ca o reactie la pozi-
tivism, si-gi indrepte atentia spre rnistici:. Desiguro un
clement mistic existi, nu ca ceva neobisnuit, la idealiqtii
radicali. De exemplu, conducitorul unei gcoli intemeiate
pe filosofia lui Hegel a fost mustrat pentru ci a tirAt mis-
ticismul intr-un subiect atAt de ptozaic ca filosofia drep-
tului. Dar misticii sunt creafi de naturi gi natura l-a ficut
pe Pike cel mai important dintre ei. Prin urmare, putem fi
siguri ci reacqia la materialism a accentuat, pur gi sirnplu,
un element care, oricum ar fi ieqit in relief in gindirea gi
scrierile lui. Fiecare dintre cele patru puncte de contact cu
gAndirea americani din secolul al XIX-lea impune luarea
in considerare a momentului.
Filosofia politici americani din prima jumhtate a
secolului al XIX-lea a fost un amestec de drept englez qi
speculagie francezh. Anterior revolutiei, in Declaratia drep-
turilor Congresului, coloniqtii s-au bizuit pe prevederile
dreptului civil engle z, aga cum au fost susfinute de juriqti
impotriva regelui Stuart din secolul al XVII-lea. ln schimb,
I )eclaratia de Independenfi s-a bazatpe drepturile naturale
;rle omului, un presupus set de drepturi inalienabile, uni-
versale, eterne, deduse prin ratiune din natura omului
rrbstract. Sub influenqa ginditorilor englezi din secolui
;rl XVII-lea gi a filosofiei europene a dreptului, scriitorii
liancezrdin secolul al XVIIl-lea au dezvoltat aceasti teorie
;r drepturilor naturale la un nivel destul de inalt, iar inte-
rrreietorii guvernirii americane erau bine informati asupra
;rcestui subiect, a$a cum reiese din scrierile lor. Bineinleles
50 Monela $I DoGMA
cl ei au combinat teoria generali a specula{iilor franceze
cu detaliile concrete ale dreptului englez qi au ajuns si
considere ci drepturile civile ale englezilor, care se gisesc
in cirjile lor de drept, erau drepturile naturale ale omului
descoperite in filosofia politici fnncezh. Prin urmare, in
proiectele privind dreptirrile, ei le-au formulat, capitol cu
capito!, le-au adaptat gi le-au stabilit in reguli fixe qi precise
inbaza autoritiqii ultimelor. Acest fapt a avut consecinfe
importante pentru filosofia dreptului american, pe care
Pike a cunoscut-o in perioada lui de formare, cAnd igi f'acea
studiile juridice.
in disputele dintre judecitorii englezi qi regii Stuart,
judecitorii pretindeau ci se afli intr-o pozi,tie situati
intre drepturile gi libertiqile individului englez qi acgiunea
opresivi qi arbitrari a coroanei. CAnd noi am preluat teoria
drepturilor naturale, eterne gi inalienabile gi am combinat'o
cu teoria jurigtilor englezi, rezultatul a fost o doctrini care
spune ci dreptul sti gi trebuie si stea intre individ, pe de
o parte, gi stat gi societate, pe de alti parte, qi ci rolul legii
este de a-i asigura individului drepturile sale naturale in
cazulcAnd acesta este ameninlat cu oprimarea gi agresiunea
din partea societiqii. AceastiL idee privind rolul de mijlo-
citor al dreptului, de reconciliere a pirlii cu intregul, pe
care juriqtii din ultimul secol l-au consideratcafiind primul
articol al crezului lor, poate fi descoperiti in toate prele-
gerile lui Pike gi socotiti de el indispensabili menlinerii
echilibrului sau balanqei. Cici daci legea a reprezentat o
mediere, o armonizare' o reconciliere, iar universul a fost
condus de legi, atunci principiul fundamental al univer'
sului a fost medierea sau armonizarea pe care el a numit-o
,,echilibru".
CAnd, in ultimele sale studii, Pike a cunoscut metoda
metafrzicha filosofilor din secolul al XIX-lea, a gisit aici o
FrLosoFIA MAsoNERIEI 51
confirmare fireasci a ideilor spre care l-au condus cuno$-
tinfele sale de filosofie clasici, politici qi legali americani
precum gi studierea lucririlor scriitorilor ffancmasoni din
secolul al XVIII-le a, chcigenerafia care i-a urmat lui Hegel
a ciutat si explice universul ca intruchipare a unei idei'
Istoria a constat in desfbgurarea acelei idei din experienfa
umani. Filosofia a reprezentat desfigurarea logich a ace'
leiagi idei. Prin urmare, cercetarea a fost indreptati spre
gisirea acelei idei fundamentale cate a stat la baza ordinii
iomple*e a universului, lumea fenomenaldL nefiind decAt o
manifestare parqiali a ei.
AgadaE potrivit lui Pike, indatorirea filosofului este si
unifice qi sd: reconcilieze toate diferen{ele din Absolut, la
care el a ajuns prin aceasti idee. Urme ale ttanziqiei de la
analogia legali gi politici la aceasti bazhmetafizicit pot fi
gisite in unele pirqi din lucrarea lui fundamentali, Moral'a
aga cum ne putem inchipui, au rimas in
Si, d,ogma car€;
forma lor de inceput, in ciuda repetatelor gi complexelor
revizuiri.
in ultimele studii, Pike a fost nevoit sa fini seama de
materialism, ale cirui idei se afirmaseri convingitor in
ultima parte a vie{ii lui qi din ,,gura ciruia iegeau numai
vorbe inqelepte". Daci Pike, care in mod natural era un
mistic, pare uneori si se bazeze pe intuigie mai mult decAt
pe rafiune pentru a pune credinta la temelia cunoagterii
spre a afla o realitate in ocult gi a ariLta relagia strAnsi
dintre simbol gi lucrul simbolizat, ei bine, toate acestea
se petrec in contrast cumetafrzica riguroasi a prelegerilor
sale, in care el argumenteazh gi demonstreazh c\, in loc
de a invoca profegiile, ar trebui si se ia in considerafie qi
universul mecanic al pozitivigtilor gi noua etici economici
gi filosofia burqii sus{inute de noua generafie materialisti.

52 ilk:nela $r DocMA
3. Filosofia naasonic5 a lui Alhert Pike
Fike nu ne-a lirsat vreun compencliu privind opiniile sale
filosofice" Frin urmare, nu putem si le sesizi.rn dintr-o dati,
nu al/ern o expunere coi:lcis5 a lar. Cel care stl.rdiaz5 {iio-
sofi.a rnasonici: a h,n Fi.ke, trebuie si citeascd paginile plirie
de intelepciune ale trucririi Mo'rakt gi dogrna. Dupa citirea gi
aprof'unclarea con{inutului sistemului {ilosofic expus acotro,
acesta se va face inqeles de la sine . Dar este aproape irnpclsibil
si pui degetul pe o propozitie sau alta gi sii spui ci aici sau
acolo descoperirn filnsofia lui Pike inviluiti ca intr-o coaji
de nuci. Primul lucru pe care trebuie si'l avern in rninte
atunci cAnd citirn iucrarea Morala Si dogma este ci trebuie si
deosebim cAt se poate de lirnpede ce anume ii aparqine lui
Albert Pike cu adevirat, gi ce nu.
intr-adevir, el insuqi ne-a spus acest lucru:
,,in pregiLtirea acestei lucrari, Marele Comandor
a fost in egali misuri autor qi compilator; el a extras
cam jumitate din continutul ei din lucriLrile celor mai
buni scriitori, gAnditori qi filosofi. Foate ciL ar fi fost
mai bine gi mai de folos daci el ar fi extras mai mult qi
ar fi scris mai putin.
Poate cdL jumitate din lucrare ii apartine, totugi, qi
incorporAnd in ea gAndirea qi cuvintele altora, el a ficut
schirnbi,ri in rnod continuu, adiugind la cuvintele
altora, adeseori confuze, propriile sale cuvinte."
intr-o oarecare mhsurd autorul este nedrept cu el insugi
in aceasti expunere. intr-un anumit senso ca.rtea ii apartine
in intregime. El a citit gi a sistematizat arice lucru, l-a asi-
milat, l-a preluat qi l-a integrat in sisternul siu. Dar chiar
din aceasti cauzh textele lui, inclusiv extrasele din.Morala
de inqelitclare. Noi am putea si ne
Si. dagm,a, sunt destul
agafdm de orice idee filosofici a h-ri, daci procedim in acest
FILOSOFIA MASONERIEI ilJ
l-el.Am putea inlocui aproape orice pagind printr-o alta,
daci privim lucrurile la suprafaqa gi nu intelegem conti-
nutul pe care el il adapteazd sau il folosegte ca si ilustreze
rlezvoltarea gAndirii in raport cu subiectul din afirmagiile
rlogmatice ale filosofiei sale. Morala Si dogma trebuie cititi
qi interpretath ca o unitate. Pike spunea cir este o carte pe
care trebuie si o gAndeqti qi nu doar si o citegti.
Trei contribuqii legate de qtiin{a masoniciL meriti si
lie subliniate chiar de la inceput, inainte de a ne ocupa in
rletaliu de filosofia rnasoneriei lui Pike. tn primul rAnd,
I'ike a fost un adept atr libertigii de interpretare. El a insistat
;rsupra faptului ci nicio autoritate infailibili care vorbegte
u catedra n-ar putea si-l lege pe iliason de cutare sau cutare
interpretare a simbolurilor traditionale ale ol'dinului. El
spunea ca masonul, in loc si primeasci invdlituri gata pre-
Itrcrati qi categorisitl d* chtre un altul, ar face ruai brine sd:
si-o insugeasci singur, prin studiu gi rneditagie asupra lucrarii
si simbolurilor. Astf'el, el a sustinut dezvoltarea individuali'
totalS; a sustinut o nlasonerie inteineiatf, pe fiecare rnembi:'tl,
, licliti
pebaza sr,"lida a convingelii interioare.
Acest ,protestantism mas*nic", aqa curlx a ftlst numit
cu indreptltire, este unul saturat cu scrieri {tanceze despre
niasonerie" ln al doilea rAnd, el ne-a dat t-r iruterpretare veri-
r;rhitri a sirnbolurilor, care au phtrttris in m;rsonerie prin
f ilosofii herrnetici. Fike a stuci.iat istoria gi evolutia. simbo-
lrrrilor. Ei a tnqeles sp.iritui lor gi a cunoscltt iocul lor in
cvolutia gAndirii umane.'
' Flutckinson Si Preston, ba, chiar qi Oliver in multe cazuri ntl inte-
Icqcar-l deloc aceste simiroluri. intr-aelevbr Preston era interesat ele ceea
, ( rcprezentau doat iri misura in care cle ar fi putut fi ficute instru-
rrrcnte de educalie in epoca respectivii. ill consecinqi, FresLon qi Oliver
,ur rccllrs la explicaqii nepotrivite Si adeseori eronate referitoare la vechile
,;irnboluri" (N"tr.)