Trei eroi îşi duc umila existenţă Mama părăsită de un soţ nerealizat. Cei doi copii deja mari dar cam neajutoraţi şi ei de soartă. Tom e un anodin lucrător la un depozit. Laura e o sfioasă incurabilă cu un defect fizic la un picior. Ea ratează un curs comercial. Laura îşi concentrează universul afectiv pe colecţia de figurine de sticlă. Metafora de bază. Mesajul indus aici e lesne lizibil. Lumea toată e o de siliciu...poiată? Tom se pasionează de cinema. Altă iluzie nici de catifea? Metaforă secundară? Animat de bune intenţii Tom deschide cale la pocinog, vorba ceea. Iadul e pavat cu bune... La îndemnurile mamei flăcăul pofteşte-peţeşte un fost coleg şi simpatie de-a fetei. Numai că acesta era logodit. De ruşine şi restul, Tom pleacă în lume. Pentru o soartă mai pe bune?! Fuga şi deci lipsa bărbăţelului de ajutor le mai dă de trezire din idealitate femininelor un spor-zor? Tom marinar devine. Laura se vindecă de vechiul of. Mama de jertfiri nevinovate, fie şi doar virtual-izate?