- Onorată instanţă, stimaţi juraţi, permiteţi-mi să citez astăzi ca martori ai acuzării pe

următorii: Toma Bulbuc, George Bulbuc, Vasile Baciu, Ana Baciu, Florea Cercetaşu şi Savista
oloaga, preotul Ion Belciug.
- Acuzarea îl cheamă la bară pe Toma Bulbuc.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia
Toma Bulbuc: Mă numesc Toma Bulbuc şi locuiesc în satul Pripas. Sunt
ţăran din tată-n fiu, poate ceva mai înstărit.
Procurorul: Ce va determinat să apelaţi la ajutorul părintelui Belciug pentru pedepsirea
vinovatului?
Toma Bulbuc:Am considerat că fiind una dintre autorităţi şi “păstorul sufletelor” din sat
vorba sa de dojană adresată duminica în biserică va contribui la schimbarea imaginii acuzatului
şi scăderea popularităţii sale printre consăteni.
Apoi urmează întrebarea apărării.
- Acuzarea îl cheamă la bară pe George Bulbuc.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia.
George Bulbuc: Mă numesc George Bulbuc şi sunt ţăran asemeni tatălui meu.
Procurorul: Puteţi să ne spuneţi de ce lăutarii tocmiţi la horă de către dvs. au refuzat să
vă urmeze şi la cârciumă pentru a continua petrecerea aşa cum făceaţi de obicei; Nu cumva au
fost intimidaţi de atitudinea acuzatului, care li s-a adrest cu “- Hai, ţigane”, umilindu-i?
George Bulbuc: Briceag, Găvan şi ai lui s-au speriat de vocea şi privirea Glanetaşului şi,
deşi au ezitat, ştiind că plata le-o voi face eu, fiind datori astfel mie, nu s-au putut împotrivi,
spaima de a nu fi bătuţi de Ion şi ai lui, fiind mai mare decât angajamentul luat; riposta lor ar fi
fost scânteia de deasupra butoiului cu pulbere.
Apoi urmează întrebarea apărării.
- Acuzarea îl cheamă la bară pe părintele Ion Belciug.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia.
Părintele Belciug: Mă numesc Ion Belciug şi sunt preot ăn satul Pripas.
Procurorul: Părinte Belciug, care a fost motivul pentru care i-aţi luat partea lui George
Bulbuc după ce a avut loc disputa dintre el şi Ion Pop al Glanetaşului şi din ce cauză aţi ales să-l
vorbiţi de rău în biserică?
Părintele Belciug: Apoi, de mult tot auzisem că feciorul Glanetaşului s-a făcut un
becisnic, dar tot n-am crezut. Cum am aflat însă de la Toma Bulbuc de disputa ce a avut loc între
ei, m-am indignat şi i-am făgăduit că duminica viitoare o să-l dojenesc în biserică ca să-l învăţ
omenie. Isprava de atunci le-a pus vârf la toate. Trebuie să se isprăvească odată în sat cu
bătăuşii, altminteri ne-om pomeni că o să începe să omoare oameni.
Apoi urmează întrebarea apărării.
- Acuzarea îl cheamă la bară pe Vasile Baciu.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia
Vasile Baciu: Mă numesc Vasile Baciu şi sunt proprietar de pământuri.
Procurorul: D-le Baciu, care sunt acuzaţiile dvs. la adresa inculpatului şi ce dovezi
aduceţi în sprijinul acestora?
Vasile Baciu: Îl acuz pe Ion al Glanetaşului de moartea fiicei mele, Ana, pe care a luat-o
în căsătorie, silit de împrejurări pe care el însuşi le-a provocat cu premeditare şi cu scopul de a-
mi fura averea câştigată cu atâta trudă. De asemnea, îl mai acuz de moartea prin neglijenţă a
nepotului meu, Petrişor, pe care l-a tratat cu “leacuri” atunci când s-a îmbolnăvit, nepurtându-i
o grijă paternă, ci una legată de interesul de a-şi păstra pământurile, care reveneau de drept
copilului după moartea mamei sale. Prin toate aceste fapte a dovedit nu numai o lăcomie
obscură, ci un suflet becisnic.
Apoi urmează întrebarea apărării.
- Acuzarea o cheamă la bară pe Ana Baciu.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia
Ana Baciu: Mă numesc Ana Baciu şi sunt soţia inculpatului.
 Procurorul: Cum consideraţi dvs. că a fost căsătoria pe care aţi legat-o cu acuzatul- din
dragoste sau din interes? După încheierea tuturor actelor şi transferul averii în posesia soţului,
credeţi că acesta v-a mai fost credincios sau nu?
Ana Baciu: D-le procuror, nu mai cred nimic. Eu ştiu cu siguranţă că toate faptele
omului meu au fost făcute cu unicul scop de a-şi recupera averea pierdută de părinţi, indiferent
prin ce mijloace. Eu nu am fost decât o unealtă meschină a acestui scop, de care s-a descotorosit
când ţelul a fost atins. Cât despre legătura cu Florica, o bănuiam demult, încă de la nunta
noastră, când ochii mi-au văzut destule. Ceea ce s-a întâmplat a fost numai o confirmare a
acestor gânduri. Toate au o limită şi când l-am ameninţat că o să mă omor, el mi-a întors vorba
spunându-mi “- Da omoară-te dracului că poate aşa am să scap de tine!”.
Apoi urmează întrebarea apărării.
- Acuzarea o cheamă la bară pe Floarea Cercetaşu.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia.
Florea Cercetaşu: Mă numesc Floarea, soţia lui Macedon Cercetaşu.
Procurorul: Ce v-a determinat să-I oferiţi adăpost şi îngrijire acestei femei- Ana Baciu-,
riscând astfel să atrageţi asupra dvs. atât mânia tatălui cât şi a soţului?
Florea Cercetaşu: Vedeţi dvs., d-le procuror, noi, femeile, mai ales cele de la ţară,
suntem obişnuite cu greul. “Femeia trebuie să sufere dacă aşa a lăsat-o Dumnezeu”, dar
lacrimile Anuţei, sufletul ei batjocorit şi trupul schilodit cu ură, atât de tată, cât şi de soţ, deşi
ascundea în el o viaţă nouă, mi-au înmuiat inima şi m-am simţit datoare în faţa lui Dumnezeu să
ocrotesc două suflete oropsite şi nu o dată, ci de câte ori ar fi fost nevoia.
Apoi urmează întrebarea apărării.
- Acuzarea o cheamă la bară pe Savista oloaga.
Procurorul: Vă rog să vă spuneţi numele şi ocupaţia.
Savista: Mă numesc Savista oloaga, fără ocupaţie, fiind beteagă.
Procurorul: Ce v-a determinat să îi spuneţi atât Anei Baciu, cât şi lui George Bulbuc
despre o presupusă legătură dintre Ion şi Florica?
Savista:Eu nu ştiu prea multe cuvinte din acestea mari, domnu’ procuror; eu stiu numai
ce-am văzut. Şi pentru că George m-a găzduit, mi-a dat să manânc şi m-a tratat ca pe un om şi
nu ca pe un câine de pripas, am crezut de cuviinţă să-l avertizez că Ion îi fură nevasta. Cât
despre Ana, am crezut că o pot determina să-l părăsească, arătându-I astfel ce fel de om îi este
bărbatul.
Apoi urmează întrebarea apărării.

4) Întrebări adresate lui Ion

- Ion Pop, ce te-a determinat să te căsătoreşti cu Ana, deşi ştiai prea bine că o iubeşti pe
Florica?
- Care a fost motivul pentru care ai încercat să-ţi însuşeşti necuvenit pământul vecinului
tău, Simion Lungu?
- Cum explici purtarea faţă de soţia ta, Ana, pe care ai batjocorit-o, bătut-o şi umilit-o în
faţa părintelui, a socrilor şi a vecinilor, deşi era însărcinată cu propriu-ţi copil?
- De ce, în ultimă instanţă, nesimţindu-te răspunzător de moartea Anei şi a copilului, ai
continuat şi insistat să menţii relaţia cu Florica, punându-l astfel pe soţul acesteia în situaţia de
a-şi apăra căsnicia cu orice preţ?
1) Întrebare adresată lui Titu Herdelea
- D-le Herdelea, nu cumva sfatul pe care l-aţi dat lui Ion avea un înţeles ascuns? Nu-i
aşa că i-aţi sugerat că ceea ce nu poate fi obţinut pe cale amiabilă se poate smulge cu forţa
atunci când ştii cum trebuie să procedezi?
- Nu cumva aţi fost cumva complicele moral al acestui om în acţiunea sa de seducere a
Anei?

2) Întrebare adresată lui Zaharia Herdelea

- D-le Herdelea, de ce aţi cedat rugămiţilor inculpatului şi i-aţi redactat plângerea? Nu
cumva aţi sperat că acesta vă va fi recunsocător şi vă va ajuta în conflictul pe care îl aveaţi cu
preotul satului? De ce nu aţi reacţionat în nici un fel când aţi asistat la molestarea soţiei sale?

3) Întrebare adresată Floricăi

- D-na Bulbuc, dvs. de ce l-aţi primit pe inculpat în casă în absenţa soţului, deşi ştiaţi că
acesta din urmă a avut un conflict serios cu el ? Nu cumva complotaţi împreună în vederea
suprimării acestuia şi căsătoriei dvs. cu acuzatul?

4) Întrebare adresată Mariei Herdelea

- D-na Herdelea, dvs. sunteţi femeie. Nu v-aţi gândit că una din fiicele dvs. ar fi putut fi
pusă în situaţia soţiei lui Ion, de a suferi umilinţe şi batjocuri din partea soţului şi a socrilor? De
ce nu aţi reacţionat în nici un fel când aţi asistat, fie şi indirect, la certurile familiei Pop?