Matei Millo

- Matei Millo s-a născut la 24/25 noiembrie 1814, la Stolniceni-Prăjescu, judeţul Iaşi.

- învaţă, iniţial, acasă, apoi parcurge studii la Iaşi, la pensionul lui Victor Cuenim (1833-1834), apoi
Academia Mihăileană (1835-1836), unde îi este profesor Gh. Asachi.

-la 10 aprilie 1834, debutează pe scenă, în sala Teatrului Franţuzesc, la serbarea dată în onoarea
generalului Kiseleff, care urmează să părasească Ţările Române, în “Serbarea păstorilor moldoveni”,
regizată de GheorgheAsachi. Millo joacă alături de Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache
Negri şi Alexandru Mavrocordat.

- in 1840, Matei Millo pleacă la Paris pentru a urma cursuri în economie politică şi inginerie, însă
joacă si roluri episodice la Teatrul Bobino. În această perioadă ia lecţii particulare, studiindu-i pe
maeştrii vremii – Lemaitre, Got, Bouffe, Rave.

- în anul 1945, revine în ţară fără. In 1946 este numit, alături de Nicolae Suţu, la conducerea teatrului
din Iaşi, unde înfiinţează „Şcoala declamatorie”, instituţie de teatru pentru instruirea tinerilor actori.

- Matei Millo devenine primul actor român care joacă un travesti, în prima operetă românească,
pe muzica lui Alexander Flechtenmacher.

- În anul 1852 se angajează, la Bucureşti, la Teatrul cel Mare, teatrul ce îi va fi concesionat de câteva
ori (1855-1866), ulterior fiind angajat şi la Catedra de mimică şi declamaţie a Conservatorului (1864-
1866). În anul 1877 devine prim-societar al Societăţii Dramatice a Teatrului Naţional din Bucureşti,
unde va îndeplini şi funcţia de director de scenă.

- A decedat la 9 septembrie 1896, la Bucureşti.

- Opera lui Matei Millo cuprinde o varietate de vodeviluri si piese scurte de natura politica si
patriotica, „Ştefan cel Mare” şi „Jianul căpitan de hoţi”, piese de divertisment, farse si comedii, „Apele
de la Văcăreşti”, „Millo mort, Millo viu”, „Haine vechi” sau „Zdrenţele politice”.

- Un lucru foarte important de menționat despre Matei Millo este acela că viața pe care o trăia în acel
moment al istoriei teatrului românesc nu este foarte diferită de cea pe care o trăim azi. Un exemplu
foarte bun este un moment din perioadă de directorat la Teatrul Național din București. Având nevoie
de bani pentru a plăti datoriile teatrului trimite la Guvern unul din angajații teatrului pentru a aduce la
cunoștință Ministrului Culturii decesul lui Matei Millo și pentru a obține astefel 25.000 lei, bani pentru
organizarea înmormântării. Minstrul trimite la Teatru un funcționar al guvernului pentru a aduce
omagii defunctului și pentru a înmâna suma cuvenită. Funcționarul găsește în foierul teatrului o
adevărată scenă tragică. Millo își regizează priveghiul folosind sicriul și coroanele de flori pe care le
avea în depozitele teatrului. Omagiile fiind depuse și banii primiți, Millo trimite Ministrului o
scrisoare pe care o încehie astfel:"Matei Millo, cel ce valorează mai mult mort decât viu".