Aspecte introductive

 Disciplină relativ tânără , existența antropologiei culturale ca

si câmp particular de cunoastere nu depășește cu mult un
secol .
 Putem localiza temporal apariția disciplinei spre sfarsitul
secolului XIX, iar in ceea ce priveste recunoașterea ei in
România , acest lucru s-a petrecut doar in urmă cu câteva
decenii , și în mod semnificativ doar dupa 1990.
 Face parte dintre științile sociale , nu insa intr-un mod lipsit
de ambiguitate : titulaturaei trimitela inrudiri dintre cele mai
diverse : antropologie sociala , sociologie ,etnografie studii
culturale .
 Dupa 1990 ca si in cazul altor deomenii, in România s-a
incercat ,,recuperearea” acestei discipline , ceea ce trimite
la recuperarea textelor fundamentake , a metodologiilor de
practicare a ei , a diferentelor curente si tradiții de gândire
care s-au dezvoltat în interiorul dsciplinei .

Arheologia:
 a)Include in primul rând varianta clasica pe care o
cunoaștem si noi , și care presupune combinarea izvoarelor
de arhiva cu cele materiale , provenite din excavari
deosebirea fața de arheologia istorica tine i primul rând
de ,,adâncimea “trecutului pe care_l are în vedere , in cazul
arheologiei antropologice vizându-se cu predilectie trecutul
recent .
 b) . arheologia indrustiala ce vizează întreprinderle de acest
tip , specifice diferitelor perioade : sisteme de irigatii ,
tehnologii de construcțieetc.
 c)Arheologia protecționistă care vizează evaluarea factorilor
de mediu care altereaza situsurile istorice sau preistorice :
de la pesteri pâna la orașe .
 Antropolgia fizică presupune :
 a) Primatologia , sau studiul vieții biologiei primatelor
( maimutelor in specila ) ;
 b) Paleontologia umana sau identificrea si studierea
fosilelor umane sau pre-umane ;
 c) Antropologia legala sau ramura care investighează
victimelor crimelor și accidentelor și care stabilește
partenitatea umană rin intermediu analielor genetice si , in
fine ,
 d) genetica populațiilor , care studiaza diferențele ereditare
in cadrul populației umane

Antropologia lingvistică

 Si acest domeniu este constituit din mai mai multe

subramuri :
 a) lingvistica istorica ; reconstituie originile limbajului și a
diferitelor familii de limbi
 b). lingvistica discriptiva este cea care studiaza gramatica si
sintaxa diferitelor limbi si
 c) sociolingvistica , care studiază utilizarea limbajului in
comportementul comunicativ al vieții cotidiene .

Antropologia culturală
 Este la rândul ei alcătuita din urmatoarele subremuri ;
 A) etnografia sau studiul cultulor contemprane ;
 B) Antropologia medicala ce studiază factorii biologici si
culturali in relatie cu starea de sanătate , boală si vindecare;
 C) Antropologia urbană studiază viața orașului , în special ,,
patologia urbană si
 D)Antropologia dezvoltării , care se concentreaza asupra
cauzelor subdezvoltării si a procesului dezvoltării țărilor din
Lumea a Treia .
 O scurta paranteza in legatură cu folosirea termenului
de ,,cultura” in loc de cel de ,, societate’’ : în antropologie
este o problemă de accent , antropologii preferând să
circumscrie grupurile umane ca societăti sau, mai adesea
datorită cercetării unor grupuri mici precis circumscrise spa
țial , ca microsocietăti are împărtășesc o cultură relativ
omogena distribuita și uniform interiorizată . Termenii
de ,,cultură’’ si ,, societate’’ sunt utilizați, prin urmare , in
foarte multe cazuri , ca sinonimi .

 Revenind la clasificările ,,naționale” amintite mai

sus ,trebuie precizat ca in traditi franceza studiul culturilor
este alocat la doua discipline înrudite , cosiderat insa intr-o
subordonare ierarhică : etnografia si etnologia .’’
Etnografia , scrie Claude Levi- Strauss, consta în observarea
și analiza grupurilor umane , considerate in particularitatea
lor , urmarind restituirea , cât mai fidelă cu putința a vietii
fiecreia dintre ele “. In ce priveste etnologia , ‘’ aceasta
flosește in mod comparativ documentele prezentate de
către etnograf”.
 Tradi tia engleza , pe de alta parte , aloca studiul culturii “
antropologiei sociale ‘’. Acesta este conceputa ca parte sau
subdiviziune a unei sociologiigenerale si iși concentrează
demersurile de cercetare asupra ansambluiui vetii unui
grup uman prin care perspeectiva diferitelor institutii sau
sisteme care subîntind ,, structura sociala’’ ; sistemul de
rudenie , organoizare politica , ritualuri , traditii cutume
priviteca instructii strecurate cu functii specifice care
constituie impreuna unitatea vietii sociale a grupului sau
comunitătii .