EXERCIȚII TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Disciplina Limba şi literatura română

Clasa a VII-a
I
Citeşte textul:
Frumoasă eşti, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară…

Când de sub frunze moarte ies

În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul* des
Cu gândurile mele…

Când strălucesc sub rouă grea

Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea,
Şi singură ca mine… (George Topîrceanu, Cântec)

*huceag=pădure mică, tânără și deasă

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

A.
1. Transcrie, din strofa a doua, două cuvinte ce conțin diftongi și un cuvânt ce conține vocale aflate în hiat.
6 puncte
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte

Cuvintele primăvară şi strălucesc, din versurile: Un vânt de primăvară… şi Când strălucesc sub rouă
grea, s-au format, pe rând, prin:

a. derivare; compunere; b. conversiune; derivare; c. compunere; derivare

3. Alcătuiește un enunț cu omonimul cuvântului mine din textul citat. 6 puncte

............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

4. Motivează folosirea cratimei în versul: Când umbra-i încă rară 6 puncte

............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

5. Completează tabelul următor, precizând valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în versul: Iar eu străbat huceagul des. 6 puncte

Valoarea morfologică Funcția sintactică

eu
străbat
des

B.
1. Precizează rima versurilor date. 6 puncte

1
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

2. Menționează o figură de stil și o imagine artistică identificate în ultima strofă a textului dat. 6 puncte
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

3. Explică, în 3 rânduri, semnificația versului: Şi singură ca mine… 6 puncte

...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................

II
Citește textul:
„Singur într-o barcă pescuia bătrânul pe Gulf-Stream și trecuseră optzeci și patru de zile fără să-i
cadă vreun pește. În primele patruzeci de zile îi ținuse tovărășie un băiat. Dar când s-a împlinit sorocul
acesta și pește tot n-au prins, părinții i-au spus băiatului, fără doar și poate, bătrânul e un salao, adică un om
mai ocolit de noroc nici că se mai află și, la porunca lor, băiatul a trecut pe altă barcă ce din prima
săptămână a prins trei pești mari. Tare se întrista băiatul văzându-l pe bătrân că vine zi de zi cu barca goală,
și de aceea îi ieșea de fiecare dată înainte să-i ajute să ducă fie colacii de saulă*, fie cangea și harponul, fie
pânza înfășurată în jurul catargului. Vela era peticită cu pânză de sac de făină și, așa înfășurată, părea
flamura nestrămutatei înfrângeri.
Bâtrânul era slab și deșirat și avea ceafa brăzdată de cute adânci. Pe obraji îi apăruseră pete cafenii,
ca un cancer nevătămător – isprava soarelui care se oglindește în marea tropicelor. Petele se întindeau mult
în jos, de o parte și de alta a feței, iar mâinile lui purtau urme adânc întipărite de la mânuitul peștelui greu
pe funii. Dar nici una din urme nu era de ieri, de azi, ci vechi, tare vechi, ca și eroziunile într-un pustiu fără
de viață.
Toate de pe el erau învechite, numai ochii nu, ochii lui de culoarea mării, veseli și neînfrânți.”
(Ernest Hemingway, Bătrânul și marea)
Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.
A. 1. Scrie sinonime potrivite pentru cuvintele:
tovărășie:
se oglindește:
cafenii:
2. Alege, prin subliniere, varianta corect despărțită în silabe:
săp-tă-mâ-nă/nes-tră-mu-ta-tei pe-scu-ia/co-la-cii în-fă-șu-ra-tă/e-ro-zi-u-ni-le
3. Precizează grupurile de sunete din următoarele cuvinte:
pescuia:
tovărășie:
i-au:

2
4. Completează tabelul următor pentru fiecare dintre cuvintele din text menționate în coloana din stânga și
subliniate în text:

Cuvântul Partea de vorbire Cazul

bătrânul

băiatului

-l

În marea

5. Construiește câte un enunț în care cuvântul „bătrân” să îndeplinească, pe rând, funcția sintactică de
complement prepozițional și de atribut substantival.
complement prepozițional:______________________________________________________________
atribut substantival:___________________________________________________________________
B. 1. Băiatul l-a însoțit pe bătrân timp de:
a. o săptămână
b. optzeci și patru de zile
c. patruzeci de zile
2. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din fragmentul dat.
Enunțul Adevărat Fals
Cuvântul salao denumește o persoană foarte norocoasă.
Bătrânul avea ochii albaștri.

3. Precizează, în două-trei enunțuri, tipul de narator, justificând alegerea făcută cu un exemplu din text.
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului principal, identificată în fragmentul de mai
sus, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență din text.
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

3
5. Construieşte două enunţuri în care cuvântul univers să aibă funcţia sintactică de nume predicativ şi
atribut.

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

III.
Citeşte textul:
,,A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se
învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți
oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deșert.
Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de
copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul
adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți
ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră.
Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit. Nu mai trecu mult și iată că împăratul
ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genunchi și-i zise:
- Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu
ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra
cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai
am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap.
Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui,
nu scapă nepedepsit.”
( Aleodor Impărat)
1. Formulați două idei principale din fragmentul dat.
2. Realizați enunţuri prin care substantivul ,,copil“ să aibă funcţia sintactică de complement direct,
complement indirect, atribut, nume predicativ și subiect.

3. Transcrie, din textul dat, o trăsătură a lui Aleodor.

4. Scrieţi sinonime potrivite în context pentru cuvintele: căruntețe şi veselească .
5. Numiţi grupurile de sunete(diftong, triftong, hiat) care există în cuvintele: nevoie, creştea, moşia,
picioarele.
6. Precizați valoarea morfologică (partea de vorbire) a cuvintelor subliniate din text.
7. Identificați funcția sintactică a cuvintelor subliniate: ,, Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe
genunchi și-i zise:”.
8. Aduceţi trei argumente în sprijinul afirmaţiei ca textul dat este epic (narativ).
9. Precizează modul și timpul verbelor: să zicem, chemau, mergem, de mâncat, culegând, aş citi,
pleacă!

IV.

Citeşte textul:
„Popota” unde suntem acum e într-o odaie mică, sătească, mai sus decât toate satele românești din munte.
E abia mai mare ca o colibă, văruită în alb, cu două paturi înguste la perete, acoperite cu velințe vechi, și
care acum ne slujesc și drept scaune de masă. O lampă de „gaz” dă o lumină gălbuie, aproape la fel de
leșinată ca a vinului, din paharele mari de apă, de dinainte. Masa e firește, de brad, ca la cârciumile de drum
mare și acoperită cu pânză țărănească. Cum fiecare ofițer are tacâmul lui de acasă, ales cu dinadins de
4
proastă calitate, „că se pierde”, avem dinainte o împerechere de farfurii, cuțite și pahare, adunate parcă de
prin bâlci. Toți cei paisprezece ofițeri ai batalionului de acoperire suntem îngrămădiți aci și, în așteptarea
cafelelor, se continuă, fără ca nimeni să se sinchisească de fumăria în care ne găsim, discuția începută odată
cu masa și iscată de o gazetă adusă de la aprovizionare.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu
1. Precizați două trăsături ale popotei.
2. Realizați enunţuri prin care substantivul ofițer să aibă funcţia sintactică de complement
prepozițional, complement indirect, atribut substantival genitival și subiect.
3. Scrieţi sinonime potrivite în context pentru cuvintele: odaie şi îngrămădiți
4. Numiţi grupurile de sunete (diftong, triftong, hiat) care există în cuvintele: odaie, două, scaune,
aprovizionare

5. Precizați valoarea morfologică (partea de vorbire) a cuvintelor subliniate din text. 1p

6. Identificați funcția sintactică a cuvintelor subliniate: O lampă de „gaz” dă o lumină gălbuie

7. Scrieți tipul de text din care face parte acest fragment.

V.
Se dă textul :
Johnny Clinton dormea când nava cu pernă de aer se ivi deasupra văii alunecând de-a lungul
vechii bariere. Şuieratul care se auzi în noapte nu-l deranja; era zgomotul pe care îl auzise o viaţă
întreagă. Pentru orice băiat din secolul XXI, acesta era un sunet magic, care evoca ţări îndepărtate, şi
cargouri stranii aduse de primele nave ce se deplasau cu aceeaşi uşurinţă atât pe apă, cât şi pe uscat.
Nu, zgomotul familiar al jeturilor de aer n-avea cum să-l trezească, deşi uneori îi putea tulbura
visele. Dar de această dată ţiuitul se opri brusc, acolo, în mijlocul Căii Transcontinentale 21. Era de ajuns
însă ca Johnny să se ridice în capul oaselor, să se frece la ochi şi să privească buimac în noapte. Ce putea
să se fi întâmplat? Era oare posibil ca una din marile nave, care făceau curse pe uscat, să se fi oprit
tocmai acolo, la sute de kilometri depărtare de cel mai apropiat capăt de linie?
Ei bine, nu există decât un singur mod de-a afla. Ezită un moment şi fiori reci îl străbătură tot
timpul când se gândi la frigul de afară. Îşi luă apoi inima în dinţi, îşi aruncă o pătură pe umeri, deschise
uşor uşa de la verandă şi ieşi.
Era o noapte frumoasă şi rece, iar luna, al cărei disc era aproape întreg, scălda în lumină fiecare
colţişor al văii adormite. Johnny se afla în partea de sud a casei şi nu vedea bariera, dar veranda
înconjura în întregime clădirea de modă veche, şi în doar câteva secunde se strecură spre latura de nord.
Încercă să nu facă nici un zgomot în timp ce trecea prin dreptul dormitoarelor mătuşii şi verilor săi. Ştia ce
s-ar fi întâmplat dacă aceştia s-ar fi trezit. Dar dinăuntru se auzeau netulburate sforăiturile nesuferitelor
sale rude. Dormeau vegheaţi de razele reci ale lunii şi nici măcar nu tresăriră când el se furişă tiptil prin
dreptul ferestrelor. Uită însă imediat de existenţa lor, pentru că nava era într-adevăr acolo, nu visase.
(Arthur C. Clarke, INSULA DELFINILOR)

5
 1. Precizează modul și timpul următoarelor verbelor subliniate în text.
2. Precizează valoarea verbului a fi din secvențele:
Acesta era un sunet magic
Să se fi oprit
Nava era într-adevăr acolo
3. Transcrie din text două predicate verbale și două predicate nominale.
4. Construiește trei enunțuri cu diferite verbe copulative.
5. Identifică în text trei verbe la conjugări diferite, precizându-le.
6. Analizează morfologico-sintactic ultimele trei verbe din text.

VI.
1. În enunţul: Iată marea, substantivul „marea” are funcţia sintactică de:
a) subiect
b) complementul direct
c) substantiv în vocativ fără funcţie sintactică
Ce funcţie sintactică are verbul „strigându-se” din enunţul: El auzea strigându-se:
a) predicat verbal
b) complement direct
c) subiect
În enunţul „Se aude zgomotul”, substantivul „zgomotul” are funcţia sintactică de:
a) complement indirect
b) complement direct
c) subiect

2. Completaţi spaţiile libere cu substantive în cazul dativ şi precizaţi funcţia sintactică a acestora.
Am trimis _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ o felicitare de ziua ei.
Am împrumutat _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ o carte.
A comunicat _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ce a lucrat în ziua respectivă.
Dansul place _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
I-a comunicat _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ hotărârea luată.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ i s-a părut că ceilalţi îi ascund adevărul.

3. Identificaţi complementele necircumstanţiale şi cele circumstanţiale analizându-le din punct de

vedere sintactic şi morfologic.
„Familia Moromete se întoarse mai devreme de la câmp. Când ajunseră acasă,
Paraschiv, cel mai mare dintre copii, se dăduse jos din căruţă, lăsase pe alţii să deshame şi să dea jos
uneltele, iar el întinsese pe prispă o haină veche şi se culcase peste ea gemând. La fel făcuse şi al doilea
fiu, Nilă, intrase în casă şi după ce se aruncase într-un pat, începuse şi el să geamă, dar mai tare ca
fratele său.”
(M. Preda)
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
________________
___________________________________________________________________________________
4. Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi cuvintele asupra, deasupra cu valoare de prepoziţie şi cu
valoare de adverb.
6
 ____________________________________ ____________________________________
____________________________________ ____________________________________

5. Subliniază forma corectă:

 A fost odată / o dată un moş şi o babă
 Vine i-ar / iar la noi
 Şi-au dat întâlnire la ora / orele 1800

6. Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul băiat să fie complement indirect în cazurile acuzativ
şi dativ.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
________

7. Identificaţi părţile de propoziţie subliniate şi arătaţi prin ce sunt exprimate:

a) Plecarea precipitată din oraş l-a mirat. _____________________________________
b) Codrul din împrejurimi era întunecos. _____________________________________
c) Din faţa casei se auzeau zgomote. _____________________________________
d) El mă privea din faţă. _____________________________________
e) Am fost la învăţat. _____________________________________
f) Am de învăţat. _____________________________________
g) El priveşte înainte. _____________________________________
h) Înaintea ochilor există un semafor. _____________________________________
8. Construiţi propoziţii în care cuvântul băiat (articulat sau nearticulat) să exprime funcţii sintactice de:
Complement direct:
Complement indirect:
Complement circumstanțial de timp:
Complement circumstanțial de loc:
Complement circumstanțial de mod:

VII.

1.Alcătuiește propoziții în care substantivul soare să fie pe rând la toate cazurile:

N:
Ac:
G:
D:
V:
2. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate:
Mărțișorul înseamnă speranță.
Glasul primăverii se aude.
I-am dăruit mamei o floare.
Am cumpărat flori pentru bunica.
Primăvară, bine ai venit!
3. Alcătuiește propoziții în care să respecți cerințele:
- substantivul carte, cazul Ac, funcția sintactică de complement direct;
-
7
- substantivul ghiocel, cazul G, funcția sintactică de atribut substantival genitival;
-
4. Precizează regimul cazual al următoarelor prepoziții / locuțiuni prepoziționale:

- de la: - în fața: - grație:

- deasupra: - mulțumită: - prin:
- înaintea: - datorită: - față de:

5. Analizează cuvintele subliniate:

Primăvara este anotimpul bucuriei când natura renaște, iar ghioceii gingași zâmbesc oamenilor dăruindu-le
speranță.