Unitatea de învățare 13 - 2 ore

MOTIVAȚIA MUNCII

Introducere:

Motivaţia este centrul vital al activităţii economice şi având în vedere că în

ultimii ani se manifestă tendinţa de a stabili pentru o anumită categorie sau grup de
trebuinţe (nevoi) o anumită formă de motivaţie a muncii (economică, psihosocială,
profesională şi morală), în cadrul acestei unități de învățare am abordat conţinutul
şi formele motivaţiei muncii.

Obiective:

• Definirea motivației muncii, prezentarea formelor și dimensiunilor sale;

• Prezentarea clasificării motivației în raport cu diferite criterii de clasificare.

Cuprins:

13.1. Motivaţia muncii; conţinut şi forme

13.1. MOTIVAŢIA MUNCII; CONŢINUT ŞI FORME

„În înţelesul său larg (universal), motivaţia este definită ca totalitatea

mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conştientizate
sau neconştientizate, simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte. Motivul
este, de asemenea, definit ca mobilul care alege dintre deprinderile existente pe
aceea care va fi actualizată.
Motivaţia este centrul vital al activităţii economice. Un sistem economic, de la
cel mai simplu până la cel mai complex, este de neconceput fără motivaţii, adică
fără factor stimulator intern care să-i asigure funcţionalitatea normală” (Aurel
Iancu - Tratat de economie, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 1993, p.204).
În ultimii ani se manifestă tendinţa de a stabili pentru o anumită categorie
sau grup de trebuinţe (nevoi) o anumită formă de motivaţie. Din această
perspectivă apreciem că diferitelor categorii de trebuinţe din „PIRAMIDA
TREBUINŢELOR” li se pot asocia anumite forme ale motivaţiei muncii.

Categoria de trebuinţe Forma de motivaţie

Autoactualizare, concordanţă şi împlinire Morală
personală
Estetice
Cognitive, de creaţie Profesională
Apreciere, stimă şi consideraţie Psihosocială
Afiliere la un grup şi acceptare într-o anume
Colectivitate
Securitatea existenţei Economică
Fiziologice
Schema nr. 13.1. Formele de motivaţie şi categoriile de trebuinţe

Din schema prezentată rezultă că se pot sintetiza patru forme de motivare a

muncii, respectiv economică, psihosocială, profesională şi morală.
Indiferent de formele acesteia, motivaţia are două dimensiuni:
a) Motivele, ca expresie a trebuinţelor, respectiv a nevoilor şi aşteptărilor
oamenilor; în mod concret, nevoile desemnează ceea ce oamenii nu au, iar
aşteptările, ceea ce cred că vor obţine ca urmare a muncii efectuate;
b) Stimulentele, recompensele, care sunt rezultanta relaţiilor dintre muncă
şi capital, intermediate de echipa managerială; chiar dacă acestea din urmă sunt
dependente de mediul exterior al individului, ele sunt la fel de hotărâtoare în
motivarea muncii.
Teoria şi practica motivaţiei muncii au consacrat existenţa unor elemente
comune. Fără a ne propune detalierea acestora, considerăm utilă prezentarea în
scheme simplificate, după următoarele 3 criterii: natura recompenselor şi a
efectelor, sursa
care le generează şi gradul de implicare a cunoaşterii şi a afectivităţii în
procesul motivaţional.
În raport de natura recompenselor şi a efectelor acestora, întâlnim motivaţia
pozitivă şi motivaţia negativă.
Motivaţia pozitivă constă în realizarea unei legături directe între rezultatele
muncii şi satisfacţia acesteia, respectiv recompensarea şi încurajarea obţinerii
oricărui rezultat util, performant (ex.: creşterea câştigului salarial ca urmare a
reducerii costurilor de producţie, a sporirii calităţii etc.). În schimb, motivaţia
negativă are în vedere utilizarea unor factori bazaţi pe sancţiuni sau ameninţări în
situaţia obţinerii în muncă a unor rezultate în scădere sau negative (ex.:
diminuarea câştigului salarial ca urmare a nerealizării producţiei fizice, a depăşirii
consumurilor specifice, a întârzierilor de la programul de muncă etc.).
În funcţie de sursa care declanşează motivele şi stabileşte stimulentele, există
motivaţie intrinsecă şi motivaţie extrinsecă.
Motivaţia intrinsecă este aceea care are ca sursă obiective, scopuri proprii
individului în cauză, provenite din concepţia sa despre viaţă sau din munca
desfăşurată (ex.: obţinerea unor câştiguri economico - financiare asociate stării de
performanţă, nu numai pentru a-şi mări câştigul salarial, ci şi pentru sau îndeosebi
datorită faptului că desfăşoară munca, activitatea care-i face plăcere).
Motivaţia extrinsecă are ca sursă scopuri determinate de forţe exterioare
individului sau muncii desfăşurate (ex.: participă la muncă nu atât pentru a obţine
un câştig salarial, cât pentru a scăpa de presiunea părinţilor, a familiei).
În raport de gradul de implicare a cunoaşterii şi a afectivităţii, distingem
motivaţia cognitivă şi motivaţia afectivă.
Motivaţia cognitivă presupune ca procesul muncii să fie dominat de ideea de
cunoaştere, de creaţie, de a inova şi inventa (ex.: participarea la muncă aproape în
exclusivitate pentru a crea, pentru a inventa, inclusiv din plăcerea de a explica
altora, de a rezolva diferitele probleme) din raţiunea „lucrului bine făcut”.
Motivaţia afectivă este proprie individului care obţine rezultate performante,
dar nu ca urmare a „pornirilor interioare”, ci din ideea „de a fi acceptat, apreciat,
de regulă, în lumea creatorilor (ex.: munca pentru a ocupa o funcţie superioară, nu
atât pentru a-şi mări venitul salarial, cât pentru a demonstra celorlalţi că este
preocupat de performanţă şi că este capabil).
Conştienţi de faptul că o strategie de motivare a muncii trebuie puternic
individualizată, personalizată, cu riscul simplificării problematicii, propunem
următoarea structură a componentelor:
 Sc
he
m
a
nr.
13.2.

Trecerea de la o componentă la alta nu este liniară, după cum o anume

formă de
 motivaţie, într-o anumită situaţie dată nu conţine toate componentele. În
consecinţă, conturarea unei anumite strategii de motivare a muncii, acţiune
deosebit de complexă, nu trebuie să se bazeze pe „imitaţii”, ci pe analize riguroase
şi pe un control constant al rezultatelor, în raport de care, atunci când este cazul, să
se intervină rapid şi eficient.

Test de autoevaluare 1.
Care sunt categoriile de trebuințe asociate celor 4 forme de motivație a muncii
(economică, psihosocială, profesională și morală) ?

Lucrare de verificare:

1. Definiți motivația.
2. Care sunt formele motivației muncii? Dar dimensiunile acesteia?
3. Clasificați motivațiile după: natura recompenselor și a efectelor acestora; sursa
care declanșează motivele și stabilește stimulentele; gradul de implicare a
cunoașterii și a afectivității.

Răspunsurile la testele de autoevaluare:

1. Celor 4 forme de motivație a muncii, li se pot asocia categorii de trebuințe.

Astfel, pentru motivația:
- morală (avem trebuințele de autoactualizare, concordanță și împlinire personală;
estetice);
- profesională (cognitive, de creație);
- psihosocială (apreciere, stimă și considerație; afiliere la un grup și acceptare într-o
anume colectivitate);
- economică (securitatea existenței; fiziologice).

Rezumat:

În înteles larg (universal), motivaţia este definită ca totalitatea mobilurilor

interne ale conduitei, fie ca sunt înnăscute sau dobândite, conştientizate sau
neconştientizate, simple trebuinţe fiziologice sau idealuri abstracte.
 Diferitelor categorii de trebuinţe din ,,Piramida trebuinţelor” li se pot asocia
anumite forme ale motivaţiei muncii (economică, psihosocială, profesională
şi morală).
Indiferent de formele acesteia, motivaţia are două dimensiuni:
a) Motivele, ca expresie a trebuinţelor, respectiv a nevoilor şi aşteptărilor
oamenilor;
b) Stimulentele, recompensele, care sunt rezultanta relaţiilor dintre muncă
şi capital, intermediate de echipa managerială.
În raport de natura recompenselor şi a efectelor acestora, întâlnim
motivaţia pozitivă şi motivaţia negativă.
Motivaţia pozitivă constă în realizarea unei legături directe între rezultatele
muncii şi satisfacţia acesteia, respectiv recompensarea şi încurajarea obţinerii
oricărui rezultat util, performant.
Motivaţia negativă are în vedere utilizarea unor factori bazaţi pe sancţiuni
sau ameninţări în situaţia obţinerii în muncă a unor rezultate în scădere sau
negative.
În funcţie de sursa care declanşează motivele şi stabileşte stimulentele,
există motivatie intrinsecă şi motivaţie extrinsecă.
Motivaţia intrinsecă este aceea care are ca sursă obiective, scopuri proprii
individului în cauză, provenite din concepţia sa despre viaţă sau din munca
desfăşurată.
Motivaţia extrinsecă are ca sursă scopuri determinate de forţe exterioare
individului sau muncii desfăşurate.
În raport cu gradul de implicare a cunoaşterii şi a afectivităţii, distingem:
Motivaţia cognitivă, presupune ca procesul muncii să fie dominat de ideea de
cunoaştere, de creaţie, de a inova şi inventa.
Motivaţia afectivă este proprie individului care obţine rezultate performante,
dar nu ca urmare a ,,pornirilor interioare”, ci din ideea ,,de a fi acceptat,
apreciat, de regulă, în lumea creatorilor.

Bibliografie:

• Aceleanu, Mirela Ionela;- Strategii și politici de ocupare în contextul pieței

Crețu, Alina Ștefania actuale a muncii, Editura A.S.E., București, 2010;
• Alain de Botton -Desfătările și mâhnirile muncii, Editura Vellant,
• Andrew, James P.; București, 2017;
Sirkin, Harold L. - Recompense, Editura All, 2011;
• Begg, David; -Economics, McGraw - Hill Book co., New York,
Fischer,Stanley; 1987;
 Rudiger, Dornbusch
• Brîndușoiu, Cătălina Nicoleta - Recrutarea și selecția angajaților. Strategii
pentru performanța în servicii, Editura A.S.E., București, 2012;
• Crețu, Alina Ștefania -Flexibilizarea pieței muncii, Editura A.S.E., București,
2010;
• Deaconu, Alecxandrina;- Dezvoltarea resurselor umane, Editura A.S.E.,
Lefter, Viorel; București, 2012;
Manolescu, Aurel;
Marinaș, Cristian;
Puia, Ramona;
Marin, Irinel
• Friedman,Milton - Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 1995;
• Fowler, Susan - Noua știință a motivării, Editura Publică,
București,2016;
• Hubbard, L. Ron - Mijloace pentru locul de muncă, Editura Mix, Cristian,
2006;
• Șerban, Andreea Claudia- Analiza rigidităților pieței muncii în România,
Editura A.S.E., București, 2015;
• Mercier, Jean - Pierre - Motivarea - secretul competitivității, Editura C.
H.Beck, București, 2013;
• Pink, Daniel - Ce anume ne motivează cu adevărat, Editura Publică,
București, 2011;
• Suciu, Cristina - - Dezvoltarea economică şi investișia în educație, în
Martha „Economie”, ediţia a cincea, Editura Economică,
Bucureşti, 2000.