Modele economico-

matematice
“A te lupta cu tine însuţi e lupta cea mai grea; a te învinge pe tine însuţi
este biruinţa cea mai frumoasă.”
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz 1646-1716

„Cea mai înverșunată luptă este cu tine însuți; te afli în ambele tabere.”
Voltaire 1694-1778
Gandirea matematica in stiinta conducerii
• Matematica si activitatea economica se afla intr-o relatie duala:

Stiintele economice, inclusiv stiinta conducerii, se matematizeaza

intr-un ritm rapid, iar matematicile se inspira din mediul economic si
social.
• Complexitatea proceselor economice, cursa
pentru suprematie pe piata fac imposibila
rezolvarea problemelor prin arta conducerii, cu
ajutorul intuitei si a judecatii obisnuite.

.
• Devine astfel necesara elaborarea stiintifica a
deciziei pe baza unor calcule efectuate cu
marimi masurabile si cuantificabile, avand ca
scop alegerea acelei variante care conduce la
solutia optima.
• Deciziile operative, fundamentate stiintific, prin
efectele lor imediate sau propagate in timp fac
posibila gestionarea corecta a resurselor si asigura
implicit atingerea obiectivului propus.

• Instrumentele software actuale bazate pe modele

matematice adecvate consacrate sunt de un real folos
in luarea deciziilor din orice domeniu de activitate.
• ÓPTIM, -Ă, optimi, -e, Cel mai bun sau foarte bun (adecvat,
adj.

potrivit, indicat etc.). ♦ Care asigură cea mai mare eficiență

Spec.

economică, care corespunde cel mai bine intereselor

economice urmărite. – Din fr. optime, lat. optimus.
Rolul modelarii in stiinta conducerii
• Modelarea matematica este folosita de manager ca o alternativa la
experiment, utilizat de stiintele exacte.
• Experimentul, adica modificarea fizica a valorilor variabilei, nu este
rational in cazul problemelor economice, militare, guvernamentale,
sisteme ce nu pot fi supuse, in ansamblu, experientelor.

• O firma nu-si poate permite riscul falimentului de dragul

experimentului.
• Modelul este o imagine intuitiva si totusi riguroasa a fenomenului
studiat, care pune in evidenta legaturi si legitati greu de gasit in alt fel.

• Esenta modelarii consta in inlocuirea procesului real studiat printr-un

model mai accesibil studiului.
 Matematica modele matematice
• Cele mai reusite modele sunt modelele matematice:
➢datorita capacitatii de a exprima esentialul intr-o maniera riguroasa;

➢din cauza posibilitatii de a fi aplicate pe un sistem de calcul, alcatuind

impreuna un instrument de investigare stiintifica fara precedent.
Schema generala de construire a unui model
matematic
 Multimea numerelor reale (R)
• Intervale in R:


[a; b] = x  R a  x  b

[a; b) =  x  R a  x  b

(a; b] =  x  R a  x  b

(a; b) =  x  R a  x  b
Multimea numerelor reale si intervalele de
numere reale sunt multimi dense si continue
• Investitiile in anul 2018 a 45 firme de panificatie sunt:
Volum Numar de
investitii (mii firme
Euro)
[20; 30] 8
(30; 40] 12
(40; 50] 15
(50; 60] 10
• Aflati media investitiilor celor 45 firme. Am grupat firmele in patru grupe
dupa volumul investitiilor in anul 2018.
Axa numerelor reale
Definitie:
Se numeste axa de coordonate o dreapta pe care am fixat:
✓Un punct numit origine
✓O unitate de masura
✓Sensul de parcurgere
Observatie:
• Intre punctele unei drepte si numerele reale exista o corespondenta
biunivoca ↔
oricarui punct de pe dreapta ii corespunde un unic numar real si
reciproc, oricarui numar real ii ccorespunde un unic punct de pe
dreapta.

Numarul care corespunde unui punct pe axa se numeste COORDONATA

sau ABSCISA PUNCTULUI.
A=punct si 𝑥𝐴 = numar real
Def:
• Doua axe care se intersecteaza in origine si sunt perpendiculare
formeaza un sistem ortogonal (sau cartezian) de axe de coordonate.
Reprezentarea grafica a solutiilor ec de gr 1 cu
2 necunoscute este o dreapta
 ECUATIA BUGETULUI
• Un consummator dispune de o suma 40 u.m. pe care o consuma
cumparand doua bunuri x si y.
Preturile unitare ale celor doua bunuri sunt 𝑃𝑥 , respectiv 𝑃𝑦 .
Aflati cum isi poate cheltui acesta banii?
Dreapta bugetului
 Aplicatie:
1) Considerăm un consumator cu un venit disponibil V= 100, care are de ales între două bunuri
X și Y, având prețurile Px=5 și Py= 10.
a) Reprezentaţi grafic dreapta bugetului.
b) Presupunem o crestere a venitului de la 100 la 200. reprezentaţi in acelasi grafic noua
dreapta a bugetului
c) aceeasi intrebare, daca pretul lui X creste de la 5 la 10
d) aceeasi intrebare, daca pretul lui Y scade de la 10 la 8
e) În situația de la punctul a), reprezentati in grafic combinatiile X= 5 si Y= 10, respectiv
X=10 si Y=8. Ce puteti spune despre cele doua combinatii din punct de vedere al
accesibilitatii?
f) pastrand pretul lui X constant, Px=5 si venitul V= 100, gasiti pretul lui Y pentru care
combinatia X=10 si Y=8 este accesibila (se afla pe dreapta bugetului
Siteme de doua ecuatii liniare cu doua
necunoscute

2x-y=-4
2x-y=0
Sistemul are o unica solutie
x=2; y=1

x=y+1
x+2y=4
 2x-y=-4
2x-y=0

d//g  sistemul nu are soluţii

 3x+3y=3
x+y=1

d=g  sistemul are o infinitate de soluţii

Pretul de echilibru
The Supply Curve
Price S
($ per unit)
The Supply
Curve Graphically

P2
The supply curve slopes
P1 upward demonstrating that
at higher prices firms
will increase output

Q1 Q2 Quantity
©2005 Pearson Education, Inc. Chapter 2 31
 The Demand Curve
Price
($ per unit) The demand curve slopes
downward demonstrating
that consumers are willing
to buy more at a lower price
as the product becomes
relatively cheaper.
P2

P1

Q1 Q2 Quantity
©2005 Pearson Education, Inc. Chapter 2 32
An Efficient Market for Pizza

Price (dollars per pizza)

Consumer S
25 surplus

20
Equilibrium
15

10

5 Producer
Equilibrium D
surplus quantity

0 5 10 15 20
Quantity (thousands of pizzas per day)
 Aplicatie:
1) Reprezentati grafic in acelasi sistem de axe de coordonate functiile cerere si oferta si aflati
cantitatea de echilibru respectiv pretul de echilibru .
Cantitatea oferita = Qo
Cantitatea ceruta= Qc
Qo=124+1,5p
Qc=189-2,5p, unde p=pret unitar
Pragul de rentabilitate
• Punctul de rentabilitate (pragul de rentabilitate) este punctul în care
compania nu are pierderi sau profit. Poate fi exprimat fie în termeni
de cantitate de producție, fie de nivel de venit.
• CT = CV + CF ( Costul total=Costuri variabile + Cost fix )
• VT = P x q (Venit total=Pret x Cantitate de marfa)
• In punctul de rentabilitate, VT= CT echivalent cu VT - CT = 0.
• P · q =CV + CF, unde qe = cantitatea de marfa pentru care se atinge
punctul de rentabilitate si P=pret unitar.
• p · q – c · q = CF, ( CF = Costuri fixe, c=costuri variabile unitare )
• q(P – c) = CF, ( P = pret unitar de vanzare )
• qe = CF/(P-c)
Aplicatie:
Costurile fixe pentru fabicarea unui bun sunt 10000 lei si costurile
variabile sunt 5lei/unitate produs. Pretul de vanzare este de 10
lei/unitate.
• Scrieti expresiile functiilot venit total (VT), cost total (CT) si profit total
(PT) in functie de Q=cantitate fabricata.
• Găsiți punctul de rentabilitate pentru nivelul productiei și volumul
vânzărilor (CT=VT ↔ T=0).
• Reprezentati grafic VT (venitul total), CT (costul total), PT (profitul
total), CF (costul fix) si CV (costurile variabile).
Rezolvare:
• CT = CV + CF
• VT = P · Q
• PT= VT – CT
• CT = 5Q + 10000
• VT = 10Q
• PT = 10Q – (5Q + 10000) = 5Q – 10000
• In punctul de rentabilitate VT = CT ( TR = TC), adica PT=0
• 10Q = 5Q + 10000
• 5Q – 10000 = 0
• Qe = 10000/5
• Qe = 2000 unitati, adica Breakeven Quantity ( nivelul productiei de echilibru)
este 2000 u.
• Volumul vânzărilor = 2000 X 10 = 20.000 unitati monetare (lei)