5 Respondedor

Proprietate Literară, 1944,
de V. T. Houteff
Toate drepturile rezervate
Pentru ca oricine are sete pentru adevăr să o poată

obține, această broșură de întrebări și răspunsuri este
trimisă fără plată, ca un serviciu creștin. Cereți-o. Ea
cere doar un singur lucru, obligația sufletului de a
cerceta toate lucrurile și de a păstra ce este bun.
Singurele corzi care vin cu această ofertă gratis sunt
firele de aur ale Edenului și corzile roșii ale Calvarului -
legăturile care unesc.
Nume și adrese ale adventiștilor de ziua a șaptea vor fi

apreciate.
Asociația de Editură Universală

2500 Md. Carmel Dr.
Waco Tx, 76710
1800-72977494
254-7517495
www.davidiantoday.org
2
RĂSPUNZĂTORUL
Carte Nr. 5
Întrebări și răspunsuri cu privire la subiecte ale

Adevărului prezent, în interesul fraților adventiști de
ziua a șaptea și al cititorilor
Toiagul Păstorului
De V.T. Houteff
Acest „scriitor”, însărcinat cu împărăția cerurilor,

„scoate… lucruri noi și lucruri vechi”.
Mat. 13:52.
Acum să-L „sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca

Domn. Fiți totdeauna gata să răspundeți oricui vă cere
socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândețe și
teamă”. 1 Pet. 03:15
3
CUPRINS
Este educația dăunătoare? …………….......5 Ar trebui un creștin să intre în
Ce este religia? …………………..............21 sindicate? ….........................................….64
Este nevoie de o viziune? ……………….27 Este incorect a avea asigurare
Poate cineva să găsească adevărul pe proprietate? …......................................65
fără a avea viziuni – fiind in transă? …....28 Ce spuneți despre cumpărarea
De ce este nevoie de o judecată? ……......30 bonurilor de apărare?.................................66
Este "El", sau să așteptăm pe altul? …......31 A saluta sau a nu saluta?........................... 67
Ar trebui să fim economi și Este creștinesc patriotismul? …………....70
să evităm mândria? ...................................33 A vota pentru sau împotriva pensiilor? .....73
Un model afară din lume sau și în Este potrivit pentru un creștin să voteze? .75
lume? ........................................................34 Ce se întâmplă cu folosirea de lapte
Ar trebui ondulat părul? ……………........35 și ouă? .......................................................76
Pantaloni sau fuste? ………………..........35 Ar trebui să avem vite și păsări de curte?..77
Este etalarea un păcat? ….........................37 Ce este rău în a mânca carne curată? …....78
Trebuie femeia să își lase pălăria pe Sunt toate condimentele
cap când Bărbatul și-o dă jos?..................38 dăunătoare sănătății? .................................81
Cum rămâne cu Sfânta Cină? ……..…....39 Ce identifică pe cineva ca un
Care este darul meu? ………………….....40 davidian adventist de ziua a șaptea?..........82
Cum rămâne cu primirea cadourilor.…….42 Trebuie să ating perfecțiunea mai întâi? ...83
Cum poate cineva sta în picioare dacă are Trebuie ca botezul să preceadă
în plan să cadă? …................................…42 certificatul de membru?.............................83
Cum ar trebui să ne rugăm? ………......…43 Este cineva membru fără certificatul
Vom fi îngâmfați și inactivi?.....................44 de membru?...............................................84
Când să scriem și când să nu scriem?........45 Cine poate deține o funcție? …….............84
Cine ne va da plata noastră? ……...…......47 Al cui este planul de a scoate bani? ..........84
A paște doar oile sau și mielușieii? ..........49 Ce se întâmplă dacă nu am zecime
De ce nu lucrăm pentru lume dacă pentru a da? ..............................................85
avem timp extra?.......................................50 A zeciui sau a nu zeciui? …………..........85
Care tratate sunt pentru Sunt scutite de zecime veniturile mici?.....86
persoane neadventiste? .............................51 Sunt păpușile idoli? ………………..........87
Ce să studiem? ……………......................51 Cum rămâne cu jocurile? ……………......88
Este sigur a lansa provocări?.................... 52 Vor fi înviați între cei 144.000? ……........89
Ce înseamnă „ceea ce este publicat”?........55 Sunt cei 144.000 doar iudei înfiați? ……..90
Cum dovediți că uciderea este literală? …56 Ce înseamnă „Muntele cel Sfânt”? ……...91
Sunt toate darurile între noi acum? ….......58 Cum să te înscrii la Institut? …....…….....92
Ce va face omul înțelept? ………….........59 Trebuie să aștepți până după
Este impozabil? ……………………….....62 serviciul militar sau să te înscrii înainte?...93
Cum rămâne cu Care va fi următorul pas? …………..........94
beneficiile guvernamentale?......................63
4
ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
ESTE EDUCAȚIA DĂUNĂTOARE?
Întrebarea nr. 108:
Ce este în neregulă cu educația? De ce scoate atât de
mulți neadaptați? Nu îmi asum un risc periculos
dacă îmi trimit copiii la școală?
Răspuns:
Problema nu este cu educația în sine, ci mai degrabă
cu tipul de educație pe care o primește cineva. Da, există
două tipuri de educație - cea umană și cea divină, cea
naturală și cea spirituală, cea greșită și cea corectă. Cum
omul se naște cu dorința de a iubi naturalul și de a urî
spiritualul, în mod natural, deci, metoda umană de
educație a fost foarte cultivată, iar cea divină foarte mult,
dacă nu chiar complet, neglijată. De aici și motivul pentru
"atâtea nepotriviri".
Este recunoscut faptul că prima este de fapt calculată
pentru a instrui elevul, nu pentru a produce, ci pentru a
consuma – a fi lacom și egoist; în timp ce ultima este
concepută pentru a instrui elevul să producă mai mult
decât consumă – pentru ca să fie binevoitor și altruist, să
trăiască pentru alții, nu pentru sine.
Apoi, de asemenea, trebuie să ne dăm seama că, chiar
dacă școlile ar oferi o pregătire corectă, aceasta ar fi
contracarată de părinții care le permit copiilor lor să
risipească timpul, în loc să-i învețe cum să ușureze
poverile cuiva și să își câștige existența. Așadar, dacă nu
5
există o cooperare reciprocă între școală și casă, atunci, în
ciuda chiar și a unui sistem educațional corect în școli,
copiii ar fi totuși pregătiți pentru a deveni o povară pentru
ei înșiși, o povară pentru părinții lor și o pagubă pentru
lume.
În loc să facă din școală o pregătire pentru viață,
majoritatea studenților fac din ea o vacanță de la viață.
Apoi când sosește ziua absolvirii, prin urmare, ei nu au
nici o idee despre ce ar trebui să facă în continuare! Și
chiar dacă au „o vocație în minte, adesea le ia mulți ani
pentru a dobândi obiceiurile de lucru de bază necesare în
domeniile lor”.
Este un fapt testat că, în timpul școlarizării, elevii se
bucură sa fie profitori, lucru care a devenit un viciu. Și cu
cât merg mai mult la școală, cu atât mai mult pare să
devină acest obicei egoist. Și de aceea „Patronii”, afirmă
Dr. Henry C. Link, psiholog, „nu se grăbesc să angajeze
absolvenți de facultate. Ba mai mult, în a face alegerile
lor, consideră mai mult, sau sunt mai influențați de
activitățile curriculare și realizările sale în relațiile cu
colegii săi, decât prin succesul cu profesorii săi.”
Ceea ce generația actuală trebuie să învețe cel mai
mult în școală, este să nu mai fie niște paraziți și să
înceapă să producă, lucrul de care se teme din ce în ce
mai mult.
Copiii ar trebui să fie învățați că, la urma urmei, singurul
mod în care cineva poate fi demn de viață este să fie în
primul rând un producător, producând mai mult decât
consumă, și să fie dornic nu să primească, ci să dea, și să
6
realizeze că un astfel de obicei altruist și binefăcător este
chiar poarta spre succes și fericire.
În momentul în care Avraam și-a demonstrat
ospitalitatea cu adevărat generoasă și bună, invitându-i
cordial și apoi convingându-i cu forța pe cei trei străini să
se oprească pentru a se odihni și a lua masa, promisiunea
unui fiu făcută cu ani în urmă, a devenit realitate. Iar
faptul că Lot i-a convins cu credincioșie pe doi dintre
aceiași străini să se oprească peste noapte în casa lui, l-a
scăpat de distrugerea în flăcări a Sodomei.
Să nu uităm că practicarea acestor principii divine
este primul pas spre convertirea cuiva la religia lui
Hristos. Ignorând aceste cerințe necesare în încercarea de
a deveni un creștin cu totul, nu este mai puțin absurd
decât a invita un preot să efectueze o ceremonie de
căsătorie fără a avea un partener doritor să se
căsătorească.
Cu privire la personalitate, dr. Link scrie: „Mințile nu
se nasc, sunt dobândite prin antrenament. Personalitatea
nu vine odată cu nașterea, este dezvoltată prin practică.”
Dar noi nu avem o bibliotecă de cărți științifice despre
aceasta din urmă.
Cel mai mare și mai autentic manual despre
personalitate este încă Biblia, iar descoperirile pe care
psihologii le-au făcut tind să confirme mai degrabă decât
să contrazică codificarea personalității găsite acolo.
Psihologia diferă de toate celelalte științe în acest aspect
important. În timp ce, celelalte științe ne-au învățat că
gândurile și credințele noastre anterioare despre natură au
7
fost greșite, psihologia dovedește că multe dintre
gândurile și preceptele vechi despre dezvoltarea unui
caracter și personalități bune au fost corecte.
"Nota cheie care traversează elementele sau
obiceiurile personalității incluse în acest test este aceasta:
Copilul își dezvoltă o personalitate bună, sau cel puțin
bazele unei astfel de personalități, făcând multe lucruri pe
care nu le face în mod natural și multe lucruri pe care de
fapt nu le place. Mâncatul cu cuțitul și furculița poate
deveni natural pentru el în timp și chiar plăcut, dar nu
înainte ca părinții săi să fi depus între patru și opt ani de
eforturi laborioase pentru a-l face să le folosească în mod
corespunzător. Copiii variază, desigur, prin natură și
ereditate; dar, oricât de buni ar fi, obiceiurile de bază
trebuie să fie inculcate printr-un proces de disciplină.
Având în vedere resentimentul inevitabil față de
disciplină pe care îl dezvoltă copiii și inerția lor în
dobândirea multor obiceiuri dezirabile, trebuie folosită
orice influență, presiune sau dispozitiv disponibil care să
grăbească dobândirea acestor obiceiuri.
Cei mai mulți părinți au nevoie de orice sursă de
ajutor sau sprijin disponibil în acest proces."–
Întoarcerea la Religie.
În mod necesar, pentru a avea un succes real în viață,
trebuie să dobândești o predominanță a aptitudinilor,
superioritate în câteva și superioritate distinctă în una
singură; de asemenea, o dorință arzătoare de a-i mulțumi
și binecuvânta pe alții în primul rând, și doar în al doilea
rând de a se satisface pe sine. Dumnezeu a iubit atât de
8
mult lumea, încât Și-a dat singurul fiu. Prin urmare, și
oamenii ar trebui să fie generoși în măsura în care și ei își
folosesc liber timpul și energia în slujba intereselor altora.
Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la
foloasele altora.” Fil. 2:4. Într-un astfel de parcurs fericit,
ei vor beneficia chiar mai mult ei înșiși decât ceilalți.
"Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea
Lui", poruncește Domnul, "și toate aceste lucruri vi se vor
adăuga". Cel care înțelege pe deplin funcționarea acestei
legi divine și se supune fără ezitare acestei legi este
singurul care reușește cu adevărat în viață. Iar faptul că
aceia care fac din interesul angajatorului lor principala
afacere a vieții lor sunt singurii care primesc promovări și
care obțin poziții înalte și de răspundere, arată că această
lege divină operează chiar și în rândul necreștinilor.
Studentul progresiv trebuie să testeze teoriile pe
măsură ce merge mai departe și înainte de a învăța noi
teorii. Așadar, în loc de a se dedica doar căutării
cunoașterii, el trebuie să aplice cunoștințele pe care le-a
dobândit în căutarea unei profesii. Pe de altă parte, cu cât
o persoană este mai mult protejată de realitățile unei vieți
active, cu atât mai puțin este capabilă să-i facă față atunci
când se confruntă cu nevoile. O astfel de educație poate
să producă doar neajunsuri – paraziți sociali. Dar educația
adevărată „îl pregătește pe elev pentru bucuria slujirii în
această lume și pentru bucuria mai înaltă a unei slujiri
mai largi în lumea care va veni.” – Educație, pag. 13.
Prin urmare, părinții care doresc să-i ajute pe copiii
lor să-și facă viața de succes și demnă de trăit, nu ar
9
trebui să neglijeze să antreneze tineretul astfel. Atunci vor
vedea clar că educația potrivită nu este doar un lucru
foarte bun, ci este totul în dezvoltarea unui caracter bun.
Nici unul nu își poate permite să-și lase copiii fără această
educație indispensabilă. Deci, dacă copiii dvs. nu primesc
o asemenea pregătire la școală, atunci ar trebui să o
primească în mod inevitabil acasă.
Iar în asumarea acestei responsabilități, părinții ar
trebui să aibă mereu în vedere faptul că oamenii sunt niște
paraziți înnăscuți. Un copil nu face nimic pentru a se
ajuta singur. Tot ceea ce este necesar pentru existența sa
este făcut de alții. Și singura modalitate de a înțărca
complet un copil de aceste obiceiuri introvertite, este de a
începe cât mai devreme posibil să-l înveți să se ajute
singur, până când, în cele din urmă, el devine stăpân pe
toate nevoile sale. De îndată ce o pasăre a ieșit din cuib,
păsările părinți o învață să zboare și să își asigure singură
traiul. Părinții care nu reușesc să-și instruiască astfel
copiii sunt mai puțin inteligenți decât animalele proaste
și, cu siguranță, sunt cei mai mari dușmani ai copiilor lor.
Un anumit tată nu a reușit, ca și Eli, preotul din
vechiul Israel, să-și asume această responsabilitate și, în
consecință, avea mari dificultăți cu fiul său de
șaptesprezece ani. Dr. Link îi mărturisește situația sa:
"Fiul meu, cred, are o minte bună, dar în ultimii ani
munca lui la școală a devenit din ce în ce mai slabă. În
acest semestru a picat la trei dintre materii. Cu toate
acestea, ceea ce mă îngrijorează mai mult, chiar, decât
munca lui școlară, este atitudinea lui față de viață în
10
general. Pare să creadă că lumea și mai ales părinții săi îi
datorează un trai. Se întâmplă să trăim într-o comunitate
înstărită. Multe dintre familii sunt mai bogate decât noi și,
deși am fost destul de generos cu fiul meu, oferindu-i o
bani de buzunar generos, haine bune, lăsându-l să
conducă mașina familiei etc., el este departe de a fi
mulțumit. Acum își dorește propriul automobil și vorbește
mereu despre mulți băieți din oraș care au propria lor
mașină.
"Când îl rog să aibă grijă de cuptor sau de gazon, sau
să facă alte treburi, îmi spune că ceilalți băieți nu trebuie
să facă astfel de lucruri. Deși uneori îl pun să facă o
treabă, nu mă pot baza niciodată pe faptul că o va face
cum trebuie. Nu are niciun simț al responsabilității sau al
obligațiilor, dar consideră că familia sa este responsabilă
pentru a face posibil orice vrea să facă. De fapt, singura
lui idee în viață este să se distreze, iar ideea lui de a te
simți bine, din câte văd eu, este să facă ceea ce vrea să
facă, când vrea să facă, fără să țină cont de nimeni
altcineva. Mă tem teribil de mult că își dezvoltă un
caracter care îl va face nepotrivit pentru lume, așa cum l-a
făcut deja nepotrivit pentru studii."
Există mii de astfel de nefericiți de diferite vârste, al
căror eșec în viață se datorează părinților lor. Făcând cu
totul prea mult pentru copiii lor, aceștia le-au răpit ocazia
de a dobândi obiceiuri de încredere în sine. În schimb, ei
au căpătat ideea că fie părinții lor, fie părinții altora, le
datorează un trai, o educație și luxuri pe care ei le
consideră în mod serios ca fiind o necesitate.
11
În timp ce avantajele materiale conspiră pentru a face
viața cuiva mai ușoară, ele îi fac caracterul mai slab.
Dorința nestăvilită a părinților de a face bine copiilor lor,
plus mijloacele de a face acest lucru aduc asupra lor un
rău ireparabil. Și astfel, păcatele prostiei tatălui și ale
prosperității sale dirijate nechibzuit se răsfrâng asupra
copiilor. În această legătură se vede tot mai mult,
adevărul din mustrarea divină: "Iată care a fost
nelegiuirea surorii tale Sodoma: mândrie, belșug de pâine
și abundență de trândăvie era în ea și în fiicele ei, și nu
întărea mâna celui sărac și nevoiaș". Ezec. 16:49.KJV
Este binecunoscut faptul că, de regulă, cei mai învățați
oameni sunt cei mai ezitanți în a accepta Evanghelia lui
Hristos și, printre ultimii, în a ține pasul cu Adevărul. În
acest aspect mai mult decât în oricare altul se aplică
zicala: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este
Împărăția cerurilor.” Luca 6:20.
Părinții îi pot scăpa pe copii lor de dorința de a intra în
posesia unor bogății care au fost câștigate de alții, doar
dacă foarte devreme în obiceiurile de viață ale copilului ei
încep dezrădăcinarea obiceiurilor introvertite și să insufle
cele extrovertite în locul lor. În lupta pentru caracter,
personalitate și utilitate, copiii părinților săraci au avantaj
față de cei ai părinților bogați.
Cei mai onorabili și cei mai indispensabili bărbați și
femei din lume, care au lăsat lumii ceva de valoare,
provin din familii sărace. Cu titlu de exemplu, vom
aminti cititorului doar câteva astfel de personaje:
12
Copilăria lui Jack London a fost slăbită de sărăcie și
greutăți, dar obsedat de ambiția de a deveni un mare
scriitor, a devenit celebrul autor al cincizeci și unu de cărți,
precum și a nenumărate povești. Venitul său anual a ajuns
să fie de două ori mai mare decât cel al Președintelui
Statelor Unite.
Iar Helen Jepson, odată atât de săracă încât nu și-a putut
permite să ia lecții de muzică, a devenit una dintre cele mai
mari cântărețe ale noastre.
Andrew Carnegie a început să lucreze cu doi cenți pe oră
și a făcut patru sute de milioane de dolari.
Răposatul John D. Rockefeller, cel care a acumulat
probabil cea mai mare avere din întreaga istorie, a început
în viață prin cules de cartofi sub soarele fierbinte pentru
patru cenți la oră.
Thomas A. Edison, cel care a fost numit cel mai util
cetățean al lumii, și-a început cariera ca vânzător de ziare
în Grand Trunk Railway. Primul său laborator a fost
înființat într-un compartiment al unei mașini de bagaje.
Benjamin Franklin a fost un om distins în aproape toate
domeniile de activitate. Inventator, om de știință, autor, om
de stat, filosof, tipograf, diplomat, umorist – Cu siguranță
puțini alți oameni s-au aventurat vreodată în atât de multe
cariere și le-a dus la bun sfârșit cu atâta succes. Cu toate
acestea, el s-a născut în familia săracă a unui vânzător de
seu și nu a avut nici un avantaj deosebit ca și copil.
Luther Burbank, numit „Vrăjitorul de plante”, nu a reușit să
meargă mai departe la școală decât la academia din oraș,
iar de tânăr a început să lucreze într-o fabrică.
13
Viața și istoria lui Dr. G W Carver, exemplifică de
asemenea faptul că, pentru a construi un caracter, pentru a
dobândi o educație și pentru a avea un succes real în viață,
este necesar ca o persoană să înceapă de la zero, să se ajute
singur și să-și plătească singur propriile cheltuieli de
școală.
Cităm dintr-o schiță biografică a acestui mare om de
știință, publicată în The Reader's Digest, decembrie 1942,
chiar înainte de moartea sa:
Născut in Missouri in jurul anului 1864, Dr. Carver nu
și-a cunoscut niciodată tatăl si mama – au fost răpiți de
hoții de sclavi când el era copil. Un cultivator alb, Moses
Carver, a crescut copilul, i-a dat numele său și din cauza
sănătății șubrede a băiatului l-a lăsat să facă munca
femeilor: gătit, cusut, spălat.
Dar un foc ciudat ardea în el. Singura carte pe care și-o
amintește în casa Carver era o carte de ortografie
Webster's. A învățat-o pe de rost. Având ei înșiși
dificultăți, familia Carver nu a putut să-l trimită la școală.
A mers pe cont propriu; a dormit în hambare și în fânare; a
muncit pentru a-și asigura hrana la orice slujbă se găsea, a
învățat tot ceea ce școala cu o singură cameră avea de
oferit. „Spălând haine pentru oamenii albi” și-a plătit
drumul până la liceu. --
A fost admis prin corespondență la Universitatea din
Iowa numai pentru a fi respins când a ajuns, pentru că era
negru. Atunci a deschis o spălătorie mică și la sfârșitul unui
an a adunat fonduri suficiente pentru a obține intrarea la
Colegiul Simpson Incrianola, Iowa. El a spălat, șters și
curățat case timp de trei ani pentru a plăti cheltuielile de
14
școală și a în final a reușit să termine patru ani de studii
agricole la Iowa State College. Astfel cu geniul lui în soluri
și plante a câștigat, la absolvire, un loc la facultate.
În Alabama centrală, la acea dată, Booker T.
Washington – fondator si președinte al Institutului
Tuskegee – visa la emanciparea economică a
agricultorului negru. Visele aveau nevoie de un om.
Washington a ales pe tânărul Carver.
Când Carver a sosit la Tuskegee, în 1896, părea să fie
puține lucruri la care să lucreze și nimic cu care să lucreze.
Washington dorea un laborator agricol; nu existau nici
echipamente, nici bani. A vrut o fermă-școală; solul era
sfidător. A vrut iarbă în campusul Tuskegee; nu exista
decât nisip.
Astăzi, într-o vitrină de sticlă din muzeu se află
materialele cu care Carver și-a făcut primul laborator.
Pentru căldură a folosit un felinar de hambar recuperat.
Mojarul său era o ceașcă grea de bucătărie, iar ca
pulverizator a folosit o bucată plată de fier. Paharele au fost
făcute prin tăierea vârfurilor unor sticle vechi salvate de la
groapa de gunoi a școlii. A transformat o sticlă de cerneală
într-o lampă cu alcool și și-a făcut singur fitilul.
Solul de pe "ferma experimentală" de 16 acri era
nisipos, erodat și sărăcit. Și-a trimis elevii în mlaștini și
păduri înarmați cu coșuri și găleți. Zi de zi, ei aduceau
înapoi nămol și pământ și acopereau solul cu ele. Pe acei
acri a demonstrat că cel mai rău sol din sud poate fi făcut să
producă nu o recoltă de cartofi dulci pe an, ci două. Tot
acolo a recoltat una dintre primele recolte de bumbac din
15
Alabama și a obținut pentru prima dată un balot de fiecare
hectar.
„Toată lumea mi-a spus“ spune: „că solul era neproductiv.
Dar era singurul sol pe care l-am avut. Nu a fost
neproductiv. A fost doar nefolosit.”
,,I-a găsit alte întrebuințări. Din argilele multicolore
din Macon County a făcut ceramică, cerneluri pentru tapet,
coloranți pentru blocuri de ciment ornamentale. Un dușman
înveterat al risipei, a transformat tulpinile de porumb,
bumbac și sorg în plăci izolatoare; a produs hârtie din
ramuri de wistaria, floarea-soarelui și hibiscus sălbatic; a
țesut covorașe decorative din coada de mlaștină; a făcut
fețe de masă, folosind coloranți strălucitori din argilă
pentru culoare, din saci de furaje și semințe.
Pentru a duce Evanghelia Pășunilor Verzi la fermieri, a
transformat o trăsură de ocazie într-o școală agricolă
mobilă, a încărcat-o cu exponate, a împrumutat un cal și a
făcut tururi regulate prin mediul rural. Aceasta a fost prima
dintre "școlile mobile" care astăzi, adăpostite în camioane
și remorci și sponsorizate de Departamentul de Agricultură
al SUA, acoperă toată Alabama.
Pe atunci, în comitatul Macon, la fel ca în cea mai mare
parte a Sudului, se cultiva bumbac și puține alte lucruri.
Pentru a salva solul și pentru a spori veniturile agricole,
Carver a susținut cultivarea cartofilor dulci și a arahidelor.
Astăzi, cartoful dulce este un aliment de bază în fermele
din sud; iar cultivatorii noștri de arahide din sud vor obține
anul acesta aproape 70.000.000 de dolari pentru recolta lor.
Mai mult decât orice altă persoană, Dr. Carver a contribuit
16
la ruperea controlului pe care bumbacul îl avea asupra
agriculturii sudice.
În pionieratul său din Macon Country, nu a găsit nici o
grădină de legume, doar puțini porci, găini sau vaci.
Pelagra produsă de o dietă dezechilibrată – a fost larg
răspândită. Prin urmare, el a predicat în favoarea
grădinăritului pentru bucătărie și a elaborat rețete care să
arate cum să pregătească și să conserve legumele. Astăzi,
în conformitate cu agentul agricol din județ, este dificil să
fie o fermă de negri în Macon Country fără o grădină de
legume, porci, pui și cel puțin o vacă. Pelagra a dispărut
practic.
Dr. Carver insistă asupra faptului că formula începe-
unde-esti va fi de succes în orice loc. Cu câțiva ani în urmă,
el a vorbit în fața unei organizații de negri din Tusla,
Oklahoma. Pentru materiale ilustrative a petrecut o
dimineață devreme pe dealul Sand Pipe, lângă Tusla. S-a
întors cu 27 de plante, toate conținând proprietăți
medicinale.
„Apoi,” a spus el, „m-am dus la Farmacia din
Ferguson și am cumpărat șapte medicamente din plante
care conțin anumite elemente găsite în aceste plante.
Medicamentele au fost expediate din New York. Acestea ar
trebui să provină din Sand Pipe Hill. *Unde nu există
viziune poporul piere.”
****
A fost numit - acest om ai cărui părinți au fost sclavi
negri - "primul și cel mai mare chimist". Afaceri de
milioane de dolari au fost construite în întregime sau parțial
din descoperirile sale - cea mai mare dintre ele fiind o
17
industrie de alune de 200.000.000 de dolari pe an.
Pionieratul său în domeniul culturilor aduce multe milioane
de dolari în fiecare an în buzunarele fermierilor din sud.
A fost copleșit de onoruri. Thomas Edison l-a invitat să
se alăture echipei sale cu 50.000 de dolari pe an. Henry
Ford i-a oferit un laborator pentru cercetări alimentare în
timp de război. În iunie anul trecut, "The Progressive
Farmer" i-a acordat premiul anual pentru "servicii
remarcabile aduse agriculturii sudice". Medalia Theodore
Roosevelt i-a fost acordată în 1939 ca "un eliberator al
oamenilor de rasă albă, precum și al celor de culoare".
"Ce alt om al vremurilor noastre", se întreba New York
Times, "a făcut atât de mult pentru agricultura din sud?".
Lumea care îl caută astfel pe Dr. George Washington
Carver îl găsește încă în parohia științifică în care a lucrat
timp de 46 de ani: Macon County, Alabama, și campusul
Institutului Tuskegee, celebra școală pentru negri.
Propria sa filozofie este cea care îl ține acolo: credința
sa că nu există pășuni mai verzi decât cele din apropiere.
Din punct de vedere științific, el a redus această credință la
o formulă: "Începe de unde ești, cu ceea ce ai, fă ceva din
asta și nu fi niciodată mulțumit." Acum, în vârstă de 80 de
ani, el încă face ca această formulă să funcționeze.
M-a condus recent la Muzeul George Washington
Carver din Tuskegee - construit din economiile sale pentru
a găzdui rezultatele explorărilor și descoperirilor sale din
apropiere. Încă poartă cunoscuta șapcă zdrențuită și
puloverul cenușiu șifonat. Vocea îi este fragilă și umerii
aplecați. Dar nu există semne de fragilitate în mintea și
spiritul său.
18
Pe un câmp mic din spatele muzeului, el a indicat o
jumătate de duzină de fâșii de scândură de pin expuse la
soare. Erau proaspăt pictate: albastru aprins, galben, roșu,
verde.
"Motivul pentru care fermierii de aici nu-și vopsesc
casele", a spus el, "nu este pentru că sunt leneși sau nu le
pasă. Este pentru că nu au bani cash pentru a cumpăra
vopsea. Vopseaua care se usucă pe aceste plăci costă
aproape nimic. Culoarea provine din argilele de aici, din
Macon County. Baza este ulei de motor folosit."
Această vopsea autohtonă, fabricată și dovedită de Dr.
Carver la Tuskegee, este acum folosită de Tennessee
Valley Authority într-o demonstrație de înfrumusețare a
locuințelor rurale din 14 localități din TVA.
Dr. Carver a fost primul și încă este cel mai mare
exponent al utilizării terenurilor inactive și a produselor
reziduale din Sud pentru a echilibra dieta agricolă sudică.
Acest lucru necesita mai mult decât cunoștințe agricole, așa
că a învățat să fie un expert dietetician și bucătar. Cartea sa
"43 de moduri de a salva recolta de prune sălbatice" este o
colecție de rețete dovedite de Carver: marmeladă, sirop,
oțet, supă, crochete.
Celebrele sale experimente cu arahidele au dus la
producerea a peste 300 de articole utile. Printre cele care se
fabrică acum în comerț se numără untul de arahide și făina
de arahide, pe lângă diverse uleiuri și îngrășăminte. Larg
folosit este un pamflet pentru soția fermierului: "105
moduri diferite de a pregăti alunele pentru masă", care
include rețete pentru supă de alune, pâine, chiftele,
prăjituri, gogoși, brânză. Datorită acestei utilizări mai largi,
19
recolta de arahide a crescut de la 700 de milioane de
kilograme în 1921 la 1.400 de milioane în 1941.
În martie anul trecut, Dr. Carver a publicat propriul său
buletin Victory Garden: "Grădina naturii pentru victorie și
pace". Pe frontispiciul său se citează din Geneza: "Iată că
v-am dat orice iarbă... pentru voi va fi hrană". Înăuntru se
găsește o listă cu peste 100 de ierburi, buruieni și flori
sălbatice care pot fi folosite ca hrană, precum și rețete care
arată cum să le folosești. Printre acestea se numără cafeaua
de cicoare - "unii o preferă cafelei adevărate" -, plăcinta
"asemănătoare cu cea cu mere sau cu rubarbă" din iarbă
acră; "vârfurile de sparanghel" din tulpini de măceș, trifoiul
sălbatic "pentru salate delicate și sofisticate"; sandvișurile
cu salată de iarbă, care au o vogă considerabilă în campusul
Tuskegee.
Biblia, mi-a spus Dr. Carver, este la fel de importantă
pentru munca sa ca și laboratorul său. El are două versete
preferate din Scriptură. Unul dintre ele îl numește pasajul
„luminii”. Proverbe 3: 6. „Recunoaște-l în toate căile tale,
și El îți va netezi cărările.” Celălalt este pasajul său „de
putere”. Filipeni 4: 13. „Pot totul în Hristos care mă
întărește”.
"Aceasta este singura întrebare la care oamenii de
culoare trebuie să răspundă", l-am auzit spunând unui grup
de predicatori negri: "Avem noi ceea ce vrea lumea?" El a
povestit că a auzit un grup de oameni albi în căutarea unui
om care putea localiza petrolul. "Au uitat să spună dacă vor
un alb, un roșu, un galben sau un negru; au spus doar că
vor un om care să poată localiza petrolul.
20
"Nu vă duceți să căutați via lui Nabot", a spus el. "Fiecare
dintre voi are probabil toată via de care are nevoie".
Lăsați părinții să răspundă acum la această întrebare
pertinentă: Ce l-a făcut pe Dr. Carver un mare om de
știință, iar realizările sale indispensabile au fost posibile?
Nu a fost ceea ce l-au învățat circumstanțele sărăcăcioase și
ceea ce l-a îndemnat să facă dorința sa mistuitoare de a
binecuvânta omenirea?
Este evident că, încă de la începutul formării lor, copiii
ar trebui să fie învățați valoarea timpului și valoarea unui
dolar, și chiar forțați, dacă este necesar, să se ajute singuri
și să respecte drepturile și proprietatea altora - să fie
constructori, nu distrugători, nu paraziți, cheltuitori sau
risipitori. Obiceiurile de muncă alunecoase au ca rezultat o
personalitate proastă.
În lumina celor zece porunci, aceste principii, mai mult
decât oricare altele, ar trebui să fie insuflate zi de zi în
mintea tinerilor.
„Puneți-vă dar în inimă și în suflet aceste cuvinte pe
cari vi le spun. Să le legați ca un semn de aducere aminte
pe mâinile voastre, și să fie ca niște fruntarii între ochii
voștri. Să învățați pe copiii voștri în ele, și să le vorbești
despre ele când vei fi acasă, când vei merge în călătorie,
când te vei culca și când te vei scula. Să le scrii pe ușiorii
casei tale și pe porțile tale. Și atunci zilele voastre și zilele
copiilor voștri, în țara pe care Domnul a jurat părinților
voștri că le-o va da, vor fi tot atât de multe cât vor fi zilele
cerurilor deasupra pământului.” Deut. 11: 18-21.
21
Ce Este Religia?

Constă religia doar în a studia și în a te ruga, în post,
plâns, predicare și încurajare, în pocăință și iertare, în
a cerși și a da? Cum poate deveni cineva religios și ce
diferență va face în viața lui?
Răspuns:
Așa cum Marele Exemplu al religiei biblice a fost
Cuvântul (Fiul) lui Dumnezeu în formă umană (1 Ioan 1:1),
tot așa religia biblică însăși este poruncile (neprihănirea)
lui Dumnezeu în formă umană (2 Cor. 3:3; Ex. 31:18). Dar
mediul prin care sufletul intră în contact vital cu religia
biblică, este Duhul Sfânt. Iar această legătură vie cu
Cuvântul lui Dumnezeu este condiția indispensabilă pentru
practicarea religiei biblice - singurul mijloc de
răscumpărare a rasei, - întoarcerea ei din rătăcirea prin
junglă la casa ei din Eden. Așadar, cel care vrea să aibă o
religie adevărată, trebuie să se roage pentru Duhul
Adevărului. În nici un alt mod nu poate deveni cu adevărat
religios - să devină "tablele de carne", poruncile lui
Dumnezeu în formă umană. Trăirea (practicarea) lor este
ceea ce îl împiedică nu numai să se închine fie la dumnezei
falși, fie la orice asemănare a lui Dumnezeu Însuși, ci și să
risipească timpul. Fidelitatea față de porunci îl determină să
își facă toată munca în cele șase zile lucrătoare din fiecare
săptămână, fără a lăsa nimic din ea să se prelungească de la
o săptămână la alta. Iar prin intermediul poruncilor, i se
amintește atât faptul că ziua a șaptea este un Memorial
22
Sfânt al creației (Ex. 20:3-17), cât și faptul că este
impresionat că trebuie să-și iubească aproapele ca pe sine
însuși (Marcu 12:31). Astfel, vedem că adevărata religie
constă într-adevăr în ceva mai mult decât simpla rugăciune,
post, dăruire și predicare; și că, mai mult ca sigur, nu
include "cerșetoria".
Membrii bisericii Împărăției sunt, potrivit lui Isaia,
iscusiți în meseria și profesia lor. Ca și constructori,
ingineri, dulgheri, zidari, mecanici sau orice altceva, ei
„vor zidi iarăși pe vechile dărâmături, vor ridica iarăși
dărâmăturile din vechime, vor înnoi iarăși cetăți pustiite,
rămase pustii din neam în neam.” Isaia 61: 4. De asemenea,
trebuie să fie crescători de vite, viticultori și agricultori
experți. Și, ca atare, ei trebuie să fie calificați în știința
managementului, angajând mii de străini, nu doar pentru a
sluji nevoilor lor și pentru a construi (Is. 60:10), ci
deasemenea să „stea și să pască turmele” lor și să fie
„plugarii și vierii„ lor (Isaia 61: 5). Astfel „studiile
agricole ar trebui să fie ABC-ul educației predate în școlile
noastre.” – Mărturii, vol. 6, pag. 179. „Religia curată și
practică se va manifesta în cultivarea pământului,
considerându-l vistieria lui Dumnezeu. Cu cât cineva
ajunge să fie mai inteligent, cu atât va răspândi o influență
religioasă mai puternică. Domnul dorește ca noi să tratăm
pământul ca pe o comoară prețioasă, care ne-a fost
încredințată spre administrare.” – Mărturii Pentru
Predicatori, pag. 245.
Pe lângă a fi agronomi, artizani, și meseriași iscusiți,
acești guvernatori ai Împărăției, ca exemple vii de realizare
în viața de creștinism autentic, trebuie să fie bancheri
23
internaționali experți, economiști, ingineri de personal și
trafic, și furnizori în comun gestionând „bogățiile mării” și
„vistieriile neamurilor” Isa. 60: 5, 11; 61: 6. Și astfel,
echipați diversificat cu aceste abilități excelente, vor fi mai
presus de toate, „preoți ai Domnului și… slujitori ai
Dumnezeului nostru” – „bărbați minunați” (KJV) Isaia 61:
6; Zaharia 3: 8.
Prin urmare, slujitorul Evangheliei trebuie să fie informat
rezonabil în lucrurile practice ale vieții și trebuie să fie
expert în cel puțin un lucru.
Totuși, orice predicator primind zece la sută
(„zecimea”) din venitul unui agricultor, ar trebui să
studieze pentru a deveni capabil să-l ajute să
îmbunătățească metodele sale agricole într-un mod practic
dacă are ocazia. Pe scurt, el ar trebui să fie competent să
ajute membrii bisericii sale în organizarea, corectarea sau
îmbunătățirea muncii și a afacerilor lor. Isus i-a învățat pe
ucenicii Săi, nu doar să se roage, să propovăduiască și să
practice Adevărul, să dea și să ierte, ci și să servească, să
pescuiască, să se hrănească, să se îmbrace și să plătească
facturile într-un mod ordonat. (Vezi Matei 6: 5-13; 10: 5-7,
27; 5:19, 20; 23: 3, 4; Ioan 3:20, 21; Fapte 20:35; Matei
6:14, 15; 18: 21, 22; 20: 25-28; Marcu 6: 35-41; Luca 22:
7-13; Ioan 21: 3-6; Matei 25: 31-45; 17: 24-27).
Dar pentru a fi un astfel de creștin, o persoană cu
adevărat religioasă, trebuie în primul rând să-ți organizezi
întreaga ființă, controlând în mod corect, coordonând și
folosind puterea ta, energia ta, mijloacele tale și timpul tău.
Oricine nu reușește să realizeze această economie împătrită
integrată a ființei, nu poate obține niciodată un adevărat
24
succes. Pentru a face acest lucru, trebuie să obții „valoarea
a șaizeci de secunde consumate de fiecare minut inexorabil,
șaizeci de minute de aplicare și realizare maximă a fiecărei
ore de lucru sau odihnă, și eficiență maximă a fiecărei
mișcări sau acțiune. Pe scurt, trebuie să elimini orice
mișcare risipită, precum și orice duplicare negândită și
neclară repetarea ne necesară a acțiunilor care nu aduc
rezultate, ci doar reduc rezerva de energie. Lucrarea unui
astfel de creștin nu va fi făcută niciodată într-un mod
neglijent, dezorganizat sau incomplet.
Mai mult decât atât, niciodată nu se va găsi trăind în
exces mijloacele sale, ci economisind venitul său ca să-i
permită să trăiască din mijloacele pe care le are și cu
regularitate pune deoparte câte puțin ca rezervă pentru
urgență. Evită să se îndatoreze, el știe că obiceiul de a cere
întotdeauna împrumut și de a nu fi capabil să plătească
înapoi, este o specie de jaf - minciună.
O astfel de persoană, fie bogată sau săracă, nu se teme
niciodată de viitor. Are încredere neclintită în Domnul
pentru nevoile sale zilnice; Nu se îngrijorează niciodată
„pentru ziua de mâine”. Mat. 6: 27-34.
În toate, vedem că religia Bibliei, creștinismul, nu este
nimic mai mult sau mai puțin decât întoarcerea de la
ascultarea de diavol, pentru a asculta de Domnul,
întoarcerea de la o viață de a face răul la o viață de a face
ce este drept - de la consumator la producător; de la a cere
împrumut la a împrumuta; de la cerșit la dăruire; de la
înșelăciune la restaurare și a acționa sincer; de la a fi sever,
la a fi iertător; și de la fi servit, la a servi.
25
„Adevărata religie este totdeauna distinct văzută în
cuvintele și purtarea noastră și în fiecare faptă a vieții. La
urmașii lui Hristos, religia nu trebuie să fie niciodată
despărțită de afaceri. Ele trebuie să meargă mână în mână
și poruncile lui Dumnezeu trebuie să fie păzite cu strictețe
în toate amănuntele problemelor lumești. Conștiența că
suntem copii ai lui Dumnezeu ar trebui să dea un înalt nivel
caracterului chiar și în sarcinile vieții de fiecare zi, care să
nu ne facă nepăsători în afaceri, ci înfocați în spirit. O
religie ca aceasta suportă cercetarea critică a lumii cu
conștiența integrității.” – Mărturii, vol. 4, pag 190, 191...
„Creștinismul are o semnificație mult mai vastă decât
i-a fost dată până acum. El nu este un crez. Este Cuvântul
Aceluia care a trăit și trăiește în veșnicii. Este un principiu
activ și dătător de viață, care ia în stăpânire mintea, inima,
motivațiile și întreaga ființă. Creștinismul — oh, dacă am
putea să avem experiența lucrării lui asupra noastră!
Aceasta este o experiență personală vitală, care înalță și
înnobilează întreaga făptură.” – Mărturii Pentru
Predicatori, pag. 421, 422.
Toate acestea constituie religia lui Hristos și cel care o
practică are o adevărată dragoste (1 Cor 13) - este cu
adevărat „născut din nou”.
Ca să o spun din nou, fiecare creștin adevărat se
organizează mai întâi pe sine însuși, apoi familia sa și apoi
afacerea sa. Și, mai mult, el învață prin toate acestea că
unii pot fi organizați, în timp ce alții nu pot; că unii
muncesc pentru realizări, în timp ce alții muncesc pentru
nimic; că unii produc, în timp ce alții doar consumă; că unii
dau mereu ca arțarul, în timp ce alții iau mereu ca buretele
26
uscat; că unii binecuvântează lumea cu bine, în timp ce alții
trăiesc și muncesc pentru ei înșiși și cred că toți ceilalți ar
trebui să trăiască și să muncească pentru ei; că unii își
practică în liniște religia, în timp ce alții fac o demonstrație
de sfințenie prin multă vorbărie religioasă și rugăciune, dar
puține fapte corespunzătoare, și că unii știu atât când să
viziteze, cât și când să nu viziteze, în timp ce alții nu știu
nici momentul vizitei, nici momentul plecării, și trebuie
desprinși ca niște lipitori odată ce s-au așezat! Ce junglă
este problema predicatorului!
Este Nevoie De O Viziune?
Este necesar să avem o imagine mentală a lucrurilor
pentru care ne rugăm?
Răspuns:
Dacă nu avem o astfel de viziune, nu vom avea nimic
concret și tangibil pentru a ne ruga și pentru a lucra. Și,
bineînțeles, atunci nici rugăciunile, nici eforturile noastre
nu vor realiza nimic. Fiecare trebuie să aibă o viziune clară
asupra nevoilor și scopurilor sale; lipsit de aceasta, el
merge orbește, și nu ajunge nicăieri. Amintiți-vă că atunci
„când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul
este fără frâu.” Prov. 29:18.
Toți ar trebui să știe dinainte ce sunt și ce trebuie să devină.
Apoi trebuie să se asigure că sunt în armonie cu voia lui
Dumnezeu, să își stabilească ținte înalte și să vadă cum le
ating.
27
Poate Găsi Cineva Adevărul Fără Să Aibă
Viziuni – Fiind În Transă?
În ceea ce scrie ea, sora White spune: „Mi s-a arătat”
sau „am fost luată în viziune”. Pot să vă întreb cum
putem să credem în literatura „Toiagul Păstorului”
dacă conținutul său nu a fost revelat în același fel –
printr-o minune?
Răspuns:
Niciodată nu este sigur pentru cineva să își bazeze
decizia cu privire la un mesaj de la Domnul pe modul în
care este primit. Experiențele supranaturale nu sunt cea mai
puternică dovadă a legăturii cuiva cu puterea divină. De
fapt, ele nu sunt neapărat o dovadă deloc, deoarece există
multe doctrine și credințe construite pe un miracol sau altul
și totuși complet lipsite de adevăr. Și nimeni nu ar trebui să
treacă cu vederea faptul că viitoarea amăgire care va
cuprinde lumea va fi împuternicită de minuni, până la
aducerea de foc din cer (Apoc. 13:13, 14). Cu toate acestea,
prin Cuvântul lui Dumnezeu suntem avertizați să nu ne
lăsăm duși de val.
Nici nu trebuie să uităm faptul că nu toți profeții din
Biblie au avut viziuni. David și Solomon au înregistrat nu
ceea ce le-a fost dat în viziune, ci ceea ce au primit prin
alte mijloace. Și Ioan Botezătorul a fost numit chiar mai
mult decât un profet, cu toate acestea nu există o singură
proorocie înregistrată de el, și nu există nici o înregistrare
că a fost luat vreodată în transă și că a avut viziuni. El a
28
fost doar un interpret al scrierilor profeților. Astfel,
Dumnezeu a vorbit în multe rânduri și în multe chipuri prin
prooroci (Evrei 1: 1).
Trebuie remarcat, totuși, că doar o mică parte din
scrierile sorei White a fost primită prin viziuni. Iar lucrurile
prezentate în aceste viziuni sunt, de regulă, profetice –
arătând spre un eveniment viitor - și, mai mult sau mai
puțin, o adăugare la profeții, nu o interpretare a acestora.
Evident, poporul lui Dumnezeu în acest moment nu are
nevoie de viziuni, ci mai degrabă de interpreți ai viziunilor
vechilor profeții care nu sunt încă înțelese. Și aceasta este
ceea ce Dumnezeu a considerat potrivit pentru a ne da,
astfel încât să putem înțelege Biblia. Acesta este cel mai
mare miracol legat de Toiagul Păstorului, (vezi ilustrația
din Tratatul nr. 6, De ce să pierim, ediția 1944, pagina 18.)
Dar, nu permiteți ca credința voastră să fie bazată în minuni
sau în experiențe omenești, ci în revelațiile Cuvântului Lui
profetic.
Iar acum unica procedură sigură și sănătoasă este de a
citi cu atenție fiecare pagină a mesajului solemn conținut în
publicațiile Toiagul Păstorului. Nu lăsați ca o linie să vă
scape din atenție. Studiați fiecare cuvânt cu atenție și
rugăciune. Fiți stăruitori și sârguincioși în examinarea
Adevărului și „cercetați toate lucrurile și păstrați ce este
bun”. 1 Tes. 5: 21.
29
De Ce Este Nevoie De O Judecată?
Nu văd nevoia unei judecăți. De ce trebuie să fim
judecați după ce suntem mântuiți?
Răspuns:
Biblia ne învață despre o judecată viitoare pe care
nimeni nu o poate nega. Prin urmare, avem nevoie doar de
motivul acesteia. Ni se spune că adevăratul popor al lui
Dumnezeu, este amestecat cu fals, „grâul” cu „neghina”.
Prin urmare, judecata este de a determina cine sunt „grâul”
și cine sunt „neghina”, și de a desemna viitorul fiecăruia.
Conform parabolei lui Isus, această lucrare are loc în
timpul secerișului, sfârșitul lumii (Matei 13: 30, 40). Și
după cum adunarea morților și adunarea celor vii sunt
amestecate cu buni și răi, judecata are loc printre ambii,
mai întâi printre cei morți, apoi printre cei vii. În judecată
se stabilește cine este vrednic de viața veșnică și cine are
parte de moartea veșnică (Ioan 5:28, 29); cine trebuie să
învie la prima înviere (Apoc. 20: 6) și cine la cea de-a
doua; de asemenea cei care vor fi strămutați când va veni
Isus (1 Tesaloniceni 4: 16, 17) și cine vor pieri la
strălucirea venirii Sale (2 Tes. 2: 8). Acesta este primul
aspect al judecății, și fiind doar o parte a lucrării din cărți
(Dan. 07:10), o lucrare care nu deranjează nici pe morții
din morminte, nici pe cei vii din biserică, aceasta are loc în
cer.
Al doilea aspect nu este o lucrare în cărți, ci o separare
reală a morților în ziua învierii, și a celor vii în ziua de
30
curățire - neprihăniții cei morți sunt înviați, iar cei
nelegiuiți vor fi lăsați în mormintele lor, neprihăniții în
viață sunt sigilați ca să trăiască veșnic și cei nelegiuiți sunt
lăsați să moară (Ezechiel 9: 2-7).
Așadar, morții demni sunt judecați ca să învie la prima
înviere, iar cei nelegiuiți la a doua înviere, în timp ce, cei
vii demni sunt judecați pentru a trăi, iar cei nevrednici sunt
judecați pentru a muri. Și acesta este motivul simplu al
judecății.
Este „El” Sau Să Așteptăm Pe Altul?

„Nimicitorul”, după cum îl văd după ce am citit
Tratatul nr. 14, „Pronostic de război”, este Hitler. Dar
cum poate fi acesta, când el suferă cel mai rău în război,
iar aliații câștigă războiul?
Răspuns:
Tratatul nu identifică după nume pe „nimicitor”. Prin
urmare, orice concluzii care pot fi deduse din analiza unei
persoane a conținutului său, poate fi doar o deducție și prin
urmare o tentativă.
Din evoluțiile actuale ale tabloului european de război,
se pare că Hitler este sortit eșecului. Totuși, în ciuda
acestui aspect, profeția lui Naum analitic i-o potrivește lui,
deși este posibil ca încă altcineva să vină să ducă la la
împlinire prezicerea. Și dacă în timpul acestui război
profeția nu ajunge la împlinirea ei, atunci trebuie să fie
pentru că sigilarea sfinților încă nu este terminată, lucrarea
31
mesajului nu este încheiată, cel dintâi rod nu este pregătit
să stea cu Mielul pe muntele Sion. Aceasta pare a fi
singurul impediment.
Așa dar, chiar dacă noi nu vedem încă modul în care
profeția se va împlini, totuși, ni se spune clar că în
momentul în care „Asiria” cade, Domnul va elibera pe
poporul Său nu numai de păcătoșii din mijlocul lui, ci de
asemenea de dominația neamurilor.
Însă, Asirianul va „cădea ucis de sabie, dar nu a unui om, îl
va nimici o sabie, dar nu este a unui om, va fugi de sabie, și
tinerii lui războinici vor fi robiți.” „Atunci asirianul va
tremura de glasul Domnului, care îl va lovi cu toiagul Său”.
Is. 31: 8; 30:31 (KJV).
Astfel, în timp ce Vocea Sfântă a profeției declară: „Ci
voi sfărâma jugul [asirian] de pe tine și-ți voi rupe
legăturile…” De asemenea anunță: „Iată pe munți
picioarele solului care vestește pacea!... căci cel rău nu va
mai trece prin mijlocul tău, este nimicit cu desăvârșire.”
Naum 1: 13, 15.
Acum este „timpul convenabil”, dragă cititor, pentru a
lua o poziție fermă față de cel care aduce veștile bune! Nu
amâna!
32
Ar Trebui Să Fim Economi Și Să Evităm
Mândria?
Ar trebui femeile să poarte ciorapi de mătase sau
bumbac?
Răspuns:
Pozitia și circumstanțele unor femei fac foarte
impracticabilă purtarea ciorapilor de mătase, iar a altora,
purtarea ciorapilor de bumbac. Dar purtarea ciorapilor de
mătase transparentă, nefiind nici modestă, nici practicabilă
în vreun fel, este, desigur, în mod clar exclusă pentru toate
creștinele. Dacă, totuși, ciorapii de mătase de serviciu se
dovedesc mai utili și mai economici, precum și mai
confortabili decât cei de bumbac, atunci ciorapii de serviciu
sunt cea mai bună alegere. Dar, dacă ciorapii de lizieră sau
de bumbac sunt mai utili și mai economici, precum și mai
confortabili, atunci, evident, aceștia sunt de preferat. Nu
există o regulă strictă pentru toate. Aceasta este o chestiune
care ține de judecata și conștiința individuală.
„Economia în cheltuirea banilor este o ramură minunată
a înțelepciunii creștine… Banii sunt un dar minunat al lui
Dumnezeu. În mâinile copiilor Lui, ei sunt hrană pentru cei
flămânzi, băutură pentru cei însetați și îmbrăcăminte pentru
cei goi; ei sunt o apărare pentru cei oprimați și mijloc de
sănătate pentru cei bolnavi. Banii nu trebuie să fie cheltuiți
inutil sau risipiți pentru satisfacerea mândriei sau ambiției.”
– Mărturii, vol. 4 pag. 571.
33
„Atunci când se pornește și se duce înainte o lucrare,
trebuie să se dovedească cea mai strictă economie.” –
Sfaturi Pentru Sănătate, pag. 319.
Un Model Afară Din Lume Sau Și În Lume?
Unii cred că rochiile care se folosesc de cei care locuiesc
la muntele Carmel, sunt prea lungi pentru cei care
locuiesc în orașe. Să fie adevărat?
Răspuns:
Dacă o rochie scurtă nu constituie „îmbrăcăminte
modestă” pentru o femeie creștină într-un loc izolat, cum ar
fi Muntele Carmel, atunci ar fi și mai rușinos în oraș.
Orice femeie, în orice loc, va arăta mai bine într-o rochie
curată, elegantă, de lungime modestă și de bun gust, decât
într-o rochie scurtă, neadecvată. Astfel ea se recomandă
persoanelor inteligente și, mai presus de orice altceva, va fi
o putere spre bine și nu spre rău.
În primul rând, creatorii de modă au promovat femei
nesăbuite purtând rochii scurte, iar majoritatea celor
lumești au urmat exemplul lor fără respect. Și dacă stiliștii
ar pune acum aceleași modele în rochii mai lungi, modeste
și simple, mulțimea de femei creștine ar urma în mod sigur
exemplul lor.
O rochie până la jumătatea distanței dintre genunchi și
gleznă are o lungime modestă și cu siguranță nu este prea
lungă pentru orice femeie creștină și în orice loc.
34
Dumnezeu așteaptă ca poporul Său să fie capul, ei să
stabilească standardul corect. De aceea, pentru a da o
mărturie necreștină în îmbrăcăminte în afara Muntelui
Carmel, unde ne întâlnim cu restul lumii, este chiar mai rău
decât în cazul în care influența omului este limitată strict la
credincioși.
„Tu nu răspunzi pentru nici unul dintre păcatele fraților
tăi, afară numai dacă exemplul tău i-a făcut să se
poticnească, a făcut ca pașii lor să se abată de la calea cea
strâmtă.” – Mărturii, vol. 2, pag. 256.
Ar Trebui Ondulat Părul?
Părul meu este atât de drept încât mă face să par
ciudată. Ar fi greșit să-l ondulez?
Răspuns:
De vreme ce moda licențioasă a lumii este condamnată
în Cuvânt, nu putem să vă încurajăm să faceți ceea ce face
lumea. Creștinul este sfătuit să se îmbrace modest, elegant
și cu totul decent. Dar, în timp ce se evită extremele și
practicile lumii, creștinul ar trebui să fie atent să nu meargă
la cealaltă extremă, să nu apară cu lipsă de acuratețe.
Mențineți-vă pe calea de mijloc; Adică, aranjați-vă părul în
așa fel încât să evitați să atrageți atenția ochiului public din
cauza oricăror extreme. (Citiți Isaia 3: 16-26).
35
Pantaloni Sau Fuste?
Este bine ca o femeie să poarte pantaloni în timp ce este
angajată în lucrare? Nu sunt articole de îmbrăcăminte
bărbătească?
Răspuns:
Dacă purtarea de pantaloni ar trebui să fie limitată la
bărbați deoarece universal bărbații poartă pantaloni astăzi,
în acest caz în vechime fustele ar fi trebuit să fie interzise
pentru femei pentru că acest tip de îmbrăcăminte a fost în
timpul acela un veșmânt comun pentru bărbați.
Dar, așa cum bărbații cât și femeile în vremea aceea
purtau fuste, întrebarea nu ar trebui să fie dacă fustele sau
pantalonii trebuie întotdeauna sau ocazional să fie purtate
de femei, ci pentru a stabili dacă îmbrăcămintea femeilor ar
trebui să fie la fel ca îmbrăcămintea bărbaților.
Să ne amintim că nu există nicio poruncă biblică cu
privire la forma de îmbrăcăminte pe care ar trebui să o
poarte laicii bisericii, cu excepția poruncii ca aceasta să fie
modestă, nu costisitoare (1 Tim. 2:9), iar cea a unui bărbat
să fie distinctă de cea a unei femei. „Femeia”, spune
Domnul, „să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și
bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine
face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului
Dumnezeul tău”. Deut. 22: 5.
Acum, dacă pantalonii au aspectul distinctiv al unei
îmbrăcăminte care aparține unei femei, atunci ele nu pot fi
clasificați ca îmbrăcăminte pentru bărbați.
36
Există de asemenea o altă fază a întrebării anterioare
care trebuie să fie luată în considerare: dacă haina este
modestă, nu extravagantă, făcută pentru nevoia persoanei,
nu după capriciul de stiluri mereu în schimbare ale lumii,
atunci nu vedem nici un rău în a o purta.
Gândim că pantalonii modești sunt mult mai buni decât
rochiile scurte, lipsite de modestie. Dar chiar și pantalonii
purtați public nu dau unei femei aspectul modest al
îmbrăcămintei creștine. Cu excepția cazului în care, într-o
anumită ocazie sau într-un anumit lucru în particular, unde
sau când rochia este o piedică, pantalonii nu trebuie să
înlocuiască rochia elegantă și modestă care transformă pe o
femeie creștină. Totuși, dacă se cere folosirea pantalonilor
când cineva lucrează într-o fabrică, în acest caz nu vedem
nimic rău în a-i purta în timpul orelor de lucru.
Este Etalarea Un Păcat?
Cred că este păcat ca fiica mea să poarte un ceas de
mână. Este așa?
Răspuns:
Nu există nici o obiecție la purtarea unui ceas de orice
fel. Dar când cineva face o etalare a acestuia, fie că este la
încheietura mâinii sau în altă parte, atunci se pretează la
ornamentație și nu face decât să ieftinească caracterul
purtătorului, îl face mândru, iar pe alții invidioși și geloși.
Când, în plus, o bijuterie, purtată pentru etalare, este de
factură și calitate ieftină, nu numai că ieftinește caracterul
și gustul celui care o poartă, dar îl și cataloghează drept un
37
imitator arogant. Un creștin va renunța la toate aparențele
deșarte și va fi cu totul ireproșabil. Dacă trebuie să poarte
un ceas, o va face în mod discret, ca un accesoriu necesar,
și nu îl va purta în mod proeminent, astfel încât să pară că
are stil sau că se afișează.
Trebuie Femeia Să-și Lase Pălăria Pe Cap
Când Barbatul și-o Dă Jos?

Ce vrea să spună Pavel în 1 Corinteni 11 cu privire la
femeia care trebuie să-și acopere capul? Nu arată
versetul 15 că părul este învelitoarea ei?
Răspuns:
„Dar vreau”, spune Duhul Sfânt, „să știți că Hristos
este capul oricărui bărbat, că bărbatul este capul femeii și
că Dumnezeu este capul lui Hristos.” 1 Cor. 11: 3.
Observați ordinea în care divinitatea și umanitatea sunt
legate: Dumnezeu, Hristos, omul, femeia. Așa dar, „Orice
bărbat, care se roagă sau proorocește cu capul acoperit, își
necinstește Capul său (Dumnezeu). Dimpotrivă, orice
femeie care se roagă sau proorocește cu capul dezvelit, își
necinstește capul ei (bărbatul), pentru că este ca una care ar
fi rasă. Dacă o femeie nu se învelește, să se și tundă!
(adică, dacă o femeie nu va folosi o pălărie, atunci să-și
tundă părul) Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie
tunsă ori rasă, să se învelească (să folosească o
pălărie). Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentru
38
că el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe când femeia este
slava bărbatului.” 1 Cor. 11: 4-8.
Această scriere învață în mod clar că un bărbat trebuie
să-și dea jos pălăria când se roagă sau proorocește
(învățând Scripturile), în timp ce femeia trebuie să o pună.
Nu putem să concludem în mod logic din 1Cor. 11:15 că
părul femeii este acoperirea la care se face referire. Dacă ar
fi așa, atunci logic bărbatul ar trebui să-și radă capul pentru
a face distincție între cei doi.
Ba mai mult, dacă părul femeii este acoperirea cerută,
atunci de ce spune Scriptura că ea trebuie să o poarte atunci
când „se roagă sau proorocește”? Ce altceva ar putea face?
Și ar putea să-și de-a jos părul (învelitoarea) când nu se
roagă, dacă nu poartă o perucă?
De aceea, Scripturile clarifică faptul că în orice ocazie
religioasă care cere bărbatului să-și de-a jos pălăria, cere ca
femeia să o pună pe a ei.
Cum Rămâne Cu Sfânta Cină?
Ar trebui credincioșii care sunt bine stabiliți în mesaj,
să oficieze serviciul sfintei cine când se adună laolaltă?
Răspuns:
În ceea ce privește autorizarea sfintei cine în mijlocul
nostru, noi credem că, din moment ce noi toți, ca
Adventiști de Ziua a Șaptea, ne-am pângărit așa cum au
făcut evreii la prima venire a lui Isus, (Hristos Lumina
Lumii, pag. 104). Și fiindcă acest serviciu sacru lucrează
condamnare pentru cei care nu-l primesc în mod demn (1
39
Cor.11: 29), prin urmare, nu îndrăznim, ca Davidieni, să ne
asumăm privilegiul său sfânt, până când viețile noastre vor
aduce dovezi convingătoare despre pocăința noastră din
starea laodiceană.
Lecția de a nu autoriza acest serviciu binecuvântat în
mijlocul nostru în acest moment, este invers paralelă cu cea
pe care Ioan Botezătorul a învățat-o atunci când a ordonat
și a insistat asupra serviciului de botez; adică, faptul că
Ioan a instituit serviciul de botez atunci, a arătat că evreii
nu erau pregătiți să se întâlnească cu Împăratul lor, iar
faptul că Toiagul nu a instituit serviciul de împărtășanie
acum, arată că nici noi nu suntem pregătiți să ne întâlnim
cu Împăratul nostru și că, prin urmare, trebuie să ne pocăim
rapid de starea noastră de căldicei, să cumpărăm „alifia” și
să ungem ochii noștri. Atunci vom sărbători glorios
serviciul sfintei cine, iar rușinea goliciunii noastre nu se va
vedea (Apocalipsa 3:18).
Cei care nu simt această mare nevoie încă sunt orbi față
de condiția stricată a bisericii și față de sfințenia Domnului.
Doar o credință fermă exterioară în solie nu este suficientă;
Lucrarea Lui interioară în viețile noastre este lucrarea
esențială și supremă care trebuie să aibă loc în viețile
noastre a tuturor înainte să putem sărbători conștiincios și
folositor Cina Domnului. Să grăbim această zi fericită.
Care Este Darul Meu?
Care este semnificația la 1 Timotei 4:14: „Nu fi
nepăsător de darul care este în tine, care ți-a fost dat
prin prorocie, de către ceata prezbiterilor?
40
Răspuns:
În Scriptura în cauză, apostolul Pavel îndeamnă creștinul să
fie credincios și plin de zel în îndatoririle pe care
Dumnezeu le-a așezat asupra lui, și să nu neglijeze
privilegiile și ocaziile sale, nici să estimeze puțin darurile și
capacitățile lui de a-și multiplica „talentele”.
Prima datorie a fiecărui Davidian este de a fi credincios în
ascultarea de principiile doctrinei, în a face orice lucrare
care îi este dată să facă, și prin învățătură și exemplu, să
conducă pe alții să facă la fel.
Unii fac astfel construind Centrul Muntele Carmel, alții
predând studii, alții scriind scrisori și trimițând tratate și
cărți rudelor, prietenilor și cunoscuților lor, și încă mulți
alții trimițând nume și adrese de adventiști de ziua a șaptea
cărora li se poate trimite literatură despre Adevărul Prezent.
Fiecare trebuie să fie credincios în îndatoririle sale, așa
cum a fost Daniel, astfel încât să nu aducă nici un reproș
profesiei sale religioase, ci mai degrabă, prin
comportamentul său consecvent și prin slujirea
credincioasă în numele lui Hristos, să-i conducă pe alții la
mesajul momentului. Astăzi, ca niciodată înainte, creștinul
trebuie să fie „în sârguință, fără preget. Fiți plini de râvnă
cu duhul. Slujiți Domnului.” Rom. 12:11.
41
Cum Rămâne Cu Primirea Cadourilor?
În conformitate cu Tratatul nr. 13, „Salutări de la
Hristos”, ediția 1941, pag. 5, 6, creștinii nu ar trebui să
dea cadouri „tradiționale”. Dar este greșit să le
primim? Sau ar trebui să le refuzăm și astfel să riscăm
să ofensăm pe dătător?
Răspuns:
Tratatul nu intenționează să transmită ideea că este
greșit să se accepte cadouri „tradiționale” de la cei care nu
sunt informați în ceea ce privește rezultatele rele ale
obiceiurilor, ci, că nu este potrivit pentru cei care sunt bine
informați, de a le oferi în ocazii tradiționale. Dacă cineva ar
refuza un astfel de dar, ar fi indiscutabil jignitor pentru
dătător.
Cum Poate Sta Cineva În Picioare Dacă Are
În Plan Să Cadă?

Ați dori să explicați Evrei 6: 4-6?
Răspuns:
Aceia care nu trăiesc nici măcar primele principii ale
doctrinei lui Hristos și care nu „merg spre cele
desăvârșite”, dar care „pun din nou temelia pocăinței de
faptele moarte,... cei care au fost luminați odată, și au
gustat darul ceresc, și s-au făcut părtași Duhului Sfânt, și
au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile
42
veacului viitor, și care totuși au căzut”, avertizează Pavel,
„este cu neputință... să fie înnoiți iarăși la pocăință, fiindcă
ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L
dau să fie batjocorit.” (Evrei 6: 1, 4-6).
Scriptura arată clar că cei care au fost favorizați în mod
special cu o mare lumină, dar care nu trăiesc principiile
inspirate ale doctrinelor Adevărului, își stabilesc un
fundament care îi va duce înapoi în lume, și dacă ei din
gradul acesta dau înapoi, ar fi imposibil pentru Evanghelia
lui Hristos să reînnoiască convertirea lor „într-o altă
ocazie”. Exemplele clasice ale împăratului Agripa și Felix
(Faptele Apostolilor 24, 25, 26) sunt dovezi impresionante
ale acestui fapt.
Cum Ar Trebui Să Ne Rugăm?
Mi s-a spus că atunci când mă rog lui Dumnezeu, Tatăl,
trebuie să spun mereu: „În numele Fiului Tău iubit
Isus, Cel care a murit pentru mine, cer cu umilință,
etc.” Este aceasta modalitatea corectă de a mă ruga?
Răspuns:
Deși această formă de a ne adresa în rugăciune poate fi
excelentă, totuși, cererile nu trebuie neapărat să aibă
întotdeauna această formă.
În rugăciunea exemplară a Domnului se găsește forma
perfectă. Iată rugăciunea frumoasă, rugăciunea perfectă,
fiecare cuvânt plin de scop și de semnificație – „Tatăl
nostru”, nu „Tatăl Meu” (mai ales în rugăciunea publică);
„iartă-ne... precum”, nu doar „iartă-ne”; „Vie împărăția Ta,
43
facă-se voia Ta…pe pământ” - nu în cer, ci „precum în
cer”.
Scurtă, totuși cuprinzătoare și fără repetări, ne învață să
ne adresăm Creatorului nostru prin titlul Său Paternal, Tatăl
nostru, care ne aduce într-o legătură mai strânsă cu El decât
oricare alt titlu al Lui. Ne face să realizăm dependența
noastră totală față de El pentru toate nevoile noastre. Ea
acoperă păcatele noastre și ne împacă cu Tatăl nostru și ne
face prieteni cu semenii noștri, chiar și cu cei care au
păcătuit împotriva noastră. Creează în noi dragoste pentru
Împărăția Sa și ne inspiră zel ca să lucrăm pentru venirea
ei. Și, în cele din urmă, ne conduce să facem tot ce putem
pentru întronarea voinței Sale aici pe pământ.
Rugăciunea rugăciunilor, ea cere cel mai respectos
studiu și păzirea principiilor sale sublime. (Vezi Cugetări
de pe Muntele Fericirilor, pag. 151-176).
Vom Fi Îngâmfați Și Inactivi?

Nu arată o lipsă de credință să ne rugăm pentru bolnavi
și apoi să încercăm să-i vindecăm?
Răspuns:
Dacă doar ne rugăm pentru cel care este bolnav, fără
să facem nimic pentru el, poate însemna doar, în ultimă
analiză, că cel care se roagă este mai drept și milos decât
Dumnezeu, și, prin urmare, încearcă să-l convingă pe
Domnul de datoria Lui de a face ceva pentru cel bolnav, de
parcă El nu ar vrea să facă.
44
Când ne rugăm pentru alții, nu Îl informăm pe Dumnezeu
de ceva care El nu este deja infinit mai bine informat decât
noi vom putea fi vreodată. Din moment ce El știe totul
despre această chestiune, motivul pentru care ne rugăm nu
este să-L convingem că cineva are nevoie de ajutorul Lui,
ci de a cere binecuvântările Sale asupra a ceea ce noi putem
face pentru cel în nevoie. Levitul și preotul nu au făcut
nimic pentru omul rănit și au fost condamnați pentru lipsa
lor de milă, în timp ce samariteanul a făcut și a fost lăudat
pentru umanitatea sa.
Dacă, prin urmare, ne rugăm pentru alții sau pentru noi
înșine, ne rugăm pentru binecuvântările Domnului în
eforturile noastre slabe. Dacă Domnul, vede necesar să ne
dea înțelepciunea și priceperea pentru a aduce răspunsul la
rugăciunile noastre, nu este fapta Lui de a vindeca pe cei
bolnavi prin eforturile noastre chiar mai glorioasă decât
vindecarea Lui fără a fi nevoie să mișcăm un deget?
Când Să Scriem Și Când Să Nu Scriem?

Este permis în Sabat să se scrie scrisori misionare și să
se aboneze la literatura evangheliei?
Răspuns:
Deși este bine să se facă bine în ziua de Sabat, totuși,
există unele tipuri de activități, cum ar fi scrierea de
scrisori misionare și vânzarea sau comandarea literaturii
Evangheliei, care, chiar și atunci când sunt în interesul
lucrării Domnului, nu sunt permise. (Vezi Mărturii, vol.1,
45
pag. 471, 472, Mărturii, vol.8, pag. 250.) Se transformă
Sabatul într-o zi de lucru și comerț, nu se sfințește ca o zi
de odihnă și devoțiune. Și dacă se desfășoară în casa lui
Dumnezeu, un astfel de trafic, este o profanare a acesteia.
Deși scrierea de scrisori misionare ar părea de preferat în
locul vânzării literaturii Evangheliei, chiar și aceasta
schimbă scopul curat al Sabatului dintr-o zi de odihnă într-
o zi de lucru. În ziua Sabatului, Dumnezeu s-a odihnit de
„toată lucrarea Lui”. Gen. 2: 2. De aceea, în această zi,
creștinii trebuie să se odihnească de tot lucrul lor.
Pentru a ajuta la îndrumare în această chestiune, trebuie
să amintim ca regulă generală, că orice lucru care poate fi
făcut în altă zi, este păcat să se facă în ziua sfântă a lui
Dumnezeu.
Clădirea tabernacolului și Jertfele erau pe deplin și de
mare importanță în adorarea lui Dumnezeu (în desfășurarea
Evangheliei în tip, în timpul Vechiului Testament), așa
cum este vânzarea literaturii Evangheliei și scrierea de
scrisori misionare în acest timp. În timp ce Israelul din
vechime ridicau Cortul pentru slujba lui Dumnezeu, El nu
le-a permis să lucreze la aceasta în Sabat.
„Se dăduseră îndrumări”, spune Spiritul Profetic,
„pentru ca de îndată să se ridice un cort, pentru a fi pus în
slujba lui Dumnezeu; și acum poporul putea trage
concluzia că, întrucât scopul avut în vedere era slava lui
Dumnezeu și întrucât marea lor nevoie era aceea a unui loc
de închinare, ar fi fost îndreptățiți să lucreze la construcția
aceasta în ziua Sabatului. Pentru a-i feri de o asemenea
greșeală, le-a fost dată avertizarea… („Cine va face vreo
lucrare în ziua aceasta va fi nimicit din mijlocul poporului
46
său.” Exod 31: 14”… Nici chiar sfințenia și urgența acelei
lucrări speciale pentru Dumnezeu nu trebuia să-i facă să
calce ziua Lui cea sfântă de odihnă.” – Patriarhi și Profeți,
pag. 313, 314.
Și Isus, cu un bici cu corzi mici, a scos afară din
templu pe cei care cumpărau și vindeau (Ioan 2:15), deși
animalele care erau cumpărate și vândute erau folosite în
serviciul de jertfă.
Ca regulă generală, cei care cred că este permis să scrie
scrisori misionare în Sabat, fac foarte puțin, dacă fac ceva,
pentru Dumnezeu în cele șase zile lucrătoare. Ei nu sunt
dispuși să ofere din timpul lor, nici măcar cât este necesar
pentru a scrie o scrisoare. Prin urmare, scrisorile pe care le
scriu în Sabat sunt, în realitate, scrisori care ies nu dintr-o
inimă a iubirii, ci mai degrabă dintr-o dorință de a
economisi timp pentru sine. Corespondența comună este
adesea acoperită cu religie pentru a-și liniști conștiința și
pentru a aduce o scuză cu care să protejeze păcatul de a
folosi orele de sabat. Satana inspiră astfel de fapte și face
ca aceste lucruri să nu pară extrem de păcătoase.
Cine Ne Va Da Plata Noastră?
Ar trebui ca lucrătorii cu normă parțială care au un
anumit succes să aibă dreptul la orice sprijin financiar
din partea Asociației?
Răspuns:
Deoarece orice lucrare adevărată pentru Hristos este
pur și simplu o lucrare a dragostei, pentru toți Davidienii cu
47
inimă, în gândul lor cel mai înalt, va fi doar un singur lucru
- salvarea sufletelor. Ei vor lăsa chestiunea salariilor în
totalitate la „Tatăl familiei”, cu cunoașterea sigură că
atunci când „vine”, El le va da „tot ce va fi cu dreptul”.
Credincioșii pe care Maestrul îi angajează, lucrează fără să
știe ce vor primi la sfârșitul zilei. De aceea, lucrătorii pe
care El îi trimite acum în via Sa, în ceasul al unsprezecelea,
trebuie să învețe că lucrarea trebuie să se facă, în totalitate
după modalitatea Lui, nu după a omului.
Dacă solia le oferă un sprijin financiar celor care
desfășoară o activitate cu jumătate de normă, aceasta se va
obliga la un precedent de a sprijini pe oricine și pe toți
aceia care fac ceva, fie puțin sau mult. Un astfel de
procedeu, evident, nu ar putea fi urmat. Și chiar dacă s-ar
putea, ar face doar rău lucrătorului și acelora pentru care el
ar putea lucra.
Prin urmare, singura procedura corectă, este ca toți cei
care se angajează în lucrarea de a vesti această solie a
sigilării, să raporteze activitățile lor de lucru la birourile
generale, astfel încât birourile să poată acredita rezultatele
eforturilor lor. Și dacă acumulează suficiente mijloace ca
rezultat al efortului lor, să le permită să fie cu normă
întreagă în învățarea soliei, atunci li s-ar putea acorda statut
de normă întreagă, dându-li-se dreptul la o cheltuială
necesară de viață din rezultatele financiare ale muncii lor.
În această chemare pentru lucrători, toți - mici sau mari,
bogați sau săraci, învățați sau analfabeți - au înaltul
privilegiu de a deveni slujitori ai lui Hristos.
48
„Adevărul prezent conduce înainte și în sus, adunându-i
pe cei nevoiași, pe cei oprimați, pe cei suferinzi și pe cei
lipsiți. Toți cei care vin trebuie să fie aduși în staul. În viața
lor trebuie să se petreacă o reformă care să facă din ei
membri ai familiei regale, copii ai Împăratului ceresc.” –
Mărturii, vol. 8, pag. 195, 196.
În cele din urmă, toți învățătorii adevărului prezent
sunt rugați să informeze birourile cu privire la eforturile
lor. Și ei la rândul lor, vor oferi tot sprijinul posibil pentru a
face din munca lor un succes.
A Paște Doar Oile Sau Și Mielușeii?
Este la fel de esențial să căutăm noii convertiți din
Laodicea, precum este să căutăm pe membrii mai
vechi? Am impresia că cei care au devenit adventiști de
ziua a șaptea, de când solia sigilării a fost pentru prima
dată vestită, ar putea avea șansa să vină împreună cu
marea gloată; Altfel, cum ar putea fi terminată lucrarea
vreodată, având în vedere că membrii cei noi vin în
Laodicea mai repede decât putem ajunge noi la ei?
Răspuns:
Nu vedem nici un motiv pentru care cei care au
acceptat mai nou credința ar trebui neglijați. De fapt, ar fi
aproape imposibil să-i separăm. Prin urmare, nu este doar
corect, ci este necesar să folosim fiecare ocazie pentru a
prezenta Adevărul Adventiștilor de Ziua a Șaptea, fie noi
sau vechi în Solia Celui de-al Treilea Înger. Dincolo de
49
aceasta, responsabilitatea îi revine Domnului. El a promis
că va lua frâiele în mâinile Lui și va scurta lucrarea în
neprihănire.
Totuși, conversând sau studiind cu cineva despre care
știți că este convertit recent, ar trebui să aveți o grijă
deosebită, judecată și tact pentru a prezenta cele mai simple
adevăruri de reformă în primul rând, astfel încât să nu
dezorientați mintea unuia care este doar un „prunc” (un
„Maher-Șalal-Haș-Baz”) în Scripturi.
De Ce Nu Lucrăm Pentru Lume Dacă Avem

Timp Extra?
Când nu lucrăm pentru păcătoșii din Sion, de ce nu
mergem să lucrăm pentru păcătoșii din lume? Ne-a dat
Domnul lumina ca să o ascundem „sub obroc”, sau să
luminăm lumea cu ea?
Răspuns:
Dacă nu lucrăm pentru păcătoșii din Sion, atunci ar
trebui într-adevăr să lucrăm pentru păcătoșii din lume.
Totuși, dacă înțelegem cu adevărat situația, și credem că
ducem până la capăt încredințarea noastră, ar trebui să
lucrăm pentru păcătoșii din Sion, cu o astfel de povară
mistuitoare încât nu vom avea, în prezent, nici timp, nici
energie de a lucra pentru păcătoșii din lume, cu excepția
celor reprezentați de femeia „sirofeniciană” (Marcu 7:26).
Atunci, vom face partea noastră deplină în chemarea celor
144000 în lucrarea lor, și astfel grăbind timpul secerișului
marii gloate din lume - ziua marii strigări.
50
Care Tratate Sunt Pentru Persoane
Neadventiste?
Care din seria tratatelor „Toiagul Păstorului” este
potrivită pentru cei care nu sunt membri ai
denominațiunii Adventiste de Ziua a Șaptea?
Răspuns:
Literatura Toiagul Păstorului este desemnată pentru
Adventiștii de Ziua a Șaptea, dar dacă o anumită ocazie
cere să dăm vreunul la neadventiști, Tratatele Nr. 12, 13 și
14 sunt cel mai bine adaptate.
Ce Să Studiem?
Ar trebui să se studieze în întâlnirile noastre de sabat
subiectele conținute în publicațiile „Toiagul Păstorului”
sau cele cuprinse în alte lucrări?
Răspuns:
Dacă Toiagul Păstorului conține solia ceasului, atunci ar
trebui să aibă prioritate peste orice alt adevăr, pentru că
Spiritul Profetic spune: „turma are nevoie acum de
„adevărul prezent”.” – Scrieri Timpurii, pag. 63. „Aceste
lucruri”, (sigilarea celor sfinți), „ar trebui să ocupe cu totul
mintea și să angajeze întreaga atenție.” – Scrieri Timpurii,
pag. 118. „Promovați noi principii și uniți-vă de partea
51
adevărului clar și precis.” – Mărturii Pentru Predicatori,
pag. 118.
Este Sigur A Lansa Provocări?
Dacă trebuie să „cercetați toate lucrurile, și să păstrați
ce este bun”, și să „fiți gata întotdeauna să dați
socoteală de nădejdea care este în voi” atunci nu ar
trebui să provocăm pe cei care sunt dușmanii
„Toiagului Păstorului” să dovedească că sunt în
eroare?
Răspuns:
Chiar și cei care au stabilit odată pentru totdeauna că
"Toiagul Păstorului" conține un mesaj trimis din cer, ca să
nu mai vorbim de cei care sunt incapabili să îl apere sub
toate aspectele sale, nu sunt în nici un caz îndreptățiți să
expună prețioasa lor bijuterie a Adevărului în fața
Dușmanului, al cărui unic scop este să le-o ia. Mai ales
atunci când nu vine cu o promisiune de a le oferi ceva care
să înlocuiască ceea ce au deja. Ei nu își pot permite luxul
de a-i provoca pentru a dovedi dacă pot sau nu să-i fure
comorile. Odată ce a dispărut, „dovada” va fi o consolare
tristă! Așezându-se astfel pe un teren avantajos lui Satana,
se va face vinovat nu doar de nebunia prezumției, ci și de
pierderea de timp și de energie de asemenea. Nu va fi decât
o invitație adresată Diavolului de a le răpi viața veșnică.
Toți trebuie să păzim comoara noastră cerească cu cea
mai mare grijă, și să păstrăm credința noastră prin studiere
pentru a da un răspuns la fiecare om care ne cere de
52
nădejdea care este în noi, dar nu provocându-l sa ne
hărțuiască cu întrebări înșelătoare, iar apoi să ne punem la
dezbateri cu el.
Dacă, însă, din vreun motiv convingător vă asumați
riscul de a înfrunta inamicul în acest mare război spiritual,
atunci trebuie să-i cereți cel puțin ca el să răspundă la tot
adevărul; nu-i permiteți să vă devieze în vreun punct de
interes deosebit pe care, poate în acest moment nu l-ar
putea clarifica nimeni. Nu permiteți să fiți forțați într-o
poziție defensivă, ci mai degrabă să vă mențineți într-o
poziție ofensivă, dar niciodată să nu intrați în polemici.
Nu uita că inamicul care caută să-ți ia coroana este mai
puternic decât tine, de aceea, dacă tu nu ești absolut stabil
în solie, apoi prin toate mijloacele, decât să studiezi cu
dușmanii soliei, mai degrabă du-te la studiu cu prietenii ei.
Numai după ce ați făcut astfel totul pentru a-i lăsa pe
mesageri să îi dea dreptate și sunteți încă convins că nu este
Adevărul prezent, puteți studia pe bună dreptate cu
adversarii săi. Faceți tot posibilul pentru a vă asigura că
cineva nu vă jefuiește de solia de la Domnul. „Ca nimeni să
nu-ți ia coroana”. Apocalipsa 3:11.
Amintiți-vă că dacă există cineva gata să submineze un
adevăr, există și altcineva gata să submineze un alt adevăr
și așa mai departe. De fapt, inamicul este gata să
dinamiteze orice adevăr existent, chiar și Biblia însăși, dacă
i se dă ocazia. Cert este însă, că Satana nu are mai mult loc
pentru a argumenta împotriva Toiagului, decât păzitorii
duminicii împotriva Adevărului despre Sabat.
53
Întotdeauna să vă amintiți că „Eforturile făcute pentru
a împiedica progresul adevărului vor servi la extinderea
lui.” (Mărturii, vol. 5, pag. 454), și că veți fi promovat cu
el, dacă vă păstrați cu credincioșie în centrul căii, fără a
alerga înainte cu un zel care nu este conform cunoștinței..
„Convingerile noastre trebuie să fie zilnic reîntărite prin
rugăciune smerită și sinceră și prin citirea Cuvântului. Deși
fiecare dintre noi are o individualitate, în timp ce fiecare
din noi trebuie să ne susținem convingerile cu tărie, noi
trebuie să le susținem ca pe adevărul lui Dumnezeu și în
puterea pe care o dă Dumnezeu. Dacă nu facem lucrul
acesta, ele vor fi smulse de sub stăpânirea noastră.” –
Mărturii, vol. 6, pag. 401.
De aceea, dacă unul care este stabilit în Adevăr și caută
după mai mult, a provoca inamicul, este ca și cum i-ai pune
sabia în mână și l-ai provoca să-ți taie capul.
De aceea, niciodată nu provocați, dar întotdeauna să fiți
gata să dați răspunsul convingător și inteligent la fiecare
om corect. Niciodată nu vă certați, dar întotdeauna să
prezentați Adevărul; nu mergeți niciodată la un dușman sau
la unul care nu crede în solie pentru a încerca să dovediți
că este corectă sau greșită; mai degrabă, examinați totul cu
prietenii, cu autorii soliei – cu cei care știu totul despre
asta.
54
Ce Înseamnă „ceea Ce Este Publicat”?
„Codul Simbolic” spune: „Învățați doar ceea ce este
publicat”. Vă rog să explicați dacă această restricție
include Biblia, Spiritul Profetic și literatura Toiagul
Păstorului, sau doar scrierile „Toiagului”?
Răspuns:
Biblia și Spiritul Profetic fiind singura sursă a soliei
Toiagul Păstorului, prin urmare când toiagul este prezentat,
Biblia și Spiritul Profetic sunt prezentate. Și, fiindcă, doar
Duhul Adevărului, a fost cel care a transmis misterele
inspirației, nimeni nu le poate interpreta afară de El, prin
urmare, cei care încearcă să le învețe fără această autoritate
inspirată de interpretare, cad inevitabil în practica interzisă
de interpretare privată: (2 Petru 1 20.) – marele rău care a
adus creștinătatea în starea sa actuală aproape de
neschimbat a schismei și confuziei consecvente, disputei și
neputinței.
Deoarece nu îndrăznim să urmăm o astfel de cale,
trebuie, ca învățători ai Toiagului Păstorului (publicațiile
oficiale ale Asociației Davidienilor Adventiști de Ziua a
Șaptea), să învățăm doar în lumina Toiagului acele pasaje
care, într-un fel sau altul, au nevoie să fie interpretate. Doar
așa toți credincioșii Adevărului Prezent vor ajunge să aibă
aceeași minte, privind ochi în ochi și vorbind aceleași
lucruri (1Corinteni 1:10; 1 Petru 3: 8; Isaia 52: 8).
55
Iar aceia care aleg să persiste în interpretarea privată,
sunt rugați respectuos să renunțe la a învăța în numele
Toiagului și pe cheltuiala sa. Ei ca oameni cinstiți să învețe
în numele și pe cheltuiala lor.
Cum Dovediți Că Uciderea Este Literală?
Cum pot dovedi unui adventist de ziua a șaptea că
uciderea din Ezechiel 9 este literală?
Răspuns:
În primul rând, atrageți atenția asupra faptului că
Domnul însuși se afla în pragul casei pământești, în timp ce
uciderea a avut loc acolo. Studiați cu atenție Tratatul nr. 1,
„Dardanelele Bibliei”, tratând evenimentul cum a fost
văzut de profet și mențineți acest punct bine fixat în minte
împreună cu celelalte asemănătoare.
În al doilea rând, arătați Mărturii, vol. 5, pag. 211, care
spune: „Aici, vedem că biserica — Sanctuarul Domnului
— a fost prima care a simțit lovitura mâniei lui
Dumnezeu.”
Apoi abordând subiectul dintr-un alt unghi, introduceți
dovezile din Spiritul Profetic care dezvăluie că, atunci când
solia din Ezechiel 9 este proclamată la biserică, unii vor
nega faptul că împlinirea ei este literală, spunând: „El este
prea milostiv pentru a aduce asupra oamenilor (poporului
său – în engleză) judecățile Lui.” – Mărturii, vol. 5, pag.
211. Și, prin urmare, este scrisă declarația tristă: „Ideea lor
este aceea că nu avem nevoie să privim după minuni și
manifestări deosebite ale puterii lui Dumnezeu ca în
56
vremurile din vechime.” – Mărturii, vol. 5, pag. 211. A
spune că uciderea din Ezechiel 9 nu este literală, înseamnă
a spune că, „Biserica nu va simți niciodată loviturile mâniei
lui Dumnezeu. Noi nu trebuie să așteptăm minuni și
manifestări deosebite ale puterii lui Dumnezeu ca în zilele
anterioare.” Cei care spun acest lucru sunt condamnați
pentru că neagă avertizarea clară a uciderii literale,
miraculoase, descrisă de Ezechiel.
În al treilea rând, Isaia 66: 16, 19, 20 arată că uciderea
din versetul 16 este literală, pentru cei care vor scăpa vor fi
trimiși în mod literal la toate neamurile, pentru a proclama
slava Sa și numele Lui. Ba mai mult, faptul că această
ucidere literală este doar în biserică, este văzut din faptul că
cei care „scapă” dintre ei sunt slujitorii lui Dumnezeu pe
care El îi trimite ulterior la neamurilor. Totuși, dacă
uciderea nu este literală, atunci cu ce scop va fi și de ce vor
„scăpa”? Ezechiel i-a văzut ca pe cei care au fost uciși
literal (Ezechiel 9: 8).
57
Sunt Toate Darurile Între Noi Acum?
Din învățătura fratelui ________ că darul vindecării nu
este încă printre noi, dar va fi restaurat după
purificarea bisericii, trebuie să înțelegem de asemenea,
că darul învățării nu a fost încă restaurat? Iar dacă
acesta nu trebuie să fie indus, atunci învățătorii
„Toiagului Păstorului” au darul acum?
Răspuns:
„Hristos este astăzi același Medic plin de compasiune”,
declară Spiritul Profetic, „care a fost și în timpul lucrării
Sale pământești. În El se găsește balsam vindecător pentru
fiecare boală, putere întăritoare pentru orice neputință.
Ucenicii Săi de astăzi trebuie să se roage pentru cei bolnavi
cu același zel cu care s-au rugat ucenicii din vechime. Și
vor avea loc vindecări; căci „rugăciunea credinței îi va
salva pe cei bolnavi”.” – Divina Vindecare, pag. 226.
Fratele________ nu a intenționat să transmită impresia că
nu există darul vindecării printre poporul lui Dumnezeu
acum, ci pur și simplu, că marile minuni de vindecare,
prefigurate de cei din timpul bisericii creștine timpurii, sunt
încă în viitor.
În ceea ce privește darul învățării, citim: „Domnul vă
va da pâine în necaz, și apă în strâmtorare. Învățătorii tăi nu
se vor mai ascunde, ci ochii tăi vor vedea pe învățătorii
tăi.” Isaia 30: 20.
Când biserica va fi purificată, învățătorii săi vor primi
o putere a cinzecimii mai mare decât au primit cei 120 de
58
ucenici. Acest lucru se vede clar în profeția ploii târzii din
Ioel, care vine ca un învățător al neprihănirii (Ioel 2:23
KJV margine) și care investește pe beneficiarii săi cu
putere (Ioel 2:28) pentru a proclama în cele din urmă
această neprihănire în toată lumea. (Vezi și Scrieri
Timpurii, pag. 277, 278).
Ce Va Face Omul Înțelept?

Ce trebuie să facă cineva acum, când banii nu au fost
niciodată atât de ușor de câștigat, dar când prețurile
sunt foarte mari? Să cheltuiască astfel tot ce câștigă sau
să se priveze de astfel de extravaganțe și să
economisească tot ce poate? Și unde să își depoziteze
câștigurile?
Răspuns:
Din experiența trecutului, înțelepții au învățat
inexorabilitatea legii vieții de inflație și depresie. Ei știu că,
cantitatea anormală a banilor în circulație crește cererea de
produse, dincolo de ceea ce poate furniza piața, și astfel
prețurile cresc foarte mult. Ei recunosc în aceasta un
semnal de avertizare privind dezastrul financiar iminent.
De asemenea, cei chibzuiți știu că orgia neînfrânată de a
cheltui tot cea ce unul câștigă, mai devreme sau mai târziu
va termina cu o tulburare de privațiuni, dureri și regrete –
ruina multor case. Astfel dar, persoanele înțelepte iau
măsuri în prealabil pentru a se proteja împotriva zilei
inevitabile a dezastrului economic. În timp de inflație a
59
prețurilor, ei se vor abține cu strictețe de la mania de a-și
îmbunătăți luxul standardului de viață actual. Și în această
perioadă de circulație intensificată a banilor, ei vor păstra,
mai degrabă decât să cheltuie. Ei nu vor cădea în acea
atitudine nepăsătoare care se potrivește doar cu cea mai
josnică formă de viață animală – de „sărbătoare astăzi și
foamete mâine”, nici nu se vor alătura cu aceia care spun:
„Să mâncăm, să bem și să ne veselim [să ne cheltuim banii
cât de repede îi câștigăm] căci mâine vom muri”.
Oricine se urcă acum la bordul bărcii de plăcere în
excursia sa veselă pe curentul celei mai mici rezistențe,
este sigur că va fi aspirat într-un vârtej fără scăpare de
proastă gestionare financiară. Prea târziu, se va trezi
victimă a improvizației sale arhicunoscute – poziția de
îngâmfare. Asemănarea mentală a unei astfel de persoane
poate fi comparată doar cu cea a unei lipitori fără sens -
acea creatură de apă mică și stupidă care se înfometează
leneș atunci când nu există nimic convenabil de care să se
agațe, iar apoi se omoară din cauza mâncării excesive
atunci când, în cele din urmă, ceva îi iese în cale. Această
formă de risipă este de cea mai proastă speță, deoarece
pentru astfel de oameni nu există "casa tatălui" la care să se
întoarcă.
Dacă criteriul bazat pe experiența că istoria se repetă
este recunoscut, atunci, după acest război trebuie să vină o
perioadă de tranziție cu depresia inevitabilă. Acum se
câștigă ușor un dolar; și un dolar salvat acum poate fi în
valoare de doi sau trei dolari după război, atunci când banii
pot deveni mai rari decât au fost vreodată. Deci, acum este
timpul de a cheltui cât mai puțin posibil și să punem de-o
60
parte cât mai mult posibil. Acum este timpul de belșug în
care să se culeagă și să se păstreze pentru vremea de nevoie
care va veni - nu de a consuma pe tot ceea ce „poftește
sufletul”.
Dincolo de orice cheltuieli necesare și deduceri pe care
cineva le-ar putea avea - impozit pe venit, impozit de
victorie, bonuri de război, asigurare socială, zecimi și
daruri - fiecare salariat înțelept va pune deoparte în fiecare
săptămână o anumită cantitate, indiferent cât de mică ar fi,
și hotărăște cu tenacitate să nu permită ca nimic să-l
îndepărteze de acest plan și nimic să diminueze acest fond.
Totuși, acest lucru va fi foarte greu de realizat din cauza
tentațiilor de a cheltui, și a oamenilor de afaceri inteligenți
care au petrecut o viață întreagă în a studia cum să
exploateze economiile celorlalți. De aceea, asociația a
pregătit, certificate speciale care să îi asigure titularului o
economie pentru un caz de urgență sau să îl asigure
împotriva catastrofei financiare în zilele de bătrânețe.
Albinele sunt ocupate să-și adune mierea în timpul lunilor
de vară. Apoi, când vine iarna, nu numai că au suficientă
hrană să se alimenteze în timpul perioadei dificile, ci de
asemenea au ceva disponibil și pentru îngrijitorul lor.
Credincioșii Adevărului Prezent nu trebuie să fie mai puțin
înțelepți decât micile albine nesemnificative! Fie ca
certificatele speciale să vă amintească că „unde nu le
mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă”, este cel
mai sigur loc pentru a vă depune comoara. Și un pic de
previziune acum, va face să fie nemărginit mai ușor în casa
Tatălui atunci când vor veni nenorocirile, pentru că atunci
puteți scoate din propriul fond de rezervă pe baza
61
certificatul dumneavoastră. Ar putea fi imposibil atunci ca
Asociația să servească pe toți cei nefericiți, și cei care nu
au făcut provizii în acest timp mic de aparentă prosperitate,
se pot simți jenați atunci. Bineînțeles, doar aceia care dețin
un certificat de membru, pot să investească în Certificatul
de Moștenire – să facă parte din acest sistem de economii
dedicat in mod divin și din asigurarea socială consacrată.
Este Impozitabil?
Certificatul meu de moștenire este supus impozitului?
Răspuns:
Certificatul special reprodus aici, în mod clar certifică
faptul că banii depuși la Asociația Generală a Davidienilor
Adventiști de Ziua a Șaptea, nu reprezintă un depozit de
economii, ci o moștenire, în considerentul căruia Asociația
se obligă în mod voluntar, într-un sens de obligație morală,
pentru a ajuta membrii care dețin certificatele speciale cel
puțin cu suma pe care au depozitat-o. Iar moștenirile nu
sunt impozabile.
62
Cum Rămâne Cu Beneficiile
Guvernamentale?

Este greșit pentru un creștin să accepte sprijin din
partea agențiilor guvernamentale de ajutor?
63
Răspuns:
Pensii federale și dispoziții de bunăstare socială,
fonduri de vârstă și ajutorul guvernului sunt egal
disponibile în mod legal pentru cetățenii săi care sunt
membri ai bisericii precum sunt pentru cetățenii care nu
sunt membri ai bisericii. Astfel, creștinul, ca cetățean, nu
are mai puțin dreptul moral de a accepta ajutor de la
guvernul său decât are dreptul, ca membru al bisericii, de a
accepta ajutor de la biserica sa.
Ar Trebui Un Creștin Să Intre În Sindicate?
Care ar trebui să fie poziția noastră cu privire la
sindicate?
Răspuns:
Deși în anii lor de formare sindicatele nu aveau
puterea și nici nu exercitau presiunea pe care o exercită
acum, totuși chiar și atunci oamenii au lucrat cu ardoare
pentru a le face ceea ce sunt acum. Astfel, pentru a-l
proteja pe adevăratul credincios de a se compromite cu
dictatele lor și de a fi astfel implicat în grevele și
pichetările lor (nu pentru a-l împiedica să le plătească o
parte din salariu dacă îl obligă), Mărturiile îi interzic să ia
parte la promovarea scopului lor necreștin. (A se vedea
Mărturii, vol. 7, p. 84).
În persecutarea lui Isus și a urmașilor Săi, guvernele
romane și iudaice au făcut un lucru chiar mai nelegiuit
decât fac sindicatele astăzi pentru a constrânge muncitorul
în rândurile lor, dar totuși Isus i-a îndrumat pe urmașii săi
64
de atunci să plătească impozit Cezarului. Deci, trebuie să
înțelegem că dacă cineva este obligat să plătească o taxă
pentru a putea lucra într-un loc unde se permite doar dacă
este membru, prin urmare, nu are altă alternativă decât să
îndeplinească aceste nevoi ca cerințe de muncă , indiferent
dacă sindicatul este o organizație bună sau rea. Astfel, deși,
pentru a-și păstra locul de muncă în vederea întreținerii lui
și a familiei sale, el poate plăti taxa pe care sindicatele o
cer pentru posibilitatea de a munci, totuși nu ar trebui să
participe la niciuna dintre activitățile și funcțiile lor -
politice, sociale sau de altă natură. Pe scurt, el nu va avea
nici un fel de legătură fraternă cu ele.
În astfel de circumstanțe, nu există nici o diferență în a
plăti impozit către stat, către sindicate sau alte cheltuieli,
taxe sau costuri necesare pentru a menține locul de muncă.
Având în vedere acest lucru, cei care urmează în lumină
vor plăti cotizațiile către sindicate când este obligatoriu și
vor întrerupe plata acestora cât mai curând posibil.
Este Incorect A Avea Asigurare Pe
Proprietate?
Întrebarea nr. 140:---"Mărturii", vol. 1, pp. 549-551,
vorbește împotriva asigurării. Înseamnă că include și
asigurările de proprietate?
Răspuns:
Declarația în cauză se referă numai la asigurări de
viață. După cum nu știm de vreo restricție cu privire la a
65
avea asigurări de proprietate a persoanei, decizia trebuie să
cadă doar pe individ.
Ce Spuneți Despre Cumpărarea Bonurilor De
Apărare?
Cumpără lucrătorii de la Muntele Carmel sau instituția
însăși Obligațiunile de Economii de Apărare ale
Statelor Unite?
Răspuns:
Ca muncitori într-o instituție religioasă de caritate care
lucrează în comun pentru un salariu doar de subzistență,
locuitorii de aici, de la cel mai mic până la cel mai mare,
prin urmare, nu au un fond de bani pentru a cumpăra nimic
afară de lucrurile cele mai necesare vieții, prin urmare,
nimeni nu a câștigat suficient ca să-și permită să facă orice
fel de investiție monetară.
Instituția însăși, fiind strict o organizație caritabilă în
ansamblul ei, se află într-o circumstanță similară. Fiind un
mediu non-profit prin intermediul căruia membrii săi își fac
lucrarea desemnată, contribuind la ea din veniturile lor,
pentru ca ea să-și poată hrăni, găzdui și îmbrăca lucrătorii,
să tipărească literatură religioasă și să o difuzeze gratuit în
întreaga lume, ea nu dispune, în consecință, de fonduri
proprii. Deci nu poate, din punct de vedere moral, chiar
dacă ar putea din punct de vedere financiar, să facă orice
investiție care nu este destinată acestui scop constituit,
oricât de lăudabilă ar fi această investiție în sine.
66
Cu toate acestea, instituția, în desfășurarea activității
sale obișnuite pentru binele altora, nu pentru propriul
profit, cumpără în fiecare lună timbre poștale în valoare de
sute de dolari. Astfel, deși nu este în măsură să ajute direct
(prin cumpărarea de obligațiuni de economii pentru apărare
ale Statelor Unite) la programul de apărare, își face partea
sa indirectă (prin cumpărarea de timbre poștale ale Statelor
Unite), banii săi intrând pur și simplu într-un alt
compartiment al aceleiași case de marcat naționale, din
care nu primește, desigur, nici dobândă, nici capital.
A Saluta Sau A Nu Saluta?
Este greșit să saluți drapelul?
Răspuns:
„Dați, dar, Cezarului ce este al Cezarului”, „... cui
datorați birul, dați-i birul; cui datorați, vama dați-i vama;
cui datorați frica, dați-i frica; cui datorați cinstea, dați-i
cinstea. Să nu datorați nimănui nimic.” Mat. 22:21; Rom.
13: 7, 8.
Când „căpeteniile și dregătorii au căutat să afle ceva
împotriva lui Daniel ca să-l pârască în ce privea treburile
împărăției,... nu au putut să găsească nici o greșeală la el și
nici un lucru rău.” Dan. 6: 4 Găsindu-l astfel fără defecte,
dușmanii Lui s-au sfătuit „să dea o poruncă împărătească,
însoțită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălța,
în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun Dumnezeu
sau către vreun om, afară de” împărat, să fie „aruncat în
groapa cu lei.” Dan.6:7.
67
Asigurând astfel semnătura împăratului cu privire la
decret, ei au căutat să realizeze o situație care să-l implice
pe Daniel într-un act de revoltă împotriva regelui său. Ei
știau că, deși el intenționa să-i fie loial regelui, nu o va face
cu prețul neloialității față de Dumnezeu. Prin urmare,
Daniel a continuat să se roage Dumnezeului său așa cum
obișnuia să facă, cu consecința de a fi aruncat în groapa cu
lei. Dar Cel la care el s-a rugat i-a salvat viața de fiarele
înfometate.
Apoi, este cazul remarcabil al lui Iosif care, pentru
loialitatea sa incasabilă față de guvernul Egiptului, a fost
înălțat într-o poziție care împărțea tronul cu Faraon.
Din aceste și alte incidente biblice, recunoaștem că
loialitatea cuiva față de guvernul său este adevăratul său
angajament de loialitate față de el - un salut pentru drapelul
său.
Prin urmare, vedem că în timp ce pe de o parte
neloialitatea cuiva față de Dumnezeu este un păcat
împotriva Lui, pe de altă parte, lipsa de loialitate față de
guvernul său este un păcat împotriva lui, și indirect
împotriva lui Dumnezeu de asemenea. Deci lipsa de
loialitate a cuiva față de guvern este neascultarea de
porunca expresă a Domnului: „Adu-le aminte să fie supuși
stăpânirilor și dregătorilor, să-i asculte, să fie gata să facă
orice lucru bun.” Tit 3:1. „Fiți supuși oricărei stăpâniri
omenești, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt
stăpânitor, cât și dregătorilor, ca unii care sunt trimiși de el
să pedepsească pe făcătorii de rele și să laude pe cei ce fac
bine.” 1 Petru 2: 13, 14.
68
„Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci
nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu, și
stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu.” „De
aceea, cine se împotrivește stăpânirii, se împotrivește
rânduielii puse de Dumnezeu; și cei ce se împotrivesc își
vor lua osânda.” Rom 13: 1, 2.
Deoarece steagul nu este un idol sau un fetiș, ci un
simbol, un stindard, salutul său nu este idolatrie, așa cum
cred unii, ci mai degrabă o mărturisire publică de loialitate
față de guvernul tău, la fel cum botezul este mărturisirea de
credință față de Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
La porunca lui Dumnezeu, izraeliții au făcut stindarde
(steaguri), după semințiile lor, în scopul identificării și ca
emblemă a loialității lor față de ceea ce steagul lor
reprezenta. (vezi numărul 2).
În mod evident, a acuza pe cineva de idolatrie pentru
faptul că salută un steag național, înseamnă a-l acuza pe
Dumnezeu de a forța la idolatrie nu doar pe poporul Său
din vechime, ci deasemenea, prin exemplul lor, pe
credincioșii din toate timpurile următoare.
Astfel dar, fiecare creștin, dacă ar fi supus poruncilor lui
Dumnezeu, ar trebui să fie loial țării în care trăiește. De
aceea, ca și creștini în America, devotați lui Dumnezeu și,
prin urmare, loiali la principiile acestui liber „guvern a lui
Dumnezeu“, ne consacrăm mai întâi inimile noastre,
mințile noastre, mâinile noastre, tot ce avem, steagului
Împărăției veșnice a lui Dumnezeu și Teocrației pe care o
reprezintă, un popor format din toate neamurile, și legat cu
corzile iubirii, libertate, puritate, dreptate, pace și fericire
veșnică, cu lumină și libertate pentru toți; și în al doilea
69
rând „promitem loialitate drapelului Statelor Unite ale
Americii și Republicii pe care o reprezintă, o națiune
indivizibilă, cu libertate și dreptate pentru toți”. Și atâta
timp cât drapelul se înalță ca emblemă a principiilor
inviolabile ale constituției sale, menținem angajamentul
nostru de loialitate ca un lucru inviolabil.
Este Creștinesc Patriotismul?
Ar trebui ca în acest război să luăm poziția de obiectori
ai conștiinței sau a patriotismului?
Răspuns:
Cine ia o altă poziție decât cea de patriot nu poate fi un
adevărat cetățean al țării sale. Un creștin, totuși, trebuie să-
și amintească întotdeauna că se află sub două guverne, -
unul spiritual și unul temporal, - și că astfel este obligat să
le slujească pe amândouă, deși pot exista momente în care
să apară circumstanțe pentru a-l împiedica să dea ambelor
aceeași "măsură deplină de devotament". Dar întotdeauna
va face tot ce-i stă în putință pentru a le sluji pe amândouă
la maxim, pe cât posibil.
Biblia ne învață în mod clar și istoria a confirmat de
nenumărate ori, că nerespectarea legilor lui Dumnezeu este
dezastruoasă atât pentru el, cât și pentru națiunea sa. Acest
adevăr tragic, adoptat la nesfârșit în cursul secolelor, nu
numai în mijlocul poporul ales al lui Israel, ci de asemenea
în mijlocul tuturor națiunilor de pe pământ, este „pentru
învățătura noastră, peste care au venit sfârșitul veacurilor.”
70
Astfel, deoarece neascultarea cuiva față de poruncile lui
Dumnezeu trebuie să aducă prejudicii națiunii sale, precum
și lui însuși, creștinul poartă dubla responsabilitate de a
face tot ce-i stă în putere pentru a proteja bunăstarea și a
promova succesul atât al împărăției spirituale, cât și al celei
temporale. Și pentru a se asigura că se achită pe deplin de
această dublă și grea responsabilitate, el se va supune
implicit poruncii Domnului: „Dați Cezarului ce este al
Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
Marcu 12:17. „Și eu“, zice Domnul, în făgăduința pentru
cei ascultători, „voi binecuvânta pe cei ce te vor
binecuvânta și voi blestema pe cei ce te vor blestema; și
toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.”
Geneza 12: 3.
Israelul antic, ca națiune și ca guvern, era obligat să-și
protejeze proprietățile, oamenii și familiile - chiar și prin
sabie. Dar ei nu trebuiau să se războiască împotriva
propriilor lor frați. Când regatul celor zece triburi, Israel, s-
a aliat cu Siria pentru a se război împotriva regatului celor
două triburi, Iuda, blestemul lui Dumnezeu s-a abătut atât
asupra Siriei, cât și asupra lui Israel, și, în consecință,
fiecare dintre ele a fost distrus de regele Asiriei.
Israelul antic, ca națiune și ca guvern, era obligat să-și
protejeze proprietățile, oamenii și familiile - chiar și prin
sabie. Dar ei nu trebuiau să se războiască împotriva
propriilor lor frați. Când regatul celor zece triburi, Israel, s-
a aliat cu Siria pentru a se război împotriva regatului celor
două triburi, Iuda, blestemul lui Dumnezeu s-a abătut atât
asupra Siriei, cât și asupra lui Israel, și, în consecință,
71
fiecare dintre ele a fost distrus de împăratul Asiriei. (Vezi
Is. 7: 1-8; 8: 4).
Dar când au fost prigoniți pentru Evanghelie, creștinii
au fost instruiți să nu riposteze: „Eu vă spun“, spune
Domnul, „să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci,
oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe
celălalt. Oricui vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina,
lasă-i și cămașa. Dacă te silește cineva să mergi cu el o
milă de loc, mergi cu el două. Celui ce-ți cere dă-i; și nu
întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.”
„Ați auzit că sa zis: Să iubești pe aproapele tău și să
urăști pe vrăjmașul tău. Dar eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii
voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor
ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă
prigonesc, ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri;
căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei
buni, și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.”
Mat. 5: 39-45.
Lumina care strălucește atât din Vechiul, cât și din
Noul Testament, arată că un creștin, în calitate de cetățean
loial, în timp de război va servi pentru a-și proteja țara; dar
dacă războiul implică creștini de ambele părți, ca în
războaiele de astăzi, el, ca cetățean al Împărăției lui
Hristos, nu se poate angaja conștiincios în atacarea
concetățenilor aceleiași Împărății . Căci „dacă o împărăție
este dezbinată împotriva ei însăși, împărăția aceasta nu
poate dăinui.
„Și dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăși, casa
aceea nu poate dăinui.” Marcu 3:24, 25.
72
Dar, deși într-un astfel de război, creștinii nu trebuie
să poarte arme pentru a se ucide unii pe alții, ei sunt
obligați din punct de vedere moral să facă o lucrare
umanitară precum cea efectuată de bunul samaritean - să se
îngrijească de cei bolnavi, răniți și muribunzi, indiferent de
naționalitatea lor.
A Vota pentru Sau Împotriva Pensiilor?
Vreți să vă explicați poziția dumneavoastră în legătură
cu problemele legate de pensii care sunt prezentate
acum publicului? Credeți că merită să votăm asupra
lor?
Răspuns:
Suntem avertizați că cauza lui Dumnezeu „ar trebui să
ocupe cu totul mintea și să angajeze întreaga atenție.” –
Scrieri Timpurii, pag. 118. Prin urmare, deoarece nu putem
dedica suficient timp pentru a studia conștiincios
problemele politice și economice, precum și rezultatele lor
finale, pentru a le judecata inteligent, nu putem vota în mod
conștiincios nici pentru, nici împotriva lor. Căci votul
nostru neinformat ar putea să aducă dizgrație și pierdere
asupra unora, în timp ce îi va conduce pe alții pe cărări de
mândrie și extravaganță. „Iată”, zice Domnul, „care a fost
nelegiuirea surorii tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în
belșug și într-o liniște nepăsătoare.” Ezech. 16:49.
În lumea de azi, interesele politice și religioase sunt mai
bine deservite de specialiști. Doar cei care au toată inima
și mintea lor în lucrurile temporale ale vieții, cei care pot
73
acorda timp suficient pentru studiul problemelor
economice și politice ale lumii, sunt calificați să participe
la astfel de interese. Cei care au inima și sufletul dedicate
nevoilor spirituale ale lumii, care sunt veșnice și de o
importanță mult mai mare decât preocupările temporale ale
vieții, care vor pieri și vor fi uitate în curând, nu pot sluji
lumea în nevoile sale economice și politice, așa cum nu pot
sluji nevoile spirituale ale lumii nici cei care au inima și
mintea absorbite de lucrurile temporale.
„Vai de cei ce se coboară în Egipt după ajutor, se
bizuie pe cai și se încred în mulțimea carelor și în puterea
călăreților, dar nu privesc spre sfântul lui Israel și nu caută
pe Domnul! Dar și El este înțelept și aduce nenorocirea, și
nu Își ia vorbele înapoi, ci se ridică împotriva caselor celor
răi și împotriva ajutorului celor ce săvârșesc nelegiuirea,
Căci egipteanul este om, nu Dumnezeu, și caii lui sunt
carne, nu duh. Doar mâna să-și întindă Domnul, și
ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, și vor pieri
cu toții.” Isaia 31: 1-3. „Cel neprihănit se bucură în
Domnul și în El își caută scăparea; toți cei cu inima fără
prihană se laudă că sunt fericiți.” Ps. 64:10.
„Și ce va răspunde trimișilor poporului? Că Domnul a
întemeiat Sionul și că cei nenorociți din poporul Lui găsesc
un loc de adăpost acolo.” Isaia 14:32.
74
Este Potrivit Pentru Un Creștin Să Voteze?
Este corect să votezi?
Răspuns:
Deoarece faptul de a vota este unul dintre drepturile
inalienabile ale unui popor liber, nu poate fi nici un rău în
exercitarea acestuia dacă legea sau funcțiile de pe pământ
pot fi mai bine servite. Totuși, a-ți da votul pentru a obține
aceasta, este nevoie de un studiu conștiincios; în caz
contrar, votul cuiva nu poate fi decât o presupunere
neinteligentă și rezultatele vor fi mai degrabă adverse
decât favorabile bunei guvernări.
Prin urmare, cei care nu sunt în măsură să dedice
timpul pentru studiile necesare de a se informa suficient de
problemele politice pentru a-i califica să voteze în mod
inteligent asupra lor, nu pot vota conștiincios un astfel de
vot.
Fiind slujitori ai Evangheliei, cu timpul nostru complet
preocupat de interesele spirituale ale poporului, noi înșine
nu suntem în măsură să acordăm atenție și intereselor lor
politice, așa cum nici reprezentanții politici ai poporului nu
sunt în măsură să acorde atenția cuvenită și nevoilor lor
spirituale. Și, prin urmare, rareori, sau chiar niciodată, vom
vedea clar calea liberă pentru a vota.
75
Ce Se Întâmplă Cu Folosirea De Lapte Și
Ouă?
Deoarece bolile din rândul bovinelor și păsărilor sunt
din ce în ce mai numeroase, virulente și răspândite, nu
ar trebui să scoatem laptele și ouăle din dieta noastră?
Răspuns:
Dacă există o epidemie printre vite și păsări din
regiunea sau localitatea voastră, atunci ar trebui cu
siguranță să exercitați o mare atenție când folosiți lapte și
ouă și ar trebui să lucrați spre înlocuirea lor, cât mai curând
posibil, cu înlocuitori adecvați.
În prezent, nu avem cunoștințe care să oblige sau să
justifice în toată țara faptul de a nu mai întrebuința produse
de păsări de curte și produse lactate, în mod special dacă nu
sunt înlocuitori adecvați și dacă Domnul nu a deschis calea
pentru a le furniza. Cu toate acestea, fiecare dintre noi ar
trebui să căutăm cu sârguință ceva mai bun, astfel încât
atunci când devine periculoasă folosirea acestor produse, să
nu ne găsim fără un înlocuitor satisfăcător.
„Reforma dietei să fie progresivă. Oamenii să fie
învățați cum să prepare alimente fără a folosi lapte sau unt.
Spuneți-le că va veni în curând timpul când nu va fi
siguranță în folosirea ouălor, a laptelui, a smântânii sau a
untului, deoarece bolile la animale sporesc în proporție cu
creșterea nelegiuirii între oameni. Se apropie timpul când,
datorită stricăciunii neamului omenesc decăzut, întreaga
creație animală va geme sub bolile cu care este blestemat
pământul nostru.” – Mărturii, vol.7 pag.135.
76
„Va veni timpul când s-ar putea să fie nevoie să
renunțăm la unele articole de dietă pe care le folosim acum,
ca de pildă laptele, smântâna și ouăle; dar nu e cazul să
aducem asupra noastră îngrijorări prin restricții premature
și extreme. Așteptați până când împrejurările vor impune
acest lucru și Domnul pregătește calea pentru aceasta.”
„…Întrucât predic Evanghelia săracilor, sunt instruită
să le spun să consume mâncarea cea mai hrănitoare. Nu le
pot spune: „Să nu mâncați ouă, sau lapte, sau smântână. Să
nu folosiți unt la pregătirea hranei voastre”. Evanghelia
trebuie să fie predicată la săraci, dar încă n-a venit timpul
pentru a prescrie dieta cea mai strictă.” – Mărturii, vol. 9,
pag. 162, 163.
Ar Trebui Să Avem Vite Și Păsări Pe Curte?
Este permis să avem vaci și găini?
Răspuns:
Dacă laptele și ouăle încă fac parte din dieta noastră,
atunci este de dorit, dacă este posibil, să le obținem de la
propriile bovine și păsări.
Cei care se opun faptului de a avea vaci și găini, cu
argumentul că Spiritul Profetic le dezaprobă, iau o poziție
bazată pe o interpretare extremă a ceea ce este scris.
Din momentul în care a fost organizată denominațiunea
adventistă de ziua a șaptea, până în prezent, instituțiile sale,
precum și membrii săi, au ținut vite și păsări. Dacă ar fi
fost greșit să facă acest lucru, Spiritul Profetic ar fi instruit
poporul în mod corespunzător. Totuși, deoarece nu există
77
un astfel de registru publicat, cei care promovează astfel de
vederi extreme înlocuiesc Spiritul Profetic și susțin
propriile lor idei radicale.
Rămâneți în „centrul drumului” și nu permiteți
extremiștilor să vă ducă într-o parte sau alta.
Ar trebui să învățăm să respectăm scrierile altora și să nu
încercăm să adăugăm sau să scoatem la ceea ce autorul
niciodată nu a intenționat să spună sau niciodată nu a
sancționat.
Ce Este Rău În A Mânca Carne Curată?

În lumina din Mat. 15:11 și alte scripturi, nu este clar
că vegetarianismul este de la om și nu de la Dumnezeu?
Răspuns:
Dacă scriptura citată constituie tot ceea ce dă Biblia
asupra acestui subiect, atunci ar fi necesar un răspuns
absolut afirmativ. Dar la început „Dumnezeu a zis: Iată că
v-am dat orice iarbă care face sămânță și care este pe fața
întregului pământ și orice pom care are în el rod cu
sămânță; aceasta să fie hrana voastră.” Gen 1:29 Toate
acestea și nimic altceva ar trebui să fie „hrana” omenirii.
Astfel, la început, dieta omului nu includea carnea
pentru hrană. Nu, până după potop, când orice lucru verde
de pe pământ a fost distrus, a primit omul permisiunea să
mănânce carne. Atunci Dumnezeu a zis: „Tot ce se mișcă și
are viață să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca
și iarba verde.” Gen. 9: 3.
78
Astfel, la început, dieta omului nu includea alimente din
carne. Abia după potop, când orice lucru verde de pe
pământ a fost distrus, a primit permisiunea de a mânca
carne. Atunci Dumnezeu a spus: „Tot ce se mișcă și are
viață să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca și
iarba verde.” Gen. 9: 3.
Mai târziu, însă, în timp ce copiii lui Israel se aflau în
pustiu, Dumnezeu le-a oferit mană. Dar când ei au
murmurat împotriva ei și au atribuit fenomenul său doar
circumstanțelor, susținând că era imposibil să obțină
alimente din carne în deșert, El a îngrămădit literalmente și
cu mânie prepelițele asupra lor. Cu ce preț, însă! Mii de
oameni au murit pentru a învăța lecția că mana nu a fost
doar rezultatul unor circumstanțe, ci mai degrabă o
providență intenționată. Căci "pe când carnea era încă între
dinți, înainte de a fi mestecată, mânia Domnului s-a aprins
împotriva poporului și Domnul a lovit poporul cu o urgie
foarte mare". Num. 11:33.
Deoarece mișcarea Exodului trebuia să pregătească un
popor să ia țara făgăduită și să înființeze împărăția atunci,
așa cum ni se poruncește nouă acum, lor li s-a poruncit să
se abțină de la toate alimentele din carne. Și pentru că Ioan
Botezătorul a dus o solie importantă în timpul său
(„Pocăiți-vă căci Împărăția Cerurilor este aproape” Matei
3: 2), asemănătoare cu a noastră astăzi, dieta sa a fost din
miere și fructe din pomul de lăcuste (carob). Cât de
important este, așa cum ne învață tipul, ca noi, care avem
mesajul culminant al Evangheliei, și care suntem
avangarda oștilor împărăției veșnice, să nu pângărim
79
templele sufletelor noastre cu ceea ce a fost interzis
tipurilor noastre să mănânce.
Ba mai mult, așa cum Ilie din Maleahi 4: 5 și Matei
17:11 va restaura toate lucrurile înainte de ziua cea mare și
înfricoșată a Domnului, atunci în mod necesar el va
restaura vegetarianismul, dieta originală a omului. Atunci,
nu numai omul, ci și fiarele, vor fi strict vegetariene și toți
vor fi din nou împreună în părtășia reînnoită a păcii
Edenice.
„Atunci lupul va locui împreună cu mielul, și pardosul
se va culca împreună cu iedul; vițelul, puiul de leu și vitele
îngrășate vor fi împreună, și le va mâna un copilaș; vaca și
ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca
împreună. Leul va mânca paie ca boul, pruncul de țâță se
va juca la gura bortei năpârcii, și copilul înțărcat va băga
mâna în vizuina basilicului. Nu se va face nici un rău și nici
o pagubă pe tot muntele Meu cel sfânt; căci pământul va fi
plin de cunoștința Domnului, ca fundul mării de apele care-
l acoperă.” Is. 11: 6-9.
Și mai mult, în cazul în care cuvintele, „Nu ce intră în
gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe
om.” (Matei 15:11), sunt interpretate în sensul că nu
contează ce mâncăm sau bem, atunci de ce nu mâncăm
carne de porc, să bem ceai, să bem cafea și chiar lichior și
să fumăm tutun – de fapt, nu am mânca și bea orice ne
place?
80
Sunt Toate Condimentele Dăunătoare
Sănătății?
„Mărturiile" condamnă folosirea condimentelor, dar
nu dau o listă clară a celor declarate nepotrivite pentru
om. Sunt toate condimentele condamnate?
Răspuns:
Faptul că salvia, ceapa, pătrunjelul, menta, usturoiul,
țelina, și alte plante aromatice nu sunt doar inofensive, ci
benefice pentru organism, în mod clar arată că nu orice
mirodenie botanică trebuie să fie clasificată ca fiind
condiment nesănătos.
Totuși, pe piața comercială, sunt sosuri foarte
condimentate și picante, care, cum este un fapt bine
cunoscut, sunt dăunătoare în efectele lor asupra
organismului. După cum înțelegem, acestea sunt
condimentele și mirodeniile, pe care sora White le
condamnă.
Nu știm, însă ca, scorțișoara, nucșoara, ienibahar, foi de
dafin, nucșoară măcinată, vanilie, ardei iute (ardei cayene),
cuișoare, ghimbir, dacă sunt folosite cu moderație, să
conțină elemente care dăunează sănătății. De fapt, s-a
constatat că ardeii roșii, uscați și măcinați sub formă de
pulbere, constituie un preventiv eficient împotriva răcelii.
Și, de asemenea, condimentele erau folosite în cadrul
serviciilor jertfelor. (Ex. 30:23-25, 34).
81
Prin urmare, nu toate condimentele sunt dăunătoare. Dar să
înțelegem că folosirea oricărui condiment în cantități
excesive este dăunătoare, la fel ca orice exces.
Ce Identifică Pe Cineva Ca Un Davidian

Adventist De Ziua A Șaptea?
Deoarece Asociația Davidiană Adventistă de Ziua a
Șaptea nu are un număr oficial de membri, ce dovezi
poate cineva să dea pentru a se identifica ca membru al
organizației? Și cum poate stabili cât timp a făcut parte
din ea?
Răspuns:
Susținerea de către cineva a soliei davidiene oportune și
trăirea principiilor acesteia (botezul, respectarea Sabatului
împreună cu restul celor zece porunci, vegetarianismul,
reforma vestimentară, abstinența totală de la tutun și
băuturi alcoolice, și toate celelalte conținute în Spiritul
Profeției), sunt cele mai adevărate mărturii ale afilierii sale
și singura certificare vizibilă autentică a acestui fapt.
Acestea sunt singurele dovezi absolut convingătoare ale
meritelor cuiva de a fi membru al Asociației Davidiene
Adventiste de Ziua a Șaptea.
Durata de timp că cineva a fost membru al Asociației
depinde în întregime de cât timp a cunoscut și trăit aceste
principii.
Pentru cei care solicită, Asociația va trimite o cerere de
membru necompletată. Dacă solicitantul nu poate să
82
îndeplinească în totalitate cerințele soliei, atunci la cererea
sa trebuie să anexeze o explicație satisfăcătoare. În caz
contrar, nu se poate acorda un certificat de membru.
Trebuie Să Ating Perfecțiunea Mai Întâi?
Pentru a semna cererea pentru „Certificatul de
Membru”, trebuie să obții perfecțiunea mai întâi?
Răspuns:
Solicitantul trebuie să se străduiască să fie biruitor – să
fie liber de păcat, să păstreze Adevărul și să continue în
cursă; luptând să nu cadă, dar rezolvând, în caz că va
cădea, să se ridice din nou pentru a avansa și mai hotărât
decât înainte pentru ca să atingă ținta. Trebuie să fie
capabil de a semna conștiincios cererea de membru.
Trebuie Ca Botezul Să Preceadă Certificatul
De Membru?
Deși nu am fost botezat, dar cred pe deplin mesajul
suplimentar „Toiagul Păstorului”, iar acum aș dori să
știu dacă sunt eligibil pentru a aplica „Certificatul de
Membru.”
Răspuns:
Fiind primul pas în mărturisirea publică a credinței tale,
botezul este necesar pentru a fi membru. Așa dar, mai întâi
solicită botezul și apoi certificatul de membru.
83
Este Cineva Membru Fără Certificatul De
Membru?
Poate cineva să fie membru al Asociației fără a deține
un „Certificat de Membru”?
Răspuns:
Da, cineva poate fi membru fără să dețină certificatul
de membru. Dar pentru a fi un membru acreditat,
privilegiat să beneficieze la maximum de toate avantajele
pe care Asociația le oferă, trebuie să dețină certificatul.
Cine Poate Deține O Funcție?

Davidienii care nu dețin un „Certificat de Membru”
sunt eligibili pentru a deține funcții?
Răspuns:
Toți oficialii care slujesc Asociației Davidienilor
Adventiști de Ziua a Șaptea, precum și toți locuitorii de la
Mt. Carmel, trebuie să dețină Certificatul de Membru.
Al Cui Este Planul De A Scoate Bani?
Dacă numai cei care plătesc o a doua zecime sunt
eligibili pentru un „Certificat de Membru”, atunci nu este o
astfel de cerință doar un plan pentru a scoate bani?
84
Răspuns:
Dacă cineva care poate, dar nu plătește a doua zecime,
poate obține Certificatul de Membru, el într-adevăr ar
„scoate bani” pentru că el ar secera unde nu a semănat –
bucurându-se de beneficiile unui fond unde el nu a
contribuit cu nimic și pe care a refuzat să-l sprijine. Cu alte
cuvinte, în timp ce își păstrează a doua zecime, el ar câștiga
beneficiile celei de-a doua zecimi a Asociației.
Ce Se Întâmplă Dacă Nu Am Zecime

Pentru A Da?
Poate cineva să dețină „Certificatul de Membru dacă
nu are zecime să plătească?
Răspuns:
Da, dacă este eligibil în toate celelalte aspecte.
A Zeciui Sau A Nu Zeciui?

Soțul meu nu este un credincios și nu va aproba ca eu să
dau prima și a doua zecime din banii pe care eu îi
administrez. Ce trebuie să fac?
Răspuns:
Deși Domnul a poruncit omului să dea zecime din tot
venitul lui, El nu spune că un credincios este responsabil
pentru a zeciui venitul unui partener care este necredincios
și se opune zeciuielii.
85
El a înzestrat fiecare om cu dreptul inalienabil al libertății
religioase și nici un om nu poate să-l ia de la alt om. Și
dublu inviolabil este în familie. Nici soțul, nici soția nu ar
trebui să intervină în exercitarea alegerii religioase a
celuilalt.
Soția care cu credincioșie are grijă de casă pentru soțul
ei și cu credincioșie îngrijește de familie, nu o face ca o
servitoare sau o sclavă: ea este o parteneră, un „ajutor
potrivit” în casă. Și prin urmare, prin toate drepturile
morale, jumătate din câștigurile soțului sunt ale ei. De
aceea, ambii se află sub cea mai mare obligație morală de
a-și onora reciproc dreptul în materie de zecime. Așa dar,
dacă soțul alege să nu dea zecime din jumătate din venitul
familiei, soția nu are dreptul să se interpună, iar dacă ea
alege să de-a zecime din jumătatea ei, el nu are dreptul să
se interpună.
Sunt Scutite De Zecime Veniturile Mici?

Fiindcă venitul meu este foarte mic, nu sunt scutit de
plata zecimii?
Răspuns:
Dumnezeu a conceput planul de binefacere sistematic,
făcându-l egal atât pentru săraci ca și pentru cei bogați, nu
mai mult impozit pentru un cent decât pentru un milion. Și
nu știm de nici o autoritate scripturală pentru a scuti de
zecime orice venit, oricât de mic ar fi. Tuturor, săraci și
bogați, li s-a dat privilegiul de a întoarce la Domnul ce este
86
al Lui. Mulți cu venituri „limitate” plătesc atât prima, cât și
a doua zecime, și în schimb primesc o dăruire bogată de
binecuvântare.
Astfel, rațiunea forțează concluzia că, dacă cineva nu
este obligat să primească un ajutor de caritate în plus față
de venitul său (indiferent de sursa acestuia) pentru a-și
acoperi cheltuielile de trai, atunci pentru el a nu plăti
zeciuiala înseamnă a se înșela pe sine însuși de
binecuvântarea abundentă care însoțește o considerație
fidelă față de privilegiul regal de a fi unul dintre
administratorii lui Dumnezeu.
Sunt Păpușile Idoli?
Trebuie ca păpușile să fie considerate idoli? Și ar trebui
să le permit copiilor mei să se joace cu ele?
Răspuns:
Deși păpușile nu trebuie să fie clasificate ca idoli, și
deși cei mari nu pot face din ele idoli, totuși există
pericolul ca cei în creștere să facă prea mult din ele.
Înțelepciunea sfătuiește ca copiii să fie învățați să găsească
plăcere în a face lucruri mărunte prin casă, pentru a deveni
utili și folositori, mai degrabă decât să fie ajutați să
dobândească obiceiul de a-și petrece timpul jucându-se
pentru a fi fericiți. Copiii crescuți pentru a se juca nu devin
harnici și nici cu adevărat fericiți. Cea mai mare parte a
jocului, asemenea unui drog care creează dependență,
provoacă o dorință tot mai mare de el atunci când efectele
se estompează. Așadar, atâta timp cât copilul nu presează
87
pentru păpuși sau jucării, mult mai bine nu i le puneți în
cale.
Cum Rămâne Cu Jocurile?

Este greșit pentru Davidieni să joace cărți, șah, dame,
tenis, baseball și alte jocuri?
Răspuns:
„Jocul de cărți trebuie interzis.” „Există distracții, cum
ar fi dansul, jocurile de cărți, șahul, damele etc., pe care noi
nu le putem aproba, pentru că cerul le condamnă.” Solii
Către Tineret, pag. 379, 392.
„Mi-a fost prezentată o imagine în care elevii jucau
tenis și crichet. Apoi, mi s-a dat o solie cu privire la
caracterul acestor distracții, ele fiindu-mi prezentate ca un
gen de idolatrie, ca idolii neamurilor.” – Sfaturi Către
Profesori, pag. 350.
„Sentimentul general este acela că munca fizică este
degradantă, în vreme ce oamenii se extenuează la crichet,
baseball sau box, fără să considere aceasta ca fiind ceva
degradant. Satana se bucură când îi vede pe oameni
consumându-și forțele fizice și mintale în ceva ce nu educă,
nu este folositor și nu-i pregătește să fie o binecuvântare
pentru cei care au nevoie de ajutorul lor. În vreme ce tinerii
devin experți în jocuri ce nu au o reală valoare pentru ei și
pentru alții, Satana se joacă cu viața lor, deposedându-i de
talentele date de Dumnezeu și punând în loc atributele lui
rele… El caută să preocupe într-atâta mintea omului, încât
88
Dumnezeu să nu mai aibă loc în gândurile lui.” – Sfaturi
Pentru Profesori, pag. 274, 275.
Vor Fi Înviați Între Cei 144.000?
Sorei White i s-a spus că numai cei 144.000 pot intra în
templul sfânt din ceruri. Totuși, fiindcă ea însăși a
intrat (pentru că ea spune: „Lucrurile minunate pe care
le-am văzut acolo” – „Scrieri Timpurii”, pag. 19), nu
este ea unul dintre cei 144.000?
Răspuns:
Trebuie să ne dăm seama că sora White a intrat în
templu numai în viziune, nu în realitate. Cei 144.000 nu
erau fizic acolo și nici ea. Ea a fost luată acolo în viziune,
fără alt motiv decât să vadă lucrurile care erau acolo, ca să
ni le poată descrie. Deci, desigur, a trebuit să intre. Și
deoarece ea afirmă că cei 144.000 sunt „sfinți în viață”
(Scrieri Timpurii, pag. 15), și din moment ce ea a murit, ea
nu poate fi unul dintre ei, deși ea poate fi unul cu ei.
Acest fapt este în mod clar confirmat într-o altă
viziune în care a fost dusă pe o planetă care avea șapte luni,
unde „a văzut pe bătrânul Enoh”. Locul a fost atât de
frumos și dorința ei de a rămâne acolo era atât de vie încât
a implorat îngerul să-i permită să rămână acolo. „ Atunci
îngerul a zis: «Trebuie să te întorci și, dacă vei fi
credincioasă, tu, împreună cu cei 144.000, vei avea
privilegiul de a vizita toate lumile și de a vedea lucrarea
mâinilor lui Dumnezeu.» - Scrieri Timpurii, pag. 39, 40.
89
Deci, deși nu va fi unul din ei, va fi, cu bucurie, unul cu ei.
Sunt Cei 144.000 Doar Iudei Înfiați?

Deoarece „numele celor douăsprezece seminții ale fiilor
lui Israel” (Apoc 21:12) sunt scrise pe cele douăsprezece
porți ale Noului Ierusalim, prin urmare, nu trebuie ca
cei 144.000 să fie doar iudei înfiați?
Răspuns:
Fără excepție, înfierea este acordată numai neamurilor.
Și nicăieri în Scripturi nu se găsește nici cea mai
îndepărtată sugestie că cei 144.000 sunt neamuri.
Dimpotrivă, Apocalipsa 7: 4-8 afirmă în mod specific că
cei 144.000 sunt formați din doisprezece mii din fiecare
seminție a „copiilor lui Israel”. Înfierea nu doar că nu este
menționată, ci nu este nici sugerată. Iar neamurile, să ne
amintim, nu sunt din cele douăsprezece seminții, ci din
orice neam!
Dacă, totuși, încă se mai afirmă că 144.000 nu sunt
israeliți în viață, ci neamuri, și astfel doar evrei prin înfiere,
atunci vă rog să ne spuneți la cine sunt înfiați ei și restul
neamurilor mântuite? Dacă familia israelită adevărată nu
mai există, atunci adopția nu mai este posibilă, pentru că
cei vii nu pot fi înfiați la cei morți! (Vezi Romani 8, 9.)
90
Ce Înseamnă „Muntele Cel Sfânt”?
Ocupându-se cu diferitele profeții, „Toiagul Păstorului”
aplică în mod consecvent termenul „Muntele cel Sfânt”,
la Ierusalim, biserica, în timp ce aplică termenul,
„Muntele cel Slăvit și Sfânt” (Dan. 11:45), la Muntele
Sinai. Ce motiv dați pentru această aplicație, care ar fi
regula?
Răspuns:
Expresia „Muntele cel Slăvit și Sfânt” nu poate indica
biserica, deoarece contextul versetului nu susține ideea.
Dimpotrivă, în mod clar arată că împăratul de miazănoapte
trebuie să „iasă” din „țara cea minunată” Palestina și „își
va pune” tabernacolul său în „muntele cel slăvit și sfânt”
(KJV), în timp ce alte scripturi arată că Domnul se va
„întoarce” în țara cea minunată și își va pune corturile în
Sion „muntele cel sfânt”. Zah. 1:16; 2: 10-13; 8: 3. Așa dar,
din moment ce ambele corturi nu pot fi în același loc, și
fiindcă Domnul este în Ierusalim, în mod evident, atunci,
„muntele cel slăvit și sfânt” unde împăratul de miazăzi și-l
va pune pe al lui, trebuie să fie în altă parte.
91
Cum Să Te Înscrii La Institut?
Ce îl face pe cineva eligibil pentru a se înscrie la
Institutul Levitico-Davidian? Ce parte din cheltuielile
studenților de la muntele Carmel se face din a doua
zecime și cât trebuie să se plătească în numerar?
Răspuns:
Numai cei care dețin certificatul de membru al
Asociației, sunt eligibili pentru a se înscrie la Institutul
Levitico-Davidian. Și se cere ca cel care se înscrie, să
depoziteze la Banca Palestinei taxa de calificare de 30 USD
(100 USD în ziua de azi). Această taxă se va ocupa de
camera lui, de masă și de spălatul hainelor în perioada de
orientare – doar primele două luni. Dacă el se adaptează
ușor la faza manuală a formării sale în această perioadă de
orientare de două luni, și câștigă suficienți bani pentru a
suporta aceste cheltuieli, atunci taxa de 30 USD (100
USD), poate fi depozitată în contul său de economii.
În plus, este obligat să depună suma de transport
pentru întoarcerea acasă, deoarece dacă nu se consideră el
însuși capabil să se încadreze în programul școlii sau
pentru orice alt motiv decide să părăsească muntele
Carmel, atât el, cât și Institutul vor fi protejați împotriva
faptului că va rămâne blocat fără fonduri suficiente pentru
a pleca.
Ba mai mult, pe durata războiului este obligat să-și
aducă propriul pat (individual), izolant, saltea și
așternuturi.
92
A doua zecime se ocupă de școlarizarea lui, de cărți și
de alte rechizite, precum și de salariile de formare manuală
plătite peste ceea ce Departamentul în care este angajat îi
poate plăti - partea pe care nu o câștigă efectiv. Pe scurt,
din momentul în care ajunge la muntele Carmel, el trebuia
să plătească doar pentru ceea ce ar plăti acasă – alimente,
cameră, spălat haine și alte servicii.
(Cei care doresc să se înscrie, pot cere informații mai
ample.)
Trebuie Să Aștepți Până După Serviciul
Militar Sau Să Te Înscrii Înainte?
Ar trebui ca un Davidian care se gândește să se înscrie
la Institutul Levitico-Davidian, și care se apropie de
vârsta la care să fie recrutat pentru Serviciul Militar, să
se înscrie după recrutare, sau ar trebui să se înscrie la
Institut înainte de recrutare, iar apoi să fie recrutat de
la Centrul Muntele Carmel?
Răspuns:
Orice Davidian care a fost chemat de Dumnezeu
pentru a studia pentru lucrarea de la Institutul Levitico-
Davidian, de la Centrul Muntele Carmel, dar care se
apropie de vârsta selectivă pentru recrutare în Serviciu
Militar, dacă este posibil, ar trebui să se înscrie la Institut
din timp pentru a se înregistra de la Centrul Muntele
Carmel.
Dacă, totuși, el s-a înregistrat deja la serviciul militar,
dar intenționează să se înscrie imediat la Institut, atunci
93
indiferent dacă el a înregistrat sau nu formularul 40 al
Serviciului Militar la comisia sa locală de origine, el ar
trebui să solicite imediat comisiei să-l transfere la Mc
Lennan County, Texas, Comisia Locală nr. 4 pentru
clasificare.
Dacă nu reușește să obțină acest transfer înainte de a
pleca la Muntele Carmel, s-ar putea ca la sosire să constate
că este prea târziu pentru a face acest lucru și să nu poată
evita rezultatele neplăcute și nesatisfăcătoare care însoțesc
deseori reprezentarea cazului său prin corespondență cu
comisia sa de servicii militare.
În plus, neglijând să facă acești pași, nu se poate aștepta
ca o comisie să-i acorde amânare ministerială.
(Toate cursivele sunt ale noastre.)

______________
CARE VA FI URMĂTORUL PAS?
Acum, dacă v-ați bucurat, ați apreciat și ați profitat de

această excursie de întrebări și răspunsuri prin
Răspunzătorul nr. 5 și dacă doriți să continuați, atunci
solicitați Răspunzătorul nr. 6. Va fi trimis prin poștă ca un
serviciu creștin fără taxă sau obligaţie.
94
INDICE BIBLIC 6:5-13 …………………....…………..24
GENEZA 1:29………………....... 78-79 6:14,15 ………………....……………24
2:2 ……………………………....…...46 6:27-34 ………………....……………25
9:3 ……………………………....…...79 10:5-7,27 ……………....…………….24
12:3 ……………………………….....71 13:30,40 …………….....…………….30
EXOD 20:3-17 …………………....…22 15:11 ……………….....……………..81
30:23-25,34………………………..... 82 17:11 …………….……………….80
31:14 ……………………….....……..47 17:24-27 …………………………..24
31:18 …………………………....…...21 18:21,22 ………………………….24
NUMERI 2 ………………….....……69 20:25-28 …………………………..24
11:29 …………………………....…...79 22:21 ............................................67
DEUTERONOM 11:18-21……....…. 21 23:3,4 ……………………………..24
22:5 ……………………………....….36 25:31-45 …………………….....…….24
PSALMI 64:10 ……………......…….74 MARCU 3:24,25…….………….. 73
PROVERBE 29:18 …………....…….27 6:35-41 ……………………………24
ISAIA 3:16-26 ……………......……..35 7:26 ……………………………….51
7:1-8 ………………………....………72 12:17 ……………………………...71
8:4 …………………………....……...72 12:31 ………………………....……...22
11:6-9 …………………….....……….80 LUCA 6:20 ………….…………...13
14:32 ……………………….....……..75 22:7-13 ………………………....……24
30:20 ………………………....……...58 IOAN 2:15……………………….. 47
31:1-3 …………………….....……….74 3:20,21 ……………………………24
31:8 ………………………....……….32 5:28,29 ……………………………30
52:8 ……………………….....………56 21:3-6 ………………………….....….24
60:5,10,11……………………......…..23 FAPTE 20:35 ……………………24
61:4 ……………………….....………22 24,25,26 …………………….....…….43
61:6 …………………………....…….23 ROMANI 8,9 ……………………..91
66:16,19,20 …………………….....…57 12:11 ……………………………...41
EZECHIEL 9 ……………….....…….57 13:1,2 …………………………….69
9:2-7 …………………………....……31 13:7,8 …………………………....…..67
9:8 ………………………….......……57 I CORINTENI 1:10………….....…... 56
16:49 …………………………......12,73 7:3 ……………………………....…...38
DANIEL 6:4,7 ……………....………67 11:3 ……………………………....….38
7:10 ……………………………....….30 11:4-8 ……………………....………..38
IOEL 2:23 ………………….....……..59 11:29 ……………………….....……..39
2:28 ……………………………....….59 13 …………………................………26
NAUM 1:13,15 …………….......……32 2 CORINTENI 3:3 ………….....…….21
ZAHARIA 1:16 ………………....…..91 I TESALONICENI 4:16,17 …..…..30
2:10-13 ……………………....………91 5:21 …………………………....…….29
3:8 ………………………….....……..23 2 TESALONICENI 2:8 ……….....….30
8:3 ……………………………….......91 I TIMOTEI 2:9 ……………….....…..36
MALEAHI 4:5 ………………......…..80 TIT 3:1 ………………………....……68
MATEI 3:2 ……………....………….80 EVREI 1:1 ………………………..29
5:19,20 …………………....…………24 6:1,4-6 …………………………....42,43
5:39-45 ………………....……………72
1 PETRU 2:13,14 …………….....…..69
3:8 ……………………………….......56
2 PETRU 1:20 …………………....…55
1 IOAN 1:1 ……………………....….21
APOCALIPSA 3:11 ………....……...53
3:18 …………………………....…….40
7:4-8 …………………………....……90
13:13,14 ………………….....……….28
20:6 ………………………....……….30
96

5 Respondedor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Respondedor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proprietate Literară, 1944,

Pentru ca oricine are sete pentru adevăr să o poată

Nume și adrese ale adventiștilor de ziua a șaptea vor fi

Asociația de Editură Universală

Întrebări și răspunsuri cu privire la subiecte ale

Acest „scriitor”, însărcinat cu împărăția cerurilor,

Acum să-L „sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca

Întrebarea nr. 109:

Este „El” Sau Să Așteptăm Pe Altul?

Întrebarea nr. 119:

Întrebarea nr. 123:

Vom Fi Îngâmfați Și Inactivi?

Când Să Scriem Și Când Să Nu Scriem?

De Ce Nu Lucrăm Pentru Lume Dacă Avem

Ce Va Face Omul Înțelept?

Întrebarea nr. 138:

Ce Este Rău În A Mânca Carne Curată?

Ce Identifică Pe Cineva Ca Un Davidian

Cine Poate Deține O Funcție?

Întrebarea nr. 154:

Ce Se Întâmplă Dacă Nu Am Zecime

A Zeciui Sau A Nu Zeciui?

Întrebarea nr. 157:

Sunt Scutite De Zecime Veniturile Mici?

Întrebarea nr. 160:

Sunt Cei 144.000 Doar Iudei Înfiați?

(Toate cursivele sunt ale noastre.)

CARE VA FI URMĂTORUL PAS?

Acum, dacă v-ați bucurat, ați apreciat și ați profitat de

S-ar putea să vă placă și