Sunteți pe pagina 1din 4

NECULA CIOCHINA ADA MARIA Clasa a VII- a A

Întemeierea Romei

LEGENDA lui REMUS si ROMULUS

Prin tradiție, orașul Roma a fost fondat în 753 î.Hr. Poveștile despre
întemeierea Romei sunt contradictorii, dar există două figuri principale ale
fondatorului de care trebuie să fie atenți: Romulus (după care orașul ar fi putut fi
numit) și Enea. O mare parte a informațiilor cu privire la fondarea Romei vine de
la prima carte a Livius a istoriei de la Roma.
Enea ca Fondator al Romei
Prințul troian Enea, o figură importantă care leagă romanii de troieni și de
zeița Venus, este uneori creditat cu întemeierea Romei ca punctul culminant al
aventurilor sale post-război troian, dar versiunea mitului fundației romane care este
cel mai familiar este cea a lui Romulus, primul rege al Romei .
Romulus și Remus (n 771 Î Hr– 5 iulie 717 ÎHr Romulus si Remus n 771
ÎHr – 21 aprilie 753 ÎHr, fondatorii tradiționali ai Romei au apărut în mitologia
romana drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, avându-l ca tată pe zeul războiului
Marte. Pe 21 aprilie 753 î.Hr., Romulus și Remus, descendenții troianului Enea și
ai zeiței Venus, au întemeiat Roma, potrivit relatărilor lui Virgiliu, Tit Liviu și
Varron. Conform legendei consemnate de Plutarh și Livius, Romulus a fost primul
rege al Romei.

1
NECULA CIOCHINA ADA MARIA Clasa a VII- a A

După războiul troian, eroul Enea își părăsește cetatea în flăcări împreună cu
tatăl său, Anchise, și cu fiul său, Ascaniu, și cu supraviețuitorii Troiei, și ajunge în
Italia, în regiunea care va fi numită mai târziu Latium, pe malul Tibrului. Aici îi
întâlnește pe Aborigenii lui Latinus.
Există două tradiții: prima afirmă că s-au războit, iar troienii ar fi învins, iar
regele Latinus i-ar fi jurat credință lui Enea. A doua spune că Latinus s-ar fi aliat
cu Enea, recunoscând meritele eroului
troian, iar bătălia nu ar mai fi avut loc. Unite,
cele două popoare, latin și troian, s-au
războit cu rutulii și cu etruscii, pe care i-au
învins. Enea se căsătorește cu Lavinia, fiica
lui Latinus, și întemeiază o cetate care îi
poartă numele: Lavinium.
După moartea lui Enea, îi urmează la tron fiul său, Ascaniu, născut din
căsătoria cu prima sa soție, Creusa, una dintre fiicele regelui Priam al Troiei.
Acesta întemeiază o cetate înspre Munții Albini, numită Alba-Longa.
Urmează un șir de regi, care își transmit puterea din tată în fiu, până la doi
frați, Numitor și Amulius. Mezinul Amulius îl îndepărtează de la tron pe fratele său
mai mare, îi ucide pe fiii săi și o numește pe o fiica a acestuia, Rhea Silvia, vestală.
Tit Liviu, care vorbește despre o Romă menită de la bun început să cucerească și să
domine lumea, afirmă că zeul războiului, Marte, s-a îndrăgostit de preoteasă, din
relația lor născându-se doi fii gemeni, Romulus și Remus.
Regele Amulius, aflând, o întemnițează pe Rhea Silvia pentru că nu și-a
păstrat fecioria, și a poruncit ca cei doi prunci să fie aruncați în Tibru.
Însă apele liniștite ale fluviului au lăsat leagănul în care se aflau Romulus și Remus
pe o pajiște.

2
NECULA CIOCHINA ADA MARIA Clasa a VII- a A

O lupoaică însetată, care venise să se adape la


Tibru, aude scâncetele micuților și îi hrănește cu
laptele ei o vreme, până când un cioban,
Faustulus, îi descoperă și îi duce la stâna sa. Aici
este sunt îngrijiți de soția acestuia, Laurentia.
Potrivit unei alte versiuni, nu ar fi fost vorba de o lupoaică, ci de o prostituată
(„lupa” în latinește, de unde și termenul „lupanar”),
care i-a alăptat pe cei doi.
Crescuți la stână, copiii au crescut și au devenit
vânători iscusiți. Apoi, nemaimulțumindu-se să
înfrunte fiarele sălbatice, îi atacau pe tâlharii din
regiune și le luau prada, pe care o împărțeau cu ceilalți ciobani.
Au sfârșit prin a strânge o ceată de voinici, cu care au continuat lupta
împotriva bandelor de nelegiuiți din zonă.
Tâlharii întind o cursă celor doi gemeni, îl capturează pe Remus și îl predau
regelui Amulius, care le-a dorit de la început moartea nepoților săi.
Faustulus, care bănuia ascendența regală a copiilor, îi dezvăluie taina lui
Romulus. Acesta strânge ceata de tineri și pornesc împotriva palatului lui Amulius.
În același timp, Numitor, regele detronat, organizează și el o răscoală a poporului
împotriva uzurpatorului. În tumultul evenimentelor, Amulius este ucis, iar în locul
său este înscăunat Numitor, care îi recunoaște ca urmași pe Romulus și Remus, fiii
surorii sale, Rhea Silvia.
Cei doi gemeni părăsesc însă Alba-Longa, hotărâți să-și întemeieze propria cetate.
Pentru a aflat cine se va bucura de cinstea de
fondator al noii cetăți, gemenii se lasă în voia zeilor.
Merg așadar pe malul Tibrului, unde fuseseră

3
NECULA CIOCHINA ADA MARIA Clasa a VII- a A

abandonați, și urcă fiecare pe o colină. Romulus alege Palatinul, iar Remus


Aventinul.
Remus este primul care primește un semn premonitoriu: șase vulturi, păsări
care îl simbolizează pe Jupiter, zboară deasupra
colinei Aventinului. La scurt timp, însă, un număr
dublu de păsări survolează Palatinul și capul lui
Romulus.
Cum Remus susține că el a avut întâietate,
iar Romulus că a avut parte de mai mulți vulturi,
fiecare este proclamat rege de ceata sa. Conflictul
degenerează într-o luptă în care Remus este ucis.
După fondarea orașului, Romulus nu doar că a creat legiunile romane și Senatul
roman, dar a și adus cetățeni în noul său oraș prin rapirea femeilor triburilor Sabine
vecine, acțiune din care a rezultat amestecarea sabinelor și romanilor într-un singur
popor. Romulus avea să devină un mare
cuceritor pentru Roma Antica, adăugând mari
teritorii și popoare sub dominația Romei.
După moartea sa, a fost zeificat ca zeul
Quirinus, personaj divin al poporului roman.

În zilele noastre, referirile asupra sa îl reprezintă ca fiind o figură legendară.

S-ar putea să vă placă și