Andrei Răducanu

Clasa 7D

ROMULUS ŞI REMUS
ROMULUS ŞI REMUS

Romulus și Remus (n. 771 î.Hr. - 5 iulie 717 î.Hr., Romulus; n.

771 î.Hr. - d. 21 aprilie 753 î.Hr., Remus), fondatorii tradiționali
ai Romei, au apărut în mitologia romană drept
cei doi fii ai lui Rhea Silvia, fiica regelui
Numitor din Alba Longa. Regele Numitor a fost
ucis de catre fratele sau Amulius, care a obligat-
o pe Rhea sa devina vestala (preoteasa a zeitei Vesta),
pentru a nu putea avea urmasi care sa rivalizeze
la titlul sau de rege.
ROMULUS ŞI REMUS

Titus Livius, in lucrarea „De la intemeierea Romei”, afirmă că

zeul războiului, Marte, s-a îndrăgostit de preoteasa Rhea, din
relaţia lor născându-se doi fii gemeni, Romulus şi Remus.
Regele Amulius porunceşte ca cei doi copii să fie aruncaţi în
Tibru.

O lupoaică însetată, care venise să se adape din apele râului,

aude scâncetele copiilor şi îi hrăneşte cu laptele ei o vreme,
până când un cioban, Faustulus, îi descoperă şi îi duce la stâna
sa. Aici sunt îngrijiţi de soţia sa, Laurenţia.
ROMULUS ŞI REMUS

La stână, copiii au crescut şi au devenit vânători

iscusiţi. Chiar îşi formează o ceată de voinici cu
care luptă împotriva tâlharilor.

Regele Amulius este ucis la scurt timp şi, după o

vreme, celor doi copii li se recunoaşte
descendenţa regală. Ei doresc de acum să
întemeieze propria lor cetate.
ROMULUS ŞI REMUS

Remus a fost primul care a primit un semn premonitoriu: şase

vulturi au zburat deasupra colinei pe care stătea.
La scurt timp, 12 vulturi au venit şi deasupra lui Romulus.
Astfel, fiecare a fost proclamat rege în cetatea sa. Conflictul a
degenerat într-o luptă şi Remus a fost ucis.

Conform legendei înregistrate de către Plutarh și Livius,
Romulus a fost primul Rege al Romei.

Tradiţia afirmă că data fondării Romei este de 21 aprilie 753

î.Hr.
ROMULUS ŞI REMUS

Din amestecul latinilor, sabinilor şi etruscilor a luat

naştere populaţia cetăţii, care va deveni capitala
Imperiului Roman.

Emblema Romei o constituie lupoaica, ce îi

alăptează pe cei doi copii.