BulgariaCota Unica de Impozitare

Cuprins
1.Considerente economice generale............................................................................................2

1.1. Contextul economic actual...............................................................................................2
1.2. Politici economice adoptate în vederea combaterii crizei................................................3
2. Evoluția sistemului fiscal în Bulgaria.....................................................................................4
3. Cotele de impozitare anterioare reformei din 2008................................................................7
4. Cota unică de impozitare......................................................................................................11

4.1. Considerații generale......................................................................................................11
4.2. Impozitul unic pe baza fundamentelor teoretice ale lui Hall și Rabushka....................12
4.2.2. Caracteristici generale.............................................................................................12
4.2.3. Impozitul pe venit....................................................................................................13
4.2.4. Taxele pe profitul companiilor................................................................................14
5. Taxele pe venit utilizate în Bulgaria.....................................................................................15
5.1. Impozitul pe venitul personal........................................................................................15
5.2. Impozitul pe profitul companiilor..................................................................................16
5.3. Taxa pe valoare adăugată...............................................................................................19
5.4. Contribuțiile la asigurările sociale................................................................................20
6.Caracteristicile și impactul cotei unice..................................................................................21
6.1. Carcteristici....................................................................................................................22
6.1.1. Simplitate.................................................................................................................22
6.1.2.Bază de impozitare largă..........................................................................................22
6.1.3. Impozitarea este realizată o singură dată.................................................................22
6.1.4. Cota de impozitare...................................................................................................22
6.1.5. Impozitul pe venit....................................................................................................23
6.1.6. Impozitul pe profit...................................................................................................23
6.2. Impactul cotei unice de impozitare................................................................................23
Concluzii...................................................................................................................................26
Bibliografie...............................................................................................................................27
Cota Unica de Impozitare in Bulgaria - Caracteristici si Impact
Република България / Republica

Bulgaria
1.Considerente economice generale
Drapel Stemă
1.1. Contextul economic actual
Creşterea economică puternică din ultimii ani care a Deviză: Unitatea exprimă puterea
Imn național:Dragă patrio
înregistrat o medie anuală de 6% a fost urmată de o reducere a
creşterii economice în 2009. În conformitate cu tendinţele
mondiale, o îmbunătăţire este prognozată pentru 2010, dar
recuperarea creşterii economice este de aşteptat înainte de 2011.
PIB-ul a scăzut cu mai mult de 5% în 2009, care este
prima valoare negativă înregistrată după 1997. Aceată scădere
este în mod clar urmarea crizei economice de la nivel mondial, Poziția geografică a Bulgariei
care a ajuns în Bulgaria ceva mai târziu, dar a avut un efect Capitală Sofia (1,247,095loc)
Limbi oficiale bulgară
foarte puternice din cauza dependenţei ridicate a ţării asupra
Grupuri etnice 84% Bulgarians, 9%
exporturilor şi investiţiilor străine. Cu toate acestea Bulgaria este Turks, 5%Roma, 2%
pe o poziţie mai bună decât alte ţări din această regiune. other
Sistem politic republică
Legătura dintre leva bulgară şi euro a împedicat devalorizarea parlamentară
monedei naţionale, iar sectorul bancar nu a avut nevoie de - Președinte Gheorghi Părvanov
- Prim- Boyko Borisov
asistenţă guvernamentală. ministru
Inflaţia a crescut la un nivel record de 12,5% în luna Aderare UE 1 ianuarie 2007
Suprafață 110.910 km² (locul
iunie 2008, dar creşterea economică redusă, care a apărut la
104)
sfârşitul anului 2008 a declanşat o scădere a acestui indicator. Se Organizare 28 de districte
administrativa
aşteaptă o diminuare a acestui indicator la un nivel rezonabil de Populație 7.640.238 (locul 94)
2-3 % în următorii câţiva ani. Creşterile salariale excesive în PIB (nominal) 39,609 de
miliarde (locul 75)
combinaţie cu o creştere rapidă a masei monetare şi absenţa de Monedă 1 levă bulgară(BGN)
reforme structurale pentru a îmbunătăţi concurenţa în anumite = 100 Stotínki
1 BGN = 0.511292
sectoare au condus la o presiune peste medie asupra preţurilor în EUR
anul 20081. Membra a EU, UNO, IAEA,
WTO, IMF, World
În ciuda poziţie sale stabile, Bulgaria se confruntă cu Bank, Council of
Europe, CEI,
şoc sever al cererii. Exporturile şi importurile scăzând dramatic. NATO, OSCE,
BSEC
1
IMF, Bulgaria – April 2009 Staff Visit: Concluding Statement of IMF Mission, April 22, 2009.
2
Sectoarele cele mai afectate de criza economică sunt industria de automobile şi manufacturile.
Nivelul investiţiilor străine, care au fost cheia dezvoltării economice au scăzut foarte mult.
Investiţiile străine directe au scăzut cu mai mult de 50 % de la an la an. Efectele negative ale
acestei evoluţii sunt ilustrate, mai presus de toate, de creştere constantă a şomajului începând
cu al patrulea trimestru al anului 2008. Nivelul şomajului este aşteptat să crească și în 2010,
dar este de remarcat faptul ca nivelul şomajului este sub 10 %. Contextul economic actual a
produs însă şi o serie de efecte pozitive cum ar fi scăderea deficitului de cont curent şi a
inflaţiei precum şi o reţinere mai mare în creşterea nejustificată a salariilor. În concluzie
situaţia din Bulgaria este gravă, însă ţara prezintă toate premisele de revenire economică.
Bulgaria a fost una dintre puţinele state membre ale UE care a reuşit să raporteze un excedent
bugetar în anii anteriori, dar acest rezultat este puţin probabil să fie compensat în viitorul
apropiat, ca urmare a declinului venituror al taxelor şi impozitelor. Continuarea dezvoltării
economice în Bulgaria depinde în mare măsură de deciziile de politică guvernamentală,
precum şi de cursul economiei globale şi a crizei economice, fiind imposibil de estimat la ora
actuală.
1.2. Politici economice adoptate în vederea combaterii crizei
Politicile economice ale actualului guvern, care reprezintă o alianţă de partide

conservatoare, vor fi dictate de combaterea crizei printr-o reducere a cheltuielilor
administrative, precum şi de punerea în aplicare a reformelor care vor conduce ţara spre
obţinerea standardelor europene, în special în domeniul concurenţei. Sprijin suplimentar va fi
oferit și prin intermediul linilor de credit guvernamentale deschise pentru anumite sectoare.
De asemenea Bulgaria este programata sa primească în 2009 şi 2010, 30 de milioane de euro
în cadrul programului European Economic Stimulus Plan. De asemenea au fost aprobate 60
de măsuri pentru a realiza economiile necesare şi pentru a genera venituri suplimentare. De
exemplu, o taxă de lux a fost implementată, însă o creştere a TVA-ului nu fost luată în
considerare.
O serie de măsuri de combatere a corupţiei au fost aprobate, în special datorită faptului
că unele fonduri europene erau condiţionate de adoptarea unor astfel de măsuri 2. Acest lucru
va conduce la creşterea procentajului de foduri europene primite şi utilizate.
2
CSD, 2007. Anticorruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks: Center for the Study of Democracy
3
Bulgaria ocupă ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE, în ceea ce privește
cheltuielile sociale pe cap de lucuitor 3. Doar 591 de Euro au fost cheltuite pentru fiecare
cetățean bulgar în 2009 sau 15 % din PIB. Luxemburg, țara cu cel mai mare nivel al
cheltuielilor sociale pe cap de locuitor a întrecut de aproape 25 de ori această sumă( 20,4%
din PIB).
Figura 1. Ratele de creștere și nivelul principalilor indicatori economici

Rata de crestere a PIB
Rata de creștere a inflației
Nivelul șomajului
Structura PIB-ului
20%
Servicii
Industrie
54%
Agricultura
26%
Sursa:Banca națională a Bulgariei
3
http://.europa.eu
4
2. Evoluția sistemului fiscal în Bulgaria
Răsturnarea regimului totalitar în Bulgaria a impus schimbari economice

fundamentale care au influențat puternic teoria și practica fiscală, precum și pe și cea
contabilă. În ceea ce privește teoria contabilă în Europa de Est este introdusă așa numita
contabilitate de optimizare4. Aceasta a fost dezvoltată pe baza economiei și matematicii
rusești, precum și pe baza teoriei anglo-saxone asupra capitalului. Inițiatorii acestui model l-
au considerat ca fiind o alternativă la sistemul fiscal și contabil din Vest. Ca argument
principal a fost evidețiată gradul foarte ridicat al datorilor între companiile din Bulgaria.
Caracterisctica principală a acestui sistem era contabilitate de optimizare pentru active și
pasive.
Necesitatea de dezvoltare a științei moderne de fiscalitate și contabilitate în Bulgaria a
crescut drastic în anii economiei de tranziție. În acest sens au fost reevaluate tradiții,
metodologii și oportunități de anchetă. Scopul principal era să unifice cele mai bune trăsături,
caracteristici și baze teoretico-economice de finanțe și contabilitate din Europa de Est și de
Vest.
Specificațiile modelului financiar-contabil a fost influențate de perioada în care a fost
dezvoltat.Aceste perioade au fost următoarele:
 Perioada pre-război a capitalismului mai puțin dezvoltat(1900-1945);
 Perioada economiei de comandă(1945-1990);
 Perioada contemporană de tranziție spre economia de piață.
În Bulgaria în cadrul regimului de comandă a fost integrat complet sistemul sovietic
fiscalitate și contabilitate. Modelul de aplicare a impozitului pe venit a fost construit pe baza
matematicii economice rusește, conduse de L. Kantorovitch. Perioada 1970-1990 ar putea fi
caracterizată ca o nouă etapă în dezvoltarea fiscalității și a contabilității.
După 1990 au fost continuate eforturile de dezvoltare a acestui model. Fundamentul
logic a acestui model de optimizare a devenit teoria de capital anglo-saxonă a lui
J.Hicks(1939) și teoria structurii optime a capitalului, ca parte a economiei financiare
contemporane aplicate.
4
Rabushka A, Hall R., 2007, The Flat Tax, Book online edition
5
Tabel 1. Evoluția declarație de venit
Declarația de venit pe baza sistemului de Declarația de venit pe baza sistemului de

Optimizare a activelor (1970/ agenți ec.) Optimizare a activelor (1990/ agenți ec.)
1.Venituri din vânzări 1. Venituri din vânzări

2.Costurile bunurilor vândute 2.Costurile bunurilor vândute
Cote proporționale a) Cote progresive
 Costurile materialelor și a forței de b) Cote proporționale
muncă
 Costuri de producție variabile și indirecte  Costurile materialelor și a forței de muncă
 Costuri de vânzare variabile  Costuri de producție indirectă

proporționale
 Costuri variabile de administrare  Costuri proporționale de vânzare și

administrare
c) Costuri degresive
3. Profitul marginal (1-2) 3. Profitul marginal (1-2)
4. Costuri fixe 4. Costuri fixe
 Costuri de producție indirecte  Costuri de producție inderecte fixe
 Costuri de vânzare și administrare  Costuri fixe de vânzare și administrare
 Cheltuieli financiare
5. Profitul contabil înainte de impozitare (3-4) 5. Costuri proporționale de producție
6. Impozitele pe profit 6. Profitul contabil înainte de impozitare(3-4-5)
7.Pofitul net (6-7) 7. Cheltuieli financiare

8. Taxe corporative
9. Profitul net (6-7-8)
Sursa: Economics Basis of the Bulgarian Model for OptimizationFinance and Accounting
Management
6
3. Cotele de impozitare anterioare reformei din 2008
Pâna la introducerea cotei unice de ipozitare în 2008, în Bulgaria sa practicat un

sistem de impozitare cu cote progresive.
În ceea ce privește impozitul persoanelor pe venit cota progresivă suferise numeroase
modificări în ultmii ani5. De remarcat este creșterea importanței a acestui impozit, în
comparație cu colapsul impozitelor pe profiturile companiilor, datorită reducerii bazei de
impozitare.
Toate veniturile realizate de orice persoană sunt supuse unui impozit progresiv. Orice
persoană fizică din Bulgaria este răspunzătoare pentru plata impozitului pe venitul său în
calitate de angajat, precum și pe venit ca o persoană care desfășoară activități independente.
În cazul unei persoane care are statutul de rezident permanent în Bulgaria, impozitul va fi
calculat atât pe venitul său câștigat în Bulgaria și în străinătate. Un rezident străin care este
angajat în Bulgaria plătește impozit doar pe venitul realizat în Bulgaria. Anumite venituri sunt
deduse de la plata impozitului.
Tabel 2 . Nivelul cotelor progresive
Venit(BGL) Nivelul impozitului
Până la 1.320 0%
1321-1800 15%
1801-3000 22%
3001-7200 26%
7201-și peste 29%
Sursa:www.investbulgaria.com
În Bulgaria, impozitul pe câștigurile de capital este plătit de către o persoană, în cazul
vânzării de bunuri imobiliare sau de vehicule utilitare, cum ar fi avioane sau autoturisme la
care prețul de vânzare este mai mare decât prețul de piață sau costul de cumparare.
În 2006 guvernul a stabilit o cotă de 15% pentru impozitul pe profitul companiilor.
Tabel 3. Ponderea diferitelor contribuții în PIB(2000-2006)
5
Keen, M., Kim, Y., and Versano, R. (2006), The “Flat Tax(es)”: Principles and Evidence, IMF WorkingPaper
WP/06/218.
7
Sursa:www.eurostat.eu
8
Având 34,4%, cu 2,7 puncte procentuale sub media UE-27, Bulgaria ocupă locul al
optsprezecelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul venituri fiscale-PIB, în
2006. Comparativ cu România, raportul Bulgariei este cu 5 % mai mare, în timp ce diferemța
din Europa Centrală și restul statelor membre din Europa de Est este mai puțin evidentă.
Bulgaria este primul stat din Uniunea Europeană în cea ce privește impozitele
indirecte. Ponderea impozitelor indirecte în totalul veniturilor fiscale este cea mai mare din
cadrul UE, având un nivel de 56,5 %, respectiv 17,5 puncte procentuale peste medie. În ceea
ce privește raportul impozitelor indirecte la realizarea PIB-ului, acesta este de asemenea mult
peste media UE(19,4%; UE-27 14,3%), această valoare este cea mai mare din Uniunea
Europeană și a crescut rapid. Atât TVA-ul cât și accizele contribuie la nivelul ridicat al
impozitelor indirecte.
În cazul impozitelor directe raportul venituri fiscale-PIB, nivelul este de 21% din
totalul impozitelor, cu 11,3% sub media UE-27 și cea mai mică valoare din cadrul Uniunii.
Cota redusă de impozitare a veniturilor este cauza principală a acestui nivel scăzut de venituri
care este cu aproape 60% sub media europeană.6 Contribuțiile cu asigurările sociale au fost
reduse în mod semnificativ în ultimiii șapte ani, astfel în 2006 acestea reprezintă doar 25,5 %
din impozitarea totală (UE 27 29,8%).
Nivelul taxelor de consumație din Bulgaria sa ridicat la 18,9 % din PIB în 2006, cea
mai mare valoare din Uniunea Europeană. Aceasta este principala cauză pentru ponderea
ridicată a consumului în PIB, 72,8 % în 2006, al doilea ca mărime din Uniunea Europeană.
Rata de impozitare contribuie mai puțin la realizarea acestui nivel, după cum arată și nivul
rambursărilor de taxe de consumație , 25,9 %- a șasea ca mărime din Uniunea Europeană.
Această valoare pare mare în sine, însă cota de impozitare standard este de 20%.
În 2006, veniturile din impozitarea forței de muncă s-au ridicat la numai 10 % din PIB,
cea mai mică valoare din Uniune și cu 7.3 puncte procentuale sub mudia UE-27. Printre
factorii care contribuie la această situație nefavorabilă se află și nivelul scăzut al remunerației
angajaților (32,2% din PIB). Raportul venituri din impozitarea forței de muncă-PIB a scăzut
cu aproape patru puncte procentuale în 2006, în mare măsură și ca urmare a reducerii
contribuției angajatorilor cu 6%.7
Veniturile din impozitele pe capital se ridică la 6.3 % din PIB în 2006, cu 1,5% sub
media UE-27.
6
http://.europa.eu
7
http://www.minfin.government.bg/en/
9
Cu o cotă de 3.1% din PIB se află veniturile din taxele de mediu care sunt cu mult
peste media Uniunii Europene (2.7 %). Acest lucru se datorează în mare parte veniturilor din
impozitele pe energie, (2.7 %) acestea fiind cele mai ridicate din UE, în timp ce taxele din
taxele din transport sunt de o importanță mai mică (0.3% din PIB).
Din 1998 politica fiscală a fost orientată spre reducerea poverii de impozitare directă și
creșterea dependenței de impozitarea indirectă. Alte obiective importante sunt egalitatea de
tratament și simplificarea procedurilor. Toate acestea combinate cu controale fiscale mai
stricte și măsuri specifice anti-fraudă au scos un număr mare de întreprinderi din zona gri a
economiei, lărgind astfel baza de impozitare.
Rata impozitului pe venitul corporativ a fost redus cu trei sferturi din anul 1997. Mai
mult certificate preferențiale de amortizare au fost introduse, în special pentru investiția
inițială și echipamente IT.
Impozitele pe veniturile persoanelor au fost de asemenea reduse în decursul anilor. Noi
legei fiscale adoptate au fost direcționate în principal spre respectarea deplină a aquis-ului
comunitar de impozitare, precum și față de simplificarea reglementărilor și procedurilor
juridice.
De la 1 ianuarie 2008, Bulgaria a introdus o rată de 10 % pentru veniturile
persoanelor fizice, înlocuind astfel cotele de impozitare progresive utilizate anterior. În același
timp legea creditul fiscal pentru persoanele aflate în întreținere a fost abolită, însă alocația
pentru persoanele cu handicap a fost menținută. Asociațiile familiale sunt supuși unui impozit
de 15%, față de nivelul anterior de 10 %, de asemenea legea a redus numarul de deduceri
fixe.
10
4. Cota unică de impozitare
4.1. Considerații generale

Cota unică de impozitare a devenit foarte populară în Europa Centrală și de Est în
ultimii ani, lucru care a determinat ziarul Times să concluzioneze „ O revoluție a cotei unice
scutură Europa”.
O lucrare a FMI cu privere la experiența cotei unice de impozitare rezumă: „În ultimii
ani sa observat un interes ridicat, însă nu o revoluție, ci mai degrabă o manie a cotei unice de
impozitare”(Keen. et al,2006:3).
Reforma fiscală din Statele Unite ale Americii din 1986 a introdus unele elemente ale
conceptului de cotă unică de impozitare, reducând la 28% nivelul ratei de top și taxele pentru
IMM-uri (tax Brackets) de la 12% la doar 2%. Cu toate acestea reforma nu a modificat bazele
de impozitare. În 1992 candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale propune
introducerea cotei unice de impozitare. Patru ani mai târziu candidatul republican a propus o
idee similară, ca parte a platformei sale electorale. Cu toate acestea, eforturile de punere în
aplicare a unei cote unice de impozitare în SUA a rămas fără succes.
În schimb, cota unică de impozitare a fost adoptată în 22 de țări, inclusiv în 7 țari nou
venite în cadrul Uniunii Europene:Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, România, Bulgaria și
Republica Cehă
La prima vedere cota unică pare simplă,însă există foarte multe modalități de realizare
a unui astfel de model, deși cota unică este în mod clar definită în literatura de specialitate.
Întrebarea este dacă acest lucru se referă la aceleași aplicații și concept, sau la
concepte diferite, care poartă același nume- cota unică de impozitare.
Cota unică de impozitare este în viguoare în Bulgaria de doi ani. Adoptarea sa a fost
însoțită de numeroase așteptări pozitive cum ar fi: scăderea semnificativă a economiei gri;
simplitate; atragerea mai multor investiții străine; accelerarea creșterii economice și costuri
administrative mai mici.
În Bulgaria structura cotei unice a fost realizată pe baza pricipiilor lui Hall și
Rabushka. După adoptarea cotei unice de impozitare a veniturilor în Bulgaria, impozitarea
veniturilor nu a devenit mai transparentă și mai ușor de administrat. Mai mult decât atât
această metodă nu este simplă, neutră și nondistorsivă. În ciuda introducerii unor elemente
11
specifice cotei unice de impozitare, nu se poate spune că un sistem teoretic a cotei unice de
impozitare este pus în aplicare în Bulgaria.
4.2. Impozitul unic pe baza fundamentelor teoretice ale lui Hall și Rabushka
4.2.1. Aspecte teoretice

Venitul persoanelor este format din două părți: venituri din muncă, L și venituri de
capital K. Suma C a venitului poate fi consumată și cantitatea S salvată. Cu alte cuvinte
echitația următoare este validă:8
L+K=C+S ;
care este transformată în :
C=L+K-S (1) .
Conform situației 1 , este evident faptul că, consumul ar putea fi impozitat în două
moduri:
 direct( prin intermediul TVA) ;
 indirect ( prin impozitul pe venitul brut minus economii).
Justificare pentru impozitele pe consum se bazează pe stimulentul lor de built-in
stimulând economisirea și favorizând investițiile ( într-o economie închisă, investițiile sunt
egale cu economisirea, S=I). Prin scutirea investițiilor de la plata impozitelor, se încurajează
creșterea investițiilor și reducerea cheltuielilor.
Baza de impozitare a profiturilor companiilor este:
B=K-I ,
are este transformată în: B=P-N-I , unde:
 P sunt plățile pozitive (ex: venituri din vânzarea de produse, servicii );
 N sunt plăți negative de operare (ex: cheltuili cu salariile, cheltuieli materiale).
O astfel de taxă, bazată pe cheltuielile cu investiții în active imobiliare și care nu
permite deducerea cheltuielilor cu dobânzile se numește ” R-based cash flow tax”.
8
Rabushka A, Hall R., 2007, The Flat Tax, Book online edition
12
4.2.2. Caracteristici generale

Acest sistem de impozitare nu are un fundament juridaric ca alte sisteme de impozitare,
însă logica integrată în cota unică de impozitare este cea mai simplă „ ambele forme de taxare
încăpând pe o carte poștală”.
Diferențierea dintre cele două structuri este de asemenea optimă: impozitul pe venit este
perceput numai pe salarii și pensii, în timp ce toate celelalte venituri personale (de capital)
sunt acoperite de taxele de afaceri. Ambele impozite au una și aceiași cotă de impozitare.În
acest fel toate veniturile individuale sunt taxate numai odată și la aceiași rată de impozitare.
Cota de impozitare este progresivă datorită alocației personale de consum. Aceasta se bazează
pe principiile consumului și a taxării fluxului de numerar, și nicidecum pe economisire și
investiții.
4.2.3. Impozitul pe venit

Scopul său este de a impozita caștigurile obținute de indivizi sub formă venituri,
salarii sau pensii. Pensiile sub sistemul Hall-Rabushka sunt impuse unei impozitări în aval,
contribuțiile de pensii sunt deductibile, dar atunci când persoana pensionată primește pensia
aceasta este supusă impozitului pe salariu individual.
Deși acest impozit are o formă simplă el conține trei caracteristici economice
importante: este progresiv, este individual și conține un sistem de securitate socială( sprijin
financiar pentru persoanele aflate în întreținere). Toate cele trei caracteristici sunt atinse prin
furnizarea de către fiecare contribuabil, datelor fiscale în conformitate cu situația lui
personală, după cum se poate observa din formularul de mai jos, acest lucru explicând cel mai
bine natura impozitului pe venit.
Figura 2 . Formular fiscal privind veniturile personale
13
Sursa: Hall și Rabushka 2007: 89.
14
4.2.4. Taxele pe profitul companiilor

Taxele pentru profiturile companiilor este un impozit uriaș, cuprinzând toate tipurile de
venituri altele decât venituri personale, salarii și pensii. Taxa este așezată pe toate veniturile
obținute dntr-o afacere, însă nu pe orice care provine din altă întreprindere.
Baza de impozitare este ușor de calculat, deoarece costurile efectuate cu achiziția de
bunuri, servicii, materiale și mijloace fixe, precum și pentru cheltuielile cu plata salariilor ;
sunt scăzute din veniturile totale. Toate tranzacțiile financiare ( împrumuturi, dividende ) nu
sunt deductibile. Pierderile din afaceri pot raportate pentru o perioadă nelimitată de timp.
Formularul fiscal privind profitul companiei este mai simplu decât formularul pentru
impozitul pe veniturile personale.
Figura 3. Formular fiscal privind profitul companiilor
Sursa: Hall și Rabushka 2007: 89.
15
5. Taxele pe venit utilizate în Bulgaria
Impozitul pe venit din Bulgaria este format din două structuri separate: impozitul pe
profit și impozitul pe venit. Acestea nu sunt integrate și se bazează pe așa numitul sistem
clasic, dividendele plătite de exemplu sunt supuse unei duble impuneri( 10% impozitul pe
profi plus 5% impozitul pe venitul personal).
5.1. Impozitul pe venitul personal

Impozitul pe venit este un impozit plătit de persoanele fozice care realizează venituri
pe teritoriul Bulgariei. Deși venitul este nucleul acestui impozit, Legea cu privire la
impozitele pe venit ale persoanelor fizice nu definește explicit venitul, în schimb ea pune
venitul în legătură cu sursele sale.
În funcție de sursă tipurile de venituri sunt următoarele:9
 Venituri din muncă;
 Venituri din afaceri cu caracter personal;
 Venituri din chirii;
 Veniturile din transferul drepturilor de proprietate;
 Venituri din alte surse;

 Donațiile și moștenirile sunt singurele surse de venituri scutite de impozit.
Venitul impozabil este considerat venitul din toate sursele, cu excepția elementelor
definte ca fiind neimpozabile. Legea cuprinde peste 30 de venituri considerate neimpozabile
cum ar fi:
 Venituri din vânzarea locuinței;
 Dividende care au fost distribuite sub forma unor noi acțiuni;
 Venituri din asigurări sociale obligatorii;
 Venituri din asigurări sociale suplimentare;
 Dobânzi la depozite în bănci comerciale;
 Obligațiuni de stat, municipale și corporative bulgare;
 Burse de studiu;
 Sumele și premiile obținute la jocurile de noroc;
 Cheltuielile de deplasare;
 Venituri din chirie sau arendă a terenurilor agricole;
 Venituri din producția agricolă neprelucrată etc.
9
http://www.doingbuiness.org
16
Baza venitului impozabil (baza de impozitare totala) se calculeaza în trei pași. În

primul rând, bazele de impozitare se calculează separat pe fiecare sursă de venit.În al doilea
rând, ele trebuie să fie agregate, iar în al treilea rând scutirile de impozite se scad din totalul
impozitelor. Pentru baza totală de impozitare se aplică o cotă de impozitare de 10%.
Sunt scutite de la plata impozitului persoanele care se află în una din următoarele
situții:
 Persoanele cu capacitate redusă de muncă(invalizi), pot scuti de la plata impozitului
până la 7.920 BGN.
 Scutiri de până la 10% din totalul bazei de impozitare pentru contribuții personale la
planuri de pensii suplimentare, precum și pentru asigurări de sănătate suplimentare și
asigurări de viață.
 Deduceri pentru donații - până la 5% în 14 cazuri bine definite;
- până la 15% pentru donații în favoarea culturii;
-până la 50% pentru donații în favoarea Fondului pentru copii.
5.2. Impozitul pe profitul companiilor
Similar cu impozitul pe veniturile persoanelor fizice și persoanele juridice sunt supuse

impozitării. Impozitul pe venitul companiilor(profit) înainte de impozitare este numit în
Bulgaria profit impozabil. Este reglementată de Legea privind impozitare veniturilor
corporațiilor.
Baza de impozitare o constituie profitul impozabil, care este obținut prin ajustarea
profitului contabil(pierderea) înainte de impozitare. Cota de impozitare este de 10%.
Deși impozitul pe profit pare a fi simplu, el este de departe cel mai complex. Acest
lucru se datorează procedurilor de ajustare a veniturilor. Veniturile totale și cheltuielile din
contul de profit și pierdere sunt recalculate în conformitate cu legislația fiscală.În practică
însă, în scopuri fiscale pentru a împiedica manipuluarea profitului sunt aplicate o serie de taxe
pentru operațiuni care nu contravin legislației fiscale.
Practic, ajustarea se face prin adăugarea și scăderea de elemente la și de la totalul
veniturilor și cheltuielilor.
Din punct de vedere tehnic, aceste elemente sunt clasificate în patru grupe: 10
1. Taxa diferențelor permanente;
10
http://www.doingbuiness.org
17
2. Diferențele de taxe temporare;

3. Sumele implicate în determinarea impozitului pe profit;
4. Sumele implicate în determinarea deprecierilor.
Diferemțele permanente fiscale sunt acele cheltuieli care nu sunt recunoscute de
lege.Astfel de elemente sunt, de exemplu, cheltuieli care nu sunt legate de afaceri cum ar fi
cheltuielile pentru amenzi, confiscări, donații (cu excepția celor specificate în lege),
cheltuielile pentru dividendele de la alte companii etc.
Diferențele temporare apar atunci când anumite venituri sau cheltuieli sunt
recunoscute în scopuri fiscale, însă nu în anul de raportare a lor. În acest caz profitul contabil
trebuie majorat cu aceste cheltuieli apărând astfel o diferență de impozit temporar.
Profitul anual trebuie declarat până la data de 31 martie a anului următor.
Amortizările sunt instrumente clasice de manipulare a profiturilor, prin urmare
legislația fiscală a acordat o atenție deosebită acestui procedeu. Motivele din spatele
manipulării profitului nu este numai legată de evaziunea fiscală, dar, de de asemenea,
deprecierea poate determina mutarea plăților fiscale prezente în timp, conducând la o valoare
mai mică a lor. Pentru prevenirea acetor practici au fost introduse ca metodă de amortizare,
doar cea liniară. Din punct de vedere tehnic, amortizările nu sunt recunoscute și trebuie
însumate la profitul net, iar apoi amortizarea se deduce.
Godwill-ul generat ca urmare a exploatării intreprinderii nu este supus amortizării. De
asemenea orice pierdere sau depreciere a fondului comercial nu va fi recunoscută în scopuri
fiscale. Companiile care amortizează activele trebuie să evidențieze acest lucru, întocmind un
calendar al activelor ce se amortizează.
Programul de amortizare fiscală este un registru fiscal care conține informații legate
de procesul de achiziție, amortizare și valoarea rămasă de amortizat.
Activele fixe corporale și necorporale în valoare de peste 500% BGN sunt
amortizabile, amortizarea realizându-se pe baza costului istoric. Completările și imbunătățirile
aduse activelor sunt recunoscute ca active amortizabile separat, și sunt supuse amortizării în
conformitate cu ratele de impozitare aplicate activului principal.
Ratele de impozitare pot fi alese în mod liber de către contribuabil, în cadrul ratelor
maxime de mai jos, și nu sunt legate de ratele de amortizare contabile sau de durata de viață a
activului. Alegerea ratelor aplicabile amortizării fiscale pot fi modificate în fiecare an
calendaristic, iar modificarea se aplică prospectiv.
Aceste active sunt împărțite în șapte categorii, pentru fiecare fiind determinată rata
maximă de amortizare liniară, după cum urmează:
18
Tabel 4. Nivelul amortizării pentru active

Categoria Descrierea activului Ratele de
activului amortizare (%)
1 clădiri , investiţii imobiliare, plante şi instalaţii, instalaţii de 4
transport, linii de comunicaţie
2 mașini, echipamente de producție 30 sau 50
3 vehicule de transport, cu excepția automobilelor 10

4 calculatoarelor, echipamentelor periferice, software și 50
dreptul de utilizare a software-ului, telefone mobile
5 automobile 25
6 plăți fiscale pentru active corporale și necorporale a căror 33
perioadă de utilizare este limitată în funcție de relații
contractuale sau de o obligație legală
7 alte active amortizabile 15
Sursa: Invest Bulgaria Agency
Companiile pot reporta până la cinci ani pierderi fiscale, acestea scăzându-se de la
veniturile fiscale ulterioare. Potrivit noii legislații fiscale( spre deosebire de cea anterioară),
persoana impozabilă are dreptul de a alege dacă raportează pierderile sau nu. Persoana
impozabilă își poate exercita acest drept prin deducerea din pierderea fiscală în primul an
după producerea unei pierderi fiscale, în cursul cărei persoana respectivă a format un rezultat
fiscal pozitiv înainte de deducerea pierderii fiscale.
În Bulgaria, anul fiscal coincide cu anul calendaristic. Persoanele impozabile trebuie să
depună o declaraţie de impozit anual într-o formă standard, cu privire la rezultatul financiar
fiscal şi impozitul pe profit anual datorat pe sau înainte de ziua 31 martie a anului viitor.
Orice persoană impozabilă, care nu prezintă o astfel de declarație sau nu reușește să o
prezinte în termenul legal este pasibilă de o amendă pecuniară cuprinsă între 500 și 3000 de
BGN.
19
5.3. Taxa pe valoare adăugată
Value Added Tax Act (Legea privind TVA) este în vigoare de la 1 ianuarie 2007, data
aderării bulgariei la Uniunea Europeană.11
În conformitate cu legislația bulgară, următoarele operațiuni sunt supuse TVA-ului:
 orice livrare impozabilă de bunuri sau servicii efectuate cu titlu oneros;
 orice achiziție intra-comunitară(UE), cu titlu oneros, în cazul în care locul tranzacției
este pe treitoriul țării;
 orice achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuate cu titlu oneros,
în cazul în care locul tranzacției este pe teritoriul țării;
 bunurile din import;
 orice bunuri impozabile, cu excepția celor specificate în mod explicit ca având cotă de
impozitare zero;
 orice import de bunuri pe teritoriul țării;
 orice achiziții intra comunitare impozabile.
Cota standard a TVA-ului este de 20%, nivelul TVA-ului pentru serviciile hoteliere
este de 7%.
Oamenii de afaceri bulgari, precum și cei străini care efectuează operațiuni impozabile
în Bulgaria și au o cifră de afaceri impozabilă de cel puțin 50.000 BGN(25.565 EUR) , are
obligația de a se înregistra ca plătitor de TVA. Același lucru este valabil și pentru persoanele
impozabile sau persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt înregistrate din alte motive și
efectuează achiziții intracomunitare, a căror sumă depășește în cursul unui an caledaristic
20.000 BGD(10.225 EUR). Orice persoană impozabilă sau juridic neimpozabilă , care nu se
încadrează în condițiile de înregistrare obligatorie, are dreptul să se înregistreze în temeiul
Legii TVA pentru achiziția intracomunitară. Achiziția intra-comunitară este definită în detaliu
în Lege privind taxa pe valoarea adăugată.
În cazul în care TVA-ul generat de achiziții depășește TVA-ul perceput pe vânzări,
deducerea TVA-ului în exces este raportată pentru o perioadă de trei luni, pentru a compensa
TVA-ul datorat. Dacă la sfârșitul perioadei de trei luni, excedentul de TVA sau parte a
acestuia nu a fost recuperat, soldul este rambursat în termen de 30 de zile de la data depunerii
decontului de TVA pentru a treia lună.
11
http://.europa.eu
20
5.4. Contribuțiile la asigurările sociale
Asigurările sociale reprezintă un sistem complex care acoperă riscurile de pensii, de

sănătate, de șomaj si alte obligații. Contribuțiile acestui sistem social sunt de 18.10 % din
salariul brut.
Tabel 5 . Contribuții la asigurările sociale

Tipul asigurării Contribuția plătită de Contribuția plătită de Total
angajat angajator
Sănătate 4.80 3.20 8
Fondul de pensii 7.20 5.80 13
Fondul de pensii privat 2.80 2.20 5
Fondul de concedii și 2.10 1.40 3.50
maternitate
Fondul angajaților 0.5 0 0.5
Fondul de șomaj 0.60 0.40 1.00
Fondul pentru 0.1 0 0.1
funcționari
TOTAL 18.10 13 31.10
Sursa: Investors Handbook
Contribuțiile de mai sus sunt calculate pe baza salariului și a altor venituri ale
salariatului pentru luna respectivă, dar nu peste nivelul maxim de asigurare stabilit anual prin
Legea obligatorie de asigurări naționale. Baza fixă pentru 2009 a fost de 2000BGN( în jur de
1023 de euro).
21
6.Caracteristicile și impactul cotei unice
Începând cu 1 ianurie 2008, Bulgaria a introdus o cotă

unică de impozitare de 10 %, acest sistem înlocuind sistemul
fiscal progresiv anterior. În același timp, noul sistem a abolit
creditul fiscal, menținând doar o alocație pentru persoanele
cu handicap. Mai mult asociațiile familiale sunt supuse unei
cote de impozitare de 15% , față de 10% cât era nivelul
anterior. De asemenea Legea a redus numărul deducerilor
fixe fiscale.12
Schimbările în plata contribuțiilor la asigurările
sociale ale angajatorilor continuă și în 2008, 60% din sarcină
fiscală pentru contribuțiile sociale sunt suportate de angajator, față de 65% în anul precedent.
În 2010, sarcina fiscală este planificată să se distribuie în mod egal între angajator și angajat.
De la 1 ianuarie 2008, modificările cu privire la Legea Taxelor și impozitelor Locale
prevedea ca municipalitățile să stabilească tarifele pentru impozitul pe bunurile imobiliare,
precum și pe transferul de proprietate.
administrative mai mici. După adoptarea cotei unice de impozitare a veniturilor în Bulgaria,
impozitarea veniturilor nu a devenit mai transparentă și mai ușor de administrat. Mai mult
decât atât această metodă nu este simplă, neutră și nondistorsivă. Studii recente au arătat că
economia subterană a Bulgariei nu a depășit niciodată nivelul de 25-30% din pib-ul pentru
anul 2009 a fost de aproximativ 28 de miliarde de euro.
6.1. Carcteristici
12
Keen, M., Kim, Y., and Versano, R. (2006), The “Flat Tax(es)”: Principles and Evidence, IMF WorkingPaper
WP/06/218.
22
6.1.1. Simplitate
Impozitul pe venit a fost introdus în Bulgaria în 1997 și în acel moment avea ca
întindere 135 de paragrafe scrise pe 56 de pagini. Zece ani mai tarziu, în 2007 (înainte de
adoptarea costei unice), sistemul fiscal era legiferat în 364 de puncte, pe cuprinsul a 135 de
pagini. În 2010, la doi ani de la introducerea cotei unice de impozitare numărul de articole și
de paragrafe a rămas a proape neschimbat.13
6.1.2.Bază de impozitare largă

Diferite principii ( de exempl: economic, juridic, etc) pot fi bazele pentru structura
unui sistem de impozitare. Aceste principii fac ca același sistem de impozitare să difere de la
un tip de impozit la altul.
O comparație între cota unică de unică și impozitul pe venit scoate în evidență
următoarele aspecte:
 cota unică de impozitare clasifică toate veniturile, fie ca venituri din afaceri, fie ca
venituri din salarii;
 impozitul pe venit este perceput numai pe venituri, salarii și pensii nefiind un sistem
de taxare completă a veniturilor;
 taxa de afaceri acoperă toate celelalte surse de venit.
6.1.3. Impozitarea este realizată o singură dată

O caracteristică majoră a sistemului de impozitare este aceea că taxarea se realizează o
singură dată. Cu toate acestea însă, în Bulgaria unele componente ale venitului (cum ar fi:
beneficii marginale, unele tipuri de dobânzi, pensii), nu sunt impozitate, în timp ce, de
exemplu, câștigurile de capital și din dividende sunt impozitate de două ori.
6.1.4. Cota de impozitare

Cota unică de impozitare după principiile lui Hall și Rabushka, propun aceiași cotă de
impozitare pentru veniturile persoanelor și profitul companiilor. Spre deosebire, în Bulgaria,
în conformitate cu sistemul fiscal venitul persoanelor este impozitat cu 10%, iar companiile
plătesc 10% impozit pe profit plus 5% impozit pe dividende. Veniturile din întreprinderile
individuale este taxat direct cu 15%.
13
Economist Intelligence Unit, Country Report: Bulgaria, February 2010.
23
6.1.5. Impozitul pe venit

Impozitul pe venit prevede o „ alocație personală” generoasă, oferind progresivitate,
însă elimină unele scutiri de la plata impozitului sau deduceri. Contribuțiile la sistemul de
pensii sunt scutite de la plata impozitului, însă atunci când lucrătorul pensionat primește
pensia, aceasta este impozitată cu cota unică.
6.1.6. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit nu prevede deduceri pentru tranzacțiile financiare (cheltuieli cu
dobțnzile, dividende). Sunt deduse numai cheltuielile materiale, cheltuieli legate de forța de
muncă și plata pensiilor.
6.2. Impactul cotei unice de impozitare
Situția fiscală în Bulgaria este una dificilă, lucru recunoscut și de actualul guvern.
Acest lucru se datorează boom-ului de venituri fiscale care a ajuns la final, în timp ce
presiunea cheltuielilor bugetare este considerabilă. Creșterea rapidă a cererii interne(lucru
care a alimentat bugetul cu venituri din vânzare de bunuri și prestarea de servicii) anterioară
crizei s-a stopat.
La ora actuală, cota unică de impozitare a veniturilor și a profiturilor companiilor este
o adevărată provocare, nu numai din cauza faptului că economia se recuperează lent, dar și
din cauza faptului ca modelul de creștere a veniturilor fiscale va trebui schimbat, cu o
contribuție mai mică asupra cererii interne și o contribuție mai mare pe sectorul extern, lucru
care va conduce la taxe mai mici pe venituri.
În același timp, presiunile cu cheltuielie de securitate socială au crescut, reflectând
creșterea numărului de pensionari din ultimii ani, reducerea ratelor de contribuții la asigurările
sociale și probleme structurale în cadrul sistemului de sănatate. Presiunile vor crește pe
parcursul anilor ca urmare a impactului îmbătrânirii populației și a reducerii numărului de
contribuabili.14
În acest context politica fiscală trebuie să facă alegeri dificile uneori între obiective
contradictorii. Printre aceste obiective se numără: creșterea competitivității; reducerea
14
IMF, Bulgaria – April 2009 Staff Visit: Concluding Statement of IMF Mission, April 22, 2009.
24
nivelului de impozitare; reducerea cheltuielilor guvernamentale; asigurarea durabilității

sistemului de securitate socială; menținerea pe termen mediu a excedentelor bugetare;
îmbunătățirea calității serviciilor publice, precum și creșterea calității lor.
Figura 4 . Contribuții la fondul de pensii și cheltuieli cu plata pensiilor
Sursa: NSSI și calcule ale staff-ului FMI

Pe parcursul anilor de creștere economică, finanțele publice din Bulgaria au
beneficiat de o creștere bruscă a veniturilor. Veniturile totale crescând cu 51% în 2007, față de
sfârșitul anului 2002.
Figura 5 . Creșterea veniturilor bugetare
Sursa: IMF Government Finance Statistics
În 2009 veniturile fiscale au scăzut. Scăderea veniturilor fiscale și nefiscale (cu 8,2
%) a fost parțial compensată de subvenții mai mari (20 %).Cele mai multe pierderi de venituri
fiscale au provenit din sectoarele de activitate impozitate puternic, în special în cazul TVA-
25
ului pentru consum și pentru produsele din import, precum și reducerea nivelului impozitului
pe profit.15
Evaziunea fiscală continuă să fie în continuare ridicată, în ciuda reformelor fiscale și a
eforturilor de combatere a acestui fenomen. Bulgaria suferă de pe urma evaziunii fiscale
foarte mari, care este în mare parte legată de economia subterană. Deși sunt greu de depistat,
există indicatori care reflectă gradul evaziunii fiscale: aproximativ 28% din angajații
chestionați în luna septembrie 2009 au afirmat faptul că nivelul contribuțiilor la asigurările
sociale s-au bazat pe o remunerație oficială mai mică decât plățile efective. 16
Pe de altă parte, simplificarea sistemului fiscal, prin introducerea cotei unice de
impozitare pentru profitul companiilor și venitul persoanelor, pare să fi adus niște bani din
economia gri. Nivelul veniturilor din impozitarea profitului a crescut cu 0.6 % în intervalul
2007-2008, în ciuda reducerii cotei de impozitare. Mai mult numărul de contribuabili
înregistrați a crescut:
 numărul plătitorilor de TVA a crescut cu 33% între 2007-2009;
 numărul plătitorilor de impozit pe profit a crescut cu 14%.
Reformele fiscale au avut ca efect respectarea fiscalității și creșterea nivelului
colectărilor. Cu toate că numărul de birouri fiscale a fost redus de la 340 în 2002 la 27 în
2009, iar personalul a fost redus cu 25 % în aceiași perioadă, lucru care a condus la cel mai
mic cost de colectare dintre noile state membre ( 0.8% din venituri).
Cele mai recente acțiuni care vizează respectarea fiscalității includ:
 intensificarea controalelor,în special la contribuabilii mari,
 restructurarea Agenției Naționale de Venituri și a Agenției vamale;
 precum și conectarea sistemelor de informații.
Concluzii
15
Kelchev, A., 2006. Tax and social security contributions evasion in Bulgaria. Working paper, Department of
Economics, Stanford University.
16
TNS Opinion & Social, Attitudes of Europeans towards Corruption, Eurobarometer 72.2, November 2009 .
26
administrative mai mici.
În Bulgaria structura cotei unice a fost realizată pe baza pricipiilor lui Hall și
Rabushka. După adoptarea cotei unice de impozitare a veniturilor în Bulgaria, impozitarea nu
a devenit mai transparentă și mai ușor de administrat. Mai mult decât atât această metodă nu
este simplă, neutră și nondistorsivă. În ciuda introducerii unor elemente specifice cotei unice
de impozitare, nu se poate spune că un sistem teoretic a cotei unice de impozitare este pus în
aplicare în Bulgaria.
27
Bibliografie
1. Rabushka A, Hall R., 2007, The Flat Tax, Book online edition
2. Keen, M., Kim, Y., and Versano, R. (2006), The “Flat Tax(es)”: Principles and
Evidence, IMF WorkingPaper WP/06/218.
3. Chavdarova, T., 2001. Corruption in the Bulgarian post-communist transformation.
South-East Europe Review, v.4 (3), pp.9-18.
4. Vassilev, D., T. Dimitrova, and A. Gancheva (2009), “Bulgaria,” in: European
Commission,
5. World Bank (2006), Bulgaria. Public Finance Policy Review, Report No. 33992-
BG(Washington, DC).
6. CSD, 2007. Anticorruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks. Sofia: Center
for the Study of Democracy.
7. Kelchev, A., 2009. Tax and social security contributions evasion in Bulgaria. Working
paper, Department of Economics, Stanford University.
8. Tanzi, V. 1998. Corruption around the world: Causes, consequences, scope and cures.
IMF Staff Papers, v.45 (4), pp.559-594.
9. World Bank, Doing Business 2008, The World Bank, Washington D.C., 2007
10. The Economist, Bulgarian Rhapsody, May 14, 2009.
11. TNS Opinion & Social, Attitudes of Europeans towards Corruption, Eurobarometer
72.2, November 2009.
12. Dnevnik, Bulgarian economy fragile, soon off radar screens – expert, February 4,
2010, available at:
13. IMF, Bulgaria – April 2009 Staff Visit: Concluding Statement of IMF Mission, April
22, 2009.
14. Economist Intelligence Unit, Country Report: Bulgaria, February 2010.
15. IHS Global Insight, Bulgaria's Current-Account Deficit Through to November Falls
by Two-Thirds Y/Y, January 8,2010, available at: www.ihsglobalinsight.com
16. Clive Liviev-Sawyer, Support for Bulgaria’s Ruling Party Slipping, Poll Says, Sofia
Echo, December 23, 2009.
17. Crisis: Hidden Economy Dynamics 2009”, Policy Brief No. 20 (December
2009)/(http://www.csd.bg/artShow.php?id=9941 ).
18. http://www.imf.org
19. http://www.minfin.government.bg/en/
20. http://.europa.eu
21. http://www.doingbuiness.org
22. http://www.worldbank.org
23. http://news.dnevnik.bg
24. www.nsi.bg
25. www.doingbusiness.org
28
Anexa 1 Cote de impozitare profiturilor, a câstigurilor de capital și a dividendelor în Balcani
Impozit pe Impozit pe Impozit pe

Țara profit % câştiguri de dividende %
capital %
Albania 10 10 10
Bosnia 10 10 5
Bulgaria 10 10 5
Croația 20 20 -
Cehia 21 21 15
Estonia 21 21 -
Georgia 15 15 10
Ungaria 16 16 -
Letonia 15 15 10
Lituania 15 15 15
Macedonia 10 7 10
Moldova 0 0 15
Muntenegru 9 9 15
Polonia 19 19 19
România 16 16 16
Rusia 24 24 15
Serbia 10 10 10
Slovacia 19 19 -
Slovenia 22 22 15
Ucraina 25 25 15
29
Anexa 2. Ponderea taxelor plătite de companii în zona Balcanilor
Ponderea totală
Țar a taxelor şi Ponderea
a impozitelor în impozitulu Ponderea Pondere Locul
profitul i pe profit CAS a altor în
commercial % % taxe % lume
%
Albania 46,8 17, 24, 4, 10
7 5 6 5
Bosnia 5, 90
44,1 21, 17, 4
5 2
Bulgaria 36,7 6,6 26, 3, 59

6 5
Croația 32,5 11, 19, 1, 34
4 4 7
Cehia 48,6 5,9 39, 3, 11
5 2 5
Estonia 49,2 9,3 38, 1, 11
3 6 8
Georgia 38,6 14, 22, 2, 70
1 6 0
Letonia 32,6 2,2 27, 3, 37
2 3
Lituania 48,3 8,3 35, 4, 11
2 9 2
Macedonia 49,8 13, 33, 3, 11
1 2 5 9
Moldova 44,0 10, 31, 1, 89
5 6 9
Muntenegru 31,6 9,3 20, 2, 30
0 3
Polonia 38,4 12, 23, 2, 67
7 6 1
România 46,9 10, 34, 2, 10
4 4 1 7
Rusia 51,4 14, 31, 5, 13
0 8 7 1
Serbia 35,8 11, 20, 3, 53
7 2 9
Slovacia 50,5 9,0 39, 1, 12
7 8 1
Slovenia 39,2 14, 22, 2, 73
3 0 9
Ucraina 57,3 12, 43, 1, 14
2 4 8 5
30

BulgariaCota Unica de Impozitare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BulgariaCota Unica de Impozitare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

1.Considerente economice generale............................................................................................2

4. Cota unică de impozitare......................................................................................................11

Република България / Republica

1.Considerente economice generale

1.2. Politici economice adoptate în vederea combaterii crizei

Politicile economice ale actualului guvern, care reprezintă o alianţă de partide

Figura 1. Ratele de creștere și nivelul principalilor indicatori economici

Rata de creștere a inflației

Sursa:Banca națională a Bulgariei

2. Evoluția sistemului fiscal în Bulgaria

Răsturnarea regimului totalitar în Bulgaria a impus schimbari economice

Tabel 1. Evoluția declarație de venit

Declarația de venit pe baza sistemului de Declarația de venit pe baza sistemului de

1.Venituri din vânzări 1. Venituri din vânzări

 Costuri de producție variabile și indirecte  Costurile materialelor și a forței de muncă

 Costuri de vânzare variabile  Costuri de producție indirectă

 Costuri variabile de administrare  Costuri proporționale de vânzare și

7.Pofitul net (6-7) 7. Cheltuieli financiare

3. Cotele de impozitare anterioare reformei din 2008

Pâna la introducerea cotei unice de ipozitare în 2008, în Bulgaria sa practicat un

7201-și peste 29%

4. Cota unică de impozitare

4.1. Considerații generale

4.2.1. Aspecte teoretice

4.2.2. Caracteristici generale

4.2.3. Impozitul pe venit

Sursa: Hall și Rabushka 2007: 89.

4.2.4. Taxele pe profitul companiilor

Figura 3. Formular fiscal privind profitul companiilor

Sursa: Hall și Rabushka 2007: 89.

5. Taxele pe venit utilizate în Bulgaria

5.1. Impozitul pe venitul personal

 Venituri din alte surse;

Baza venitului impozabil (baza de impozitare totala) se calculeaza în trei pași. În

5.2. Impozitul pe profitul companiilor

Similar cu impozitul pe veniturile persoanelor fizice și persoanele juridice sunt supuse

2. Diferențele de taxe temporare;

Tabel 4. Nivelul amortizării pentru active

3 vehicule de transport, cu excepția automobilelor 10

5.3. Taxa pe valoare adăugată

5.4. Contribuțiile la asigurările sociale

Asigurările sociale reprezintă un sistem complex care acoperă riscurile de pensii, de

Tabel 5 . Contribuții la asigurările sociale

6.Caracteristicile și impactul cotei unice

Începând cu 1 ianurie 2008, Bulgaria a introdus o cotă

6.1.2.Bază de impozitare largă

6.1.3. Impozitarea este realizată o singură dată

6.1.4. Cota de impozitare

6.1.5. Impozitul pe venit

6.1.6. Impozitul pe profit

6.2. Impactul cotei unice de impozitare

nivelului de impozitare; reducerea cheltuielilor guvernamentale; asigurarea durabilității

Figura 4 . Contribuții la fondul de pensii și cheltuieli cu plata pensiilor

Sursa: NSSI și calcule ale staff-ului FMI

Sursa: IMF Government Finance Statistics

Anexa 1 Cote de impozitare profiturilor, a câstigurilor de capital și a dividendelor în Balcani

Impozit pe Impozit pe Impozit pe

Anexa 2. Ponderea taxelor plătite de companii în zona Balcanilor

Bulgaria 36,7 6,6 26, 3, 59

S-ar putea să vă placă și