MOTIV Tema este construita dintr-un domeniu, o idee, o atitudine, un sentiment etc.

n jurul carora se ncheaga actiunea

unei opere artistice.

Exemple: a iubirii, a naturii, a conditiei umane (viata, moartea, fericirea, suferinta, esecul existential), a destinului omului
superior, a aspiratiei spre ideal, a creatiei si creatorului, a jertfei creatoare, tema timpului, a v rstelor (copilaria,
adolescenta etc.), a raportului dintre om si Dumnezeu, a istoriei, a eroismului, a luptei (pentru libertate, pentru dreptate).

Motivul literar consta ntr-un simbol, o idee, o imagine reluate sau subliniate cu insistenta si care contribuie la definirea
mesajului unei opere.

Exemple:

Obiecte: motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moartaalbastra, crinul, trandafirul.; arborele
sacru: teiul, salc mul, bradul, gorunul.); motive terestre (codrul, gradina, muntele, dealul), motive astrale (steaua,
luceafarul, luna, soarele, norul); motivul obiectelor fermecate (palosul fermecat, armura tatalui, oglinda, peria,
basmaua.) obiecte simbolice (cartea-simbol cultural, treapta-simbol ascensiv, oglinda-simbol al reflectarii n
constiinta, cheia-accesul, calea, solutia, lacatul-interdictia, masca-aparenta, jocul, rolul, plugul-munca, ochiul-cunoasterea
prin contemplare, buzele-rostirea, cunoastere prin cuv nt, sarut, inima-iubirea).

Motive cromatice: verdele-viata, tinerete; albul-puritate, ideal; negrul-simbol al mortii.

Cifre: zero (nimicul, golul, vidul, perfectiunea increatului), unu (cifra sacra- Divinitatea nepereche), doi (pereche, cuplul
originar), zece (totalitate=fiinta + nefiinta: 1+0), doisprezece (ciclu temporal/anul cosmic), trei, sapte, noua (cifre
fatidice).

Epitet – este cuvantul adaugat unui substantiv , verbpentru al clasifica estetic . Exprima o insusire a obiectului pe care il pune intr-o lumina
noua impresionand cititorul .

„ Mii de coifuri lucitoare , mii de capete pletoase …”

Comparatia – este punerea in paralel a doi termeni pe baza unor asemanari pentru a evidentia caracteristicile unuia dintre ei .

Fata-i rosie ca marul . 35281jsi28ixx9g

Metafora – este inlocuirea unui termen obisnuit (propriu) cu altul neobisnuit (figurat) pe temeiul uni\or asemanari intre ei

„Pe cer straluceste mingia de foc . „

Personificarea – este atribuirea de calitati omenesti unor lucruri , fiinte , fenomene.

Se realizeaza mai ales cu ajutorul verbelor , adjectivelor … sx281j5328ixxx

„Spicele jucau in vant . „

Ilustreaza comunicarea om-natura , un motiv de baza inliteratura romana .

Este valorificata de creatorul popular cu multa maiestrie cat si marii scriitori culti .

Inversiunea – este schimbarea topici normale pentru a sublinia un anumit cuvant care va impune atentiei o idee .

„Intr-o salbatica splendoare . „

Hiperbola – este marirea sau micsorarea exagerata a realitatii pentru obtinerea unor efecte artistice .

„ Minte de ingheata apele . „

Antiteza – este aproprierea a doi termeni opusi pentru a pune mai bine in valoare caracteristicilor lor .

Mihai si Pasa din „ Pasa Hasan . „

Enumeratia – este enumeratia succesiva a partilor componente ale unui intreg sau o insusire de termeni de acelasi fel pentru a sublinia
caracteristice intregul descris .

„ Vin tantarii , gandaceii, carabusii si lautarii .”

 Repetitia – este repetarea cu intentii expresive a unor sunete , cuvinte , sintagme , propozitii , fraze , fragmente , …

„ Vajind ca vijelia … „

Eul liric este vocea autorului și este o trăsătură specifică operelor ce apar țin genului liric.
Autorul își exprimă sentimentele, ideile și gândurile prin intermediul eului liric.
Cum identificăm prezența eului liric într-un text liric?

 verbe și pronume la persoana I;

 verbe și pronume la persoana a II-a.

Acestea se mai numesc și mărci ale subiectivității.

persoana a 2 singular-tu:citesti;scrii;copiezi;inverzesti;canti.
persoana a 3 plural-ei/ele:deseneaza;comenteaza;fug;raspund;asociaza.
persoana 1 plural-noi:locuim;plecam;procuram;invatam;dansam.

Eul liric individual poate fi sesizat prin prezența pronumelor personale, reflexive, a adjectivelor pronominale posesive la persoana întîi și prin
verbe la persoana întîi singular.

Prezența eului liric individual o putem sesiza în prima strofă a poeziei Păstor de fulgi de Ana Blandiana: ,,Mi-ar plăce să mă fac păstor de
fulgi, să am în grijă turme mari de-omăt, pe care să le port prin ceruri lungi și să le-aduc mai albe îndărăt''.

Eul liric colectiv poate fi sesizat prin pronumele personal la plural noi.
Exemplu: Noi de O. Goga. ,,La noi sînt codri verzi de brad.../La noi atîția fluturi sunt.../La noi de jale povestesc.../Căci cîntecele noastre
plîng.../În ochii tuturora''.

Particularitățile umanismului:

- așază în centrul preocupărilor sale omul;

admirația față de valorile antichității greco –latine;

încrederea în rațiune;

natura este considerată un model al artei;

prezentarea multilaterală a omului;

Literatura română:

D. Cantemir ( „ Istoria ieroglifică”),

, I. Neculce ( „ Letopisețul

Țării Moldovei”)…

Obiectivele umaniștilor:

Crearea unui om cu o cultură enciclopedică ( omul

complet: savant, artist, scriitor, muzician, cavaler…);

Reînvierea gândirii greco-romane (cultura greco

–romană – izvorul inteligenței, științei, frumuseții);

Asigurarea fericirii oamenilor ( idealul social și moral –

virtutea – presupune: inteligență, spirit întreprinzător,

stăpânire de sine, bărbăție)

Dmitrie cantemir
Este cel mai mare reprezentant al umanismului romanesc. A avut o formatie enciclopedica cu preocupari in diferite domenii: istoria, filozofia, literatura, matematica,
limbi orientale, muzica. Ca om al renasterii, Dimitrie Cantemir si-a desfasurat activitatea intr-o epoca a infloririi culturii romane.

A fost o personalitate multilaterala, care a realizat prima sinteza a culturii nationale, pregatind aparitia iluminismului. Marea majoritate a operelor sale se bazeaza
pe o vasta documentatie, folosind izvoare straine in limbile germana, franceza, rusa, polona, turca. Multe lucrari au fost elaborate initial in limba latina.

Ca domnitor, in scurta sa domnie Cantemir a dovedit vederi progresiste. A inlaturat vechile functii boieresti; i-a scutit pe tarani de o parte din dari; a obligat
manastirile sa plateasca dari; a urmarit formarea unui stat centralizat ,care sa limiteze puterea marilor boieri. Opera lui Dimitrie Cantemir:

1. Opera filozofica: Logica, Metafizica, Imaginea stiintei sacre, Despre constiinta, Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul.

2. Opera istorica: Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor,