Acte și proceduri administrative de stare civilă

Lect. univ. dr. Daniel Buda

Tutore curs Lect. dr. Ana Elena Ranta

Anul II
SEMESTRUL I

Cluj-Napoca, 2022-2023
 I. Informaţii generale

 Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de Date de identificare curs şi
curs: contact tutori:

Nume: Buda Daniel Acte și proceduri administrative de

Birou: I/4 stare civilă
Telefon: 0264431361 URL2314
Fax: 0264431361 Anul II semestrul I
E-mail: Disciplină la alegere
Consultaţii: Tutore : Lect. dr. Ana Elena Ranta
ana.ranta@fspac.ro

1. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Inscrierea la cursul de faţă nu este condiţionata de promovarea altei discipline.
2. Descrierea cursului
Cursul cuprinde prezentarea aspectelor legale privind starea civila a persoanei fizice
in general, si a procedurilor administrative de stare civila, in special. De asemenea,
cursul realizeaza familiarizarea studentilor cu notiuni referitoare la determinarea
identitatii persoanei si a statutului pe care acesta il are, posesia de stat si factorii de
ordin natural, actiunile de stare civila, actele de stare civila si mentiunile de stare
civila, precum si proba starii civile, in vederea unei corecte utilizari a acestor
notiuni. Cursul contribuie la familiarizarea studentilor cu realităţile teoretice şi
practice ale instituţiei care stă la baza societăţii şi anume a familiei, in conditiile in
care noţiunile care privesc încheierea si desfacerea căsătoriei precum şi celelalte
instituţii conexe sunt parte integrantă din pregătirea unui viitor funcţionar public
deoarece aceste elemente vor constitui instrumente de lucru în activităţile ce
urmează a fi desfăşurate după absolvirea facultăţii. Cursul cuprinde o serie de
notiuni specifice dreptului familiei, prezentate ca elemente de stare civilă, si anume:
casatoria (notiune, caractere, trasaturi, conditiile de valabilitate, cazurile de nulitate,
efectele ei de natura personala si de natura patrimoniala), desfacerea casatoriei
(notiune si modalitati de desfacere, efectele desfacerii intre fostii soti, respectiv fata
de copii minori, impartirea bunurilor comune ale sotilor la desfacerea casatoriei);
obligatia de intretinere (notiune, caractere juridice, particularitati ale obligatiei de
intretinere); starea civila a persoanei fizice (notiune si caractere juridice, posesia de
stat si factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civile, actiunile de
stare civila, inregistrările de stare civilă, actele de stare civila, anularea rectificarea si
reconstituirea acestora, proba starii civile).
3. Organizarea temelor în cadrul cursului
Informatia relevanta pentru fiecare modul se regaseste in prezentul suport
de curs, iar pentru detalii in ceea ce priveste fiecare tema discutata, se recomanda
studentilor studierea literaturii de specialitate, mai precis studierea lucrarilor care au
fost utilizate ca surse bibliografice pentru acest curs.
Ordinea studierii temelor este determinata de necesitatea intelegerii
notiunilor specifice, notiuni care vor constitui baza procesului de asimilare a
cunostintelor din cadrul temelor/modulelor care vor urma.
Temele de curs sunt structurate în trei module, fiecare organizate pe
secvente de studiu, astfel:
Modulul I – Starea civilă şi actele de stare civilă.
Unitatea I - Starea civilă – Conținut, caractere juridice, posesia de stat,
exercitarea atribuțiilor de stare civilă.
Unitatea II - Actele şi acţiunile de stare civilă.
Unitatea III - Procedura administrativă de schimbare a numelui pe cale
administrativă.

Modulul II Proceduri administrative privind căsătoria şi desfacerea căsătoriei.

Unitatea I – Procedura administrativă a căsătoriei – condiţii şi formalităţi
procedurale, nulitatea absolută şi relativă acăsătoriei
Unitatea II - Desfacerea căsătoriei - cazuri şi forme. Divorţul prin
acordul soţilor, pe cale administrativă sau prin procedură notarială
Unitatea III – Obligaţia de întreţinere - Implicațiile autorităților publice
locale în exercitarea obligației de întreținere

4. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Studentul are libertatea de a-şi gestiona singur, fără constrângeri, modalitatea şi
timpul de parcurgere a cursului. Parcurgerea cursului si asimilarea cunostintelor nu
presupune activităţi obligatorii, altele decât cele precizate în calendarul disciplinei
care sunt activitățile tutoriale și realizarea temelor propuse. Totusi se recomanda
parcurgerea materialului inainte de intalnirile tutoriale, ca pregatire prealabila a
intelegerii materiei discutate in cadrul acestor intalniri, precum si din perspectiva
pregatirii in vederea sustinerii examenului. Pe parcursul semestrului, studentul va
trebui să participe la activităţile de predare care vor avea loc de două ori de-a lungul
semestrului şi care vor fi anunţate din timp de către secretariatul ID. Chiar dacă
prezenţa la curs nu este obligatorie, aceasta va contribui la o mai bună înţelegere a
conceptelor cheie. Pe parcursul semestrului studenții vor elabora doua teme care vor
trebui predate/incărcate pe platforma Moodle, pâna la împlinirea termenelor
precizate. Formele de evaluare și notare în vederea promovării acestei discipline
sunt examenul și cele două teme la care ne-am referit anterior, descrise în fisa
disciplinei.

5. Materiale bibliografice obligatorii:

Bibliografie:
Suport de curs Drept pentru administraţia publică disponibil pe platforma e-learning
a FSPAC (Moodle).
1. Daniel Buda, Acte de stare civilă şi proceduri administrative, Ed. Accent, Cluj-
Napoca, 2014.
2. Emese Florian, Dreptul familiei, Editura C.H Beck, Bucuresti 2011;
3. Emese Florian, Dreptul familiei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003;
4. Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. All, Bucuresti, 1996 ;
5. Ion Filipescu, Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate, Ed. All, Bucuresti,
1997 si 1998 ;
6. Ion P. Filipescu, Încheierea căsătoriei si efectele ei, Ed. Academiei, Bucuresti,
1981;
7. Aurelian Ionascu, Filiatia si ocotirea minorilor, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1980 ;
8. Ioan Reghini, Dreptul familiei, vol I, Tg. Mures, 1994 ;
9. Stoica si M. Ronea, Natura juridica si procedura specifica adopţiei, in D. NR. 2,
1993;
10.Cristiana Turianu si Corneliu Turianu, Dreptul familiei, Ed. Press “Mihaela”
SRL, Bucuresti 1999 ;
11. Ernest Lupan, Dan A. Popescu, Drept Civil. Persoana fizica, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti 1993
12. Mircea Muresan, Drept civil. Persoanele, Editura SC Cordial SRL, Cluj-Napoca,
1992.

6. Materiale şi instrumente necesare pentru curs.

 Daniel Buda, Acte de stare civilă şi proceduri administrative, Ed. Accent, Cluj-
Napoca, 2014. Această lucare cuprinde într-o manieră mai extinsă conceptele
prezentate în prezentul suport de curs.
 Emese Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2011. Aceasta lucrare
facilitează aprofundarea si completarea noţiunilor specifice dreptului familiei, la
care se face referire și in cadrul prezentului suportul de curs.
Cele două lucrări pot fi achizitionate de la librariile facultatilor de specialitate sau
pot fi consultate la bibliotecile de specialitate, inclusiv biblioteca facultății noastre.
Ca instrument suplimentar de lucru se recomanda utilizarea sau consultarea Noului
Cod Civil și forme adnotate ale acestuia, pentru a avea acces la comentarii pe
marginea jurisprudentei in materie. De asemenea, se recomandă luarea la cunoștință
a Legii 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările
ulterioare.

7. Obiectivele cursului.

Obiectiv general: Cursul îşi propune să realizeze familiarzarea studenţilor

cu realităţile teoretice şi practice ale stării civile şi ale instituţiei care stă la baza
societăţii şi anume a familiei, in conditiile in care noţiunile care privesc încheierea
căsătoriei precum şi celelalte instituţii conexe sunt parte integrantă din pregătirea
unui viitor funcţionar public, aceste elemente constituind instrumente de lucru în
activităţile ce urmează a fi desfăşurate după absolvirea facultăţii. De asemenea,
cursul îşi propune formarea şi dezvoltarea unui limbaj de specialitate.
Obiectivele specifice:
o Ințelegerea de catre studenti a importanței studierii conceptelor specifice
domeniul dreptului familiei pentru activitățile pe care le desfășoară
funcționarii publici.
o Înțelegerea de către studenți a conceptelor referitoare la caraterele juridice
ale căsătoriei si condiţiile de valabilitate ale actului juridic al căsătoriei
 o Utilizarea corectă a noțiunilor si conceptelor juridice cu privire la desfacerea
casatoriei si modalitatilor de realizare a acesteia, subliniind deosebirile dintre
desfacerea casatoriei si desfiintarea acesteia
o Înţelegerea şi utilizarea corectă a notiuni referitoare la determinarea
identitatii persoanei si a statutului pe care acesta il are, posesia de stat si
factorii de ordin natural
o Facilitatea aprofundării cunostintelor cu privire la activitatile si competenta
functionarilor publici in domeniul starii civile
o Înţelegerea specificităţii actiunile de stare civilă;
o Înţelegerea particularităţilor şi rolului actelor de stare civila si mentiunile de
stare civila, în dovedirea starii civile;
o Cunoaşterea aprofundată a procedurilor administrative de stare civilă
derulate de administraţie şi oferite în beneficiul cetăţenilor
o Corelarea cunoştinţelor teoretice cu abilitatea de a le aplica în practică.

8. Calendarul cursului. Întâlnirile dintre studenţi şi profesor vor avea loc

online. Orarul vor fi anunţate prin e-mail de către secretariatul ID. Este important ca
înaintea fiecărei întâlniri cu profesorul studenţii să citească cel puţin o dată temele
din suportul de curs care urmează să fie predate şi discutate. Acest lucru îi va ajuta
să înţeleagă mai bine ceea ce profesorul le va preda şi să pună întrebări acolo unde
nu înţeleg anumite concepte. În acest fel se va optimiza folosirea timpului destinat
celor două întâniri cu studenţii. Data examenului final va fi anunţată la ultima
întâlnire cu profesorul şi va fi transmisă tuturor studenţilor, prin email, de către
secretariatul ID al facultăţii.
În cadrul întâlnirilor studenților li se vor explica cerințele cu privire la
redactarea temelor și li se va oferi o listă cu posibile proceduri din care pot să își
aleagă tema pentru prima temă precizată în calendarul disciplinei, cea de-a doua
fiind o tema de verificare a cunoștințelor, anterioară examenului. Temele vor fi
legate de subiectele teoretice prezentate în cadrul prelegerilor. În cadrul întâlnirilor
se va anunța data până la care studenții trebuie să predea/încarce temele pe platforma
Moodle (va exista un interval de cel puțin o săptămână între anunțarea temei și data
predării lucrării). Data examenului final va fi anunţată la ultima întâlnire cu
profesorul şi va fi transmisă tuturor studenţilor, prin email, de către secretariatul ID
al facultăţii. Examenul se organiza si va avea loc față în față, în fomă scrisă, la
sediul facultății.

9. Politica de evaluare şi notare

Nota finală va fi calculată în următorul mod: Cunoştinţele dobândite în
cadrul acestui curs vor fi evaluate in cadrul unui exeamen avand o pondere de 70%
din nota finala, la care se vor adauga notele obtinute ca urmare a realizării și
evaluării celor două teme individuale, fiecare având o pondere de 15% din nota
finală, care vor fi încărcate pe platforma Moodle, la sfârșitul săptămânii precizate în
calendarul disciplinei, la data anunțată în prealabil, cu cel puțin o săptamană înainte.
Tipul de evaluare utilizat este examenul scris, în cadrul căruia vor fi
formulate subiecte grilă și deschise, acestea din urmă presupunând un răspuns
redacțional, incercandu-se sa se acopere toate unitățile conținutului prezentat in
suportul de curs. Rezolvarea a aproximativ jumatate din numarul subiectelor are ca
rezultat promovarea examenului cu nota minima.
Studenţii pot participa la examen în vederea măririi notei dacă la prima
examinare au obţinut nota 5. In situatia in care nota obtinuta la examenul pentru
mărire este mai mică decât cea obtinută anterior se păstrează nota de la prima
examinare. Studenţii care participă la examen în vederea măririi de notă vor rezolva
subiectele formulate pentru respectiva examinare, comune cu ale studenţilor care
participă la reexaminare în vederea promovării examenului.

10. Elemente de deontologie academică

Constituie fraudă orice acţiune, încercare, metodă sau mijloc utilizate de
către student, în scopul promovării examenului sau în scopul rezolvării cerinţelor
examenului. În situaţia constatării fraudei, studentul va fi eliminat de la examen,
fiind ulterior convocat în faţa comisiei de etică şi disciplină în vederea discutării
propunerii de exmatriculare.
 Este acceptată formularea şi adresarea de întrebări pe tot parcursul
colaborării dintre profesor şi studenţi în vederea clarificării şi explicării continutului
ştiinţific, precum şi în vederea pregătirii examenului. Comunicarea dintre studenţi si
profesor se poate realiza prin intermediul e-mail-ului, platformei Moodle sau în
cadrul orarului de consultaţii.
11. Studenţi cu dizabilităţi
In ceea ce priveste studenţii afectaţi de dizabilităţi motorii este admisa
posibilitatea de a comunica prin intermediul e-mail-ului, iar in ceea ce priveste
problematica studentilor cu dizabilitati intelectuale, aceastia pot beneficia de
suplimentarea timpului afectat pentru examenul scris sau pot fi examinati oral, in
functie de situatia specifica in care se afla. În cazul în care un student se confruntă
cu anumite tipuri de dizabilităţi, se recomandă ca acesta să ne aducă la cunoștință
situația specifica în care se află, pentru a putea fi luate măsuri de sprijin.

12. Strategii de studiu recomandate

In vederea realizarii unei pregatiri corespunzatoare in general, si pentru
promovarea cu succes a examenului la aceasta disciplina in special, studentii trebuie
sa acorde aceeasi importanta tuturor modulelor și unităților în care este organizat
conținutul. În primul rând se recomandă luarea la cunoștința a obiectivelor
cursurilor, a modalității în care este structurat conținutul, și a termenilor cheie.
Procesul de asimilare a cunostintelor, la acesta disciplina se bazeaza pe intelegerea
notiunilor si conceptelor in vederea utilizarii corecte a acestora, in scopul dobandirii
unui limbaj propriu disciplinei, și ulterior, utilizarea corectă a terminologiei, precum
și rezolvarea unor situații care apar în practică.
Studentii sunt incurajati sa-si verifice nivelul cunostintelor dobandite
utilizand intrebarile formulate in acest scop pentru fiecare modul al disciplinei si
tinand seama de notiunile cheie identificate pentru fiecare modul sau unitate a
suportului de curs.
 Modulul I: STAREA CIVILĂ,
Disciplină: Acte și proceduri
ACTELE ȘI ACȚIUNILE DE
administrative de stare civilă
STARE CIVILĂ

Scop:
familiarizarea studentilor cu notiuni referitoare la determinarea identitatii
persoanei si a statutului pe care acesta il are, posesia de stat si factorii de ordin
natural, actiunile de stare civila, actele de stare civila, proba starii civile in vederea
unei corecte utilizari a acestor notiuni, inregistrarile si mentiunile de stare civila.

Obiective:
O1: sa defineasca notiunea de stare civila, prezentand caracterele juridice ale
acesteia;
O2: sa precizeze principalii factori de ordin natural care intra in compunerea starii
civile;
O3: sa enumere mijloacele pe care o persoana le are la indemana pentru a stabili
sau modifica anumite elemente de stare civila;
O4: sa descrie operatiunile care stau la baza consemnarilor facute de catre
organele de stat competente in ceea ce priveste starea civila a persoanei fizice;
O5: sa precizeze posibilitatile caracteristicile actelor și acțuinilor de stare stare
civila.
O6. Să-și însușească specificitatea activităților de stare civilă realizate cu ocazia
înregistrării sub forma întocmirii actelor de stare civilă precum și cele sub forma
realzării de mențiuni.
 Ghid de studiu. Strategie de învățare: Studenţii se vor axa, în primul rând, pe
însuşirea termenilor de specialitate şi a definiţiilor oferite pentru aceşti termeni; în
al doilea rând, vor încerca să realizeze disticţii şi asemănări între diferite noţiuni,
precizarea elementelor caracteristice ale acestora, explicarea unor expresii sau
afirmaţii, comentarea cu argumentele oferite în suportul de curs a diferitelor
principii, expresii sau enunţuri. Se recomandă luarea în considerare a următoarelor
aspecte importante:

o Starea civila a persoanei fizice - ansamblu de atribute personale care permit

o mai bună individualizare a persoanei fizice ca subiect de drept în familie şi
în societate; elementele starii civile; drept civil nepatrimonial.
o Dobandirea starii civile se realizează ca urmare a: producerii unor fapte,
realizîrii unor acte sau pronunțării unor hotărârîri judecătorești.
o Caracterele juridice ale starii civile sunt: indivizibilă, indisponibilă,
imprescriptibilă extinctiv şi achizitiv, caracter strict personal, caracter de
universalitate, caracter de legalitate, opozabilitate erga omnes.
o Factorii de ordin natural care intra in compunerea starii civil sunt sexul,
dala și locul mașterii, vârsta, sănătatea.
o Posesia de stat (folosinta stării civile) implică luarea în considerare a celor
trei aspecte: nomen, tractus și fama.
o Acţiunile de stare civilă (acţiunile de stat) – acțiuni în justiție prin carev se
urmărește stabilirea, modificarea, dobândirea unuor elemente de stare
civilă;se clasifică dupa obiect (acţiuni în reclamaţie de stat, acţiuni în
contestaţie de stat, acţiuni în modificare de stat), după criteriul persoanelor
îndreptaţite să le exercite (acţiunile care pot fi introduse de orice persoană
interesată, acţiuniule care pot fi introduse numai de persoanele expres şi
limitativ prevăzute de lege, acţiunile care pot fi introduse numai de titularul
stării civile respective
o Inregistrările de stare civilă - operaţii materiale care constau în
consemnarea în scris a producerii/ existenţei faptelor sau a încheierii
actelor din care rezultă starea civilă a unei persoane
o Reguli generale și reguli speciale cu privire la numite înregistrări
 o Întocmirea actelor de stare civilă (actului de nastere, actului de casatorie,
actului de deces)

Bibliografie recomandata:
1.Suport de curs Drept pentru administraţia publică disponibil pe platforma e-learning
a FSPAC (Moodle).
2. Daniel Buda, Acte de stare civilă şi proceduri administrative, Ed. Accent, Cluj-
Napoca, 2014.
3. Emese Florian, Dreptul familiei, Editura C.H Beck, Bucuresti 2011;
 Modulul I: STAREA CIVILĂ,
Disciplină: Acte și proceduri
ACTELE ȘI ACȚIUNILE DE
administrative de stare civilă
STARE CIVILĂ

Secvența I: Starea civilă – Conținut, caractere juridice, posesia de stat, exercitarea

atribuțiilor de stare civilă.

I. Cuprinsul secvenței

 Definiție
 Sediul materiei
 Conținut
 Caractere juridice ale stării civile
 Posesia de stat
 Exercitarea atribuțiilor de stare civilă

II. Obiectivele secvenței

O1: sa defineasca notiunea de stare civila, prezentand caracterele juridice ale

acesteia;
O2: sa precizeze principalii factori de ordin natural care intra in compunerea starii
civile;
O3. Să delimiteze starea civilă de posesia de stat
O4: să explice conținutul starii civile
O5: să explice catacterele stării civile
O6: să explice aspectele legate de exercitarea atribuțiilor de stare civilă

III Cuvinte cheie

 Stare civila – suma de calități pesonale, statut civil, drept civil
nepatrimonial, Posesie de stat, Conținutul stării civile, Inalienabilitate,
Imprescritibilitate, Opozabilitate erga omnes, Indisponibilitate,
indivizibiltate, Personalitate, Factori de ordin natural, Exercitarea
atribuțiilor de stare civilă.

Definiţie. Noțiune.
1. Art. 98 NCC defineşte starea civilă ca fiind dreptul persoanei de a se
individualiza, în familie şi societate, prin calităţile strict personale care decurg
din actele şi faptele de stare civilă.
Starea civilă – sumă de calități personale!

Starea civilă este determinată de lege (persoana fizică nu îşi poate

modifica direct starea civilă, ci are doar posibilitatea ca prin actele pe care le
îndeplineşte să genereze unele schimbări în starea sa civilă ) şi este dobândită ca
urmare a:
o producerii unor fapte juridice (în special: naştere şi moarte);
o încheierii unor acte juridice (căsătorie, adopţie, recunoaşterea filiaţiei);
o pronunţării şi rămânerii definitive a unor hotărâri judecătoreşti cu efecte
asupra stării civile (hotărâri de divorţ, cele privind anularea căsătoriei,
încuviinţarea, desfacerea sau anularea adopţiei etc).

2. Noţiune - Alături de nume şi domiciliu, starea civilă este un mijloc de

individualizare a persoanei fizice. Dacă numele ne permite să recunoaştem şi să
desemnăm o persoană, iar domiciliul ne indică locul unde această persoană
 poate fi găsită, starea civilă stabileşte identitatea juridică a persoanei. Prin
starea civilă (sau statutul civil al persoanei fizice) înţelegem mijlocul de
identificare a persoanei fizice prin indicarea calităţilor personale având
această semnificaţie, potrivit legii.1

3. Sediul materiei:
 Starea civilă şi actele de stare civilă sunt reglementate atât de Noul Cod Civil cât şi
de o serie de acte normative speciale
 Noul Cod Civil reglementează actele de stare civilă prin art. 98-103; Legea nr.
119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată; Metodologia pentru
aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 aprobată prin H.G. nr.
64/2011(publicată în M. Of. nr. 151 din 2 martie 2011).

4. Conţinut – Starea civilă poate fi privită ca:

 drept subiectiv civil nepatrimonial – menit să individualizeze persoana fizică,
cuprinzând următoarele prerogative:
 posibilitatea omului de a se individualiza prin starea sa civilă,
 posibilitatea de a pretinde să fie individualizat de către alţii prin starea
civil
 posibilitatea de a recurge în caz de nevoie, la forţa coercitivă a statului.
 a sumă a unor calităţi personale – în starea civilă sunt incluse numai acele
calităţi inerente oricărei persoane fizice, iar nu şi diversele profesii şi funcţii.
Astfel, starea civilă cuprinde mai multe elemente:
 date care privesc situaţia familiară, inclusiv filiaţia şi natura acesteia, spre
exemplu: din căsătorie, din afara căsătoriei, născut din părinţi

1
Gabriel Boroi, Drept civil - Partea generală. Persoanele, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 385;
 necunoscuţi, adoptat, sau de ordin familial- căsătorit, necăsătorit, divorţat,
recăsătorit, ruda sau afin cu altă persoană;
 factorii de ordin natural sau biologic şi anume sexul, vârsta sau cetăţenia.

Factorii de ordin natural care intră în compunerea stării

civile
1. Sexul - indicarea sexului este obligatorie în actul de naştere ceea ce înseamnă că
el este considerat un element al stării civile;
2. Data, locul şi anul naşterii - sunt trei elemente care fac parte integrantă din starea
civilă;
3. Vârsta - din punct de vedere al stării civile se determină timpul scurs de la
naşterea persoanei. Considerarea vârstei şi anume vârstă tânără sau avansată pot
constitui elemente de individualizare judiciară. In materia civilă de răspundere
delictuală, răspunderea minorului este antrenată dacă fapta păgubitoara a fost
săvârşită cu discernământ. Dovedirea discernământului este o problemă de vârsta,
iar pentru magistraţi sau pentru cei care trebuie să o aprecieze, constituie o chestiune
de fapt care variază de la caz la caz.
4. Sănătatea - bolile mintale sau fizice nu antrenează constant capacitatea de
folosinţă astfel încât ele nu împiedică bolnavii să dobândească drepturi şi obligaţii,
iar sub acest aspect, legea civilă este mai puţin rigidă decât alte norme care aparţin
altor ramuri de drept.

5. Caracterele juridice ale stării civile :

Având în vedere natura sa juridică, şi anume de drept personal nepatrimonial,
starea civilă are toate caracteristicile specifice drepturilor personale nepatrimoniale:
 opozabilitatea erga omnes;
 inalienabilitate;
  imprescriptibilitate;
 personalitate
 universalitate
Obs! Pe lângă aceste caracteristici generale, starea civilă are şi un caracter specific,
şi anume este indivizibilă, adică starea civilă nu poate fi scindată, în sensul că o
persoană fizică are aceeaşi stare civilă faţă de toate celelalte subiecte de drept civil şi
indiferent de raporturile juridice la care ea participă. Astfel, o persoană căsătorită are
acest statut nu numai în raport cu celălalt soţ, ci şi în raporturile cu toţi ceilalţi
membri ai societăţii. Indivizibilitatea stării civile este o consecinţă a opozabilităţii ei
erga omnes.
Prin caracterul stării civile de a fi indisponibilă se înțelege că persoana fizică
nu poate dispune de starea civilă, nu o poate înstrăina prin acte juridice şi nici nu
poate renunţa la ea. Persoana fizică poate însă încheia anumite acte juridice sau
săvârşi fapte juridice care produc –în temeiul legii- anumite modificări ale stării
civile.
O altă caracteristică a stării civilă este imprescriptibilitatea acesteia, atât
extinctivă şi achizitivă; sub aspect achizitiv, înțelegem că oricât de îndelungată ar fi
perioada de timp în care o persoană a folosit un nume, acesta nu este de natură să
ducă la dobândirea acelui nume; sub aspectul prescripţiei extinctive înțelegem faptul
că o persoană, vreme îndelungată, nu a purtat numele său nu este de natură să ducă
la pierderea dreptului la nume. Dimpotrivă, această persoană îşi poate relua oricând
numele fără a i se putea opune prescripţia extinctivă, adică pierderea dreptului de a-l
purta.2
De asemenea, starea civilă are un caracter de legalitate - ea este stabilită şi
guvernată prin lege şi nu prin voinţa persoanei. Normele care reglementează starea
civilă au un caracter imperativ.
Caracterul personal al stării civile semnifică faptul ca aceasta nu poate fi
exercitată pe cale de reprezentare. Unele acţiuni de stare civilă, în mod excepţional,
pot fi introduse sau continuate de moştenitorii sau de către reprezentanţii legali ai
persoanei (ex. acţiunea în recunoaşterea paternităţii, acţiunea în tăgada paternitaţii).
Prin caracterul universal al stării civile înțelegem că absolut orice persoană
are o anumită stare civilă.
2
I. R. Urs, C. Todică, Drept civil. Persoana fizică. Persoana juridică, Editura Universitară, Bucureşti, 2007, p.
91;
 6. Posesia de stat (folosinţa stării civile)
Starea civilă nu trebuie confundată cu folosinţa stării civile – posesia de stat,
întrucât prima noţiune are în vedere statica, pe când cea de-a doua are în vedere
dinamica atributului de identificare în discuţie.3

Posesia de stat este este o realitate faptică căreia legea îi

recunoaşte unele efecte juridice:
 prezumţia că starea de fapt corespunde unei stări de drept, adică persoana care
foloseşte o anumită stare civilă e prezumată că are în realitate acea stare civilă.
Această prezumţie poate fi completată sau chiar combătută.
 atunci când posesia de stat este întărită de un act de stare civilă căruia îi corespunde,
legea prezumă cu caracter absolut că această stare civilă este cea reală.
Delimitarea stării civile de posesia de stat (I)
Potrivit art. 410 NCC ,,Posesia de stat este starea de fapt care indică legăturile de
filiaţie şi rudenie dintre copil şi familia din care se pretinde că face parte. Ea
constă, în principal, în oricare dintre următoarele împrejurări:
a) o persoană se comportă faţă de un copil ca fiind al său, îngrijiindu-se de
creşterea şi educarea sa, iar copilul se comportă faţă de această persoană ca fiind
părintele său;
b) copilul este recunoscut de către familie, în societate şi, când este cazul, de
către autorităţile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde că este
părintele său;
c) copilul poartă numele persoanei despre care se pretinde că este părintele
său.”

3
Gabriel Boroi, op. cit., p. 386;
 Pentru a se putea vorbi de existenţa unei anumite posesii de stat,
trebuie întrunite cumulativ trei elemente : nomen, tractus şi fama. Altfel spus,
persoana fizică ce invocă posesia de stat trebuie să poarte numele corespunzător
stării civile pretinse, trebuie să fie tratată de cei din jur ca fiind titularul stării civile
folosite şi să fie cunoscută şi recunoscută în public ca având acea stare civilă.
Nomen4 - presupune individualizarea prin purtarea numelui ce corespunde
stării civile pretinse de o persoană fizică. Spre exemplu, este prezumată legătura de
filiaţie în situaţia în care o persoană a purtat dintotdeauna numele celor din care se
spune că s-a născut.
Tractus - adică tratarea de către cei apropiaţi ca fiind persoana căreia îi
aparţine starea civilă folosită. Exemplu: un cuplu trateaza un copil ca şi cum ar fi al
lor, iar copilul îi tratează ca şi cum ar fi părinţii lui. cei doi au grijă de educaţia şi
întreţinerea copilului locuind împreună ).
Fama5- presupune recunoaşterea în familie şi în societate ca fiind persoana
căreia îi aparţine starea civilă de care se prevalează. Astfel, un copil care poartă
numele părinţilor săi este considerat de părinţii săi ca fiind al lor şi este tratat în
societate ca şi cum ar fi al părinţilor.

Dovada stării civile care rezultă din posesia de stat conformă cu

actul de stare civilă este absolută, de necontestat.
Alin. 2 al art. 410 NCC stabileşte că posesia de stat trebuie să fie continuă,
paşnică, publică şi neechivocă.

7. Exercitarea atribuțiilor de stare civilă

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 119/1996, atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc de:
4
Emese Florian, op.cit., 2006, p.114;
5
Ibidem, p.114;
 Serviciilor publice comunitare județene de evidență a persoanelor, Direcției Generale de
Evidență a Persoanelor a Municipiului București, D.E.P.A.B.D.

 Serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, în unităţile

administrativ-teritoriale unde acestea sunt constituitede ofiţerii de stare civilă din cadrul
primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale în care nu funcţionează servicii publice
comunitare locale de evidenţă a persoanelor

 Primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale în care nu sunt constituite servicii publice

comunitare locale de evidenţă a persoanelor

 Misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.

În confomitate cu dispoziţiile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 119/1996, sunt ofiţeri de stare
civilă:

 La nivelul UAT-urilor - primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum și

personalul care are atribuții de stare civilă;

 La nivelul municipiului București – primarul general al municipiului București,

primarii sectoarelor și personalul care are atribuții de stare civilă din cadrul
sectoarelor municipiului Burești;

 şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României.

Sunt ofițeri de stare civilă cu atribuții restrânse:

 comandanţii de nave şi aeronave;

 ofiţerii de stare civilă desemnaţi prin ordin al ministrului apărării naţionale sau,
după caz, al ministrului administraţiei şi internelor, în caz de mobilizare, război,
participare a forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român.

 personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul D.E.P.A.B.D.;

 personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare

județene de evidență a persoanelor, respectiv al D.G.E.P.M.B.
 Competenţa ofiţerului de stare civilă – ofițerul de stare civilă poate
să îşi exercite funcţia numai în circumscripţia administrativ-teritorială unde a fost numit,
fapt pentru care, de regulă, domiciliul, sau după caz, reședința părților constituie un
element determinant în ce privește această competență.

În unele cazuri, elementul care atrage competența ofițerului de stare

civilă este locul unde se întâmplă un anumit fapt juridic, spre exemplu locul nașterii,
locul decesului etc. Prin urmare, ofițerul de stare civilă își va exercita atribuțiile, în unele
cazuri, în limita spațiului geografic de competență a misiunilor diplomatice și a oficiilor
consulare de carieră ale României în străinătate, a navei ori a aeronavei aflate în afara
apelor teritoriale, și, respectiv a spațiului aerian al României, în cazul comandanților de
nave și aeronave, a bazelor militare, în cazul ofițerilor de stare civilă militari.

Întocmirea actului de stare civilă de o altă persoană decât de un ofițer

de stare civilă

 În conformitate cu dispozițiile art. 102 NCC ,,Actele de stare civilă întocmite de o

persoană care a exercitat în mod public atribuțiile de ofițer de stare civilă, cu
respectarea tuturor prevederilor legale, sunt valabile, chiar dacă acea persoană nu avea
această calitate, afară de cazul în care beneficiarii acestor acte au cunoscut, în
momentul întocmirii lor, lipsa acestei calități’’.

 În concret, art. 102 NCC reprezintă aplicarea principiului validității aparenței în drept –
error communis facit ius, potrivit căruia persoanele care s-au întemeiat cu bună-credință
pe o situație considerată în mod public ca fiind însăși realitatea, trebuie ocrotiți din punct
de vedere juridic.
 Întocmirea actului de stare civilă de o altă persoană decât de un ofițer de
stare civilă .
Astfel, pentru ca actul de stare civilă întocmit de o altă persoană decât de un ofițer de
stare civilă competent să fie considerat valabil trebuie îndeplinite următoarele condiții:
 Agentul instrumentator care a întocmit acel act să fi exercitat în mod public
atribuțiile specifice unui ofițer de stare civilă de așa manieră încât s-a format
convingerea generală că acea persoană este un ofițer de stare civilă legal învestit
 Persoana în beneficiul căreia s-a întocmit actul de stare civilă nu trebuie să fi
cunoscut la momentul întocmirii actului faptul că agentul instrumentator nu are
calitatea de ofițer de stare civilă;
 Obligația respectării prevederilor legale privind întocmirea actului de stare civilă.

Autoevaluare:
1. Detaliati continutul notiunii de stare civila!
2. Precizati care sunt caracterele starii civila! Explicati fiecare caracter al starii
civile!
3. Precizati care sunt elementele care trebuie întrunite cumulativ pentru a se putea
vorbi de existenţa unei anumite posesii de stat !
4. Care sunt factorii de ordin natural care intră în compunerea stării civile?
5. Definiti inregistrarile de stare civila!
6. Precizati felurile inregistarilor de stare civila!
7. Care sunt autoritatile si serviciile care indeplinesc atribuţii de stare civilă?
 Modulul I: STAREA CIVILĂ,
Disciplină: Acte și proceduri
ACTELE ȘI ACȚIUNILE DE
administrative de stare civilă
STARE CIVILĂ

Secvența II: Actele şi acţiunile de stare civilă.

I. Cuprinsul secvenței

A. Actele de stare civilă

 Definiție. Natură juridică
 Regimul juridic al actelor de stare civilă
 Înregistrările de stare civilă
 Anularea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civilă și a
mențiunilor înscrise pe marginea acestora
 Înregistrarea nașterii, căsătoriei și a decesului
 Atribuirea, înscrierea și gestionarea codului numeric personal
B.Acțiunile de stare civilă
 Acțiunile de stare civilă
 Noțiune și caractere juridice
 Clasificare
 Efectele acțiunilor de stare civilă
 Dovada stării civile
 Contravenții la regimul actelor de stare civilă

II. Obiectivele secvenței

O1. Să definească actele de stare civlă și să descrie regimul juridic al acestora

O2: să cunoască clasificarea înregistrărilor de stare civilă
O3: sa enumere mijloacele pe care o persoana le are la indemana pentru a stabili
sau modifica anumite elemente de stare civila;
O4: sa descrie operatiunile care stau la baza consemnarilor facute de catre
organele de stat competente in ceea ce priveste starea civila a persoanei fizice;
O6. Să-și însușească specificitatea activităților de stare civilă realizate cu ocazia
înregistrării sub forma întocmirii actelor de stare civilă precum și cele sub forma
realzării de mențiuni.
O7: să realizeze diferențe între anularea (desfiinţarea), modificarea, rectificarea şi
completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

III Cuvinte cheie

 Acte de stare civilă

 Înregistrări de stare civilă
 anularea (desfiinţarea) actelor de stare civilă
 modificarea actelor de stare civilă
 rectificarea actelor de stare civilă
 completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea
 înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului
 acșuinile de stare civilă
 clasificarea acșiunilor de stare civilă
 codul numeric personal
 contravenții la regimul actelor de stare civilă

A. Actele de stare civilă

Definiție:
Potrivit art. 99 alin. 2 NCC ,, Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice şi
fac dovada, până la înscrierea în fals, pentru ceea ce reprezintă constatările
personale ale ofiţerului de stare civilă, şi, până la proba contrară, pentru celelalte
menţiuni”.
 Potrivit art. 1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă,
acestea sunt ,, Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedește
nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul
statului și al persoanei de către ofițerii de stare civilă și servesc la cunoașterea
numărului și structurii populației, a situației demografice, la apărarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale cetățenilor..”
Altfel spus, actele de stare civilă pot fi definite drept acele acte, din registre de stare
civilă, în care sunt consemnate de către autorităţi cu atribuţii de stare civilă, în condiţiile
legii, elementele stării civile.

de reținut!
Natură juridică: Actele de stare civilă au o natură juridică mixtă, fapt care rezultă
din prevederile Legii nr. 119/1996 .
Astfel, actele de stare civilă se supun atât regulilor de drept civil, cât şi regulilor de
drept administrativ.

Din punct de vedere al dreptului civil, ele reprezintă o categorie de acte

autentice, încadrare prevăzută de art. 99 alin. 2 NCC. Din acest punct de vedere, este
important să se facă distincţie între menţiunile înscrise în baza constatărilor personale ale
ofiţerului de stare civilă care fac dovada până la înscrierea în fals, şi celelalte menţiuni,
care fac dovada până la proba contrară!!!

Din punct de vedere administrativ, actul de stare civilă este, pe de o parte,

înscrisul doveditor (instrumentum) al actului administrativ individual (negotium) care
este înregistrarea de stare civilă, iar, pe de altă parte, un mijloc de evidenţă a populaţiei.
 de reținut!
Regimul juridic al actelor de stare civilă:
Regimul juridic al actelor de stare civilă cuprinde:
 Regulile referitoare la înregistrările de stare civilă, precum și
 Reguli referitoare la anularea (desfiinţarea), modificarea, rectificarea şi
completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea.
I. Înregistrările de stare civilă.
Definiție - Înregistrările de stare civilă sunt operaţii materiale care constau în
consemnarea în scris a producerii/existenţei faptelor sau a încheierii actelor din care
rezultă starea civilă a unei persoane, consemnare făcută de organele de stat competente,
în registrele de stare civilă şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Reglementarea lor juridică este cuprinsă în Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de
stare civilă.

Clasificare - Înregistrările de stare civilă sunt de două feluri:

 înregistrări sub forma întocmirii actelor de stare civilă – întocmirea vizează actele
de naştere, de căsătorie şi de deces.
 înregistrări sub forma înscrierii de menţiuni marginale în registrele de stare civilă
– pe actele de stare civilă.

de reținut!
I.1. Reguli generale privind înregistrările de stare civilă:
Actele de naștere, de căsătorie și de deces se întocmesc în registre de stare civilă, în
două exemplare, ambele originale, și se completează manual, cu cerneală specială de culoare
neagră. Exemplarul I al actelor de stare civilă întocmite la misiunile diplomatice și oficiile
consulare de carieră ale României pot fi completate și în sistem informatic. Prin excepție,
exemplarul II al actelor de stare civilă se întocmește în format electronic, dacă autoritățile
publice locale au emis electronic exemplarul II al actelor de stare civilă.
Începând cu data de 24 septembrie 2023, exemplarul I al actelor de stare civilă se
completează informatic și se păstrează în exemplarul I al registrelor de stare civilă pe suport
hârtie, iar exemplarul II se întocmește numai în format electronic, atât de către ofițerii de
stare civilă din țară, cât și de către cei de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de
carieră ale României.
În caz de forță majoră care face imposibilă completarea în sistem informatic, actele de
stare civilă exemplarul I se completează olograf, urmând ca după încetarea forței majore
acestea să fie completate informatic.
Mențiunile ulterioare se înscriu în exemplarul II în format electronic de către ofițerul
de stare civilă emitent și se transmit informatic la primăria care are în păstrare registrele de
stare civilă exemplarul I, pentru a fi operate pe actele de stare civilă.
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., utilizează și valorifică
datele din registrele informatice, gestionează și administrează, potrivit legii, Sistemul
Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă, denumit în continuare SIIEASC.
SIIEASC reprezintă ansamblul activităților desfășurate cu mijloace informatice pentru
dovedirea identității persoanei, producerea, emiterea și evidența actelor de stare civilă, a
modificărilor intervenite în statutul persoanei, necesare individualizării în familie, societate și
relația cu statul.
Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legislația specială
și nu pot fi prelucrate decât în condițiile prevăzute de aceasta.
Cetățenii români și apatrizii sunt obligați să solicite înregistrarea actelor și faptelor de
stare civilă produse în țară la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau,
după caz, la primăria competentă. Cetățenii străini și cetățenii statelor membre ale Uniunii
Europene, Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care au
domiciliul sau se află temporar în România pot cere înregistrarea actelor și faptelor de stare
civilă în aceleași condiții ca și cetățenii români. Cetățenii români și apatrizii sunt obligați să
solicite, iar cetățenii străini și cetățenii statelor membre ale UE, SEE și cetățenii
Confederației Elvețiene pot cere înscrierea de mențiuni pe actele de stare civilă întocmite în
registrele de stare civilă române. Cetățenii români aflați în străinătate sunt obligați să solicite
înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare de
carieră ale României sau la autoritățile locale străine competente. Dacă un cetățean străin s-a
căsătorit sau a decedat pe teritoriul României, ofițerul de stare civilă care a întocmit actul
trimite, în termen de 5 zile de la înregistrare, un extras de pe actul respectiv D.E.P.A.B.D.,
care îl transmite misiunii diplomatice sau oficiului consular al țării respective acreditate și
rezidente în România, potrivit obligațiilor izvorâte din tratate la care România este parte sau
pe bază de reciprocitate. În situația misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate,
dar nerezidente în România, D.E.P.A.B.D. transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor
Externe, un extras de pe actul respectiv. Pentru cetățenii statelor semnatare ale Convenției nr.
16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale
actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat
prin Legea nr. 65/2012, se transmit extrase multilingve ale actelor de căsătorie și deces.
Emiterea și transmiterea extraselor de pe actele de stare civilă/extraselor multilingve ale
actelor de stare civilă se realizează de către D.E.P.A.B.D. Aceste dispoziții nu se aplică
pentru actele de stare civilă întocmite pentru solicitanții de azil/beneficiarii protecției
internaționale în România.
Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere,
pe baza declarației solicitantului, sau din oficiu, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Numele de familie și prenumele se scriu așa cum rezultă din actele de identitate, din
certificatele de stare civilă și din alte înscrisuri prezentate de solicitant sau primite de la
autoritățile prevăzute de lege. Întocmirea actelor de stare civilă, precum și înscrierea
mențiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin extins.
Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea celor declarate și concordanța
acestora cu actele de identitate, certificatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate
de declarant. Actul de stare civilă, întocmit în baza declarației, se semnează de către ofițerul
de stare civilă și, după caz, de către declarant sau de către soți și martori. Începând cu data 24.
sept. 2023, exemplarul I al actelor de stare civilă se semnează de către ofițerul de stare civilă
și, după caz, de către declarant sau de către soți și martori, iar exemplarul II se semnează
electronic. În cazul în care declarantul/soții nu poate/pot semna, ofițerul de stare civilă
menționează aceasta pe actul de stare civilă, pe care îl semnează.
Este interzis să se facă ștersături, răzuiri, prescurtări și adăugări în actele de stare
civilă.
 În cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare civilă
refuză să întocmească un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile sale, persoana
nemulțumită poate sesiza instanța competentă, potrivit legii.
Este interzisă reținerea certificatelor de stare civilă de către orice persoană, cu
excepția cazurilor prevăzute de lege. În cazul în care autoritățile învestite cu atribuții de stare
civilă și evidență a persoanelor constată că unele date din cuprinsul unui certificat de stare
civilă nu corespund cu cele din actul pe baza căruia a fost eliberat, certificatul se reține și se
trimite serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei
unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul, în vederea anulării și eliberării unui
nou certificat.
Dacă nașterea sau decesul are loc în tren, pe o navă sau aeronavă ori într-un alt mijloc
de transport în timpul călătoriei pe teritoriul României, întocmirea actului de stare civilă se
face la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor al locului de coborâre sau
de debarcare ori, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază are loc
coborârea sau debarcarea.
În cazul în care nașterea, căsătoria sau decesul are loc pe o navă, în timpul unei
călătorii în afara apelor teritoriale române, evenimentul se înregistrează în jurnalul de bord de
către comandantul navei. Comandantul navei poate încheia căsătorii numai între persoane de
cetățenie română. El poate aproba, pentru motive temeinice, reducerea termenului prevăzut
la art. 27 alin. (1). Dacă nașterea sau decesul are loc pe o aeronavă, în timpul unei călătorii în
afara teritoriului României, evenimentul se înregistrează de comandantul aeronavei în
carnetul de drum. Înregistrările făcute în jurnalul de bord sau în carnetul de drum,
potrivit alin. (2) și (4), vor cuprinde toate datele necesare întocmirii actului de stare civilă,
precum și semnăturile cerute de lege, ele făcând dovada evenimentului până la întocmirea
actului în condițiile prevăzute de alin. (6). Comandantul navei sau al aeronavei eliberează
persoanelor îndreptățite o dovadă cu privire la înregistrarea făcută, iar la sosirea în țară
înaintează prin căpitănia portului, respectiv prin comandantul aeroportului, un extras de pe
jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum, la serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor al sectorului 1 al municipiului București, care va întocmi actul de stare civilă. În
caz de mobilizare, război, participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului
român, Ministerul Apărării Naționale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Interne, pentru
efectivele proprii, desemnează ofițerii de stare civilă care înregistrează actele și faptele de
stare civilă ale militarilor, ale personalului civil, precum și ale altor categorii de participanți și
le comunică serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz,
primăriei unității administrativ-teritoriale competente

de citit!
I.2. Reguli Speciale privind înregistrările de stare civilă
 o serie de reguli speciale cu privire la anumite înregistrări se regăsesc la:
înregistrarea naşterii (art. 14 – 23 din Legea nr. 119/1996 şi art. 28-40 din
Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare
civilă);
 înregistrarea căsătoriei (art. 24 – 31 din Legea nr. 119/1996 şi art. 41-53 din
Metodologie);
 recunoaşterea hotărârii judecătoreşti de stabilire a filiaţiei (art. 46 din Legea
nr. 119/1996 şi art. 95 - 97 din Metodologie);
 înregistrarea adopţiei (art. 23 din Legea nr. 119/1996 şi art. 98 - 102 din
Metodologie);
 înscrierea divorţului, anularea sau încetarea căsătoriei (art. 48 din Legea nr.
119/1996 şi art. 103-105 din Metodologie);
 înregistrarea schimbării numelui şi/sau a prenumelui pe cale administrativă
(art. 49 din Legea nr. 119/1996 şi art. 106-114 din Metodologie);
 Înregistrarea decesului (art. 32-39 din Legea nr. 119/1996 şi art. 54-65 din
Metodologie).

A. Înregistrarea nașterii și întocmirea certificatului de naștere

Întocmirea actului de naștere se face, ca urmare a unei declarații verbale a
persoanelor prevăzute de lege sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității
administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, ca
urmare a unei declarații verbale a persoanelor prevăzute de lege, de către ofițerul de
stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al
României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe teritoriul căruia
s-a produs evenimentul.
Legea nr. 119/1996 la art. 16 prevede că au obligația de a face declarația de
naștere:
 oricare dintre părinți
 iar dacă, din diferite motive, părinții nu o pot face, obligația declarării
revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere,
asistentului social sau, după caz, persoanei cu atribuții de asistență
socială din unitatea sanitară în care a avut loc nașterea sau oricărei
persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.
Declararea nașterii se face în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu și
în termen de 3 zile pentru copilul născut mort. Termenele se socotesc de la data
nașterii. În cazul în care copilul născut viu a decedat înăuntrul termenului de 30 de
zile, declararea nașterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului. Pentru
copilul născut mort se întocmește numai actul de naștere art. (14^1, alin. (1) din Legea
119/1996).
Potrivit art. 14^1, alin (2) din Legea 119/1996, întocmirea actului de naștere se
face pe baza următoarelor documente:
 declarația verbală a persoanelor prevăzute la art. 16,
 actul de identitate al mamei și al declarantului,
 certificatul medical constatator al nașterii
 și, după caz, a certificatului de căsătorie al părinților.
Potrivit art. 14^1, alin (3), întocmirea actului de naștere al copilului, în lipsa
actului de identitate al mamei, se face pe baza celorlalte documente prevăzute de lege
la art. 14^1, alin. (2), a documentului întocmit de reprezentantul poliției cu ocazia
verificărilor efectuate la solicitarea unității sanitare în care a avut loc nașterea, cu
privire la datele de identificare a mamei, și a verificărilor în registrele de stare civilă
sau în Registrul național de evidență a persoanelor.
Întocmirea actului de naștere al copilului, în cazul în care nașterea mamei nu
este înregistrată, se face pe baza declarației scrise a persoanelor prevăzute la art. 16,
unui proces-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul
direcției generale de asistență socială și protecția copilului, de reprezentantul poliției
și de cel al unității sanitare, a certificatului medical constatator al nașterii și a actului
de identitate al declarantului. În acest caz, numele de familie și prenumele copilului se
stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către
primarul unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea.
Dacă declarația privește un copil din afara căsătoriei, iar recunoașterea
paternității are loc în momentul declarării nașterii, datele privind tatăl copilului se
înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de naștere ce se întocmește
Potrivit art. 14^2, alin.1 din legea 119/1996, când declarația de naștere a fost
făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar nu mai târziu de un an de la
naștere, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu
aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs
evenimentul, respectiv a șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de
carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în statul pe
teritoriul căruia s-a produs evenimentul, în termen de până la 30 de zile de la data
solicitării.
Dacă declarația de naștere a fost făcută după trecerea unui an de la data
nașterii, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu
aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs
evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar județean de evidență a
persoanelor sau, după caz, al D.G.E.P.M.B. Înregistrarea nașterii se realizează în
termen de 90 de zile de la data solicitării
În ambele situații de înregistrare tardivă mai sus precizate, întocmirea actului
de naștere se face pe baza documentelor prevăzute la art. 14^1 alin. (2) (pe baza
declarației verbale a persoanelor prevăzute la art. 16, a actului de identitate al
mamei și al declarantului, a certificatului medical constatator al nașterii și, după caz,
a certificatului de căsătorie al părinților.) sau cele precizate la art. 14^1 alin. (3)
(pentru situația întocmirii actului de naștere al copilului, în lipsa actului de identitate
al mamei), precum și a verificărilor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Dacă nu există certificat medical constatator al nașterii, actul de naștere se
întocmește pe baza celorlalte documente prevăzute de lege (la art. 14^1 alin.
(2) sau (3)), a expertizei medico-legale cu privire la data nașterii, în format an, lună, zi
și sexul persoanei, și a declarației de recunoaștere a mamei potrivit art. 408 din Legea
nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
 În lipsa declarației de recunoaștere a mamei, actul de naștere se întocmește
fără a se completa rubricile referitoare la părinți. În acest caz, numele de familie și
prenumele se stabilesc prin dispoziție emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de
către primarul unității administrativ–teritoriale unde se înregistrează nașterea.
Expertiza medico-legală se efectuează în mod gratuit.
Aceste dispoziții mai sus precizate aplică în mod corespunzător și în cazul în
care nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate și nu a fost declarată ori a
fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinților, iar declararea nașterii
sau înregistrarea nașterii se face în țară. Pentru această situație, actul de naștere se
întocmește de ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de
evidență a persoanelor sau din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale pe a
cărei rază se află domiciliul părinților/au avut ultimul domiciliu părinții, după ce
Ministerul Afacerilor Interne verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor
Externe, dacă nașterea nu a fost înregistrată în străinătate. Începând cu data 24
septembrie 2023, ofițerul de stare civilă care primește cererea de înregistrare a nașterii
emite în sistem informatic o solicitare de verificare către Ministerul Afacerilor
Externe.
În situația în care declarantul este cetățean străin, necunoscător al limbii
române ori persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, la depunerea
documentelor necesare înregistrării nașterii se va folosi interpret autorizat sau, după
caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual și al limbajului specific
persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Stabilirea numelui copilului. Numele de familie și prenumele copilului se
stabilesc potrivit art. 84 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările
ulterioare.
Ofițerul de stare civilă are obligația de a refuza motivat, comunicând în scris
declarantului, înregistrarea prenumelor formate din cuvinte indecente, ridicole ori
altele asemenea, de natură a afecta ordinea publică și bunele moravuri sau interesele
copilului, după caz. Prenumele declarat la data înregistrării nașterii nu poate fi format
din mai mult de trei cuvinte.
Dacă părinții nu au nume de familie comun sau există neconcordanță între
prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii și declarația
verbală a declarantului ori prenumele este format din mai mult de trei cuvinte,
întocmirea actului de naștere se face pe baza declarației scrise și semnate de ambii
părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului.
Prin excepție, dacă părinții nu se înțeleg cu privire la prenumele copilului
născut viu, în actul de naștere se va înregistra prenumele din certificatul medical
constatator al nașterii. Dacă în certificatul medical constatator al nașterii prenumele
înscris are mai mult de trei cuvinte, în actul de naștere se înscriu doar primele trei.
În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă
hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public
comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității
administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere. În situația lipsei acordului
părinților, în actul de naștere întocmit cu ocazia declarării nașterii nu se completează
numele de familie al copilului; certificatul de naștere se eliberează numai după
înscrierea mențiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanța de tutelă.
Realizarea declarației de naștere. Au obligația de a face declarația de naștere
oricare dintre părinți, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligația declarării
revine medicului, persoanelor care au fost de față la naștere, asistentului social sau,
după caz, persoanei cu atribuții de asistență socială din unitatea sanitară în care a avut
loc nașterea sau oricărei persoane care a luat cunoștință despre nașterea copilului.
Întocmirea actului în situația copilului gasit. Orice persoană care a găsit un
copil ale cărui date de identificare nu se cunosc este obligată să anunțe cea mai
apropiată unitate de poliție în termen de 24 de ore.
Întocmirea actului de naștere al copilului găsit se face în termen de 30 de zile
de la data găsirii acestuia, de către serviciul public comunitar de evidență a
persoanelor sau, după caz, primăria în a cărui/cărei rază administrativ-teritorială a fost
găsit copilul, pe baza dispoziției privind plasamentul în regim de urgență sau, după
caz, a sentinței privind plasamentul și a procesului-verbal întocmit și semnat de
reprezentantul serviciului public de asistență socială, de reprezentantul unității de
poliție competente și de medic.
În procesul-verbal care se întocmește în termen de 3 zile de la data găsirii
copilului, trebuie să se menționeze data, locul și împrejurările în care a fost găsit
copilul, sexul și data presupusă a nașterii acestuia, stabilită de medic. Obligația de a
face demersurile necesare în vederea înregistrării nașterii copilului revine serviciului
public de asistență socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit acesta.
 Întocmirea actului de naștere, în cazul copilului părăsit de mamă în
unități sanitare, se face imediat după împlinirea termenului de 30 de zile de la
întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de
reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, de
reprezentantul poliției și de cel al unității sanitare.
Întocmirea actului de naștere se face pe baza procesului-verbal, a certificatului
medical constatator al nașterii, a dispoziției privind plasamentul în regim de urgență
sau, după caz, a sentinței privind plasamentul, a răspunsului poliției cu privire la
rezultatul verificărilor privind identitatea mamei, a dispoziției de stabilire a numelui
de familie și prenumelui copilului și a declarației de înregistrare a nașterii.
În cazul copilului găsit și în cazul copilului părăsit de mama în unități sanitare,
dacă nu se cunosc numele de familie și/sau prenumele copilului, acestea se stabilesc,
prin dispoziție, de către primarul unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează
nașterea.
Dacă identitatea mamei nu a fost stabilită, serviciul public de asistență socială
în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul/părăsit de mamă în unități
sanitare are obligația ca în termen de 48 de ore să declare în scris nașterea la serviciul
public comunitar de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale
competent/competente, cu încadrarea în termenele prevăzute de lege. În această
situație, ofițerul de stare civilă solicită primarului, în termen de 5 zile de la data
solicitării înregistrării nașterii, emiterea dispoziției privind stabilirea numelui de
familie și a prenumelui copilului și întocmește actul de naștere. Dispoziția privind
stabilirea numelui de familie și a prenumelui copilului se emite de către primar în
termen de 5 zile de la data solicitării.
În scopul protejării dreptului la identitate al copilului, identificării mamei
neînregistrate și clarificării stării civile a acesteia, precum și pentru eliminarea riscului
substituirii de persoane, în situația în lipsa actului de identitate al mamei, se
colectează imaginea facială și imaginea impresiunilor papilare a două degete ale
mamei. Imaginile colectate se utilizează exclusiv cu ocazia procedurii de înregistrare
a nașterii mamei, pentru compararea cu imaginile colectate de la persoana care se
prezintă pentru înregistrarea nașterii. Imaginile colectate se stochează în Sistemul
național informatic de evidență a persoanelor și se șterg prin procedură automată
imediat după emiterea actului de identitate al mamei. Începând cu data de 24
septembrie 2023, imaginile colectate se stochează în SIIEASC și se șterg prin
 procedură automată imediat după înregistrarea actului de naștere al
mamei. Procedurile de colectare și de ștergere a imaginilor se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului. Odată cu inițierea procedurii, serviciul public de asistență socială de la
domiciliul declarat al mamei este obligat să efectueze demersurile necesare pentru
înregistrarea nașterii și să urmărească obținerea unui act de identitate de către aceasta.
Atribuirea CNP. La înregistrarea nașterii, ofițerul de stare civilă atribuie
cetățeanului român codul numeric personal, pe care îl înscrie în actul și certificatul de
naștere, precum și în toate celelalte acte care privesc persoana în cauză. D.E.P.A.B.D.
repartizează serviciilor publice comunitare județene/D.G.E.P.M.B., precum și
misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României coduri numerice
precalculate, în vederea înscrierii lor în actele de naștere întocmite și în certificatele
eliberate în baza acestora. Începând cu data 24 septembrie 2023 codurile numerice
personale se generează automat și centralizat în cadrul sistemului informatic și se
atribuie atât de către ofițerii de stare civilă din țară, cât și de către cei de la misiunile
diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României.
În cazul adopției se întocmește un nou act de naștere de către ofițerul de stare
civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau,
după caz, al primăriei unității administrativ-teritoriale în raza căruia/căreia se află
domiciliul adoptatorilor/adoptatorului. În situația în care adoptatorii sunt cetățeni
străini ori cetățeni români cu domiciliul sau cu reședința în străinătate, noul act de
naștere se va întocmi de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor
sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-
teritoriale în raza căreia s-a aflat domiciliul celui adoptat până la momentul
încuviințării adopției ori sediul instituției de ocrotire, în cazul copiilor care s-au aflat
în îngrijirea acesteia anterior încuviințării adopției. În noul act de naștere întocmit,
rubrica «Locul nașterii» se va completa cu datele înscrise în actul de naștere inițial.

B. Înregistrarea căsătoriei și întocmirea actului de căsătorie va fi tratată

la capitolul aferent căsătoriei.
 C. Înregistrarea decesului și întocmirea actului de deces
Întocmirea actului de deces se face pe baza certificatului medical constatator al
decesului, ca urmare a unei declarații verbale sau din oficiu, de către ofițerul de stare civilă
din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității
administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, ca urmare
a unei declarații verbale, de către ofițerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al
oficiului consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcții consulare în
statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul.
Declarația verbală poate fi făcută de oricare dintre membrii familiei decedatului sau,
în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:
a) medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;
b) orice persoană care are cunoștință despre deces.
Declarantul va depune certificatul medical constatator al decesului, documentul de
identitate și, după caz, documentul de evidență militară ale celui decedat.
Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a
persoanei.
Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente,
precum și în cazul găsirii unui cadavru, pentru întocmirea actului de deces este necesară și
dovada eliberată de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a
fost sesizată despre deces. În aceste situații, prin excepție, termenul de 3 zile de declarare a
decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
În cazul în care decesul nu a fost declarat în 3 zile de la data încetării din viață a
persoanei sau, după caz, în termenul de 3 zile, calculat de la data eliberării certificatului
medical constatator al decesului, întocmirea actului de deces se face, în România, cu
aprobarea parchetului și, în străinătate, dacă autoritățile competente din statul unde s-a produs
decesul confirmă că nu au obiecții cu privire la înregistrarea decesului cetățeanului român la
misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României.
În cazul în care se declară decesul unui copil născut viu, care a încetat din viață fără
ca declararea nașterii să fi fost făcută în termenele prevăzute de lege, ofițerul de stare civilă
va întocmi mai întâi actul de naștere și apoi pe cel de deces. Dacă, din motive temeinice, actul
de naștere nu poate fi întocmit, ofițerul de stare civilă întocmește actul de deces și ulterior
urmărește înregistrarea nașterii.
Certificatul medical constatator al decesului, în care se consemnează cauza decesului
și data decesului în format an, lună, zi, se întocmește și se semnează de către medicul care a
făcut constatarea.
Dacă decesul s-a produs pe o navă sau pe o aeronavă și nu există medic la bord,
constatarea decesului se va face în primul port sau aeroport de escală, de către un medic. În
situația când durata călătoriei navei până la primul port de escală este mai mare de 24 de ore,
constatarea decesului se face de către comandant, împreună cu consiliul de bord, și se
consemnează în jurnalul de bord. În caz de moarte violentă, comandantul navei va efectua
cercetări, potrivit legii.
Documentul cu care se face dovada identității persoanei decedate se reține de către
ofițerul de stare civilă. În funcție de instituția care a emis documentul, se procedează după
cum urmează:
a) actele de identitate eliberate de autoritățile române se anulează potrivit dispozițiilor
legale în vigoare și se restituie persoanei care a declarat decesul, iar pașapoartele simple se
transmit, în vederea anulării, serviciului public comunitar de pașapoarte pe a cărui rază
teritorială persoana decedată a avut ultimul domiciliu sau reședința ori, după caz, serviciului
public comunitar de pașapoarte emitent, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării
decesului;
b) documentele de identitate ale cetățenilor străini, precum și cele eliberate de structurile
teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări se trimit serviciului județean pentru
imigrări la care este arondată unitatea administrativ-teritorială care a înregistrat decesul, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării decesului.
În cazul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României, actele
de identitate cu care se face dovada identității persoanei decedate, eliberate de autoritățile
române, se anulează potrivit dispozițiilor legale în vigoare și se restituie persoanei care a
declarat decesul, iar pașapoartele simple se trimit autorității emitente, cu primul curier
diplomatic, organizat de la data înregistrării decesului.
În cazurile în care declarantul nu poate prezenta unul dintre documentele prevăzute
mai sus, precizează în scris motivul neprezentării acestuia și datele de stare civilă ale
decedatului. Declarația se reține de către ofițerul de stare civilă.
 Documentele de evidență militară depuse potrivit legii se înaintează centrului militar
zonal/județean/de sector pe raza căruia persoana decedată a avut ultimul domiciliu, lunar,
până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)
transmite lunar Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale
(CNARNN-INFONOT) din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România
(UNNPR), în format electronic, lista actualizată a informațiilor aferente actelor de deces
înregistrate în Registrul național de evidență a persoanelor (RNEP), listă care cuprinde cel
puțin numele și prenumele defunctului, data decesului în format an, lună, zi și ultimul
domiciliu al defunctului. Structura datelor de referință, precum și procedura prin care acestea
sunt transmise se stabilesc prin protocol încheiat între DEPABD și UNNPR. Misiunile
diplomatice și oficiile consulare ale României acreditate în străinătate comunică lista
actualizată a informațiilor aferente actelor de deces înregistrate Ministerului Afacerilor
Externe, care o transmite Camerei Notarilor Publici București.
Începând cu data de 24 septembrie 2023, informațiile care cuprind cel puțin numele și
prenumele defunctului, data decesului în format an, lună, zi, și ultimul domiciliu al
defunctului se transmit, după înregistrarea actelor de deces, CNARNN-INFONOT din cadrul
UNNPR. Structura datelor de referință, precum și procedura prin care acestea sunt transmise
se stabilesc prin protocol încheiat între D.E.P.A.B.D. și UNNPR.
Întocmirea actului de deces privind un cadavru găsit se face de ofițerul de stare civilă
din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității
administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază a fost găsit. Înregistrarea cadavrului neidentificat
se va face pe baza documentelor prevăzute de lege la art. 32 și la art. 33 alin. (2), precum și a
procesului-verbal întocmit de medic, care va cuprinde vârsta, sexul, locul unde a fost găsit
cadavrul, data decesului în format an, lună, zi și cauza decesului. Datele privind identitatea
cadavrului, stabilite ulterior de poliție, se înscriu prin mențiune pe actul respectiv. Mențiunea
se comunică serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăriei care
are în păstrare actul de naștere și, după caz, comandamentului militar.
După întocmirea actului de deces, ofițerul de stare civilă poate elibera declarantului,
la cerere scrisă, o adeverință de înhumare sau de incinerare a cadavrului.
Înhumarea sau incinerarea unui cetățean român sau de origine română al cărui deces
s-a produs și s-a înregistrat în străinătate se face pe baza adeverinței de înhumare sau de
incinerare a cadavrului eliberată de ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public
comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei
rază urmează să se facă înhumarea ori incinerarea. În această situație adeverința se întocmește
pe baza:
a) certificatului/extrasului de deces eliberat de autoritățile străine, precum și a traducerii
legalizate a acestuia sau a extrasului multilingv;
b) certificatului de deces eliberat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de
carieră al României.
Adeverința se eliberează într-un singur exemplar. În cazul în care declarantul
decesului nu mai deține adeverința de înhumare sau de incinerare, la solicitarea scrisă a
acestuia sau a altei persoane care justifică un interes legitim se eliberează o altă adeverință.
Dacă decesul unui cetățean român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului
României sau pe o navă aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat
în țară, înhumarea sau incinerarea se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau
al aeronavei.
Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătorești definitive declarative
de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, de către ofițerul de
stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau
primăriei unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat
mort. Înregistrarea decesului în acest caz se face numai în baza hotărârii judecătorești
definitive declarative de moarte, în care este prevăzută data decesului în format an, lună, zi,
precum și ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort. În cazul hotărârilor judecătorești
incomplete, ofițerul de stare civilă sau, după caz, persoana interesată solicită instanței
stabilirea datei decesului conform art. 49 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu
modificările ulterioare și/sau stabilirea ultimului domiciliu cunoscut al celui declarat mort.
Ofițerul de stare civilă are obligația să întocmească acte de deces în cuprinsul cărora
să fie menționate data decesului în format an, lună, zi și ultimul domiciliu al defunctului.
Locul decesului se consideră a fi locul înregistrării decesului, în situația în care acesta
nu rezultă din dispozitivul hotărârii judecătorești definitive declarative de moarte.
În situația în care decesul s-a produs în străinătate și nu s-a înregistrat la autoritățile
străine competente sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare de carieră ale României,
actul de deces se întocmește de ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar
local de evidență a persoanelor/primăriei unității administrativ-teritoriale pe a cărui/cărei rază
a avut domiciliul persoana decedată, după ce Ministerul Afacerilor Interne verifică, prin
intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă decesul nu a fost înregistrat în străinătate.
Începând cu data prevăzută la de 24 septembrie 2023, în acest caz, ofițerul de stare civilă care
primește cererea de înregistrare a decesului produs în străinătate emite în sistem informatic o
solicitare de verificare către Ministerul Afacerilor Externe.
Întocmirea actului de deces se face cu aprobarea parchetului, a primarului unității
administrativ-teritoriale și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de
evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., în baza certificatului medical constatator eliberat de
autoritățile străine apostilat/supralegalizat, după caz.

de reținut!

I.3. Înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă

În conformitate cu prevederile art. 43 din Legea nr. 119/1996, în actele de naștere și,
atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu mențiuni cu privire la
modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri:
a) stabilirea filiației prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească definitivă și
încuviințarea purtării numelui;
b) contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității;
c) căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;
d) adopție, desfacerea, încetarea sau anularea adopției;
e) pierderea sau dobândirea cetățeniei române;
f) schimbarea numelui;
g) deces;
h) rectificare, modificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a
mențiunilor înscrise pe ele;
i) schimbarea sexului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;
i^1) instituirea, prelungirea, înlocuirea sau încetarea consilierii judiciare ori a tutelei
speciale;
j) punerea sub interdicție judecătorească;
! Notă: Conform articolului 22, Capitolul IV din LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022,
publicată în M. Oficial nr. 500 din 20 mai 2022, în cuprinsul actelor normative aplicabile la
data intrării în vigoare a prezentei legi, referirile la măsura punerii sub interdicție
judecătorească, respectiv la persoana pusă sub interdicție judecătorească se consideră a fi
făcute la măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale, respectiv la persoana care
beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială.
j^1) ridicarea interdicției judecătorești;
k) ortografierea sau traducerea numelui.

Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanei sau cu

privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate,
precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine
competente se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în
păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea; modificările se înscriu de
ofițerul de stare civilă prin mențiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea șefului serviciului
public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.
În aceste situații, ofițerul de stare civilă transmite mențiunile corespunzătoare la actele
de stare civilă ale titularului actului, respectiv la actul de naștere al soțului/soției acestuia și la
actele de naștere ale copiilor minori, iar la actele de stare civilă ale copiilor majori numai la
cererea acestora.
Începând cu data de 24 septembrie, cererile de înscriere a modificărilor intervenite în
statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse
în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor
străine competente se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului
public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale
care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea
șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului
D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidență a
persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu
procură specială.
Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor
intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare
civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața
autorităților/instituțiilor străine competente se aprobă și se înscriu prin mențiune pe actele de
stare civilă de către D.E.P.A.B.D.
 Prin excepție, hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin
hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului
serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.E.P.A.B.D.
Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a
modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin
împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
Începând cu data de 24 septembrie 2023, comunicările privind faptele de stare civilă,
precum și cele referitoare la înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă se realizează în
sistem informatic.

Înscrierea mențiunii de stabilire a filiației pe actul de naștere și, după caz, de

căsătorie și de deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de
recunoaștere întocmit potrivit legii sau a hotărârii judecătorești definitive.
În situația în care ulterior s-a încuviințat purtarea numelui de familie al părintelui față
de care s-a stabilit filiația, mențiunea se înscrie și pe actele de naștere ale copiilor minori, iar
în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora, depusă personal sau prin împuternicit cu
procură specială.

Desfacerea, anularea sau constatarea nulității adopției, dispusă prin hotărâre

judecătorească definitivă, se înscrie, prin mențiune, pe actul de naștere inițial, pe cel întocmit
în urma adopției și, după caz, pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale copiilor minori
ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora.
Mențiunea se înscrie, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, personal sau prin
împuternicit cu procură specială, pe baza hotărârii judecătorești definitive

Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia
dintre soți, constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune
pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți.
Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofițerul de stare
civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de
divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei
interesate, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
 Mențiunea privitoare la schimbarea numelui se înscrie pe actele de stare civilă ale
persoanei în cauză, respectiv pe actul de naștere al soțului/soției acestuia și pe actele de
naștere ale copiilor minori, iar pe actele de naștere ale copiilor majori mențiunea se înscrie la
cerere.

Mențiunile privind acordarea sau pierderea cetățeniei române se înscriu pe actul de

naștere și, dacă este cazul, pe cel de căsătorie, pe baza comunicării transmise de
D.E.P.A.B.D.

Mențiunea privitoare la măsurile de ocrotire se înscrie pe actul de naștere al persoanei

în cauză.

Persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) li se pot elibera certificate de stare civilă în
care se înscriu mențiunile referitoare la modificările intervenite în statutul civil, iar, la cerere,
și alte mențiuni, cu excepția celor privind adopția. Certificatele de stare civilă eliberate
anterior se retrag și se anulează. Mențiunile se pot înscrie, la cerere, pe certificatele de stare
civilă deținute de titulari în cazul în care acestea nu sunt deteriorate; în acest caz se
menționează obligatoriu data înscrierii mențiunii, semnătura și parafa ofițerului de stare
civilă.
În cazul căsătoriilor desfăcute prin divorț/încetate prin decesul unuia dintre soți
certificatul de căsătorie se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare.

I.4. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară

Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere, dacă:
a) registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse, în totalitate ori în parte;
b) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate și nu poate fi procurat certificatul
ori extrasul de pe acest act.

Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă:

a) întocmirea actului de naștere sau de deces a fost omisă ori refuzată, deși au fost
depuse actele necesare întocmirii acestuia;
 b) întocmirea actului de căsătorie a fost omisă sau refuzată, deși a fost luat
consimțământul soților de către ofițerul de stare civilă.

Aspecte procedurale privnd reconstituirea și întocmirea ulterioară a actelor de

stare civilă.
Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, însoțită
de documentele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competente să întocmească actul.
În situațiile în care actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate și nu poate fi
procurat certificatul ori extrasul de pe acest act, cererea se depune la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria unității administrativ-teritoriale pe a
cărei rază se află domiciliul persoanei interesate.
Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă se
soluționează în termen de 30 de zile, cu avizul conform al serviciului public comunitar
județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., prin dispoziție a primarului, care se
comunică solicitantului în termen de 10 zile de la emitere.
Începând cu data de 24 septembrie 2023, cererea de reconstituire sau de întocmire
ulterioară a unui act de stare civilă se soluționează de SPCLEP sau de ofițerul de stare civilă
din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale competente să întocmească actul.
În situațiile în care actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate și nu poate fi
procurat certificatul ori extrasul de pe acest act, cererea se soluționează de SPCLEP sau de
ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază se
află domiciliul persoanei interesate. Cererile se depun la oricare SPCLEP/primărie a unității
administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Dispoziția prin care se soluționează cererea de reconstituire sau de întocmire
ulterioară a unui act de stare civilă poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea emitentă.
Aspectele mai sus prezentate referitoare la reconstituirea sau de întocmirea ulterioară
a unui act de stare civilă, se aplică, în mod corespunzător, persoanelor fără cetățenie, care au
domiciliul în România.
În cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau
distrus, în totalitate ori în parte, acesta se înlocuiește printr-o copie întocmită de pe registrul
existent, care se certifică pentru conformitate de către ofițerul de stare civilă.
 de reținut!

II. Reguli referitoare la anularea (desfiinţarea), modificarea, rectificarea şi

completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea.
Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise
pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
În cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței
judecătorești se face de către persoana interesată, de primăria unității administrativ-teritoriale,
de serviciile publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către
parchet.
Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau
sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență
a persoanelor și/sau de primăria unității administrativ-teritoriale ori de alte instituții abilitate,
precum și a concluziilor procurorului.
Soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă
formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența
Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București. Hotărârea judecătorească, precum și
înregistrarea făcută în temeiul acesteia sunt opozabile oricărei alte persoane, atâta timp cât
printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul.
Anularea, completarea și modificarea unui act de stare civilă sau ale unei mențiuni
înscrise pe acesta, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și rectificarea unui
act de stare civilă ori a mențiunilor înscrise pe acesta, aprobate prin dispoziție a primarului, se
înscriu numai prin mențiune pe actul de stare civilă corespunzător.

II.1. Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

 Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora este acea
sancţiune care intervine atunci când nu au fost respectate dispoziţiile legale ce
reglementează condiţiile de valabilitate a acestora.
Potrivit art. 127 din Metodologie, anularea se poate cere în cazul în care:
o actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător;
o actul nu trebuia întocmit la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul
unităţii administrativ-teritoriale respective;
o faptul sau actul de stare civilă nu există;
o nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă;
o menţiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă;
o menţiunea a fost înscrisă cu un text greşit.

II.2. Modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

Modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe aceasta presupune înscrierea
unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului, în ipotezele prevăzute de lege.
Cazurile reglementate de lege în care intervine modificarea actelor de stare civilă sunt:
o înscrierea recunoaşterii sau stabilirii ulterioare a filiaţiei;
o înscrierea adopţiei, a anulării sau a desfacerii acesteia;
o înscrierea divorţului, anulării sau desfacerii căsătoriei;
o înscrierea acordării sau pierderii cetăţeniei române;
o înscrierea schimbării pe cale administrativă a numelui de familie sau a
prenumelui.
Enumerarea nu este limitativă, existând şi alte ipoteze în care intervine modificarea
actelor de stare civilă, spre exemplu în cazul schimbării sexului.

II.3. Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se
face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare
actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al
șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public
comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București. Aceste dispoziții se
aplică și actelor de stare civilă aflate în păstrarea serviciilor județene ale Arhivelor
Naționale/serviciului municipiului București al Arhivelor Naționale.
Cererile înregistrate la serviciile de stare civilă ale sectoarelor municipiului București
se avizează în prealabil de către șeful serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor.
Cererea de rectificare a actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea,
însoțită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare
civilă ori, după caz, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la
primăria de la locul de domiciliu.
Cererea se soluționează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziției primarului,
care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii. Dispoziția, precum și
înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară.
Dispoziția primarului poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială
își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.

II.4. Completarea actelor de stare civilă

Presupune întregirea acestora cu menţiunile omise, atunci când, din diferite motive,
unele rubrici au rămas libere, deşi trebuiau completate, spre exemplu, la rubrica ,,numele
tatălui” din actul de naştere nu a fost trecut niciun nume, deşi la data întocmirii actului de
naştere copilul respectiv avea stabilită filiaţia faţă de tată.
Potrivit art. 127 alin. 4 din Metodologie, completările se înscriu, în întregime, cu
cerneală roşie.

de reținut!
III.Eliberarea certificatelor de stare civilă:
Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate/extrase multilingve de naștere
și de căsătorie titularilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar certificatele/extrasele
multilingve de deces, membrilor familiei, persoanelor îndreptățite ori, cu aprobarea
primarului unității administrativ-teritoriale care a înregistrat decesul, altor persoane care
justifică un interes legitim.
Certificatele de stare civilă/Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se pot
elibera și altor persoane împuternicite prin procură specială, precum și avocaților
împuterniciți de către titulari, de către reprezentanții legali ai acestora sau de către persoanele
îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea
prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat,
adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011,
cu modificările și completările ulterioare.
În certificatele/extrasele multilingve de stare civilă nu vor fi preluate titlurile de
noblețe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă.
În cazul în care certificatul de stare civilă nu a fost eliberat la data întocmirii actului,
eliberarea acestuia se face la cererea scrisă a persoanelor mai sus prevăzute.
Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau,
după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare
civilă sau de la domiciliul ori reședința persoanei interesate. În cazul în care registrul de stare
civilă nu se află în păstrarea autorității la care s-a depus cererea, aceasta solicită eliberarea
certificatului/extrasului multilingv serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, primăriei competente, în termen de 3 zile.
În situația în care exemplarul I al actului de stare civilă lipsește ori actele au fost
predate Arhivelor Naționale, serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau
primăria competentă, care primește cererea, solicită extras, după caz, de pe actul ce se găsește
în păstrarea serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor, a D.G.E.P.M.B.
ori a Arhivelor Naționale, pe baza căruia întocmește și eliberează certificatul de stare civilă.
Eliberarea extraselor de pe actele de stare civilă aflate în păstrarea Arhivelor Naționale la
cererea structurilor de stare civilă și a celor competente ale Ministerului Afacerilor Interne,
precum și a altor autorități publice se face gratuit.
Prin excepție, cererea privind eliberarea certificatelor de stare civilă/extraselor
multilingve ale actelor de stare civilă se poate depune și soluționa de către D.E.P.A.B.D. și
serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, respectiv D.G.E.P.M.B.,
pentru următoarele situații:
a) când se solicită eliberarea actului de identitate în condițiile art. 14 alin. (6) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și
actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
b) pentru soluționarea unor situații deosebite, legate de urgența demersului, cu
aprobarea directorului D.E.P.A.B.D./ D.G.E.P.M.B./șefului serviciului public comunitar
județean de evidență a persoanelor.
D.E.P.A.B.D. eliberează certificate de stare civilă în scopul sprijinirii activităților
specifice desfășurate de către structurile cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității
naționale, la solicitarea instituțiilor cu competențe în domeniu. Procedura eliberării
certificatelor în acest caz se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de
stare civilă.
Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt
nule.
Nulitatea se constată de către ofițerii de stare civilă, funcționarii din cadrul
D.E.P.A.B.D. sau din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori
ofițerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale
României.
Cererile privind procurarea și eliberarea certificatelor de stare civilă/extraselor
multilingve ale cetățenilor străini ale căror acte și fapte de stare civilă s-au produs și s-au
înregistrat în România, adresate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale acestor țări,
acreditate în România, precum și ale cetățenilor români aflați în străinătate, adresate
misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României sau Ministerului
Afacerilor Interne, sunt soluționate de către D.E.P.A.B.D.
Transmiterea certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve se face, după caz,
prin Ministerul Afacerilor Externe, dacă acestea au fost solicitate prin misiunile diplomatice
și oficiile consulare de carieră ale României sau prin misiunile diplomatice și oficiile
consulare acreditate în România.
Certificatele de stare civilă eliberate de serviciul public comunitar local de evidență a
persoanelor sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat
actele și faptele de stare civilă sunt valabile și în străinătate. Extrasele multilingve sunt
valabile numai în statele părți ale Convenției nr. 16 a Comisiei internaționale de stare civilă.
Certificatele de stare civilă/Extrasele multilingve se completează în sistem informatic
sau, după caz, cu cerneală specială de culoare neagră, în condițiile legii.
Începând cu data de 24 septembrie 2023, certificatul de stare civilă/extrasul multilingv
al actului de stare civilă se eliberează în baza registrului de stare civilă exemplarul II, în baza
cererii depuse la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a
unității administrativ-teritoriale sau la oricare misiune diplomatică/oficiu consular de carieră
a/al României din străinătate.
Dacă, după data de 24 septembrie 2023, un act de stare civilă din registrul de stare
civilă exemplarul II nu se identifică în SIIEASC, pentru eliberarea certificatului de stare
civilă/extrasului multilingv al actului de stare civilă, serviciul public comunitar local de
evidență a persoanelor/primăria, respectiv misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră
a/al României acreditată/acreditat în străinătate care primește cererea solicită ofițerului de
stare civilă care are în păstrare registrul de stare civilă exemplarul I constituirea actului de
stare civilă respectiv, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, urmând ca certificatul de stare
civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă să se elibereze pe baza acestuia.
Începând cu data de 24 septembrie 2023, certificatele/extrasele multilingve ale actelor
de stare civilă se pot emite, transmite și semna electronic.
Pentru persoanele arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se pot
elibera certificate de stare civilă în baza cererii formulate de acestea, avizată de conducerea
arestului/penitenciarului, care o transmite pe bază de adresă serviciului public comunitar local
de evidență a persoanelor/ primăriei competent/competente.

de reținut!
IV. Atribuirea, înscrierea și gestionarea codului numeric personal
 Codul numeric personal reprezintă un număr semnificativ ce
individualizează în mod unic o persoană fizică şi constituie un instrument de
verificare a datelor de stare civilă ale acesteia şi de identificare în anumite sisteme
informatice de către persoanele autorizate.
La înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice, cetăţean
român, i se atribuie un C.N.P., astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele
de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Atribuirea C.N.P. se face pe baza datelor înscrise în actul de naştere referitoare
la sex şi la data naşterii.
C.N.P. atribuit unei persoane nu poate fi schimbat decât în cazurile în care se
modifică, potrivit legii, datele despre sex şi data naşterii ori când a fost atribuit în mod
eronat; la întocmirea unui nou act de naştere, ca urmare a adopţiei cu efecte depline,
se preia C.N.P. atribuit anterior.
Modificarea C.N.P. atribuit sau înscris greşit în actele de stare civilă se face, la
cererea persoanei în cauză sau a reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, numai
cu avizul S.P.C.L.E.P. care arondează localitatea de domiciliu şi cu aprobarea
primarului.
Aprobarea se dă pe baza procesului-verbal de constatare a erorii, întocmit de
ofiţerul de stare civilă; la rubrica "Menţiuni" din actul de stare civilă se înscriu
numărul procesului-verbal şi data efectuării menţiunii, aplicându-se ştampila cu noul
cod, iar C.N.P. atribuit sau înscris greşit se anulează cu o linie orizontală.
Despre atribuirea unui nou C.N.P. se comunică S.P.C.L.E.P. de la locul de
domiciliu al titularului, prin formularul "Comunicare de înregistrare/modificare",
întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 55 a HG nr 64/2011.
Odată ce a fost atribuit unei persoane, C.N.P. rămâne al acesteia, neputând fi
atribuit ulterior alteia nici după decesul primei persoane.
C.N.P. sunt generate şi administrate, prin mijloace informatice, de către
D.E.P.A.B.D., care emite şi distribuie anual către S.P.C.J.E.P., D.G.E.P.M. Bucureşti
- D.S.C., precum şi către M.A.E. - D.C. listele cu C.N.P. precalculate, pentru anul în
curs.
Ofiţerii de stare civilă atribuie C.N.P. din listele emise şi distribuite anual de către
D.E.P.A.B.D. fiecărui punct de atribuire, prin intermediul S.P.C.J.E.P.
Pentru persoanele născute anterior anului în care se înregistrează naşterea, C.N.P.
se atribuie din listele corespunzătoare anului de naştere, iar în cazul în care nu există
această posibilitate, se solicită, prin S.P.C.L.E.P., de la structura teritorială a
D.E.P.A.B.D.
Odată cu întocmirea actului de naştere şi completarea buletinului statistic al
actului de naştere pentru "născuţi vii", se extrage din lista cu C.N.P. precalculate
primul C.N.P. liber, corespunzător datei de naştere a persoanei şi din grupa
corespunzătoare sexului, care se va prelua integral în actul de naştere, certificatul de
naştere, buletinul statistic şi comunicarea de naştere, pentru înregistrarea în R.N.E.P.
În dreptul C.N.P. preluat din listă se menţionează numărul actului de naştere şi anul
înregistrării; C.N.P. atribuit se barează în listă cu o linie orizontală.
Persoanelor li se atribuie C.N.P. numai dacă s-au născut vii, chiar dacă la data
înregistrării naşterii nu se mai aflau în viaţă.
Cetăţenilor români născuţi în străinătate C.N.P. li se atribuie astfel:
a) de către D.S.C. - Sector 1, pentru cei născuţi în perioada 1 ianuarie 1980-31
decembrie 2003, dacă naşterea a fost înregistrată la misiunile diplomatice sau la
oficiile consulare de carieră ale României din străinătate;
b) de către D.E.P.A.B.D., prin B.J.A.B.D.E.P., la solicitarea structurii de stare
civilă din cadrul S.P.C.J.E.P., pentru persoanele născute în străinătate înainte de 1980,
ale căror acte de naştere au fost transcrise în registrele de stare civilă române. C.N.P.
atribuit se comunică primăriei unităţii administrativ-teritoriale/ S.P.C.L.E.P. odată cu
avizul prealabil privind transcrierea certificatului/extrasului de stare civilă;
c) de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul
primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde se transcrie actul de naştere, indiferent
dacă este vorba despre un cetăţean român cu domiciliul în ţară sau despre un cetăţean
român cu domiciliul în străinătate.
În actele şi în certificatele de naştere întocmite pentru copiii născuţi în străinătate
începând cu data de 1 ianuarie 2004 se înscrie C.N.P. din lista repartizată pentru
fiecare misiune diplomatică şi oficiu consular de carieră al României, înscriindu-se şi
în fila consulară ce se înaintează D.S.C. - Sector 1; în dreptul C.N.P. preluat din listă,
care se barează cu o linie orizontală, se menţionează numărul actului de naştere, anul
înregistrării şi numele copilului.
În cazul înscrierii certificatelor de naştere în registrele de stare civilă româneşti
pentru copiii născuţi până la data de 31 decembrie 2003, C.N.P. se atribuie de către
D.S.C. - Sector 1 din listele cu C.N.P. precalculate repartizate acesteia din listele
corespunzătoare anului de naştere. La cererea persoanei interesate, misiunea
diplomatică sau oficiul consular care efectuează înscrierea poate solicita
D.E.P.A.B.D. atribuirea C.N.P., urmând să înscrie C.N.P. atribuit în registrele de acte
de naştere şi pe certificatul de naştere eliberat.
În cazul în care se constată că în certificatul de naştere al unui cetăţean este
înscris un C.N.P. identic cu al altei persoane, pentru păstrarea coerenţei bazelor de
date privind evidenţa persoanei se păstrează C.N.P. pentru persoana posesoare de
paşaport, permis de conducere, respectiv carte de identitate, iar pentru cealaltă
persoană se solicită S.P.C.L.E.P. un alt C.N.P.
Cetăţenii români aflaţi în străinătate cărora nu le-a fost atribuit C.N.P. la
înregistrarea naşterii sau transcrierea/înscrierea certificatului de naştere străin pot
depune cererea de atribuire a C.N.P. la misiunea diplomatică sau oficiul consular de
carieră al României competentă/competent pentru statul de reşedinţă, care o va înainta
spre soluţionare D.E.P.A.B.D. Cererea trebuie să fie însoţită de copii ale actului care
dovedeşte cetăţenia română şi ale certificatului de naştere românesc.
În situaţia în care numărul C.N.P. nu acoperă nevoile de atribuire pentru o
anumită zi, se solicită C.N.P., în scris, prin S.P.C.L.E.P., de la structura teritorială a
D.E.P.A.B.D.
C.N.P. atribuit potrivit alin. (1) se înscrie în locul corespunzător din lista cu
C.N.P. precalculate.
La primirea listelor cu C.N.P. precalculate, ofiţerul de stare civilă verifică dacă
listele aparţin locului de atribuire şi dacă acestea conţin toate codurile cuprinse în
secvenţa repartizată. Listele cu C.N.P. precalculate, îndosariate pe ani, se înregistrează
în mod obligatoriu şi se păstrează timp de 100 de ani, luându-se măsuri de conservare
şi de asigurare a securităţii acestora de către ofiţerul de stare civilă. În situaţia în care
listele cu C.N.P. precalculate din anumiţi ani au fost pierdute, acestea nu se mai
retipăresc; dacă sunt persoane care solicită atribuirea de C.N.P. din anii pentru care nu
mai există listele cu C.N.P. precalculate, acestea se obţin de la structura teritorială a
D.E.P.A.B.D.
 B. Acţiunile de stare civilă

 Noțiune
 caractere juridice
 Clasificare
 Efectele acțiunilor de stare civilă
 Dovada stării civile
 Contravenții la regimul actelor de stare civilă

1.Definiție: Acțiunile de stare civilă sunt acele acţiuni în justiţie care au ca obiect
elemente de stare civilă.
Acţiunile de stare civilă se diferenţează de acţiunile care au ca obiect anularea,
modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe
marginea acestora, prin faptul că au ca obiect un element al stării civile, considerat a
nu fi fost corect stabilit.
Prin urmare, acțiunile de stare civilă au ca obiect stabilirea, contestarea sau
modificarea stării civile în timp ce acțiunile referitoare la anularea, modificarea sau
completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora au
ca obiect înregistrarea de stare civilă, respectiv modul în care aceasta a fost
înregistrată în registrele de stare civilă.

de reținut!
1. Caractere Juridice:
2. Clasificarea acțiunilor de stare civilă:
Actiunile de stare civila dupa obiectul lor sunt:
 Acţiuni în reclamaţie de stat
 Acţiuni în contestaţie de stat
 Acţiuni în modificare de stat
Actiunile de stare civila, in functie de legitimarea procesuala sunt:
 Acţiunile care pot fi introduse de orice persoană interesată
 Acţiunile care pot fi introduse numai de persoanele expres şi limitativ
prevăzute de lege
 Acţiunile care pot fi introduse numai de titularul stării civile respective
 Acţiuni în reclamaţie de stat - este acea categorie de acțiuni de stare civilă la
care recurge persoană care solicită instanței de judecată recunoașterea, respectiv
stabilirea unei stări civile reale care nu corespunde celei aparente. Cu titlu se
exemplu, se înscriu în această categorie de acțiuni de stare civilă, acțiunea în
stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei, respectiv acțiunea în stabilirea
maternității.
Acţiuni în contestaţie de stat – la această categorie de acțiuni de stare civilă
recurg acele persoane care solicită instanței de judecată înlăturarea unei stări civile
aparente întrucât aceasta nu corespunde realității. Urmare a exercitării acestei acțiuni
elementul de stare civilă aparent, contestat, va fi înlocuit cu alt element de stare
civilă pretins real. O astfel de acțiune este acțiunea în tăgada paternității, acțiunea în
contestarea recunoașterii de maternitate sau de paternitate, acțiunea în anularea
căsătoriei, acțiunea în anularea adopției.
Acţiuni în modificare de stat – ultima categorie a acțiunilor de stare civilă,
clasificate în funcție de obiectul lor, este cea a acțiunilor de modificare de stat prin
care o persoană cere instanței de judecată competente să schimbe numai pentru
viitor starea civilă existentă în momentul introducerii lor, înlocuind-o cu o stare
civilă diferită. Prin urmare, starea civilă existentă până la momentul introducerii
acțiunii în modificare de stat nu este contestată. Spre exemplu, va fi o acțiune în
modificate de stat acţiunea care are ca obiect desfacerea căsătoriei sau acțiunea de
desfacere a adopţiei

Clasificarea acțiunilor de stare civilă în funcție de legitimitatea

procesuală activă :
Acţiunile care pot fi introduse de orice persoană interesată - În această categorie
se înscriu cu titlu de exemplu acţiunea în declararea nulității absolute a căsătoriei,
acțiunea în declararea nulității absolute a adopției, acțiunea în contestarea
recunoașterii de paternitate și de maternitate;
Acţiunile care pot fi introduse numai de persoanele expres şi limitativ prevăzute
de lege, respectiv de titular, de reprezentantul legal al acestuia, în unele cazuri, de
moștenitorii titularului precum și de procuror. Astfel de acțiuni sunt acţiunea în
 stabilirea paternităţii, acțiunea în stabilirea maternității, acțiunea în tăgăduirea
paternității, acțiunea în desfacerea adopției;
Acţiunile care pot fi introduse numai de titularul stării civile respective – Spre
exemplu acțiunea de desfacere a căsătoriei, acțiunea în declararea nulității relative a
căsătoriei.

de reținut!

3. Efectele acțiunilor de stare civilă:

 În cazul acțiunilor în reclamație de stat si acțiunilor în contestație de stat
efectele sunt declarative, ceea ce înseamnă că ele își produc efecte în mod retroactiv,
deoarece starea civilă reclamată este considerată a fi dintotdeauna starea civilă reală
a persoanei, iar starea civilă contestată este considerată a nu fi existat niciodată.
 Spre deosebire de cele două categorii menționate, efectele acțiunilor de
modificare de stat efectele sunt constitutive ele operând numai pentru viitor, fiind
stabilită o nouă stare civilă doar pentru viitor.

Hotărârile judecătorești pronunțate ca urmare a soluționării

acțiunilor de stare civilă au efecte erga omnes, fiind opozabile oricărei persoane.

de reținut!

4. Dovada stării civile

Dovada stării civile se face în condțiile reglementate de art. 99 alin. 1 și art. 103
NCC. De regulă, în conformitate cu dispozițiile art. 99 alin. 1 NCC starea civilă se
dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele
de stare civilă eliberate pe baza acestora. Prin urmare, starea civilă se va dovedi prin
actul de naștere, de căsătorie și de deces, respectiv prin certificatul de naștere, de
căsătorie și de deces.
Raportat la faptul că actele de stare civilă au natura juridică a unor înscrisuri
autentice, acestea vor face dovada privind constatările personale ale ofițerului de
stare civilă până la constatarea falsului prin hotărâre judecătorească definitivă, iar
pentru celelalte înscrieri până la proba contrară.
Art. 12 al Legii nr. 119/1996 in forma sa modificată în prin Legea 105/2022
prevede că „Starea civilă se dovedește cu actele întocmite în registrele de stare
civilă, precum și cu certificatele de stare civilă/extrasele multilingve eliberate pe
baza acestora.”

De asemenea, potrivit art. 13 al Legii nr/1191996 modificată, în cazul prevăzut

la art. 9 (cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare
civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile
sale), starea civilă se poate dovedi prin orice mijloace de probă în fața instanței
judecătorești, în situațiile prevăzute la art. 103 din Legea nr. 287/2009 privind Codul
civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Prevederile art. 103 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare, cu privire la dovada stării civile sunt aplicabile și în cazul în
care se solicită serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor sau
primăriei unității administrativ-teritoriale competente reconstituirea sau întocmirea
ulterioară a actelor de stare civilă.
Astfel, potrivit art. 103 NCC, tot prin orice mijloace de probă, se poate dovedi
starea civilă și atunci când: nu au existat registre de stare civilă; registrele de stare
civilă s-au pierdut ori au fost distruse, în tot sau în parte; nu este posibilă procurarea
din străinătate a certificatului de stare civilă sau a extrasului de pe actul de stare
civilă; întocmirea actului de stare civilă a fost omisă sau, dupa caz, refuzată.
 de reținut!

5. Contravenții la regimul actelor de stare civilă.

Legea nr. 119/1996 reglementează prin art. 63 acele fapte care reprezintă
contravenții la regimul actelor de stare civilă. Trebuie precizat că, săvârșite în unele
situații specifice și cu un anumit grad de pericol social, aceleași fapte care vor fi
enumerate în cele ce urmează, pot constitui și infracțiuni.

Astfel, pot constitui contravenții în temeiul Legii nr. 119/1996 următoarele fapte:
a) deținerea fără drept a certificatului de stare civilă aparținând altei persoane;
a^1) eliberarea certificatelor de stare civilă altor persoane decât cele prevăzute de
lege la art. 10 alin. (1);
b) nedeclararea nașterii sau decesului în condițiile și în termenele prevăzute de
lege;
c) neasigurarea conservării și securității registrelor și certificatelor de stare civilă,
potrivit normelor privind evidența și păstrarea acestora, sau netrimiterea la Arhivele
Naționale a registrelor de stare civilă, după trecerea termenului legal de păstrare;
d) necomunicarea la serviciile publice comunitare locale de evidență a
persoanelor ori, după caz, la primăriile competente, de către ofițerul de stare civilă, a
mențiunilor, a copiilor de pe dispozițiile de admitere a schimbării numelui sau
neînscrierea mențiunilor pe actele de stare civilă;
d^1) netransmiterea celui de-al doilea exemplar al registrelor de stare civilă la
serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., în termenul
prevăzut la art. 61 alin. (2^1);
e) neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor/extraselor
multilingve eliberate de autoritățile străine pentru transcriere în registrele de stare civilă
române, în termenul prevăzut la art. 41 alin. (2) sau, după caz, alin. (10);
 f) omiterea declarării, în fața ofițerului de stare civilă, a unor date referitoare la
starea civilă a persoanelor sau declararea lor în mod inexact;
g) neverificarea de către ofițerul de stare civilă a realității conținutului declarației
și a concordanței acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare civilă și celelalte
înscrisuri prezentate;
h) comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă în alte condiții decât cele
prevăzute la art. 70;
i) neeliberarea de către personalul medico-sanitar competent, în termenele legale
de declarare a nașterii și a decesului, a certificatelor medicale constatatoare ale acestor
fapte;
j) pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare civilă;
k) oficierea de către deservenții cultelor a serviciului religios în cazul căsătoriilor
sau în vederea înhumării sau incinerării fără a li se fi prezentat certificatul de căsătorie și,
respectiv, certificatul de deces ori documentul prevăzut la art. 38 alin. (1);
l) înregistrarea unui act de stare civilă cu încălcarea competenței teritoriale
prevăzute de prezenta lege;
m) efectuarea de răzuiri, ștersături în cuprinsul actelor de stare civilă;
n) netransmiterea în termenul legal a comunicărilor cu privire la înregistrarea
nașterii cetățenilor români cu domiciliul în România ori a modificărilor intervenite în
statutul civil al persoanelor, a actelor de identitate ale persoanelor decedate, serviciilor
publice comunitare de evidență a persoanelor competente;
o) nerespectarea termenului prevăzut de lege privind sesizarea poliției despre
găsirea unui copil;
p) înhumarea sau incinerarea cadavrului fără prezentarea certificatului de deces
ori a documentului prevăzut la art. 38 alin. (1);
q) nerespectarea de către ofițerul de stare civilă a dispozițiilor privind căsătoria
prevăzute la art. 26-31^1.
r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu
privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
s) nerespectarea dispozițiilor privind predarea-preluarea documentelor și gestiunii
de stare civilă de către ofițerii de stare civilă, prevăzute la art. 62 alin. (2).
Contravențiile precizate mai sus se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500
lei.
 Prin derogare de la dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicarea sancțiunii
amenzii contravenționale la regimul actelor de stare civilă se prescrie în termen de 2 ani
de la data săvârșirii faptei.
Contravențiile prevăzute la art. 63 alin. (1) lit. a), b), e), f), i), j), k), o), p) și r) se
constată și se sancționează de către ofițerii de stare civilă, cu excepția celor prevăzuți
la art. 3 alin. (3); contravențiile prevăzute la literele a), b), o) și p) se constată și se
sancționează și de către ofițeri sau agenți de poliție din cadrul Poliției Române.
Contravențiile prevăzute la art. 63 alin. (1)lit.
a^1), c), d), d^1), g), h), l), m), n), q) și s) se constată și se sancționează de către
funcționarii cu atribuții de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare județene
de evidență a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., desemnați prin dispoziție a șefului serviciului
public comunitar județean de evidență a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., precum și de
specialiștii din cadrul D.E.P.A.B.D. anume desemnați prin dispoziția directorului
D.E.P.A.B.D.
Dispozițiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Ordonanței
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Autoevaluare
1. Prezentati pe scurt regulile aplicabile inregistrarilor de stare civila!
2. Precizati elementele principale ale intocmirii actului de nastere!
3. Precizati elementele principale ale procedurii de intocmire a actului de casatorie!
4. Precizati elementele principale ale procedurii de intocmire a actului de deces!
5. Dati exemple de situatii in care se procedeaza la inscrierea menţiunilor în actele de
stare civilă!
6. Definiti actele de stare civila!
7. In ce conditii se poate face reconstituirea actelor de stare civilă?
8. In ce conditii se poate face inregistrarea ulterioara a actelor de stare civilă?
9. In ce situatii se poate cere anularea actuilui de stare civila?
10. Cum se clasifica actiunile de stare civila dupa obiect?
11. Cum se clasifica actiunile de stare civila dupa criteriul persoanelor care pot sa le
exercite?
12. Precizati si explicati caracteristicile actiunilor de stare civila!