VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
I
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ
AL ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI

VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI
ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE

SERIE NOUĂ
I

ALBANIA – ETIOPIA

Editura Biblioteca Bucureştilor

2010
Editor coordonator: Ioana Feodorov
Colectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain
Revizie finală: Andrei Pippidi
Redactor: Rodica Pandele
Culegere computerizată: Iuliana Deac
Tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CÂNDEA, VIRGIL
Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare
despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. – Bucureşti :
Biblioteca Bucureştilor, 2010-
vol.
ISBN 978-973-8369-69-6
Vol. 1. : Albania - Etiopia. – 2010. – ISBN 978-973-8369-72-6

008(=135.1)(100)
 CUVÂNT ÎNAINTE

Patrimoniul cultural al unui popor este format nu numai din creaţiile

păstrate în ţară. În afara bunurilor pe care poporul respectiv le are în
proprietate fizică, el deţine un drept imprescriptibil de proprietate morală
asupra tuturor celor create pe teritoriul său, dar înstrăinate de-a lungul
timpurilor. El manifestă, de asemenea, un legitim interes pentru izvoarele
istorice şi operele literare sau artistice datorate altor popoare, care
oglindesc fragmente din trecutul său şi contribuie la cunoaşterea culturii şi
civilizaţiei sale.
Aceste categorii de bunuri sunt descrise în cartea de faţă. Este primul
instrument de informare cu asemenea temă realizat la noi şi, foarte probabil,
în cultura mondială. Este o încercare – provizorie, ca orice lucrare de
asemenea amploare şi ambiţii – de a completa patrimoniul cultural
românesc cu evidenţa părţii uriaşe risipite, de secole, în lume. Un repertoriu
de surse bibliografice care informează despre bunurile înstrăinate, data
şi împrejurările când au părăsit ţara şi, adesea, avatarurile lor, permiţând
studierea motivaţiilor şi reconstituirea circulaţiei acestor bunuri. Totodată,
este o primă evidenţă globală a izvoarelor străine despre români (documente,
manuscrise, cărţi rare, opere de artă etc.), care ne îngăduie să ştim cum
am fost cunoscuţi de alţii, cum s-a constituit o imagine despre români în
cultura altor popoare, cum ne-am acreditat în conştiinţa umanităţii.
Interesul cărturarilor români pentru izvoarele externe privind istoria
poporului nostru apare la cronicari, în secolul al XVII-lea. În Letopiseţul
Ţării Moldovei, Grigore Ureche foloseşte ca izvoare Cronica Poloniei a lui
Ioachim Bielski1 şi Atlas sau meditaţii cosmografice de Gerard Kremer2.
1
Publicată mai întâi sub numele tatălui său, Martin Bielski, Kronika Polska, Cracovia, 1597.
2
Gerardus Mercator, Atlas sive cosmographicae meditationes, Duisburg, 1595 (retipărită în
zece ediţii numai până în 1630).
VI  VIRGIL CÂNDEA

În scrierile sale, Miron Costin apelează la Laurenţiu Toppeltin din Mediaş,

Origines et occasus Transsylvanorum (Lyon, 1667), la Culegeri greceşti
despre patru monarhii, la Istoriile romane, la Quintus Curtius, De rebus
Alexandri regis macedonum, dar el ştia că informaţii de istorie românească
se află şi în cronicile polone (ale lui Samuel Twardowski, Paul Piasecki,
Martin Kromer ş.a.). Stolnicul Constantin Cantacuzino citează în Istoria
Ţării Româneşti nu mai puţin de 26 de autori antici, medievali şi moderni3.
În Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, Dimitrie Cantemir foloseşte
o bibliografie impresionantă de texte clasice greceşti, latine şi bizantine
consultate în bune ediţii contemporane lui sau după istorici occidentali.
Formarea de biblioteci umaniste – ca acelea ale Cantacuzinilor,
Brâncovenilor şi Mavrocordaţilor – exprimă nu numai dorinţa de lărgire
a orizontului cultural, dar şi convingerea că pentru buna cunoaştere a
trecutului naţional apelul la istoriografia străină este indispensabil.
Limitată multă vreme la cărţi, preocuparea de a obţine izvoare externe
se îndreaptă la începutul secolului trecut spre documente. Astfel, în
1832, Gheorghe Asachi solicita generalului Pavel Dimitrievici Kiseleff,
preşedintele plenipotenţiar al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti în
perioada administraţiei militare ruse (1829-1834) ca, „prin mijloacele ce
se vor socoti de cuviinţă, ocârmuirea să se adresarisască către guvernurile
învecinate spre a să da voie de a scoate măcar copii vidimate [autentificate]
de pe asemenea documenturi, de care această arhivă a patriei noastre are
bună ştiinţă că se află în Rusia, la Muzeum din Odesa, în Galiţia, la Arhivele
din Lepol, la Jolkva şi în Cracovia, precum şi prin alte locuri. Asemenea
documenturi originale sau măcar copii întărite vor forma un depozit preţios
al Arhivelor Statului, fiind încă şi neapărat pentru istoria patriei, în a
căruia alcătuire se îndeletniceşte”4. La rândul lor, Mihail Kogălniceanu şi
Nicolae Bălcescu s-au preocupat de „documentele ce avem pentru istoria
noastră”. „Noi ştim cu bună seamă – scria Bălcescu în 1845 – că o
mulţime altele se află [...] prin bibliotecile şi arhivele publice şi private
ale Transilvaniei, Ungariei, Poloniei, Vienei, Moscovei, Petersburgului
şi Stockholmului”. Proiectul unei depistări sistematice a acestor piese
l-au avut deci chiar părinţii istoriografiei noastre moderne: „Noi ne vom
sili – continuă Bălcescu – să adunăm câte vom putea, însă mijloacele
noastre nu ne iartă a întreprinde călătorii prea îndepărtate ca să adunăm
toate câte se vor găsi. Spre această părere a noastră şi a mai multor români
ce se interesează la istoria naţiii este de a se întocmi o societate istorică
3
Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, Bucureşti, 1971, p. 77-78.
4
Cf. A. Pricop, Documente belgiene privind oraşul Iaşi în perioada primului război mondial,
în „Cercetări istorice”, s.n., 2, 1971, p. 389.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  VII

care să aibă fondurile trebuincioase ca să poată trimite oameni în deosebite

părţi pentru asemenea descoperiri”5. Câteva decenii mai târziu, noul curs
al ştiinţelor istorice, impulsionate de înfiinţarea Academiei Române şi de
programul ei de cercetări în arhive străine, a făcut din căutarea izvoarelor
externe o preocupare permanentă a cărturarilor noştri. Călătoriile efectuate
de Eudoxiu de Hurmuzaki la Viena, Constantin Esarcu la Veneţia, Alexandru
Odobescu la Paris, Grigore Tocilescu la Moscova şi Sankt-Peterburg, Ioan
Bianu la Lvov şi Cracovia, Nicolae Densusianu la Budapesta şi Viena,
Nicolae Iorga la Budapesta, Dresda, Viena, Berlin, Nürnberg, Gdansk,
Erfurt, Stockholm şi în alte oraşe europene, Al. Ciorănescu la Simancas, în
Spania, P.P. Panaitescu şi Ilie Corfus la Varşovia, Poznan şi Cracovia, Marcu
Beza la Londra, Athos, Atena, Istanbul, Ierusalim, în Cipru şi la Muntele
Sinai au dus la descoperirea a zeci de mii de documente, manuscrise,
opere de artă şi alte piese culturale româneşti sau mărturii despre trecutul
nostru, aflate în străinătate. Paralel cu grija pentru arhivele, bibliotecile,
colecţiile de antichităţi şi de artă din ţară organizate după norme moderne,
se forma o preocupare specială pentru izvoarele externe, mai vrednice de
atenţie tocmai datorită condiţiilor de consultare şi valorificare – dificile
în secolul trecut – sau riscurilor de pierdere. Contactul cu ele îi provocau
aceste reflecţii lui Nicolae Iorga, neobosit cercetător de arhive străine:
„Sunt între aceste preţioase hârtii, pe care nu le-am copiat fără un amestec
de bucurie şi înduioşare, asemenea cu aceea pe care o simţi când, după
mulţi ani, îţi răsare în suflet clară, întreagă o amintire pe care o credeai
pierdută, sunt între ele şi unele, poate chiar multe, care privesc nu luptele,
tratatele sau «legăturile» şi intrigile sau «amestecăturile» noastre, ci afaceri
de protopopi, sinoade şi preoţi de sat, de vânzări şi cumpărări din partea
negustorilor, de socoteli şi învoiri între bancheri sau «zarafi» sau chiar
simple bilete de familie. S-ar putea găsi că unele din ele nu sunt nici destul
de vechi, nici destul de întinse, şi nici destul de însemnate prin cuprinderea
lor, încât să merite a sta alături cu alianţe iscălite de Matei Basarab, cu
plângeri de prieten oropsit venite de la spătarul Gheorghe Ştefan sau cu
răvaşe frăţeşti trimise de Vasile Lupu. Însă, fără îndoială că altă tratare
merită un document înstrăinat, pierdut poate, mai pe urmă, în alte orânduiri
de arhive, decât acela care-l ai totdeauna la îndemână, în vreun depozit
de ale noastre”6. Asemenea convingeri, întemeiate pe experienţa de mai
bine de un secol a istoriografiei româneşti, au stimulat, după al doilea
5
Cuvînt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, în N. Bălcescu, Opere, I
(ed. G. Zane şi Elena G. Zane), Bucureşti, 1974, p. 101.
6
N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria românilor, IV, Bucureşti,
1902, p. 1.
VIII  VIRGIL CÂNDEA

război mondial, intensificarea cercetărilor în arhive şi biblioteci străine.

Această activitate, desfăşurată de Arhivele Statului, institutele de cercetări
în ştiinţele sociale, muzeele şi marile biblioteci din ţară, a dus la o bogată
recoltă de microfilme şi alte reproduceri după documente şi manuscrise
româneşti din străinătate sau după izvoare externe referitoare la trecutul
românilor.
Prezenţele româneşti sunt numeroase şi în muzeele sau colecţiile
particulare de peste hotare. Timp de secole, operele create de arta şi
priceperea meşterilor români s-au revărsat în donaţii pe cât de bogate,
pe atât de dezinteresate, într-o vastă arie, înglobând, dincolo de sud-estul
european, regiuni din Asia Mică şi Africa de Nord. Acest fenomen este
concludent pentru maturizarea la care ajunsese în Evul Mediu o cultură
capabilă să împartă şi altor popoare, aflate în condiţii de viaţă şi creaţie
vitrege, bucuria manuscriselor miniate caligrafiate şi a tipăriturilor, a
operelor de artă, adeseori a unor edificii somptuoase prin arhitectura şi
ornamentaţia lor.
Poate că nu există alt popor care să fi înţeles aria de manifestare a
dărniciei sale culturale atât de larg ca poporul român. Pentru români, întreaga
zonă a Mediteranei Orientale a însemnat teritoriu de acţiune culturală.
Multe din monumentele care împodobesc astăzi aşezăminte celebre de la
Muntele Sinai şi Muntele Athos până în insulele Mării Egee, multe din
operele de artă păstrate la Ierusalim, Istanbul, Atena şi în atâtea alte părţi
din Europa de sud-est sau Levant au fost create din iniţiativă românească
sau de artişti şi meşteri de la noi. Istoricul rus Porfirie Uspenski, la capătul
unor îndelungate cercetări, putea afirma că „Nici un alt popor ortodox nu a
covârşit Muntele Athos cu atâtea binefaceri ca poporul român”7, constatare
confirmată de mai toţi specialiştii care au studiat colecţiile de manuscrise,
documente şi opere de artă din acest străvechi centru al culturii sud-est
europene8. Ar fi cu neputinţă de evocat aici dimensiunile impresionante ale
ajutoarelor – nu numai în considerabile sume de bani, dar şi în opere de
artă, odoare, manuscrise şi cărţi – îndrumate statornic către aşezămintele
din Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică în jumătatea de mileniu (de
la mijlocul secolului al XIV-lea până la 1863, anul secularizării domeniilor
închinate) în care Ţările Române au fost baza economică, sprijinul politic,
refugiul cărturarilor din aşezămintele creştine ale turcocraţiei9. Este
suficient să menţionăm că în ajunul secularizării „o cincime din moşia
7
P. Uspenskij, Hristianskij Vostok. Istorija Afona, III/1, Kiev, 1877, p. 334.
8
V. opiniile lui N.P. Kondakov, F. Perille, Franz Dölger, A. Xyngopoulos, la V. Cândea,
C. Simionescu, Le Mont Athos. Présences roumaines, Bucureşti, 1979 (supracoperta).
9
Date statistice – provizorii – la Marin Popescu-Spineni, Procesul mănăstirilor închinate.
Contribuţii la istoria socială românească, Bucureşti, 1939, p. 160.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  IX

ţării, 1 544 pogoane de vie şi peste 4 000 prăvălii din oraşele mari erau
ale celor 71 de mănăstiri, 25 de schituri şi 14 biserici închinate Locurilor
Sfinte”10. Amploarea daniilor uimise chiar pe oamenii timpului: într-un
document din 1628 al lui Alexandru Iliaş, domnul Ţării Româneşti, se arăta
că voievozii anteriori „au săturat Muntele Sfânt şi alte locuri cu metohuri
din mănăstirile Ungrovlahiei”11. Din unghiul care ne interesează în această
lucrare, fenomenul este menţionat numai ca o explicaţie a marelui număr
de monumente, opere de artă, documente, manuscrise şi cărţi vechi de
provenienţă românească aflătoare mai pretutindeni în Peninsula Balcanică
şi în Orientul Apropiat. Lucrările lui Nicolae Iorga, Marcu Beza, Teodor
Bodogae sau unele mai recente dau, despre patrimoniul cultural românesc
păstrat în această parte a lumii, imagini convingătoare dar, deocamdată,
incomplete, deoarece asemenea studii se bizuie mai ales pe datele
documentare oferite de contribuţiile istoricilor de artă şi arhitectură, ale
bizantiniştilor, filologilor sau istoricilor monahismului oriental, iar nu pe
cercetări sistematice, exhaustive ale arhivelor, bibliotecilor şi colecţiilor
din aşezămintele respective12. Este semnificativ însă faptul că nici un studiu
global despre tezaurele Muntelui Athos13 nu poate ignora superbele piese
de provenienţă românească, prezentate, de altfel, şi în somptuosul album
publicat la Atena14, în care sunt reproduse opere de artă donate de români şi
10
Ibidem, p. 9.
11
Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, XXII (ed. Damaschin Mioc),
Bucureşti, 1969, p. 54.
12
N. Iorga, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit în tutelarea Patriarhiei de
Constantinopole şi a Bisericii Ortodoxe, în „Analele Academiei Române”, s. II, Memoriile Secţiunii
Istorice, t. 36, 1913-1914, p. 207-236; idem, Fundaţiunile domnilor români în Epir, ibidem,
p. 881, 916; idem, Fundaţiunile religioase ale domnilor români în Orient, ibidem, p. 863-880; idem,
Muntele Athos in legătură cu ţerile noastre; pentru alte contribuţii pe această temă ale savantului,
vezi Virgil Cândea, Nicolas Iorga, historien de l’Europe du sud-est, în Nicolas Iorga, l’homme et
l’oeuvre, Bucarest, 1972, p. 228-238; Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, Bucureşti,
1935; Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfîntul Munte Athos, Sibiu, 1941;
Virgil Cândea, Sources grecques et roumaines dans les bibliothèques du Proche Orient, în „AIESEE
Bulletin”, 8, 1970, nr. 1-2, p. 66-78; A. Camariano-Cioran, Aides pécuniaires fournies par les Pays
Roumains aux écoles grecques, în „Revue des études sud-est européennes”, 17, 1979, nr. 1, p. 123-
151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84; V. Cândea, C. Simionescu, Le Mont Athos. Présences roumaines,
Bucureşti, 1979; idem, Prezenţe culturale româneşti. Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai,
Alep, Bucureşti, 1982; A. Camariano-Cioran, L'Épire et les Pays Roumains, Ianina, 1984; V. Cândea,
C. Simionescu, Prezenţe culturale româneşti. Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Bucureşti, 1987.
13
V. Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867; H. Brockhaus, Die
Kunst in den Athos-Klöstern, Leipzig, 1891; N.P. Kondakov, Pamjatniki hristianskogo
iskusstva na Afone, S.-Peterburg, 1902; G. Millet, Monuments byzantins de l’Athos, I
(Les peintures), Paris, 1927; F. Dölger, Monchsland Athos, München, 1943.
14
S.M. Pelikanidou, P.K. Christou, Ch. Mauropoulou-Tsioumo, S.N. Kada, A. Katzarou,
Oi thīsauroi tou Agiou Orous, s. I, t. I, Atena, 1973, p. 36-37, 41-43, 236-237, 314-315, 354-355,
359; t. II, Atena, 1975, p. 12, 145, 201-202; t. III, Atena, 1979, p. 16-18, 22, 120, 161, 179-195, 203.
X  VIRGIL CÂNDEA

se dau – în istoria fiecărui aşezământ – informaţii despre sprijinul major

oferit de voievozii noştri. Nu numai spre Mediterana Orientală, dar şi în
alte părţi ale lumii au călătorit în trecut bunuri culturale prin liberalitatea
posesorilor lor din ţară, ca daruri oficiale către suverani străini şi ambasadorii
lor sau ca gesturi de prietenie către cărturari de peste hotare care ne vizitau,
aşadar efecte ale relaţiilor internaţionale sau ale ospitalităţii.
Încă din secolul al XV-lea, în Ţările Române au fost create opere de
artă, manuscrise, tipărituri căutate în toată lumea ortodoxă pentru podoaba
lăcaşurilor de cult, pentru împlinirea tipicului liturgic şi răspândirea
învăţăturii creştine în expresia ei orientală. Despre arta delicată a
broderiei – epitafuri, odoare, veşminte etc. –, istoricul de artă N.P.
Kondakov scria la începutul veacului trecut: „Oricât de înaltă era cultura
ei, vechea Rusie nu cunoştea arta broderiei şi procura de departe asemenea
creaţii, din Moldova şi din Bucovina [...]; aşa se explică uimitoarea
asemănare a numeroaselor acoperăminte brodate de pe altarele din toată
Europa răsăriteană”15. Folosirea, timp de câteva secole, în cult ca şi în
literatura religioasă sau profană, a unor limbi considerate sacre – slavona,
greaca – a conferit un larg interes pentru manuscrisele liturgice, dar şi
teologice, istorice, literare alcătuite în scriptoriile din mănăstirile noastre,
înlesnite şi bine apărate, în care caligrafi şi artişti medievali aflau condiţiile
potrivite meşteşugului lor mai bine ca oriunde în Europa Orientală. Este
explicabil, aşadar, faptul că multe din cele mai reuşite creaţii ale unor artişti
ca Gavriil Uric, monahul Filip, Teodor Mărişescul au fost trimise sau au
fost luate peste hotare, pentru a ajunge, după vremelnica lor folosire în
aşezăminte din Ucraina sau de la Muntele Athos, în reputate colecţii din
Anglia, Rusia sau Austria. „În general, moştenirea scrisă a vechilor români
s-a răspândit prin toată lumea civilizată, numai puţin a rămas în România”,
afirma în 1917 un cercetător rus al culturii noastre vechi16.
După vremelnica experienţă a imprimeriei sud-slave de la sfârşitul
secolului al XV-lea, românii au deţinut mult timp aproape în exclusivitate
privilegiul tiparului din Europa de sud-est, până în Orientul apropiat.
Acest fapt explică prezenţa noastră prin cărţi până la Athos, în Anatolia,
la Ierusalim, Sinai şi Alexandria, în toată Iugoslavia, Ucraina şi în vechile
mănăstiri ruseşti, până la Munţii Urali şi Marea Caspică. Tiparul slavon
inaugurat de Macarie în Ţara Românească în 1508 a folosit tuturor popoarelor
slave de est şi sud-est care utilizau această limbă liturgică. Dar în 1680
Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, a întemeiat la mănăstirea Cetăţuia
din Iaşi o tiparniţă grecească la cererea patriarhului Ierusalimului, Dositei.
15
N.P. Kondakov, op. cit., p. 253-254.
16
A.I. Sobolevskij, Rumuni stredi slavjanskih narodov, Petrograd, 1917, p. 70.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XI

În 1700, Antim Ivireanul, din îndemnul lui Constantin Brâncoveanu şi

la cererea ierarhului sirian Athanasios Dabbās, a înfiinţat tiparniţa arabă
de la Snagov, mutată succesiv la Bucureşti, la Alep (în Siria), apoi la
mănăstirea Sf. Ioan din Šuwayr (Liban), unde a funcţionat până la sfârşitul
secolului al XIX-lea, desfăşurând astfel activitatea cea mai îndelungată a
unei tipografii arabe, aproape două secole17. În 1709 apărea în Gruzia, la
Tbilisi, un Evangheliar imprimat de Mihail, fiul lui Ştefan, ucenic al lui
Antim Ivireanul, care-l trimisese aici pentru înfiinţarea unei tipografii în
ţara sa de origine, la cererea adresată lui Constantin Brâncoveanu de regele
Vahtang al VI-lea. O altă imprimerie de limbă arabă, înfiinţată de principele
Constantin Mavrocordat, a funcţionat între anii 1745 şi 1749 la Iaşi, fiind,
probabil, transferată, ulterior, la Beirut18. La mijlocul secolului al XVIII-lea
se publicau în Ţările Române cărţi karamanlidika (în limba turcă, dar cu
caractere greceşti), pentru comunităţile ortodoxe turcofone din Anatolia. În
1806 apărea la Râmnicu Vâlcea un Nedelnik (sau Kiriacodromion) tradus
de învăţatul bulgar Sofronie Vraceanski, cea dintâi carte tipărită în bulgara
modernă. Dar şi culturile albaneză, armeană, ebraică au capitole la fel de
importante rezervate vechilor lor tipărituri în limbile proprii, realizate
în Ţările Române. Răspândite la mari distanţe pentru a sluji scopurilor
spirituale, educative şi politice ale unor naţiuni care vroiau, prin carte, să-şi
păstreze identitatea, să-şi afirme aspiraţiile la libertate, tipăriturile realizate
la noi în limbi atât de diferite sunt, totodată, mesaje ale culturii româneşti
în împlinirea vocaţiei ei universale.
Teritoriu de civilizaţie şi cultură productiv pe plan material şi spiritual,
România a fost, în anii – din nefericire numeroşi – ai campaniilor militare
pornite împotriva ei dinspre toate punctele cardinale, şi o sursă bogată de
bunuri înstrăinate prin jaf. „Ieşirea de pe teritoriul provinciei şi înstrăinarea
comorilor de artă ale Transilvaniei – scria istoricul Coriolan Petranu – se
începe de curând [sec. XIII, n.n.] şi sub diferite forme. Valori de interes
artistic şi ştiinţific întotdeauna s-au descoperit la noi. Aceasta reiese dintr-un
document de la 1229, în care se dau dispoziţii în privinţa comorilor găsite;
ele sunt nu ale aflătorului, ci ale regelui Ungariei. Cum în vremea aceasta
sediul regilor unguri era la Buda, reiese că înstrăinarea pentru noi se începe
[de atunci]. Un libellus de la finea [sic] secolului al XV-lea din Laurenziana
17
V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, în Camille
Aboussouan (éd.), Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 281-293. Sunt necesare cercetări suplimentare
pentru a clarifica dacă tiparniţa de la Alep a folosit caracterele create la Snagov, v. Ioana Feodorov,
The Romanian Contribution to Arabic Printing, în Impact de l'imprimerie et rayonnement intellectuel
des Pays Roumains, Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, p. 41-61 (n. ed.).
18
Wahid Gdoura, Le début de l’imprimerie arabe à Istanbul et en Syrie. Évolution de
l’environnement culturel (1706-1787), Tunis, 1985, p. 180-185.
XII  VIRGIL CÂNDEA

ne relatează că regele Matei Corvinul a adus din Ardeal la Buda pietre

romane cu inscripţii, dintre care învăţatul Bartolomaeus Fontius a văzut
trei pe malul Dunării, în Buda”19. În 1538 (la ocuparea Sucevei), oastea
otomană ia „bani de aur şi de argint, diademe de mult preţ, sceptre, cruci
şi icoane cu multe pietre scumpe şi le trimite la Constantinopol, fiind peste
măsură de multe, şi una din aceste cruci cu pietre scumpe se păstrează până
acum în Palatul [sultanilor]”20. În secolul următor încep înstrăinările de
manuscrise şi odoare luate de cazaci21, polonezi, austrieci. Într-o asemenea
împrejurare a fost dusă la Istanbul spada lui Ştefan cel Mare, aflătoare azi
la Topkapı Saray, care nu putea fi pierdută de marele voievod pe câmpul de
luptă: cronicile otomane ale timpului ar fi consemnat negreşit acest fapt şi
semnificaţia lui.
Frecventele campanii habsburgice în Ţările Române, ocuparea
Transilvaniei în 1691, apoi a Banatului şi Olteniei în 1718 explică
prezenţa în colecţiile Austriei a atâtor antichităţi romane descoperite la noi,
manuscrise şi cărţi rare româneşti. „Este dureros a constata – remarca în
1924 acelaşi Coriolan Petranu – cât de puţin s-au păstrat până acum în
Ardeal din comorile de artă ale trecutului. Ceea ce vedem azi în muzeele
ardelene nu ne poate oferi decât o prea palidă icoană şi în unele cazuri
ne poate induce în eroare în privinţa bogăţiei artistice a trecutului. Cea
mai mare parte a comorilor de artă găsite în Ardeal a fost distrusă sau
înstrăinată. În timpurile mai vechi, chiar până în secolul al XIX-lea, nu a
existat pietatea ce-o avem azi pentru monumentele de artă şi cele istorice.
Comorile de metal preţios adeseori au fost sfărâmate şi topite pentru a fi
transformate în monedă. Cea mai mare crimă a comis-o în privinţa aceasta
Ferdinand al Austriei care, după dezastrul de la Mohács, a bătut monedă
din o însemnată parte a tezaurului regal de la Buda, în care se găseau şi
comori de origine ardeleană. Cele şaptezeci de nave încărcate cu tezaurul
ungar, pe care regina Maria a Ungariei le-a dus la Buda, au fost spoliate, în
parte, pe drum; două au fost scufundate. Ca instructiv exemplu al devastării
comorilor de artă ne serveşte soarta tezaurului catedralei din Alba Iulia.
Tătarii şi saşii au despuiat biserica de obiectele sale preţioase în secolul
al XIII-lea, turcii, în secolul al XV-lea, protestanţii, în secolul al XVI-lea,
devastând altarele, sculpturile şi tablourile; au urmat trupele lui Gheorghe
Rácz, ale lui Béthlen şi Székely Moise, unite cu cele turceşti; incendiul,
19
Contribuţiuni privitoare la înstrăinarea şi distrugerea comorilor de artă ardelene, în
„Revista istorică”, 10, 1924, p. 89.
20
Athanasios Komnen Ypsilanti, Ta meta tīn alōsin, Constantinopol, 1870, p. 67, cf. N. Iorga,
Notiţe, în „Revista istorică română”, 20, 1934, p. 415.
21
Emil Turdeanu, Manuscrise robite de cazaci la 1653, în „Fiinţa românească”, 4, 1966,
p. 118-148 ; 5, 1966, p. 95-97.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIII

între 1600 şi 1603; la 1653, iarăşi turcii. Soldaţii lui Rácz au spoliat chiar
şi mormintele princiare de bijuterii şi podoabe, aruncând osemintele. Multe
obiecte de artă au căzut jertfă vremurilor neliniştite: tătarilor, turcilor,
volniciilor princiare, inovaţiunilor Reformaţiei şi numeroaselor incendii
mari. Astfel de incendii mari au fost, de exemplu, cele din 1556, 1570
la Sibiu, în 1689 la Braşov, în 1433 la Sebeşul Săsesc. Prin introducerea
Reformaţiunii se îndepărtează aranjamentul bisericilor catolice, altarele,
sculpturile, icoanele, cum s-a făcut de exemplu la Mediaş în 1545. Oraşul
Oradea şi-a topit, în 1609, pentru scopuri războinice, cele patru statui de
bronz celebre ale fraţilor Martin şi Gheorghe din Klussenburch [Cluj].
Când Sigismund Báthory a părăsit Ardealul, el a nimicit toate obiectele ce
nu le-a putut duce cu sine”22. Trebuie adăugat acestor pierderi faptul că cel
mai important fond de manuscrise brâncoveneşti şi cantacuzineşti, de la
mănăstirea Hurez sau din biblioteca umanistă de la Mărgineni a stolnicului
Constantin Cantacuzino – aflătoare azi în Biblioteca Naţională din
Viena –, a ajuns acolo din iniţiativa prinţului Eugeniu de Savoia, comandant
de oşti în slujba împăratului.
„În 1786, împăratul Iosif al II-lea ordonă topirea comorilor de aur şi
argint ale bisericilor şi mănăstirilor, ceea ce a însemnat o mare pierdere
din punctul de vedere al istoriei artelor ardelene [...]. Multe obiecte de artă
şi culturale au fost transportate de către Habsburgi la Viena. S-au păstrat
însemnări că nu toate din acestea au ajuns la Viena, ci au dispărut ori s-au
nimicit pe drum. Aşa, cu ocazia unui transport la Viena, o corabie în care se
găseau obiecte antice din Ardeal, colecţionate de contele Ariosti [arheolog
italian, n.n.], s-a scufundat în 1723 la Seghedin. Cu prilejul unui alt
transport din Banat, s-a scufundat în Dunăre, în 1755, în apropierea Budei,
colecţia adunată de baronul Engelshofen”23. Splendidele antichităţi dacice
de la Cioara, Poşaga, Marca, Moreda, Orăştie şi Someşu Cald, tezaurele de
la Şimleul Silvaniei şi Sânnicolau Mare, aflătoare azi la Muzeul Istoric şi
de Artă din Viena, au fost strămutate acolo de autorităţile habsburgice, pe
măsură ce erau descoperite24.
Descriind lucrările de amenajare a Băilor Herculane întreprinse de
generalul Hamilton, după numirea sa, în 1736, ca guvernator al Banatului
ocupat de austrieci, cronicarul Nicolae Stoica de Haţeg notează că „între alte
lucrări de mirare ce să descoperea, mai vârtos [...] trupuri de trei persoane
împietrite, făr de mâna dreaptă şi fără capete, într-o baie boltită, uscată, tare
22
C. Petranu, op. cit., p. 87-88.
23
Ibidem.
24
Radu Florescu, Ion Miclea, Tezaure transilvane la Kunsthistoriches Museum din Viena,
Bucureşti, 1979, p. 16, 27 (n. 1), 29, 41, 57, 79 (n. 1), 82-83.
XIV  VIRGIL CÂNDEA

zidită, oamenii, lucrătorii le-au fost aflat”25. Curioasele descoperiri, statui

mutilate, au fost duse în Austria... „Unii zic că, trimiţându-le pre apă la Beci,
s-ar fi înecat, iar alţii zic că aceăle mumii, grupuri balsamite, ca nişte statuie,
la Vien – în Beci – spre înfrumuseţarea împărăteştii, crăeştii biblioteche
sunt”26. Şi, continuă cronicarul, la Băile Herculane „câte chipuri, statui
ale Venerei, Highii27, Hercules, dar inscripţii latineşti de-a romanilor s-au
dezgropat! Pietrile scrisă s-au zidit”. Este vorba de antichităţile transferate
în Colecţia imperială şi de inscripţiile romane descoperite în ţara noastră,
fixate şi azi pe pereţii interiori ai Bibliotecii Naţionale din Viena.
Bunuri importante au plecat peste hotare odată cu posesorii lor, care
părăseau ţara din diferite raţiuni. Movileştii au dus în Polonia bijuterii
(lanţuri, coliere, o coroană împodobită cu rubine şi perle etc.) şi obiecte
de argintărie de masă şi de interior (ceşti din argint aurit, pahare, cupe,
farfurii, tăvi, linguri de aur sau de sidef, montate în aur şi decorate cu pietre
preţioase etc.)28. Tot în Polonia a dus Ştefan Tomşa în refugiul său din
1564 bunuri foste ale lui Alexandru Lăpuşneanu (peste o sută de cupe din
argint aurit, 24 de tăvi din argint cu stema Moldovei, 24 de săbii din argint
şi aur, veselă etc.)29. În 1686, mitropolitul Dosoftei, silit de regele Ioan
Sobieski să părăsească Moldova, a dus în Polonia documentele şi tezaurul
Mitropoliei Sucevei, în care se aflau două mitre cu smaralde şi diamante,
un aer, cruci din aur, argint şi lemn, covoare scumpe etc. păstrate mult timp
în mănăstirea ortodoxă din Žolkva, lîngă Lvov (azi Nesterov, Ucraina).
Majoritatea au fost distruse într-un incendiu, în 184030.
Părăsind Turcia în 1710, Dimitrie Cantemir şi-a pierdut la Istanbul
nu numai palatele, dar şi manuscrisele, cărţile şi numeroase piese de artă.
Colecţiile şi biblioteca din Rusia au rămas acolo, în posesia urmaşilor,
după moartea lui, în 1723. Două manuscrise au ajuns, prin fiul său Antioh
Cantemir, în Apus: Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman (azi la
Houghton Library, Cambridge, Mass.)31 şi Descrierea Moldovei (dispărut).
Constantin Mavrocordat, domn în mai multe rânduri în Ţara Românească
şi Moldova, a amanetat o serie de cărţi din bogata bibliotecă a tatălui său,
25
Cronica Banatului (ed. Damaschin Mioc), Bucureşti, 1969, p. 169.
26
Ibidem.
27
Hygieia, zeiţa sănătăţii în mitologia greacă.
28
Corina Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România, Bucureşti, 1973, p. 22-23.
29
Ilie Corfus, Odoarele Movileştilor rămase în Polonia, în „Studii”, 25, 1972, nr. 1, p. 29-59.
30
Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuţi, 1927, p. 15; resturi din tezaur a
văzut I. Bianu la Lvov, în 1885 (cf. Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia făcută în vara anului 1885
de d-l I. Bianu, bibliotecarul Academiei, în „Analele Academiei Române”, s. II, Partea administrativă
şi dezbaterile, t. 8, 1885-1886, p. 24-28).
31
V. Cândea, Life Story of a Manuscript: Dimitrie Cantemir’s History of the Othoman Empire,
în „Revue des études sud-est européennes”, 23, 1985, nr. 4, p. 297-312.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XV

Nicolae vodă, negustorului englez Barker32. Nu se cunoaşte soarta unui

exemplar din Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie
dăruit de episcopul Ilarion generalului Kiseleff, la cererea acestuia33. O
tabletă cerată, cu data de 28 martie 167, descoperită la Roşia Montană în
1855 (în galeria minei „Sf. Ecaterina” de pe muntele Letea) şi păstrată
azi la Muzeul de Stat din Berlin, provine din colecţia Colegiului reformat
din Aiud, de unde nu putea fi înstrăinată pe cale legală34, ca şi cele două
diplome militare romane din 29 iunie 120 şi 21 iulie 164, descoperite la
1929 în castrul auxiliar de la Căşeiu (jud. Cluj) şi vândute de un particular
Muzeului Naţional din Roma în 195435. Regele Carol al II-lea a contribuit
şi el la înstrăinarea de bunuri din patrimoniul cultural al ţării. El a oferit
regelui Fārūq al Egiptului două lingouri de aur din anul 379, turnate într-un
atelier de campanie al împăratului Theodosius I şi descoperite, în 1934,
la Feldioara, aşadar proprietatea statului român36. Ele se păstrează azi în
Muzeul de Antichităţi din Cairo. Părăsind România după abdicarea de la 6
septembrie 1940, Regele a luat cu sine importante opere de artă pe care le-a
considerat drept bunuri personale. Este suficient să amintim că în colecţia
regală se aflau în 1936 nouă opere ale lui El Greco37. În Muzeul de Artă al
României au rămas azi numai trei: Sf. Martin călare, Închinarea păstorilor
şi Logodna Fecioarei; celelalte şase se află, azi, în străinătate38. Numărul
total al pânzelor datorate unor pictori celebri luate de Rege a fost de 41.
Pe lângă operele lui El Greco, se aflau în acest lot tablouri de mari maeştri
din secolele XV-XVIII, între care Caravaggio, Salvator Rosa, Andrea
Locatelli, Veronese, Frans Floris, Frans Franck, Van Dyck, Velasquez.
În testamentul său regele Carol I prevedea că întreaga galerie regală de
tablouri (214 pânze) va rămâne pentru totdeauna în ţară39.
32
Al. Papadopol-Callimachi, Dare de seamă despre scrierile lui Athanasie Comnen Ipsilanti,
în „Analele Academiei Române”, s. II, Memoriile Secţiunii Istorice, t. 2, 1881, p. 477.
33
Gh. Nicolăiasa, Cercetări de izvoade istorice din trecut, în „Revista Arhivelor”, 1924-1926,
nr. 1-3, p. 93, 99.
34
I.I. Russu, Inscripţiile Daciei Romane, seria I, vol. I, Bucureşti, 1975, p. 239.
35
Ibidem, p. 81, 135.
36
Octavian Iliescu, Sur le trésor de lingots romains d’or découvert à Feldioara (dép. de
Braşov), în „Revue des études sud-est européennes”, 26, 1988, nr. 1, p. 59-60.
37
M. Legendre, A. Hartmann, Domenico Theotocopouli dit El Greco, Paris, 1937, p. 502.
38
Sfînta Familie, Martiriul Sfîntului Sebastian (foste la Palatul Cotroceni), Portretul unui
canonic numit Diego Covarrubias, Despărţirea lui Iisus de Maria, Hristos purtînd crucea şi
Martiriul Sfîntului Mauriciu (foste la Castelul Peleş din Sinaia).
39
A se vedea, pentru clarificare, testamentul Regelui Carol I editat de N. Iorga (Pagini
loiale despre Regele Carol, Vălenii-de-Munte, 1914, p. 91-105), unde regele scrie: „Galeria mea
de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului mieu Bachelin, va
rămânea pentru totdeauna şi de-a întregul în Ţară, ca proprietate a Coroanei României”. Aşadar
galeria de tablouri, proprietate personală a regelui Carol I (ca şi domeniul Sinaia-Predeal cu
XVI  VIRGIL CÂNDEA

Împrejurări diverse explică alte înstrăinări. Cei care au vizitat castelul

familiei Hohenzollern din Sigmaringen, pe frumoasa vale a Dunării, au
putut constata în ce măsură renaşterea acestei străvechi reşedinţe de principi
germani a fost datorată faptului că un tânăr vlăstar al acestei familii a ajuns
în 1866 domnitor, iar în 1881 rege al României. Carol de Hohenzollern a
manifestat o permanentă preocupare pentru vatra sa din Sigmaringen. El
a reparat castelul, l-a mărit şi l-a înzestrat. Pentru Sala de arme a trimis
steaguri otomane cucerite de ostaşii români în Războiul de Independenţă
din 1877-1878. În Sala de vânătoare, multe trofee – urşi, mistreţi, cerbi,
capre negre – provin din Carpaţi. În Bibliotecă se află vechi manuscrise
româneşti, foarte valoroase pentru istoria culturii noastre40.
Majoritatea bunurilor culturale care au fost prezentate publicului
în Pavilionul românesc al Expoziţiei universale de la New York din
1939 au rămas în S.U.A. la izbucnirea celui de-al doilea război mondial.
Imposibilitatea readucerii lor în ţară le-a blocat în vama portului New York.
Astăzi, aceste piese de mare valoare se află în Muzeul Bisericii Ortodoxe
Române Sf. Maria din Cleveland41.
Mai trebuie observat că nu toate documentele, manuscrisele şi operele
de artă de provenienţă românească, aflate în colecţiile din ţările Mediteranei
Orientale, au ajuns acolo pe calea daniilor menţionate mai sus. De pildă,
portretul lui Constantin Brâncoveanu de la mănăstirea Sf. Ecaterina din
Muntele Sinai42, ori manuscrisele şi cărţile slavo-române şi româneşti de la
Ierusalim43 şi Muntele Athos care nu-şi justifică prezenţa acolo, deoarece
la Ierusalim nu se slujea în slavonă, iar pentru călugării greci din Athos
cărţile liturgice româneşti erau nefolositoare. Dar, începând chiar din 1832
când la Bucureşti şi Iaşi apare ideea secularizării averilor mănăstireşti,
administratorii străini ai acestor averi au trimis la aşezămintele din Orient
tot ce era obiect de valoare, odoare, manuscrise, cărţi vechi, îndeosebi
actele de închinare şi documentele diverse ale metoacelor. Păstrate cu grijă
castelul Peleş), nu a fost donată de rege statului, ci lăsată moştenire succesorilor săi dinastici,
cu obligaţia păstrării ei în perpetuitate în ţară. Despre Domeniile Coroanei, create prin legea
votată de Parlament la 5 iunie 1884, care erau proprietatea statului român (Palatul Regal din
Bucureşti, Palatul Cotroceni ş.a.), a se vedea Ioan Scurtu, Carol I, Bucureşti, 2001, p. 126-128
(n. ed.).
40
Iulian Ştefănescu, Cronografele româneşti de tip Danovici, în „Revista istorică română”,
9, 1939, p. 6, 25-26, 46; Emil Turdeanu, Cronograful românesc de la Sigmaringen (1679-1684), în
„Romanian Studies”, 2, 1973, p. 149-177; idem, La légende du prophète Jérémie en roumain, în
„Revue des Études Roumaines”, 15, 1975, p. 175-176.
41
Helen Cullinan, Un muzeu de artă folclorică românească în America, în „Sinteza”, 1982,
nr. 53, p. 81-89; Vasile Haţegan, Romanian Culture in America, Cleveland, Ohio, 1988, p. 108.
42
Marcu Beza, op. cit., p. 12.
43
Emil Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés
Roumaines, Leiden, 1985, p. 186, 200, 202-203.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XVII

ca eventuale titluri de proprietate care ar fi putut întemeia pretenţia de

recuperare a bunurilor secularizate, aceste documente au rămas mai bine
de un secol – cu rare excepţii – inaccesibile cercetătorilor români44.
În sfârşit, trebuie adăugate înstrăinările prin comerţul de cărţi rare şi
opere de artă. Au existat în România anticariate şi magazine specializate
în vânzări de asemenea bunuri exclusiv pe valută, încă din secolul al
XIX-lea şi până după al doilea război mondial. În cataloage ale unor
vechi colecţii din Rusia se dădea ca provenienţă a manuscriselor slavo-
române anticariatul fraţilor Şaraga din Iaşi. Dar chiar mai aproape de noi,
în anii ’50 ai secolului trecut, după cum arată Constantin Constantinescu
în cartea sa Mărturisirile unui colecţionar de artă (Buc., 1989, p. 30-38),
magazinele de vânzare în consignaţie din Bucureşti aveau ca regulă (afişată
pe pereţi): „Vânzările pe valută au prioritate”. Astfel au părăsit definitiv
ţara picturi, icoane, mobile vechi, piese de orfevrerie şi cărţi rare, adesea
sub ochii îndureraţi ai colecţionarilor autohtoni care nu puteau, fireşte, ţine
piept unor asemenea concurenţi.
Aşa cum notam mai sus, Nicolae Iorga scria în 1902 despre grija pe
care trebuie să o avem faţă de orice „document înstrăinat, pierdut poate,
mai pe urmă, în alte orânduiri de arhive”. Constatările cercetătorilor
anteriori şi ale noastre sunt, în privinţa condiţiilor de păstrare şi a şanselor
de valorificare a bunurilor culturale româneşti de peste hotare, foarte
variate. Ne impresionează, desigur, grija cu care sunt păstrate manuscrisele
româneşti din bibliotecile Bodleiana din Oxford, Bavareză din München,
Naţională din Viena, Naţională din Paris, Houghton din Cambridge (Mass.)
etc. sau operele create de artişti români aflate azi în marile colecţii din
Occident, ca Muzeul Victoria & Albert din Londra sau Centrul Pompidou
din Paris. Dar nu toate operele de peste hotare interesând cultura noastră
se bucură de aceleaşi condiţii de păstrare, unele fiind supuse deteriorării
sau chiar distrugerii. Despre o frescă din biserica Sf. Maria Muhliotissa
din Istanbul (unde epitrop a fost, între 1705 şi 1710, Dimitrie Cantemir),
reprezentând portrete de epocă ale unor ctitori români, Marcel Romanescu
scria în 1932: „Păstrătorii naivi ai acestei zugrăveli, vrând s-o ferească de
vătămarea vremii, au dat-o cu un fel de lac cu ulei, ba au şi dres-o pe
alocuri; iar biata frescă, nemaiputând să respire, îşi băşică umezeala, care
a cuprins treimea tabloului şi ameninţă să-l mănânce cu desăvârşire”45.
La 6 aprilie 1941, Biblioteca Naţională din Belgrad, distrusă de bombele
incendiare ale aviaţiei naziste, a pierdut, odată cu preţioasele colecţii
iugoslave, manuscrise slavo-române sau cuprinzând informaţii relative
44
V. Cândea, Mărturii inedite pentru o operă politică şi culturală de cinci veacuri: 20 000
documente româneşti la Athos, în „Magazin istoric”, 22, 1988, nr. 4, p. 6-8, 17.
45
Monumente româneşti la Stambul, în „Boabe de grâu”, 3, 1932, nr. 6, p. 236.
XVIII  VIRGIL CÂNDEA

la trecutul nostru46. Ceea ce mai rămăsese la Istanbul din Buġdan Saray

(reşedinţa capuchehaielor Moldovei) şi din biserica Sf. Nicolae a dispărut
în 1973, pentru a face loc unei construcţii moderne.
Preocupările pentru păstrarea integrităţii patrimoniului cultural naţional
prin împiedicarea exportului de creaţii artistice şi prin recuperarea bunurilor
înstrăinate pe căi ilicite sunt azi mereu mai intense în întreaga lume şi ele
sunt încurajate de UNESCO. Doctrina dreptului absolut de a reţine creaţii
artistice sau alte bunuri culturale însuşite fără just titlu şi de a achiziţiona
de pretutindeni asemenea opere, chiar dacă aceasta duce la sărăcirea unor
patrimonii naţionale, a fost totdeauna afirmată de statele dezvoltate, care
dispun de importante mijloace financiare şi de presiune. Împotriva acestei
atitudini se ridicase încă din antichitate istoricul grec Polybios, care afirma
că „cea mai frumoasă podoabă a unui oraş nu sunt bogăţiile furate din alte
părţi, ci virtutea şi cinstea de care dau dovadă locuitorii lui [...]. Romanii ar
fi făcut mai mult pentru bunul renume al patriei lor dacă ar fi lăsat la locul
lor operele de artă pe care le-au furat” (din Syracusa, în anii 212-211)47.
Este, de asemenea, cunoscută aspra judecată a lui Cicero împotriva fostului
pretor roman C. Licinius Verres, condamnat să plătească sicilienilor 45
de milioane de sesterţi pentru bogăţiile artistice şi monumentele publice
jefuite în timpul administraţiei sale din Sicilia, în anii 73-7048. Era vorba,
între altele, despre statuile din Messina, despre care oratorul afirma că erau
cele mai frumoase opere pe care le văzuse vreodată. La sfârşitul celui de
al treilea război punic, Scipio Africanul a cerut sicilienilor să întocmească
lista tuturor operelor de artă jefuite anterior de cartaginezi şi astfel
numeroase oraşe, între care Gela, Segeste şi Agrigent, şi-au redobândit
statuile înstrăinate.
Împăratul Carol cel Mare s-a ferit să spolieze Italia de bunuri culturale,
iar câteva secole mai târziu oameni de stat francezi ca Richelieu, Mazarin,
Colbert, Louvois sau regele Ludovic al XIV-lea „s-au păzit cu grijă să
răpească învinşilor monumentele care personificau amintirile lor naţionale,
meritele lor ştiinţifice, literare sau artistice”49. Iar pentru că atât trupele
Revoluţiei franceze cât şi ale lui Napoleon Bonaparte au transferat, mai cu
seamă din Belgia şi Italia, numeroase opere de artă, Congresul de la Viena
„a impus Franţei una din primele restituiri de mare anvergură înregistrate
46
D. Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa u Iugoslavij, XI-XVIII veka, Beograd, 1982, p.
207, 209, 211, ms. 226, 348, 576, 1233, 1266, R 403, R 500.
47
Polybios, Istorii (IX, 10), II, trad. Adelina Piatkowski, Bucureşti, 1988, p. 70-71.
48
Cicero, De signis, contra Verrem oratio IV, în Opere alese, I, trad. Gh. Guţu, Bucureşti,
1973, p. 155.
49
Eugène Muntz, Les annexions de collections d’art ou de bibliothèques, în „Revue d’histoire
diplomatique”, 1895, apud Louis-Jacques Rollet-Andriane, Les précédents, în „Museum”, 31, 1979,
nr. 1, p. 6.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIX

vreodată în istorie”50, deoarece, după cum arăta ministrul plenipotenţiar

englez Castlereagh, în practica războaielor asemenea bunuri „fuseseră
respectate de toţi cuceritorii moderni, fără excepţie, ele fiind ca inseparabile
de ţara cărora le aparţineau”51.
De la John Locke până la Georg-Friedrich von Martens, toţi teoreticienii
dreptului internaţional au afirmat că bunurile culturale nu pot fi înstrăinate
prin forţă, deoarece ele „sunt destinate să satisfacă nevoile permanente
ale ţării”52. Tratatele internaţionale de la Viena (1866, art. 18) şi Versailles
(1870, art. 245), Convenţia de la Haga (1907, art. 56), tratatele de la Saint-
Germain-en-Laye (1919, art. 191, 196), Neuilly-sur-Seine (1919, art. 126) şi
Trianon (1920, art. 175-177) au obligat ţările învinse ca, odată cu teritoriile
care intrau în componenţa altor state, să retrocedeze acestora şi bunurile
culturale sau arhivele însuşite fără just titlu de pe teritoriile respective53.
Este locul să menţionăm că Italia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia au
profitat de dispoziţiile tratatului de la Saint-Germain-en-Laye care obliga
Austria să restituie „toate actele, documentele, obiectele antice şi de artă
şi orice material ştiinţific şi bibliografic ridicate din teritoriile invadate”54,
chiar atunci când asemenea obiecte fuseseră însuşite cu mult timp înainte.
Astfel, Italiei i s-au restituit piese transferate încă din anul 1718. Tratatul
de pace de la Riga, din 18 martie 1921, a stipulat, de asemenea, principiul
restituirii integrale a bunurilor culturale răpite Poloniei după 1 ianuarie
1772, restituire opozabilă chiar terţilor detentori, adică celor care le
obţinuseră după transferul acestor bunuri din Polonia55. România însă,
cu toate stăruinţele depuse de cărturari conştienţi de importanţa naţională
a arhivelor şi bunurilor culturale revendicate (între care Nicolae Iorga şi
Coriolan Petranu), nu a reuşit să obţină restituirea lor.
Către sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi îndată după
încheierea ostilităţilor, o serie de documente internaţionale au prevăzut
restituirea obligatorie a bunurilor culturale jefuite din teritoriile ocupate.
Declaraţia Naţiunilor Unite din 5 ianuarie 1943, publicată simultan la
Londra, Moscova şi Washington, prevedea că cele 17 guverne semnatare
50
Ibidem.
51
H. Wheaton, Éléments de droit international, I, Leipzig, 1852, p. 15.
52
Johanes Kaspar Bluntschli, Droit international codifié, art. 650, no. 4, apud L.-J. Rollet-
Andriane, op. cit.
53
V. dispoziţiile din ultimele trei tratate, de care urma să beneficieze şi România pentru
recuperarea de arhive şi bunuri de patrimoniu, în Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului
român. Necunoaşterea ei internaţională. 1918. Documente interne şi externe, Bucureşti, 1986,
vol. IV, p. 352-353 (Saint-Germain-en-Laye), vol. V, p. 136 (Neuilly-sur-Seine) şi vol. VI,
p. 324-325 (Trianon).
54
Op. cit., IV, p. 352, art. 191.
55
Société des Nations. Recueil des traités, VI, nr. 1, Genève, 1921, p. 122-160.
XX  VIRGIL CÂNDEA

şi Comitetul Naţional Francez „îşi rezervau dreptul de a declara nul şi

neavenit orice transfer de bunuri, drepturi sau interese de orice natură care
se găsesc ori s-au găsit în teritoriile ocupate sau sub controlul direct ori
indirect al guvernelor cu care ele sunt în război sau care sunt ori au fost în
posesia persoanelor (inclusiv persoane juridice) cu reşedinţa pe teritoriile
în chestiune [...], indiferent că asemenea transferuri sau traficuri au avut
loc sub formă de jaf manifest, de tranzacţii în aparenţă legale, chiar dacă
amintitele transferuri sunt prezentate ca efectuate fără constrângere”56.
Tratatele de pace de la Paris (1947) au prevăzut şi ele reglementări în
acelaşi sens.
În ultimele decenii, fenomenul decolonizării şi formarea de noi
state independente a readus în actualitate problema reintegrării creaţiilor
spirituale înstrăinate în patrimoniile culturale de origine, potrivit
principiilor de echitate, respect reciproc şi cooperare care trebuie să stea la
baza relaţiilor internaţionale. Această acţiune a fost precedată de adoptarea,
sub auspiciile UNESCO, a Convenţiei pentru protecţia bunurilor culturale
în caz de conflict armat (Haga, 12 mai 1954). Ulterior, statele membre
ale UNESCO au adoptat o recomandare „privind măsurile de luat pentru
interzicerea şi împiedicarea exportului şi transferului ilegal de proprietate
al bunurilor culturale” (Paris, 19 noiembrie 1964). O convenţie cu acelaşi
obiect a fost adoptată şi de Conferinţa generală UNESCO la 14 noiembrie
1970. A fost, astfel, încurajată acţiunea de restituire a bunurilor culturale
către ţările de origine. Această problemă a devenit prioritară pe agenda
Consiliului Internaţional al Muzeelor, iar în 1987 Conferinţa generală a
UNESCO a creat un comitet interguvernamental compus din 20 de ţări
(între care şi România), având ca obiectiv studierea restituirii bunurilor
culturale către ţările spoliate şi, în acest scop, întocmirea unor inventare de
asemenea bunuri57.
Numărul special consacrat în 1979 de revista „Museum” (publicaţia
oficială a Consiliului Internaţional al Muzeelor) restituirii bunurilor
culturale este foarte încurajator în ce priveşte perspectivele acestei acţiuni,
deocamdată la începuturile ei. Articole şi luări de poziţii ale specialiştilor,
atât din ţări private pe diferite căi de bunurile lor culturale, cât şi din state
care deţin asemenea bunuri, demonstrează că, prin negocieri şi acorduri
între părţile interesate, iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor
devine realitate.
Se citează în acest sens atitudinea constructivă a Muzeului Australian
din Sydney care a restituit, în 1977, Muzeului Naţional şi Galeriei de Artă
56
„The Department of State Bulletin”, 8, 1943, p. 21-22.
57
Rendre à César, în „Arabies”, 1987, nr. 7-8, p. 66-67.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXI

din Papua Noua Guinee 17 opere de artă, iar în anul următor, cu prilejul
proclamării independenţei Insulelor Solomon, două valoroase sculpturi
către Muzeul Naţional al noului stat. De menţionat că Muzeul Australian nu
depinde de administraţia centrală a ţării, ci de aceea a statului New South
Wales, bucurându-se de o libertate deplină în ceea ce priveşte regimul
bunurilor pe care le posedă. În acelaşi timp, persoane particulare din
Australia au retrocedat spontan colecţiile lor provenind din diferite insule
din Melanezia58. Belgia a restituit de asemenea importante bunuri culturale
muzeelor din Zair, în virtutea unui acord bilateral. Este vorba de două sute
de opere de artă şi 892 obiecte etnografice; circa o mie de piese urmau a
fi transferate ulterior59. La fel a procedat Olanda care, în 1978, cu prilejul
bicentenarului Muzeului Pusat din Djakarta, a restituit Indoneziei o celebră
statuie reprezentându-l pe Buddha Prajnaparamita, iniţiativă continuată
prin alte transferuri60. Mai aproape de noi, în Grecia, au fost întreprinse
demersuri la nivel guvernamental pentru recuperarea frontonului sculptat
al Parthenonului (monument din secolul al V-lea î.e.n.), pe care în anul
1801 diplomatul britanic Thomas Bruce Elgin, cu încuviinţarea guvernului
otoman local, l-a desprins din celebrul monument. Operele pe care de peste
două secole amatorii de artă le admiră la British Museum în sala Elgin
Marbles nu sunt decât bunuri culturale din patrimoniul naţional grecesc,
înstrăinate printr-un act calificat chiar de compatrioţii contemporani ai
lordului drept vandalism.
În 1982, Sri Lanka a întreprins demersuri similare pentru a determina
Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Olanda, Germania şi S.U.A. să-i restituie
creaţii culturale achiziţionate în mod abuziv în trecut. Marii Britanii, de
pildă, i-a fost cerută retrocedarea celebrei statui a zeiţei Tara (Pattini Devi),
datând din secolul al X-lea61. Recent, Turcia a cerut Muzeului Metropolitan
din New York restituirea tezaurului regelui Cressus al Lydiei şi a reuşit
să obţină 7400 tăbliţe cu texte hittite descoperite de arheologi germani la
începutul secolului XX în săpăturile de la Bogazköy şi preluate de Muzeul
Pergamon din Berlin62.
58
James R. Specht, L’Australian Museum et le retour de leurs artefacts aux États insulaires
du Pacifique, în „Museum”, 31, 1979, nr. 1, p. 28-31.
59
Huguette Van Geluwe, L’apport de la Belgique au patrimoine culturel zaïrois, în „Museum”,
31, 1979, nr. 1, p. 32-37.
60
Peter H. Pott, Mohammad Amir Sutaarga, Retour d’objets culturels: arrangements conclus
ou en cours de conclusion (Pays Bas-Indonésie), în „Museum”, 31, 1979, nr. 1, p. 38-42.
61
Dumitru Constantin, Ştiri dintr-un an, în „Flacăra”, 1982, nr. 52, p. 28; despre operă,
transferată la British Museum încă din 1830, v. Ananda K. Coomaraswamy, History of Indian and
Indonesian Art, New Delhi, 1972, p. 167 şi fig. 300.
62
Cf. „România liberă”, 45, 1987, octombrie 24, nr. 13364, p. 6.
XXII  VIRGIL CÂNDEA

Şi în istoria noastră contemporană se cunosc restituiri de bunuri

culturale. În 1917, din iniţiativa Misiunii Militare Franceze în Grecia, a
fost readus în ţară un steag dăruit de Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu de
la Muntele Athos63. În 1937, un alt steag din 1664, de la Eustratie Dabija,
domnul Moldovei, a fost achiziţionat de guvernul român de la Muzeul
Istoric din Dresda64. Amândouă se află azi în colecţiile Muzeului Militar
Central din Bucureşti.
În 1981, mulţumită demersurilor întreprinse pe lângă un colecţionar
american originar din ţara noastră (Ovidiu Fenster, din New York), am
reuşit să aducem în colecţiile Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti
cel mai vechi manuscris cunoscut al poeziilor lui Vasile Alecsandri, un
album autograf alcătuit în 1850 şi dăruit de poet familiei Negri65. Ulterior,
acelaşi colecţionar ne-a remis şi preţioase documente George Enescu66. În
1982, anul centenarului naşterii lui Nicolae Titulescu, un fost colaborator
al acestuia, stabilit în Marea Britanie, Ion Hudişteanu, a dăruit Arhivelor
Ministerului Afacerilor Externe, tot prin intermediul nostru, peste o sută
de documente şi scrisori provenind de la marele diplomat român şi de la
personalităţi politice şi culturale din anturajul său. Pe aceeaşi cale, în 1985,
o importantă colecţie din cele mai vechi discuri de muzică românească,
imprimate în S.U.A. la începutul secolului trecut, a intrat în patrimoniul
cultural din ţară67.
Exemplele de mai sus dovedesc că operaţia delicată şi mult timp
considerată utopică a completării patrimoniilor culturale naţionale prin
recuperarea bunurilor înstrăinate are şanse să fie continuată şi amplificată.
Reuşita acestor acţiuni depinde, în primul rând, de capacitatea
cercetătorilor de a depista bunurile înstrăinate din patrimoniul naţional şi
de a stabili împrejurările în care au ajuns ele peste hotare. Este un capitol
al studiilor de istorie culturală menit să întregească imaginea despre
contribuţiile unui popor la tezaurul spiritual al umanităţii. Finalitatea lor
nu poate fi decât rareori recuperarea fizică a creaţiilor respective. Dar
identificarea acestor bunuri, procurarea de reproduceri care permit studierea
63
M. Beza, Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare,
Bucureşti, 1958, p. 302-303.
64
C.I. Karadja, Steagul românesc al lui Istratie Dabija Voievod, în „Academia Română”,
s. III, Memoriile Secţiunii Istorice, t. 19, 1937, p. 75-87.
65
V. Cândea, Cel mai vechi manuscris Alecsandri, în „România literară”, 14, 1981, nr. 41, p. 8;
idem, Un manuscris inedit al lui Vasile Alecsandri, în „Tribuna României”, 10, 1981, nr. 215, p. 7.
66
Idem, Documente George Enescu revenite în patrie, în „Tribuna României”, 14, 1985, nr.
289, p. 2.
67
Idem, O colecţie de vechi discuri româneşti din Statele Unite. Portretul unui colecţionar,
inginer Leon Russu, în „Tribuna României”, 14, 1985, nr. 301, p. 2.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIII

şi valorificarea lor oferă posibilitatea de a le reaşeza în cultura care le-a

creat, ignorându-le apoi, adesea, timp de secole. După cum depistarea de
izvoare străine despre un popor, pe lângă mai buna cunoaştere a istoriei
naţionale, îngăduie reconstituirea imaginii pe care a proiectat-o el, de-a
lungul timpurilor, în conştiinţa altor popoare. Asemenea cercetări sunt
azi mereu mai uşor de întreprins şi mai eficiente, datorită intensificării
relaţiilor ştiinţifice şi culturale internaţionale, perfecţionării instrumentelor
de evidenţă din arhive, biblioteci şi muzee şi a tehnicilor de reproducere a
documentelor, manuscriselor şi operelor de artă.
Este, aşadar, posibil de realizat în prezent o evidenţă centralizată a
patrimoniului cultural înstrăinat şi a izvoarelor externe privitoare la
trecutul românilor. Pentru realizarea ei, lucrarea de faţă este numai un
început experimental, care pune în lumină amploarea şi dificultăţile, dar,
deopotrivă, necesitatea şi avantajele unei asemenea evidenţe globale.
Criteriul principal pentru includerea pieselor în această lucrare a fost
legătura lor cu istoria şi cultura românilor.
Au fost repertoriate în primul rând documente interne, de la cele
emise de cancelariile domneşti medievale sau de autorităţile şi instituţiile
moderne, până la acte şi scrisori particulare de la emitenţi din ţară, indiferent
de naţionalitate, aşadar şi oameni politici, cărturari, negustori, militari sau
clerici străini, dar numai actele sau corespondenţa lor din perioada când
s-au aflat pe pământ românesc. Aşa, de exemplu, am reţinut corespondenţa
lui Dositei şi Hrisant Notara, patriarhii Ierusalimului, emisă din Bucureşti,
Târgovişte sau Iaşi, dar nu toată producţia epistolară a celor doi cărturari,
ci doar scrisori referitoare la realităţi româneşti.
Lucrarea noastră cuprinde, apoi, creaţii ale scriitorilor, artiştilor şi
meşterilor români (sau minoritari din România) aflătoare peste hotare. Intră
în această categorie construcţii, manuscrise literare, muzicale, ştiinţifice
şi de artă, cărţi vechi, hărţi, stampe, opere de artă, inclusiv operele de
patronat românesc ca, de exemplu, construcţiile ridicate sau reparate de
meşteri străini, dar din iniţiativa şi cu sprijinul material al unor donatori din
ţara noastră, sau cărţile scrise de autori străini, dar imprimate în străinătate
cu îndemn şi efort financiar românesc, cum rezultă din foile de titlu şi
epistolele dedicatorii. Ca şi în cazul documentelor, dintre creaţiile artiştilor
şi cărturarilor străini n-au fost reţinute decât cele realizate în perioadele în
care aceştia au trăit în România. Este cazul unor caligrafi şi miniaturişti ca
Ioan din Kratovo, Matei al Mirelor sau al pictorului genevez Jean Étienne
Liotard, dintre operele cărora nu figurează în această lucrare decât cele
alcătuite la noi, multe dintre ele la cererea unor beneficiari români. Potrivit
XXIV  VIRGIL CÂNDEA

aceluiaşi criteriu, n-am reţinut o serie de piese pe care unii autori le-au
asociat fără temei cu istoria culturii noastre ca, de exemplu, epitaful lui
Haralambie, arhimandritul mănăstirii Mahera din Cipru, datat din 1792,
când comanditarul broderiei nu se afla în Moldova68, sau icoana lui Iosif
Moldovalahul de la biserica Faneromeni din Nicosia (Cipru)69, a cărei
identitate românească nu e dovedită70 etc.
Prezenţa în lucrare a unor creaţii spirituale străine – manuscrise
sau cărţi, opere de artă sau piese muzeale diverse – se justifică, aşadar,
exclusiv prin relaţia lor cu cultura românească. Este cazul vechilor
manuscrise greceşti şi slave salvate în mănăstirile noastre după căderea
Peninsulei Balcanice sub dominaţia otomană, revenite în ţările de origine
sau ajunse în alte ţări în epoca modernă. Păstrarea lor timp de câteva secole
la noi, unde au fost citite, copiate, traduse şi adnotate, le conferă şi valoarea
de izvoare pentru istoria culturii româneşti. În aceeaşi situaţie sunt unele
manuscrise sau cărţi rare din biblioteca din Buda a regelui Matei Corvin,
care au luat calea Transilvaniei după ocuparea Ungariei de către otomani
(1526), ajungând târziu în colecţii străine, unele în secolul trecut71.
Antichităţile descoperite în ţara noastră, preistorice, greceşti sau
romane, ca şi specimenele geologice provenite de la noi şi înstrăinate
îşi justifică prezenţa atât ca bunuri de patrimoniu cât şi ca surse privind
trecutul sau pământul românesc.
A doua mare categorie de documente, manuscrise, opere de artă etc.
incluse în lucrare este formată din izvoare şi creaţii străine care au ca
obiect trecutul pământului şi poporului român sau cuprind şi informaţii
despre istoria, civilizaţia şi cultura românilor: documente (instrucţiuni
către ambasadori, rapoarte diplomatice şi militare, corespondenţă oficială
şi particulară), inscripţii, manuscrise şi cărţi (cronici, jurnale de călătorie,
lucrări ştiinţifice ori literare), atlase, hărţi, foi volante, creaţii artistice.
Limitele cronologice ale pieselor înregistrate diferă de la o categorie
la alta. Figurează în lucrare documente diplomatice sau militare, scrisori,
68
M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Cipru şi Muntele Sinai, în „Academia
Română”, s. III, Memoriile Secţiunii literare, t. 6, 1932, p. 212 şi Urme româneşti în Răsăritul
ortodox, ed. a 2-a, Bucureşti, 1937, p. 68 îl descrie, fără motivaţie, ca având legătură cu cultura
românească. A se vedea însă I.P. Tsiknopoulos, Ī iera vasilikī kai stauropegiakī monī tīs Yperagias
Theotokou tou Machaira, Nicosia, 1968, p. 200-201, 208 (inscripţia).
69
M. Beza, op. cit., p. 68-69, 80.
70
N. Iorga, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos, în „Academia Română”,
s. III, Memoriile Secţiunii istorice, t. 9, 1928, p. 27; Al. Alexianu, Cine este Iosif Moldovalahul,
fondatorul de la Phaneromene?, în Acest ev mediu românesc. Însemnări de iconografie şi artă veche
pământeană, Bucureşti, 1973, p. 199-202.
71
Zsigmond Jakó, Transilvania şi Corviniana, în Philobiblon transilvan, Bucureşti, 1977,
p. 72-92.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXV

manuscrise şi hărţi din epoca medievală până în secolul XX. Am repertoriat

şi cărţi româneşti apărute după 1830, limita acceptată de bibliografia
românească pentru tipăriturile noastre vechi72. În cazul cărţilor rare străine
ne-am oprit la anul 1800, dar au fost reţinute izvoare cartografice importante
până la primul război mondial.
Pe lângă operele lui Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuşi, Eustaţiu
Stoenescu, a căror prezenţă în colecţii străine a fost mai bine studiată, n-am
cuprins în lucrare, decât cu rare excepţii, picturi şi sculpturi de peste hotare
ale altor artişti români contemporani. Este şi cazul marelui număr de brevete
de invenţii şi standarde ale savanţilor şi cercetătorilor români omologate în
alte ţări, despre care nu am avut evidenţe de localizare suficiente, chiar
când, ca în cazul lui Traian Vuia, Gogu Constantinescu, Henri Coandă,
prezenţa lor în arhive străine este sigură73.
În lucrare figurează numai piese care au putut fi identificate şi
localizate cu precizie. Din nefericire, localizarea multor creaţii culturale
româneşti, înstrăinate de-a lungul secolelor, este imposibilă, ele nefiind
descrise în inventare sau studii. Este cazul unor bunuri culturale deosebit
de importante, pe care cercetări ulterioare sau hazardul descoperirilor le
vor da poate la iveală cândva, ca, de pildă: icoanele şi obiectele de argint
lăsate în 1662, prin testament, de Maria Radziwiłł (fiica lui Vasile Lupu)
Frăţiei ortodoxe din Vilnius, împreună cu suma de 600 000 de galbeni,
pentru ajutorarea tuturor mănăstirilor aparţinând acestei frăţii74; arhiva şi
tezaurul Mitropoliei Moldovei duse în Polonia de mitropolitul Dosoftei în
refugiul său din 1686 şi rămase acolo, despre care s-a amintit mai sus;
bibliotecile din Istanbul şi din Rusia ale lui Dimitrie Cantemir, a căror
varietate şi cuprins ne sunt sugerate de referinţele numeroase din scrierile
sale, biblioteci din care au rămas foarte rare urme75; manuscrisul operei lui
72
Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, I-IV, Bucureşti,
1903-1944. Este evident că în categoria cărţilor româneşti vechi (de peste un secol) şi rare intră
foarte multe din cele descrise în Gabriel Ştrempel (coord.), Bibliografia românească modernă
(1831-1918), I (A-C), II (D-K), III (L-Q), IV (R-Z), Bucureşti, 1984-1996.
73
Cf. Ion Iacovachi, Ion Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1988, p. 381-382.
Autorii dau lista a numeroase invenţii ale lui Vuia brevetate în Anglia, Australia, Belgia, Bulgaria,
Canada, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Iugoslavia, Olanda, Polonia, Spania, S.U.A., Suedia,
Turcia şi Ungaria, dar fără localizarea instituţiilor care deţin documentaţiile acestor brevete.
74
P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia, în „Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice”, 22, 1929, p. 12-13.
75
Ca de exemplu Biblia, Bucureşti, 1688, şi o copie a scrierii lui Miron Costin, De neamul
moldovenilor, păstrate, prima, la Biblioteca Naţională din Moscova, iar a doua, la Biblioteca
Naţională din Sankt-Peterburg (fostă „Saltîkov-Şcedrin”), cf. Ludovic Demény, Continuitate şi
erudiţie în „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor” şi „Iubite frate cetitorule”, în „Magazin
istoric”, 7, 1973, nr. 9, p. 38-42.
XXVI  VIRGIL CÂNDEA

D. Cantemir Descriptio Moldaviae, vândut la licitaţie la Leiden, în 1749,

şi dispărut apoi, probabil într-o colecţie particulară neidentificată76 etc.
Asemenea piese nu au fost incluse în lucrare.
În măsura posibilităţilor, ne-am străduit să localizăm o serie de piese
pentru care autorii descrierilor nu menţionează colecţiile deţinătoare.
Unii specialişti manifestă puţin interes pentru soarta documentelor,
manuscriselor, pieselor arheologice sau operelor de artă descoperite,
semnalate şi studiate, neindicând locurile unde sunt păstrate77, sau se
mulţumesc să le cerceteze după fotocopii sau lucrări mai vechi. Piese
importante referitoare la trecutul românilor, ca scutul cu harta litoralului
dobrogean din anii 230-250, descoperit la Dura-Europos în 1922-192378,
sau stela funerară a lui Tiberius Claudius Maximus (din prima jumătate
a secolului II) descoperită lângă Philippi în 1965, reprezentând scena
morţii lui Decebal, au fost localizate după investigaţii speciale, deoarece
în studiile publicate79 nu se specifică unde sunt ele păstrate în prezent.
Aceeaşi a fost situaţia Tetraevanghelului scris de Toader Diacul la Suceava,
în 1493 (azi la Biblioteca Pierpont Morgan din New York)80, manuscris
mult timp considerat dispărut, ca şi a altor piese nelocalizate în bibliografia
de specialitate. Numai regăsirea colecţiilor în care sunt azi păstrate unele
dintre aceste piese a permis includerea lor în lucrare. O atenţie deosebită
am acordat operelor de artă din colecţii particulare, care, prin vânzări,
daruri sau furturi, trec în permanenţă de la un posesor la altul (cum este
76
În Bibliotheca Exquissitissima Thomsiana, Lugduni Batavorum, 1749, catalogul bibliotecii
contelui Friedrich Thoms, posesorul manuscrisului, este menţionată, la p. 119, nr. 816, Historiae
Moldavicae partes tres auctore Demetrio Cantemir Hospodar Moldaviae, en veau, vândută la
licitaţia din 18 octombrie 1749.
77
N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir, în „Analele Academiei Române”, s. II,
Memoriile Secţiunii istorice, t. 36, 1913-1914, p. 899, mărturiseşte despre un document din secolul
al XVIII-lea privind ajutoare româneşti către mănăstirea grecească Theoskepastou: „Nu-mi aduc
aminte de locul unde am găsit dania”. Marele cărturar a publicat în E. de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, XIV, 1-3, Bucureşti, 1915-1917, 1936, numeroase documente
provenind din arhive ecleziastice orientale cu indicaţiile vagi: „Copii moderne de documente greceşti
în Biblioteca Academiei Române”; „Copii ale d-lui Manuil Gedeon”; „Notiţe greceşti moderne” etc.
Aceste copii făcute de cunoscutul învăţat din Istanbul (mult timp arhivarul Patriarhiei ecumenice), la
cererea Academiei Române, sunt de negăsit în biblioteca acestei instituţii, aşadar n-am putut stabili
dacă M. Gedeon notase sau nu locul de păstrare al documentelor respective. Ele n-au fost introduse
în lucrare decât dacă localizarea a putut fi stabilită după alte surse.
78
Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Paris, 1926, p. 323-337; Izvoare
privind istoria României, I, Bucureşti, 1964, p. 724-727.
79
M. Speidel, The Captor of Decebalus. A New Inscription of Philippi, în „The Journal of
Roman Studies”, 60, 1970, p. 142-153; Maria Alexandrescu-Vianu, Le relief de la stèle du Captor
Decebali, în „Revue des études sud-est européennes”, 13, 1975, nr. 4, p. 595-611.
80
V. Cândea, Comori de artă românească din timpul lui Ştefan cel Mare la Pierpont Morgan
Library din New York, în „Magazin istoric”, 20, 1986, nr. 1, p. 20-22.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXVII

cazul creaţiilor lui Constantin Brâncuşi81), cu preocuparea de a le stabili

localizarea cea mai recentă.
De asemenea, a fost necesară localizarea actuală a unor colecţii din
Europa şi Orientul Apropiat, deplasate în cursul ultimului secol din cauza
conflictelor militare şi cedărilor de teritorii. Astfel, vechile documente
moldovene şi muntene privitoare la relaţiile româno-polone din secolele
XIV-XVI, păstrate până după primul război mondial la Arhivele Ministerului
de Externe din Moscova, au fost retrocedate de U.R.S.S. Poloniei încă
din 1924 şi se află azi la Arhiva Centrală a Actelor Vechi din Varşovia82.
Manuscrisele româneşti de la Ossolineum, cunoscutul aşezământ polonez
de cultură din Lvov (Ucraina), au fost de câteva decenii transferate,
împreună cu instituţia însăşi, la Wroclaw, în Polonia83. Documentele privind
istoria Transilvaniei în secolele XIII-XVI păstrate, până la al doilea război
mondial, în Arhivele de Stat din Königsberg (Kaliningrad, Rusia) au fost
transferate în R.F. Germania, mai întâi la Göttingen, apoi la Arhiva Secretă
de Stat a Patrimoniului Cultural Prusian din Berlin-Dahlem84. Manuscrisele
greceşti (multe provenind din România) din biblioteca metocului Sfântului
Mormânt de la Istanbul sunt acum la Atena, într-un fond special în curs
de reorganizare prin grija Bibliotecii Naţionale a Greciei. Alte deplasări
de fonduri de manuscrise au avut loc în ultimele decenii în Turcia. Astfel,
manuscrisele de la Societatea Literară Greacă din Istanbul sunt păstrate
azi la Societatea Turcă de Istorie din Ankara, codicii mănăstirii Sumela
de lângă Trebizonda, la Muzeul Arheologic tot din Ankara, biblioteca
învăţatului Dimitrie M. Sarros a fost transferată de la Istanbul la Atena etc.85
81
A se compara, în referinţele acestei lucrări, localizările din Carola Giedion Welcker,
Constantin Brancusi, Basel-Stuttgart, 1958, cu cele din Sidney Geist, Brancusi. A Study of the
Sculpture, New York, 1983, p. 249-278, sau din monografiile altor autori, ca Petru Comarnescu,
Barbu Brezianu, Dan Grigorescu, Ionel Jianu.
82
Despre acest transfer informase M. Costăchescu, Documentele moldoveneşti înainte de
Ştefan cel Mare, II, Iaşi, 1932, p. 817; cu toate acestea, în Documenta Romaniae Historica, seria
D, Relaţii între Ţările Române, I, Bucureşti, 1977, p. 127, 187, pentru asemenea documente se dă
referinţa: „în [anul...] se afla la Arh. Imper. Moscova”.
83
Documentele şi manuscrisele din Wojciech Katrzýnski, Catalogus manuscriptorum
Bibliothecae Ossoliniane Leopoliensis, I-III, Lvov, 1881-1898, se regăsesc, cu excepţia puţinelor
pierderi, la Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisow Biblioteki Zakladu Narodowego im.
Ossolinskich we Wroclawiu, I-VI, Wroclaw, 1948-1979, cu aceleaşi cote.
84
Cf. Costin Feneşan, Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste hotare, 1980 (I) R.F.
Germania, în „Revista Arhivelor”, 1981, nr. 3, p. 373; în Documenta Romaniae Historica, seria D,
vol. I, Bucureşti, 1977, p. 4, 17, 79, asemenea documente sunt localizate la „Arhivele de Stat din
Koenigsberg (azi Kaliningrad)”.
85
Pentru deplasări de fonduri care cuprind şi manuscrise de provenienţă românească, v.
Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs, 2e édition,
Paris, 1958, p. 114-115, 226.
XXVIII  VIRGIL CÂNDEA

Asemenea deplasări, frecvente şi pentru fonduri sau piese din alte ţări, sunt
însoţite în lucrarea de faţă de indicaţia: fost.
Piesele (în majoritatea lor manuscrise) în mod sigur distruse sau
poate numai deplasate în colecţii neidentificate au fost totuşi semnalate
în cazurile când, din bibliografie, li s-au putut întocmi descrierile şi stabili
ultima localizare, punct de plecare pentru viitoare depistări. Procedeul
se justifică prin faptul că despre asemenea piese se păstrează suficiente
informaţii pentru a li se determina atât identitatea (autorul, cuprinsul), cât şi
rosturile în răspândirea culturii româneşti în lume sau în relaţiile românilor
cu alte popoare (circulaţia, ultimul deţinător). Ne referim la manuscrisele
foste la Biblioteca Naţională din Belgrad, pierdute în bombardamentul
din 6 aprilie 1941 amintit mai sus, cele din biblioteca Şcolii evanghelice
din Izmir, distruse în incendiul din 1 septembrie 192286, alte manuscrise
cunoscute cercetătorilor noştri, dar dispărute în cursul celui de-al doilea
război mondial87, epitrahilul de la Alexandru cel Bun cu portretul
donatorului şi al doamnei sale Marina88, păstrat cândva la Muzeul Ermitaj
din St. Peterburg, cunoscut azi numai prin fotografii89 etc. Piesele în aceste
situaţii au fost marcate cu asterisc; pentru cele sigur distruse s-au menţionat
şi împrejurările dispariţiei.
Au fost lăsate în mod deliberat deoparte numeroase documente şi
manuscrise (româneşti sau străine) descoperite în ultimii ani, ale căror
descrieri nu au fost încă – sau au fost doar sumar – publicate. Este vorba
îndeosebi de izvoarele din arhive şi biblioteci străine, păstrate în reproduceri
microfilmate sau fotocopiate la Arhivele Statului din Bucureşti. Ele au
fost incluse în lucrare numai dacă în bibliografia folosită (cărţi, articole,
rapoarte din „Revista Arhivelor” – rubrica Cercetări în arhive de peste
hotare) am aflat suficiente elemente de descriere90.
În sfârşit, nu figurează în lucrare bunurile culturale (picturi, sculpturi,
tapiserii, cărţi vechi etc.) păstrate în oficiile diplomatice româneşti, deoarece
asemenea piese fac parte din patrimoniul naţional. Au fost incluse însă
lăcaşurile de cult, proprietăţi ale comunităţilor româneşti de peste hotare şi
bunurile lor culturale, adesea de valoare deosebită.
86
Ibidem, p. 216, nr. 778.
87
De exemplu, cele din bibliotecile unor foste mănăstiri din Republica Moldova: Căpriana,
Condrea, Hîncu, Săhărani, Suruceni.
88
A se vedea la http://www.putna.ro/Epitrahil-s3-ss1-c6-cc8.php ilustraţii ale unor veşminte
asemănătoare (n. ed.).
89
Ana-Maria Muzicescu, Broderia medievală românească, Bucureşti, 1969, p. 29, nr. 7 şi
fig. 10-12.
90
Aşadar, Ghidul microfilmelor. Documente din arhivele străine, I-III + Supliment, vol.
I-II, Bucureşti, D.G.A.S., 1978-1979, 1983, nu a fost folosit ca izvor bibliografic, datele sumare
nepermiţând descrierea documentelor şi manuscriselor.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIX

Împrejurări obiective explică unele limite ale lucrării. Ea nu are

pretenţia de a cuprinde toate creaţiile culturale româneşti risipite în lume
sau izvoarele străine privind istoria noastră, ci numai o parte însemnată
din cele depistate până acum, şi anume acelea despre care, în cursul unei
îndelungate perioade de elaborare, am avut informaţii suficiente pentru
a le descrie potrivit metodologiei adoptate. Sistematizarea şi catalogarea
pieselor păstrate în arhive, biblioteci şi colecţii din diferite părţi ale lumii nu
este încheiată. Aceasta explică de ce, pentru unele ţări, îndeosebi din Europa
estică şi Orientul Apropiat, în care numărul de documente, manuscrise
şi bunuri culturale româneşti este în mod sigur foarte mare, informaţiile
noastre sunt relativ sărace sau reduse la cataloage, repertorii şi semnalări
vechi, uneori de peste un secol, a căror corespondenţă cu realităţile de azi
n-a putut fi totdeauna verificată. După cum era de aşteptat pentru ariile de
cultură în care românii au fost atât de activi timp de secole, lucrări recente
semnalează numeroase prezenţe româneşti (documente, opere de artă, cărţi
vechi) în arhivele, bibliotecile şi tezaurele aşezămintelor religioase din
Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat. Concludentă în acest sens este
deschiderea cu doar câţiva ani în urmă a fondurilor de documente româneşti
aflate în arhivele de la Muntele Athos, inaccesibile după secularizarea
domeniilor închinate, din 1863. Mii de hrisoave şi acte din Ţările Române
aşteaptă să fie clasate, transcrise, publicate pentru a putea fi incluse într-un
viitor corpus, oferind astfel o imagine mai amplă şi mai adevărată despre
răspândirea binefacerilor româneşti în Răsăritul ortodox91. Dar şi biblioteci
moderne rezervă surprize pentru viitor. Un singur exemplu: la Stuttgart,
Biblioteca Landului Württemberg dispune de importante colecţii de hărţi,
stampe, reprezentând şi Ţările Române, oraşele, portrete ale domnitorilor
români. Lipsa de cataloage face însă orientarea în aceste fonduri foarte
laborioasă92.
Mai trebuie menţionat că izvoarele folosite în prezentarea pieselor
înregistrate variază după acribia, metodele de lucru, informaţiile disponibile
fiecărui autor. Descrierile folosite, uneori incomplete sau chiar eronate, au
91
D. Năstase, Les documents roumains des archives du couvent athonite de Simonopétra.
Présentation préliminaire, în „Symmeikta”, 5, 1983, p. 373-389, semnalează circa 1 600 documente
(dintre care 808 originale, în rest, copii şi traduceri) dintre anii 1433 şi 1848, descrise apoi în
D. Năstase – F. Marinescu, Les actes roumains de Simonopétra (Mont Athos). Catalogue sommaire,
în „Symmeikta”, 7, 1987, p. 275-420. Documente româneşti (circa 5 300) din alte arhive athonite
(Cutlumuş, Dionisiu, Iviron, Protaton, Xeropotamu) a semnalat Florin Marinescu, Ta roumanika
eggrapha tou Agiou Orous, în „Tetradia ergasias”, 11, 1987, p. 214-222.
92
În aceeaşi situaţie este fondul Stavrachi Aristarchi (demnitar patriarhal şi învăţat grec din
Constantinopol, 1836-1925), păstrat la Biblioteca Apostolica Vaticana, fond în curs de catalogare,
cuprinzînd şi documente interesând istoria românilor.
XXX  VIRGIL CÂNDEA

influenţat, aşadar, şi descrierile noastre. Supărătoare inconsecvenţe apar

îndeosebi în notarea numelor colecţiilor, a fondurilor, cotelor sau numerelor
de inventar. În imposibilitatea corectării, completării, unificării lor, ele au
fost reproduse aidoma, în speranţa că pot oferi totuşi elemente de orientare
pentru identificarea pieselor.
Procesul elaborării evidenţiază, la rândul lui, o parte din dificultăţile
pe care le-am întâmpinat, căutând să le înlăturăm prin continui reveniri
asupra unor fonduri şi piese, lucrări, cataloage şi corpuri de documente, cu
preocuparea completării şi uniformizării descrierilor.
Lucrarea a fost întocmită în câteva etape, în decurs de aproape trei
decenii, între 1960 şi 1989. Numărul relativ important de referinţe la bunuri
culturale româneşti înstrăinate, recoltată din simplă curiozitate până în
1960, ne-a permis constituirea unui prim repertoriu de Piese ale culturii
româneşti peste hotare, publicat în 1963 – în trei volume, multiplicate
la rotaprint după versiunea dactilografiată – de Ministerul Afacerilor
Externe, pentru uzul oficiilor noastre diplomatice. El cuprinde descrierea
individuală sau colectivă a 62 513 piese aflate în 229 de localităţi din 28
de ţări. Deşi incomplet faţă de forma actuală a lucrării, acest repertoriu93 a
împlinit timp de 25 de ani funcţiunea documentară căreia îi era destinat. Cu
toate că nu a fost citat (repertoriul a circulat fără numele autorului), el a fost
folosit în articole şi studii, o carte şi un serial documentar de televiziune. A
servit, de asemenea, şi ca bază pentru organizarea a două expoziţii de creaţii
culturale româneşti din colecţii străine readuse temporar în ţară94, precum
şi pentru cele patru volume de Prezenţe culturale româneşti în străinătate,
publicate în colaborare cu Constantin Simionescu, menţionate mai sus95.
După 1963, lucrarea a continuat să se amplifice prin acumularea de
noi informaţii despre izvoarele externe ale istoriei naţionale şi, mai ales,
prin cristalizarea unei viziuni mai exacte despre patrimoniul cultural
românesc înstrăinat. Călătorii de documentare şi cercetări în Orientul
Apropiat, Europa Occidentală, de sud-est şi în S.U.A. ne-au întărit, prin
neaşteptate descoperiri, în convingerea mai veche despre amploarea ariei
de răspândire a creaţiilor româneşti, numărul mare şi valoarea lor deosebită.
93
Repertoriul general al bunurilor culturale externe ale poporului român, Bucureşti,
Ministerul Afacerilor Externe, 1963, XXVIII + 453 p.
94
În 1980, cu prilejul celui de-al XV-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice, la Muzeul
de Istorie a R.S. România a fost vernisată prima expoziţie de acest fel, cu piese din patrimoniul
românesc păstrate în colecţii austriece. În 1982, o expoziţie similară, cuprinzând piese din Marea
Britanie, a fost găzduită de Muzeul Naţional de Artă (Documente privind istoria României din
colecţii britanice. [Catalogul expoziţiei]. Aprilie-Iunie 1982, Bucureşti, 1982).
95
Vezi mai sus, nota 12 şi vol. Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa,
R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Bucureşti, 1984.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXI

Letopiseţul Ţării Româneşti, 1292-166496, Divanul lui Dimitrie Cantemir

în traducere arabă97 şi alte opere româneşti păstrate în biblioteci din Liban
şi Siria puţin sau deloc cercetate de cărturari de la noi; toate tipăriturile în
greacă şi arabă din secolele XVII-XIX de la Iaşi, Bucureşti, Târgovişte şi
Snagov aflate în biblioteci exotice, în Arta, Ianina, mănăstirea Sf. Ioan din
Šuwayr (Liban) sau a Patriarhiei Ortodoxe din Damasc98; un act de danie
din 1240 pentru mănăstirea de la Cârţa, în original la Dijon şi în copie la
vechea abaţie cisterciană de la Nuits-Saint-Georges (Franţa)99; manuscrisul
definitiv al Istoriei Imperiului Otoman, acela care a servit traducerii
şi publicării operei cantemiriene în Occident, descoperit la Biblioteca
Houghton (Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts)100;
Tetraevanghelul doamnei Maria a lui Ştefan cel Mare, scris la Suceava în
1493, semnalat de Simion Florea Marian în 1900 şi dispărut, apoi regăsit,
împreună cu o somptuoasă Psaltire cu tâlc din aceeaşi vreme, la Biblioteca
Pierpont Morgan din New York101; portretul necunoscut al lui Vlad Ţepeş
într-un manuscris de la începutul secolului XVII din Biblioteca Landului
Württemberg din Stuttgart102; revelaţia imensului depozit de documente
româneşti medievale şi moderne din mănăstirile Muntelui Athos103. Am
constatat de visu locul important ocupat de creaţiile româneşti, nu numai
artistice (Nicolae Grigorescu la Agen, Constantin Brâncuşi în colecţii din
96
Vezi Virgil Cândea, Letopiseţul Ţării Româneşti (1292-1664) în versiunea arabă a lui
Macarie Zaim, în „Studii”, 23, 1970, p. 673-692, şi Ioana Feodorov, La chronique de Valachie
(1292-1664). Texte arabe du Patriarche Macaire Za’im (Tawarikh wa ‘akhbar mukhtasira ‘an
afandiyyat al-‘Aflakh). Introduction, édition du texte arabe et traduction française, în „Mélanges de
l’Université Saint-Joseph”, Beirut, Liban, 1995, 52, 1991-1992, p. 3-71.
97
Acest text, a cărui paternitate reală a fost stabilită de Virgil Cândea în 1970, a fost pus
în valoare recent într-o ediţie bilingvă premiată de Academia Română: Dimitrie Cantemir,
The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The Sinful World (Ṣalāḥ al-ḥakīm wa-fasād
al-‛ālam al-ḏamīm), Arabic Edition, English Translation, Editor’s Note, Notes And Indices by Ioana
Feodorov, Introductions and Comments by Virgil Cândea, Romanian Academy Publishing House,
Bucharest, 2006, 400 pp.+23 plates (n. ed.).
98
V. Cândea, Cultura românească în Orientul Apropiat, în „România literară”, 20, 1987,
noiembrie 19, nr. 47, p. 24.
99
V. Cândea, interviu în „Tribuna României”, 12, 1983, iulie 15, nr. 248, p. 11 (şi reproducerea
pentru prima oară publicată a documentului din Arhivele Municipale din Dijon, Fondul Cîteaux,
11 H 27).
100
Vezi mai sus, nota 31.
101
Vezi mai sus, nota 80.
102
V. Cândea, Vlad Ţepeş – portret necunoscut la Stuttgart, în „Magazin istoric”, 22,1988,
nr. 2, p. 10-11.
103
Vezi mai sus notele 44, 91 şi articolul nostru La Muntele Athos: un uriaş tezaur de
documente privitoare la istoria românilor, în „România literară”, 20, 1987, august 27, nr. 35, p.
19. Existenţa acestor fonduri fusese în ultimele două decenii semnalată de cercetători ai arhivelor
athonite (menţionaţi de P.Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Pays Roumains, Roma, 1987).
XXXII  VIRGIL CÂNDEA

Paris, Veneţia, New York), dar şi de tehnologie (de la moara cu făcaie din
Muzeul Tehnic de la München până la prototipurile invenţiilor româneşti în
domeniul aviaţiei datorate lui Traian Vuia, Gheorghe Botezat, Henri Coandă,
expuse la muzeele aeronautice din Bourget şi Washington)104. Toate acestea
au furnizat suficiente argumente privind necesitatea ca, prin repertorierea
acestor opere risipite pe atâtea meridiane, să se ofere iubitorilor culturii şi
civilizaţiei româneşti un instrument de informare nou privind locul acestei
culturi şi al acestei civilizaţii în lume. Aceasta a încurajat ideea unei noi
redactări – mai sistematice şi mai complete – a Repertoriului din 1963.
Această întreprindere era – pentru un singur om – temerară şi,
probabil, puţini se vor încumeta să o repete, la noi sau în alte ţări, fără
logistica salutară a băncilor de date, computerelor, procesoarelor de text
şi fără colective de arhivişti, bibliografi, muzeografi calificaţi. Ea a cerut
alţi zece ani de lucru stăruitor pentru detectarea pieselor din străinătate
interesând trecutul românilor şi prezenţa creaţiilor româneşti în lume. O
perioadă de renunţare deliberată la alte manifestări publicistice, atât de
confortabile şi ispititoare totuşi pentru posesorul unei asemenea informaţii
despre valori culturale inedite, documente necunoscute, căutate de toate
revistele şi reuniunile ştiinţifice de la noi. În tot acest timp, prioritară a
fost ducerea lucrării la un stadiu publicabil. Puţini specialişti, parcurgând
bibliografia ei, pot aprecia câte eforturi a cerut lectura numeroaselor
cataloage de manuscrise, corpuri de documente, inventare de muzee, lucrări
de specialitate, pentru constituirea documentaţiei de bază şi, după aceea,
sistematizarea acestui noian de informaţii în geografia contemporană a
arhivelor, bibliotecilor, muzeelor şi colecţiilor particulare din lume, cu
preocuparea statornică de a actualiza localizările, de a evita vechi erori, de
a da indicaţii cât mai precise.

Cartea de faţă este datorată în mare măsură celor care i-au înţeles
însemnătatea şi i-au acordat sprijinul neprecupeţit, instituţii şi cărturari din
ţară şi de peste hotare.
Apelul fără limite la documentaţie n-ar fi fost posibil şi eficient
fără concursul permanent şi larg al Bibliotecii Academiei Române şi în
primul rând al lui Gabriel Ştrempel – vechi coleg din anii de ucenicie în
cercetare –, care ne-a oferit toate facilităţile necesare (acces la colecţii,
împrumuturi pe termen lung, reproduceri). Biblioteca Naţională, Biblioteca
Centrală a Universităţii Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
ne-au acordat acelaşi sprijin, pentru care le exprimăm aprecierea noastră.
104
Creaţii menţionate în lucrare, în capitolele respective – ţări, oraşe şi colecţii.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXIII

După cum am arătat mai sus, nu am inclus exhaustiv în lucrare tezaurul de

manuscrise şi documente păstrate în microfilme şi fotocopii la Arhivele
Statului din Bucureşti, dar l-am citat ori de câte ori el a stat la baza
bibliografiei folosite. Aşadar, acest bogat fond, a cărui repertoriere metodică
poate dubla, într-o zi, volumul lucrării noastre, se cuvine cu recunoştinţă
menţionat aici. Recolta neaşteptată de informaţii privind creaţiile româneşti
din colecţiile americane şi descoperiri importante ne-au fost îngăduite
mulţumită stagiului de cercetări oferit în 1984, la Washington, de Centrul
Wilson (Smithsonian Institution). Pentru investigaţii în arhive, biblioteci
şi colecţii din Orientul Apropiat, am primit sprijinul Muzeului Nicolas
Ibrahim Sursock din Beirut, prin conservatorul său Camille Aboussouan
şi al Patriarhiei de Antiohia (Damasc) prin întâistătătorul ei, P.F. Patriarh
Ignatios Hazim. Tuturor le exprimăm şi aici recunoştinţa noastră.
În tot timpul redactării am folosit informaţii, sugestii, corectări, oferite
cu o bunăvoinţă pentru care ţinem să le mulţumim şi aici, din partea a
numeroşi cercetători din ţară şi străinătate.
Interesului manifestat pentru lucrare îi datorăm contribuţiile unui
vechi prieten şi distins cercetător al relaţiilor greco-române, dr. Leandros
Vranoussis (Atena) (d. 1993), la capitolele privind Grecia, Albania şi Turcia
(referinţe, bibliografie, cărţi şi fotocopii de lucrări rare); la rugămintea
noastră, domnia-sa a şi revizuit părţile sus-menţionate din carte. Dr. Max
Demeter-Peyfuss (Viena) a arătat aceeaşi preocupare pentru capitolul
Austria. Preţioase informaţii despre bunuri culturale româneşti sau izvoare
privind istoria românilor aflate în ţările lor ne-au dat de asemenea dr. Tiberiu
Lichtfuss (Innsbruck), dr. Dumitru Năstase şi Florin Marinescu (Atena),
prof. univ. Luisa Valmarin şi dr. Antonio Latanza (Roma). Regretata Sirarpie
Der-Nersessian (Paris) (d. 5 iulie 1989) şi dr. Sylvia Agémian (Beirut) ne-
au semnalat piese armene de interes românesc din Austria, fosta U.R.S.S.
şi Italia şi ne-au tradus textele din armeana clasică (krapar).
Contribuţii, fireşte, mai numeroase am primit din partea colegilor
din ţară informaţi, prin cercetările lor, despre bunuri culturale româneşti
înstrăinate sau izvoare externe privind istoria României. Dintre aceştia
se cuvine să-l menţionăm, în primul rând, pe colegul Nicolae Stoicescu
(d. 1999), care ne-a semnalat un număr important de piese (în cea mai mare
parte documente), împreună cu referinţele bibliografice necesare descrierii
lor, rezultate din parcurgerea de cărţi şi reviste de istorie româneşti şi
străine, îndeosebi din anii 1963-1980.
Dintre bogatele biblioteci particulare din Bucureşti la care am făcut
permanent apel, pentru variate informaţii, totdeauna cu prietenesc concurs,
o menţionăm pe aceea, uriaşă, a lui Dan Berindei.
XXXIV  VIRGIL CÂNDEA

Exprimăm recunoştinţa noastră îndeosebi colegilor menţionaţi la rubrica

Referinţe (Ref.) pentru piese descoperite de ei şi pe care au avut bunăvoinţa să
ni le comunice înainte de a le valorifica prin publicare: Paul Cernovodeanu
(d. 6 sept. 2006) pentru tot ce ne-a semnalat despre descoperirile sale în
Marea Britanie şi fosta U.R.S.S., Andrei Pippidi pentru informaţii din
arhive şi biblioteci britanice, Elena Siupiur şi Ştefan Godorogea pentru
confirmarea şi amplificarea informaţiilor noastre despre piese culturale
româneşti din Bulgaria, Pr. Paul Mihail (d. 12 oct. 1994) şi Zamfira
Mihail pentru creaţii româneşti din lumea slavă, Madeleine Karakaşian,
care ne-a asistat în detectarea surselor de limbă armeană, Costin Feneşan,
prezent în această carte pentru tot ce priveşte sursele maghiare privitoare
la istoria românilor, Ludovic Deményi pentru informaţii despre cărţi
vechi româneşti în arhive ruseşti şi Sebastian Barbu-Bucur care ne-a
comunicat lista de manuscrise muzicale româneşti de la Muntele Athos,
consemnate în lucrări proprii inedite încă. Gelcu Maksutovici a revăzut
capitolul Albania, completând o serie de referinţe, Silviu Anuichi a parcurs
capitolul Iugoslavia într-o formă intermediară, aducându-i îmbunătăţiri,
iar Constantin Rezachevici ne-a ajutat la localizarea unor piese din arhive
şi biblioteci poloneze strămutate în cursul ultimului război mondial.
Profesorul Damian P. Bogdan (d. 14 aug. 2003) şi regretaţii Ion-Radu
Mircea (d. 1 feb. 1991), pentru manuscrise slave, şi Mihail Guboglu
(d. mai 1989), pentru manuscrise otomane, ne-au dat de asemenea un
preţios concurs.
În referatele asupra cărţii, prof. univ. Ştefan Ştefănescu, prof. univ.
Răzvan Theodorescu şi dr. Gabriel Ştrempel ne-au făcut preţioase sugestii.
Ţinând seama de cantitatea informaţiilor prelucrate, între depistarea
unei piese şi includerea ei în carte, potrivit metodologiei adoptate, există
un volum de operaţii uriaş care cere perseverenţă, apeluri frecvente
la variate lucrări de istorie, istorie literară şi de artă sau de geografie,
atenţie concentrată pentru unificarea, comasarea şi clasarea descrierilor,
sistematizarea cronologică a referinţelor, eliminarea paralelismelor,
întocmirea corectă a aparatului auxiliar, operaţii la care am fost asistaţi
pentru cea mai mare parte a lucrării de Monica Breazu, cu pacienţă de
benedictin şi cu competenţa pe care i-o confereau activitatea în domeniul
ordonării şi protecţiei patrimoniului cultural naţional şi dragostea pentru
cultura românească. Împrejurări independente de voinţa sa, datorate
condiţiilor tragice care ne-au apăsat până de curând ţara şi cultura, nu i-au
îngăduit să fie alături de noi până la încheierea lucrării. Dar trebuie să-i
exprimăm recunoştinţa noastră pentru tot ce a investit în această carte,
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXV

cu pasiune şi devotament închinate în primul rând spiritualităţii româneşti

pe care a slujit-o şi, neîndoielnic, o va sluji şi departe de ţară.
Ultimul cititor al manuscrisului, înaintea predării lui la tipar, a fost
Rodica Pandele. Experienţa sa în publicarea instrumentelor de informare
asupra culturii româneşti, ca şi sugestiile privitoare la prezentarea
editorială şi chiar la aspecte din substanţa cărţii ne-au fost deosebit de
preţioase. Îi datorăm, de asemenea, acurateţea finală a lucrării, căreia i-a
înţeles imediat mesajul, pregătindu-i apariţia cu sensibilitate şi dăruire,
până la ultima filă.
Bineînţeles, această lucrare este perfectibilă. Cercetătorilor de azi şi
de mâine ea le va sugera căutarea sau semnalarea altor piese culturale
româneşti din străinătate şi altor documente externe privitoare la trecutul
nostru, necunoscute încă. Contribuţiile lor sunt aşteptate şi binevenite105.
Pasionaţii pentru cultura românească vor găsi în carte o imagine a
iradierii ei în lume şi îşi vor redimensiona viziunea despre locul românilor
în istoria şi conştiinţa universală.
Specialiştii vor afla în ea un instrument de lucru confortabil, care le
oferă, pentru operele româneşti înstrăinate, o bibliografie abundentă şi,
dacă nu completă, cel puţin suficientă pentru orice încercare de continuare
a cercetărilor. Tot ei vor remarca, desigur, şi lacune, erori, inconsecvenţe,
aceasta fiind datoria dintotdeauna a acribiei specialiştilor. Vom beneficia,
sperăm, de îngăduinţa lor, plecând de la ideea că scopul principal al lucrării
(acela de a defini mai precis aria răspândirii culturii româneşti în lume şi
reflectarea – prin izvoare – a istoriei şi realităţilor româneşti în conştiinţa
altor popoare) a fost fără îndoială atins.
Încercăm un sentiment de eliberare, dar şi o mare satisfacţie,
despărţindu-ne de o lucrare care ne-a concentrat preocupările şi eforturile
timp de trei decenii. Uriaşa cantitate de informaţii oferită cititorilor le va
spori negreşit convingerile despre rolul regional şi european neîntrerupt al
poporului român. Păstrăm, fireşte, un sentiment de frustrare constatând din
această evidenţă globală cât de mare este partea din patrimoniul cultural
naţional înstrăinată, cât de valoroase creaţiile înaintaşilor noştri pe care
mulţi iubitori de cultură şi istorie de la noi nu le vor putea admira niciodată,
decât cel mult prin reproduceri. Dar din grija cu care bunurile sunt păstrate
de deţinătorii lor străini înţelegem misiunea privilegiată de ambasadori ai
culturii noastre împlinită de manuscrisele lui Uric, Milescu şi Cantemir,
sculpturile lui Brâncuşi sau partiturile lui Enescu, creatori care au justificat,
105
Referinţele primite de echipa editorială după apariţia volumelor noii serii vor putea fi
publicate în Revue des études sud-est européennes (n. ed.).
XXXVI  VIRGIL CÂNDEA

fiecare, o pagină importantă din istoria culturii româneşti şi universale.

Fiecare din ei a contribuit fundamental la creşterea preţuirii pentru români
în conştiinţa mondială. Şi chiar dacă multe din creaţiile lor sunt azi în
străinătate, ele au rămas ale noastre în ceea ce au mai înalt ca mesaj, adevăr
şi frumuseţe.
Este, aşadar, firesc ca o carte care descrie opera multiseculară a
mesagerilor culturii româneşti în lume să le fie lor, cu recunoştinţă,
închinată.

Virgil Cândea, 1991

 FOREWORD

The cultural heritage of a people consists not only of the artistic creations
preserved on its territory. Alongside items that belong to it materially, this
people retains an everlasting moral right over all creations born within its
borders but, in time, taken to foreign lands. It also expresses a legitimate
interest in the historical sources and literary or artistic works produced by
other peoples, which reflect parts of its past and, thus, contribute to a better
knowledge of its culture and civilization.
These categories of items are described in the present book. Within it
is the first data-base of its kind that has been prepared in our country and,
most probably, in world culture. Like any such large-scale and ambitious
work, this is a non-definitive attempt to complete the Romanian cultural
heritage with a record of the vast part that has been scattered around the
globe over several centuries. It is a repertory of bibliographic sources
providing data on the transferred items, the date and circumstances of their
transfer and, often, their travels, which allows for a study of the reasons for
their departure from the country, and for retracing their journey. Moreover,
this is the first world survey of foreign sources concerning the Romanians
(documents, manuscripts, rare books, art works, etc.), allowing us to grasp
the way the others knew us, how the image of the Romanians was formed
within the culture of other peoples, and how we asserted ourselves in the
consciousness of humankind.
The Romanian scholars’ interest in foreign sources regarding the history
of our people is first found with 17th century scholars. In his Chronicles
of the County of Moldavia (Letopiseţul Ţării Moldovei), Grigore Ureche
relies on the Chronicles of Poland written by Ioachim Bielski1 and the
1
First printed under the name of his father, Martin Bielski, Kronika Polska, Krakow, 1597.
XXXVIII  VIRGIL CÂNDEA

Atlas or cosmographical meditations by Gerard Kremer.2 In his works,

Miron Costin relies on Laurence Toppeltin of Mediaş, Origines et occasus
Transsylvanorum (Lyon, 1667), on Greek Collections on Four Monarchies,
on the Roman Stories, on Quintus Curtius, De rebus Alexandri regis
macedonum, but he knew that information on Romanian history was also
found in Polish chronicles (those of Samuel Twardowski, Paul Piasecki,
Martin Kromer, among others). Constantin Cantacuzino cites in his History
of the Romanian County no less that 26 authors from Antiquity, the Middle
Ages and modern times.3 In his Chronicle of the Old Times of the Romanian-
Moldo-Vlahs, Dimitrie Cantemir uses an impressive bibliography that
includes texts in Classical Greek, Latin and Byzantine Greek which he had
read either in fine contemporary editions or through Western historians. The
establishment of humanist libraries – such as those of the Cantacuzino,
the Brâncoveanu and the Mavrocordat families – reflects both a wish to
expand their cultural horizon and the belief that for a good knowledge of
the nation’s past the appeal to foreign historiography is mandatory.
Limited to books for a long time, the interest in acquiring foreign
sources turned, from the early 19th century, towards documents. Hence,
in 1832, Gheorghe Asachi requested General Pavel Dimitrievici Kiseleff,
the plenipotentiary president of the Divans of Moldavia and Wallachia
during the Russian military administration (1829-1834) that “by the means
deemed appropriate, the authorities address the neighbouring governments
so that they allow legalized [authenticated] copies to be made of such
documents, which this archive that belongs to our country is aware that
they are to be found in Russia, at the Museum of Odessa, in Galitzia, at
the Archives of Lepol, in Jolkva and in Krakow, as well as in other places.
Original documents such as these or at least authenticated copies will form
a precious deposit of the State Archives, being also essential for the history
of the country, since they deal with its formation”.4 In their turn, Mihail
Kogălniceanu and Nicolae Bălcescu were interested in the “documents that
we have concerning our history”. “We certainly know – wrote Bălcescu in
1845 – that many others are to be found [...] in public libraries and archives
of Transylvania, Hungary, Poland, Vienna, Moscow, Saint Petersburg and
Stockholm”. The project of a systematic survey of these items had therefore
already been considered by the fathers of our modern historiography: “We
shall endeavour – Bălcescu continues – to collect as many as possible,
2
Gerardus Mercator, Atlas sive cosmographicae meditationes, Duisburg, 1595 (reprinted in
ten editions by 1630).
3
Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, Bucureşti, 1971, pp. 77-78.
4
See A. Pricop, Documente belgiene privind oraşul Iaşi în perioada primului război mondial,
in „Cercetări istorice”, s.n., 2, 1971, p. 389.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXIX

but our means do not allow us to travel too far in order to collect all that
is there. It is our opinion and that of several Romanians who care about
the nation’s history that a Historical Society should be established which
would have the necessary funds to send people to different places to
make such discoveries”.5 Several decades later, the new trend in historical
sciences, encouraged by the establishment of the Romanian Academy and
its research programme directed at foreign archives turned the search for
distant sources into a permanent preoccupation for our scholars. The travels
of Eudoxiu Hurmuzaki to Vienna, Constantin Esarcu to Venice, Alexandru
Odobescu to Paris, Grigore Tocilescu to Moscow and Saint Petersburg, Ioan
Bianu to Lvov and Krakow, Nicolae Densusianu to Budapest and Vienna,
Nicolae Iorga to Budapest, Dresden, Vienna, Berlin, Nürnberg, Gdansk,
Erfurt, Stockholm and other European cities, Al. Ciorănescu to Simancas,
in Spain, P.P. Panaitescu and Ilie Corfus to Warsaw, Poznan and Krakow,
Marcu Beza to London, Athos, Istanbul, Jerusalem, Cyprus and Mount
Sinai led to the discovery of tens of thousands of documents, manuscripts,
works of art and other Romanian cultural items or proofs about our past,
preserved abroad. Alongside the care for archives, libraries, antiques and
art collections in the country, organized according to modern standards,
special attention was increasingly given to external sources, more worthy
of attention precisely because of the circumstances in which they could be
addressed and publicized – difficult during the past century – or the risk
of being lost. The contact with such items inspired the following words to
Nicolae Iorga, a tireless researcher in foreign archives: “In these valuable
papers – which I have copied only with a mixture of joy and tenderness,
the same as one feels when, after many years, a memory arises in your soul,
clear and whole, that you believed had gone for ever – there are some,
maybe a lot, that deal not with our fights, treatises or ‘connections’, and plots
or ‘dealings’, but the business of high clergy, synods and village priests,
selling and buying by merchants, accounts and arrangements between
bankers or ‘usurers’, or even simple family notes. It may be established that
some of these are neither that old, nor long enough, or interesting enough
in their contents to be worth placing alongside treaties of alliance signed by
Matei Basarab, complaints of an ill-treated friend coming from Gheorghe
Ştefan or brotherly messages sent by Vasile Lupu. However, a document
that was transferred out of the country, which could be lost maybe, later,
when archives are reorganized, surely deserves a different treatment than
the one readily available in a certain collection of ours”.6 Such beliefs,
5
Cuvînt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, in N. Bălcescu, Works, I (ed. G. Zane
and Elena G. Zane), Bucureşti, 1974, p. 101.
6
N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria românilor, IV, Bucureşti, 1902, p. 1.
XL  VIRGIL CÂNDEA

based on the experience of more than a century of Romanian historiography,

encouraged, after the Second World War, an increase in research efforts
in foreign archives and libraries. These activities, undertaken at home by
the State Archives, research institutes devoted to social sciences, museums
and large libraries, allowed for a rich crop of microfilms and other copies
of Romanian documents and manuscripts preserved abroad, or copies of
foreign sources concerning the Romanians’ past.
Romanian traces are also numerous in private museums and collections
outside the country. For centuries, the works created by the artistry and
craftsmanship of Romanian masters overflowed through donations both
rich and noble over large areas encompassing, beyond the European South-
East, regions in Asia Minor and North Africa. This situation is indicative of
the degree of maturity that this culture had reached in the Middle Ages, being
capable of sharing with other peoples, which lived in dire circumstances
of existence and creativity, the joy of illuminated manuscripts and printed
books, of art works, often those of great buildings of a luxurious design and
decoration.
It is highly possible that no other people beside ours embraced such a
wide area where its generosity would be reflected in cultural achievements.
For the Romanians, the entire Eastern Mediterranean region was considered
a territory of cultural mission. Many of the monuments that decorate today
famous establishments on Mount Sinai and Mount Athos, as far as the
islands of the Aegean, a lot of the art works preserved in Jerusalem, Istanbul,
Athens and many other parts of South-Eastern Europe or the Levant are
due to Romanian initiatives or were created by artists and craftsmen of our
country. After lengthy researches, the Russian historian Porfirij Uspenski
declared that “No other Orthodox people overwhelmed Mount Athos with
so many blessings as the Romanian people did”7, an assertion that was
confirmed by most specialists who studied the collections of manuscripts,
documents and art works in this ancient centre of South-Eastern European
culture.8 It is impossible to evoke here the impressive dimensions of the
assistance – not only in considerable amounts of money but also in art
objects, ecclesiastical items, manuscripts and books – that was constantly
directed towards establishments in the Near East and the Balkan Peninsula
in the five hundred years (between the middle of the 14th century and
1863, when the assets subjected to foreign ecclesiastical institutions were
secularized) when the Romanian Principalities were the economic basis, the
political support and the refuge of scholars from Christian establishments
7
P. Uspenskij, Hristianskij Vostok. Istorija Afona, III/1, Kiev, 1877, p. 334.
8
See the opinions of N.P. Kondakov, F. Perille, Franz Dölger, A. Xyngopoulos, in V. Cândea,
C. Simionescu, Le Mont Athos. Présences roumaines, Bucureşti, 1979 (cover).
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XLI

in the Ottoman Empire.9 It suffices for us to mention that in the wake of

secularization “a fifth of the country’s land property, 1,544 acres of vineyard
and more than 4,000 shops in the big cities belonged to the 71 monasteries,
25 hermitages and 14 churches subjected to the Holy Land”.10 The scale
of the gifts was also amazing to contemporaries. In a document of 1628,
Alexandru Iliaş, prince of Wallachia, asserted that the previous princes
“had satiated the Holy Mountain and other places with assets located in
monasteries of Ungro-Wallachia”.11
From the point of view of the present work, the moment is only
evoked as an explanation of the large number of monuments, art works,
documents, manuscripts and old books of Romanian origin that can be
found almost everywhere in the Balkan Peninsula and the Near East. The
works of Nicolae Iorga, Marcu Beza, Teodor Bodogae and more recent ones
provide convincing but temporarily incomplete data about the Romanian
heritage preserved in these areas, because such research is mostly based
on documentary data presented in the contributions of art and architecture
historians, Byzantium scholars, philologists and historians of the Eastern
monastic life, not on a systematic and complete survey of the archives,
libraries and collections in the respective establishments.12 However, it
is significant that none of the surveys devoted to the treasures on Mount
Athos13 can ignore the superb pieces of Romanian origin, also presented,
9
Provisional statistics in Marin Popescu-Spineni, Procesul mănăstirilor închinate. Contribuţii
la istoria socială românească, Bucureşti, 1939, p. 160.
10
Ibidem, p. 9.
11
Documenta Romaniae Historica, B. Ţara Românească, XXII (ed. Damaschin Mioc),
Bucureşti, 1969, p. 54.
12
N. Iorga, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit în tutelarea Patriarhiei de
Constantinopole şi a Bisericii Ortodoxe, in „Analele Academiei Române”, s. II, Memoriile Secţiunii
Istorice, t. 36, 1913-1914, pp. 207-236; idem, Fundaţiunile domnilor români în Epir, ibidem,
p. 881, 916; idem, Fundaţiunile religioase ale domnilor români în Orient, ibidem, p. 863-880; idem,
Muntele Athos in legătură cu ţerile noastre; for other of the scholar’s contributions to this theme,
see Virgil Cândea, Nicolas Iorga, historien de l’Europe du sud-est, in Nicolas Iorga, l’homme et
l’oeuvre, Bucarest, 1972, pp. 228-238; Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, Bucureşti,
1935; Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfîntul Munte Athos, Sibiu, 1941;
Virgil Cândea, Sources grecques et roumaines dans les bibliothèques du Proche Orient, in „AIESEE
Bulletin”, 8, 1970, nr. 1-2, pp. 66-78; A. Camariano-Cioran, Aides pécuniaires fournies par les Pays
Roumains aux écoles grecques, in „Revue des études sud-est européennes”, 17, 1979, nr. 1, pp. 123-
151; 18, 1980, nr. 1, pp. 63-84; V. Cândea, C. Simionescu, Le Mont Athos. Présences roumaines,
Bucureşti, 1979; idem, Prezenţe culturale româneşti. Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep,
Bucureşti, 1982; A. Camariano-Cioran, L’Épire et les Pays Roumains, Ianina, 1984; V. Cândea,
C. Simionescu, Prezenţe culturale româneşti. Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Bucureşti, 1987.
13
V. Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867; H. Brockhaus, Die Kunst in
den Athos-klöstern, Leipzig, 1891; N.P. Kondakov, Pamjatniki hristianskogo iskusstva na Afone,
S.-Peterburg, 1902; G. Millet, Monuments byzantins de l’Athos, I (Les peintures), Paris, 1927;
F. Dölger, Monchsland Athos, München, 1943.
XLII  VIRGIL CÂNDEA

as a matter of fact, in the sumptuous album published in Athens14, were

reproductions are shown of art objects donated by the Romanians, and the
history of each establishment contains information on the major support
that our princes offered them. Not only in the Eastern Mediterranean but
in other parts of the world, cultural assets travelled in the past through
the generosity of their owners in the country, as official gifts to foreign
sovereigns and their ambassadors, or as tokens of friendship to scholars from
abroad who visited us, in other words, as a consequence of international
connections or hospitality rules.
In the Romanian Principalities, works of art, manuscripts, printed matter
sought after in all the Orthodox world for the enrichment of churches, the
observance of liturgical ritual and the diffusion of Christian teachings in
their Eastern expression were created ever since the 15th century. The art
historian N.P. Kondakov wrote at the beginning of the 19th century about
the delicate art of embroidery – epitaphs, church items and vestments, etc.:
“However lofty its culture, Old Russia did not know the art of embroidery
and purchased these items from far away, in Moldavia and Bukovina [...];
this is the explanation for the surprising resemblance of many embroidered
covers over the altars of the entire Eastern Europe”.15 The usage in church
rituals and religious or lay literature, over several centuries, of languages
that were considered sacred – Slavonic and Greek – encouraged a wide
interest in liturgical manuscripts, but also in the theological, historical,
and literary ones, elaborated in scriptoria in our monasteries, enjoying
all amenities and well-guarded, where medieval calligraphers and artists
found the appropriate conditions for their trade, better than anywhere else
in Eastern Europe. It is understandable then that many of the most refined
creations of artists such as Gavriil Uric, monk Philip, or Teodor Mărişescul
were sent or taken abroad, so that they could reach, after temporary service
in establishments in the Ukraine or on Mount Athos, famous collections
in England, Russia or Austria. “In general, the written heritage of the
Romanians of old was scattered in all the civilized world, only a little was
left in Romania”, asserted a Russian researcher of our old culture in 1917.16
After the short-lived experience of South-Slavic printing at the end
of the 15th century, Romanians held for a long time, almost exclusively,
the privilege of printing in South-Eastern Europe, all the way to the Near
East. This explains our presence through books as far as Athos, Anatolia,
14
S.M. Pelikanidou, P. K. Christou, Ch. Mauropoulou-Tsioumo, S. N. Kada, A. Katzarou, Oi
thīsauroi tou Agiou Orous, s. I, t. I, Atena, 1973, pp. 36-37, 41-43, 236-237, 314-315, 354-355, 359;
t. II, Atena, 1975, pp. 12, 145, 201-202; t. III, Atena, 1979, pp. 16-18, 22, 120, 161, 179-195, 203.
15
N.P. Kondakov, op. cit., pp. 253-254.
16
A.I. Sobolevskij, Rumuni stredi slavjanskih narodov, Petrograd, 1917, p. 70.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XLIII

Jerusalem, Sinai and Alexandria, all over Yugoslavia, the Ukraine and
the old Russian monasteries, to the Ural Mountains and the Caspian Sea.
Slavonic printing, which was initiated by Macarios in Wallachia in 1508,
was useful to all the Eastern and South-Eastern Slavic peoples who were
using this church language. However, in 1680, Gheorghe Duca, prince of
Moldavia, founded at the Cetăţuia monastery in Iaşi a Greek printing-house
by request of the Patriarch of Jerusalem, Dositheos. Prompted by Constantin
Brâncoveanu, by request of the Syrian hierarch Athanasios Dabbās, Antim
Ivireanul founded in 1700 an Arabic printing workshop in Snagov, which
was successively moved to Bucharest, Aleppo (in Syria), and then to the
monastery St. John in Šuwayr (Lebanon), where it functioned until the end
of the 19th century, thus covering the longest period of printing activity
of an Arabic printing-shop – almost two centuries17. In 1709 a Missal
was printed in Tbilisi, Georgia, by Mihail, son of Ştefan, an apprentice
of Antim Ivireanul, who had sent him there in order to found a printing-
shop in his country of origin, following the request of King Vakhtang the
VIth addressed to Constantin Brâncoveanu. Another printing-shop in Arabic
script, founded by Prince Constantin Mavrocordat, operated between 1745
and 1749 in Iaşi, and was probably transferred subsequently to Beirut.18
In the middle of the 18th century karamanlidika books (Turkish printed
in Greek characters) were printed in the Romanian Principalities, for the
Turkish-speaking Anatolian Orthodox communities. In 1806 a Nedelnik (or
Kiriacodromion), translated by the Bulgarian scholar Sofronie Vraceanski,
was printed in Râmnicu Vâlcea, and was the first book published in Modern
Bulgarian. The Albanian, Armenian and Hebrew cultures acknowledge
moments, equally important, when printing in their particular languages
was carried out in the Romanian Principalities. Spreading far away, this
served the spiritual, educational and political purposes of nations desiring,
by means of the book, to preserve their identity and to assert their aspiration
to freedom. Books printed in languages so different were also messages of
Romanian culture in its endeavour to fulfil a universal vocation.
A territory of civilization and culture highly productive materially
and spiritually, Romania was, in the years – unfortunately numerous – of
military campaigns waged against it from all directions, a rich source of
17
V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, in Camille
Aboussouan (éd.), Le livre et le Liban, Paris, 1982, pp. 281-293. More reseach is required in order
to ascertain that the Aleppo press used types created in Snagov, see Ioana Feodorov, The Romanian
Contribution to Arabic Printing, in Impact de l'imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays
Roumains, Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, pp. 41-61 (Editor’s note).
18
Wahid Gdoura, Le début de l’imprimerie arabe à Istanbul et en Syrie. Évolution de
l’environnement culturel (1706-1787), Tunis, 1985, pp. 180-185.
XLIV  VIRGIL CÂNDEA

goods dispersed by means of robbery. “The removal from the territory

of the province and the dispersion of Transylvanian art treasures – wrote
the historian Coriolan Petranu – started soon [circa 13th century] and took
various forms. There were always values of artistic and scientific interest
discovered among us. This is reflected in a document dated 1229, where
orders are formulated regarding the treasures found; they shall not belong
to the founder, but to the king of Hungary. Since at the time the throne of
the Hungarian kings was located in Buda, obviously, the removal started
at that time. A libellus dated at the end of the 15th century, preserved at the
Laurenziana, reports that King Matthew Corvin transferred from Ardeal to
Buda inscribed Roman stones, and the scholar Bartolomaeus Fontius saw
three of these on the Danube bank, in Buda”.19 In 1538 (when Suceava was
occupied), the Ottoman army took “gold and silver coins, very precious
diadems, sceptres, crosses and icons bearing many precious stones, and
sent them to Constantinople, in large numbers, one of these crosses being
preserved to this day in the [Sultans’] Palace”.20 In the next century the
embezzlement of manuscripts and precious church items begins, taken away
by the Cossacks21, Poles, and Austrians. In such circumstances Stephen
the Great’s sword was transferred to Istanbul, where it is now preserved
at Topkapı Saray; it could not be simply lost by the great Prince on the
battlefield, because the Ottoman chronicles of the time would have by no
means reported this event and its significance.
The frequent campaigns of the Habsburgs in the Romanian Principalities,
the occupation of Transylvania in 1691, then that of Banat and Oltenia, in
1718, account for the presence, in Austrian collections, of so many Roman
antiquities found on our territory, manuscripts and rare Romanian books.
“It is painful to notice – noted the same Coriolan Petranu in 1924 – how
little is preserved until this day in Transylvania of the art treasures of the
past. What we see today in its museums can give us but a pale image of
the artistic richness of the past, and sometimes it can even mislead us. The
largest part of the artistic treasures found in Transylvania was destroyed
or alienated. In old times, even up to the 19th century, the piety that we
show today to artistic and historical monuments did not exist. Treasures
of precious metal were often shattered and melted to be transformed into
coins. The biggest crime in this respect was that of Ferdinand I of Austria
19
Contribuţiuni privitoare la înstrăinarea şi distrugerea comorilor de artă ardelene, in
„Revista istorică”, 10, 1924, p. 89.
20
Athanasios Komnen Ypsilanti, Ta meta tīn alōsin, Constantinople, 1870, p. 67, see N. Iorga,
Notiţe, in „Revista istorică română”, 20, 1934, p. 415.
21
Emil Turdeanu, Manuscrise robite de cazaci la 1653, in „Fiinţa românească”, 4, 1966, pp.
118-148; 5, 1966, pp. 95-97.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XLV

who, after the disaster at Mohács, made coins by using a considerable part
of the royal treasury in Buda, which included treasures from Transylvania.
The seventy vessels loaded with the Hungarian treasure that Queen Mary
brought to Buda were partly robbed during the trip, while two of them sank.
As an instructive example of the devastation of art treasures, we have the
fate of the treasure that belonged to the Cathedral of Alba Iulia. Tatars and
Transylvanian Saxons robbed the church of its precious artefacts in the 13th
century, the Turks in the 15th, Protestants in the 16th, who devastated the
altars, sculptures and paintings; then followed the troops of Gheorghe Rácz,
Béthlen and Székely Moise, side by side with the Turks; a fire, sometime
between 1600 and 1603, then the Turks again. Rácz’s soldiers even stole the
jewellery and adornments in the princely tombs, throwing away the bones.
Many art objects fell victim to unsettled times: to the Tatars, the Turks,
the princes’ arbitrary power, the Reformation innovations and numerous
big fires. Such fires happened in 1556 and 1570 in Sibiu, 1689 in Braşov,
1433 in Sebeşul Săsesc. At the time when the Reform was introduced, the
original setting of the Catholic churches, with altars, sculptures, icons, was
modified, e.g., in Mediaş, in 1545. The people of Oradea melted in 1609,
for war purposes, their famous four bronze statues that represented the
brothers Martin and Gheorghe of Klussenburch [Cluj]. When Sigismund
Báthory left Transylvania, he destroyed all the items that he could not carry
with him.22 One needs to add to these losses the fact that the most important
collection of manuscripts from the age of Brâncoveanu and Cantacuzino,
once preserved in the monastery of Hurez and in Constantin Cantacuzino’s
humanist library at Mărgineni, are today at the National Library in Vienna
where they arrived on the initiative of Prince Eugene of Savoy, commander
of troops in the Emperor’s service.
“In 1786, Emperor Joseph II ordered that the gold and silver treasures
of the monasteries should be melted, which led to a great loss from the point
of view of the history of Transylvanian arts [...]. Many artistic and cultural
objects were transferred by the Habsburgs to Vienna. Documents attest
that not all these reached Vienna, but some disappeared or were destroyed
on the road. Thus, on the occasion of a transport to Vienna, a ship that
was carrying antiques from Ardeal, collected by Count Ariosti (the Italian
archaeologist), sank in 1723 near Seghedin. On another occasion, in 1755,
while being transported from Banat, Baron Engelshofen’s collection sank
in the Danube, near Buda”.23 The splendid Dacian antiquities from Cioara,
Poşaga, Marca, Moreda, Orăştie and Someşu Cald, and the treasures at
22
C. Petranu, op. cit., pp. 87-88.
23
Ibidem.
XLVI  VIRGIL CÂNDEA

Şimleul Silvaniei and Sânnicolau Mare preserved today at the Museum

for the History of Art in Vienna were transferred there by the Habsburg
authorities, as soon as they were discovered.24
In his report on the improvement works at Herculane Baths by General
Hamilton, right after his nomination, in 1736, as governor of the Banat,
occupied by the Austrians, the chronicler Nicolae Stoica de Haţeg notes
that “among other surprising works that were discovered, the most unusual
[...] were the bodies of three petrified persons, missing the right hand and
their head, in a vaulted bath, dry, strongly built over, where the men, the
workers found them”.25 The curious finds, mutilated statues, were taken
to Austria...Some say that, being sent by boat to Beci, they sank, others
claim that the mummies, or embalmed groups, like statues, in Vienna – in
Beci – are preserved for the adornment of the imperial, princely library”.26
And, the chronicler goes on, at Herculane Baths “so many faces, statues
of Venus, Highea27, Hercules, and Latin inscriptions of the Romans were
uncovered! The written stones were embedded”. He refers to antiquities
that were transferred to the Imperial Collection and Roman inscriptions
discovered in our country which, to this day, are fixed on the interior walls
of the National Library in Vienna.
Important artefacts went abroad together with their owners, who were
leaving the country for various reasons. The Movilă family took with them
to Poland jewels (chains, necklaces, a crown adorned with rubies and pearls
etc.) and silver tableware and decorations (cups of gilded silver, glasses,
cups, plates, trays, spoons of gold or mother-of-pearl, mounted in gold
and decorated with precious stones).28 It was again in Poland that Ştefan
Tomşa, taking refuge in 1564, brought with him objects that had belonged
to Alexandru Lăpuşneanu (including over 100 cups of gilded silver, 24
silver trays bearing the Moldavian coat of arms, 24 gold and silver swords,
tableware etc.).29 In 1686 Metropolitan Dosoftei, forced to leave Moldavia
by King Ioan Sobieski, took with him to Poland the documents and treasure
of the Metropolitan See of Suceava, which comprised two mitres adorned
with emeralds and diamonds, a liturgical cloth, crosses of gold, silver and
wood, rich carpets etc. that were preserved for a long time in the Orthodox
24
Radu Florescu, Ion Miclea, Tezaure transilvane la Kunsthistoriches Museum din Viena,
Bucureşti, 1979, pp. 16, 27 (n. 1), 29, 41, 57, 79 (n. 1), 82-83.
25
Cronica Banatului (ed. Damaschin Mioc), Bucureşti, 1969, p. 169.
26
Ibidem.
27
Hygieia, the goddess of health in Greek mythology.
28
Corina Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România, Bucureşti, 1973, pp. 22-23.
29
Ilie Corfus, Odoarele Movileştilor rămase în Polonia, in „Studii”, 25, 1972, nr. 1,
pp. 29-59.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XLVII

monastery of Žolkva, near Lvov (present-day Nesterov, in the Ukraine).

Most of them were destroyed in a fire, in 1840.30
Leaving Turkey in 1710, Demetrius Cantemir lost in Istanbul not
only his palaces, but also his manuscripts, books and many pieces of art.
His collections and library in Russia stayed there, in the ownership of his
successors, after his death in 1723. Two manuscripts ended up in the West,
through his son Antioch: The History of the Rise and Fall of the Ottoman
Empire (preserved today at Houghton Library, Cambridge, Mass.)31 and The
Description of Moldavia (now missing). Constantin Mavrocordat, several
times prince of Wallachia and Moldavia, pawned to the English merchant
Barker several books from the rich library of his father, prince Nicolae.32
The fate of a manuscript copy of Învăţăturile lui Neagoe Basarab către
fiul său Teodosie [The Teachings of Neagoe Basarab to his Son Teodosie],
presented by Bishop Ilarion as a gift to General Kiseleff, at his request,
remains unknown.33 A waxed tablet dated March 28, 167, discovered at
Roşia Montană in 1855 (in a gallery of the “St. Catherine” mine on Mt.
Letea) and preserved today at the State Museum of Berlin, belonged to the
collections of the Reformed College of Aiud, which it could not have left
in a lawful way34, just like the two Roman military diplomas dated June
29, 120, and July 21, 164, discovered in 1929 in the auxiliary castrum at
Căşeiu (Cluj County) and sold by a private person to the National Museum
of Rome in 1954.35 King Carol II also contributed to the displacement of
artefacts belonging to the cultural heritage of the country. He offered King
Fārūq of Egypt two gold blocks dated 379, cast in a military work-shop of
Emperor Theodosius I, discovered in 1934 in Feldioara and, therefore, the
property of the Romanian government.36 They are preserved today in the
Museum of Antiquities in Cairo. Leaving Romania after stepping down
on September 6, 1940, the King took with him important works of art that
he considered as his private property. Suffice it to mention that the royal
30
Dimitrie Dan, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Cernăuţi, 1927, p. 15. I. Bianu saw the
remains of the thesaurus in Lvov, in 1885 (see Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia făcută în vara
anului 1885 de d-l I. Bianu, bibliotecarul Academiei, in „Analele Academiei Române”, s. II, Partea
administrativă şi dezbaterile, t. 8, 1885-1886, pp. 24-28).
31
V. Cândea, Life Story of a Manuscript: Dimitrie Cantemir’s History of the Othoman Empire,
in „Revue des études sud-est européennes”, 23, 1985, nr. 4, pp. 297-312.
32
Al. Papadopol-Callimachi, Dare de seamă despre scrierile lui Athanasie Comnen Ipsilanti,
in „Analele Academiei Române”, s. II, Memoriile Secţiunii Istorice, t. 2, 1881, p. 477.
33
Gh. Nicolăiasa, Cercetări de izvoade istorice din trecut, în „Revista Arhivelor”, 1924-1926,
nr. 1-3, pp. 93, 99.
34
I.I. Russu, Inscripţiile Daciei Romane, seria I, vol. I, Bucureşti, 1975, p. 239.
35
Ibidem, pp. 81, 135.
36
Octavian Iliescu, Sur le trésor de lingots romains d’or découvert à Feldioara (dép. de
Braşov), in „Revue des études sud-est européennes”, 26, 1988, nr. 1, pp. 59-60.
XLVIII  VIRGIL CÂNDEA

collections included 9 works by El Greco.37 In the Art Museum of Romania

only 3 remain today: St. Martin driving a horse, The Shepherds’ Devotion
and The Virgin’s Betrothal; the other six are now abroad38. The total number
of paintings by famous masters that the King took with him is 41. Beside
El Greco’s works, this collection included paintings by great masters of
the 15th-18th centuries, among them Caravaggio, Salvator Rosa, Andrea
Locatelli, Veronese, Frans Floris, Frans Franck, Van Dyck, and Velasquez.
In his will, King Carol I stipulated that the entire royal collection of
paintings (214 works) would remain in the country forever.39
Various circumstances account for other transfers. Visitors to the castle
of the Hohenzollern family in Sigmaringen, on the beautiful Danube valley,
could see for themselves the extent to which the rebirth of this old residence
of German princes was due to the fact that a young offspring of this family
became in 1866 the Sovereign and then, in 1881, the King of Romania.
Carol of Hohenzollern cared continuously for his birthplace in Sigmaringen.
He repaired the castle, enlarged it and endowed it. For the Arms Hall he
sent Ottoman flags that had been seized by the Romanian soldiers in the
Independence War of 1877-1878. In the Game Hall, a lot of trophies –
bears, wild boars, deer, and black goats – came from the Carpathians. In the
library there are old Romanian manuscripts, very precious for the history
of our culture.40
Most of the cultural artefacts that were displayed in 1939 in the
Romanian pavilion at the World Fair in New York remained in the U.S.A.
when World War II broke out. Since they could not be brought back to
their country, they were stuck in the Customs of the port of New York.
37
M. Legendre, A. Hartmann, Domenico Theotocopouli dit El Greco, Paris, 1937, p. 502.
38
The Saint Family, Martyrdom of St. Sebastian (previously at Cotroceni Palace), Portrait of
a clergyman named Diego Covarrubias, Jesus Departing from Mary, Jesus Christ carrying the cross
and The Martyrdom of St. Maurice (formerly at Peleş Castle in Sinaia).
39
For a clear picture of the topic see the will of Carol I, edited by N. Iorga (Pagini loiale
despre Regele Carol, Vălenii-de-Munte, 1914, pp. 91-105), where the King stated: “My picture
gallery, exactly as it is described in my librarian Bachelin’s illustrated catalogue, is to remain forever
and in its entirety in the Country, as property of the Crown of Romania”. Therefore, the picture
gallery, King Carol the I’s private property (like the Sinaia-Predeal Domains with the Peleş Castle),
was never donated by the King to the State, but it was left in heritage to his dynastic successors, with
the obligation to keep it in the country forever. Concerning the Domains of the Crown, created by the
law passed by the Parliament on June 5, 1884, which were the property of the Romanian State (the
Royal Palace in Bucharest, the Cotroceni Palace, etc.), see Ioan Scurtu, Carol I, Bucureşti, 2001,
pp. 126-128 (Editor’s note).
40
Iulian Ştefănescu, Cronografele româneşti de tip Danovici, in „Revista istorică română”,
9, 1939, pp. 6, 25-26, 46; Emil Turdeanu, Cronograful românesc de la Sigmaringen (1679-1684),
in „Romanian Studies”, 2, 1973, pp. 149-177; idem, La légende du prophète Jérémie en roumain, in
„Revue des Études Roumaines”, 15, 1975, pp. 175-176.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XLIX

Today, these valuable items are preserved in the Museum of St. Mary’s
Romanian Orthodox Church in Cleveland.41
It is also important to notice that not all documents, manuscripts and
works of art of a Romanian source that are preserved in collections of the
East Mediterranean countries arrived there through the above-mentioned
donations. For instance, it is not possible to account for the presence of
Constantin Brâncoveanu’s portrait at St. Catherine’s Monastery on Mount
Sinai42, or the Slavic-Romanian manuscripts and books in Jerusalem43 and
Mount Athos, since in Jerusalem there was no church service in Slavonic,
while for the Greek monks on Mount Athos religious books in Romanian
were useless. However, starting in 1832 when in Bucharest and Iaşi the idea
of secularization of monastic assets was born, the foreign administrators of
these assets sent to the Eastern ecclesiastical establishments all valuables,
relics, manuscripts, old books, and especially papers that confirmed their
rights over the subjected lands and various documents concerning them.
Carefully guarded as potential ownership titles that could support a claim
to recover the secularized assets, these documents remained for more than
a century – with rare exceptions – inaccessible to Romanian researchers.44
Finally, one must add the transfers resulting from the trade in rare books
and works of art. In Romania, rare books and antique shops that sold only
in foreign currency were active from the 19th century to the aftermath of
World War II. Catalogues of certain old collections in Russia mentioned the
bookstore of the Şaraga brothers in Iaşi as the source of Slavic-Romanian
manuscripts. But even in more recent times, in the 1950s, as reported by
Constantin Constantinescu in his book Confessions of an art collector
(Mărturisirile unui colecţionar de artă, Bucureşti, 1989, pp. 30-38),
Bucharest shops that sold goods on consignment operated according to the
rule (displayed on the walls): “Sales in foreign currency have priority”. This
is how paintings, icons, old furniture, silverware and rare books were taken
out of the country for ever, often watched in sadness by local collectors
who obviously could not match the offer of such competitors.
As we mentioned previously, Nicolae Iorga wrote in 1902 about the good
care that we should take of any “document that was transferred out of the
country, which could be lost maybe, later, when archives are reorganized”.
41
Helen Cullinan, Un muzeu de artă folclorică românească în America, in „Sinteza”, 1982,
nr. 53, pp. 81-89; Vasile Haţegan, Romanian Culture in America, Cleveland, Ohio, 1988, p. 108.
42
Marcu Beza, op. cit., p. 12.
43
Emil Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés
Roumaines, Leiden, 1985, pp. 186, 200, 202-203.
44
V. Cândea, Mărturii inedite pentru o operă politică şi culturală de cinci veacuri: 20 000
documente româneşti la Athos, in „Magazin istoric”, 22, 1988, nr. 4, pp. 6-8, 17.
L  VIRGIL CÂNDEA

With respect to the circumstances of preservation and chances to study the

Romanian cultural items located abroad, the previous researchers’ finds, and
ours, are quite diverse. We are certainly impressed with the care with which
Romanian manuscripts are preserved at the Bodleian Library in Oxford, the
Bavarian Library in Münich, the National Library in Vienna, Bibliothèque
Nationale de France in Paris, the Houghton Library in Cambridge (Mass.)
etc., or the works of art created by Romanian masters which are now found
in large collection of the West: the Victoria & Albert Museum in London,
or Centre Pompidou in Paris. However, not all items transferred abroad
that are connected to our culture enjoy the same conditions of preservation:
some are subject to neglect or even destruction. Marcel Romanescu noted
in 1932 with reference to a mural in the church of St. Mary Muhliotissa
in Istanbul (where Dimitrie Cantemir was a trustee from 1705 to 1710),
showing historical portraits of Romanian founders: “The naive keepers of
this painting, in their desire to guard it against the damage of time, applied
over it a sort of oily lacquer, and even altered it here and there; and the
poor mural, unable to breathe, bears blisters of moisture that have covered
a third of the picture and threaten to devour it completely”45. On April 6,
1941, the National Library in Belgrade, destroyed by the fire bombs of the
Nazi air force, lost, together with precious Yugoslav collections, Slavic-
Romanian manuscripts and others that contained important data concerning
our past.46 What was left in Istanbul from Buġdan Saray (the residence of
the Moldavian ambassadors to the Porte) and the church of St. Nicholas
disappeared in 1973, to make room for a modern building.
Efforts to safeguard the integrity of the national cultural heritage by
preventing the export of artistic works and by recovering the illegally
transferred artefacts are increasingly strong everywhere in the world, and
they are encouraged by UNESCO. The doctrine that supports the retention
of artistic creations or other cultural artefacts that were acquired without
a legal title and the acquisition of such items from everywhere, even if
this causes the impoverishment of certain national heritages, was always
embraced by the developed countries, which poses important financial and
other pressures. The Greek historian Polybios rose against this attitude in
Ancient times, asserting that “the most beautiful decoration of a city are
not the riches stolen from other places, but the virtue and honesty that its
inhabitants show [...]. The Romans would have done more for the good
name of their country if they left in their place the art works that they
45
Monumente româneşti la Stambul, in „Boabe de grâu”, 3, 1932, nr. 6, p. 236.
46
D. Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa u Iugoslavij, XI-XVIII veka, Beograd, 1982, pp.
207, 209, 211, ms. 226, 348, 576, 1233, 1266, R 403, R 500.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LI

looted” (from Syracuse, in 212-211).47 Cicero’s severe judgment against the

former Roman praetor C. Licinius Verres is also known – he was sentenced
to pay to the Sicilians 45 million sesterces for the artistic values and public
monuments that were plundered while he was a governor of Sicily, in
73-70.48 These included, among others, the statues of Messina, which the
orator declared the most beautiful works that he had ever seen. At the end
of the third Punic War, Scipio the African asked the Sicilians to make up
the list of all art works that were previously plundered by the Carthaginians
and thus many cities, among them Gela, Segeste and Agrigent, recovered
their stolen statues.
Emperor Charles the Great avoided robbing Italy of its cultural
assets and, several centuries later, French statesmen such as Richelieu,
Mazarin, Colbert, and Louvois or King Louis XIV “were very careful
not to rob the defeated of their monuments that personified their national
memories and their scientific, literary and artistic merits”.49 Moreover,
because both the troops of the French Revolution and those of Napoleon
Bonaparte transferred, especially from Belgium and Italy, many works of
art, the Congress of Vienna “forced France to one of the first large scale
restitutions ever recorded in history”.50 This was because, as the English
plenipotentiary minister Castlereagh said, in the practice of war such goods
“had been left untouched by all modern conquerors, without exception, as
being inseparable from the country to which they belonged”.51
From John Locke to Georg-Friedrich von Martens, all theoreticians
of international law asserted that cultural assets cannot be transferred
abroad by force, because they “are destined to satisfy the permanent needs
of the country”52. International treatises of Vienna (1866, Art. 18), and
Versailles (1870, Art. 245), the Hague Convention (1907, Art. 56), the
treatises of Saint-Germain-en-Laye (1919, Art. 191, 196), Neuilly-sur-
Seine (1919, Art. 126) and Trianon (1920, Art. 175-177) compelled the
defeated countries to return, alongside territories of other states that they
had annexed, the cultural assets or archives that they had taken over without
47
Polybios, Istorii (IX, 10), II, transl. Adelina Piatkowski, Bucureşti, 1988, pp. 70-71.
48
Cicero, De signis, contra Verrem oratio IV, in Opere alese, I, transl. Gh. Guţu, Bucureşti,
1973, p. 155.
49
Eugène Muntz, Les annexions de collections d’art ou de bibliothèques, in „Revue d’histoire
diplomatique”, 1895, apud Louis-Jacques Rollet-Andriane, Les précédents, in „Museum”, 31, 1979,
nr. 1, p. 6.
50
Ibidem.
51
H. Wheaton, Éléments de droit international, I, Leipzig, 1852, p. 15.
52
Johanes Kaspar Bluntschli, Droit international codifié, art. 650, no. 4, apud L.-J. Rollet-
Andriane, op. cit.
LII  VIRGIL CÂNDEA

a legal title, preserved on those territories.53 It is worth mentioning here that

Italy, Belgium, Poland and Czechoslovakia took advantage of the treaty
of Saint-Germain-en-Laye which forced Austria to return “all the papers,
documents, antiques and art items and all scientific and bibliographic
materials that had been removed from the invaded territories”54, even when
such items had been appropriated a long time before. Thus, Italy received
back items transferred as back in time as 1718. The peace treaty of Riga,
signed on 18 March 1921, also stipulated the principle of total restitution of
the cultural assets that had been plundered in Poland after 1 January 1772,
restitution obligatory also on the third parties that retained such assets, i.e.,
those who had acquired them after they were transferred from Poland.55
However, in spite of the diligence of all the scholars who were aware of
the national significance of the archives and cultural assets that were being
claimed (among them Nicolae Iorga and Coriolan Petranu), Romania did
not succeed in obtaining their restitution.
Towards the end of World War II and soon after the end of fighting,
several international documents enforced the mandatory restitution of
cultural assets plundered from occupied territories. The United Nations
Declaration of 5 January 1943, published simultaneously in London,
Moscow and Washington, provided that the 17 signatory governments and
the French National Committee “reserved their right to declare null and
void any transfer of assets, rights and interests of any nature that are found
or were found in the occupied territories or under the direct or indirect
control of the government with which they are at war or which are or were
in the possession of persons (including juridical persons) residing in the
said territories [...], notwithstanding the fact that such transfers or traffics
took place in the form of open plunder, apparently legal transactions,
even if the said transfers are presented as having been carried out without
constriction”.56 The peace treaties of Paris (1947) provided similar
regulations in the same respect.
During recent decades, the trend of decolonisation and the formation of
new independent states brought to the forefront the problem of reintegrating
the cultural creations transferred abroad to their home heritages, according
to principles of equity, mutual respect and cooperation that need to lie
53
See, in Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român. Necunoaşterea ei
internaţională. 1918. Documente interne şi externe, Bucureşti, 1986, vol. IV, pp. 352-353 (Saint-
Germain-en-Laye), vol. V, pp. 136 (Neuilly-sur-Seine) and vol. VI, pp. 324-325 (Trianon), the
injunctions of the last three treatises mentioned above, which Romania was also going to benefit
from, in order to recover archives and heritage assets.
54
Op. cit., IV, pp. 352, Art. 191.
55
Société des Nations. Recueil des traités, VI, nr. 1, Genève, 1921, pp. 122-160.
56
„Bulletin of the Department of State”, 8, 1943, pp. 21-22.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LIII

at the foundation of international relations. This action was preceded

by the adoption, under the auspices of UNESCO, of the Convention for
the protection of cultural assets in circumstances of armed conflict (The
Hague, 12 May 1954). Subsequently, the UNESCO member states adopted
a recommendation “regarding the measures to be taken for the prohibition
and prevention of export and illegal transfer of property or cultural assets”
(Paris, 19 November 1964). A convention with the same object was also
adopted by the General Conference of UNESCO on 14 November 1970.
Thus, the movement towards the restitution of cultural assets to their home
countries was encouraged. This issue became a priority on the agenda of the
International Council of Museums, while in 1987 the General Conference of
UNESCO created an intergovernmental committee that joined 20 countries
(among them Romania), aiming to study the issue of the restitution of
cultural assets to the plundered countries and, for this purpose, the drawing
up of inventories of such assets.57
The special issue devoted in 1979 by the review “Museum” (the official
publication of the World Council of Museums) to the restitution of cultural
assets is very encouraging as to the perspectives of these actions, still at an
early stage. Articles and opinions expressed by experts, both of countries
that were deprived of cultural assets by various means and of states which
retain such assets, show that through agreements between the interested
parties the initiative of the World Council of Museums is becoming a reality.
In this respect, the constructive attitude of the Australian Museum
of Sydney is mentioned, in returning in 1977 to the National Museum of
Papua-New Guinea 17 works of art, while the following year, upon the
proclamation of independence of the Solomon Islands, they returned two
valuable sculptures to the National Museum of the new state. It is also
worth mentioning that the Australian Museum is not subjected to the
authority of the central government of the country, but to that of the state
of New South Wales, which enjoys total freedom as to the status of the
assets they own. At the same time, private persons in Australia returned,
of their own accord, their collections that originated in various islands
of Melanesia.58 Belgium also returned important cultural assets to the
museums of Zaire, following a bilateral agreement. These comprised 200
works of art and 892 ethnographic artefacts; approximately 1,000 were
supposed to be returned later on.59 Holland took the same steps in 1978
57
Rendre à César, in „Arabies”, 1987, nr. 7-8, pp. 66-67.
58
James R. Specht, L’Australian Museum et le retour de leurs artefacts aux États insulaires
du Pacifique, in “Museum”, 31, 1979, nr. 1, pp. 28-31.
59
Huguette Van Geluwe, L’apport de la Belgique au patrimoine culturel zaïrois, in „Museum”,
31, 1979, nr. 1, pp. 32-37.
LIV  VIRGIL CÂNDEA

when, for the celebration of two hundred years since the foundation of
the Pusat Museum in Djakarta, they returned to Indonesia a famous statue
representing Buddha Prajnaparamita, an initiative that was followed by
other transfers.60 Closer to us, in Greece, steps were taken at governmental
level to recover the sculptured frontispiece of the Parthenon (a monument
dated to the 5th century B.C.) which in 1801 the British diplomat Thomas
Bruce Elgin, with the approval of the local Ottoman authorities, removed
from the famous building. The works that for more than two centuries
art amateurs have admired at the British Museum, in the Elgin Marbles
hall, are nothing else but cultural assets from the Greek national heritage
transferred abroad through an act which even Elgin’s contemporary fellow
citizens qualified as vandalism.
Sri Lanka took similar action in 1982, in order to convince Austria,
Belgium, Switzerland, France, Holland, Germany, and the U.S.A. to return
to that country the cultural assets that had been acquired unlawfully in the
past. For instance, Great Britain was requested to return the famous statue
of the goddess Tara (Pattini Devi), dated to the 10th century.61 Recently,
Turkey requested the Metropolitan Museum in New York to return the
treasures of king Croesus of Lydia, and succeeded in obtaining 7,400 tablets
of Hittite texts discovered by German archaeologists at the beginning of the
20th century in the diggings at Bogazköy and preserved at the Pergamon
Museum in Berlin.62
Our contemporary history also recorded restitutions of cultural assets.
In 1917, at the initiative of the French Military Mission in Greece, a flag
that was given by Stephen the Great to the Monastery of Zografu on Mount
Athos was brought back to our country.63 In 1937, another flag dated 1664
that had belonged to Eustratie Dabija, prince of Moldavia, was acquired by
the Romanian government from the Historical Museum in Dresden.64 Both
are now in the collections of the Central Military Museum in Bucharest.
In 1981, thanks to the steps taken in connection with an American
collector born in Romania (Ovidiu Fenster, in New York), we succeeded
in bringing to the collections of the Romanian Academy Library the oldest
60
Peter H. Pott, Mohammad Amir Sutaarga, Retour d’objets culturels: arrangements conclus
ou en cours de conclusion (Pays Bas-Indonésie), in „Museum”, 31, 1979, nr. 1, pp. 38-42.
61
Dumitru Constantin, Ştiri dintr-un an, in „Flacăra”, 1982, nr. 52, p. 28; on the item,
trasnsferred to the British Museum as early as 1830, see Ananda K. Coomaraswamy, History of
Indian and Indonesian Art, New Delhi, 1972, p. 167 and fig. 300.
62
See “România liberă”, 45, 1987, Oct. 24, nr. 13364, p. 6.
63
M. Beza, Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare,
Bucureşti, 1958, pp. 302-303.
64
C.I. Karadja, Steagul românesc al lui Istratie Dabija Voievod, in „Academia Română”,
s. III, Memoriile Secţiunii Istorice, t. 19, 1937, pp. 75-87.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LV

known manuscript of Vasile Alecsandri’s poems and a photo album gathered

in 1850, presented by the poet to the Negri family.65 Afterwards, the same
collector also handed us precious documents that belonged to George
Enescu.66 In 1982, the year when the centenary of Nicolae Titulescu’s
birth was celebrated, a former assistant of his who was living in the United
Kingdom, Ion Hudişteanu, presented the Archives of the Ministry for
Foreign Affairs (again through our mediation) with more than a hundred
documents and letters that were written either by the illustrious Romanian
diplomat or by political and cultural personalities in his entourage. Along
the same lines, in 1985, an important collection of the oldest records of
Romanian music, produced in the U.S.A. in the beginning of the past
century, entered the cultural heritage of our country.67
The examples above show that the delicate operation, considered
utopian for a long time, of completing national cultural heritages through
the recovery of transferred assets has a good chance of being continued and
enlarged.
The success of this action firstly depends on the capacity of the
researchers to discover the items that were transferred from the national
heritage and to establish the circumstances that allowed them to be taken
abroad. This is a chapter in cultural history studies destined to complete
the picture of any given people’s contributions to the spiritual heritage of
humanity. Their purpose can hardly ever be the physical recovery of the
respective works. But to identify these assets, to acquire photocopies that
allow their research and description presents the possibility of reinserting
them in the culture that created them, and ignored them afterwards for
centuries. Again, alongside the better knowledge of the national history,
the identifying of foreign sources concerning a certain people allows the
restoring of the images that are projected, across time, to other peoples’
awareness. Such research is ever easier to carry out nowadays, and
increasingly efficient owing to the improvement of international scientific
and cultural relations, to the progress of recording instruments in archives,
libraries and museums, and of reproduction techniques for documents,
manuscripts and works of art.
Therefore, it is possible today to draw up a systematic record of the
cultural heritage transferred abroad and of the foreign sources concerning
65
V. Cândea, Cel mai vechi manuscris Alecsandri, in „România literară”, 14, 1981, nr. 41, p.
8; idem, Un manuscris inedit al lui Vasile Alecsandri, in „Tribuna României”, 10, 1981, nr. 215, p. 7.
66
Idem, Documente George Enescu revenite în patrie, in „Tribuna României”, 14, 1985, nr.
289, p. 2.
67
Idem, O colecţie de vechi discuri româneşti din Statele Unite. Portretul unui colecţionar,
inginer Leon Russu, in „Tribuna României”, 14, 1985, nr. 301, p. 2.
LVI  VIRGIL CÂNDEA

the Romanians’ past. To achieve this, the present work is only an

experimental beginning, shedding light on the amplitude and difficulties,
as well as the necessity and benefits of this world survey.
The chief criterion applied in selecting entries for this work was their
connection to the Romanians’ history and culture.
First of all, home documents were recorded, both those issued
by clerks’ offices of the mediaeval courts or modern authorities and
institutions and private documents or letters issued at home, whatever the
nationality of the authors, therefore including foreign politicians, scholars,
merchants, military men or church hierarchs, but exclusively their papers
or correspondence written while they were on Romanian territory. Thus,
we have retained the letters of Dositei and Hrisant Notara, patriarchs of
Jerusalem, written in Bucharest, Târgovişte or Iaşi, not all the mail that the
two scholars produced, but only letters referring to Romanian events.
Our work also comprises the creations of Romanian writers, artists
and masters (and of those belonging to a minority group) that are now
preserved abroad. This covers buildings, literary, musical, scientific and
artistic manuscripts, old books, maps, engravings, works of art, including
Romanian patronage works, such as constructions built or repaired by
foreign craftsmen, but at the initiative and with funds advanced by donors
of our country, or books written by foreign authors and printed abroad
owing to Romanian encouragement and financial assistance, as reflected
in title pages and dedicatory forewords. As with documents, creations of
foreign artists and scholars were considered only if produced during their
residence in Romania. This is the case with calligraphers and miniature
artists like John of Kratovo, Matthew of Myra or the Geneva painter Jean
Étienne Liotard, whose only works recorded in this book are those created
in our country, many of them by request of Romanian beneficiaries. On
the same principle, we did not include items that some authors associated
with our culture without good reason, such as the epitaph of Haralambie,
archimandrite of the Monastery of Mahera in Cyprus, dated 1792, when the
beneficiary of the embroidery was not in Moldavia68, or the icon of Joseph
the Moldo-Wallachian at the Faneromeni church in Nicosia (Cyprus)69,
whose Romanian identity has not been established70 etc. The entries that
68
M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Cipru şi Muntele Sinai, in „Academia
Română”, s. III, Memoriile Secţiunii literare, t. 6, 1932, p. 212 and Urme româneşti în Răsăritul
ortodox, ed. a 2-a, Bucureşti, 1937, p. 68, describes it, without reason, as being connected to
Romanian culture. See, however, I.P. Tsiknopoulos, Ī iera vasilikī kai stauropegiakī monī tīs
Yperagias Theotokou tou Machaira, Nicosia, 1968, pp. 200-201, 208 (inscription).
69
M. Beza, op. cit., pp. 68-69, 80.
70
N. Iorga, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos, in „Academia Română”, s.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LVII

refer to foreign spiritual creations – manuscripts or books, works of

art and various museum items – are therefore justified exclusively by
their connection to Romanian culture. This is the case with old Greek
and Slavic manuscripts preserved in our monasteries after the fall of the
Balkan Peninsula to Ottoman domination, and returned to their countries
or transferred to other countries in modern times. The fact that they were
kept for several centuries here, where they were read, copied, translated
and annotated, also granted them the value of sources for the history of
Romanian culture. The same goes for certain manuscripts or rare books
belonging to Matthew Corvin’s library in Buda that left for Transylvania
after Hungary was conquered by the Ottomans (in 1526), and were
transferred to foreign collections later on, some in the last century.71
The presence in this book of ancient, prehistoric items discovered in
our country, Greek or Roman, as well as of geological specimens extracted
in Romania and transferred abroad is justified both by their character as
heritage assets and as sources about the Romanian past or territory.
The second large category of documents, manuscripts, art works, etc.,
that were included in this book comprises foreign sources and creations
that concern the past of the Romanian territory and people or include
information on the Romanians’ history, civilization and culture: documents
(instructions to ambassadors, diplomatic and military reports, official and
private mail), inscriptions, manuscripts and books (chronicles, travelogues,
scientific or literary works), atlases, maps, broadsides, and art works.
Chronological boundaries for the recorded items differ from one
category to another. The period to which diplomatic or military documents,
letters, manuscripts and maps belong spans from the Middle Ages to the
20th century. We also recorded Romanian books after 1830, which is the
accepted limit, in Romanian bibliographic science, for old printed works.72
In the case of foreign rare books, we limited our survey to those printed
before 1800, but important cartographic sources up to World War I were
also considered.
Except for the works of Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuşi,
Eustaţiu Stoenescu, whose presence in foreign collections was studied more
III, Memoriile Secţiunii istorice, t. 9, 1928, p. 27; Al. Alexianu, Cine este Iosif Moldovalahul,
fondatorul de la Phaneromene?, in Acest ev mediu românesc. Însemnări de iconografie şi artă veche
pământeană, Bucureşti, 1973, pp. 199-202.
71
Zsigmond Jakó, Transilvania şi Corviniana, in Philobiblon transilvan, Bucureşti, 1977,
pp. 72-92.
72
Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, I-IV, Bucureşti,
1903-1944. Obviously, the category of Romanian old and rare books (more than a century old) comprises
many of those described in Gabriel Ştrempel (coord.), Bibliografia românească modernă (1831-1918),
I (A-C), II (D-K), III (L-Q), IV (R-Z), Bucureşti, 1984-1996 (Editor’s note).
LVIII  VIRGIL CÂNDEA

carefully, we did not consider in this book, with few exceptions, paintings
and sculptures by Romanian contemporary masters that are preserved
abroad. This is also the case with a large number of patents for inventions
and standards elaborated by Romanian scientists and researchers that were
authorized in other countries, for which the available information was
not sufficient, even if, as for Traian Vuia, Gogu Constantinescu, or Henri
Coandă, their presence in foreign archives is certain.73
Only items that could be accurately located and identified were listed
in the present book. Unfortunately, many Romanian cultural creations
that were transferred abroad are impossible to locate, because they are not
described in records and studies. This is the case with some very important
cultural assets, which could be brought to light someday, through further
research or chance discoveries. These include the icons and silverware
that Maria Radziwiłł (daughter of Vasile Lupu) granted in 1662, in her
will, to the Orthodox Brotherhood of Vilnius, together with the amount
of 600,000 gold coins, for the assistance of all monasteries that belonged
to this brotherhood74; the archive and treasury of the Metropolitan See of
Moldavia that was taken to Poland by metropolitan Dosoftei upon his flight
in 1686, and which remained there, as we previously mentioned; Demetrius
Cantemir’s libraries in Istanbul and Russia, of which very few traces
remain75, and whose diversity and contents are reflected in the numerous
notes in his works, and the manuscript of D. Cantemir’s work Descriptio
Moldaviae, sold at an auction in Leiden, in 1749, which then vanished,
probably into an unidentified private collection76, etc. Such items were not
included in the present book.
Whenever possible, we endeavored to locate certain items for which
the authors of descriptions do not mention the owners. Some experts show
73
See Ion Iacovachi, Ion Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1988, pp. 381-382.
The authors provide a long list of inventions patented by Vuia in the United Kingdom, Australia,
Belgium, Bulgaria, Canada, Czechoslovakia, France, Germany, Yugoslavia, Holland, Poland, Spain,
the U.S.A., Sweden, Turkey, and Hungary, but with no information on the actual location of the
institutions that own the letters of these patents.
74
P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia, in „Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice”, 22, 1929, pp. 12-13.
75
Such as the Bible of Bucharest, printed in 1688, and a copy of Miron Costin’s work De
neamul moldovenilor, the first one preserved at the National Library in Moscow, the second, at the
National Library in Saint Petersburg (formerly the Saltîkov-Shcedrin Library), see Ludovic Demény,
Continuitate şi erudiţie în „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor” and „Iubite frate cetitorule”,
in „Magazin istoric”, 7, 1973, nr. 9, pp. 38-42.
76
In Bibliotheca Exquissitissima Thomsiana, Lugduni Batavorum, 1749, catalogue of the
library of Count Friedrich Thoms, owner of the manuscript, a note is recorded on p. 119, no. 816,
about Historiae Moldavicae partes tres auctore Demetrio Cantemir Hospodar Moldaviae, en veau,
sold at the auction of October 18, 1749.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LIX

little interest in the fate of documents, manuscripts, archaeological items or

art works that they discovered, found and studied, and they do not indicate
where they are preserved77, or they are content with a survey based on
photocopies and older works. Important items connected to the Romanians’
past, such as the map of the coast of Dobrogea in 230-250, discovered
at Dura Europos in 1922-192378, or the funeral stele of Tiberius Claudius
Maximus (dated 1st half of the IInd century) discovered at Philippi in 1965,
which shows the scene of Decebal’s death, were located after special
investigations, because published surveys79 do not indicate where they are
preserved nowadays. The same happened with the Four Gospels copied
by Toader the Deacon of Suceava in 1493 (today at the Pierpont Morgan
Library in New York)80, a manuscript that had been lost for a long time, and
with other items that could not be traced in the specialized bibliography.
Only the accurate location of collections where they are preserved allowed
some of these items to be included in the present work. Special attention
was given to art works in private collections which, by being sold, given
away or stolen, continuously pass from one owner to another (as, for
instance, the creations of Constantin Brâncuşi81), in an effort to establish
their most recent location.
Also, the current location of some collections in Europe and the Near
East needed to be ascertained, because they had been displaced during the
77
N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir, in „Analele Academiei Române”, s. II,
Memoriile Secţiunii istorice, t. 36, 1913-1914, p. 899, confessed about a document of the 18th century
concerning Romanian financial support for the Greek monastery Theoskepastou: „I do not remember
the place where I traced the donation”. The great historian published in E. de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, XIV, 1-3, Bucureşti, 1915-1917, 1936, numerous documents whose
sources are the Oriental church archives, only mentioning vague indications: „Modern copies of
Greek documents in the Romanian Academy Library”; „copies belonging to Mr. Manuil Gedeon”;
„Modern Greek notes”, etc. These copies made in Istanbul by the illustrious scholar (who acted as
archive custodian of the Ecumenical Patriarchate for a long time) at the request of the Romanian
Academy are impossible to find in the library of this institution, therefore, we could not establish
whether M. Gedeon had noted or not the location where the respective documents were kept. Such
notes were not inserted in the present work, unless their location was ascertained from other sources.
78
Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Paris, 1926, pp. 323-337; Izvoare
privind istoria României, I, Bucureşti, 1964, pp. 724-727.
79
M. Speidel, The Captor of Decebalus. A New Inscription of Philippi, in „The Journal of
Roman Studies”, 60, 1970, pp. 142-153; Maria Alexandrescu-Vianu, Le relief de la stèle du Captor
Decebali, in „Revue des études sud-est européennes”, 13, 1975, nr. 4, pp. 595-611.
80
V. Cândea, Comori de artă românească din timpul lui Ştefan cel Mare la Pierpont Morgan
Library din New York, in „Magazin istoric”, 20, 1986, nr. 1, pp. 20-22.
81
Compare, in the references included in the present volume, the locations mentioned by
Carola Giedion Welcker in Constantin Brancusi, Basel-Stuttgart, 1958, with those of Sidney Geist,
Brancusi. A Study of the Sculpture, New York, 1983, pp. 249-278, or of other authors’ monographs,
like Petru Comarnescu, Barbu Brezianu, Dan Grigorescu and Ionel Jianu.
LX  VIRGIL CÂNDEA

previous century, as a consequence of military conflicts and concessions

of territories. Thus, the old Moldavian and Wallachian documents dated
to the 14th-16th centuries that had been preserved even after World War I
in the Archives of the Foreign Affairs Ministry in Moscow were returned
by the U.S.S.R. to Poland in 1924 and are preserved nowadays at the
Central Archive of Old Documents in Warsaw.82 Romanian manuscripts at
the Ossolineum, the famous Polish establishment in Lvov (the Ukraine),
were transferred several decades ago, together with the institution itself, to
Wroclaw, in Poland.83 Documents concerning the history of Transylvania
in the 13th-16th centuries that had been kept in the State Archives in
Königsberg (Kaliningrad, Russia) until World War I were transferred to
Federal Germany, first to Göttingen, then to the Secret State Archives of
the Prussian Cultural Heritage in Berlin-Dahlem.84 Greek manuscripts
(many originating in Romania) once preserved at the library of the
Istanbul monastic establishment attached to the St. Sepulchre are now
kept in Athens, in a special collection that is being reorganized, care of
the National Library of Greece. Other transfers of manuscript collections
have taken place in Turkey in the last decades. Thus, manuscripts
belonging to the Greek Literary Society in Istanbul are preserved
nowadays by the Turkish Historical Society in Ankara, the codices of
the Sumela monastery near Trebizond, at the Archaeological Museum,
again in Ankara, while the library of the scholar Dimitrios M. Sarros was
transferred from Istanbul to Athens, etc.85 Such transfers, frequent for
collections or items in other countries, are accompanied in the present book
by the indication: fost [‘formerly’].
However, items (mostly manuscripts) that were certainly destroyed,
or maybe simply transferred to unidentified collections, were mentioned
whenever bibliographic sources allowed for descriptions to be provided
82
M. Costăchescu reported this transfer in his Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan
cel Mare, II, Iaşi, 1932, p. 817; however, in Documenta Romaniae Historica, series D, Relaţii între
Ţările Române, I, Bucureşti, 1977, pp. 127, 187, the following note accompanies such documents:
„in [the year ...] it was located in the Imper. Arch. in Moscow”.
83
The documents and manuscripts mentioned in Wojciech Katrzýnski, Catalogus
manuscriptorum Bibliothecae Ossoliniane Leopoliensis, I-III, Lvov, 1881-1898, are traceable,
with few losses, in Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisow Biblioteki Zakladu Narodowego im.
Ossolinskich we Wroclawiu, I-VI, Wroclaw, 1948-1979, bearing the same shelf marks.
84
See Costin Feneşan, Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste hotare, 1980 (I) R.F.
Germania, in „Revista Arhivelor”, 1981, nr. 3, p. 373. In Documenta Romaniae Historica, series
D, vol. I, Bucureşti, 1977, pp. 4, 17, 79, these documents are located in „the State Archives in
Koenigsberg (today Kaliningrad)”.
85
Regarding transfers of collections that also comprise manuscripts from Romania, see
Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs, 2e édition, Paris,
1958, pp. 114-115, 226.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXI

and the last location to be indicated, as a starting point for further research.
This option is justified by the fact that sufficient data survives concerning
such items for us to ascertain their identity (author, content) and their role in
heralding Romanian culture worldwide, or the Romanians’ connections to
other peoples (circulation, last owner). We refer to the manuscripts that used
to belong to the National Library of Belgrade, lost in the above-mentioned
bomb raid on April 6, 1941, to the ones in the library of the Evangelical
school of Izmir, destroyed in the fire of September 1, 192286, to other
manuscripts that were known to our researchers, but were lost during World
War II87, the priestly garment donated by Alexandru cel Bun, enclosing
the Prince’s portrait and that of his spouse Marina88, once preserved in the
Hermitage Museum in Saint Petersburg and known nowadays only through
photographs89, etc.
We have left aside on purpose many documents and manuscripts
(Romanian and foreign) that were discovered in recent years, whose
descriptions have not been published yet – or only in a brief form.
We refer especially to sources in foreign archives and libraries that are
preserved on microfilm or photocopy at the State Archives in Bucharest.
They were included in this book only if we found sufficient elements to
describe them, in the bibliography used (books, articles, reports in “Revista
Arhivelor” – the part on Research in foreign archives).90
Finally, cultural items (paintings, sculptures, tapestries, old books etc.)
that are preserved at the Romanian diplomatic offices were not considered,
because these items are part of the national heritage. However, we have
included religious establishments, property of the Romanian Diasporas,
and their cultural assets, often very valuable.
Objective circumstances account for certain shortcomings of this
work. It does not pretend to comprise all Romanian cultural creations
that are scattered around the world, nor foreign sources concerning our
history, but only a major part of those identified until now, more precisely,
those for which, in the course of a long period of elaboration, we acquired
sufficient data in order to describe them according to the methodology that
86
Ibidem, p. 216, nr. 778.
87
For instance, those in the libraries of former monasteries in the Republic of Moldova:
Căpriana, Condrea Hîncu, Săhărani, Suruceni.
88
See at http://www.putna.ro/Epitrahil-s3-ss1-c6-cc8.php illustrations of similar garments
(Editor’s note).
89
Ana-Maria Muzicescu, Broderia medievală românească, Bucureşti, 1969, p. 29, no. 7 and
fig. 10-12.
90
Thus, Ghidul microfilmelor. Documente din arhivele străine, I-III + Supliment, vol. I-II,
Bucureşti, D.G.A.S., 1978-1979, 1983, has not been used as a bibliographic source, because the
information it provides is too brief to allow a description of the documents and manuscripts.
LXII  VIRGIL CÂNDEA

we adopted. The systematic record and cataloguing of items preserved

in archives, libraries and collections worldwide is not completed. This
explains why for certain countries, especially in Eastern Europe and the
Near East, where Romanian documents, manuscripts and cultural assets
are certainly plentiful, our information is relatively scarce or reduced to
old catalogues, repertoires and references, some more than a century old,
whose correspondence with current realities could not be verified in all
cases. As expected for the cultural areas where Romanians were so active
for centuries, recent works point to many Romanian traces (documents,
works of art, old books) in the archives, libraries and treasures of the
religious establishments in the Balkan Peninsula and the Near East. Good
proof in this respect comes from the access, which became possible only
in recent years, to collections of Romanian documents in the archives on
Mount Athos, inaccessible after the secularization of subjected domains in
1863. Thousands of court documents and papers issued in Wallachia are
waiting to be classified, transcribed, published, to allow their inclusion in a
prospective body of texts, thus offering a vaster and more realistic picture
of the magnitude of Romanian benevolence towards the Orthodox East.91
Newer libraries may also bring surprises in future. One example only: in
Stuttgart, the Library of Land Württemberg holds important collections of
maps and engravings that show Wallachia, cities and portraits of Romanian
princes. However, the absence of catalogues makes it very difficult to locate
anything in such collections.92
It is also worth mentioning that sources used in presenting the recorded
items differ according to the thoroughness, work methods, and information
available to each author. Therefore, descriptions that were surveyed, if
incomplete and even mistaken in some cases, influenced our descriptions
too. Disagreeable inconsistencies show up especially in recording certain
names of collections, shelf marks or inventory numbers. Unable to correct,
complete, and harmonize them, we were compelled to reproduce them
as such, hoping that they may, however, provide certain elements which
would help identify the relevant items.
91
D. Năstase, Les documents roumains des archives du couvent athonite de Simonopétra.
Présentation préliminaire, in „Symmeikta”, 5, 1983, pp. 373-389, refers to approx. 1,600 documents
(808 of these original, the rest, copies and translations) dated 1433 to 1848, subsequently described in
D. Năstase – F. Marinescu, Les actes roumains de Simonopétra (Mont Athos). Catalogue sommaire,
in „Symmeikta”, 7, 1987, pp. 275-420. Romanian documents (approx. 5,300) in other archives
on Mt. Athos (Koutloumous, Dionysiou, Iviron, Protaton, Xeropotamos) were recorded by Florin
Marinescu, Ta roumanika eggrapha tou Agiou Orous, in “Tetradia ergasias”, 11, 1987, pp. 214-222.
92
The same goes for the collection of Stavrachi Aristarchi (Greek patriarchal dignitary
and scholar in Constantinople, 1836-1925) preserved at the Biblioteca Apostolica Vaticana in a
collection that is being catalogued, which comprises documents concerning the Romanians’ history.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXIII

The process of elaboration also casts light on some of the difficulties

that we have faced, while striving to overcome them by repeatedly returning
to certain collections and items, to works, catalogues and bodies of
documents, in a continuous effort to complete and harmonize descriptions.
This work was prepared in several stages, along almost three decades,
between 1960 and 1989. The fairly large number of references to Romanian
cultural assets that were transferred abroad, collected out of sheer curiosity
before 1960, allowed us to draw up a first repertory of Romanian Cultural
Items Abroad. This was published in 1963 – in three volumes, from a
typed form multiplied on a copying machine – by the Ministry of Foreign
Affairs, for the use of Romanian diplomatic offices abroad. It comprised the
separate or collective description of 62,513 items preserved in 229 cities,
in 28 countries. Though incomplete compared to the current version of
this work, this repertoire93 fulfilled, for 25 years, the documentary function
that it had been destined for. Although not cited (because the repertoire
circulated without the name of its author), it was used in articles and
studies, one book and a documentary TV series. It also served as a basis
for the preparation of two exhibitions of Romanian cultural creations in
foreign collections, temporarily returned to the country94, as well as for
the four volumes of Romanian Cultural Presence Abroad, written together
with Constantin Simionescu, as mentioned previously.95
After 1963, this work continued to grow with the accumulation of new
data about foreign sources of the national history, especially after a more
precise image of the displaced cultural assets of the Romanians was formed.
Based on unexpected discoveries, documentation trips and research in the
Near East, Western and South-Eastern Europe and the U.S.A. strengthened
our previous convictions about the vastness of the area where Romanian
creations are dispersed, their large numbers and their special value. The
Chonicles of Wallachia, 1292-166496, or Dimitrie Cantemir’s Divan
93
Repertoriul general al bunurilor culturale externe ale poporului român, Bucureşti,
Ministerul Afacerilor Externe, 1963, XXVIII + 453 pp.
94
In 1980, for the 15th International Congress of Historical Sciences, the first exhibition of this
kind was inaugurated at the National History Museum of the S. R. of Romania, which presented items
of the Romanian heritage that were preserved in Austrian collections. In 1982 a similar exhibition,
comprising items in Great Britain, was hosted by the National Art Museum (Documente privind
istoria României din colecţii britanice. [Catalogul expoziţiei]. Aprilie-Iunie 1982, Bucureşti, 1982).
95
See above, note 12, also Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa,
R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Bucureşti, 1984.
96
See Virgil Cândea, Letopiseţul Ţării Româneşti (1292-1664) în versiunea arabă a lui
Macarie Zaim, în „Studii”, 23, 1970, pp. 673-692, and Ioana Feodorov, La chronique de Valachie
(1292-1664). Texte arabe du Patriarche Macaire Za’im (Tawarikh wa ‘akhbar mukhtasira ‘an
afandiyyat al-‘Aflakh). Introduction, édition du texte arabe et traduction française, in “Mélanges de
l’Université Saint-Joseph”, Beirut, Liban, 1995, 52, 1991-1992, pp. 3-71.
LXIV  VIRGIL CÂNDEA

translated into Arabic97, along with other Romanian works, are preserved
in libraries in Lebanon and Syria, little surveyed, or not at all, by Romanian
scholars; all the Greek and Arabic books printed in the 17th-19th centuries in
Iaşi, Bucureşti, Târgovişte, and Snagov, which are now present in far-away
libraries, in Arta, Ianina, the monastery of St. John in Šuwayr (Lebanon)
or that of the Orthodox Patriarchate in Damascus98; a donation act dated
1240, for the benefit of the monastery in Cârţa, whose original is now
preserved in Dijon, and a copy at the old Cistercian Abbey in Nuits-Saint-
Georges (France)99; the definitive manuscript of the History of the Ottoman
Empire, used as a basis for the translation of Cantemir’s work in the West,
which was discovered at the Houghton Library (University of Harvard,
Cambridge, Massachusetts)100; the Four Gospels that belonged to Maria,
spouse of Stephen the Great, written in Suceava in 1493, that Simion
Florea Marian mentioned in 1900, lost afterwards and retraced, together
with a splendid Psalter with comments belonging to the same period, at
the Pierpont Morgan Library in New York101; the unknown portrait of Vlad
Ţepeş in a manuscript dated to the beginning of the 17th century, preserved
at the Library of Land Württemberg in Stuttgart102; the revelation brought
by the immense stock of Romanian documents, mediaeval and modern,
present in monasteries on Mount Athos.103 I have personally witnessed
the important place held by Romanian creations, not only artistic (Nicolae
Grigorescu in Agen, Constantin Brâncuşi in Paris, Venice and New York
collections), but also technological (from the Romanian mill with vertical
buckets preserved at the Technical Museum in München to the prototypes
97
This text, whose real paternity was established in 1970 by Virgil Cândea, was recently
brought to light in a bilingual edition rewarded with a prize by the Romanian Academy: Dimitrie
Cantemir, The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The Sinful World (Ṣalāḥ al-ḥakīm
wa-fasād al-‛ālam al-ḏamīm), Arabic Edition, English Translation, Editor’s Note, Notes And Indices
by Ioana Feodorov, Introductions and Comments by Virgil Cândea, Romanian Academy Publishing
House, Bucharest, 2006, 400 pp.+23 plates (Editor’s note).
98
V. Cândea, Cultura românească în Orientul Apropiat, in „România literară”, 20, 1987,
November 19, nr. 47, p. 24.
99
V. Cândea, interview in „Tribuna României”, 12, 1983, July 15, nr. 248, p. 11 (with a
photocopy, published for the first time, of the document preserved at the Municipal Archives in Dijon,
Fonds Cîteaux, 11 H 27).
100
See above, note 31.
101
See above, note 80.
102
V. Cândea, Vlad Ţepeş – portret necunoscut la Stuttgart, in „Magazin istoric”, 22, 1988,
nr. 2, pp. 10-11.
103
See above, notes 44 and 91, and our article La Muntele Athos: un uriaş tezaur de
documente privitoare la istoria românilor, în „România literară”, 20, 1987, August 27, nr. 35, p. 19.
The existence of these collections was heralded several decades before by researchers who surveyed
the archives on Mt. Athos (mentioned by P.Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Pays Roumains, Roma,
1987).
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXV

of flying machines invented by Traian Vuia, Gheorghe Botezat and Henri

Coandă, displayed in the aircraft museums of Bourget and Washington).104
All these provided sufficient arguments in favour of the necessity that,
through a repertory of these works, scattered around the globe, there would
be a new tool of knowledge for those who appreciate Romanian culture and
civilization, and the place of this culture and this civilization in the world.
This encouraged the idea of a new edition – more systematic and more
thorough – of the 1963 Repertory.
This enterprise has been – when undertaken by one man – audacious,
and few will probably dare to repeat it, here or abroad, without the help
of such logistics as data-bases, computers and word-processors, in the
absence of teams of qualified archive, bibliography and museum experts.
This required another ten years of strenuous work, in order to detect
items abroad that are significant to the Romanians’ past and the presence
of Romanian creations around the world. That was a period when other
publishing projects, however convenient and tempting for someone who
possessed such information about unfamiliar cultural assets and unknown
documents, had to be deliberately relinquished, despite a demand for them
among all the scholarly periodicals and conferences at home. All this time,
the first priority was to bring this work to a printable form. While browsing
its bibliography, few specialists may appreciate what efforts were involved
in order to read the numerous manuscript catalogues, bodies of documents,
museum inventories, and expert works, to gather the basic documentation
and then to systematize this ocean of data in the contemporary layout of
archives, libraries, museums and private collections all around the world,
continuously striving to record the current locations, whilst steering clear of
previous errors, so as to provide indications that are as correct as possible.

The present book is due to a great extent to those institutions and

scholars, at home and abroad, who have understood its importance and
granted it full support.
The unlimited access to documentation would not have been possible
and effective were it not for the permanent and thorough cooperation of
the Romanian Academy, especially that of Gabriel Ştrempel – an old
colleague from our years of research apprenticeship – who offered us
all the necessary facilities (access to collections, long-term loans, and
photocopies). The National Library, the Central Library of the University
of Bucharest, the “Nicolae Iorga” Institute of History granted us the same
104
These creations are listed in the present work, in the relevant chapters – countries, cities
and collections.
LXVI  VIRGIL CÂNDEA

support, for which we express our gratitude. As previously mentioned,

we have not included in the work exhaustively the treasure of manuscripts
and documents preserved in the form of microfilms and photocopies at
the State Archives of Bucharest, but we have made references to it every
time it was considered as a source in the bibliography that was employed.
Therefore, this rich collection, whose meticulous inventory could double
one day the volume of our work, is worth acknowledging here with
gratitude. An unexpected harvest of data concerning Romanian creations
in American collections and important discoveries was made possible
to us by a research grant that we received in 1984, in Washington, from
the Wilson Centre (The Smithsonian Institution). For investigations in
archives, libraries and collections in the Near East we received the support
of the Nicolas Ibrahim Sursock Museum in Beirut, through its custodian
Camille Aboussouan, and that of the Patriarchate of Antioch (Damascus)
through its Patriarch, H.H. Ignatios Hazim. We hereby express again our
gratitude to all them.
All through the editing process we used information, suggestions and
improvements graciously offered by many researchers at home and abroad,
for which we should also like to express our gratitude.
To his interest in this work we owe the contributions that came from an
old friend and distinguished researcher of Greek-Romanian connections,
Dr. Leandros Vranoussis (Athens) (d. 1993), in the chapters on Greece,
Albania and Turkey (references, bibliography, books, and photocopies of
rare books); at our request, he also kindly revised the above-mentioned
chapters of the book. Dr. Max Demeter-Peyfuss (Vienna) showed the same
interest in the chapter on Austria. Precious data about Romanian cultural
assets or sources concerning the history of Romania, preserved in their
countries, were also provided to us by Dr. Tiberiu Lichtfuss (Innsbruck),
Dr. Dumitru Năstase and Florin Marinescu (Athens), Prof. Luisa Valmarin
and Dr. Antonio Latanza (Rome). The late Sirarpie Der-Nersessian (Paris)
(d. 5 July 1989), alongside Dr. Sylvia Agémian (Beirut) indicated to us
Armenian items connected to Romanian history that are preserved in
Austria, the former U.S.S.R. and Italy, and translated for us some texts in
Classical Armenian (krapar).
Naturally, we received more contributions from colleagues at home,
who in their own researches came across information on Romanian
cultural assets that were transferred abroad or foreign sources concerning
the Romanian history. Among them, we feel bound to mention first our
colleague Nicolae Stoicescu (d. 1999), who indicated to us a significant
number of items (mostly documents), alongside the necessary references
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXVII

to describe them, recorded after browsing through Romanian and foreign

historical books and reviews, especially from 1963 to 1980.
Among the rich private libraries in Bucharest that we have continuously
returned to, for a variety of information, and where we were always kindly
welcomed, we feel bound to mention the huge one owned by our friend
Dan Berindei.
We express our gratitude especially to the colleagues who are mentioned
under References (Ref.), with regard to items discovered by them, which they
kindly agreed to communicate to us before being able to cast light on them in
printed form: Paul Cernovodeanu (d. 6 Sept. 2006) for all that he indicated to
us about his discoveries in the U.K. and the former U.S.S.R., Andrei Pippidi
for information on British archives and libraries, Elena Siupiur and Ştefan
Godorogea for confirming and expanding our information on Romanian
cultural items in Bulgaria, Fr. Paul Mihail (d. 12 Oct. 1994) and Zamfira
Mihail for Romanian creations in the Slavic world, Madeleine Karakaşian,
who assisted us in finding sources in Armenian, Costin Feneşan, present in
this book wherever Hungarian sources concerning the Romanian history
are mentioned, Ludovic Deményi for information on old Romanian books
in Russian archives and Sebastian Barbu-Bucur who presented us with the
list of Romanian musical manuscripts at Mount Athos, described in his own
unpublished works. Gelcu Maksutovici revised the chapter on Albania, and
completed certain references; Silviu Anuichi revised and improved an early
version of the chapter on Yugoslavia; Constantin Rezachevici helped us
locate certain items in Polish archives and libraries that were moved away
during World War II. Professor Damian P. Bogdan (d. 14 Aug. 2003) and
the late Ion-Radu Mircea (d. 1 Feb. 1991), for Slavic manuscripts, and
Mihail Guboglu (d. May 1989), for Ottoman manuscripts, also offered us
their precious help.
In their book-reports, Prof. Ştefan Ştefănescu, Prof. Răzvan Theodorescu
and Dr. Gabriel Ştrempel made valuable suggestions to us.
Considering the amount of information processed between finding an
item and inserting it in the book, according to the methodology adopted, there
is an enormous number of operations that require perseverance: frequent
browsing through books on history, literary and art history or geography,
unyielding focus on harmonizing, unifying and classifying of descriptions,
chronological systematizing of references, eliminating duplication, and
correct editing of the auxiliary apparatus. In these operations we were
assisted, for most of the book, by Monica Breazu, with the patience of a
Benedictine monk and the competence that her experience with recording
and protection of the national heritage and her love of Romanian culture
LXVIII  VIRGIL CÂNDEA

have granted her. Circumstances beyond her control, brought about by the
tragic conditions that dominated our country and our culture until recently,
did not allow her to be part of the team right to the end of the work.
However, we need to express to her our gratitude for all that she invested in
this book, with passion and devotion, primarily directed at the Romanian
cultural heritage that she served and will undoubtedly serve even if far
from the country.
The last reader of the manuscript, before it was handed to the publisher,
was Rodica Pandele. Her experience in publishing dictionaries concerning
the Romanian culture as well as her suggestions regarding the editorial
appearance, and even aspects of the contents of the book, were especially
valuable to us. We also owe to her the accuracy of the final version, whose
message she immediately understood. She prepared the publication with
care and devotion, down to the final page.
Undoubtedly, this work is open to improvement. It will prompt
researchers of today and tomorrow to look for or indicate other Romanian
cultural items preserved abroad and foreign documents concerning our
past, still unknown. Their contributions are expected and welcome.105
People who appreciate Romanian culture will find in this book a picture
of its reach in the world that will reshape their vision of the Romanians’
place in world history and consciousness.
Specialists will find in it a convenient work tool that provides, as to the
Romanian creations transferred abroad, a rich bibliography which, if not
complete, is at least sufficient for any attempt to continue research. They
will undoubtedly also notice flaws, errors and inconsistencies, this being
the eternal mission of the experts’ thoroughness. We hope that we shall
benefit from their indulgence, and that they will consider that the main
purpose of this work (that of defining more precisely the reach of Romanian
culture around the world and the reflection – through sources – of
Romanian history and realities in the consciousness of other peoples) has
been achieved.
We experience a feeling of deliverance, but also great satisfaction, on
parting with a book that required all our focus and efforts for three decades.
The huge amount of information presented to readers will surely strengthen
their conviction about the Romanian people’s uninterrupted regional and
European roles. We are certainly left with a feeling of frustration when
we see, at the conclusion of this world survey, how large in fact is the part
of the national cultural heritage transferred abroad, and how valuable are
105
Contributions that reach the editorial team after the publication of this new series of
volumes will be published in Revue des études sud-est européennes (Editor’s note).
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXIX

our predecessors’ creations that many culture and history lovers at home
will never be able to admire, except through reproductions. However, the
care with which these assets are being preserved by their foreign owners
helps us understand the privileged mission as ambassadors of our culture
fulfilled by the manuscripts of Uric, Milescu and Cantemir, the sculptures
of Brâncuşi or the musical notes of Enescu, creators who merited, each of
them, an important page in the history of Romanian and of world culture.
Each of them fundamentally contributed to the increase in the respect
granted to Romanians in world consciousness. Even if many of their
creations are abroad today, they remain ours in their ultimate message of
truth and beauty.
It is therefore natural for a book that describes the perennial work of
the messengers of Romanian culture throughout the world to be gratefully
dedicated to them.

Virgil Cândea, 1991

 METODOLOGIE

CLASAREA pieselor a fost făcută, indiferent de identitatea lor

(româneşti sau străine), în aceleaşi rubrici, după următoarele criterii:
• geografic:
pe ţări, în ordine alfabetică;
pe localităţi, în ordinea alfabetică a denumirilor oficiale actuale, cu
excepţia oraşelor cu denumiri asimilate în limba română (Atena, Londra,
Moscova, Viena). Eventualele lămuriri au fost notate în paranteze: statul
(pentru localităţile din S.U.A.), provincia sau regiunea (pentru cele din
Canada şi unele din Grecia), vechile denumiri româneşti ale unor localităţi
din Serbia şi din alte ţări. Comunităţile athonite din Grecia (mănăstiri,
schituri) au fost grupate sub vedeta: Athos (Muntele ~).
În cadrul localităţilor, piesele au fost clasate astfel:
AM: aşezăminte şi monumente istorice sau de artă create de români
sau întreţinute cu ajutoare româneşti şi locuri (marcate prin plăci memoriale)
legate de istoria românilor, în ordine cronologică.
• pe colecţii: arhive, biblioteci, muzee, instituţii cu fonduri de patrimoniu
cultural şi colecţii particulare, în ordinea alfabetică a denumirilor
oficiale, cu traducerea lor în limba română (în paranteze, cu excepţia
denumirilor în limbi de mare circulaţie). Colecţiile particulare au fost
notate în ordinea alfabetică a numelor posesorilor.
În cadrul colecţiilor, piesele au fost clasate:
• categorial, în ordinea:
DOC – documente (privilegii, hrisoave, firmane, sigilioane patriarhale,
scrisori, rapoarte diplomatice, militare şi administrative, acte
judecătoreşti şi de stare civilă, condici, registre, brevete tehnice etc.)
MS – manuscrise
LXXII  VIRGIL CÂNDEA

CR – cărţi rare, publicaţii periodice, foi volante

H – hărţi, planuri, atlase
A – opere de artă (pictură, sculptură, grafică, arte decorative)
MUZ – piese muzeale (arheologice, numismatice, etnografice, prototipuri
tehnice, piese geologice) şi alte obiecte cu caracter memorial sau
documentar.
În cadrul fiecărei categorii, piesele au fost clasate cronologic, în
ordinea: începutul secolului (dată aproximativă, apoi după an, lună, zi);
prima jumătate a secolului (idem); a doua jumătate a secolului (idem),
secolul, sfârşitul secolului; perioada de trecere de la un secol la altul.
Documentele datate prin interval (ex.: 1650-1670) au fost clasate la
primul an (1650), iar manuscrisele la ultimul (1670). Operele cu datare
identică figurează în ordinea alfabetică a autorilor sau titlurilor (pentru cele
anonime).
DESCRIEREA pieselor cuprinde datele caracteristice fiecărei
categorii, necesare identificării. În cazul pieselor străine, adnotările cuprind
şi justificarea includerii în lucrare, aşadar interesul lor pentru istoria şi
cultura românilor. Pe categorii de piese, elementele de descriere sunt:
• aşezăminte şi monumente (AM): denumirea, data înfiinţării sau a
construirii sau data când prin ajutoare (închinări, danii) intră în sfera
operei culturale româneşti peste hotare; adresa.
• documente (DOC): genul (hrisov, raport, scrisoare etc.); numărul
de piese (pentru grupurile de documente); locul şi data emiterii sau
copierii; numele emitenţilor şi ale destinatarilor; cuprinsul; fondul de
păstrare şi cota (respectiv fondurile, cotele, pentru documentele cu
tematică identică, din aceeaşi arhivă, descrise în grup).
• manuscrise (MS): autorul; titlul; copistul; locul scrierii; data; materialul
(în cazul celor pe pergament); volumul (în file sau pagini); dimensiunile
(cm); cuprinsul; ornamentaţia (cu specificarea miniaturilor); însemnările
şi legătura (dacă prezintă interes românesc); provenienţa; cota. S-au
reprodus titlurile originale (cu traducerea celor în limbi puţin cunoscute
la noi, ca araba, finlandeza, maghiara, persana, turca), iar când nu a
fost posibil, s-a dat numai traducerea sau un titlu convenţional (după
conţinut), menţionându-se limba în care este redactat manuscrisul.
Copiile de manuscrise au fost clasate, după interesul lor documentar,
fie la data redactării originalului, fie la aceea a copierii.
• cărţi rare, publicaţii periodice, foi volante (CR): autorul; titlul;
locul apariţiei; anul; traducătorul; comanditarul; relaţiile cu istoria
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXXIII

sau cultura românilor (când aceasta nu rezultă din titlu); însemnările

de lectură; provenienţa; numărul de exemplare în fondul de păstrare;
cotele. Ediţiile succesive ale aceleiaşi opere au fost grupate într-o
singură descriere, menţionându-se pentru fiecare locul şi anul apariţiei
şi cota. Titlurile în limbi puţin cunoscute au fost traduse.
• hărţi (H): titlul; locul şi data execuţiei (pentru cele manuscrise);
gravorul; locul şi data imprimării; numărul de planşe, dimensiunile şi
scara (când a fost posibil); informaţiile privind geografia sau istoria
României; cota.
• opere de artă (A): autorul; titlul; locul şi data execuţiei; comanditarul;
genul; tehnica; materialul; dimensiunile; provenienţa; numărul de
inventar în fondul de păstrare.
• piese muzeale (MUZ): denumirea; genul; creatorul; locul şi data
execuţiei; comanditarul; tehnica; materialul; dimensiunile; provenienţa
(pentru piesele arheologice locul şi data descoperirii); numărul de
inventar în fondul de păstrare. Inscripţiile antice şi medievale sunt
descrise în cadrul pieselor muzeale când figurează separat în colecţii,
dar dacă au rămas încorporate în monumente sunt numai menţionate la
descrierile acestora (precum pisaniile).
În cadrul fiecărei ţări, descrierile sunt numerotate pentru a permite
regăsirea lor în Indicii ce vor constitui volumul V al noii serii. Asteriscul
(*) indică piese distruse sau cu localizare actuală incertă. Descrierile de
piese, separate sau în grupuri, sunt însoţite de:
REFERINŢE
Ref.: sursele bibliografice sau provenienţa informaţiilor care justifică
includerea pieselor în lucrare şi oferă elemente pentru descrierea şi clasarea
lor. În cazul semnalărilor orale, s-a notat numele persoanei sau al instituţiei
de la care am primit informaţia şi anul. Acolo unde se precizează ca referinţă
un nume şi o dată, informaţia nu se regăseşte, după ştirea noastră, într-un
text publicat.
Publ.: referinţa pentru piesele (documente, manuscrise) publicate sau
cărţile rare reeditate (integral sau extrase).
Reprod.: referinţe pentru piesele publicate în reproduceri fotografice
sau pentru care există fotocopii ori microfilme în arhive, biblioteci şi muzee
din ţară sau din străinătate.
ANEXE
Abrevieri şi sigle pentru titluri de cărţi, articole, colecţii de documente,
publicaţii periodice, citate ca surse; clase de referinţe; abrevieri uzuale.
 METHODOLOGY

Whatever their identity (Romanian or foreign), the CLASSIFICATION

of items follows the same chapters, based on the following criteria:
• Geographically:
By country, in alphabetical order;
By place, in alphabetical order, based on the current official name,
except for the cities that have established names in Romanian (Atena,
Londra, Moscova, Viena). Whenever necessary, explanations are given
between brackets: the state (for places in the U.S.A.), the province or region
(for those in Canada and some in Greece), old Romanian names of places in
Serbia and other countries. The Athos communities in Greece (monasteries,
hermitages) were grouped under the entry: Athos (Muntele ~).
For each place, items were classified as follows:
AM: establishments and historical or artistic monuments created by
the Romanians or maintained thanks to Romanian donations, and places
(marked with memorial plaques) connected to the Romanians’ history, in
chronological order.
• By collection: archives, libraries, museums, institutions depending
on cultural heritage funds, private collections, in alphabetical order of
their official names, translated into Romanian (in brackets, except for
the names in major languages). Private collections were recorded in
alphabetical order of their owners’ names.
Within each collection, items were classified as follows:
• By category, in the following order:
DOC – documents (charters, licences, firmans, patriarchal sealed notes,
letters, diplomatic, military and administrative reports, judicial acts,
documents of legal status, records, ledgers, technical patents etc.)
LXXVI  VIRGIL CÂNDEA

MS – manuscripts
CR – rare books, periodical publications, broadsides
H – maps, plans, atlases
A – art works (painting, sculpture, graphic, decorative arts)
MUZ – museum items (archaeological, numismatic, ethnographic, technical
prototypes, geological items) and other items of a memorial or
documentary nature.
Within each category, items were classified chronologically,
in the following order: beginning of the century (approximate date,
then by year, month, and day); first half of the century (idem), century,
end of the century; threshold between centuries. Documents dated
by means of an interval (e.g., 1650-1670) were recorded under the
former (1650), while manuscripts under the latter year (1670). Works of
uncertain date are given in the alphabetical order of the authors or titles
(if anonymous).
THE DESCRIPTION of the items comprises data specific to each
and every category, required for identification. Where foreign items are
concerned, the entries also contain a justification for their inclusion in
the volume, i.e., the interest they present for the Romanians’ history and
culture. Within categories of items, description elements are:
• Establishments and monuments (AM): name, date of foundation
or construction, or the date when, through relief funds (grants or
donations), they entered the area of Romanian cultural action abroad;
their address.
• Documents (DOC): the genre (charter, report, letter, etc.); number
of items (for groups of documents); place and date when they were
issued or copied; names of the issuing parties and addressees; content;
collection where it is preserved and shelf mark (or collections and marks
for documents with identical theme, in the same archives, described in
a group).
• Manuscripts (MS): author; title; copyist; place where it was written;
date; material (in the case of the parchment ones); dimensions (of sheets
or pages); dimensions (cm.); contents; illustration and illumination
(with details of miniatures); notes and binding (if interesting from
a Romanian point of view); source; shelf mark. Original titles were
reproduced (those in less known languages – Arabic, Finnish,
Hungarian, Persian, Turkish – were translated), and where this was
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXXVII

not possible, only the translation or the conventional title was given
(according to the contents), while mentioning the language of the
manuscript. Copies of manuscripts were classified according to their
documentary value, either at the time when the original was written, or
when they were copied.
• Rare books, periodical publications, broadsides (CR): author; title;
place of publication; year; translator; sponsor; relationship to Romanian
history or culture (when it is not obvious from the title); readers’ notes;
source; number of copies in the conservation collection; shelf marks.
Successive editions of the same work were grouped in one single entry,
while mention was made, for each of them, of the place and year of
publication, and the shelfmark. Titles in less known languages were
translated.
• Maps (H): title; place and date of drawing (for manuscript ones),
engraver; place and date of printing; number of plates, dimensions and
scale (wherever possible); information concerning the geography or
history of Romania; shelf mark.
• Works of art (A): author; title; place and date of creation; sponsor;
genre; technique; material; dimensions; source; inventory mark in the
conservation collection.
• Museum items (MUZ): name; genre; creator; place and date of creation;
sponsor; technique; material; dimensions; source (for archaeological
items, place and date of discovery); inventory mark in the conservation
collection. Ancient and mediaeval inscriptions are described together
with museum items whenever they are listed separately in the collection,
but if they are inserted in monuments, they are simply mentioned when
the latter are described (such as church dedication inscriptions).
Within each chapter devoted to a country, entries are numbered in
order to allow them to be traced in the Indexes that will form Volume V
of the new series. The asterisk (*) indicates items that were destroyed or
whose location is uncertain. Descriptions of items, separate or in groups,
are accompanied by:
REFERENCES:
Ref.: Bibliographical data and sources of information that account
for the insertion of the items in the work and provide elements for their
description and classification. In the case of verbal reports, the name of the
person or institution reporting the information is given, along with the year.
LXXVIII  VIRGIL CÂNDEA

Wherever the given reference comprises a name and a date, the information
was not yet included, to our knowledge, in a printed text.
Publ.: References to items (documents, manuscripts) that were
published or rare books that were reprinted (in whole or in part).
Reprod.: References concerning items published in photographic
reproductions or for which photocopies or microfilms are preserved in
archives, libraries and museums, in Romania or abroad.
ANNEXES:
Abbreviations and symbols for titles of books, articles, document
collections, periodical publications, which are quoted as sources; classes of
references; common abbreviations.
 NOTA EDITORULUI

Mărturii româneşti peste hotare, prima ediţie, neterminată, a lucrării

lui Virgil Cândea, a fost publicată de Editura Enciclopedică în două
volume: vol. I, Austria – Grecia (piese aflate în 19 ţări), în 1991, iar
vol. II, India – Olanda şi adăugiri la Albania – Grecia (piese aflate în 20
de ţări), în 1998. Pentru cercetările sale valorificate în aceste două volume
Ministerul Culturii i-a decernat Profesorului Cândea în anul 2001 Premiul
naţional pentru valorificarea şi promovarea patrimoniului naţional. După
alegerea sa în funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române în 1998, tatăl
meu nu a mai avut răgazul de a continua pregătirea pentru tipar a bogatului
material pe care îl adunase cu privire la ţările ce urmau. La plecarea sa
dintre noi, în 16 februarie 2007, el a lăsat posterităţii circa 10 000 de fişe
manuscrise aflate în diferite stadii de finalizare, precum şi un mare volum
de materiale documentare pe care urma să le valorifice în lucrare.
Noua serie a repertoriului pieselor culturale româneşti răspândite
în lume, care apare sub egida Institutului de Studii Sud-Est Europene al
Academiei Române (I.S.S.E.E.), va cuprinde 5 volume, dintre care 4 de
referinţe şi unul, final, dedicat indicilor întregii lucrări. În primele două
volume este reeditat, cu corecturi şi adăugiri, materialul publicat în ediţia
sus-menţionată, iar volumele III şi IV vor cuprinde materialul inedit care
se păstrează în arhiva autorului, material care se află în curs de revizuire şi
completare. Echipa editorială şi-a propus ca proiectul să se desfăşoare pe
parcursul a 3 ani, începând cu volumul de faţă.
Acest prim volum din Seria nouă cuprinde, după Introducerea şi
Metodologia scrise de Virgil Cândea, referinţele privitoare la ţările clasate
la literele A-E, de la Albania la Etiopia. Am inclus şi capitolele Armenia,
Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Etiopia, care fuseseră introduse ca adăugiri
în vol. II din prima ediţie. Ca urmare a schimbărilor geo-politice recente s-a
LXXX  VIRGIL CÂNDEA

impus de asemenea inserarea unui capitol referitor la Belarus. Reîmpărţirea

materialului a fost cerută de necesitatea echilibrării volumelor I-IV din
punct de vedere al numărului de pagini.
În această nouă ediţie a volumului I numărul mai mare de referinţe
privitoare la unele ţări dă seamă, cu o claritate sporită, de intensitatea
relaţiilor istorice ale românilor cu unele popoare vecine: este cazul
capitolului Austria, care cuprinde cel mai mare număr de referinţe, 1667.
Reamintim faptul că au fost înregistrate obiecte de artă, documente, cărţi
rare, manuscrise, hărţi, aşezăminte şi monumente datorate creativităţii
româneşti sau a căror apariţie este legată de pământul ori de neamul
românesc. Este cazul, de pildă, al traducerii franceze a scrierii lui Dimitrie
Cantemir Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman (Histoire
de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de son aggrandissement
et de sa décadence, avec des Notes très instructives, par S.A.S. Démètre
Cantimir, Prince de Moldavie, trad. [H.D.D.] de Joncquières, I-II, Paris,
1743), lucrare păstrată în marile biblioteci ale lumii.
Pe lângă efortul de verificare, corectare şi omogenizare, ediţia nouă
oferă mai multe elemente de noutate.
Alături de cuprinsul volumului I (1991) au fost inserate aici, plasate
la locul lor firesc, referinţele adăugate în volumul II (1998) pentru ţările
cuprinse în volumul I. Materialul a fost suplimentat cu referinţe elaborate de
echipa editorială a noii serii, îndeosebi de Andrei Pippidi şi Andrei Timotin.
Au furnizat de asemenea referinţe noi Cătălina Vătăşescu (Albania) şi
Daniel Suceavă (Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru şi Danemarca), cărora le
exprimăm gratitudinea noastră.
Echipa editorială a folosit, la redactarea noilor referinţe şi corectarea
celor existente, surse suplimentare şi apariţii editoriale recente. De
asemenea, am făcut apel la informaţii înregistrate de baze de date online,
în primul rând aceea a Departamentului de relaţii externe al Patriarhiei
Române, ca şi cele administrate de bisericile româneşti din străinătate.
În transliterarea caracterelor chirilice şi greceşti am urmat normele
din Index translationum, adoptate de UNESCO, bazate pe standardele
Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO). În ce priveşte
caracterele greceşti, sistemul adoptat este valabil atât pentru greaca veche,
cât şi pentru cea modernă. Excepţie s-a făcut pentru unele toponime care
sunt redate potrivit pronunţiei actuale, pentru facilitarea identificării şi a
clasării, de ex. Vatopedi, nu Batopedê şi nici Vatopedī. Pentru cuvintele
scrise cu caractere arabe, inclusiv cele în limba turcă veche, s-a folosit
transliterarea ştiinţifică redată în tabelul prezentat în continuare, care preia
în linii generale normele UNESCO (ISO).
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXXXI

Metodologia lucrării a fost revizuită, astfel încât să reflecte

îmbunătăţirile aduse formei de redactare a referinţelor şi sistemului de
siglare şi de abreviere a titlurilor citate. Parantezele drepte marchează fie
traducerea titlurilor, fie restituirea unor elemente lacunare, în special locul
şi data publicării unei piese scrise. Comentariile editoriale se află plasate
între paranteze rotunde. Titlurile periodicelor sunt redate consecvent între
ghilimele, chiar şi atunci când constituie obiectul unei referinţe şi deci apar
în caractere cursive.
Verificarea denumirilor actuale ale localităţilor şi instituţiilor,
precum şi corectura lingvistică au fost încredinţate, în măsura în care a
fost posibil, unor vorbitori nativi sau unor buni cunoscători ai spaţiilor
culturale respective. Astfel, la definitivarea datelor cuprinse în acest volum
au mai lucrat: Albania – Cătălina Vătăşescu, cercetătoare la I.S.S.E.E.;
Armenia – Arşaluis Baronian, muzeograf la Casa Culturală Armeană
“Dudian” a Parohiei Bisericii Armeneşti, Bucureşti; Austria – Mariana
şi Christian Lemberger, Viena; Belgia – Laura Ene şi Gabriel Banice,
Bruxelles; Bulgaria şi Bosnia-Herţegovina – Daniel Cain, cercetător
la I.S.S.E.E.; Cehia – Izabela Voinea şi Daniel Cain; China – Mugur
Zlotea, asistent la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii
din Bucureşti (F.L.L.S.), Secţia Chineză. George Grigore, Profesor la
Secţia Arabă a F.L.L.S., a verificat, împreună cu mine, pasajele în limba
arabă. Anca Popescu, cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”
al Academiei Române (Bucureşti), a corectat textele în turcă osmană şi
traducerile lor. Le păstrăm tuturor o vie recunoştinţă.
Adresăm mulţumiri conducerii Academiei Române, în special
dlui Vicepreşedinte Dan Berindei care ne susţine în toate demersurile
necesare bunei desfăşurări şi finalizării proiectului Mărturii româneşti
peste hotare. Recunoştinţa noastră se îndreaptă şi către regretatul Prof.
Paul H. Stahl, fost director al Institutului, care a propus Secţiei de Istorie
a Academiei Române în anul 2007 introducerea acestei teme în planul de
cercetare al I.S.S.E.E., precum şi către Prof. Nicolae Şerban Tanaşoca,
Directorul I.S.S.E.E., care susţine cu dedicaţie ducerea la bun sfârşit a
acestui important proiect.
Suntem recunoscători Bibliotecii Metropolitane a Municipiului
Bucureşti şi editurii sale, „Biblioteca Bucureştilor”, pentru că au făcut
posibilă apariţia acestui volum în momente dificile pentru proiectele
culturale de mare anvergură. Graţie ataşamentului Dlui Florin Rotaru,
Directorul general al Bibliotecii Metropolitane a Municipiului Bucureşti,
faţă de valorile reale ale culturii româneşti şi de contribuţia cărturarilor
LXXXII  VIRGIL CÂNDEA

români la înţelegerea deplină a rolului spiritualităţii româneşti în spaţiul

european, proiectul iniţiat şi promovat cu dăruire de Virgil Cândea are
şansa de a fi dus la capăt, în cele mai bune condiţii.
În vremurile actuale, când reflectarea justă a valorilor româneşti
în spaţiul public internaţional a dobândit o nouă însemnătate, echipa
editorială a lucrării de faţă şi-a propus să pună la dispoziţia specialiştilor şi
a marelui public o lucrare care să reflecte importanţa naţională a cercetării
patrimoniului românesc înstrăinat. Se remarcă, în mod firesc, marele număr
de citări din bibliografia românească ce reflectă preocuparea cărturarilor
români porniţi, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în căutarea
prezenţei româneşti în afara graniţelor ţării. Interesul autorilor străini faţă
de obiectele româneşti păstrate în ţările lor este însă la fel de remarcabil.
Am hotărât ca în această nouă versiune să oferim în traducere engleză
textele introductive (Cuvânt înainte, Metodologie şi Nota editorului)
tocmai pentru ca împreună cu corpusul de referinţe, perfect comprehensibil
pentru cei ce nu cunosc limba română, lucrarea să fie utilă şi cercetătorilor
străini ai patrimoniului românesc.
Ca şi în prima sa versiune, lucrarea de faţă este o recunoaştere
a muncii de cercetare a tuturor acelora care s-au străduit să înregistreze
piesele culturale româneşti păstrate în colecţii de peste hotare.

Ioana Feodorov
 EDITOR’S NOTE

Romanian Traces Abroad, the first, uncompleted, edition of Virgil

Cândea’s work, was published by Editura Enciclopedică in two volumes:
volume I, Austria – Greece (items in 19 countries), in 1991, and volume
II, India – Holland, with additional material for Albania – Greece
(items in 20 countries), in 1998. For his research presented in these two
volumes, the Ministry of Culture awarded Professor Cândea in 2001 the
National Prize for Promotion of the National Heritage. After his election
as a Vice-President of the Romanian Academy in 1998, my father was
unable to continue preparing for print the vast amount of material that he
had collected regarding the countries that followed alphabetically. Upon
his demise on February 16, 2007, he bequeathed to posterity approximately
10,000 manuscript notes, in various degrees of completion, together with
many documents and materials that he intended to survey for the final
volumes of his work.
The new series of this record of Romanian cultural items scattered
around the world, which is being carried out at the Institute for South-East
European Studies of the Romanian Academy (I.S.E.E.S.), will comprise five
volumes: four consist of main entries, while the fifth will be dedicated to
the indexes of the whole work. Volumes I and II include material published
in the above-mentioned edition, in a revised and enriched version, while
volumes III and IV will cover the unpublished material preserved in Virgil
Cândea’s archive, currently under revision and completion. The editorial
team intends to carry out this project over three years, beginning with the
present volume.
This first volume comprises, after the Foreword and the Methodology
written by Virgil Cândea, the entries for countries falling under the letters
A-E, Albania to Ethiopia. We also included the chapters Armenia, Bosnia-
LXXXIV  VIRGIL CÂNDEA

Herzegovina, Croatia and Ethiopia, which were inserted as additions in

volume II of the first edition. As a consequence of recent geopolitical
developments we were compelled to add a chapter regarding Belarus. A
redistribution of the material was required in order to balance the number
of pages in volumes I-IV.
In this new edition of volume I, the large number of entries for certain
countries reflects, even more clearly, the strong historical relationships
between Romanians and certain neighbouring peoples: such is the case
with the chapter Austria which contains the largest number of entries:
1,667. We remind the reader that entries cover art objects, documents, rare
books, manuscripts, maps, establishments and monuments that are due to
Romanian creativity or whose origin is connected to the Romanian lands and
people. For instance, this is the case with the French translation of Dimitrie
Cantemir’s History of the Rise and Fall of the Ottoman Empire ( Histoire
de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de son aggrandissement
et de sa décadence, avec des Notes très instructives, par S.A.S. Démètre
Cantimir, Prince de Moldavie, trad. [H.D.D.] de Joncquières, I-II, Paris,
1743), a book that is preserved in the great libraries of the world.
Alongside efforts made in checking, improving and harmonizing the
existing material, the new edition comprises several new features.
Beside the contents of volume I (1991), we have inserted here, in
their proper place, all entries that had been added to volume II (1998) for
countries covered in volume I. The material was enlarged with entries
composed by the editorial team of the new series, especially Andrei Pippidi
and Andrei Timotin. New entries were also composed by Cătălina Vătăşescu
(Albania) and Daniel Suceavă (Austria, Bulgaria, Czech Republic, Cyprus
and Denmark), to whom we express our kind appreciation.
In writing the new entries and correcting the existing ones, our
editorial team used additional sources and recent publications. We also
resorted to data provided by online databases, firstly that of the Foreign
Relations Department of the Romanian Patriarchate, as well as those
administered by Romanian Churches abroad.
In transliterating the Cyrillic and Greek scripts we follow the norms
of the Index translationum, adopted by the UNESCO, based on the norms
of the International Standards Organization (ISO). As for the Greek script,
the system we embraced is applied both to Old Greek and to Modern
Greek. An exception was made for certain place-names which are rendered
according to their present-day pronunciation, in order to help identification
and recording, e. g., Vatopedi, not Batopedê or Vatopedī. For words written
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXXXV

in Arabic script, including those in Old Turkish, we apply the scientific

transliteration presented in the table to be found hereafter, which mostly
follows the UNESCO (ISO) norms.
The methodology used in the first edition was revised in order to
reflect improvements brought to the style of entries and to the abbreviation
of cited titles. Square brackets mark either the translation of titles or
the restoration of lost data, especially the place and date of printing for
written material. Editorial comments are placed in round brackets. Titles of
periodical publications are always placed between dashes, even when they
are the very object of an entry and, therefore, are written in italics.
Whenever possible, the verification of present-day names of places
and establishments as well as language correction were entrusted to
native speakers and people with a good knowledge of the cultural areas
concerned. Thus, the following persons joined the efforts of the editorial
team in finalizing the entries for: Albania – Cătălina Vătăşescu, researcher
at the I.S.E.E.S.; Armenia – Arşaluis Baronian, museum specialist
at the Armenian Cultural House “Dudian” of the Armenian Church
Parish, Bucharest; Austria – Mariana and Christian Lemberger, Vienna;
Belgium – Laura Ene and Gabriel Banice, Bruxelles; Bulgaria and
Bosnia-Herzegovina – Daniel Cain, researcher at the I.S.E.E.S.; Czech
Republic – Izabela Voinea and Daniel Cain; China – Mugur Zlotea,
Assistant Professor at the Faculty of Foreign Languages and Literatures,
University of Bucharest (F.F.L.L.), Chinese Section. George Grigore,
Professor at the Arabic Section of the F.F.L.L., assisted me in checking the
Arabic texts. Anca Popescu, researcher at the Institute of History „Nicolae
Iorga” of the Romanian Academy (Bucharest), checked the texts in Ottoman
Turkish and their translations. We are very grateful to all.
We express our gratitude to the Romanian Academy, especially to
Mr. Vice-president Dan Berindei who supports us in all the efforts required
for the progress and completion of the project Romanian Traces Abroad.
Our gratitude also goes to the late Prof. Paul H. Stahl, former Director
of the Institute, who proposed in 2007 to the Historical Section of the
Romanian Academy the addition of this theme to the research program of
the I.S.E.E.S., as well as to Prof. Nicolae Şerban Tanaşoca, Director of the
I.S.E.E.S., who supports with dedication the completion of this important
project.
We are grateful to the Metropolitan Library of Bucharest and to
its editing house, „Biblioteca Bucureştilor”, for making possible the
publication of this book in difficult times for cultural projects of great
magnitude. Thanks to the attachment shown by Mr. Florin Rotaru, General
LXXXVI  VIRGIL CÂNDEA

Director of the Metropolitan Library of Bucharest, towards the authentic

values of Romanian culture and our scholars’ contribution to the thorough
understanding of the role of Romanian spirituality in the European arena,
the project that Virgil Cândea initiated and devotedly promoted has a
chance to be completed, and in the best conditions.
In our times when the truthful expression of Romanian values in the
world arena is increasingly important, the editorial team of this book aims
to provide specialists and the public with a document that appropriately
reflects the national significance of researching the Romanian heritage
preserved abroad. Unsurprisingly, entries to Romanian bibliography
are plentiful. They reflect the preoccupation of Romanian scholars who
followed, ever since the end of the 19th century, the traces of the Romanians’
cultural presence beyond the borders of their country. The foreign
specialists’ interest in Romanian items present in establishments of their
countries is also remarkable. We decided to provide an English translation
of the preliminary texts in this new version (Foreword, Methodology and
Editor’s Note) precisely so that alongside the corpus of entries, perfectly
comprehensible to those unfamiliar with the Romanian language, this work
is also useful to foreign researchers of the Romanian heritage.
Just as in its first version, this book is bound to acknowledge the
research work of all those who endeavoured to record the Romanian
cultural items that are preserved in collections abroad.

Ioana Feodorov
 TRANSCRIEREA ALFABETULUI ARAB

’ ‫ء‬ ḍ ‫ض‬

ā ‫ا‬ ṭ ‫ط‬

b ‫ب‬ ẓ ‫ظ‬

t ‫ت‬ ‘ ‫ع‬

t ‫ث‬ ġ ‫غ‬

ğ ‫ج‬ f ‫ف‬

ḥ ‫ح‬ q ‫ق‬

h ‫خ‬ k ‫ك‬

d ‫د‬ l ‫ل‬

d ‫ذ‬ m ‫م‬

r ‫ر‬ n ‫ن‬

z ‫ز‬ h ‫ه‬

s ‫س‬ at ‫ة‬

š ‫ش‬ w/ū ‫و‬

ṣ ‫ص‬ y/ī ‫ي‬

 ABREVIERI

A. Cărţi, articole, colecţii de documente

Akta grodzkie i ziemskie – Akta grodzkie i ziemskie z czasów Rzeczypospolitej Polkiej z

Archiwum tak zwanego Bernardyńskiego we Lwówie, Lwów, I-XXIV, 1868-1931.
Almagià, Monumenta – Roberto Almagià, Monumenta cartographica Vaticana, I-IV,
Città del Vaticano, 1944-1955.
Anglo-Romanian Relations – Anglo-Romanian Relations after 1821, Iaşi, 1983.
Anuichi, Relaţii – Silviu Anuichi, Relaţii bisericeşti româno-sârbe în secolele
al XVII-lea şi al XVIII-lea (extras din BOR, nr. 7-8), Buc., 1980.
Arhiv Hadjitoševi – Kirila Văzvăzova-Karateodorova, Zina Markova, Elena Pavlova-
Harbova, Vasil Harizanov, Semeen arhiv na Hadjitoševi, t. I. (1751-1827), Sofia,
1984.
Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre
Werke, Leipzig, 1927.
Balş, Bisericile – Gheorghe Balş, Bisericile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al
XVIII-lea, Buc., 1933.
Barbu-Bucur, Contributions – Sebastian Barbu-Bucur, Contributions roumaines dans
le domaine de la culture musicale byzantine au Mont Athos, Communication au
XVIIe Congrès internatonal d’études byzantines, Dumbarton Oaks, août-septembre
1986 (manuscris).
Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul – Sebastian Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, „Protopsaltul
curţii Ungrovlahiei” şi epoca sa, în manuscrise psaltice din Athos, Buc.,
1985 (manuscris); rezumat: Iovaşcu, le Valaque, „Le protopsalte de la cour de
l’Hongrovalachie”, dans les manuscrits psaltiques du Mont Athos, în Andrzej
Szwalbe, Eleonora Harendarska (ed.), Musica antiqua. Supplementum, Bydgoszcz,
1985, p. 7-21.
Barbu-Bucur, Cultura – Sebastian Barbu-Bucur, Cultura muzicală de tradiţie bizantină
pe teritoriul României în secolul XVIII şi începutul secolului XIX şi aportul original
al culturii autohtone, Buc., 1989.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  LXXXIX

Bălan, Vetre – Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, sec. IV-XX, Buc., 1982.
Bălan, Mărturii – Ierom. Ioanichie Bălan, Mărturii româneşti la Locurile Sfinte, Roman,
1986.
Bălcescu, Portretele – Nicolae Bălcescu, Buletin. Despre portretele principilor Tierrei
Romanesci şi ai Moldaviei ce se află în Cabinetul de stampe de la Biblioteca
Regală din Paris (MID, 4, 1847, p. 212-220).
Bălgarskite zemi – Erich Hillbrand et al., Bălgarskite zemi i bălgarite v sbirkite na
Voennija arhiv Viena (1664-1878), Sofia, 1986.
Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations des Roumains avec les Serbes, les
Bulgares, les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine,
Iaşi, 1912.
Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici – Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre,
Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), I-II,
Buc., 2004-2006.
Beza, Biblioteci mănăstireşti – Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Chipru
şi la Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 6, 1932-1934, p. 207-215).
Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937.
Bezviconi, Contribuţii – Gheorghe Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-
ruse (din cele mai vechi timpuri până la 1854), Buc., 1958.
Bianu, Relaţiune – Ioan Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia făcută în vara
anului 1885 [I] (AARPAD, s. II, t. 8, 1885-1886, p. 10-11, 19-48; [II] (ibidem, t. 9,
1886-1887, p. 52-61).
Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-II, Buc.,
1982.
Bodin, Documente – D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre
Principatele Române şi regatul Sardiniei, Buc., 1941.
Bodogae, Athos – Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din sfântul
munte Athos, Sibiu, 1940
Bogdan, Daniile – Damian P. Bogdan, Despre daniile româneşti la Athos, Buc., 1941
(extras din AR, 6 1941, p. 263-309).
Bogdan, Documentele, I-II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I-II, Buc.,
1913.
Bogdanović, Inventar – Dimitrije Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa u Jugoslaviji,
XI-XVII veka, Belgrad 1982.
Bogdanović, Album – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastira
Hilandara. Paleografski Album, Belgrad, 1978.
Bogdanović, Katalog – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastira
Hilandara, Belgrad, 1978.
Bouchard – Nicolas Mavrocordatos, Les Loisirs de Philothée, texte établi, traduit et
commenté par Jacques Bouchard, Atena-Montréal, 1989.
BRV, I-IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I-II, Buc.,
1903-1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III-IV, Buc., 1912-1944.
Bulgarelli, Gli avvisi – Tullio Bulgarelli, Gli avvisi a stampa in Roma nel Cinquecento,
Roma, 1967.
XC  VIRGIL CÂNDEA

Burada, O călătorie – Teodor T. Burada, O călătorie la Muntele Athos, în Opere, ed.

Viorel Cosma, IV, Buc., 1980, p. 97-137.
Callimachi, Block, Georgescu-Ionescu – Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena
Georgescu-Ionescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963.
Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I-II – Ariadna Camariano-Cioran, Aides
pécuniaires fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17,
1979, nr. 1, p. 123-151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84) (republicat în idem, Relaţii
româno-elene. Studii istorice şi filologice (secolele XIV-XIX), ed. L. Rados, Buc.,
2008, p. 703-732, 733-754).
Camariano-Cioran, L’Épire – Ariadna Camariano-Cioran, L’Épire et les Pays Roumains,
Iannina, 1984.
Cat. exp. brit. – Documente privind istoria României din colecţii britanice. [Catalogul
expoziţiei], Buc., aprilie-iunie 1982, Buc., 1982.
Catalogus bibl. Ossolinianae, I-III – Wojciech Ketrzynski, Catalogus codicum
manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensiae, I-III, Wroclaw, 1881-
1898.
Cat. mss. rom., I-IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul
manuscriptelor româneşti, I, Buc., 1907; şi Remus Caracaş, II, Buc., 1913; şi G.
Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici, IV,
Buc., 1967.
Călători străini, I-X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Paul
Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I-X/1-2, Buc., 1968-2001.
Cândea – Simionescu, Athos – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Le Mont Athos.
Présences roumaines, Buc., 1979.
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II-IV – Virgil Cândea, Constantin
Simionescu, Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos,
Sinai, Alep, [II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia,
Franţa, R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984;
Prezenţe culturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987.
CIL – Th. Mommsen (et al.), Corpus inscriptionum latinarum, I-XVI + Supplementa,
Berlin, 1862-1955.
Ciobanu, Relaţiile politice – Veniamin Ciobanu, Relaţiile politice româno-polone între
1699-1848, Buc., 1980.
Cioran, Scheseis – G.D. Cioran, Scheseis tōn Roumanikōn chorōn meta tōn Athōnos kai
de tous Koutloumousiou, Lauras, Docheiariou kai tou Agiou Panteleīmonōs ī tōn
Rossōn, Atena, 1938.
Cipariu, Muntele Athos – T. Cipariu, Muntele Athos şi monasteriile lui („Archivu pentru
filologia şi istoria”, 1867, p. 170-177, 195-200).
Codex Andegavensis, I-VII – Nagy Imre (ed.), Anjoukori okmanytar. Codex diplomaticus
Hungaricus Andegavensis, I-VI, Budapesta, 1878-1889; Nagy Gyula (ed.), VII,
Budapesta, 1920.
Colloque Sinaia – Actes du Colloque International des civilisations balcaniques, Sinaia,
8-14 juillet 1962, Buc., 1963.
Comnen, Proskynītarion – Ioan Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos
(ed. B. de Montfaucon), Palaeographia graeca, Parisiis, 1708, p. 441-611.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XCI

Conev, Opis, I-II – B. Conev, Opis na răkopisite i staropečatnite knigi na Narodnata

Biblioteka v Sofija, I-II, Sofia, 1910-1923.
Constantinescu, Repertoriu – R. Constantinescu, Manuscrise de origine românească din
colecţii străine, Buc., 1986.
Cordescu, Istoricul – Mihail-Virgiliu Cordescu, Istoricul şcoalelor române din Turcia,
Sofia şi Turtucaia din Bulgaria şi al seminariilor de limba română din Lipsca,
Viena şi Berlin, Buc., 1906.
Corfus, Documente polone – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României
culese din arhivele polone. Secolul al XVII-lea, Buc., 1983.
Corfus, Mihai Viteazul – Ilie Corfus, Mihai Viteazul şi polonii. Cu documente inedite în
anexe, Buc., 1938.
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I-II – Mihai Costăchescu, Documente
moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, I. (1374-1437), II. (1438-1456), Iaşi,
1931-1932.
Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor
de cronici interne, sec. XV-XVIII, privind istoria României, Buc., 1963.
Cronici turceşti, I-III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, I (ed. Mihail
Guboglu), Buc., 1955; II (ed. Mihail Guboglu şi Mehmet A. Mustafa), Buc., 1974;
III (ed. A Mustafa), Buc., 1980.
Decei, Sursele istorice turceşti – Aurel Decei, Sursele istorice turceşti privind stăpânirea
otomană în Banat („Studii de istorie a Banatului”, 2, 1970, p. 9-21).
Deletant, Mărturii româneşti – Dennis Deletant, Mărturii româneşti în arhive şi biblioteci
britanice („Magazin istoric”, 16, 1982, nr. 9, p. 29-30).
Delikanis, Katalogos, I-III – Kallinikos Delikanis, Perigrafikos katalogos tōn en tois
kōdixi tou patriarchikou archifylacheiou sōzomenōn episīmon eggrafōn peri tōn en
Athō monon (1630-1863), I-III, Constantinopol, 1902-1905.
DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951-1960. A.
Moldova, veacurile XIV-V, vol. I; veacul XV, vol. I-II; veacul XVI, vol. I-IV;
veacul XVII, vol. I-V; B. Ţara Românească, veacurile XIII-V; veacul XVI, vol.
I-VI; veacul XVII, vol. I-IV; C. Transilvania, veacurile XI-XIII, vol. I-II; veacul
XIV, vol. I-IV.
Docan, Exploraţiuni austriace – N. Docan, Exploraţiuni austriace pe Dunăre la sfârşitul
veacului al XVIII-lea (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 541-709).
Docan, Memoriu – N. Docan, Memoriu despre lucrările cartografice privitoare la
războiul din 1787-1791 (AARMSI, s. II, t. 34, 1911-1912, p. 1249-1360).
Documente Callimachi, I-II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi
adunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I-II, Buc., 1901-1902.
Documente turceşti, I-III – Mustafa A. Mehmet, Documente turceşti privind istoria
României, I (1455-1774), Buc, 1976; II (1774-1791) Buc., 1982; III (1791-1812),
Buc., 1986.
Dogiel, Codex diplomaticus – Fr. Dogiel, Codex diplomaticus regni Poloniae et magni
ducatus Lituaniae, I, Vilna, 1758.
Die Donauschwaben – Imma Ebert, Horst Fassel, Hans Gehl, Konrad G. Gündisch (et
al.), Die Donauschwaben. Deutsche Siedlung in Südosteuropa. Ausstellungkatalog,
Sigmaringen, 1989.
XCII  VIRGIL CÂNDEA

Dragomir, Studii şi documente, I-V – Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare

la Revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-1849, I-V, Cluj-Sibiu,
1944-1946.
Drăguţ, Dicţionar – Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească,
Buc., 1976.
DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I-III, XIX, XXI, XXII;
B. Ţara Românească, I-VII, XI, XXI-XXIV; C. Transilvania, X-XI; D. Relaţii
între Ţările Romane, I, Buc., 1965-1988.
Edizioni italiane – Istituto centrale per il catalogo unico delle biblioteche italiane e per le
informazioni bibliografiche, Le edizioni italiane del XVI secolo, t. 1, Roma, 1985.
Fejér, I-XLII – Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae et civilis, I-XLII, Buda,
1829-1844.
Flügel, Katalog, I-III – G. Flugel, Die arabischen, persischen und türkischen
Handschriften der k.k. Hofbibliothek, I-III, Viena, 1865-1867.
Fontes, I-IV – Fontes historiae daco-romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed.
Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964; II (ed.
Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C.
Popescu), Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae-Şerban Tanaşoca), Buc.,
1975; IV (ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca,
Tudor Teoteoi), Buc., 1982.
Forrer – Ludwig Forrer, Handschriften Osmanischer Historiker in Istanbul („Der Islam”,
26, 1942, p. 173-220).
Fraţilor Lăpedatu – Fraţilor Alexandru şi Ion I. Lăpedatu la împlinirea vârstei de 60
ani, Buc., 1936.
Füves, Katalogos – Füves Odön, Katalogos tōn ellīnikōn entypōn tīs vivliotīkīs
tou Ellīnouorthodoxon Serbikou Episkopatou sto Saint-Entre tīs Ouggarias
(„Eranistīs”, 3, 1965, p. 97-105).
Gedeon, Athos – Manouīl Gedeon, O Athos: anamnīseis, eggrafa, sīmeiōseis,
Constantinopol, 1885.
Geist I – Sidney Geist, Brâncuşi. Un studiu asupra sculpturii. În româneşte de Andrei
Cretzianu, Buc., 1973.
Geist II – Sidney Geist, Brancusi. A Study of the Sculpture, New York, 1983.
Giedion Welcker I – Carola Giedion Welcker, Constantin Brancusi, Basel-Stuttgart,
1958.
Giedion Welcker II – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi. În româneşte de
Olga Buşneag şi Ruxandra Buşneag Iotzu, Buc., 1981.
Giurescu, L’aide – C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains à
l’enseignement de la Péninsule Balkanique et du Proche-Orient („Revue Roumaine
d’Histoire”, 9, 1970, p. 823-835).
Göllner, Faima – Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus. Broşuri contemporane
(AIINC, 8, 1939-1942, p. 123-196).
Göllner, Michael der Tapfere – Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des
Abendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943).
Göllner, Turcica, I-III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des
XVI. Jahrhunderts, I-III, Buc.-Berlin-Baden-Baden, 1961-1968.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XCIII

Gorski, Epistula, I-XI – Stanislaus Gorski, Epistula, legationes, responsa, actiones,

res geste serenissimi principis Sigismundi, ejus nomini primi, regis Polonie [...],
collecte et in tomos XXVII digeste, I-XI, Poznań, 1852-1901.
Gounaridīs, Archeio – Paris Gounaridīs, Archeio tīs I.M. Xīropotamou. Epitomes
metavyzantinōn eggrafōn („Athonika Symmeikta”, 3, 1993).
Graf, Katalogos – Andrea Graf, Katalogos tīs en Voudapestī vivliothīkīs Geōrgiou
Zavira, Budapesta, 1935.
Gratziou, Handschriften – Olga Gratziou, Die dekorierten Handschriften des Schreibers
Matthaios von Myra (1596-1624), Atena, 1982.
Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo.
Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea („Ephemeris dacoromana”,
4, 1930, p. 212-256).
Grămadă, Vicina – N. Grămadă, Vicina („Codrul Cosminului”, 2, 1925, p. 435-459).
Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narative
privind istoria Europei orientale şi centrale (1263-1683), Buc., 1978.
Hilandarec I – Sava Hilandarec, Rukopisy a starotisky Chilandarské („Vestnik Královska
České společnosti nauk, třída filozoficko-historicko-jazykozpytná”, Praga, 1896 p.
1-96).
Hilandarec II – Sava Hilandarec, Katalog bibliotheke hilandarske na sv. Gori Atonskoj,
1906-1908 (manuscris, în biblioteca mănăstirii Hilandar, Muntele Athos).
Hudiţă, Recueil – Ioan Hudiţă, Recueil de documents concernant l’histoire des Pays
Roumains tirés des archives de France, XVIe et XVIIe siècles, Iaşi, 1929.
Hudiţă, Répertoire – Répertoire des documents concernant les négociations diplomatiques
entre la France et la Transylvanie au XVIIe siècle (1636-1683), Paris, 1926.
Hurmuzaki, II/1, III/1-2, IV/1, V/1-2, VI-IX/1-2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. II, partea 1 (1451-1575), Buc., 1891; vol. III,
partea I (1576-1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576-1600), Buc., 1888; vol.
IV, partea 1 (1600-1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650-1699), Buc., 1885;
vol. V, partea 2 (1650-1699), Buc., 1886; vol. VI (1700-1750); Buc., 1878; vol.
VII (1750-1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376-1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1
(1650-1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751-1796), Buc., 1899.
Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment II, vol. 1 (1510-1600): Documente culese din arhive
şi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893;
vol. 2 (1601-1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc 1 (1641-1703), Buc., 1900.
Hurmuzaki – Densusianu, I/1-2, II/2-5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199-1345),
Buc., 1887; vol. I, partea 2 (1346-1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451-1517),
Buc., 1891; vol. II, partea 3 (1518-1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531-
1552), Buc., 1894; vol. II, partea 5 (1552-1575), Buc., 1897; Hurmuzaki – Esarcu,
IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor
descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente din Arhivele
Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884.
Hurmuzaki – Hodoş, XVI-XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XVI (1603-1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarte
XCIV  VIRGIL CÂNDEA

consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825-1846),
Buc., 1913; vol. XVIII (1847-1851), Buc., 1916.
Hurmuzaki – Iorga, X-XII, XIV/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte consulare
prusiene din Iaşi şi Buc. (1763-1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI-
lea (1517-1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă Şchiopu, Buc.,
1900; vol. XII (1594-1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai-
vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320-1715): Documente greceşti
privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716-1777), Buc.,
1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760-c 1820), Buc., 1936.
Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451-1517), cu
traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol.
II, partea 3 (1510-1527), Buc., 1892.
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XIII (1592-1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare
la istoria românilor din anii 1592-1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc.,
1914.
Hurmuzaki – Nistor, XIX/1-2, XX-XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor, vol. XIX/1 (1782-1797): Corespondenţă diplomatică şi
rapoarte diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX,
partea 2 (1798-1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus;
ed. a II-a, v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral, ms.
pierdut); vol. XXI (1828-1836), Buc., 1942.
Hurmuzaki – Odobescu, supl. 1/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781-1814): Documente culese din Arhivele
Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3
(1709-1812), Buc., 1889.
Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria
României, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din
„Wiener Haus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, sub
îngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a, a vol. XX/1 din Hurmuzaki –
Nistor, cu rezumate dezvoltate de Emil Lăzărescu, revizuite şi completate şi cu o
introducere de Dan Berindei).
Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837): Texte greceşti privitoare la
istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc., 1909.
Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518-1680): Documente culese
din diferite publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescu
şi din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc.,
1886.
Iacovachi – Cojocaru – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera,
Buc., 1988.
IADSM, 2 – D.M. Pippidi, I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor,
seria 2, vol. I-V, Buc., 1980-1983.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XCV

IDR, 1 – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, Inscripţiile
Daciei romane, I-III, Buc., 1975-1984.
IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions
externes concernant l’histoire de la Dacie (Ier-IIIe siècles). t. I. L’Italie et les
provinces occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996
Ierosol. vivl., I-V – A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos
tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou
patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon
ellīnikōn kōdikōn, I-V, St. Peterburg, 1891-1915.
Illiri şi daci – Hadrian Daicoviciu, Draga Garašanin, Ion Glodariu, Ljubiša Popović,
Miloje Vasić, Nicolae Vlassa, Illiri şi daci, Cluj-Buc., 1972.
Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1-2, III, Buc., 1977.
Iorga, Acte şi fragmente, I-III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor
adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I-III, Buc., 1895-1897.
Iorga, Manuscripte, I-II – N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria
românilor, I (AARMSI, s. II, 20, 1897-1898, p. 197-251); II (ibidem, 21, 1898-
1899, p. 1-108).
Iorga, Les arts mineurs, I-II – N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I-II, Buc., 1934-
1936.
Iorga, Athos – N. Iorga, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre (AARMSI, s. II, t.
36, 1914, p. 447-517).
Iorga, Byzance – N. Iorga, Byzance après Byzance. Continuation à l’Histoire de la vie
byzantine, Buc., 1935.
Iorga, La figuration des évangélistes – N. Iorga, La figuration des évangélistes dans l’art
roumain et l’école chypriote-valaque (BCMI, 26, 1933, p. 1-4).
Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI,
s. II, t. 36, 1913-1914, p. 881-915).
Iorga, Fundaţiuni în Orient – N. Iorga, Fundaţiuni religioase ale domnilor români în
Orient (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 863-880).
Iorga, Studii şi documente, I-XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria
românilor, I-XXXI, Buc., 1901-1916.
Ivanova – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski răkopisi v
sbirkata na M. P. Pogodin, Sofia, 1981.
Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei
lui Horea. A. Diplomataria, I-II; B. Izvoarele narative, I-III; Buc., 1982-1984.
Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija – A.I. Jacimirskij, Darstennyja žalovanyja
l’gotnyja i podtverditel’nyja gramoty moldavskih gospodarej XV veka („Drevnosti.
Trudy Slavjanskoj Komissij Imperatorskago Moskovskago Arheologičeskago
Obščestva”, 4, 1907, vypusk 1).
The Jews of Romania – David Shasham (ed.), The Jews of Romania in Modern Times.
Exhibition Catalogue, Tel Aviv, 1982.
Katalog Matenadarana, I-II – O. Eganjan, A. Zejtunjan, P. Antabjan, Katalog rukopisej
Matenadarana imeni Maštoca, t. I-II, Erevan, 1965-1970.
Karadja, Bătălia de la Guruslău – Const. Karadja, Ziare contemporane despre bătălia de
la Guruslău (ARMSI, s. III, 21, 1939, p. 177-193).
XCVI  VIRGIL CÂNDEA

Karatay, Kataloğu – F.E. Karatay, Topkapı Sarayi Kütüphanesi Farsca Wazmalari

Kataloğu [Catalogul manuscriselor persane din Biblioteca Topkapı Sarayi], I,
Istanbul, 1961.
Koikilides, Kataloga – Kleopa M. Koikilides, Kataloga cheirografōn Ierosolymitikīs
Vivliothīkīs, Ierusalim, 1899.
Kolangian – Suren Kolangian, Ruminahaievi arjekavor năveră Haiasdani Matenadaranin
[Preţiosul dar al armenilor din România către Biblioteca de Manuscrise a Armeniei]
(„Panper Matenadaranin”, Erevan, 1956, nr. 3, p. 219-230).
Kondakov, Pamjatniki – N.P. Kondakov, Pamjatniki hristianskago iskusstva na Afone,
St. Peterburg, 1902.
Konstantin Danil – Vukosava Popović, Kataloški spisak, în Konstantin Danil 1789 (?)-
1873, Zrenjanin, 1961.
Kosáry, Bevezetés, I, 1 – Kosáry Domokos, Bevezetés Magyarország történetének
forrésaiba és irodalmába [Introducere în izvoarele şi literatura istorică a Ungariei],
I, 1, Budapesta, 1970.
Ktena, Apanta – Christofor Ktena, Apanta ta en Agiō Orei iera kathidrymata eis 726 en
olō anerchomena kai hai pros to doulon ethnos ypīresiai autōn, Atena, 1935.
Lambros, I-II – Spyr. P. Lambros, Catalogue of the Greek Manuscripts on Mount Athos,
I-II, Cambridge, Mass., 1895-1900.
Langlois, Mont Athos – Victor Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867.
Legrand XVII/1-4 – Émile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnée
des ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I-IV, Paris, 1894-1896.
Legrand XVIII/1-2 – Émile Legrand, Louis Petit, Hubert Pernot, Bibliographie
hellénique ou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-
huitième siècle, I-II, Paris, 1918-1928.
Legrand, Bibl. ion. – Émile Legrand, Hubert Pernot, Bibliographie ionienne. Description
raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs des Sept-îles ou concernant ces îles
du quinzième siècle à l’année 1900, I-II, Paris, 1910.
Legrand, Epistolaire – Émile Legrand, Epistolaire grec, Paris, 1888 (Bibliothèque
grecque vulgaire, IV).
Legrand, Recueil – Émile Legrand, Recueil de documents grecs concernant les
relations du patriarcats de Jérusalem avec la Roumanie (1569-1728), Paris, 1895
(Bibliothèque grecque vulgaire, VII).
Lesviodacs – [Meletie mitropolitul Athinelor], Istorie bisericească [...] tălmăcită [...] de
pah[arnicul] Alecsandru Geanoglu Lesviodacs, Buc., 1845.
Lewicki, Index – A. Lewicki, Index actorum saeculi ad res publices Poloniae spectantium,
Cracovia, 1888.
Mamouka – Ī vivliothīkī Andreou Z. Mamouka, Atena, 1886
Marsellou – Ellīs D. Marsellou, Trapeza tīs Ellados. Syntaxis kai epimeleia, Atena, 1975.
Matejić – Mateja Matejić and Predrag Matejić, Hilandar Room Slavic Manuscripts,
Columbus, Ohio State University, 1972.
Matejić, Supplemental Checklist, 1 – Mateja Matejić, Predrag Matejić, Hilandar Room
Slavic Manuscripts on Microfilm. Supplemental Checklist no 1, Columbus,
Ohio, 1980.
Marinescu, Xiropotamu – Florin Marineskou, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.
Archeio Ieras Monīs Xeropotamou, t. I, Atena, 1997.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XCVII

Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn ellīnikōn

scholeiōn tīs Tourkokratias, Atena, 1989.
Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance
in Ungarn, 1458-1541. 8. Mai-1 November 1982, Viena, 1982.
MCRT – Szilágyi Sándor (ed.), Erdélyi orzayyülesi emlékek. Monumenta comitialia
regni Transsylvaniae, 1540-1699, I-XXI, Budapesta, 1875-1898.
MHH Diplomataria – Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria, I-XLII,
Budapesta, 1857-1948.
MHH Scriptores – Monumenta Hungariae Historica. Scriptores, I-XXXVIII, Budapesta,
1857-1906.
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I-V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.
Documente, Mărturii, Buc., I-V, 1982-1990.
Mihailov, Inscriptiones – Georgius Mihailov, Inscriptiones graecae in Bulgaria repertae,
vol. I-III/1-2, IV, Sofia, 1956.
Mihailovici, Mărturii româneşti – Paul Mihailovici, Mărturii româneşti din Bulgaria şi
Grecia, Chişinău, 1933.
Miklosich – Müller, Acta et diplomata – Franciscus Miklosich et Josephus Müller (ed.),
Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta, I-VI, Viena, 1860-1890.
Millet, Monuments de l’Athos – Gabriel Millet, Monuments de l’Athos. 1. Les Peintures,
Paris, 1927.
Millet – Pargoire – Petit, Recueil – Gabriel Millet, J. Pargoire, Louis Petit, Recueil des
inscriptions chrétiennes du Mont Athos. Première partie, Paris, 1904.
MIPC, Bugetul 1914-1915 – Ministerul Instrucţiunei Publice şi Cultelor, Bugetul
bisericilor şi şcolilor româneşti din Peninsula Balcanică, 1914-1915 (Arh. Naţ.
Rom., fondul Ministerului).
Mircea, Catalogul – Ion-Radu Mircea, Catalogul documentelor Ţării Româneşti, 1369-
1600. Secţia istorică de la Arhivele Statului din Buc., Buc., 1947.
Mircea, Manuscrise, I – Ion-Radu Mircea, Manuscrise slavo-române în biblioteci
străine, I („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 367-379).
Mittelalterliches Bulgarien – Mittelalterliches Bulgarien. Ausstellung von Handschriften
und Karten der Österreichischen Nationalbibliothek, Viena, 1977.
Moisescu, Contribuţia – Gheorghe I. Moisescu, Contribuţia românească pentru
susţinerea Muntelui Athos în decursul veacurilor („Ortodoxia”, 5, 1953, nr. 2, p.
238-278).
Monī Vatopaidiou – Iera megistī Monī Vatopaidiou. Paradosī, Istoria, Technī, I-II, Agion
Oros, 1996.
Moschonas, I-III – Theodoros Moschonas, Katalogoi tīs Patriarchikīs Vivliothīkīs, I-III,
Alexandria, 1945-1947.
MRV – I. Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana. Manoscritti, Documenti,
Cartes, [Città del Vaticano], 1996.
Nandriş, Documente – Grigore Nandriş, Documente slavo-române din mănăstirile
Muntelui Athos, Buc., 1936.
Năsturel, Athos – Petre Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs
relations du milieu du XIVe siècle à 1654, Roma, 1986.
Arhim. Nifon, Athos – Arhimandritul Nifon, Muntele Athos (Sf. Munte), Buc., 1907.
XCVIII  VIRGIL CÂNDEA

Netherlands – Bulgaria – J. Slot, C. Georgieva, A. Rimpova, The Netherlands – Bulgaria.

Traces of Relations through the Centuries, Sofia, 1981.
Nilles, Symbolae, I-II – Nicolaus Nilles, S.J., Symbolae ad illustrandam historiam
Ecclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, I-II, Oenipontae (Innsbruck),
1885.
Nouzille, Le calvaire – Jean Nouzille, Le calvaire des prisonniers de guerre roumains en
Alsace-Lorraine, 1917-1918, Buc., 1991.
Omagiu Găzdaru – Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale
inedite sau rare, I. Studii istorico-filologice, Freiburg i. Br., 1974.
Opisanie pergamentnyh rukopisej – M.V. Cenkina, T.N. Protas’eva, L.M. Kostjuhina, V.S.
Golysenko, Opisanie pergamentnyh rukopisej Gosudarstvennogo istoričeskogo
muzeja, čast’ 2: Rukopisi bolgarskie, serbskie, moldavskie („Arheograficeskij
ežegodnik za 1965 goda”, Moscova, 1966).
Oprişan, Raport 1942 – Arhiva MAE, Raportul nr. 763/ 1. F./ GL din 2 mai 1942 al lui
Emil Oprişan, consul general al României la Skopje.
Österreich und die Osmanen – Österreich und die Osmanen. Gemeinsame Ausstellung
der Österreichischen Nationalbibliothek und des Österreichischen Staatsarchivs.
Katalog, Viena, 1983.
Pall, Inochentie Micu-Klein, I-III – Francisc Pall, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma,
1745-1768, vol. I-III, Cluj-Napoca, 1997.
Panaitescu, Călători poloni – P.P. Panaitescu, Călători poloni in Ţările Române, Buc.,
1930.
Papadopoulos, Ell. vivl., I-II – Thōma I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466 ci.-
1800), I-II, Atena, 1984-1988.
Papastratos, Chatzīkyriakīs – Ntoris Papastratos, O Sinaitīs Chatzīkyriakīs ek Choras
Vourla. Grammata, sylografies, 1688-1709, Atena, 1981.
Papazoglou, Anthimos – Georgios R. Papazoglou, Anthimos o ex Iōanninōn, vivliografis
tou XVII aiōna („Epeirotika Chronika”, 23, 1981, p. 335-345).
Pascu – Marinescu, Răsunetul – Ştefan Pascu, C.Gh. Marinescu, Răsunetul internaţional
al luptei românilor pentru unitate naţională, Cluj-Napoca, 1980.
Pennington, Muzica în Moldova medievală – Anne E. Pennington, Muzica în Moldova
medievală. Music in Medieval Moldavia (ed. Titus Moisescu), Buc., 1985.
Petranu, Revendicările – Coriolan Petranu, Revendicările artistice ale Transilvaniei,
Arad, 1925.
Petrescu-Dîmboviţa – M. Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri din România,
Buc., 1977.
Piechota, Balcanica – Regina Piechota (et al.), Balcanica. Guide to the Polish Archives
Relative to the History of the Balkan Countries, Varşovia, 1979.
Pikramenou-Barfī – Dīmītras Pikramenou-Barfī, Ī agia Laura tōn Kalavrytōn, II. Ī
vivliothīkī tīs monīs, 1. Katalogos entypōn, 1502-1943, Atena, 1978.
Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du sud-est européen à
l’aube de l’âge moderne, Buc.-Paris, 1980.
Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael der
Tapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj-Napoca, 1987.
Ploeşteanu, Românii – Grigore Ploeşteanu, Românii în conştiinţa Europei. Studii şi
articole, I, Târgu Mureş, 1994.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XCIX

Politis I – Linos Politis, Un centre de calligraphie dans les Principautés danubiennes au

XVII-ème siècle. Lucas Buzău [sic] et son cercle, în Dixième Congrès international
des bibliophiles, Athènes, 30 septembre-6 octobre 1977, Atena, 1977, p. 1-11.
Politis II – Linos Politis, Un copiste éminent du XVIIe siècle: Mathieu métropolite de
Myra („Studia codicologica”, 124, 1977, p. 375-394).
Politis – Manousakas – Linos Politis, M.I. Manousakas, Symplīrōmatikoi katalogoi
cheirografōn Agiou Orous, Salonic, 1973.
Popa-Lisseanu, Izvoarele, I-XV – G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I-XV,
Buc., 1934-1939.
Popescu-Spineni – Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi
cartografice, din antichitate până în pragul veacului nostru, Buc., 1978.
Popescu-Vâlcea, Miniatura – G. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981.
Primo catalogo collettivo – Centro nazionale per il catalogo collettivo unico delle
biblioteche italiane e per le informazioni bibliografiche, Primo catalogo collettivo
delle biblioteche italiane, VII, Roma, 1973.
Radojčić, Rapports – Sv. Radojčić, Rapports artistiques serbo-roumains, în Actes du
Colloque, Sinaia, 1963, p. 23-30.
Rally, I-II – Alexandre Rally et Getta Hélène Rally, Bibliographie franco-roumaine,
première partie, I-II, Paris, 1930.
Răduţiu – Gyémánt – Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice
privind Transilvania, 1690-1847 [Buc., 1993].
Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, R. Constantinescu,
Constantin Vlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie
şi culegere de texte, Buc., 1976.
Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de
artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958.
Revoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente
externe, Buc., 1980.
Românii la 1859, I-II – Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţa
europeană. Documente externe, I-II, Buc., 1984.
Russo, Studii istorice, I-II – Demostene Russo, Studii istorice greco-române (ed. Ariadna
şi Nestor Camariano), I-II, Buc., 1939.
Russu, Daco-geţii – I.I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman, Buc., 1980.
Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare – Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan Drăgan,
Izvoare privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-
1473), Cluj-Napoca, 1989.
Rykaczewski, Inventarium – E. Rykaczewski (ed.), Inventarium omnium et singularum
privilegiorum, literarum, diplomatum quaecumque, în Archivio regni in arce
Cracoviensi continentur, Paris, 1862.
Šafařik, Pámatky – P.J. Šafařik, Památky dřevniho pisemnictvi jiboslovanuv, Praha,
1873.
Ierosh. Serafim – Ieroshimonahul Serafim, Proschinitar al Sfântului Munte al Atonului,
tradus în limba română de monahul Varnava Luchianov, Buc., 1856.
Stathis, Manuscrits – Gr. Stathis, Les manuscrits de musique byzantine. Mont Athos.
Catalogue descriptif des manuscrits de musique byzantine conservés dans
C  VIRGIL CÂNDEA

les bibliothèques des monastères et des scêtes du Mont Athos. Vol. I-II, Atena,
1975-1976.
Stoicescu, Rep. Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi
monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974.
Stojanov – Manjo Stojanov, Stari grăcki knigi v Bălgarija. Livres grecs anciens en
Bulgarie, Sofia, 1978.
Stojanov, BVK, I – Manjo Stojanov, Bălgarska văzroždensкa knižnina. Analitičen
repertoar na Bălgarskite Knigi i periodičnija pečat 1806-1878, I, Sofia, 1957.
Stojanov – Kodov, Opis, III-IV – Manjo Stojanov, Hristo Kodov, Opis na slavjanskite
răkopisi v Sofijskata Narodna Biblioteka, III-IV, Sofia, 1964-1971.
Stojanović, Zapisi i natpisi, I-VI – Lj. Stojanović, Stari srpski zapisi i natpisi, I-VI,
Belgrad-Sremski Karlovci, 1902-1926.
Sturdza, Grandes Familles – Mihail Dimitri Sturdza, Grandes Familles de Grèce,
d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique,
Paris, 1983.
Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români
(„Analele Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133-156).
Suciu – Constantinescu – I.D. Suciu şi Radu Constantinescu, Documente privitoare la
istoria Mitropoliei Banatului, I-II, Timişoara, 1980.
Svoden katalog, I – B. Hristova, D. Karadjova, A. Ikonomova, Bălgarski Răkopisi ot IX
do XVIII-ti vek zapazeni v Bălgarija. Svoden katalog, I, Sofia, 1982.
Tappe, Documents – E.D. Tappe, Documents Concerning Rumanian History (1427-
1601), Londra-Haga-Paris, 1964.
Térképék katalógusa, I – Csendes László, Földabroszok máppak térképék. A Habsburg
birodalom és az Osztrák-Magyar monarchia térképeink Katalógusa (B.IX.C, 1700-
1919) [Catalog de hărţi ale Imperiului habsburgic şi ale monarhiei austro-ungare,
1700-1919], Budapesta, 1981.
Térképék katalógusa, II – Nemesné Ipoly Márta, Földabroszok máppak térképék.
Katonai vonatkozású térképék a Habsburg birodalom és as Osztrák-Magyar
monarchia korából 1700-1919 [Catalog de hărţi militare ale Imperiului habsburgic
şi ale monarhiei austro-ungare, din perioada 1700-1919], Budapesta, 1982.
Theiner, I-II – Augustus Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam sacram
illustrantia. 1216-1534, I-II, Roma, 1859-1862.
Thīsauroi, I-III, – Styl. M. Pelikanidou, Panag. K. Chrīstou, Chrys. Mauropoulou-
Tsioumī, Sōt. N. Kada, Oi thīsauroi tou Agiou Orous, I. Eikonografīmena
cheirografa, I-III, Atena, 1973-1979.
Thīsauroi tou Agiou Orous – Thīsauroi tou Agiou Orous, Salonic, 1997.
To ellīniko vivlio – Aikaterinī Koumarianou, Loukia Droulia, Euro Layton, To ellīniko
vivlio, 1476-1830, Atena, 1986.
Tselika, Katagrafī – Agamemnonos Tselika, Katagrafī tou Archeiou tou Patriarcheiou
Ierosolymōn, Atena, 1992.
Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale
dintre români şi iugoslavi (C. Lit., 3, 1938, p. 141-218).
Turdeanu, La broderie religieuse – Emil Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie.
Les épitaphioi moldaves aux XVe et XVIe siècles (C. Lit. 4, 1940, p. 164-214).
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  CI

Turdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirile

Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos (C. Lit., 4, 1940, p. 60-113).
Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel
Mare (C. Lit., 5, 1942, p. 101-240).
Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile
miniaturii româneşti (BIRS, 1, 1941, p. 95-152).
Turdeanu, Moldavie, 1457-1504 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à
l’époque d’Étienne le Grand (1457-1504) (RES, 5-6, 1960, p. 21-66).
Turdeanu, Moldavie, 1504-1552 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie de
1504 à 1552 (RES, 9-10, 1965, p. 97-142).
Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et
grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985.
Die Türken vor Wien – Robert Heissenberger (ed.), Die Türken vor Wien. Europa und die
Entscheidung an der Donau, 1683. Sonderaustellung des Historischen Museums
der Stadt Wien, Salzburg, 1982.
Ţovaru – S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Buc., 1934.
Uljanickij, Materialy – V.A. Uljanickij, Materialy dlja istorij vzajmnyh otnošenij Rossii,
Pol’ši, Moldavij, Valahij i Turcij v. XIV-XV vv., Moscova, 1887.
Umetnosti u Banatu, VI-X – Olivera Milanović-Javič, Iz slikarstva i primenjene
umetnosti u Banatu (Grača, 6-7, 1976, p. 117-135; 8-9, 1978, p. 121-143; 10, 1981,
p. 63-151).
Umetnosti Vojvodine, I-III – Olivera Milanović, Iz slikarstva i primenjene umetnosti
Vojvodine (Grača, 1, 1957, p. 47-104; 2, 1958, p. 67-130; 3, 1959, p. 85-141).
Urechia, I-XIII – Vasile Alexandrescu-Urechia, Istoria românilor. Curs făcut la
Facultatea de Litere din Buc., I-XIII, Buc., 1891-1901.
Uricariul, I-XVI, XVIII-XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferite
acte care pot servi la istoria românilor, I-XXV, Iaşi, 1852-1895.
Uricariul, XVII – Registru hronologic de actele ce se află la Muntele Athonului, în
Uricariul, XVII, Iaşi, 1891, p. 102-115.
Urkundenbuch, I-VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur
Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner,
Georg Müller (ed.), II-III; Gustav Gündisch (ed.), IV-VI, Sibiu, 1892-1937; Buc.,
1975-1981.
Uspenskij, Istorija Afona, III/1 – Porfirij Uspenskij, Hristianskij Vostok. Istorija Afona,
III, 1, Kiev, 1877.
Uspenskij, Ukazatel’ aktov – Porfirij Uspenskij, Ukazatel’ aktov, hranjaščihsja v obiteljah
sv. Gory Afonskoj („Žurnal Ministerstva Narodnago Prosveščenija”, 5, 1847,
p. 46-47, 169-200).
Varia, Brâncuşi, 1986 – Radu Varia, Brâncuşi, New York, 1986.
Veliman, Relaţiile – Valeriu Veliman, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documente
turceşti, Buc., 1984.
Veress, Acta et epistolae, I – Andrea Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae
Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914.
Veress, Annuae litterae – Andrea Veress, Annuae litterae Societatis Jesu de rebus
transylvanicis temporibus principum Bàthory (1579-1613), Budapesta, 1921.
Veress, BRU, I-III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I-III, Buc., 1931-1935.
CII  VIRGIL CÂNDEA

Veress, Documente, I-XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,

Moldovei şi Ţării Româneşti, I-XI, Buc., 1929-1939.
Veress, Román Kiadványainok – Veress Endre, A Budai Egyetem Nyomda román
Kiadványainok dokumentumai 1780-1848 [Documente din 1780-1848, referitoare
la publicaţiile româneşti ale Tipografiei Universităţii din Buda], Budapesta, 1982.
Cosma Vlahos – Cosma Vlahos, Ī chersonīsos tou Agiou Orous Athō kai oi en autī
monachoi palai te kai nyn, Volos, 1903.
Vranoussis, Egkōmiastikī – Leandros Vranoussis, Egkōmiastikī akolouthia gia tous treis
ierarches Meletiō Pīga, Gavriīl Sevīro kai Maximo Margounio, anekdoto ergo
tou Mathaiou Myreōu, în Pepragmena tou B’ Diethnous Krītologikon Synedrion,
Atena, 1968, p. 368-411.
Zapasko – Isaević, I-II/1-2, – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaević, Pamjatki knižnovogo
mistectva. Katalog starodrukiv vidanih na Ukraini. Kniga perša (1574-1700),
I-II/1-2, Lvov, 1981-1984.
1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului
român. Documente externe, I-II, Buc., 1983.

B. Publicaţii periodice

AARMSI, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii istorice, Buc., seria
II, 1886-1907.
AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii literare, seria II,
Buc., 1889-1907.
AARPAD, „Analele Societăţii Academice Române”, Buc., 1867-1878; Analele Academiei
Române, seria II, Buc., 1879-1916.
AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi
Nistru, Chişinău, 1929-1939.
ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Secţia Basarabia, Chişinău,
1929-1938.
AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869-
AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867-1872.
AI, „Arhiva istorică a României”, Buc., 1864-1865, 1867.
AIESEE, Bulletin, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du sud-est
Européen”, Buc., 1963.
AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» din Iaşi”, 1964-
AIIC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1971-
AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921-1945.
AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957-1978.
AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964-
AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922-1943.
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  CIII

APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962-

AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860-1862; Buc., 1939-1946.
Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889-1916; „Arhiva.
Organul Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, 1921-1940.
ARMSI, s. III, „Academia Română, seria III, Memoriile Secţiunii Istorice”, Buc., 1922-
1947.
ARMSIA, s. IV, „Academia Română, seria IV, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi
Arheologie”, Buc., 1976-
ARMSL, s. III, „Academia Română, seria III, Memoriile Secţiunii literare”, Buc.,
1923-1948.
ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842-1882, 1925-1960.
AUB, „Analele Universităţii Buc.”, Seria Istorie, Buc., 1951-
AUC, „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, Serie nouă. Secţia III
(Ştiinţe sociale), Iaşi, 1955-
AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, Seria Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976-;
Seria Şt. filologice, 1962-
AVSL, „Archiv des Vereins für Siebenbürghische Landeskunde”, Sibiu, 1843-1851; Neue
Folge, Braşov, 1853-1871; Sibiu, 1872-1944; Bistriţa, 1944.
BBRF, „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg im Breisgau, 1969/1970-
BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes-Paris, 1877-1971.
BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Buc., 1915-1916, 1924-1938.
BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908-1945.
BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Buc., 1930-1935.
BIES „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Buc., Iaşi, 1914-
1923.
BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Buc., 1941.
BMI, „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970-1973, titlu schimbat al BCMI.
BNJ, „Byzantinisch-Neugriechische Jahrbücher”, Atena-Berlin, Wilmersdorf, 1920-
BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Buc., 1874-1916, 1921.
BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Buc., 1912-1947.
CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă
Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924-1939.
CI, „Cercetări istorice”. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii din
Iaşi”, Iaşi, 1925-1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943-1947.
CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Buc., 1867-1944.
C. Lit., „Cercetări literare”, Buc., 1934-1943.
CT , „Columna lui Traian”, Buc., 1870-1877, 1882-1883.
DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925-1940.
EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964-
EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923-1945.
EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874-1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj, 1884-1917,
1930-1947.
FVL, „Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu, 1959-
GB, „Glasul Bisericii”, Buc., 1944-
Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi-Sad, 1957-
CIV  VIRGIL CÂNDEA

KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”,

Köln-Viena, 1971-1977.
KH, „Kwartalnik Historyczny”. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwówie, Lvov,
Cracovia, 1887-
KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,
1878-1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931-1936; 1941; Iaşi,
1937-1940.
LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923-1946; 1954-
MB, „Mitropolia Banatului”, Arad – Timişoara, 1951-
MI, „Magazin istoric”, Buc., 1967-
MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Buc., 1845-1847.
MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876-1944; 1955-
MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950-
MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, Craiova, 1950-
MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855-1878; 1914-1934.
NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904-1926.
NRB, „Noua revistă bisericească”, Buc., 1919-1930.
NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Buc., 1908-1912, 1925-1926.
OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935-
RA, „Revista Arhivelor”, Buc., 1924-1947, 1958-
RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953-
RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921-
RESEE, „Revue des études sud-est européennes”, Buc., 1963-
RHSEE, „Revue historique du Sud-Est européen”, Buc., 1924-1946.
RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Buc., 1915-1946; serie nouă,
Buc., 1990-
RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Buc., 1882-1885, 1891,1893-
1894, 1902-1903, 1909-1914, 1922.
RIR, „Revista istorică română”, Buc., 1931-1947.
R. Ist., „Revista de istorie”, Buc., 1974-
RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Buc., 1952-
RMM-M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Muzee, Buc., 1974.
RMM-MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Monumente istorice şi de artă,
Buc., 1984.
RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Buc., 1962-
RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Buc., 1967-
RS, „Romanian Studies”, Leiden, 1970-
RSIAB, „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău,
1918-1934.
SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Buc., 1957-1983.
SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko-filologičen i
filosovsko-obščestven”, Sofia, 1913-1949.
SCIA, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Buc., 1954.
SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958-
SEER, „The Slavonic and East-European Review”, Londra, 1927-1939, 1952-
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  CV

SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München-Leipzig, 1936-1944; Südost Forschungen,

Oldenburg-München, 1946-
SI, „Studii italiene”, Roma, Buc., 1934-1943.
SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Buc., 1956-
SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Buc., 1957-
SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969-
SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj Akademii
Nauk”, St. Peterburg, 1882-1926.
SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico-literare despre noi şi vecini”, Buc., 1919-
1924.
SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”,
Nova Serija), Belgrad, 1888-1948, 1951-
Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Buc., 1949-1973.
SUBB, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj, 1956; „Buletinul Universităţilor «V.
Babeş» şi «Bolyai», Seria Ştiinţe sociale, 1956-1958; Studia Universitatum «Victor
Babeş» et «Bolyai»”, Historia, 1958-1959.
TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878-1911.
VV, „Vizantiiski Vremelnik”, St. Peterburg, 1894.
ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln-Viena, 1978-

C. Clase de referinţe

A obiecte de artă
AM aşezăminte, monumente
DOC document
CR carte rară
H hărţi
MUZ piese muzeale
MS manuscris
CVI  VIRGIL CÂNDEA

D. Abrevieri uzuale

acad. academician gr. grec, greacă

a. Chr. ante Christum h înălţime
ar. arab(ă) inv. inventar
arh. arhivă ital. italian(ă)
Arh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale L Lungime
României l lăţime
arom. aromân(ă) lat. latin(ă)
B. A. R. Biblioteca Academiei lt. locotenent
Române mf. microfilm
bg. bulgar(ă) ms(s). manuscris(e)
B.C.U. Biblioteca Centrală mun. municipiu
Universitară, Bucureşti n. născut
B.N. Biblioteca Naţională, orig. original
Bucureşti p. pagină
Buc. Bucureşti pach. pachet
c. cadru de microfilm p. Chr. post Christum
cat. catalog pl. planşă
cil. cilindru r. recto, rolă de microfilm
cm. centimetri rec. recenzie
col. colecţie, colonel ref. referinţă, referitor
coord. coordonare, coordonator rom. român(ă)
d diametru s. serie
d. decedat s.a. fără datare
dos. dosar sec. secol
ed. ediţie, editor sf. sfârşit
eng. englez(ă) sl. slav(ă), slavon(ă)
ex. exemplar s.l. fără localizare
f. filă supl. supliment
facs. facsimil t. tom
fasc. fasciculă tc. turc(ă)
fig. figură trad. traducere
fr. francez(ă) v. verso
g gram vol. volum
germ. german
 ALBANIA  1

ALBANIA

BERAT
AM

l – Gimnaziu, înfiinţat în 1894 şi subvenţionat până către 1912 de statul român.

Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 52-53.
2 – Şcoli primare (2), de băieţi şi de fete, înfiinţate în 1891 şi subvenţionate de statul
român până în 1915. O şcoală mixtă a fost înfiinţată în 1925, însă ea nu a funcţionat decât
până în 1927, când toate şcolile româneşti au fost etatizate.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 52-53; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-
Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-20, 376-378 (doc. 129), 381-384
(doc. 132).

BULARAT
AM

3 – Şcoală, întreţinută în sec. XVII-XIX din veniturile metoacelor din Moldova ale
mănăstirii Drinos.
Ref.: B. Mpara, To Delvino, ed. L. Vranoussis, Atena, 1966, p. 293, 328-329.

DERVIÇANI
AM

4 – Şcoală, întreţinută din moştenirea lui Dimitrie Dimu, originar din localitate,
stabilit la Braşov între 1770 şi 1831.
Ref.: Dumitru şi Elena Limona, Catalogul documentelor greceşti din Arhivele Statului din
oraşul Stalin, I, Buc., 1958, p. 708-709, nr. 2415; p. 713, nr. 2433; p. 719, nr. 2456;
Camariano-Cioran, L’Épire, p. 140.

DHROVIANI
AM

5 – Şcoală, întreţinută din veniturile metoacelor din Moldova ale mănăstirii Drinos
şi, după 1891, din veniturile lui Constantin Zappas, mare proprietar în Ţara Românească.
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 293, 305.
2  ALBANIA

DISHNICË (arom. Dişniţa)

AM

6 – Şcoală primară, înfiinţată în 1937. A funcţionat până în 1940, primind un ajutor

financiar regulat din partea statului român.
Ref.: Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 20; II, p. 349
(doc. 166), 389 (doc. 192).

DRENOVA
AM

7 – Şcoală, întreţinută din daniile lui Eftimie Hristu, originar din localitate, negustor
la Bucureşti, decedat în 1873.
Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 136.

DRINO

AM

8 – Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, întreţinută în sec. XVII-XIX cu danii

din Ţara Românească (jumătate din veniturile mănăstirii Codreni, dăruite de negustorul
Panos Pepanos) şi Moldova (metocul Sf. Ioan – Hlincea, închinat de Gheorghe Ghica).
Ref.: Panaiot Poulitza, Epigrafai kai enthymīseis ek tīs voreiou Ipeirou („Epetīris tīs
Etairias Vizantynōn Spoudōn”, 5, 1928, p. 57); Vasile Grecu, Dări de seamă (CC,
5-6, 1929-1930, partea II, p. 520-521); N. Iorga, Cronica (RI, 19, 1933, p. 308);
N. Bees, Katalogos tōn cheirografōn kōdikōn tīs Agiōtafīs Mītropoleōs Argirokastrou
(„Epetīris tou Messaiōnikou Archeiou”, 4, 1951-1952, p. 166-179, nr. 15); B. Mpara,
op. cit., p. 217-218, 237, 254; Paul Mihail, Alte acte româneşti de la Constantinopol
(AIIAI, 7, 1970, p. 355-356); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 41-42, 166.

9 – Pomelnic pe lemn, ante 1814, în limba greacă, menţionând printre donatori pe

domnitorii Moldovei Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Eustratie Dabija, Gheorghe Duca ş.a.
Ref.: P. Poulitza, op. cit., p. 59; Vasile Grecu, op. cit., p. 521.

DURRËS

AM

10 – Şcoală primară mixtă, subvenţionată de statul român, înfiinţată în 1925.

A funcţionat numai până în 1927.
Ref.: Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-20, 376-378
(doc. 129), 381-384 (doc. 132), II, p. 345 (doc. 164).
 ALBANIA  3

ELBASAN

AM

11 – Şcoli primare (2), de băieţi (înfiinţată în 1899) şi de fete (1902), subvenţionate

de statul român până în 1915. O şcoală mixtă a fost reînfiinţată de statul român în 1925,
însă a funcţionat doar până în 1927.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 72; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-
Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-20, 376-378 (doc. 129), 381-384
(doc. 132).
12 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1912 şi subvenţionată de statul român.
Ruinată în urma cutremurului din 1920, reparată ulterior (50 000 lei sunt alocaţi de statul
român în 1922), a funcţionat până în 1944.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 32-33,
488-490 (doc. 157), II, p. 415 (doc. 214).

FIERI (arom. Ferica)

AM

13 – Şcoală primară mixtă, subvenţionată de statul român până în 1915. Reînfiinţată

de statul român în 1925, a funcţionat până în 1927.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 19-20, 376-378 (doc. 129), 381-384 (doc. 132).

FRASHËRI (arom. Fraşari)

AM

14 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893 şi subvenţionată de statul român până

în 1915.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 74; Ţovaru, p. 103.

GJIROKASTËR

AM

15 – Mitropolia Drinupole şi Arghirocastro, întreţinută în sec. XVII-XIX prin

donaţii ale domnilor români şi negustorilor epiroţi din Ţările Române.
Ref.: P. Poulitza, Synopsis tou kōdikos tīs episkopīs Dryinoupoleos kai Argyrokastrou
(„Ipeirotika chronika”, 5, 1930, p. 76-113).
16 – Şcoală, construită în 1756 cu suma de 317 530 aspri, de la donatori din Ţările
Române: epiroţi şi români (boierul Vasile şi soţia sa Safta). Întreţinută în sec. XIX prin
danii din Bucureşti, Brăila, Iaşi şi din veniturile metoacelor din Moldova ale mănăstirii
Drinos.
4  ALBANIA

Ref.: Panait Poulitza, op. cit., p. 90, 105-106; B. Mpara, op. cit., p. 131, 217-218, 288-298;
Camariano – Cioran, L’Épire, p. 109, 160.
17 – Şcoală, în limba greacă, deschisă în 1861, întreţinută cu fondurile lui Evanghelis
Zappas, epirot de origine albaneză, mare proprietar de pământuri în Ţara Românească.
Ref.: Aleks Buda, Të dhëna mbi lëvizjen kombëtare shqiptare në vitet 1859-1861 („Studime
historike”, 1, 1965, p. 58 şi urm).

MËSIMORJA LIRIJA
(Muzeul „Şcoala Libertatea”)

DOC

18 – Documente, sec. XIX-XX, referitoare la sprijinul românesc pentru şcolile din

Albania şi manualele şcolare publicate la Bucureşti în limba albaneză.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Despre Albania şi albanezi, Buc., 1995, p. 51.

GRABOVË (arom. Grabova)

AM

19 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1912, subvenţionată de statul român

până în 1944.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa Ministerului Culturii Naţionale nr.
150025/ 1945 (înregistrată sub nr. 15457/1945); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 32-33, 488-490 (doc. 157), II, p. 415 (doc. 214).
20 – Şcoli primare (2), de băieţi şi de fete, subvenţionate de statul român. Au
funcţionat până în 1912, sunt unificate într-o şcoală mixtă înfiinţată în 1925, etatizată în
1927 şi reînfiinţată în 1930, primind ajutor financiar regulat din partea statului român.
Şi-a întrerupt activitatea în 1941.
Ref.: Ţovaru, p. 103; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici,
I, p. 19-20; II, p. 389 (doc. 192), 414 (doc. 214).

GRËDISHTE (arom. Grădiştea)

AM

21 – Şcoală primară, subvenţionată până în perioada interbelică de statul român.

Ref.: Ţovaru, p. 103.

HOTOVA
AM

22 – Şcoală, înfiinţată şi întreţinută de Apostol Arsachi, originar din localitate, om

politic, prim-ministru şi ministru de externe al Principatelor Unite în 1862.
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 327; Camariano – Cioran, L’Épire, p. 224-225.
 ALBANIA  5

JORGUCAT
AM

23 – Mănăstirea Sf. Ilie Prorocul, ajutată prin danii de domnii Ţării Româneşti,
Mihnea al II-lea Turcitul (1577) şi Ştefan Racoviţă (1765).
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 237; P. Aravantinos, Perigrafī tīs Ipeirou, III, Ianina, 1984,
p. 151-152; Lydia Cotovanu, Où se trouvait le monastère épirote Saint-Élie de
Déropoli?, în V.V. Muntean (ed.), In memoriam Alexandru Elian, Timişoara, 2008,
p. 205-213.

KORÇË (arom. Coriţa, Corcea)

AM

24 – Şcoală, înfiinţată în 1723, întreţinută şi prin danii de la Nicolae Mavrocordat

(15 august 1728), Grigore Ghica (1826), fraţii Dimitrie şi Anastasie Avram Liazi din
Bucureşti (1867).
Ref.: H. Gelzer, Der wiederaufgefundenem Kodex der bl. Klemens und andere auf den
Patriarchat Ochrida bezügliche Urkundensammlungen, în „Berichte”, Leipzig,
1903, p. 75; N. Iorga, Iarăşi Moscopole (RI, 18, 1932, p. 351); Ilie M. Qafëzezi
(Chiafăzezi), Inscripţiile bisericilor din Moscopole (BCMI, 31, 1938, p. 141) (doc.
N. Mavrocordat, 1728); Gh. Pârnuţă, Documents concernant les aides accordées
par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE, 7, 1969, p. 4,
p. 654); Giurescu, L’aide, p. 831; Camariano – Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 149;
idem, L’Épire, p. 135-136.
25 – Biserică ortodoxă, înfiinţată în 1925 şi subvenţionată până în 1941 de statul
român.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 33, 488-490 (doc. 157); II, p. 415 (doc. 214).
26 – Gimnaziu, înfiinţat în 1925, subvenţionat de statul român. Etatizat în 1927, a fost
redat comunităţii româneşti în 1930. Din 1937 funcţionează ca şcoală de stat cu predare în
limba română, învăţătorii români primind un supliment financiar din partea statului român.
Este singura şcoală românească din Albania care mai funcţiona încă în 1944.
Ref.: Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-21, p. 404-
407 (doc. 137); II, p. 344-345 (doc. 164), 349-351 (doc. 166), 355 (doc. 171), 389
(doc. 192).
27 – Şcoli primare (2), de băieţi (înfiinţată în 1884) şi de fete (înfiinţată ulterior),
subvenţionate de statul român până în 1941.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 64; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Arhiva MAE,
doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 382 (doc. 132); II, p. 414
(doc. 214).
6  ALBANIA

LABOVA
AM
28 – Şcoală, în limbile greacă şi albaneză, înfiinţată în 1861 cu fondurile lui
Evanghelis Zappas, epirot de origine albaneză şi mare proprietar de pământuri în Ţara
Românească; după 1865, sprijinită în continuare din fondurile lăsate de el prin testament
(34 000 lei aur).
Ref.: Camariano – Cioran, L’Épire, p. 122; B. Mpara, op. cit., p. 305, 326, 334-336; Aleks
Buda, op. cit., p. 58 şi urm.

LËNGË (arom. Lănga)

AM
29 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată de statul român
până în 1944.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 33, 488-490 (doc. 157); II, p. 415 (doc. 214).
30 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1914, activă până în 1915,
subvenţionată de statul român. Reînfiinţată în 1937 cu sprijin financiar din partea statului
român, şi-a întrerupt activitatea în 1941.
Ref.: Ţovaru, p. 103; MIPC, Bugetul 1914-1915; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 20; II, p. 389 (doc. 192).

LEUSA

AM
31 – Şcoală, întreţinută în 1850 şi 1859 cu donaţiile lui Constantin Papanastasiu,
originar din localitate, negustor în Bucureşti.
Ref.: Camariano – Cioran, L’Épire, p. 136.

LUSHNJË – KARBUNARË (arom. Luşnia – Cărbunara)

AM
32 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1912 şi subvenţionată de statul
român, şi-a încetat activitatea în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 20.

MALÇANI

AM
33 – Mănăstirea Sf. Ioan Teologul, întreţinută în sec. XVII-XIX cu daniile primite
de mănăstirea Giromeri (Grecia) de la domnitori români.
 ALBANIA  7

Ref.: L. Vranoussis, Chronika Ipeiron, Ianina, 1962, p. 173-180; B. Mpara, op. cit., p. 153,
200-203, 236, 305.

NIÇË (arom. Nicea)

AM

34 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1912 şi subvenţionată de statul român.

Funcţionează până în 1944.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 33, 488-490 (doc. 157); II, p. 415 (doc. 214).
35 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1914, activă până în 1915,
subvenţionată de statul român. Reînfiinţată de statul român în 1937, funcţionează până în
1941, continuând să primească ajutor financiar din partea statului român.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 20; II, p. 349 (doc. 166), 355 (doc. 171), 389 (doc. 192), 414 (doc. 214).

PËRMETI (arom. Permet)

AM

36 – Şcoală, în limba greacă, deschisă în 1861, întreţinută cu fondurile lui Evanghelis

Zappas, epirot de origine albaneză şi mare proprietar de pământuri în Ţara Românească.
Ref.: Aleks Buda, op. cit., p. 58 şi urm.
37 – Şcoală de fete, construită din moştenirea lăsată de Evanghelis Zappas, mare
proprietar în Ţara Românească.
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 336.
38 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată de statul român în 1925. A funcţionat
până în 1927.
Ref.: Ţovaru, p. 103; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 19-20, 377
(doc. 129), 383 (doc. 132).

PLJASË (arom. Pleasa)

AM

39 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1912 şi subvenţionată de statul român.

A funcţionat până în 1941.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 33, 488-490 (doc. 157); II, p. 345 (doc. 164), 415 (doc. 214).
40 – Şcoli primare (2), de băieţi (1883) şi de fete (1903), subvenţionate de statul
român. Au funcţionat cel puţin până în 1925.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 133; MIPC, Bugetul 1914-1915; Romulus Seişanu, Românii
din Albania („Universul”, 15 aprilie 1939); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 382 (doc. 132).
8  ALBANIA

POLIÇANI
AM

41 – Mănăstirea Brodeci, întreţinută cu danii primite de la domnitorii Gheorghe

Duca, Şerban Cantacuzino (1680), Constantin Brâncoveanu (1692).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 740-742; N. Iorga, Studii şi documente, V, p. 363; idem,
Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI, s. II, t. 36, 1914, p. 889); Dinu C.
Giurescu, Anatefterul. Condica de porunci a visteriei lui Constantin Brâncoveanu
(SMIM, 5, 1962, p. 443-444); T.G. Bulat, Daniile lui Constantin Vodă Brâncoveanu
pentru Orientul Ortodox (BOR, 1964, nr. 9-10, p. 937), B. Mpara, op. cit., p. 243;
Camariano – Cioran, L’Épire, p. 89-90.
42 – Şcoală, ajutată din 1750 de Chiriac Alexiu, originar din localitate, mare
postelnic în Ţara Românească, şi de alţi donatori din Principatele române.
Ref.: B. Mpara, op. cit., p. 255, 328; Camariano – Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 146;
idem, L’Épire, p. 154.

SARANDË (arom. Saranda)

AM

43 – Clădirea fostului Institut Arheologic Român din Albania, construită în 1937

după planurile arh. Petre Antonescu pe terenul primit de N. Iorga de la Zogu, regele
Albaniei. N. Iorga a cedat terenul statului român. Institutul a fost înfiinţat la 1 august
1938, conducerea lui fiind încredinţată lui N. Iorga, care l-a desemnat ca director delegat
pe Dumitru Berciu. Institutul îşi întrerupe activitatea în 1939, în timpul ocupaţiei italiene,
când este bombardat în mai multe rânduri şi transformat în spital de campanie. Este
reînfiinţat în 1942 sub conducerea lui D. Berciu şi a funcţionat până în 1944.
Ref.: Adina Berciu-Drăghicescu, Constituirea Institutului român din Albania („Albanezul”,
s.n., l, 1993, nr. 4, p. [4]); D. Berciu, Mărturii inedite despre activitatea profesorului
N. Iorga privind înfiinţarea unor centre culturale în Peninsula Balcanică:
Institutul român din Albania („Anuar Albanezul, 401”, Buc., 1996, p. 101-103);
Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 21; II, p. 390 (doc. 192).

SHIPSKË (arom. Şipsca)

AM

44 – Biserică ortodoxă, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată de statul român

până în 1941.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, doc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 33, 488-490 (doc. 157), II, p. 355 (doc. 171), 415 (doc. 214).
45 – Şcoală primară de băieţi (înfiinţată în 1892) şi de fete (1904), unificate apoi
în şcoală mixtă şi subvenţionate de statul român până în 1927, când şcolile româneşti
sunt etatizate. Este redată comunităţii româneşti în 1930 şi a funcţionat până către 1944,
continuând să primească ajutor financiar din partea statului român.
 ALBANIA  9

Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 153; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Romulus
Seişanu, loc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 20-21, 382
(doc. 132); II, p. 345 (doc. 164), 349 (doc. 166), 389 (doc. 192), 414 (doc. 214).

TEPELENA
AM

46 – Şcoală, în limba greacă, deschisă în 1861, întreţinută cu fondurile lui Evanghelis

Zappas, epirot de origine albaneză şi mare proprietar de pământuri în Ţara Românească.
Ref.: Aleks Buda, op. cit., p. 58 şi urm.

TIRANA
47 – Biserică ortodoxă a comunităţii româneşti din Tirana. Începând din 1925
slujbele nu se mai ţin în limba română.
Ref.: Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 33; II, p. 157-158 (doc. 24).

ARKIVI QENDROR SHQIPTAR

(Arhiva Centrală a Albaniei)1

DOC2

48 – Hrisoave (2), din 23 martie 1653 şi 11 mai 1660, prin care Gheorghe Ghica
donează satul Frăţileni mănăstirii Hlincea, închinată mănăstirii Drinos, iar Ştefăniţă Vodă
Lupu întăreşte această danie (fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër).
Ref.: Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 68).
49 – Documente, de la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, referitoare la
societăţile culturale albaneze din Bucureşti: „Drita” [Lumina], „Dituria” [Ştiinţa] şi
„Shpresa” [Speranţa], unificate în societatea „Bashkimi” [Unirea] în 1906: statute,
corespondenţă de la Ion Ghica, V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, V.A. Urechia, fost preşedinte
al societăţii Drita, şi de la alţi oameni de cultură români (Shoqëria Kulturore Shqiptare e
Bukureshtit).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Informaţii din arhivele albaneze despre România (RA, 1977,
nr. 3, p. 262-263); idem, România independentă şi independenţa Albaniei („Muzeul
Naţional”, 4, 1978, p. 617-618); Ismet Dermaku, Rilindja Kombëtare Shqiptare dhe
kolonitë shqiptare të mërgimit në Rumani dhe në Bullgari [Renaşterea naţională
albaneză şi coloniile albaneze de emigraţie din România şi Bulgaria], Priştina, 1983,
p. 322.
50 – Scrisoare din Bucureşti, [1896], a fruntaşului albanez Jani Vreto către
compatrioţii săi, prin care evidenţiază sprijinul poporului român pentru lupta de eliberare
a poporului albanez (fond Ilo Mitkë Qafëzezi, dos. 1).
Ref.: Cristia Maksutovici, Confluenţe culturale româno-albaneze, Buc., 1995,
p. 27, 59, n. 33.
1
Fostele Arqivi i Shtetit të R.P. e Shkipërisë (Arhivele Statului, R.P. Albania).
2
Pentru localizarea documentelor, vezi Gelcu Maksutovici şi Dumitru Polena, Arhivele
Statului din Republica Populară Albania (RA, 1970, nr. 1, p. 285).
10  ALBANIA

51 – Scrisoare din Istanbul, 8 ianuarie 1899, a patriotului albanez Sami Frashëri

către Murad Toptani, despre importanţa acţiunilor politice ale comunităţii albaneze din
Bucureşti şi sprijinul acordat de guvernul român (fond Sami Frashëri, doc. 267, f. 10).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions à l’étude du mouvement culturel albanais en
Roumanie et des rapports roumaino-albanais (RRH, 15, 1976, nr. 1, p. 84).
52 – Decret regal 3709, din 19 octombrie 1900, pentru acordarea cetăţeniei române
lui N.N. Naço, preşedintele societăţii „Drita”, directorul Şcolii albaneze din Bucureşti
şi al ziarului Shqipetari. Albanezul (Shoqëria Kulturore Shqiptare e Bukureshtit, dos.
N.N. Naço, date biografice, f. 4).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions..., p. 84-85, 90; idem, Istoria comunităţii albaneze
din România, Buc., 1992, p. 48.
53 – Fondul Nik Pemma, [1903 şi urm.], ziarist şi diplomat albanez (1887 – post
1977), stabilit în Bucureşti în 1903, fruntaş al comunităţii albaneze din România. Cuprinde
scrisori, acte etc. cu informaţii despre relaţiile româno-albaneze în prima jumătate a
secolului XX.
Ref.: ibidem, p. 74-76.
54 – Documente (3), din 1918 şi 1921, privind relaţiile româno-albaneze: scrisoare
a Comitetului naţional albanez din Geneva către Take Ionescu, solicitând sprijinul
guvernului român pentru realizarea aspiraţiilor naţionale albaneze (29/12 decembrie
1918), numirea lui Aleks Stavri Drenova – Asdreni ca prim-secretar al Consulatului
albanez din Bucureşti (29 noiembrie 1921) şi decorarea lui de către guvernul român (fond
A.S. Drenova-Asdreni, doc. 1417, f. 1-2, 49-50, 108).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions..., p. 88.
55 – Raport, din 20 septembrie 1924, al lui Nik Pemma, secretar al Consulatului
albanez din Constanţa, cu informaţii despre atitudinea guvernului român faţă de cabinetul
Fan Noli, opoziţia comunităţii albaneze din România faţă de cercurile reacţionare de la
Tirana, atitudinea presei albaneze din România (fond Nik Pemma, f. 1-2).
Ref.: ibidem, p. 89.
56 – Scrisoare, din 1925, a Ministerului albanez de Interne către Ministerul
Român al Afacerilor Străine, solicitând intervenţia acestuia pe lângă Legaţia albaneză din
Bucureşti ca să împiedice congresul proiectat de comunitatea albaneză din România, ostilă
guvernului de la Tirana (fond Ministerul de Externe, 1925).
Ref.: ibidem, p. 89.
57 – Memoriu, redactat la Constanţa, [1935], în limbile franceză şi română, semnat
„Pentru grupul patrioţilor albanezi stabiliţi în România” de Constantin Bashnjaku, avocatul
Ioan Mihail Lehova, Mihail S. Xoxe, directorul ziarului „Shkipëria e Re” şi ing. Achile
Eftimiu, prin care se cere urgentarea reformei agrare în Albania (Shoqëria Kulturore
Shqiptare e Bukureshtit).
Ref.: ibidem, p. 83; Cristia Maksutovici, op. cit., p. 34, 59, n. 2.
58 – Scrisori (2), din 12 august 1936 şi 1 februarie 1937, prin care se aduc mulţumiri
pentru donaţiile româneşti de cărţi către Biblioteca Baholli din Elbasan şi alte donaţii ale
Academiei Române (fond Ministria e Arsimit., f. 1, 3).
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions..., p. 91.
 ALBANIA  11

59 – Registrul de intrare şi ieşire a corespondenţei Comitetului albanez din România

pe anii 1945-1960, cuprinzând informaţii despre activitatea organizaţiilor albaneze din
Constanţa şi Bucureşti şi a Comunităţii ortodoxe albaneze din România.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Istoria comunităţii..., p. 87.
60 – Registrul de venituri şi cheltuieli al Comitetului democrat al populaţiei
albaneze din România pe anii 1950-1951, cuprinzând informaţii despre acest comitet,
despre Comitetul antifascist al albanezilor din România şi Uniunea Populară Albaneză
din Bucureşti.
Ref.: ibidem, p. 86-87.
MS

61 – Condica din Boboştiţa, 1846-1850, scrisă de invăţătorul Dimitrie Canco, în

cursul călătoriei în Ţara Românească a unui grup de patrioţi albanezi din zona oraşului
Korçë pentru a strânge fonduri necesare luptei de eliberare a Albaniei. Text în limba
greacă; traducere în limba albaneză.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Contributions... (RRH, 15, 1976, nr. 1, p. 82-83); idem, Afirmarea
statelor naţionale independente unitare din centrul şi sud-estul Europei (1821-1923),
Buc., 1979, p. 131.
62 – Jani Vreto (Vretua), Discurs, ţinut la Bucureşti, 13 mai 1896, despre sprijinul
acordat de România luptei de eliberare a poporului albanez (fond I-10, Mitko Qafëzezi).
Ref.: ibidem, p. 84.

BIBLIOTEKA KOMBËTARE
(Biblioteca Naţională)

MS

63 – Liturghier, scris de ieromonahul Dositei la mănăstirea Hlincea, 1649. 114 f.,

21 x 15 cm. Text în limba greacă. La f. 111v: însemnare de donaţie a copistului către
mănăstirea Divrovuni din Epir (fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër, ms. 3).
Ref.: N. Bees, Katalogos tōn cheirografōn kōdikōn tīs Agiotatīs Mītropōleōs Argirokastrou
(„Epetīris tou Mesaionikou Archeiou”, 4, 1952, p. 132-134, nr. 3).
64 – Miscelaneu teologic, sec. XVIII. 208 f. 22 x 16 cm. Text în limba greacă.
La f. 1: epigrame (2) de Marcu Cipriotul închinate stolnicului Constantin Cantacuzino
(fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 161-163, nr. 12.
65 – Liturghier, scris în zona Moscopole, sfârşitul sec. XVIII. Text în dialect
aromân. Manuscrisul se afla în 1939 la Biblioteca Naţională din Tirana, dar în 1957 nu a
mai fost găsit.
Ref. şi publ.: Matilda Caragiu-Marioţeanu, Liturghier aromânesc. Un manuscris anonim
inedit, Buc., 1962.
66 – Condica mănăstirii Drinos, sec. XIX, 122 f. 31 x 22 cm. Text în limba greacă.
La f. 18-24: copii ale actelor păstrate în mănăstirea Sf. Ioan Hrisostom, de lângă Iaşi,
12  ALBANIA

metoc al mănăstirii Drinos: scrisoare din 1817 către Scarlat Callimachi, domnul Moldovei,
scrisoare din 8 septembrie 1818 a mitropolitului Veniamin Costachi, corespondenţă ş.a.
(fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër, ms. 15).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 166-179, nr. 15.
67 – Miscelaneu, sec. XIX. 148 f. 17 x 11,5 cm. Text în limba greacă. Modele
de scrisori şi alte texte între care: f. 8-11: Cuvânt la moartea lui Scarlat Mavrocordat,
sec. XVIII; f. 18-19: scrisori către Alexandru Moruzi, domnul Moldovei, şi soţia sa,
Zoe, născută Rosetti, post 1792; f. 49: scrisoare către un domnitor român nenumit,
model epistolar pentru cereri de ajutor financiar; f. 110-143: Dialoguri (6) versificate
împotriva lui Neofit Duca, profesor la Academia domnească din Bucureşti; f. 145-146:
Alecu Văcărescu, Ce nestatornică e lumea, traducere în limba greacă (fond Biblioteca
Mitropoliei din Gjirokastër, ms. 17).
Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 181-195, nr. 17; L. Vranoussis, Oi prodromoi, Atena, 1955,
p. 73 (identificarea poeziei lui Alecu Văcărescu).

CR

68 – Tomos katallagīs, Iaşi, 1692-1694 (fond Biblioteca Mitropoliei din Gjirokastër).

Ref.: N.A. Bees, op. cit., p. 199-200, nr. 21.
69 – Evanghelie greco-română, Bucureşti, 1693 (fond mănăstirea Drinos).
Ref.: P. Poulitza, Epigrafai..., p. 59; V. Grecu, op. cit., p. 520-521.
70 – Naum Veqilharxhi, Evetar sqipetar, Bucureşti, 1844; ed. a 2-a, 1845. Abecedar
în limba albaneză. Cuprinde, în ed. a 2-a, o scrisoare a autorului de chemare la luptă pentru
eliberarea Albaniei şi instruirea poporului albanez în limba sa naţională.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Informaţii din arhivele albaneze despre România (RA, 1977,
nr. 3, p. 261); idem, Afirmarea statelor naţionale independente unitare din centrul şi
sud-estul Europei (1821-1923), Buc., 1979, p. 131.
71 – „Drita”, Brăila, mai 1887 – iunie 1888, organ al Societăţii culturale albaneze
„Drita”; de la 1 iunie 1887 a apărut sub titlul „Lumina”.
Ref.: Gelcu Maksutovici, Kontribute të reja për njohjen e shtypit shqiptar në Rumani
1887-1938. [Noi contribuţii la cunoaşterea presei albaneze din România 1887-1938]
(„Gjurmime albanologjike”, 1, 1972, p. 33-64).
72 – „Shqipetari. Ditetore shkronjitorese dhe mesonjetorese” [Albanezul. Jurnal
literar, instructiv şi educativ], Bucureşti, 16 iulie 1895-1 ianuarie 1896. Publicaţie
săptămânală în limbile română şi albaneză.
Ref.: ibidem.
73 – „Shqipëria, fletë e përjavëshme”, Bucureşti, 10 mai 1897-30 martie 1898.
Publicaţie săptămânală în limbile albaneză, franceză şi greacă.
Ref.: ibidem.
74 – „Përlindja shqipetare. La renaissance albanaise”, Bucureşti, 15 mai-25 iulie
1903. Publicaţie bilunară.
Ref.: ibidem.
 ALBANIA  13

75 – „Viaţa albano-română”, Bucureşti, 15 aprilie 1909- iunie/iulie 1910. Publicaţie

lunară în limbile română, albaneză, franceză şi în dialect aromân.
Ref.: ibidem.
76 – „Glasul Albaniei. Revistă periodică: politică, literară şi ştiinţifică”, Bucureşti,
octombrie 1910.
Ref.: ibidem.
77 – „Atdheu. Mpron të drejtat e kombit Shqipëtar. Del 2 herë në muaj. Journal
albanais „Atdheu” paraissant 2 fois par mois”, Constanţa, 1 august 1912-23 ianuarie
1914.
Ref.: ibidem.
78 – „L’Écho des Balkans”. Organe bimensuel de la Société culturelle „La Ligue
Balkanique”, Bucureşti, 25 noiembrie 1912-1 februarie 1913, 28 noiembrie-26 decembrie
1915. Publicaţie bilunară. Din 1915, săptămânală.
Ref.: ibidem.
79 – „Xgjimi. E përkohëshme muajtore. Prej të gjitha dhe nga ca për xgjimn’e
popullit shqipëtar” [Deşteptarea. Revistă lunară. Din toate câte puţin pentru deşteptarea
poporului albanez], Korçë-Bucureşti, octombrie-noiembrie, 1913, imprimat în Bucureşti.
Ref.: ibidem.
80 – „Flamur’i Shqipërisë. Organ Kombëtar” [Flamura Albaniei. Organ naţional
albanez], Constanţa, 15 noiembrie 1915-10 august 1916. A apărut de trei ori pe lună.
Ref.: ibidem.
81 – „L’Indépendance albanaise”, Sofia, 15 februarie 1915-5 martie 1916;
Bucureşti, 5 martie-20 iulie 1916. Publicaţie bilunară.
Ref.: ibidem.
82 – „Tribuna albano-românâ. Etnografie, politică, literatură, ştiinţă”, Bucureşti,
ianuarie-iulie 1916. Publicaţie bilunară.
Ref.: ibidem.
83 – „Albania Nouă. Shqiperia e Re”, Constanţa, 1919-1935.
Ref.: ibidem.
84 – „Scânteia” („Shkëndia”), Bucureşti, 1936-1938.
Ref.: ibidem.

VITHKUQ (arom. Bitcuchi)

AM

85 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român până

în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 51; MIPC, Bugetul 1914-1915.
14  ALBANIA

VOSKOPOJË (arom. Moscopole)

AM

86 – Localitate, în sec. XVIII fost important centru comercial aromânesc, cunoscut

pentru breslele şi aşezămintele sale culturale, sociale şi religioase întemeiate de ele (şcoli,
tipografie, aziluri, orfelinate, biserici).
Ref.: H. Gelzer, op. cit., 80; C.N. Burileanu, I romeni di Albania, Bologna, 1912; N. Iorga,
Iarăşi Moscopole (RI, 18, 1932, p. 352); Anastase N. Hâciu, Aromânii, Focşani,
1936, p. 32-57, 100-164; Ilie M. Qafëzezi (Chiafăzezi), Inscripţiile bisericilor din
Moscopole (BCMI, 31, 1938, p. 138-142 cu 14 ilustr.); Victor Papacostea, Despre
corporaţiile moscopolene (RIR, 9, 1939, p. 134 şi urm.); Fanis Michalopoulos,
Moschopolis kai Athīnai tīs Tourkokratias, 1500-1769, Atena, 1941, 56 p. cu ilustr.
(rec. N. Camariano, în RIR, 13, 1943, p. 80-81); Th. Capidan, Macedoromânii,
Buc, 1942; Mario Ruffini, Un centro aromeno d’Albania: Moscopoli, în Noul
album macedoromân, Freiburg, I, 1959-1961; p. 37-52; V. Papacostea, Civilizaţie
românească şi civilizaţie balcanică, Buc., 1983, p. 358-364; M.D. Peyfuss, Die
Aromunische Frage, Viena-Köln-Graz, 1974 (trad. rom. Chestiunea aromânească,
trad. N.Ş. Tanaşoca, Bucureşti, 1994); idem, Die Druckerei von Moschopolis, 1731-
1769, Viena, [1996].
87 – Şcoli primare (2), de băieţi (înfiinţată în 1890) şi de fete (1893), subvenţionate
de statul român până în 1915. O şcoală primară mixtă cu predare în limba română este
reînfiinţată de statul român în 1937. Funcţionează până în 1941, continuând să primească
ajutor financiar din partea statului român.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 99-100; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 103; Berciu-
Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 20-21; II, p. 349 (doc. 166), 389 (doc.
192), 414 (doc. 214).
 ALGERIA  15

ALGERIA

ALGER (Al-Ğazā’ir)
MAKTAB AL-MATḤAF
(Biblioteca Muzeului)
MS

1 – Ruī Čelebi, Tevārī-i Āl-i ʻOṯmān [Istoria dinastiei osmane], începutul sec.
XVI.
Cronică otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române (ms. 650).
Ref.: Babinger, GOW, p. 43; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes de
Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 1964, p. 38, nota 8).
16  ARGENTINA

ARGENTINA

BUENOS AIRES
AM

1 – Biserica ortodoxă Sfântul Apostol Andrei a comunităţii române din Buenos

Aires, înfiinţată la 1 octombrie 2008.
Ref.: „Ziarul Lumina” (Centrul de Presă al Patriarhiei Române), Bucureşti, 4 aprilie 2009;
http://www.borba08.ilive.ro/.

COLECŢIA TELEKI ANDOR

2 – Sebastian Hann, Casetă, 1707-1713. Argint cizelat şi gravat cu ornamente

florale; h 7 cm, L 38 cm, l 32,2 cm, 1450 gr.
Ref.: Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1973, p. 176-177, nr. 67.
 ARMENIA  17

ARMENIA

EREVAN

MATENADARAN
(Biblioteca de Manuscrise Armene)

MS

1 – Moise din Khoren, [Carte de geografie şi de fabule sau Cartea Vulpii], sec. IX,
cuprinzând şi informaţii despre geografia şi populaţia Daciei. Text în limba armeană.
Copie din sec. XIV (ms. 1696).
Ref.: Franz N. Finck, „Zeitschrift für armenische Philologie”, 1, 1903, p. 108; Aurel
Decei, Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice
armeneşti (AIINC, 1936-1938, p. 435).
2 – Evanghelia Sf. Ioan, sec. IX-X, în scriere „ergatakir” (mesrobiană), fragmente
din cap. VII-VIII. Pergament. 2 file răzleţe, transferate în 1954 de la biserica Sf. Treime
din Gherla. Text în limba armeană (în Miscelaneu, 1440-1446, v. infra, nr. 6, ms. 10051).
Ref.: Suren Kolangian, Kerlaihaieren ţerakreră [Manuscrise în limba armeană din Gherla]
(„Banber Matenadarani”, 6, 1962, p. 526); Katalog Matenadarana, II, col. 1038, nr.
10051.
3 – Avedaran [Evangheliar], mănăstirea Maşghevor, Cilicia, 1265. 329 f. 18,6 x
13,5-13,8 cm. Scris de Ghiragos. Legat de Arakel Hnazantenţ. Posesor: Teotos Papagal
(Chelarul). Este unul din cele mai vechi manuscrise de la mănăstirea Maşghevor. În
pomelnic este amintit regele Hetum I al Armeniei. Păstrat mult timp la Roman. Transferat
în Armenia din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9509).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 222, 228-229, nr. 30; H.Dj. Sirouni, Les manuscrits
arméniens. Données bibliographiques (SAO, l, 1958, p. 279, nr. 1); Katalog
Matenadarana, II, col. 942, nr. 9509.
4 – Avedaran [Evangheliar], Cilicia, sec. XIV, 328 f. Pergament. Miniat de Sarkis
Bidzag (Piţak): patru semi-frontispicii şi cei patru evanghelişti pe fond de aur. Foaia de
gardă este scrisă în grafia mesrobiană a sec. X. Păstrat multă vreme la Botoşani. Transferat
din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9510).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 222, 229, nr. 31; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 2.
5 – Djaşoţ [Carte de rugăciuni], Ierusalim, 1313, scris de preotul Garabed. 360
f. Însemnări de donator din 1330 ale doamnei Asler, către mănăstirea Sf. Hagop din
Ierusalim. Vândut în 1371, furat în 1390. Restaurat în 1687 de diaconul Stepannos din
Cameniţa la Djurdjov (Gheorgheni). Păstrat în 1837 la Suceava, poartă semnătura prof.
18  ARMENIA

Asdvadzadur Romaşcanu din acest oraş. Cuprinde texte biblice, hagiografice, istorice şi
morale care se citeau la masă. Transferat în Armenia din România în 1954. Text în limba
armeană (ms. 9484).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 222-223, 225; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 3.
6 – Miscelaneu, [Caffa, mănăstirea Sf. Anton], 1440-1446. Scris de monahul
Oksend şi fratele său Esaii. 230 f. 13,7 x 9,3 cm. Cuprinde texte de Krikor Datevaţi,
Hovhan Vorodneţi ş.a. Caligrafie artistică. Transferat din Crimeea la Amasia (Turcia) în
1475, după cucerirea Caffei, apoi, prin refugiaţi armeni, la biserica Sf. Treime din Gherla,
iar în 1954 la Matenadaran. Text în limba armeană (ms. 10051).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 525-526; Katalog Matenadarana, II, col. 1038,
nr. 10051.
7 – Djaşoţ [Carte de rugăciuni], Akkerman [Cetatea Albă] şi Seciov [Suceava],
1459-1460, 1616. 491 f. 32,2 x 22 cm. Scris şi probabil miniat de episcopul Nigoghaios şi
ucenicul Stepannos. Cuprinde şi referiri la domnul Ştefan cel Mare al Moldovei. Posesor:
Ghiuregh [Kyril]. Transferat în Armenia din România în 1954. Text în limba armeană
(ms. 9485).
Ref.: H. Dj. Siruni, Ţara Voievodului Ştefan („Ani”, 1941, p. 445-446); Suren Kolangian,
op. cit., p. 224-225, nr. 2; Katalog Matenadarana, II, col. 938, nr. 9485 (scris de
Nigoghaios şi Der Asdvadzatur); H. Dj. Sirouni, op. cit., nr. 4.
Publ. şi reprod.: H.Dj. Siruni, op. cit., p. 440-441, 446-449.
8 – Joghovadzu [Culegere], Suceava – Lvov, 1497, 1614-1634. 408 f. 19,5 x 15 cm.
Scris de Simeon, episcop al vlahilor, preotul Nigol Hovhannes din Lvov şi de Toros.
Cuprinde lucrări de Aristotel, discursuri, predici, scrieri religioase şi laice. Text în limba
armeană (ms. 20).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 229, nr. 20.
9 – Evangheliar, sec. XVI. Fragment. l f. 19,3 x 13 cm, reprezentând Răstignirea
Domnului (recto) şi un evanghelist, probabil Matei (verso). Provine din fondul bisericii
Sf. Treime din Gherla. Text în limba armeană (Fragmentarium, nr. 1635).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 528.
10 – Maşdoţ ţeraţ [Molitvelnic], în Armenia Lov [Lvov], 1555. 163 f., 32,2 x 22 cm.
Scris de preotul Nerses Argişeţi [Argeşanul?]. Transferat din România în 1954. Text în
limba armeană (ms. 9486).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 225, nr. 3; Katalog Matenadarana, II, col. 938, nr. 9486,
H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 5.
11 – Maşdoţ ţeraţ [Molitvelnic], s.l., 1565. 151 f. 18 x 13,5 cm. Posesor: preotul
Antreas. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9487).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 225, nr. 4; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 6; Katalog
Matenadarana, II, p. 938, nr. 9487.
12 – Joghovadzu [Culegere], Seciov [Suceava], 1581. 181 f. 26,8 x 12,5 cm. Scris
de diaconul Hovhannes şi un anonim. Posesor: episcopul Tavit. Cuprinde date despre
prinţii Orbelian, canoane bisericeşti, sfaturi, etc. Text în limba armeană (ms. 1535).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 577-578, nr. 1535.
 ARMENIA  19

13 – Donaţuiţ [Calendar al sărbătorilor], s.l., 1600. 132 f. Pergament. Transferat în

Armenia din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9496).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 13; Katalog Matenadarana, II, col. 940,
nr. 9496.
14 – Avedaran [Evangheliar], Gherla, sec. XVII. 617 p. 20 x 14,5 cm. Cuprinde
şi miniaturi. Provine de la biserica Sf. Treime din Gherla. Text în limba armeană
(ms. 10052).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 526; Katalog Matenadarana, II, col. 1038, nr. 10052.
15 – Haismavurk [Vieţile sfinţilor], s.l., sec. XVII. 436 f. 37,3 x 25,5 cm. Scris de
Khădr şi Boghos (Paul), donat bisericii armene din Iaşi. Posesor: Hovhannes Maghtesi.
Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9511).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 32; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 15; Katalog
Matenadarana, II, col. 942, nr. 9511.
16 – Mkhitar Koş, Ganonakirk iev tadasdanakirk [Carte de canoane şi legi], s.l.,
sec. XVII. 500 f. 22,5 x 15,7 cm. Posesor: Maghtesi Luskhatun. Transferat din România
în 1954. Text în limba armeană (ms. 9513).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 34; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 17; Katalog
Matenadarana, II, col. 943, nr. 9513.
17 – Saghmos [Psaltire], s.l., sec. XVII. 216 f. 15,8 x 10,8 cm. Scris de Musig
(Moise). Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9514).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 35; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 16; Katalog
Matenadarana, II, col. 943, nr. 9514.
18 – Dagharan [Tipikon], [Zamość, Polonia?], 1605-1629. 451 f. [iniţial: 466 f.]
13,5 x 10 cm. Scris de preotul Hagop Tokhateţi (care se afla la Zamość în 1601-1602)
şi fiul său Asdvadzadur (ultimele file din 1629). Cuprinde creaţii de mari poeţi armeni
medievali: Nerses Şnorhali, Hovhannes Erzăngaţi, Krikor Aghtamarţi ş.a.; scrisori din
Suceava ale lui Vărtanes Sărăngheţi, începutul sec. XVII. Lipsesc filele care cuprindeau
Voghp i vara Olaknaţ iergri haierun [Plângerea armenilor din Ţara Vlahilor], relatând
persecuţiile din 1551 ale lui Ştefan Rareş, domnul Moldovei, care au determinat plecarea
armenilor în Transilvania. Provine de la Biserica Sf. Treime din Gherla. Text în limba
armeană (ms. 10050).
Ref. şi publ.: Suren Kolangian, op. cit., p. 521-525 (fragmente); Katalog Matenadarana,
II, col. 1037, nr. 1050 (indică 437 f. şi 13,8 x 9,7 cm).
19 – Harţmunk kaghvadzo [Culegere de întrebări], Lov [Lvov], 1613-1615. 321 f.
19,7 x 16,3 cm. Scris de Hagi Khădr Kaghadaţi (din Galata). Cuprinde fragmente din
lucrări ale unor mari savanţi armeni medievali: Cartea întrebărilor de Krikor Datevaţi
(Grigore din Tatev, sec. XIV-XV); Sfaturi de Vartan Aikegţi (sec. XIII), Hovhannes
Erzăngaţi (sec. XIII), o lucrare de astronomie de Hagop Crimeţi (din Crimeea, sec. XV)
etc. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9512).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 223, 229, nr. 33; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 7; Katalog
Matenadarana, II, col. 942-943, nr. 9512.
20  ARMENIA

20 – Avedaran [Evangheliar], Iaşi, 1616. 237 f. Scris de Boghos (Paul). Posesori:

Khogea Antreas şi Khogea Baghdasar. Transferat din România în 1954. Text în limba
armeană (ms. 9497).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 14; Katalog Matenadarana, II, col. 940,
nr. 9497.
21 – Ganonakirk [Carte de canoane], Cameniţa, 1621. 369 f. 20 x 16 cm. Scris de
preotul Krikor. În partea a II-a, fragmente din Judecăţile lui Măkhitar Koş, mare savant
medieval armean din sec. XII. Cu sigiliul istoricului armean Apraham Gredaţi (Cretanul),
sec. XVII-XVIII, datat: 1708, care a deţinut un timp manuscrisul. Transferat în Armenia
din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9488).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 223, 226, nr. 5; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 8; Katalog
Matenadarana, II, col. 938, nr. 9488.
22 – Hovhannes din Kameneţ, Istoria războiului de la Hotin, [post 1621]. Autorul a
folosit o scriere a lui Auxentie de Kameneţ (participant la războiul de la Hotin ca tălmaci
al polonilor), redactată într-un dialect kipceak folosit de armenii din Polonia, scris cu litere
armene. Cuprinde informaţii privind istoria Moldovei. Text în limba armeană.
Ref.: A.S. Anasian, Istorija Hotinskoj voinî Ioannesa Kameneckogo, („Patma-Banasirakan
Handes. Haykakan SSSR Gitutiunneri Akademia”, 1958, nr. 2, p. 258-286)
(rec. E. Tryjarski, în „Rocznik Orientalistyczny”, 1959, nr. 2, p. 211-214);
Vlad Bănăţeanu, în SAO, 3, 1960, p. 229.
Publ.: A.S. Anasian, op. cit.
23 – Joghovadzu [Culegere], Seciov [Suceava], 1631. 174 f. 14,6 x 9,5 cm. Scris
de Agopşa Sociovţi (Suceveanul) şi ucenicul Vartan. Cuprinde reţete, povestiri, fabule,
sfaturi pentru spovedanie, versuri etc. Text în limba armeană (ms. 697).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 384, nr. 697.
24 – Donaţuiţ iev Barzadumar [Calendar al sărbătorilor cu explicaţii], s.l., 1632.
201 f. Transferat în Armenia din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9492).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 9; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 9; Katalog
Matenadarana, II, col. 939, nr. 9492.
25 – Haismavurk [Vieţile sfinţilor], Caffa, [1633-1655] 589 f. 39,5 x 27,5 cm. Scris
de Minas şi invăţătorul său, diaconul Barsani. Miniat şi legat de diaconul Nigoghaios,
pentru Temir din Caffa şi dat de el fratelui său Hogea Hagop, care a donat-o bisericii
Sf. Grigore Luminătorul din Iaşi. Transferat în Armenia din România, 1954. Text în limba
armeană (ms. 9489).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 6; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 14; Katalog
Matenadarana II, col. 938, nr. 9489.
26 – Şaragan [Carte de imnuri], Constantinopol, 1640. 396 f. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9490).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 7; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 11; Katalog
Matenadarana, II, col. 939, nr. 9490.
27 – Joghovadzu [Culegere], Vasarhély (Târgu Mureş [?], Transilvania), 1647.
 ARMENIA  21

365 f., 19,5 x 14,5 cm. Scris de Khacig Gafaieţi (din Caffa). Cuprinde scrieri istorice şi
religioase. Text în limba armeană (ms. 3519).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 1032, nr. 3519.
28 – Djaşoţ [Carte de rugăciuni], Constantinopol, 1667. 405 f. Pergament. Scris de
preotul Pilibos. Posesori: preoţii Hovhannes şi Boghos (Paul). Transferat din România în
1954. Text în limba armeană (ms. 9491).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 8; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 13; Katalog
Matenadarana, II, col. 939, nr. 9491.
29 – Kanţ vartabedutian Krisdosi [Tezaur al invăţăturii lui Hristos], Khoşgaşen
(Moldova), 1675. Scris de Bonighian Serataţi (din Serat). 238 f. 20,5 x 14,5 cm. Text în
limba armeană (ms. 480).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 329, nr. 480.
30 – Khorhrtadedr [Liturghier], Suceava, 1690. 26 f. Scris de diaconul Kevork.
Posesor: preotul Krikor. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană
(ms. 9495).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 12; Katalog Matenadarana, II, col. 933,
nr. 9495.
31 – Grigorie de Kamakh, [Cronică a evenimentelor dintre anii 1018-1594], sec.
XVIII. Cronicarul se referă şi la campania turcă din 1574 în Ţările Române, menţionând
Moldova (Mitan) şi Bucureştiul (Bokreş). Text în limba armeană, (ms.4998).
Ref.: V.A. Hakopian, [Mici cronici din secolele XIII-XVIII], Erevan, 1956, p. 272
(în limba armeană); H.Dj. Sirouni, Notes concernant la ville de Bucarest dans les
sources arméniennes et turques (RESEE, 2, 1964, nr. 3-4, p. 560-563); Katalog
Matenadarana, I, nr. 4998.
32 – Joghovadzu [Culegere], Seciov [Suceava] – Zmiurnia [Smirna ?], 1707, 1715.
88 f., 20,5 x 14 cm. Scris de preotul Nerses. Posesor: Hairabed. Cuprinde: Regulile bunei
creşteri etc. Text în limba armeană (ms. 5817).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 190, nr. 5817.
33 – Avedaran [Evangheliar], Maraş, 1712. 309 f. Scris de preotul Zaharia. Posesor:
preotul Husig. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9493).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 226, nr. 10; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 19.
34 – Hmaiil [Talisman], Ardzghe, 1718. 61 f. 7,1 x 5 cm. Scris şi miniat de Vartan
Ardzgheţi (Argeşanul ?). Text în limba armeană (ms. 8644).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 787, nr. 8644.
35 – Hagop Nalian, patriarh armean de Constantinopol, Karozkirk [Carte de
predici], Constantinopol, 1755-1758. 1092 p. Autograf. Transferat din România în 1954.
Text în limba armeană (ms. 9494).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 223, 226, nr. 11; H.Dj. Sirouni, op. cit., nr. 20; Katalog
Matenadarana, II, col. 940, nr. 9494.
36 – Karozkirk [Carte de predici], Hagiăn, mănăstirea Sf. Hagob din Mezpin, 1774.
22  ARMENIA

654 p. Scris de diaconul Melkon Melkonian. Transferat din România, 1954. Text în limba
armeană (ms. 9505).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227-228, nr. 22.
37 – Hovsep Arghuţian, Orakrutiunner [File de jurnal], Iaşi, Botoşani ş.a.,
1778-1793. 37 f. 31,6 x 19,8 cm. Locuri vizitate: Moscova, St. Peterburg, Astrahan,
Nor Nakhicevan, Moldova. Text în limba armeană (ms. 9647).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 967, nr. 9647.
38 – Karozkirk [Carte de predici], s.l., 1795. 398 f. Scris parţial de Stepannos
Ciughaeţi. Posesor: diaconul Măgărdici Datevaţi (mănăstirea Tatev din Armenia).
Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9503).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 20.
39 – Hamarod badmutiun anţinţ [Scurtă istorie a faptelor], Constantinopol,
1799-1800. 9 f. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9501).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 18.
40 – Preotul Harutiun Antreasian, Anţnagan tghtadzrar iev inknaghensakrutiun
Harutiun av. kahana Antreasiani [Dosar personal şi autobiografie ale protopopului
Harutiun Antreasian], Bucureşti ş.a. (sic), sec. XIX. 105 f. Autograf. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (Arhiva Matenadaran, raionul catolicosal 68b,
nr. 150).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 28.
41 – Ţainakreal şaragan [Imnuri bisericeşti], Bucureşti, sec. XIX. 2 vol. 603 f. 12,5
x 10 cm (I); 691 f. 12,5 x 10 cm (II). Text în limba armeană (ms. 10054-10055).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 1039, nr. 10054 şi 10055.
42 – Păjăşgaran [Carte de medicină], [Constantinopol ?], începutul secolului XIX.
96 f. Cuprinde noţiuni şi probleme de anatomie, igienă, dietetică, pediatrie, genetică,
diagnoză, farmacologie etc. După surse clasice armene, latine, greceşti, arabe, persane,
indiene. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9500)
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 224, 227, nr. 17; Katalog Matenadarana, col. 940,
nr. 9500.
43 – Păjăşgaran [Carte de medicină], [Constantinopol ?], începutul sec. XIX. 147 f.
Inspirat din surse clasice armene, latine, greceşti, arabe, persane, indiene. Cuprinde noţiuni
şi probleme de anatomie, igienă, dietetică, pediatrie, genetică, diagnoză, farmacologie etc.
Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9499).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 224, 227, nr. 16.
44 – Domar Haioţ iev Hromeaţvoţ [Calendar armean şi roman]. Akkerman (Cetatea
Albă), 1800. 27 f., 9,9 x 7,4 cm. Text în limba armeană (ms. 10309).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 1090, nr. 10309.
45 – Neophidos [Neofit], Kirk geagadamardutian [Carte de confruntare], Iaşi, 1808.
100 f. 30 x 19,5 cm. Scris de Nerses Harutiunian. Versiune armeană a cărţii Înfruntarea
jidovilor, Iaşi, 1803 (ms. 2733).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 864 (ms. 2733).
 ARMENIA  23

46 – Neophidos [Neofit], Kirk geagadamardutian [Carte de confruntare], [Iaşi],

1808. 61 f. 23 x 17 cm. Scris de Nerses Harutiunian. Versiune armeană a cărţii Înfruntarea
jidovilor, Iaşi, 1803. Copie (ms. 2755).
Ref.: Katalog Matenadarana, col. 869, nr. 2755.
47 – Neophidos apegha [Neofit monahul], Kirk geagadamardutian [Carte de
confruntare], Iaşi, 1808, 53 f. 15,5 x 10 cm. Versiune armeană a cărţii Înfruntarea jidovilor,
Iaşi, 1803. Copie scrisă de Nerses Harutiunian (ms. 4293).
Ref.: Katalog Matenadarana, col. 1187, nr. 4293.
48 – Neophidos apegha [Neofit monahul], Kirk geagadamardutian [Carte de
confruntare], Iaşi, 1808, 90 f. 32 x 20 cm. Versiune armeană a cărţii Înfruntarea jidovilor,
Iaşi, 1803. Copie (ms. 6259).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 281, nr. 6259.
49 – Neophidos apegha [Neofit monahul], Kirk geagadamardutian [Carte de
confruntare], Iaşi, 1808. 63 f. 23 x 16 cm. Versiune armeană a cărţii Înfruntarea jidovilor,
Iaşi, 1803. Copie (ms. 6439).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 311, nr. 6439.
50 – Ser Asdudzo iev andar norakuin mdadzmanţ [Despre dragostea faţă de
Dumnezeu şi mulţimea de gânduri noi], Khrisubolis (Scutari), 1810. 170 f. Scris de
diaconul Serope Bedrosian. Posesor: arhimandritul Madteos. Transferat din România în
1954. Text în limba armeană (ms.9498).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 15; Katalog Matenadarana, II, col. 940,
nr. 9498.
51 – Joghovadzu [Culegere], Eghisapetubolis (Elisabetopolis = Dumbrăveni),
1812-1825. 114 f. 20 x 14,6 cm. Scris de Sarkis Arusdamian. Cuprinde versuri din poeţi
clasici şi contemporani cu autorul, între care unii de la Caffa, unele în limba turcă cu
litere armene; imnuri, texte de chimie, întrebări şi răspunsuri etc. Text în limba armeană
(ms. 8083).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 669, nr. 8083.
52 – Madteos G. Bolseţi (Constantinopolitanul), Pun domar Haioţ iev Hromaieţvoţ
[Principalul calendar armean şi roman], Vălaşherna (azi în Dumbrăveni), 1816. 28 f. 20 x
14,2 cm. Autograf. Text în limba armeană (ms. 3315).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 987, nr. 3315.
53 – Protopopul Hovhannes Kabdebovian, Karozner [Predici], partea I, Eghsapet
(Elisabetopolis = Dumbrăveni), 1819. 61 f. 18,7 x 10,7 cm. Autograf. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9517).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 38; Katalog Matenadarana, II, col. 943,
nr. 9517.
54 – Hovhannes Kabdebovian, Karozner [Predici], [partea a II-a], Eghisapetubolis
(Elisabetopolis = Dumbrăveni), 1823. 96 f. 17,8 x 1,14 cm. Autograf. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9518)
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229-230, nr. 39 (menţionează 187 p.); Katalog
Matenadarana, II, col. 943, nr. 9518.
24  ARMENIA

55 – Megnutiun Zanazank iev Karozk [Diferite comentarii şi predici], Constantinopol,

1823-1824. 138 f. Scris de arhimandritul Kevork Frangulian din Zmiurnia, devenit
episcopul Kevork Esdemişti, conducător spiritual al armenilor din Muntenia şi Moldova,
cu sediul la Bucureşti. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9502).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 19; Katalog Matenadarana, II, col. 940,
nr. 9502.
56 – Hovhannes Kabdebovian, Karozner [Predici], partea a III-a, Elisabetopolis
(= Dumbrăveni), 1826. 49 f. 18,7 x 11,3 cm. Autograf. Transferat din România în 1954.
Text în limba armeană (ms. 9519).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 230, nr. 40; Katalog Matenadarana, II, col. 944,
nr. 9519.
57 – Hovhannes Kabdebovian, Karozner [Predici], partea a IV-a, Eghisapetubolis
(Elisabetopolis = Dumbrăveni), 1830. 59 f. 18,8 x 12 cm. Autograf. Importante pentru
istoria armenilor din Transilvania, fiind scrise în dialectul armean local dintre anii 1819
şi 1830 şi reflectând concepţiile juridice şi organizarea justiţiei (drepturile şi obligaţiile
judecătorilor şi ale poporului); prezintă, în panegirice, unele personalităţi ale timpului
(Aga Jitian Lucaci). Cuprinde şi câteva predici în limba maghiară. Transferat din România
în 1954 (ms. 9520).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 223, 230, nr. 41; Katalog Matenadarana, II, col. 944,
nr. 9520.
58 – Hovhannes Kabdebovian, Karozner [Predici], partea a V-a, Eghisapetubolis
(Elisabetopolis = Dumbrăveni), 1830. 64 f., 18,8 x 12 cm. Autograf. Transferat din
România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9521).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 230, nr. 42; Katalog Matenadarana, II, col. 944,
nr. 9521.
59 – Badmuţiun vasn bghnţe Kaghakin iev ailăn [Poveste despre oraşul de aramă şi
altele], [Suceava ?], 1831. 20 f. 21 x 17 cm. Scris de Parsegh Khalaş Marugbi. Transferat
din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9516).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 37; Katalog Matenadarana, II, col. 944,
nr. 9516.
60 – Tamiras Guradzin, Iev hairaradian muzaiţ zărgheal i knare [„Şi muzelor
din Ararat le-a fost răpită lira”], Moscova-Bucureşti, 1832-1845. 110 f. 19,6 x 12,7 cm.
Scris de Khaciadur Krikorian-Sahaghian. Transferat din România în 1954. Text în limba
armeană (ms. 9507).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 25; Katalog Matenadarana, II, col. 941-942,
nr. 9507 (menţionează 126 f.).
61 – Zaharia Gabruşian, Kankad [Plângere], Haiakaghak (Gherla), 1834-1835. 252
f. 11,8 x 9,3 cm. Scris în graiul armean local. Cuprinde informaţii despre istoria oraşului
Gherla şi a comunităţii armene de acolo, înfiinţarea primului teatru armean şcolar din
oraş în 1824, repertoriul teatrului etc. Transferat de la biserica Sf. Treime din Gherla
(ms. 10053).
 ARMENIA  25

Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 526-528; Katalog Matenadarana, II, col. 1038,
nr. 10053.
Reprod.: Suren Kolangian, op. cit., p. 520 (foaia de titlu şi desen cu frontispiciul teatrului).
62 – Neophidos apegha [Neofit monahul], Kirk geagadmardutian [Carte de
confruntare], Constantinopol, 1841. 62 f., 27 x 21 cm. Scris de Hovhannes Haruţiunian.
Traducere din „moldoveneşte” a cărţii Înfruntarea jidovilor (însemnarea traducătorului,
preotul Adraes, Iaşi, 20 mai 1808) (ms. 4198).
Ref.: Katalog Matenadarana, I, col. 1168, nr. 4198.
63 – Mser Mserian, Oraţuiţ pazmamsea [Calendar lunar], Hnceşd (Hânceşti), 1842.
36 f. 9 x 7 cm. Autograf. Cuprinde şi o reţetă pentru prepararea cernelii. Text în limba
armeană (ms. 8651).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 788, nr. 8651.
64 – Garabed Anuş, Hankuţial Garabed Anuşi haşvemadiană [Registru de socoteli
al răposatului Garabed Anuş], Bucureşti, 1845-1857. 21 f. Text în limba turcă cu alfabet
armenesc. Autograf. Transferat din România în 1954 (Arhiva Matenadaran, raionul
catolicosal, 68 b, nr. 147).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 24.
65 – Prof. Mardiros Teotori Cerkezian, Kanţaran kideleaţ [Tezaur de cunoştinţe],
Focşani, 1849-1854. 210 f. 16,5 x 20,3 cm. Cuprinde sfaturi, invăţături religioase, istorice,
gramaticale, ştiinţifice, poezii în limbile armeană, turcă (în scriere armeană) şi română
(ms. 9504).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 227, nr. 21 (datat 1839-1854); Katalog Matenadarana,
II, col. 941, nr. 9504.
66 – Ţainakreal şaragan [Carte de imnuri bisericeşti], [Bulgaria sau Constantinopol],
mijlocul sec. XIX. 2 vol., 2500 p. Donaţie a lui Stepan Aprahamian, care-o primise de la
preotul Hamazasb din Constanţa. Text în limba armeană (ms. 10054-10055).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 528-529; Katalog Matenadarana, II, p. 1039,
nr. 10054-10055.
67 – Tatevos Nasdurian, Ganonkirk hamarod [Compendiu de canoane], Botişan
(Botoşani), 1851. 71 f. 21,4 x 17,4 cm. Autograf. Posesor: Harutiun Hagovpian. Text în
limba armeană (ms. 9609).
Ref.: Katalog Matenadarana, II, col. 960, nr. 9609.
68 – Hovhannes S. Antreasian, Keraganutiun haieren lezvi [Gramatica limbii
armene], Constantinopol, 1867. 251 f., 23,3 x 18,1 cm. Autograf. Transferat din România
în 1954 (ms. 9506).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 23; Katalog Matenadarana, II, col. 941,
nr. 9506.
69 – Arhimandritul Vartan Asgarian, Parkirk franseren-haieren, türkeren iev
franseren lezvi keraganutian hamarod ganonner [Dicţionar francez-armean-turc şi reguli
elementare de gramatică franceză], [Viena ?], 1867. 268 f. 10 x 16 cm. Probabil manuscris
autograf. Transferat din România în 1954. Text în limba armeană (ms. 9508).
26  ARMENIA

Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 29; Katalog Matenadarana, II, col. 942,
nr. 9508.
70 – Arhimandritul Vartan Ăsgarian, Aračnort namagakrutian Kaghiren iev haieren
[Îndreptar pentru corespondenţă în limbile franceză şi armeană], Viena, 1867. 180 f. 10 x
16 cm. Autograf. Transferat din România în 1954 (ms. 9515).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 229, nr. 36; Katalog Matenadarana, II, col. 943,
nr. 9515.
71 – Preotul Ghevont Papazian, Viragakrutiun haioţ Atrianubolso [Cântare despre
Adrianopolul armean], Adrianopol (Edirne), 1881. 56 f. Autograf. Transferat din România
în 1954. Text în limba armeană (Arhiva Matenadaran, raionul catolicosal 68 b, nr. 148).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 26.
72 – Preotul Ghevont Papazian, Viragakrutiun haioţ Agheksantrio [Cântare despre
Alexandria armenească], Alexandria, 1888. 26 f. Autograf. Transferat din România în
1954. Text în limba armeană (Arhiva Matenadaran, raionul catolicosal 68b, nr. 149).
Ref.: Suren Kolangian, op. cit., p. 228, nr. 27.

VAGARŞABAT

EČMIADZIN VEHARAN
(Reşedinţa catolicosală Ecimiadzin)

73 – Mântuitorul cu viţa de vie, icoană pe sticlă, atelier Şcheii Braşovului, mijlocul

sec. XIX. Donaţie a catolicosului Vasken, originar din România (etaj I, vitrina icoanelor).
Ref.: V. Cândea, 1996.
 AUSTRALIA  27

AUSTRALIA

ADELAIDE
AM

1 – Biserica Sf. Nicolae, a comunităţii române din Adelaide, înfiinţată în 1973

(9 Gilbert Street, Ovingham, S.A 5082).
Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church
News”, 1979, nr. 4, p. 81); http://patriarhia.deveu.com/ro/administratia_patriarhala/
sectorul_comunitati_ externe.html.

BRISBANE
AM

2 – Biserica Sf. Dimitrie, a comunităţii române din Brisbane (37 Brisbane Road,
Riverview 4303).
Ref.: http://patriarhia.deveu.com/ro/administratia_patriarhala/sectorul_comunitati_externe.
html.

CANBERRA

NATIONAL GALLERY OF ART

3 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1931-1936. Marmură albă. H 184,2 cm

(fostă în colecţia Holkar).
Ref.: Geist, I, nr. 185; II, nr. 210.
Reprod.: Geist, II, fig. 185.
4 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1931-1936. Marmură neagră. H 194,3 cm
(fostă în colecţia Holkar).
Ref.: Geist, I, nr. 186; II, nr. 210.
Reprod.: Geist, II, fig. 186; Giedion Welcker, I, p. 128-200; II, fig. 77, 133 c.

MELBOURNE
AM

5 – Biserica Sf. Petru şi Pavel, a comunităţii române din Melbourne, înfiinţată în

1970 (61-63 Queensberry Street, Carlton 3053).
28  AUSTRALIA

Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger, p. 81; http://patriarhia.deveu.

com/ro/administratia_patriarhala/sectorul_comunitati_ externe.html.

SYDNEY
AM

6 – Biserica Sf. Maria, a comunităţii române din Sydney, înfiinţată în 1977. Obiecte
de cult executate în atelierele Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române din Bucureşti
(64 Linthorn Avenue, Croydon Park, 2133 NSW).
Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger, p. 81; http://www.sfmaria.crez.org.
 AUSTRIA  29

AUSTRIA

AMBRAS

AMBRASER SAMMLUNG

1 – Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, fostul domn al Moldovei, sfârşitul sec. XVI.
Portret.
Ref.: N. Iorga, Întoarcerea unei pribege: doamna Maria Minio (ARMSI, s. III, 12, 1932,
p. 225-226); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 28.
Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, III, pl. I; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 34.
2 – Sf. Alexie, Nicolae şi Dimitrie de Vologda, sec. XVI. Icoană provenind de la
Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul.
Ref.: Nilles, Symbolae, II, p. 1008.
3 – Maica Domnului, sec. XVI. Icoană provenind de la Ştefan, fiul lui Petru
Şchiopul.
Ref.: ibidem.
4 – Clopoţei (tintinnabula) de aur (3), sec. XVI, cu inscripţii în limba slavonă.
Provin din bunurile lăsate de Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul.
Ref.: ibidem.

EISENSTADT

BURGENLÄNDISCHES LANDESARCHIV

MS

5 – Ludwig Siess, A Hóra világ kismartoni cronikája [Cronica din Kismarton

(Eisenstadt) despre vremurile lui Horea], 1784. Relatare a secretarului arhivarului prinţului
Eszterházy (Arhiva Eszterházy).
Ref. şi publ.: Izvoarele Răscoalei lui Horea. B. Izvoare narative, I, p. 271-320.
DOC

6 – Document din 1271 prin care Ştefan V, regele Ungariei, dăruieşte o moşie
comitelui Thomas, menţionând între martori pe Albert, comite de Sibiu, şi pe Laurenţiu,
banul Severinului. După un credenţial al Capitlului din Eger (Arhiva Eszterházy).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 356-357; Urkundenbuch, I, p. 112; DIR, C,
XIII, vol. II, p. 136
30  AUSTRIA

7 – Document din 30 ianuarie 1279 prin care Ladislau IV, regele Ungariei, dăruieşte
proprietăţi comitelui Thomas şi fiilor lui. Între martori sunt menţionaţi: Finta, voievod
transilvan, şi Laurenţiu, ban al Severinului (Arhiva Eszterházy).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 419; Urkundenbuch, I, p. 135.

GRAZ
AM

8 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae a comunităţii române din Graz, înfiinţată în 1994 ca
răspuns al solicitării românilor din landurile Steiermark şi Kärnten (Dreifaltigkeitskirche,
Schloßbergplatz 1, 8010 Graz). Din 1997 funcţionează în cadrul Vicariatului Ortodox
Român din Viena, cu statut de parohie.
Ref.: http://www.parohia-ortodoxa-graz.at.

NATURHISTORISCHES MUSEUM

MUZ

9 – Piese de roci, aur nativ, din Transilvania.

Ref.: C. Petranu, Contribuţiuni privitoare la înstrăinarea şi distrugerea comorilor de artă
ardeleană (RI, 10, 1924, p. 84-85).

STEIERMÄRKISCHES LANDESARCHIV

DOC

10 – Documente (20), din 1532, 1541-1543, 1556, 1565, 1570, 1575, 1576, 1579,
1587, 1589, 1590 şi 1593, privitoare la expansiunea otomană către Europa Centrală şi
situaţia Ţărilor Române în conflictele dintre Poartă şi Imperiul Habsburgic: acţiunea
lui Aloisio Gritti în Transilvania (1532), intervenţia lui Petru Rareş în Transilvania
(1541-1543), rapoarte din Constantinopol referitoare la mişcările de trupe şi preparativele
de război otomane (Türkenkrieg, Kriegssachen, Kriegswesen, ad ann.).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 35-39, 57, 74-75, 80, 91, 93-94, 97, 197, 209, 211, 315.
11 – Raport din Buda, 19 februarie 1593, cuprinzând ştiri despre declararea
războiului între Imperiul Otoman şi forţele creştine (Fasz. 529).
Publ.: ibidem, p. 315.
12 – Documente (9), din 1594-1598, privitoare la luptele coaliţiei creştine împotriva
Imperiului Otoman; scrisori de la Sigismund Báthory, Sigismund de Herberstein, împăratul
Rudolf II şi rapoarte ale agentului imperial Francisc Jurkhowitsch, privitoare la mişcările
de trupe otomane şi tătărăşti, la soarta lui Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, şi la victoria
lui Mihai Viteazul de la Călugăreni (Türkenkrieg 1594-1598; Kriegssachen 1594-1598).
Publ.: ibidem, XII, p. 8, 12, 65-66, 119-120, 130, 197, 221-222, 226-227, 351.
13 – Rapoarte (3) din Constantinopol, 1605, 1608 şi 1614 (?), referitoare la
evenimente din Transilvania ameninţată de trupe otomane sub comanda sultanului Ahmed
I, cu contingente din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (1614), şi informaţii
 AUSTRIA  31

despre întâlnirea la Constantinopol a „izgonitului” domn al Moldovei (pretendentul Ştefan

Bogdan?) cu ambasadorul englez şi nobili polonezi (ms. 344, f. 137; ms. 535).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 366, 379, 444-445 (extrase).
14 – Raport, din 8 octombrie 1624, al lui Sebastian Lustrier, rezident imperial la
Poartă, cu informaţii despre incursiunea tătarilor în Moldova şi Ţara Românească, precum
şi despre refugiul în Transilvania al lui Radu Mihnea, domnului Moldovei, împreună cu
fiul său. Copie (Türkenkrieg).
Ref.: ibidem, IV, p. 184.
15 – Raport, din [1666], al ambasadorului german la Constantinopol, cu informaţii
despre situaţia bisericii din Moldova (pe unde călătorise în 1665) şi despre văduva lui
Vasile Lupu, în reşedinţa căreia a locuit la Constantinopol (ms. 114, f. 4 v, 16).
Publ.: ibidem, XX, p. 21-215 (extras).
16 – Documente, din 15 noiembrie 1784 – 2 aprilie 1785, referitoare la răscoala
românilor din Transilvania sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan: rapoarte trimise
contelui Raymond de Saurau, şambelan al Curţii imperiale, variante ale programului
răsculaţilor (Puncta pacis per tumultuantium Valachorum Capitaneum Georgium Hora
proposita – în limbile maghiară şi latină – şi 6 puncta Capitanei Hora).
Ref. şi publ.: Ioan Puşcaş, Variante bihorene ale ultimatumului lui Horea (RA, 84, nr. 4,
p. 390-393).
MS

17 – Maximilian Brandstetter, Relaţie a soliei imperiale a lui Adam de Herberstein

la Constantinopol, 1608-1609, cu informaţii despre pretendentul Ştefan Bogdan, întâlnit
la Poartă, şi despre trimişi munteni întâlniţi la Buda. Copie (ms. germ. 344).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 496-497 (extras).

STEIERMÄRKISCHES LANDESBIBLIOTHEK

18 – Icoană, 1730, pictată de Ilie Zugravu pentru ispravnicul Tudoraşcu Fărcăşanu

din Râmnicu Vâlcea. Provine din Biblioteca Imperială din Olomouc.
Ref.: Gr. Tocilescu, Icoana română de la Gratz (CT, 1877, ian., p. 25-35); N. Iorga,
Cronică (RI, 15, 1929, p. 364).

TECHNISCHE HOCHSCHULE

MS

19 – Klassificationslisten, 1826-1850, ale Institutului Tehnic, cuprinzând şi nume

de studenţi din Transilvania (fond Technische Hochschule Joanneum).
Ref.: Szögi László, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an den Universitäten der
Habsburger Monarchie 1790-1850, în I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism,
Târgu Mureş, 1994, p. 159, n. 6.
32  AUSTRIA

UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK

DOC

20 – Registre matricole, din 1586-1782, menţionând şi studenţi din Ţările Române.

Ref.: Johann Andritsch, Studenten und Lehrer aus Ungarn und Siebenbürgen an der
Universität Graz (1586-1782), Graz, 1965, p. 321 (rec. Felix v. Schroeder, în SF, 24,
1965, p. 307-308).
Publ.: Johann Andritsch, Die Matrikel der Universität Graz, I. 1586-1630, Graz, 1977.
21 – Scrisori (36), din 1774-1888, adresate de B. P. Hasdeu filologului Hugo
Schuchardt (Schuchardt Nachlass).
Ref. şi publ.: D. Găzdaru, Cartas de B.P. Hasdeu a Hugo Schuchardt („Romanica”, 3,
1970, p. 5-140); Bruno Mazzoni, Carteggio Hasdeu-Schuchardt, Napoli, 1983,
p. 5-32, 36-41, 43-45, 49-50, 52-53, 55-56, 58-71, 73-74, 78-81, 83-87, 89-90, 92-
103, 122-124, 128-141, 145-149, 157-161, 165-166, 172-173, 176-177, 180-182,
184-185, 187-191, 196-197, 204-205, 208-209, 211-212.
22 – Scrisoare din Paris, 25 decembrie 1886, de la Iulia Hasdeu către Hugo
Schuchardt (Schuchardt Nachlass).
Publ.: Bruno Mazzoni, op. cit., p. 224-226.
MS

23 – Liber de regnis aliquarum nationum presertim barbarum, sec. XIII. Cuprinde

informaţii despre invazia mongolă în Ţările Române (f. 33-34).
Publ.: Wenzel Gusztáv, Árpád-kori új okmánylár. Codex diplomaticus Arpadianus
continuatus, VII, Pesta, 1869, p. 546 (MHH Diplomataria, XII); Hurmuzaki –
Densusianu, I, p. 548-550.
24 – Matrikeln der Universität, 1790-1850, cuprinzând şi nume de studenţi din
Transilvania.
Ref.: Szögi László, op. cit., p. 159, n. 5.
A

25 – Kostüm Bilderbuch, sec. XVII. Album executat de un pictor austriac anonim,

călător în Ţările Române. Cuprinde şi 24 acuarele înfăţişând costume populare româneşti.
Ref.: Eugen Barbul, Costume româneşti din veacul al XVII-lea, Cluj, 1935, p. 4-5 (rec.
M. Sînzianu, în RIR, 5-6, 1935-1936, p. 582); Viorica Pascu, Consideraţii asupra
evoluţiei portului popular din Transilvania (AMET, 1957-1958, p. 251-277); Gisella
Cenner-Wilhelm, Künstlerische Vorbilder und Vorstudien zu den siebenbürgischen
Marktszenen von Franz Neuhauser dem Jüngeren („Acta historiae artium”, 24, 1978,
fasc. 1-4, p. 371).
Reprod.: Viorica Pascu, op. cit.
 AUSTRIA  33

HALL IN TIROL

NONN-KLOSTER

26 – Maria Christierna. Portret al fostei soţii a lui Sigismund Báthory, principe

al Transilvaniei, călugărită în 1607, stareţă între 1612-1621, înmormântată în cripta
mănăstirii.
Ref.: Mihail Stephanescu, O arhiducesă de Austria, principesă a Transilvaniei şi stareţă
de mănăstiri (APOR, 1970, p. 9-93).

INNSBRUCK

INSTITUT FÜR GERMANISTIK DER UNIVERSITÄT INNSBRUCK

DOC

27 – Scrisori (3), din 1925, ale scriitorului Oscar Walter Cisek adresate lui Ludwig
von Ficker, redactorul revistei „Der Brenner” (Brenner Archiv).
Publ.: Heinz Stănescu, Oscar Walter Cisek. Corespondenţă la Innsbruck („Manuscriptum”,
6, 1975, nr. 2, p. 147-151).

STADTPFARRKIRCHE SANKT JAKOB

AM

28 – Mormântul lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei. Placă de
bronz cu inscripţie în limba latină (la dreapta altarului principal).
Ref. şi publ.: Denkmäler der Kunst und der Altertums in der Pfarrkirche, Innsbruck,
1812, p. 35, nr. 19; Franz Cari Zoller, Geschichte und Denkwürdigkeiten der Stadt
Innsbruck und der umliegenden Gegend von den ältesten Zeiten, Innsbruck, 1816,
p. 278, 288-289; Nilles, Symbolae, II, p. 1005-1006; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 547;
Simion Relli, Un prinţ român pribeag în sec. al XVI-lea („Junimea literară”, 18,
1929, nr. 1-4, p. 30-54); N. Iorga, Întoarcerea unei pribege: doamna Maria Minio
(AARMSI, s. III, 12, 1932, p. 226); G. Lăzărescu – N. Stoicescu, Ţările Române şi
Italia până la 1600, Buc., 1972, p. 132-133 (inscripţia).
Reprod.: N. Iorga, Ospiti romeni a Venezia (1570-1610). Una storia ch’è un romanzo ed
un romanzo ch’ è una storia, Buc., 1932, pl.
DOC

29 – Document din Innsbruck, 7 august 1604. Cuprinde lista sumelor de bani din
succesiunea lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, destinate bisericii Sf. Iacob, unde a fost
înmormântat (Archiv).
Publ.: Veress, Documente, VII, p. 221-222.
34  AUSTRIA

MS

30 – Jurnalul iezuiţilor din Innsbruck, 10 decembrie 1599, consemnînd primirea lui

Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, în sodalitatea Mariana (Archiv).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 536.

TIROLER LANDESARCHIV

DOC

31 – Scrisoare, din 4 aprilie 1535, a sultanului Soliman II către Ferdinand I, regele

Ungariei, referitoare la uciderea lui Aloisio Gritti (Statthaltereiarchiv, Pestarchiv).
Publ.: ibidem, p. 575-576.
32 – Documente (4), din 1551, 1555-1556, cuprinzând informaţii referitoare la:
situaţia din Ungaria, convertirea la islam a lui Ilieş Rareş, domnul Moldovei, răscoala
lângă Dunăre a pretendentului turc Mustafa (1555), instrucţiuni pentru soli transilvăneni
trimişi în Moldova şi Ţara Românească şi scrisoarea din 10 ianuarie 1556 a lui Pătraşcu
cel Bun către transilvăneni, comunicând porunca sultanului privind înscăunarea lui Ioan
Sigismund Zápolya (ms. 148, f. 388. Ferdinandeum, 386, nr. 23-24; Pestarchiv, II, 305).
Publ.: ibidem, p. 575-580.
33 – Raport, din 15 ianuarie 1576, al solului imperial în Transilvania, Christophor
de Teuffenbach, informând că domnul Moldovei şi cel al Ţării Româneşti au trupele
pregătite pentru a-l ajuta pe Ştefan Báthory (Ferdinandeum, f. 141, nr. 338).
Publ.: ibidem, p. 591.
34 – Documente (5), din 1587, cuprinzind informaţii din Praga, relative la
evenimentele din Transilvania: scrisori de la regele Ştefan Báthory şi de la Zacharias
Geizkofler (Ferdinandeum, fasc. 4, 94, 95).
Publ.: Veress, Documente, III, p. 92-94, 99-100, 116.
35 – Documente (11), din 1588-1591 şi 1593: rapoarte de la agenţii imperiali
Bierbaumer, Bartholomeu Pezzen şi alţii, referitoare la: pretendentul Petru Lăpuşneanu,
atacurile cazacilor în Moldova, prezenţa lui Petru Şchiopul la Kosiče (1591) şi procesul
cu Ioan de Marini Poli (1593) (ms. A, VIII, 10; Ferdinandeum, f. 141, nr. 340; f. 287,
nr. 371; Türkische Kriege, 1593-1625).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 715-716 720-723, 738-739, 745-747, 751, 773-774.
36 – Documente (171), din 1591-1606, relative la: refugiul lui Petru Şchiopul în
Tirol, moartea sa, soarta moştenirii furate şi acţiunile de recuperare întreprinse de fiul său
Ştefan, succesiunea acestuia, scrisori diverse, între care de la Petru Şchiopul, testamentele
şi inventarele averii sale şi a fiului său Ştefan, contestarea legitimităţii acestuia, acordul
încheiat cu Paolo Minio privitor la succesiune (Ambraser Hof-Akten, Ambraser Kammer-
Akten, Ambraser Einkommene Schriften, Copialbücher Gemeine Missiven ad ann.,
Ferdinandeum, Leopoldineum).
Ref.: ibidem, p. I-XCVII; N. Iorga, Întoarcerea unei pribege..., p. 227-239.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 996-998, 1002 (3 doc., 1594-1595); Hurmuzaki – Iorga, XI,
p. 236-247, 250-267, 269-293, 316, 320-368, 375-379, 400-406, 408-413, 419-426,
433-445, 448-487, 491-508, 514, 517-520, 523-570.
 AUSTRIA  35

37 – Documente (25), din 1593-1595, referitoare la venirea lui Petru Aron pe tronul
Moldovei în locul lui Petru Şchiopul, pribegia acestuia la Bolzano, procesul cu fostul
vameş Ioan de Marini Poli, decesul fostului domn, furtul averii sale şi întâmplările fiului
său Ştefan, scrisori de la arhiducele Ferdinand, Zotu Tzigara, Ferdinand von Küpach,
Bernardino Rossi, guvernul Austriei de Sus şi municipalitatea din Lvov (Reg. Sachen
1593, f. 34, 55; 1594, f. 68, 98, 107, 112-113, 138, 141-142, 147, 150, 160, 163, 173, 180,
191; Kop. B. An die Kays. Mt. 1595, f. 35).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 998-1000 (doc. 1585); N. Iorga, O familie domnească
în exil, Buc., 1894; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. I-XCVII, 502-503, 508, 514-517,
521-523; Veress, Documente, IV, p. 8, 11, 34-37, 42-43, 76, 89-90, 92-93, 108-113,
118-123, 137-141, 145-147, 162-172, 191-193, 195-196.
38 – Documente (345), din 1594-1602, referitoare la: campaniile Ligii Sfinte
împotriva Imperiului Otoman, situaţia Ţărilor Române şi luptele lor împotriva Porţii sub
conducerea lui Mihai Viteazul, Unirea Ţărilor Române, uciderea lui Mihai, continuarea
luptelor sub conducerea lui Radu Şerban (Ambraser Einkommene Schriften; Ambraser
Hof und Kammer-Akten).
Publ.: Szádecky Lájos, Erdély és Mibaly Vajda története, Timişoara, 1893, p. 310, 440,
485-487, 493-495, 503-504 (6 doc. din 1598-1599); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 17,
71, 104, 115, 132-133, 135, 153-154, 171, 218-220, 232, 238-239, 244-245, 268,
286-294, 299-300, 314-318, 328-329, 337, 341-345 347-348, 350, 355-359, 364-408,
411-426, 429-432, 438-447, 450-452, 457-461, 473-493, 501-505, 508-510, 514-
516, 521-522, 528, 532--536, 540, 548-557, 566-569, 576, 581-584, 587, 590-591,
594, 599-600, 611, 621, 641, 645, 651-652, 655, 659-664, 681-682, 694, 719-730,
733-738, 750-751, 757-760, 767-770, 779-781, 795-799, 808-811, 847, 1009-1010,
1068-1076, 1079, 1082-1083, 1088-1103, 1107-1109, 1112-1118, 1125-1165, 1174-
1184, 1204, 1208-1209, 1215-1216, 1226-1227, 1233-1235, 1242-1244, 1251-1252;
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 154-155, 209-212, 214-216, 311-315,
378, 447-449 (8 doc., 1597-1600).
39 – Scrisori (2), din 4 şi 8 aprilie 1595, de la Sigismund II, şi Ana de Habsburg,
regina Poloniei, către împăratul Rudolf II, prin care cer ca Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul,
să fie încredinţat tutelei nobilului polon George Burbach şi să fie adus în Polonia.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 1001-1002.
40 – Scrisoare din [iulie-septembrie 1597], a hanului Gazi Ghiray II către Mihai
Viteazul, prin care îl somează să-i plătească tributul, ca să evite incursiunea tătarilor în
Ţara Românească (Ambraser einkommene Schreiben).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 286-287; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 144-146.
41 – Scrisori (3) din Alba Iulia, Târgovişte şi Ploieşti, 1597-1598, prin care Mihai
Viteazul solicită arhiducelui Maximilian şi comisarilor imperiali ajutor contra turcilor
(Ambraser Akten).
Publ.: Veress, Documente, V, p. 51-52, 61-62, 171; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
I, p. 149-150, 155-157 (2 doc., 5 ian. şi 1 apr. 1597).
36  AUSTRIA

42 – Documente (10), din 1598, cu informaţii despre: primirea solilor imperiali

la Târgovişte, moartea cancelarului Ştefan Jósika (inclusiv o scrisoare a principelui
Sigismund Báthory, prin care îl iartă şi cere eliberarea lui), mişcările trupelor otomane în
Banat şi fortificarea cetăţii Oradea (Ambraser Akten).
Publ.: Veress, Documente, V, p. 166-168, 171, 179-190, 193-195.
43 – Documente (40) din Praga, Innsbruck, Viena şi Veneţia, 1598-1614, privind:
recuperarea bunurilor furate lui Petru Şchiopul, administrarea averii fiului său Ştefan,
stabilit la Innsbruck, de către tutorele Ferdinand von Küpach şi problemele legate de
succesiune după moartea lui Ştefan, în 1602 (Ambraser Akten, 1598; Entbieten und
Befehlen, 1599, f. 343; 1602, f. 404; Ferdinandea 77/a; Gemeine-Missiven; Geschäft vom
Hof, f. 207; Kopialbuch, 1600, f. 8, 51, 322, 575; 1602-1603, f. 24, 31, 44, 49, 55, 108,
156, 285, 787, 827; 1607-1609, f. 337, 613; Rom. K. Mt. u. Fr. Dt. 1600-1608, f. 430).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 534, 549, 558-559, 566, 571-572.
Publ.: ibidem, p. 553-554, 558; Veress, Documente, V, p. 169, 262; VI, p. 17-18, 44-
46, 128-129, 183, 336-338, 478-480; VII, p. 3-4, 7-10, 12, 18-19, 36-45, 59-62, 64-
66, 69, 84-86, 91-92, 98-104, 107-110, 112-115, 168, 192-193, 233-234, 238; VIII,
p. 3-5, 8, 26-27, 37-38, 42, 58-59; IX, p. 12.
44 – Raport din Viena, 22 februarie 1600, referitor la acţiunile lui Mihai Viteazul,
intenţia de a intra în Moldova şi de a ocupa cetăţi în Transilvania (Ambraser einkommene
Schriften).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 726; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 246-247 (extras).
45 – Raport din Alba Iulia, [post 16 martie] 1600, al comisarilor imperiali David
Ungnad şi Mihai Szekely, către împăratul Rudolf II, despre relaţiile dintre Mihai Viteazul
şi căpitanul Baba Novac (Ambraser auskommene Schriften).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 787-790; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 265-266 (extras).
46 – Documente (458), din 1601-1621, referitoare la evenimentele din Transilvania:
scrisori de la împăratul Matthias de Habsburg, arhiducele Maximilian şi rapoarte către
acesta de la agenţii imperiali Vischer şi Rabuss din Praga, Sebastian Thököly, Springer şi
Strauss din Viena, Bartholomeu Pezzen din Constantinopol, Pál Nyáry din Oradea şi de
la generalul George Basta (Cammerconcepten ad ann.; Cammergutbedunkhen ad ann.;
Cammersachen ad ann.; Schönherr nr. 14646, 14656-14657).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 3-35, 40-44, 219-371, 373-391, 394-485, 491.
47 – Documente (59), din 1602-1620, referitoare la evenimentele din Ţările Române
şi îndeosebi la acţiunile lui Radu Şerban în Transilvania şi relaţiile sale cu imperialii,
la incursiuni tătărăşti în Moldova şi Ţara Românească, despre Nicolae Pătraşcu, fiul lui
Mihai Viteazul, domnia lui Gabriel Báthory: rapoarte şi scrisori către arhiducii Matthias
şi Maximilian, de la agenţii Tobias Vischer, Erich Lassota, Starzer, Springer şi Cesare
Gallo, generalul George Basta, Nicolae Sennyey, Gabriel Báthory ş.a. (Ambraser Akten,
Concepte in Hof-Reichssachen, 1618).
Ref.: ibidem, IV, p. XIV, XVI, XXI, XXIII, XXVII, XXIX, XXXI, XXXVII, XL, XLIII,
XLVII, LXXXIX, XCIII-XCV, CXVII, CXXII, CXXVII, CXXXIII, CXXXVI,
CXXXVIII, CXLII, 140.
 AUSTRIA  37

Publ.: ibidem, p. 129-132, 134-138, 140, 150-163, 167-170, 173-177 (17 doc. 1602, 1604,
1611, 1612, 1615, 1618, 1620).
48 – Document, din 12 decembrie 1603, menţionând sumele de bani lăsate prin
testament de Petru Şchiopul bisericii, săracilor şi spitalului din Innsbruck.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 1006.
49 – Documente (37), din 1614-1615, referitoare la activitatea lui Gaspar Gratiani în
perioada când era dragoman şi delegat al Porţii pentru negocieri cu Imperiul Habsburgic:
scrisori de la Gratiani, rapoarte de la agenţii Hans von Molart, Strauss, Michall, Starzer
ş.a. (Ambraser Akten).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXXXVI, CXXXVIII (2 doc., 1615).
Publ.: ibidem, XX, p. 3-45.
50 – Scrisori (57), din 5-17 aprilie 1621, ale consiliului Tirolului către arhiducele
Leopold de Habsburg prin care este informat despre boala şi moartea sorei lui, Maria
Christierna, fostă soţie a lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei.
Publ.: ibidem, XX, p. 187-188 (regeste).
MS

51 – Johann-Rudolph Schmidt, Haubt Relation, [1651]. Raport al agentului imperial

la Poartă, cu informaţii despre uciderea grecului Pavlachi, care acţionase pentru obţinerea
domniei într-una din Ţările Române, şi dispoziţii ale Porţii către domnitorii acestora de a
trimite ajutoare lui Bogdan Hmielniţki, hatmanul cazacilor (ms. I, 756, f. 23v, 57).
Publ.: ibidem, IV, p. 239-240.
52 – Johann-Rudolph Schmidt, Relation an die Röm. Kay., auch zu Hungarn und
Böhaimb König. Maytt. Herrn Herrn Ferdinando der Dritte, meinem allergnadigsten
Kayser und Herrn, durch deren Rath und an der Ottomaniseben Porten 15. Jahr lang
gewesten Residenten [...], de anno 1658. Raport menţionând şi relaţiile dintre principele
Gheorghe Rákóczi II, Matei Basarab şi Vasile Lupu (ms. 1096, f. 168).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 682.
53 – Friedrich Schwanz, Raport, 1723, relativ la originea poporului român, situaţia
geografică, frontierele, căile de comunicaţie, antichităţile, monumentele istorice şi de
artă, administraţia, oraşele, locuitorii, relieful, viaţa economică, mineralele Olteniei, în
perioada ocupaţiei austriece (ms. 3587).
Ref.: Al. Vasilescu, Friedrich Schwanz Hauptmann, autorul unei descrieri despre Oltenia
(AO, 4, 1925, p. 207).
Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 620-645.
UNIVERSITÄTSARCHIV

MS

54 – Album seu Matricula Dominorum Studiosorum Academicorum Universitatis

Leopoldinae; Album Lycei Oenipontani, 1792-1810; Matricula Studiosorum, 1824-1850,
cuprinzând şi nume de studenţi din Transilvania.
Ref.: Szögi László, op. cit., p. 159, nr. 6.
38  AUSTRIA

UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK

CR

55 – Georgiu Bariţ, Gavriil Munteanu, Dicţionarul germano-român, I-II, Braşov,

1853-1854.
Ref.: Gesamt-Katalog der Preussische Bibliotheken, XI, Berlin, 1939, p. 427, nr. 6121.
56 – Georg Bariţiu, Johann Raţiu, Majestätsgesuch [...] um Nichtsanktionirung der
Union Siebenbürgen mit Ungarn [...], Viena, 1867.
Ref.: ibidem, p. 421, nr. 6123.

KAISERSTEINBRUCH
AM

57 – Morminte de ostaşi români din al Doilea Război Mondial, morţi în lagărul

de prizonieri de la Kaiserbruch (40 km est de Viena). Monument de beton cu inscripţia
„Rumänen” şi cruce cu inscripţia „Eroilor noştri” (Friedhof).
Ref.: Marin M. Branişte, Constantă cinstire eroilor români din Viena („Luceafăr nou”, 12,
1983, nr. 3, p. 14-16).
Reprod.: ibidem, p. 16.

KLAGENFURT

COLECŢIA
WILHELMINE VON BRUCKENTHAL-MYLIUS

58 – Sebastian Hann, Pocal cu capac, Transilvania, sec. XVI. Argint aurit; h 34 cm,
11,2 cm.
Ref.: Viorica Guy-Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1972, p. 151, nr. 10.
59 – Sebastian Hann, Ceaşcă polilobă, Transilvania, sec. XVI. Argint aurit.
Ref.: ibidem, p. 181, nr. 82.

KLOSTERNEUBURG

AUGUSTINER-CHORHERRENSTIFT

CR

60 – Von den Türcken, Memmingen, 1496, cuprinde şi: Jörg von Nürnberg,
Geschichte von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între
1456-1476 (f. 2-4b).
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,
p. 399.
 AUSTRIA  39

DOC

61 – Document din Pécs, 8 iunie 1460, prin care Simon Locne din Braşov
recunoaşte că a împrumutat 20 de florini de aur de la episcopul de Vidin (ms. CCC, nr. 941,
p. 329-330).
Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 79-80.
62 – Document din Pécs, 13 septembrie 1460, prin care Veit Huendler, episcop
al Vidinului, dă un certificat de bună purtare lui Anton Pellificis (Blănaru) din Braşov
(ms. CCC, nr. 941, fila 232r).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 86-87.
63 – Scrisoare din Pécs, 14 septembrie 1460, prin care Simon, preotul bisericii
Fecioarei din oraş, îl roagă pe Ioan, pleban din Braşov, să propună un înlocuitor pentru
Veit Huendler, episcop al Vidinului (ms. CCC, nr. 941, p. 331-332).
Ref.: ibidem, p. 87.

KREUZENSTEIN

COLECŢIA HANS ERWIN WILCZEK

MS

64 – Legenda Sancti Gerardi, sec. XI. Biografie a episcopului de Cenad, cuprinzând

informaţii despre ducatul lui Ahtum din Banat, în epoca migraţiilor. Copie.
Ref.: Eugen Glück, Vechi manuscrise din părţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci
europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 19-20).

KUFSTEIN
AM

65 – Fortăreaţă, în care au fost întemniţaţi, în sec. XVIII, iobagi din Transilvania,

care luptau pentru libertate (Festung Geroldseck. Heimatmuseum).
Ref.: Gh. Ciuhandu, Şase documente şi câteva cuvinte despre protopopul Dimitrie
Stoichescu-Petrovici („Analele Banatului”, 1, 1931, p. 149-154); C. Şerban, Al VI-lea
Congres internaţional de filosofie medievală (R. Ist., 30, 1977, nr. 12, p. 2254).

LAMBACH

BENEDIKTINISCHES STIFT

MS

66 – Miscelaneu, 1480. La f. 226-229: Anno domini MCCCCL. VI jar hat der Tracol
vil wunders vnd groess vbles getan. Povestire despre Vlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti
(cod. 327).
Ref. şi publ.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad
40  AUSTRIA

II. Drakul, Buc., 1903, p. 16-17; Über den walachischen Woivoden Wlad IV
(1456-1462) (AVSL, s.n., 27, 1898, p. 331-343).

LAXENBURG

SCHLOSS LAXENBURG

67 – Venczeslav Melka, Compoziţii realizate în Transilvania, cu peisaje locale şi

tipuri româneşti.
Ref. şi reprod.: O. Beu, România în arta pictorului Venczeslav Melka, Sibiu, 1944.

LILIENFELD

ZISTERZIENSERSTIFT

CR

68 – Jörg von Nürnberg, Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung

dess Thurkyschen und hundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu
nemu[n]g milsampt der grossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das
christglaublich volck haben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde şi Jörg von Nürnberg,
Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476
(f. 2-8).
Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 399-400.

LINZ

ARCHIV DER GESELLSCHAFT FUR OST- UND SÜDOSTKUNDE

MS

69 – Apostol, scris în Moldova, sec. XVI. 283 f. 1 x 4 cm. Text în limba slavonă.
Ref.: Gerhard Birkfellner, Glagolitische und Kyrillische Handschriften in Österreich, Viena,
1975, p. 110-111, nr. 11/30 (rec. Paul Mihail, în RESEE, 15, 1977, nr. 3, p. 575).

MELK

STIFTSBIBLIOTHEK

DOC

70 – Documente, din 1475-1476, despre victoriile lui Ştefan cel Mare împotriva
armatei otomane.
Ref.: M. Kropf, Bibliotheka Benedictino-Mellicensis, Viena, 1747, p. 393; Catalogus
codicorum qui in bibliotheca monasterii Mellicensis Ordinis Sancti Benedicti
asservantur, I, Viena, 1889, p. 128.
 AUSTRIA  41

PERCHTOLDSDORF

COLECŢIA A. KASTNER

71 – Imperiul otoman după pacea de la Karlowitz. Hartă extrasă din Johann Baptist
Hofmann, Atlas novus, hoc est Geographia universa, Nürnberg, 1710. Cuprinde şi Ţările
Române.
Ref.: Was von den Türken blieb. Sonderausstellung, Perchtoldsdorf, 1983, p. 21, nr. 1/9.

SALZBURG
AM

72 – Biserica ortodoxă Sf. Mihail şi Gavril (Robinigstr. 48, 5020 Salzburg).

Ref.: „Romanian Orthodox Church News”, 9, 1979 nr. 4, p. 80; APOR, 1982-1983, p. 76;
www. mitropolia-ro.de/html/lista_parohiilor.html.

ERZABTEI SANKT PETER

MS

73 – Tertullianus Quintus Septimus Florens, Apologeticus, Oradea, 1477. Copie de

Briccius de Polanka, din zona Sătmarului, pentru Ioan Vitez. 26,1 x 17,5 cm (ms. A. VII. 39).
Ref.: Edith Hoffmann, Régi Magyar bibliofilek [Vechi bibliofili maghiari], Budapesta,
1929, p. 60, 69, 146; Eugen Glück, op. cit., p. 20-21; Matthias Corvinus, p. 150, nr. 25.

UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK

MS

74 – Herodianus, De romanis imperatoribus libri VIII. Traducere în limba latină,

1485, de Antonio Bonfini, pentru regele Mathias Corvin. Pergament, 128 f. 28,8 x 18,9 cm.
Cuprinde şi informaţii despre istoria Daciei în sec. II-III (cod. lat. M. II. 135).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 348, nr. 298.

SANKT FLORIAN

AUGUSTINER CHORHERRENSTIFT

75 – Bartolomeo Altomonte, Turcii privesc îngrijoraţi Timişoara, 1727. Pictură

murală în ulei, evocând ocuparea Banatului în cursul războiului austro-turc (1716).
(Sala festivă, supraporta).
Ref. şi reprod.: Was von den Türken blieb. Sonderuasstellung, Perchtoldsdorf, 1983, p. 40.
42  AUSTRIA

SEITENSTETTEN

BENEDIKTINER STIFT

76 – Fecioara cu Pruncul. Icoană votivă pentru victoriile trupelor habsburgice de la

Timişoara (1716) şi Belgrad (1717), reprezentând şi cetatea Timişoarei.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 28-30.

TULLN
AM

77 – Morminte (46) ale ostaşilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.
Troiţă şi plăci de piatră (9) cu numele eroilor (Friedhof).
Reprod.: Marin M. Branişte, op. cit., p. 14.

VIENA (Wien)
AM

78 – Capelă, construită pe locul crucii ridicate de Şerban Cantacuzino în tabăra

trupelor Ţării Româneşti care au participat la asediul Vienei (1683). Jefuită şi distrusă în
1785, a fost reconstruită şi restaurată în 1923, 1925, 1929-1930. În interior a fost aşezată
în 1961 o cruce de stejar realizată de sculptorul austriac N. Steiner, reproducere la scară
redusă a celei originale, distruse în 1785 (Moldauische Kapelle, XII, Arnsburggasse/Betty
Roose Strasse, Tivoli).
Ref.: Karl Hilscher, Das Gatterhölzl im 12. Bezirke und seine historischen
Denkwürdigkeiten, Vien, 1905, p. 7-11; C.I. Karadja, Ceva despre crucea lui Şerban
Cantacuzino (RI, 9, 1923, p. 182-183); Iorga, Studii şi documente, XI, p. 137-410;
Simion Relli, „Crucea Moldovenilor” din Viena. Istoria unui monument de evlavie
românească în capitala Austriei din anul 1683 (CC, 5-6, 1929-1930, partea a II-a,
p. 465-480); A. Enescu, Capela moldovenească de la Viena. O pagină necunoscută
din istoria Moldovlahiei („Magazinul”, 3, 1933, nr. 32, p. 73-76); Gh.I. M[oisescu],
Credincioşii ortodocşi în Viena de odinioară (APOR, 1962, p. 54-63); idem, Asediul
Vienei şi crucea lui Şerban Cantacuzino din anul 1683 (ibidem, p. 63-67); Virgil
Ciobanu, Înfiinţarea capelei ortodoxe române din Viena (ibidem, p. 67-73); Marin
M. Branişte, Peter Henn, Capela moldovenească din Viena evocată în istoriografia
şi presa austriacă a veacului nostru (APOR, 1982-1983, p. 192-202); D. Zaharia,
16 septembrie 1683 (MI, 1983, nr. 7, p. 8); Gh. Vasilescu, 300 de ani de când
voievodul Şerban Cantacuzino a ridicat Crucea de la Viena, în timpul asedierii
oraşului de către turci (1 septembrie 1683) („Luceafăr nou”, 12, 1983, nr. 3, p. 2-4);
Alexandru Popescu, Viena românească, Buc., 2000, p. 48-50.
Reprod.: Simion Relli, op. cit, p. 469; Marin M. Branişte, Peter Henn, op. cit., p. 194;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [40-42]; Gh. Şerban, Viena, Buc.,
1983, pl. 85; Al. Popescu, op. cit., p. 48-50, pl.
 AUSTRIA  43

79 – Biserica Sf. Gheorghe [Griechisch-Orientalische Kirche Sankt Georg], zidită

la sfârşitul sec. XVIII de comunitatea greco-română din capitala Austriei.
Ref.: Mihai Popescu, Bisericile de rit greco-oriental din Viena („Revista aromânească”,
1, 1929, nr. 2, p. 125-136); idem, Acte privitoare la bisericile de rit greco-oriental
din Viena („Revista macedoromână”, 2, 1930, p. 100-108; 3,1931, p. 75-85);
Ion I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (AARMSI, s. III, t. 13,
1932-1933, p. 69-74); Al. Popescu, op. cit., p. 62-65.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [51].
80 – Imobilul fostului magazin de broderii cu firma „Zum Fürsten Ypsilanti”, pe
care era reprezentat portretul lui Alexandru Ipsilanti, fost domn în Ţările Române, circa
1788 (Seilergasse).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. LXXXVI-LXXXVII.
81 – Hotel „Erzherzog Karl” în care a locuit Al.I. Cuza în perioada martie-iunie
1867.
Ref.: A. Ograjensek, Urme şi semne româneşti la Viena („Unirea”, Viena, 1984, nr. 2, p. 14).
82 – Casă, fostă proprietate şi locuinţă a lui Al.I. Cuza în perioada 1867-1870
(„Vila Cuza”). Demolată în 1945, pe locul ei s-a ridicat un gimnaziu pe care în 2000
a fost instalată o placă comemorativă (Ober-Döbling, Hirschengasse, nr. 219, din 1922
Billrothstrasse, nr. 26).
Ref.: ibidem; Al. Popescu, op. cit., p. 109-110.
Reprod.: ibidem.
83 – Monument funerar de marmură, al negustorului român Nicolae de Woikowitz
(m. 1868) (Zentral Friedhof).
Ref.: George Potra, Un negustor român, Nicolae de Woikowitz, cetăţean de onoare al
Vienei (1803-1868) (APOR, 1967, p. 88-95).
84 – Placă memorială de marmură, pe faţada casei în care a locuit Mihai Eminescu
în 1869. În medalion, portretul poetului (Porzellangasse, 9).
Reprod.: APOR, 1964, p. 273.
85 – Placă memorială pe faţada casei în care a locuit Mihai Eminescu în 1871.
În medalion, portretul poetului (Kollergasse, 3).
Ref.: D. Păcurariu, Pe urmele scriitorilor români la Viena, în Studii şi evocări, Buc., 1974,
p. 150.
Reprod.: Augustin Z.N. Pop, Veronica Micle şi Eminescu (APOR, 1970, p. 117).
86 – Imobile (6) în care a avut sediul Societatea „România Jună”, în anii 1872-1874
(I, Körblergasse, 3), 1876-1879 (I, Sonnenfeldsgasse, 1, et. 4), 1880-1883 (VIII, Lange-
gasse, 4), 1886-1888 (VIII, Schlösselgasse, 28), 1903-1909 (VIII, Florianigasse, 12) şi
1910 (IX, Tandlergasse, 4).
Ref. şi reprod.: A. Ograjensek, op. cit.; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
III, p. [50].
87 – Imobilul în care a avut atelierul pictorul român Epaminonda Bucevschi, până
la moartea sa (1891) (Mariahilf., Corneliusgasse 1, etajul III, ap. 19).
44  AUSTRIA

Ref.: Mirela Bucevschi-Scîntee, Pictorul Epaminonda Bucevschi şi Viena (APOR, 1970,

p. 71).
88 – Biserica Sfânta Înviere a comunităţii româneşti din Viena (Simmeringer
Hauptstr. 161), înfiinţată în 1906, cu sprijinul primarului Dr. Karl Lueger, la iniţiativa
coloniei române din capitala imperială, printre fruntaşi numărându-se Alexandru Lungu,
Sterie Ciurcu, Alexandru Lupu, Cezar B. Popovici, Lazăr Popovici, Marius Sturza etc.
Biserica a fost înfrumuseţată, în anul 1968, cu un iconostas şi pictură murală.
Ref.: Al. Popescu, op. cit., p. 65-69; http://www.rumkirche.at.
89 – Cavou al familiei Elias, 1908, construit după planul arh. Ştefan Fayans pentru
Jacques Elias, mare industriaş, financiar şi filantrop evreu (1844-1923) originar din
România, care şi-a încredinţat întreaga avere Academiei Române pentru acţiuni ştiinţifice,
educative şi de binefacere. Inspirat după Taj Mahal, este apreciat drept cel mai frumos
monument funerar evreiesc din epoca modernă (Zentralfriedhof, Ehren-Allee, între porţile
1-11, figura 52A-5-19).
Ref. şi reprod.: Patricia Steines, Hunderttausend Steine. Grabstellen grossen Österreicher
Iüdischer Konfession auf dem Wiener Zentralfriedhof Tor I und Tor IV, Viena, 1993,
p. 45, 78; Florentina Dolghin, 1923. Un testament senzaţional. Legatul Elias în opinia
publică românească (MI, s.n., 27, 1993, nr. 12, p. 63); Academia Română. Fundaţia
familiei Menahem H. Elias (Dir. Dr. Stănescu), 1998; Al. Popescu, op. cit., p. 84-85.
90 – Placă memorială executată de Nestor Culluri, în amintirea performanţei lui
Aurel Vlaicu, care la mitingul din 23-29 iunie 1912 s-a clasat pe primul loc, zburând cu
un aparat de concepţie şi construcţie proprie. Dezvelită la 9 decembrie 1966, din iniţiativa
Aeroclubului Austriei (Flughafen Wien-Aspern).
Ref. şi reprod.: Constantin C. Gheorghiu, Aurel Vlaicu. Viaţa şi opera în imagini, Buc.,
1982, p. [74]; Gh. Şerban, op. cit., pl. 66.
91 – Troiţă şi cruci de piatră (12), înălţate în 1927 în amintirea celor peste o mie de
eroi români din Primul Război Mondial, înmormântaţi în acest cimitir (Zentral Friedhof,
Poarta III, parcela 63 F, aleea B, grupa 68).
Ref.: Gh. Moisescu, Pomenirea ostaşilor români înmormântaţi în cimitirele din Viena,
Zwetendorf şi Tulln (APOR, 1964, p. 241); APOR, 1965, p. 52; Marin M. Branişte,
op. cit., p. 11-12.
Reprod.: APOR, 1964, p. 241, 296.
92 – Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti. Bust în bronz, 1983, realizat de
sculptorul Ştefan Tartler-Baroti, soclu cu medalioane în relief de Gheorghe Adoc. Ridicat
din iniţiativa Asociaţiei „Unirea. Prietenii României în Austria” şi dezvelit la 9 septembrie
1983, cu prilejul sărbătoririi a 300 de ani de la eliberarea Vienei de sub asediul otoman din
1683 (XII, Arnburggasse/Betty Roose Strasse, Tivoli).
Ref.: A. Ograjensek, Devenirea unei idei. Istoria bustului lui Şerban Cantacuzino
(„Luceafăr nou”, 12, 1983, nr. 3, p. 5-6); Al. Popescu, op. cit., p. 49-50.
Reprod.: ibidem.
 AUSTRIA  45

ALBERTINA MUSEUM. SAMMLUNG BATLINER

93 – Constantin Brâncuşi, La négresse blonde, 1933. Bronz. 50 x 21 cm. Piesă

dăruită, în 1986, de familia de colecţionari Rita şi Herbert Batliner.
Ref.: Ioana Feodorov, 2009.
94 – Constantin Brâncuşi, L’oiseau dans l’espace, 1926. Bronz. 135 x 15,8 cm.
Piesă dăruită, în 2001, de familia de colecţionari Rita şi Herbert Batliner.
Ref.: Ioana Feodorov, 2009.

AKADEMIE DER BILDENDEN KUNSTE

DOC

95 – Registre matricole, sec. XIX, menţionând studiile efectuate de pictorii Barbu

Iscovescu (1841-1842) şi Epaminonda Bucevschi (1868-1874).
Ref.: Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională. 1834-1849, Buc., 1967,
p. 38, nota 3; Mirela Bucevschi-Scîntee, op. cit., p. 71-76.

ARCHIV DER STADT WIEN

96 – Document din Viena, 16 ianuarie 1473, prin care magistrul Heinric Weger
făgăduieşte că se va îngriji de oficierea slujbei religioase dorite de Margareta, văduva lui
Simon Abel din Bistriţa, la catedrala Sf. Ştefan (Hauptarchivs-Urkunden, nr. 4462).
Ref.: Urkundenbuch, VI, p. 539.

BIBLIOTHEK DES MUSIKVEREINS

MS

97 – Eusebie Mandicevski, Manuscrise muzicale din perioada 1880-1926.

Ref. şi publ.: Eusebie Mandicevski, Opere alese, ed. Liviu Rusu, Buc, 1957 (44 piese
vocale şi corale).

COLECŢIA FERDINAND PIATNIK

98 – Gravură anonimă, din 1683, proiect de cărţi de joc reprezentând portrete ale
suveranilor şi comandanţilor de oşti care au participat la asediul Vienei, printre care şi ale
principilor Gheorghe Duca, Şerban Cantacuzino (Moldauer und Walachei) şi Mihai Apafi
(Apafi im Siebenbürgen).
Ref.: Was von den Türken blieb. Sonderausstellung, Perchtoldsdorf, 1983, p. 50, nr. 50.
46  AUSTRIA

DOMINIKANERABTEI

CR

99 – Poësis Lyrica [...], Conferente R.C. Gabriele Ivul, Viena, 1655. Cărturar român
din Transilvania, un promotor al aristotelismului neoscolastic.
Ref.: Veress, BRU, I, p. 92, nr. 180; Petru Vaida, Neoaristotelismul în Ţările Române, în
N. Gogoneaţă (ş.a.), Istoria filosofiei româneşti, I, Buc., 1972, p. 104.

DONAUDAMPFSCHIFFAHRTS GESELLSCHAFT

DOC

100 – Documente, sec XIX, privind activitatea Societăţii dunărene de vapoare la

Orşova, Galaţi şi în alte porturi româneşti.
Ref.: Gheron Netta, Expansiunea economică a Austriei şi explorările ei orientale, Bucureşti,
1931; Hans Halm, Habsburgischer Osthandel im 18. Jahrhundert, München, 1954;
Viržinija Paskaleva, Parahodnoto plavane po dolnija Dunav do Krimskata vojna
[Navigaţia pe Dunărea de Jos înainte de războiul Crimeii] („Studia Balcanica”, 2,
1970, p. 281-298); idem, Le rôle de la navigation à vapeur sur le Bas Danube dans
l’établissement de liens entre l’Europe Centrale et Constantinople jusqu’à la guerre
de Crimée, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques, mediterranéennes,
slaves et orientales aux XVIe-XIXe siècles, Buc., 1977, p. 169-188.

GESELLSCHAFT FÜR MUSIKFREUNDE

DOC

101 – Documente (scrisori, manuscrise muzicale, programe de sală, conferinţe) de

la Eusebiu Mandicevschi (1857-1929).
Ref.: Ioan F. Stănculescu, Eusebiu Mandicevschi şi Viena (APOR, 1966, p. 108-112);
Despina Petecel, Muzicieni români în Viena secolului al XIX-lea (ibidem, 1976,
p. 129-141); Elisabeta Dolinescu, Eusebie Mandicevschi şi Viena (ibidem, 1982-
1983, p. 142-145).
MS

102 – Franz Liszt, Ungarische Rhapsodie; la nr. 20: Wallachische Rhapsodie,

1847-1852, compusă pe motive româneşti, la Sibiu, identificată de Eusebiu Mandicevschi
(VII 47 292 A – 190, f. 2r).
Ref.: Viorel Cosma, 1985.
103 – Jean Scărlătescu, Capriccio-Divertisment für das Piano-Forte, op. 25, aprilie
1899 (VII 42 767).
Ref.: ibidem.
104 – Jean Scărlătescu, Étude en ut mineur, op. 1, nr. 1 (pian) (VI 42 768).
Ref.: ibidem.
105 – Jean Scărlătescu, Danse ancienne, op. 38 (pian). Manuscris autograf, 1900.
Ref.: ibidem.
 AUSTRIA  47

HEERESGESCHICHTLICHES MUSEUM.
MILITÄRWISSEN SCHAFTLICHES INSTITUT

CR

106 – Jörg von Nürnberg, Von den Türcken, Memmingen, 1496. Cuprinde şi
informaţii despre luptele române-otomane între 1456-1476.
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,
p. 399.
107 – Vorstellung der Kriegsgeschichte in Kupferstichen zwischen den drey
Kaiserhöfen, nämlich den Römisch-Kaiserlichen, den Russischen und Türkischen, dann
dem nordischen Krieg in den Jahren 1788 bis 1790 [...], s.l., s.a. 133 pl., 34 x 21 cm şi
22,3 x 18 cm, dintre care 93 privesc războiul ruso-austro-turc din 1787-1792. Cuprinde
şi vederi şi planuri de localităţi din Ţările Române şi poziţii ale armatelor beligerante.
Exemplar incomplet.
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1355-1360.

108 – G. Fischer, Hartă a Ungariei, sfârşitul sec. XVII. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: C. Şerban, Călătorie de studii la Viena (R. Ist., 37, 1984, p. 92).
109 – I.C. Jaeger, Neuer Kriegsschauplatz zwischen den Kaiserlich-Koeniglichen
Russisch Kaiserlichen und Türkischen Heeren [...], Frankfurt am Main, 1788. 87, 5 x 41,5 cm.
Hartă gravată, în culori.
Ref.: Doc.an, Memoriu, p. 1296.
110 – I.F. Lange, Neue Karte von den gegenwärtigen Kriegs [...], Bessarabien, der
Schwarze Meer, die ganze Moldau und Walachei [...], Siebenbürgen [...], die Bukowine,
1788. Hartă gravată.
Ref.: ibidem.
111 – Plan al cetăţii şi oraşului Hotin, [1788]. Gravură anonimă în lemn.
Ref.: ibidem, p. 1333.
112 – Plan der beiden Pässe, Vulkan und Rothenturm, [1788], reprezentând
trecătorile Vulcan şi Turnu Roşu. 46 x 20,8 cm (Kartensammlung B 54-13).
Ref.: ibidem, p. 1348.
113 – Situations Plan wie dermahlen die Vorposten von dem Kinenyer Laager des
Rechten als Linken Uffer der Alt, bis an Gura Lochtra ausgestellet, [...] den 20-ten Jully
1788. 83,5 x 37 cm (Kartensammlung, 54-14).
Ref.: ibidem, p. 1344.
114 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Plane der Merkwürdigsten
Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges der Oesterreicher und Russen gegen
die Türken [...], Viena, 1790. 49,7 x 38,7 cm. Planuri şi desene comentate, înfăţişând
localităţi şi cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române, în timpul războiului ruso-austro-turc
din 1787-1792. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, p. 1351-1354.
48  AUSTRIA

115 – C. Weigel und Schneider, Karte der sämmtlichen Kriegsvorfaelle bey den
vereinigten Oesterreichisch-Russischen und Türkischen Armeen im Jahr 1788, Viena,
1790, 73 x 49 cm (Kartensammlung).
Ref.: ibidem, p. 1307.
A

116 – Alexander Mair, Sigismund Báthory, post 1595. Gravură.

Reprod.: A. Randa, Pro Republica Christiana. Die Walachen im „Langen” Türkenkrieg
der katholischen Universalmächte (1593-1606), München, 1964, p. 97.
117 – Gravură, 1601, înfăţişând parada din 14 august 1601 de la Praga, în cursul
căreia au fost prezentate împăratului Rudolf II steagurile cucerite de trupele imperiale
comandate de Mihai Viteazul şi George Basta în lupta de la Gorăslău împotriva lui
Sigismund Báthory.
Reprod.: ibidem, p. 294-295.
118 – Asediul Oradiei din 11 octombrie 1691, sfârşitul sec. XVII. Gravură.
Ref.: C. Şerban, op. cit., p. 92.
119 – Johann Martin Lerch, Das Moldauer Kreuz-1683, 1785. Gravură reprezentând
crucea ridicată de Şerban Cantacuzino la Viena (inv. 31 579).
Ref. şi reprod.: Die Türken vor Wien, p. 291, nr. 21/22.
120 – Lupta dintre austrieci şi otomani la mănăstirea Sinaia, 24 martie 1788.
Gravură anonimă.
Ref.: C. Şerban, op. cit., p. 92.
121 – Christian von Mechel, Johann Martin Will, Lupta dintre austrieci şi otomani
de la Adjud, 4 octombrie 1788. Gravură.
Ref.: ibidem.
122 – Lupta dintre austrieci şi otomani de la Galaţi, 1 mai 1789. Gravură anonimă.
Ref.: ibidem.
123 – Johann Martin Will, Lupta dintre austrieci şi otomani de la Curtea de Argeş,
24 august 1789. Gravură.
Ref.: ibidem.
124 – Johann Martin Will, Intrarea prinţului de Coburg în Bucureşti, 1789. Gravură.
Ref.: ibidem.
125 – Ph. Joseph Till, Oraşul Bucureşti, 1790. Gravură.
Ref.: ibidem.
126 – Horea, sfârşitul sec. XVIII. Pictură în ulei de un anonim, reprezentându-l pe
erou călare.
Ref. şi reprod.: Flaviu Dem. Baldovin, Iconografia vieneză a Răscoalei lui Horea (1784)
(APOR, 1967, p. 81-82).
127 – Horea, sfârşitul sec. XVIII. Portret de un anonim.
Ref.: ibidem.
 AUSTRIA  49

MUZ

128 – Bombardă, mijlocul sec. XV. L 195 cm, calibru 31 cm. Provine din artileria
cetăţii Timişoara.
Ref.: Lajos Kakucs, O bombardă a lui Iancu de Hunedoara la Viena (MI, 12, 1978,
nr. 6, p. 62).
129 – Tun de câmp (Falkon sau Serpentine, 1554, calibru 6,4 cm, L ţevei 24 cm,
afet de lemn. Turnat de meşterul Michael Dobler, plătit de Nicolaus Olahus, arhiepiscop
de Strigoniu şi primat al Ungariei (inscripţie şi blazon).
Ref. şi reprod.: Radu R. Rosetti, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la
noi (ARMSI, s. III, t. XI, 1931, p. 23-24 şi 33-35, pl. I).
130 – Steaguri şi însemne militare provenind din Ţările Române, sec. XVII-XVIII.
Ref.: S.G. Teodoru, A Wallachian Flag, New York, 1977, p. 18; N. Stoicescu, Un nou steag
românesc (R. Ist., 1978, nr. 8, p. 1470).
Reprod.: S.G. Teodoru, op. cit., p. 6-13; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
III, p. [44-49].

HISTORISCHES MUSEUM DER STADT WIEN

131 – Plan al asediului Vienei, 1683, indicând şi poziţiile trupelor române. În limba
turcă.
Ref.: C. Şerban, op. cit., p. 92.
A

132 – Hieronymus Löschenkol, Die Hinrichtung des Hora und Kloska, 1785.
Desen în cărbune 22 x 27 cm (inv. 89.555).
Ref. şi reprod.: Michael Kroner, Gravuri despre răscoala ţărănească din 1784 într-o
expoziţie din Austria (MI, 14, 1980, nr. 11, p. 12).
MUZ

133 – Pavăză de lemn, Viena, circa 1480. 116 x 60,5 cm. Căptuşeală din pânză
de in, decoraţie în tempera şi argint. În partea superioară, emblema heraldică a familiei
Huniade: corbul cu crucea în cioc (inv. nr. 126121).
Ref. şi reprod.: János Kalmár, Régi Magyar fegyverek [Vechi arme maghiare], Budapesta,
1971, p. 120, fig. 115; Matthias Corvinus, p. 238, nr. 132.

INSTITUT FÜR SLAWISTIK DER UNIVERSITÄT WIEN

CR

134 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole.

În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,
domnul Moldovei (32.B.15).
50  AUSTRIA

Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naucnija i kulturen interes kăm Abagara,
în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24 (Seminar für slawische
Philologie der Universität Wien).
Publ.: ibidem, p. [41-49].

KONSERVATORIUM FÜR MUSIK

DOC

135 – Documente privind anii de studii ai compozitorilor români Ciprian

Porumbescu şi George Enescu.
Ref.: Viorel Cosma, Ciprian Porumbescu la Viena (APOR, 1965, p. 96-107); G. Bălan,
George Enescu la Viena, 1888-1894 (ibidem, p. 108-116); Despina Petecel, Muzicieni
români din Viena secolului al XIX-lea, I. Compozitori (ibidem, 1976, p. 129-141).

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM. ANTIKENSAMMLUNG3

MUZ

136 – Tezaur; epoca bronzului carpatic, compus din brăţări (23) din bară masivă de
aur. Descoperit la Firiteaz (jud. Arad).
Ref.: Ştefan Burda, Tezaure de aur din România, Buc., 1979, p. 17.
137 – Brăţară de aur, epoca bronzului. Descoperită la Acâş (jud. Satu Mare).
Ref.: T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei, Buc., 1978.
138 – Lanţ de aur, sfârşitul epocii bronzului. Descoperit în 1885 la Slatina
(jud. Timiş).
Ref.: R. Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-
Severin din Paleolitic până în sec. V e.n. („Banatica”, 4, 1977, p. 454-455).
139 – Topor de aur, perioada mijlocie a epocii bronzului. Descoperit la Ţufalău
(jud. Covasna).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, Obiecte de interes românesc
în muzeele din Viena (CL, 45, 1932, p. 275-276).
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 21, fig. 3.
140 – Fibulă de bronz de tip Glasinac, perioada Hallstatt. Descoperită la Orăştie
(inv. VI 1512).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, Tezaure transilvane, Buc., 1979, p. 83.
141 – Topoare de bronz. Descoperite la Turda.
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
142 – Tezaur dacic de argint, compus din: placă, brăţări (4), fibule (5), torquesuri
(2), lanţ-colier împletit, fragmente dintr-o spirală (3), corn, pandantive de la un lanţ centură
(5), bare torsate (4) şi discuri (3). Descoperit în 1820 la Cioara (azi satul Săliştea, com
Băiţa, jud. Hunedoara) (inv. VII A 195 – VII A 217).
3
Descrierile incomplete în bibliografia consultată nu permit o clasare cronologică precisă a
pieselor, ordonate aici cu aproximaţie, pe epoci, genuri şi materiale.
 AUSTRIA  51

Ref.: J. Arneth, Die Antiken Gold und Silber Monumente des K.K. Münzund Antiken
Cabinettes in Wien, Viena, 1850; G. von Sacken – F. Kenner, Die Sammlungen
des K.K. Münz- und Antiken Cabinettes, Viena, 1866, p. 339, nr. 180-202; Petranu,
Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 276; Liviu Mărghitan,
Tezaurul de podoabe dacice din argint de la Săliştea (fost Cioara, jud. Alba) (SCIV,
20, 1967, nr. 2, p. 313-327); Dorin Popescu, Tezaure de argint dacice (BMI, 1972,
nr. 1, p. 11); Corneliu Vlad, Tezaure artistice de pe pământul României în muzeele
vieneze (APOR, 1975, p. 116-118); Radu Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 16-20.
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 19, fig. 2; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 1-6.
143 – Tezaur dacic de argint, compus din: fibule (3) şi lanţ-centură din zale.
Descoperit în 1855 la Moigrad (azi com. Mirşid, jud. Sălaj) (inv. VII A 81, 99, 101, 105).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 337-338; Petranu, Revendicările, p. 140;
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 20-21.
Reprod.: ibidem, pl. 7-8, 18.
144 – Tezaur dacic de argint compus din: brăţară spiralică, brăţară circulară, torques
şi fibule (2). Descoperit [în 1859-1865] la Feldioara (jud. Braşov) (inv. VII A 41, 117, 227,
228).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 343-345; Petranu, Revendicările, p. 140;
Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275 (brăţară spiralică localizată la Hetiurş, jud. Mureş);
Fl. Medeleţ, Tipologia brăţărilor spiralei dacice din argint („Studii şi comunicări”,
II, Caransebeş, 1977, p. 282) (brăţară spiralică localizată la Hetiur, jud. Mureş);
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 21-22.
145 – Tezaur dacic de argint, compus din: fibule (2) şi lanţ de zale cu pandantive pe
verigă. Descoperit în 1844, la Poşaga (jud. Alba) (inv. VII A 80, 98, 108).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 337-338; R. Florescu – I. Miclea, op. cit.,
p. 22-23.
Reprod.: ibidem, pl. 12.
146 – Tezaur dacic de argint, compus din torquesuri (2). Descoperit în 1845 la
Marca (jud. Sălaj) (inv. VII A, 36, 37).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 334; Petranu, Revendicările, p. 140;
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 23-24.
Reprod.: ibidem, pl. 13-15.
147 – Torques de argint. Descoperit [în 1866] la Moroda (jud. Arad)
(inv. VII A 226).
Ref.: ibidem, p. 24.
Reprod.: ibidem, p. 16-17.
148 – Ansamblu de piese dacice de argint, compus din: torques, brăţară circulară
deschisă şi fibulă cu noduri. Descoperit în sec. XIX în Transilvania (inv. VII A 112,
123, 224).
Ref.: ibidem, p. 24-25.
149 – Podoabe dacice de argint. Descoperite în 1829 la Mediaş.
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
52  AUSTRIA

150 – Brăţară spiralică dacică de argint. Descoperită la Orăştie (inv. VII A 38).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 334; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275;
Fl. Medeleţ, op. cit., p. 285; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 25-27.
Reprod.: Gh. Şerban, op. cit., p. 156.
151 – Lanţ dacic de argint, compus din zale cu pandantive. Descoperit la Someşu
Cald (com. Gilău, jud. Cluj) (inv. VII A 79).
Ref.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 337; Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-
Samurcaş, op. cit., p. 275; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 27.
Reprod.: ibidem, p. 21.
152 – Apollo. Statuetă de bronz, începutul sec. II. Descoperită în România
(inv. VI 2848).
Ref.: ibidem, p. 31.
Reprod.: ibidem, pl. 22-27; Gh. Şerban, op. cit., pl. 154.
153 – Abundantia. Statuetă de bronz; h 14,99 cm. Descoperită la Alba Iulia (Partoş,
jud. Alba) (inv. VII 285).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 31-32.
Reprod.: ibidem, pl. 35-36; Gh. Şerban, op. cit., pl. 157.
154 – Venus pudica. Statuetă de bronz, sec. II; h 17,95 cm. Descoperită la Turda
(inv. VII 126).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 32.
Reprod.: ibidem, pl. 65-68; Gh. Şerban, op. cit., pl. 158.
155 – Silvanus pater. Statuetă de bronz, a doua jumătate a sec. II, h 14,99 cm.
Descoperită la Alba Iulia (inv. VI 2898).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 32.
Reprod.: ibidem, pl. 69-72; Gh. Şerban, op. cit., pl. 155.
156 – Bacantă. Statuetă de bronz, descoperită la Deva (inv. VI 143).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
157 – Mască de coif de paradă al unui cavalerist roman. Bronz. Descoperită ante
1867 lângă satul Reşca (com. Dobrosloveni, jud. Olt), pe locul cetăţii Romula.
Ref.: K. Geschwandler – Wolfgang Oberleitner, Götter, Heroen, Menschen. Antikes
Leben im Spiegel der Kunst, Viena, 1974, nr. 57; IDR, 1, II, p. 168-169, nr. 378;
R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 32-33.
Reprod.: ibidem, p. 63-64.
158 – Garnitură de harnaşament de bronz. Descoperită la Orşova (inv. VI 4859).
Ref.: ibidem, p. 33.
159 – Sabie de bronz ornamentată. Descoperită în 1900 la Bistriţa.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
160 – Aplică de bronz, turnată în formă de cap de berbec, [sec. II], probabil romană.
Descoperită în Transilvania (inv. VI A 63).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82 (descrisă şi la p. 33, nr. 52).
Reprod.: ibidem, p. 227.
 AUSTRIA  53

161 – Trăsură de bronz în miniatură. Descoperită în apropiere de Orăştie.

Ref.: Petranu, Revendicările, p. 139; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
162 – Tăbliţă de bronz având gravată imaginea lui Hercule. Descoperită în
Transilvania.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 276.
163 – Garnituri (falere) de bronz (2). Descoperite la Feiurdeni (com. Chinteni,
jud. Cluj) (inv. VI 979, 980).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 83.
164 – Sarcofag roman. Descoperit în prima jumătate a sec. XVIII, în Transilvania.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 139; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 276.
165 – Iupiter Dolichenus. Sculptură în piatră cu inscripţie votivă, sfârşitul sec.
II – începutul sec. III. Descoperită la Surducu Mare (com. Forotic, jud. Caraş-Severin)
(inv. I 100).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 33-34.
Reprod.: ibidem, pl. 47.
166 – Hercule cu Teleos. Sculptură în marmură albă, sfârşitul sec. II; h 46,5 cm.
Descoperită în [1800] la Băile Herculane (inv. I 48).
Ref.: J. Arneth, op. cit., nr. 50; G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 29; Petranu,
Revendicările, p. 139; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 34.
Reprod.: ibidem, pl. 51.
167 – Hercule odihnindu-se. Sculptură în marmură albă, sfârşitul sec. II – începutul
sec. III; h 52,5 cm cu baza. Descoperită [în 1806] la Băile Herculane (inv. I 46).
Ref.: J. Arneth, op. cit., nr. 48; G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 29; Petranu,
Revendicările; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 34; Liviu Mărghitan, Banatul în
lumina arheologiei, Timişoara, 1980, p. 140-141.
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 31, fig. 8; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., pl. 48, 49.
168 – Hercule. Sculptură în marmură albă, perioada romană; h 59,5 cm. Descoperită
ante 1830 la Băile Herculane (inv. I 95).
Ref.: J. Arneth, op. cit., nr. 96; Petranu, Revendicările, p. 139; G. von Sacken – F. Kenner,
op. cit., p. 33; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 35.
Reprod.: ibidem, pl. 50.
169 – Hercule. Statuetă în fildeş; h 6,92 cm. Descoperită la Tăşad (jud. Bihor)
(inv. X 36).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 35; pl. 55-57.
170 – Diana la vânătoare. Sculptură în marmură, a doua jumătate a sec. II.
Descoperită la Alba Iulia (inv. I 45).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 33-36; pl. 53.
171 – Liber şi Libera. Relief în marmură. Descoperit la Surduc (jud. Caraş-Severin)
(inv. I 621).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 36; pl. 41.
54  AUSTRIA

172 – Cadran solar. Marmură. Descoperit în România (inv. I 736).

Ref. şi reprod.: ibidem, p. 36; pl. 54.
173 – Inscripţie romană, sec. II. Marmură. 110 x 161 x 20 cm. Inscripţia de
fundaţie a palatului Augustalilor din Sarmizegetusa. Descoperită în 1851 la Ulpia Traiana
Sarmizegetusa. Achiziţionată în 1906 (inv. III 1069).
Ref.: CIL, III, 7370; R. Noll, Griechische und lateinische Inschriften der Wiener
Antikensammlung, Viena, 1962, p. 417; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 36.
Publ.: IDR, 1, 1II/2, p. 28-29.
Reprod.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., pl. 38.
174 – Coloană cu inscripţie votivă din anul 201. Provine, probabil, din templul lui
Iupiter Capitolinus din Zlatna. Descoperită la Zlatna (inv. III 118).
Ref. şi reprod.: G. von Sacken – F. Kenner, op. cit., p. 104; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 36-37; 39-40; IDR, 1, III/3, p. 313-315.
175 – Inscripţie romană votivă tabula ansata, de edificiu, din 198-211. Menţionează
construirea în Alba Iulia a unei schola de către corporaţia ţesătorilor de pături. Descoperită
la Alba Iulia, Partoş, jud. Alba (inv. III 75).
Ref.: CIL, III, 1174; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 37.
Reprod.: ibidem, pl. 37.
176 – Diplomă militară, din 76. Bronz. Menţionează stabilirea unui veteran la
Tomis. Descoperită în 1867 la Constanţa (inv. III 176).
Ref.: CIL, XVI, 21; R. Noll, op. cit., 425; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 37.
177 – Diplomă militară din 159 e.n. Descoperită la Domaşnea (jud. Caraş-Severin),
în 1828. Fragment (inv. III 170).
Ref.: CIL, XVI, 110; R. Noll, op. cit., 431; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 37-38.
Reprod.: ibidem, pl. 44-45.
178 – Cărămizi romane (3), purtând ştampila „Coh. II Hisp”. Descoperite în 1857
la Orşova (inv. III 266 a-b, 268 b).
Ref.: ibidem, p. 38.
179 – Cărămidă romană ştampilată. Fragment (inv. III 375).
Ref.: ibidem, p. 82.
180 – Tezaur roman, compus din: pandantiv (2 monede de argint de la Traian,
montate în ramă de aur în sec. III-IV), pandantiv de aur, sfârşitul sec. III, frunză de aur,
sec. III, brăţară de aur, tuburi din foaie de aur ciocănită (2) şi inel de aur cu inscripţie,
sfârşitul sec. III – începutul sec. IV. Descoperit :la Orşova Veche. Achiziţionat în 1857
(inv. VII b 60).
Ref.: ibidem, p. 38-39; IDR, 1, III/1, p. 75.
Reprod.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., pl. 27-30, 33-34.
181 – Inel sigilar de aur, cu efigie intagliată (gemă reprezentând o pasăre cu un
delfin în gheare). Descoperit la Băile Herculane (inv. VII B).
Ref.: ibidem, p. 39.
Reprod.: ibidem, pl. 52.
 AUSTRIA  55

182 – Brăţări de aur. Descoperite la Pipea (jud. Mureş) şi Vad (jud. Cluj).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
183 – Imitaţie de camee, reprezentându-l pe Hercule luptând. Descoperită în
România (inv. XI 880).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
Reprod.: ibidem, pl. 226.
184 – Vase de bronz argintate (6): flacon globular, cupă, platou circular, cupe mici
(2) şi trulla, sec. II. Descoperite în 1846 la Târgu Secuiesc (inv. VI 613, 701, 703, 704,
707, 1674).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 139; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275; D. Tudor,
Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Buc., 1968, p. 280; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 39.
Reprod.: ibidem, pl. 58-61.
185 – Vas de argint, cu reliefuri reprezentând figuri mitologice (Apollo, Ares,
Afrodita, Herakles), sec. IV. Descoperit la Cuciuru Mare, Bucovina.
Ref.: L. Matzulewich, Byzantinische Antike. Studien auf Grund der Silbergefässe
(„Archeologische Mitteilungen aus russische Sammlungen”, Berlin-Leipzig, 2, 1929;
rec. O. Wulff, în „Byzantinische Zeitschrift”, 32, 1932, p. 384-391); Al. Tzigara-
Samurcaş, op. cit., p. 275-276; V. Grecu, Informaţiuni bibliografice (CC, 8, 1933-
1934, p. 548).
186 – Vas diatretum. Descoperit în Transilvania.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
187 – Vase ceramice (4), sec. II. Descoperite la Miercurea Sibiului
(inv. IV 3247-3250).
Ref. şi reprod.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 39-40, pl. 46.
188 – Elemente de mozaic de teracotă din epoca romană (inv. V 1408).
Ref.: ibidem, p. 82.
189 – Piatră de râşniţă de tip antic (catillus), probabil romană. Descoperită la Şeica
Mică (jud. Sibiu) (inv. I 177).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82
190 – Aliptenstein. Descoperită la Alba Iulia (inv. III 180).
Ref.: ibidem.
191 – Greutăţi de cântar (2) din plumb. Descoperite ante 1917, la Constanţa.
Achiziţionate în 1947 (inv. VI 4950, 4952).
Ref.: „Numismatische Zeitschrift”, 50, 1917, p. 79, nr. 15; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 39. Reprod.: ibidem, pl. 42-43.
192 – Matriţe (3). Descoperite la Oşorhei (jud. Bihor).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276.
193 – Oglindă de bronz. Descoperită la Feiurdeni (jud. Cluj) (inv. VI 1308).
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit.; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., p. 83.
56  AUSTRIA

194 – Oglindă. Descoperită în Transilvania (inv. VI 1302).

Ref.: ibidem.
195 – Bol de argint. Descoperit la Orşova (inv. VI 707).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 39, pl. 62.
196 – Linguriţe (2) din argint ciocănit, sec. IV. Descoperite la Orşova. Achiziţionate
circa 1857 (inv. VII A 832, 833).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 39, pl. 31-32.
197 – Tezaur, sec. IV, compus din: verigi (inele) plate de aur (13), verigi granulate
de aur (11), cataramă de centură, inel circular deschis, medalion cu decor geometric, capăt
de brăţară, mare lanţ colier cu un pandantiv în formă de glob încins cu cruce şi cu mai
multe pandelocuri în formă de unelte, medalioane efigii de împăraţi romani din sec. IV
(14) (medalii autentice şi imitaţii). Provenit de la populaţiile germanice în migraţie pe
teritoriul românesc. Descoperit în 1797 la Şimleul Silvaniei (inv. VII 83-95, 148-158,
VII 112, 160).
Ref.: A. Steinbüchel, Notice sur les medaillons romains en or du Musée Imperial et Royal
de Vienne, trouvés en Hongrie [...], Viena, 1826; Petranu, Revendicările, p. 140;
J. Arneth, op. cit., p. 240-265; J. Hampel, Alterthümer Mittelalters in Ungarn, II,
Braunschweig, 1905, p. 16-17; III, fig. 15, p. 14; Nándor Fettich, Der zweite Schatz
von Szylágysomlyo, Budapesta, 1932 („Archaeologia Hungarica”, VIII); Al. Tzigara-
Samurcaş, op. cit., p. 275-276); Răzvan Theodorescu, Un mileniu de artă la Dunărea
de Jos, Buc., 1976, p. 62-68; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 41-56.
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 35, 37, 39, fig. 10-12; R. Florescu – I. Miclea,
op. cit., pl. 73-142; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [13]; Gh.
Şerban, Viena, Buc., 1983, pl. 148-151.
198 – Fibulă de argint aurit, sec. VI. Descoperită în 1856 la Şeica Mică
(inv. VII A 100).
Ref.: Petranu, Revendicările; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
Reprod.: ibidem, pl. 238.
199 – Cercel octoedric de aur cu cloisonne de granate. Descoperit în 1856 la Şeica
Mică (inv. VII B 15).
Ref.: ibidem, p. 82.
200 – Cataramă de aur cu granate în cloisonné. Descoperită la Braşov
(inv. VII B 55).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 83, pl. 229.
201 – Tezaur, sec. IX-X, compus din: căni (7), fructieră cu decor zoomorf, bazine
plate cu motive creştine şi inscripţii greceşti (2), pahare tronconice (2), cupe tip Nautilus
(3), potire cu medalioane (2), riton, pahar globular cu decor floral, bazin cu toartă,
cataramă şi medalioane, bazin cu simbolul crucii, cupe cu picior (2). Probabil atelier
persan, comandă a unui feudal local, destinată unui aşezământ ecleziastic. Descoperit în
1799 la Sânnicolau Mare (Timiş) (inv. VII B, 2-11, 14, 28-40).
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 276; N. Mavrodinov, Le
trésor proto-bulgare de Nagyszentmiklos („Archaeologia Hungarica”, 1943); André
 AUSTRIA  57

Alföldi, Étude sur le trésor de Nagyszentmiklos („Cahiers archéologiques”, 5, 1951,

p. 123-149; 6, 1952, p. 43-67; 7, 1954, p. 61-67 + pl.); Răzvan Theodorescu, Bizanţ,
Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV), Buc.,
1974, p. 119; idem, Un mileniu de artă la Dunărea de Jos, p. 95-105; R. Florescu – I.
Miclea, op. cit., p. 57-81; I. Barnea, Arta creştină în România, II, Buc., 1981, p. 38,
40.
Reprod.: Petranu, Revendicările, p. 33, fig. 9; R. Florescu – I. Miclea, op. cit.,
pl. 143-225; I. Barnea, op. cit., p. 39, 41; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III,
p. [12-13]; Gh. Şerban, op. cit., pl. 152-153, 159-162.
202 – Inel sigilar de argint. Descoperit la Bezdead (inv. VII A 145).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
Reprod.: ibidem, pl. 232-233.
203 – Podoabe de argint: cercei (2), ace de păr (3), provenind din Transilvania.
Descoperite la Szölnök (inv VIII 221-222, 245-247).
Ref.: ibidem, p. 82.
Reprod.: ibidem, pl. 239-240.
204 – Inele sigilare de argint (3) şi fragmente (2) din veriga unui cercel de argint.
Descoperite la Vărădia (inv. VII A 140, 142-143, III a, b).
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275-276 (menţionează
detalii de brăţară); R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
Reprod.: ibidem, pl. 228, 230-231, 234-237.

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM. GEMÄLDEGALERIE

205 – Vlad Ţepeş, sec. XV. Portret în ulei, provenind din colecţia castelului Ambras
(Tirol).
Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare
lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 196; Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului
românesc (RIR, 14, 1944, fasc. IV, p. 470); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 28, nota 72.
Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, II, pl. I; idem, Domnii români..., pl. 25;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [160].
206 – Vlad Ţepeş. Portret în ulei. Copie de pe tabloul aflat în colecţia castelului
Ambras (Tirol).
Ref.: Marcel Romanescu, op. cit.
Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., pl. 24.
207 – Martiriul Sf. Andrei, sfârşitul sec. XV. Pictură în ulei, în care este reprezentat
şi Vlad Ţepeş.
Ref.: Ion Stăvăruş, Povestiri medievale despre Vlad Ţepeş-Dracula, Buc., 1978, p. 96.
Reprod.: ibidem, p. 128.
208 – Sfinţii Petru şi Pavel. Icoană. Atelier Ţara Românească, sec. XV. Lemn de tei
îmbrăcat în argint ciocănit, aurit. 16,5 x 16,5 cm. A aparţinut lui Petru Şchiopul.
58  AUSTRIA

Ref.: Alois Pirmisser, Die K.K. Ambraser Sammlung, Viena, 1819, p. 235; Corina
Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România, Buc., 1973, p. 53, nr. 58.
Reprod.: Veress, Documente, IV, p. 89; Corina Nicolescu, op. cit., fig. 68; Cândea –
Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [52].
209 – Ioan Corvin de Hunedoara, a doua jumătate a sec. XVI. Ulei pe pânză. 102 x
89 cm. Copie după un portret pierdut (inv. nr. 2755).
Ref.: G. Heinz, Das Porträtbuch des Hieronymus Beck von Leopoldsdorf („Jahrbuch der
Kunsthistorischen Sammlungen in Wien”, 71, 1975, p. 174, 292, nr. 95); Matthias
Corvinus, p. 169, nr. 55.
210 – Hieronymus Beck von Leopoldsdorf, Porträtbuch, 1570-1580. Album
cuprinzând 235 portrete în miniatură, în culori. 53 x 37 cm. La f. 307: portretul lui Ioan
Corvin de Hunedoara, 27,4 x 18,2 cm. (inv. nr. 9691).
Ref.: G. Heinz, op. cit., p. 174, 252, nr. 95; Matthias Corvinus, p. 169-170, nr. 56.
Reprod.: ibidem, p. 169.
211 – Hans von Aachen, Bătălia de la Sibiu, 1602-1604. Ulei pe pânză. Alegorie
după o acuarelă de Georg Buchner, din ms. Dresda G 81 (inv. nr. 1961; expus la
Heeresgeschichtliches Museum).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolf’s, II/1, Viena,
1988, p. 219-220, nr. 103.
212 – Franz Francken II, Cresus arătându-şi bogăţiile lui Solon, începutul sec.
XVII. Pictură în ulei. Alegorie în care figurează Mihai Viteazul pictat pe când era la Curtea
lui Rudolf II.
Ref.: N. Iorga, Basta şi Mihai Viteazul, Buc., 1895, p. 19; D.A. Sturdza, [Comunicare]
(AARPAD, s. II, t. 15, 1892-1893, p. 27); Const. V. Obedeanu, Portretele lui Mihai
Viteazul, 1906; Al. Busuioceanu, Câteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul, Buc.,
1926 (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 49-50); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul
portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 210); Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit.,
p. 277; R.V. Bossy, Urme româneşti în Miază-Noapte (ARMSI, s. III, t. 19, p. 47);
Pippidi, Mihai Viteazul, p. 15, 40-42, 46, 49.
Reprod.: Al. Busuioceanu, op. cit., pl. I; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., pl. 241-242; Gh.
Şerban, op. cit., pl. 163; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [14-15];
Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 26.
213 – Horea şi Cloşca. Portrete de epocă.
Ref.: I.C. Băcilă, Portretele lui Horia, Cloşca şi Crişan („Transilvania”, 53, 1922, nr. 1);
Petranu, Revendicările, p. 141.

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM. GOBELIN SAMMLUNG

A
214 – Gobelin, atelier Malgrange (lângă Nancy), 1720, reprezentând cucerirea
Transilvaniei de către habsburgi, în 1687-1688.
Ref.: Petranu, Revendicările.
 AUSTRIA  59

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM. MÜNZKABINETT

MUZ

215 – Lingouri de aur marcate, anul 378-379, în atelierul monetar de la Sirmium.

Descoperite la Crasna, în Transilvania, pe valea râului Buzău (Bundessammlung von
Medaillen, Münzen und Geldzeichnen).
Ref.: C. Moisil, Tezaurul de la Crasna („Cronica numismatică şi arheologică”, III,
1922, nr. 5-6, p. 34-39); Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele
IV-XIII descoperite în România, Buc., 1976, p. 377-380; Octavian Iliescu, Nouvelles
informations relatives aux lingots romains d’or trouvés en Transylvanie (RESEE, III,
1965, nr. 1-2, p. 269-281).
Reprod.: ibidem, p. 278-279.
216 – Monede (131): tetradrahme de argint de la Alexandru Macedon (57),
de la Lisimah (50), Seleucos I (5), şi imitaţii dacice (19) după monedele lui Filip II al
Macedoniei. Descoperite în 1835 la Chişineu-Criş.
Ref.: I.H. Crişan, Dacii din zona Aradului. 2000 de ani de la atestarea Ziridavei („Ziridava”,
10, 1978, p. 45-46).
217 – Denari republicani romani (3). Descoperiţi în 1862 la Bârsa.
Ref.: Egon Dörner, Tezaurul de denari republicani romani de la Bîrsa („Tibiscus”, 1,
1970, p. 28).
218 – Monede medievale emise în Ţările Române.
Ref.: Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 277.
219 – Denar emis de regele Matias Corvin. Provine din monetăria din Baia Mare,
1463; d 15,5 mm, 0,49 g (inv. m. 5672 aa).
Ref.: Lajos Huszár, Münzkatalog Ungarn von 1000 bis heute, Budapesta-München, 1979,
nr. 706; Matthias Corvinus, p. 221, n. 12.
220 – Medalie de aur cu portretul lui Mihai Viteazul, 1600.
Ref.: B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul, p. 209, n. 5;
Pippidi, Mihai Viteazul, p. 29-31.
Reprod.: A. Randa, Pro Republica Christiana, München, 1964, p. 246.
Ref. şi publ.: Alexander de Farkas, Medaliile lui Mihai Viteazul („Buletinul Societăţii
Numismatice Române”, 67-69, 1973-1975, p. 237); Octavian Iliescu, Moneta-
medalie emisă de Mihai Viteazul (1600). Identificarea exemplarelor originale
(„Studii şi cercetări de numismatică”, 10, 1993, p. 144-149).
221 – Luarea Târgoviştei (1595) şi eliberarea oraşului Györ (1598), circa 1603.
Medalie de cupru argintat, atribuită lui Paulus van Vianen, cu motive după Hans von
Aachen; d 8,1 cm (inv. nr. 67 bl).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolf’s II, vol. I,
p. 582, nr. 467.
222 – Medalii emise în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti (1688-1714).
60  AUSTRIA

Ref.: Lajos Huszár, Le maître des medailles de Constantin Brîncoveanu („Archivum

Europae Centro-Orientalis”, 2, 1937, p. 200-207).

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM.
SAMMLUNG FÜR PLASTIK UND KUNSTGEWERBE

223 – Teatrul războiului austro-turc, Veneţia, 1566 (?). Hartă anonimă pictată sub
sticlă. 21,6 x 25,4 cm. Cuprinde şi Transilvania şi Banatul (inv. nr. 3020).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolf’s II, vol. II,
p. 258-259, nr. 742.

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM.
SAMMLUNG FÜR PLASTIK UND KUNSTGEWERBE. SCHATZKAMMER

224 – Coroană a lui Ştefan Bocskáy, principe al Transilvaniei, trimisă în 1605 de

sultanul Ahmed I. Atelier turc. Aur, rubine, smaralde, turcoaze; h 23,5 cm (XIV 25).
Ref.: Mihai Popescu, Coroana lui Ştefan Bocskáy (RA 1927-1929, nr. 4, p. 237-238);
Al.Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 277-278; Hermann Fillitz, Kunsthistorisches
Museum. Trésor sacré et profane. Catalogue, ed. a 2-a, Viena, 1963, p. 16, nr. 59.
Reprod.: ibidem, pl. nr. 59.
225 – Cutie a coroanei lui Ştefan Bocskáy, începutul sec. XVII. Lemn şi brocart de
mătase persană. Atelierul Curţii şahului Abbas cel Mare (XIV 184).
Ref.: Hermann Fillitz, op. cit., p. 16, nr. 60.
226 – Potir, Viena, 1747. Argint aurit, email şi pietre preţioase; h 29,4 cm. Inscripţie
din 1748 cu numele posesorului, contele Paul Forgacs, episcop de Oradea (inv. B 7).
Ref.: Petranu, Revendicările; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit.; Hermann Fillitz, op. cit.,
p. 62-63, nr. 127.

KUNSTHISTORISCHES MUSEUM. WAFFENSAMMLUNG

227 – Însemne ale principatului şi corpurilor de armată din Transilvania,

sec. XVI-XVIII.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 141.
228 – Armură a lui Ştefan II Báthory, principele Transilvaniei (1571-1575).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 65, 140.
229 – Scuturi de paradă (9), sec. XVI, dăruite arhiducelui de Tirol, Ferdinand, de
un voievod român (nenumit în referinţe, probabil Petru Şchiopul), provenind din colecţia
castelului Ambras (Tirol).
Ref.: E. Lene, Ukazatel’ Otdelenija srednih vekov i epohi Vozroždenija, I, St. Peterburg,
1908, p. 21; Petranu, Revendicările, p. 65; Radu R. Rosetti, Ştiri mărunte şi note
 AUSTRIA  61

relative la istoria armamentului la noi (ARMSI, s. III, t. 11, 1931, p. 24); idem, Istoria
artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-lea, Buc., 1947, p. 267.
230 – Buzdugan al lui Gheorghe Rákóczi, principele Transilvaniei.
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 140.
231 – Buzdugan, coif şi armură ale lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei.
Ref.: ibidem, p. 141.
232 – Tun din Transilvania, purtând blazonul familiei Bátthyány, sec. XVII.
Ref.: ibidem.
233 – Steaguri (3) ale trupelor lui Francisc Rákóczi II, cucerite de armatele
habsburgice în timpul răscoalei curuţilor (1703-1711) din Ungaria şi Transilvania.
Ref.: ibidem.

MECHITARISTEN-BIBLIOTHEK

MS

234 – Tetraevanghel, Cameniţa, 1606. 310 f. 18,7 x 15,3 cm. Text în limba
armeană. Frontispicii, portretele evangheliştilor şi miniaturi marginalii. La f. 309v:
colofon cu menţiunea că a fost scris în „cetatea Cameniţa, în Ţara ruşilor şi a românilor
(„ilahilor” – sic! )” (ms. 97).
Ref. şi reprod.: Heide und Helmut Buschhausen, Eva Zimmermann, Die illuminierten
armenischen Handschriften der Mechitaristen-Congregation in Wien, Viena, 1976,
p. 70-71, pl. 46, fig. 115-116.
235 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Lazăr Vartaped, stareţ al mănăstirii
Sf. Auxentie şi episcop al Ţării Valahilor, „în patriarhatul lui Ter Melkiset, katolikos al
regatului Valahilor în ţara Ratowl” (f. 340), Suceava, 1624. Pergament. 345 f. 19,8 x 15,3
x 15,8 cm. Text în limba armeană. Portretele evangheliştilor, miniaturi şi decoraţii florale
(ms. 292).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 71-72, pl. 47, fig. 117-120.
236 – Tetraevanghel, scris de Lazăr Vartaped, episcop în Ţara Valahilor, în
mănăstirea Sf. Auxentie (f. 398), Suceava, 1628. Pergament şi hârtie. 423 f. 25 x 19 cm.
Text în limba armeană. Iniţiale ornate şi miniaturi cu portretele evangheliştilor. Cumpărat
în 1891 la Ruse.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 73-74, pl. 48, fig. 121-122.
237 – Hadakodork [Culegere de fragmente], sfârşitul sec. XVII. În partea IE – 2,
relatare în versuri a călătoriei lui Mardiros Hrimeć, 1674, în Europa de sud-est, inclusiv în
Dobrogea, oraşele Babadag şi Silistra, cu informaţii despre localităţile vizitate, populaţia,
clerul, situaţia comunităţilor armene etc. (ms. 436).
Ref.: J.Dr. Dashian (ed.), Haupt-Katalog der armenischen Handschriften in der
Mechitaristen-Bibliothek zu Wien, I, Viena, 1895, nr. 436; Agop Ormandjan,
Inventaire des sources arméniennes sur l’histoire balkanique d’après le Catalogue
des manuscrits arméniens de la Congrégation des Mechitaristes – Vienne, Sofia,
1980, p. 40-41.
62  AUSTRIA

238 – Jovet, Patmutiun amenain aşharaţ [Istorie universală]. Traducere în limba

armeană de Dominic de Yahuk (I-II, 1743, 258 + 221 f. În vol. I, f. 5-33: cuprinsul vol. V,
menţionând şi istoria Ţărilor Române şi situaţia Bisericii; vol. II: f. 8v-10v, 19-47, istoria
Bisericii Ortodoxe, cu informaţii de istorie românească) (ms. 1102-1103).
Ref.: H. Oskian (ed.), Haupt-Katalog der armenischen Handschriften der Mechitaristen-
Bibliothek zu Wien, II, Viena, 1963, nr. 1102-1103; Agop Ormandjan, op. cit., p. 56.
239 – Havako [Miscelaneu], 1787-1788, 131 f. În partea G: Moise din Choren,
Carte de geografie şi fabule sau Cartea Vulpii, cuprinzând şi descrierea Daciei (ms. 731).
Ref.: A. Decei, Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea, în lumina izvoarelor
istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 435); H. Oskian (ed.), op. cit., II, nr. 731;
Agop Ormandjan, op. cit., p. 48-49.
240 – Hadakodork [Culegere de fragmente], sec. XIX. În partea D, f. 1-26: scrierea
lui Galust Těpir Aramian, Patmuliun droşakir Mustafa Eparhosi [Istoria stegarului marelui
vizir Mustafa], demnitar otoman din Ruse, cu informaţii despre omul de afaceri Manuk
bei, fost în Ţările Române (ms. 442).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., I, nr. 442; Agop Ormandjan, op. cit., p. 41-42.
241 – Havako [Miscelaneu], sec. XIX. 335 f. În partea D-28, f. 201-218: informaţii
despre mişcarea Eteriei, 1821, cuprinzând şi informaţii despre evenimentele din Ţările
Române şi revoluţia lui Tudor Vladimirescu (ms. 779).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., II, nr. 779; A. Decei, op. cit., p. 435; Agop Ormandjan,
op. cit., p. 51-52.
242 – Pilippos Tatary Arhutian, Havakmunk [Miscelaneu], sec. XIX, 127 f. În partea
a II-a: Dicţionar geografic-istoric şi de nume celebre, cuprinzând şi informaţii despre
Ţările Române (ms. 111/155 A).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., I, nr. 111/155 A; Agop Ormandjan, op. cit., p. 23.
243 – Havako [Miscelaneu], sec. XIX, 125 f. În partea E-2, f. 79v-89: geografie,
cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (ms. 784).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., II, nr. 784; Agop Ormandjan, op. cit., p. 53.
244 – Patmutiun tagavoraţ osmanţoţ [Istoria sultanilor otomani], sec. XIX.
343 f. În partea I, f. 5-131: biografiile sultanilor, menţionând şi raporturile otomano-
române; în partea a II-a, f. 137-292: relatare despre războiul ruso-turc din 1768, desfăşurat
şi pe teritoriul românesc (ms. 786).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., II, nr. 786; Agop Ormandjan, op. cit., p. 53.
245 – Sămbat Sparapeti patmagirk [Istoria lui Sěmbat Sparapet], sec. XIX. 62 f.
Cuprinde informaţii despre marea migraţie a armenilor în Imperiul bizantin, sec. XI-XIII,
până în Transilvania (ms. 104).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., I, nr. 104; Agop Ormandjan, op. cit., p. 22-23.
246 – Zolovacu [Miscelaneu], partea B-11, sec. XIX. 39 f. Cuprinde descrierea
antichităţilor armene (bijuterii, vase, arme etc.) păstrate în cartierul armean al oraşului
Chilia (ms. 32/47 A).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., I, nr. 32/47 A; Agop Ormandjan, op. cit., p. 13.
 AUSTRIA  63

247 – Movses Kalankatveţi, Patmutiun alvani [Istoria aghovanilor], partea I-III, 1838.
97 f. Cuprinde şi informaţii despre triburile proto-bulgare şi deplasarea lor în sec. VI spre
Peninsula Balcanică prin teritoriul românesc. Altă copie, 1845, 67 f. (mss. 8/5 A; 36/49).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., I, nr. 8/5 A; 36/49; Agop Ormandjan, op. cit., p. 7, 14.
248 – Hadakodork [Culegere de fragmente], post 1906. În partea E, f. 2-83:
geografie universală anonimă, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române (ms. 895).
Ref.: H. Oskian (ed.), op. cit., II, nr. 895; Agop Ormandjan, op. cit., p. 55.

NATURHISTORISCHES MUSEUM

DOC

249 – Scrisoare din Palembang (Sumatra), 27 aprilie 1884, a Dr. Ilarie Mitrea,
adresată Dr. F. Steindachner, privind activitatea savantului român ca medic şef în
Palembang şi Djambi şi colecţionarea de piese ihtiologice din zonă (Arhiva).
Ref.: Alexandru Marinescu, Piese din colecţia „Dr. Ilarie Mitrea” la Naturhistorisches
Museum din Viena („Revista Muzeelor”, 6, 1971, p. 512).
MUZ

250 – Altar de silex, descoperit în 1851 la Bocşa Română (Prähistorische Abteilung).

Ref.: R. Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-
Severin din Paleolitic pînă în sec. V e.n. („Banatica”, 2, 1973, p. 391).
251 – Vase cu ornamente pictate în spirală şi figurine de pământ ars, mileniul II a.
Chr. Descoperite la Şipeniţ (Bucovina).
Ref.: Al. Tzigara-Samurcaş, Obiecte de interes românesc în muzeele din Viena (CL,
65, 1932, p. 274); I. Andrieşescu, Bucovina şi Basarabia în lumina arheologiei
(„Analecta”, I, 1943, p. 14-19).
252 – Securi şi ciocane de bronz descoperite în Transilvania.
Ref.: L. de Nischer-Falkenhof, Csákányok és harántállásu rézbálták a bécsi
Naturhistorisches Museum östörténeti osztályán [Ciocane şi securi de bronz
din Secţia de istorie veche a Muzeului de istorie naturală din Viena] („Debreceni
Szemle”, 9, 1935, p. 151-162); idem, în „Revue des Revues Littéraires et Scientifiques
Hongroises”, 3, 1935, p. 46 (rec. A.P. Todor, în RIR, 1937, p. 424).
253 – Topoare de luptă (11), bronz, sec. XVI-XIV a. Chr. Fragment de topor şi 3
bucăţi de bronz brut, descoperite în Transilvania, fostul judeţ Turda (inv. 35262-35267).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 45.
Reprod.: ibidem, pl. 13/4-5, 14/1-6.
254 – Piese arheologice, bronz, sec. XIII-VIII a. Chr.: celturi (2) cu gura concavă;
seceră cu buton şi brăţări (2) cu crestături, descoperite în 1863 în şantierul Coştiui I
(com. Rona de Sus, jud. Maramureş) pe locul numit „la Fânaţe”, lângă dealul Calvaria
(inv. 34892-34894).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 56.
Reprod.: ibidem, pl. 37/1, 3-6.
64  AUSTRIA

255 – Piese arheologice, sec. XIII-VIII a. Chr.: valve de tipare de gresie (3)
pentru două seceri cu buton; pumnal şi vârf de lance, bronz aparţinând unei turnătorii.
Descoperite în 1874 la Oşorhei (jud. Bihor), preluate în 1899 de Colecţia de antichităţi a
Curţii imperiale din Viena (inv. 34898-34900).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 65.
Reprod.: ibidem, pl. 57/1-3.
256 – Piese arheologice, sec. XII a. Chr.: celturi (2) de tip transilvănean, fragmente
de celt, topor cu aripioare, daltă şi turte (2) de bronz. Descoperite în 1911 la Dipşa,
com. Galaţii Bistriţei (jud. Bistriţa Năsăud) (inv. 47870-47876).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 92-93.
257 – Piese arheologice de bronz, sec. XII a. Chr. provenind dintr-un depozit-
turnătorie: celturi (2) de tip transilvănean; celt cu decor unghiular; topor cu aripioare
mediane, fragmentar; seceri cu cârlig (2); lamă de fierăstrău (3 fragmente); sabie cu limbă
la mâner (fragment); brăţări cu bara faţetată (3 fragmente); verigă decorată cu crestături
(fragment) bucăţi de bronz brut (3). Descoperite în şantierul Guşteriţa II (azi în oraşul
Sibiu), în 1870, preluate de Colecţia de antichităţi a Casei imperiale din Viena în 1899
(inv. 34-905-34914).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 97.
Reprod.: ibidem, pl. 154/1, 156/2, 157/7, 11-12, 158/17.
258 – Piese arheologice de bronz, sec. XII a. Chr.: celturi (3) şi garnitura unei
teci de sabie cu câte două protome de pasăre pe fiecare parte. Descoperite în 1853 la
Răscruci, com. Bonţida (jud. Cluj), în malul pârâului Borşa, la confluenţa cu Someşul
Mic. Achiziţionate în 1899 de Colecţia de antichităţi a Curţii Imperiale din Viena. Din
acelaşi lot mai făceau parte un celt, fragmente de topoare de luptă cu disc (2), o brăţară
decorată şi probabil o oglindă scitică de bronz, descoperite în apropierea depozitului
(inv. 34921, 34924).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 104.
Reprod.: ibidem, pl. 181/3-6.
259 – Psalie de bronz, sec. XII a. Chr., descoperită, probabil, în 1860 la Rus
(jud. Sălaj), (inv. 3492).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 105.
Reprod.: ibidem, pl. 182/11.
260 – Tezaur de obiecte de aur şi depozit de bronzuri, ultimele din sec. XII a. Chr.
(epoca Hallstatt A 1), fragmente de bronzuri (2), un cercel, fragmente de ochiuri de lanţ
(2), inele (3) şi brăţări masive din aur (2), o spirală discoidală şi o faleră decorată din
bronz, un obiect neprecizat. Descoperite în 1855 la Borşa, jud. Maramureş. (Piesele de
bronz în parte în colecţia M. Grafenried).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 86 (localizarea actuală imprecisă).
261 – Piese arheologice, sec. XI a. Chr. (epoca Hallstatt timpuriu): un celt cu decor
şi un mâner de sabie. Descoperite în 1834 la Cluj (inv. 34919-34920).
Ref. şi reprod.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 122, 317, pl. 288, 1-2.
 AUSTRIA  65

262 – Piese arheologice, sec. X a. Chr.: căldăruşe decorate de bronz (2) cu toarte
şi ataşe cruciforme (una conţinând şase topoare), seceri (2), sabie (fragment), verigi de
bronz (2), turte de bronz, verigi de aur (25) de la un lanţ de podoabă, descoperite în 1858
la Brăduţ (azi Tălişoara, jud. Covasna), preluate de Colecţia imperială a Curţii din Viena
în 1899 (inv. 34901-34902, 35079, 35082).
Ref.: Petranu, Revendicările, p. 141; Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 275; Petrescu-
Dâmboviţa, p. 127.
Reprod.: ibidem, pl. 302/1-13; R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82.
263 – Piese arheologice de bronz, sec. VII a. Chr.: coliere torsionate pe jumătate
din lungime, cu capetele răsucite (20), colier torsionat, brăţări cu capetele deschise (2),
bară dreptunghiulară, lăţită la un capăt, descoperite în 1834 la Vaidei (com. Romoş,
jud. Hunedoara) (inv. 34915-34918).
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 163-164.
Reprod.: ibidem, pl. 390/1-4.
264 – Inele (2) din sârmă spiralată, aur, epoca Hallstatt. Descoperite în 1856 în
Transilvania.
Ref.: R. Petrovszky, Contribuţii la repertoriul arheologic al localităţilor judeţului Caraş-
Severin din Paleolitic pînă în sec. V e.n. („Banatica”, 2, 1973, p. 372).
265 – Verigi (4) de aur, descoperite la Feiurdeni (inv. VII B. 206, 208-210).
Ref.: R. Florescu – I. Miclea, op. cit., p. 82-83.
266 – Lanţ de aur, descoperit la Mialk (?) (inv. VII B. 188).
Ref.: ibidem, p. 83.
267 – Lanţ de aur, descoperit la Toteşti (jud. Hunedoara) (inv. VII B. 174).
Ref.: ibidem.
268 – Mormânt germanic de incineraţie, sec. IV, descoperit la Lechinţa de Mureş,
conţinând o urnă funerară, ceramică (cu trei toarte în formă de şerpi), vase de pământ (2)
şi o fibulă de bronz (inv. 62578-62581).
Ref.: D. Berciu, Asupra „balaurului” dacic (BCMI, 30, 1937, p. 89); E. Beninger, în
„Mannus”, 30, 1938, p. 122-141.
Reprod.: D. Berciu, op. cit., p. 88 (urna cu şerpi).
269 – Arius sagor – Muntok; Bagrichthys hypselopterus – Muara Teweh; Barbus
(Capoeta) Sumatrans – Borneo. Piese ihtiologice din zona arhipelagului indo-malaez,
recoltate şi donate de Dr. Ilarie Mitrea în 1882, 1883 şi 1895 (col. icht., nr. 47531,
48152, 69637).
Ref.: Alexandru Marinescu, op. cit., p. 512.
270 – Roci de aur nativ, provenind din Transilvania (Mineralogische-petrographische
Abteilung).
Ref.: Miksa, Magyar törtenelmi emlékek külföldön [Monumente istorice ungureşti
în străinătate], Cluj, 1868, p. 21; Coriolan Petranu, Contribuţiuni privitoare la
înstrăinarea şi distrugerea comorilor de artă ardeleană (RI, 10, 1924, p. 84-85).
66  AUSTRIA

NIEDEROESTERREICHISCHES LANDESARCHIV

DOC

271 – Rapoarte de poliţie (7) din 1873-1879, referitoare la activitatea Asociaţiei

„România Jună” din Viena în anii 1873, 1877-1878 (Statthalterei Praesidiale: 1873, p. 2,
ad 32425; 1873 II, Polizeibericht; 1878, Februar 18, Polizeibericht; p. 3 ad. 3757/1878
ad 8 Februar; P 3 ad. 31688/1878 d.d. 31 Marz; P 3 ad 32064/1878, d.d. 12 April; P 3 ad
33151/1878; P 3 ad 33176/1878, d.d. 2 Mi; P 3 ad 37852/1878 d.d. 18 Dezember; P 3 ad
35451/1879, d.d. 18 Juni 1879; 1892 II 123465, d.d. 29-30 Mai, l Juni).
Ref.: H.P. Hye, Rumänische Vereine in Wien bis 1914/16 (AIIC, 33, 1994, p. 139, n. 11,
14-19; p. 143, n. 35, 38; p. 148, n. 73; p. 152, n. 84; p. 153, n. 85-86).
MS

272 – Vereinkataster [1893]. Registru de evidenţă al asociaţiilor din Viena,

cuprinzând şi numele a două organizaţii româneşti: „Wissenschaftlichgeselligen
Studentenverein «România»” şi „Rumänische Aktiengesellschaft für Holzgewinnungund
Dampfsägentrieb Bukarest, Filiale Wien”, active între 1869-1893.
Ref.: H.P. Hye, op. cit., p. 137, n. 3-4.

ÖSTERREICHISCHES MUSEUM FÜR VOLKSKUNDE

MUZ

273 – Colecţii etnografice româneşti, sec. XIX, din Bucovina şi Transilvania,

printre care şi o vatră cu cahle din Suceava.
Ref.: Al. Tzigara-Samurcaş, op. cit., p. 278; idem, Graiul obiectelor de artă ţărănească, în
Fraţilor Lăpedatu, p. 860-861.

ÖSTERREICHISCHE NATIONALBIBLIOTHEK

DOC

274 – Documente (69), din 1285-1402, ale Patriarhatului din Constantinopol,

referitoare la istoria ecleziastică românească în relaţiile ei cu Bisericile din Balcani şi din
Orientul creştin: hotărâri sinodale menţionând mitropoliţii Vicinei (Teodor, Macarie, Chiril,
Iachint), Ungrovlahiei (Antim-Daniel Critopoulos), Severinului (Atanasie), Moldovei
(Ieremia, Iosif), scrisoarea lui Macarie de Vicina cu informaţii despre prezenţa bizantină
la gurile Dunării şi incursiunea tătarilor din 1337-1338, scrisoarea patriarhului Calist
I către Nicolae Alexandru, domnul Ţării Româneşti (1359), sigillion din 1391 privitor
la mănăstirea Sf. Mihail din Peri (Maramureş), stavropighie patriarhală, instrucţiuni
patriarhale pentru drepturile mitropolitului Moldovei în eparhia Târnovei, căzută sub
dominaţia otomană (1394) etc. (cod. theol. gr. 47-48).
Ref.: V. Laurent, Les signataires du second synode de Blakhernes (été 1285) („Échos
d’Orient”, 26, 1927, p. 129-149: act 1285); idem, La domination byzantine aux
bouches du Danube sous Michel VIII Paléologue (RHSEE, 22, 1945, p. 184-198);
P.Ş. Năsturel, Două manuscrise greceşti de la Biblioteca Naţională din Viena şi
însemnătatea lor pentru istoria românilor (APOR, 1968, p. 101-103).
 AUSTRIA  67

Publ.: Miklosich-Müller, Acta et diplomata, I, p. 76, 97, 184, 224-225, 237, 383, 386, 421,
532-533, 535, 572; II, p. 6, 10, 17, 19, 24, 27-28, 37, 43, 46, 48, 51, 56, 73, 115, 127,
130, 133, 135, 156-157, 167, 171, 174, 178, 197, 202, 207, 213, 215, 223, 228, 241,
243, 245, 256, 270, 272, 276, 278, 281, 283, 285, 287, 312, 374, 488, 491, 494, 504,
519, 528, 530, 541; V. Laurent, Le métropolite de Vicina Macaire et la prise de la
ville par les Tartares (RHSEE, 23, 1946, p. 225-232: scrisoare din 1337-1338); Jean
Meyendorff, Le tome synodal de 1347 („Zbornik Radova Vizantološkog Instituta”, 1,
1963, I, p. 209-227); DIR, B, I, p. 11-12; Fontes, IV, p. 154-155, 190-277 (cod. hist.
gr. 47-48).
Reprod.: V. Laurent, P.Ş. Năsturel, Facsimile de texte şi documente bizantine din veacurile
XIV-XV privitoare la istoria bisericii române, în Colecţiile Arhivelor Statului, seria
complementară, fasc. I, Buc., 1946, pl. I.
275 – Documente (6), din 1423, 1426-1428, cuprinzând date privitoare la campaniile
antiotomane ale lui Dan II, domnul Ţării Româneşti.
Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 3-4.
276 – Scrisoare din Constantinopol, 17 noiembrie 1436, a lui Johannes de Ragusio,
descriind şi consecinţele campaniilor antiotomane din Ţara Românească (cod. lat. 3520,
f. 1, 2).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 82-83.
277 – Scrisori, din 1445-1451, ale lui Iancu de Hunedoara către papă şi diferiţi
suverani europeni, redactate de episcopul Ianos Vitez de Oradea. Copii într-un manuscris
pe pergament.
Ref.: Komjathy Miklós, Hunyadi hormányzói kanceláriájarol [Despre cancelaria de
guvernator a lui Huniade] (LK, 27, 1956) (rec. Al. Russu, în RA, 1958, nr. 1, p. 329).
278 – Însemnări în limba germană, din 1476, cuprinzând lista forţelor expediţiei
antiotomane a Ungariei, Moldovei şi Ţării Româneşti din acest an (cod. lat. 2862, f. 129).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 101-102.
279 – Documente (6), din 1538-1656, referitoare la istoria Ţărilor Române în relaţiile
lor cu Imperiul Otoman, copiate în culegerea lui Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt
es-selāţīn [Scrisori sultanale]: raport despre etapele campaniei lui Soliman Magnificul
în Moldova, între 8 iulie-29 august 1538, scrisoare din 1572 a Sultanului Selim II către
împăratul Maximilian II de Habsburg, în legătură cu fuga domnului Moldovei, Bogdan
Lăpuşneanu, berat din 1620 către Alexandru Iliaş al Moldovei şi două scrisori din 1656 ale
marelui vizir Köprülü Mehmed-paşa (cod. hist. osm. 158; cod. hist. osm. 50, fragmente).
Ref.: Andrei Antalffy, Münşa’at al-salatin al lui Rukhsanzâde Ahmed Feridun et-Tevkii
(pomenit şi sub numele de Ahmed Feridun-bei Nişangi) ca izvor pentru istoria
românilor (BCI, 13, 1934, p. 5-8) (rec. P. P. Panaitescu, în RIR, 4, 1934, p. 367).
Publ.: Feridun Ahmed, Megmüa-i Münşa’at’i-salatin, I, Istanbul, 1848, p. 398, 499; II, p.
42, 446; idem, Münşa’at al-salatin, ed. a 2-a, Istanbul, 1858, p. 602; Andrei Antalffy,
op. cit., p. 8-23.
280 – Document, din 1571, referitor la Fárkás (Wolfgangus) Kendy din Transilvania,
student la Universitatea din Padova (cod. 9737, z. 18, nr. 212, 314).
68  AUSTRIA

Ref.: A. Veress, Matricula et acta hungarorum in Universitate Patavina studentium

(1264-1864), Budapesta, 1915, p. 81.
281 – Scrisoare din Padova, 7 octombrie 1589, a lui Georg Dietrich din Transilvania
către Hugo Blotz (cod. 9037, z. 17, nr. 69).
Publ.: ibidem, p. 223-224.
282 – Raport anonim, din 24 septembrie 1591, privind părăsirea domniei Moldovei
de Petru Şchiopul, de teamă ca fiul său să nu fie convertit la islam (cod. 8964, f. 217-218).
Publ.: Veress, Documente, III, p. 247-249.
283 – Documente (3), din 1595-1596, referitoare la istoria Ţărilor Române în timpul
lui Mihai Viteazul: scrisori de la Sigismund III regele Poloniei şi papa Clement VIII despre
evenimentele din Moldova sub Ştefan Răzvan, rapoarte asupra luptelor antiotomane din
această perioadă (Fugger’sche Missivensammlung, CCCI, p. 865, 896, passim).
Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 217-273.
284 – Avize (2) din Szinyérváralja şi Košice, 14 decembrie 1599, privind
evenimentele din Transilvania în timpul domniei lui Mihai Viteazul (cod. 8972, f. 13-14).
Publ.: Veress, op. cit., V, p. 342-344.
285 – Document din Alba Iulia, 15 decembrie 1599, prin care Mihai Viteazul ordonă
autorităţilor din oraşul Bistriţa sechestrarea banilor şi argintăriei lui Nicolae Gávay şi
Francisc Buday (Autographensammlungen).
Publ.: ibidem, V, p. 344-345.
286 – Documente (3), din 1600, referitoare la activitatea iezuiţilor în Transilvania,
între care un act de protecţie din Alba Iulia, 10 februarie, de la Mihai Viteazul (cod. 246).
Ref.: A. Veress, Annuae Litterae Societatis Jesu. De rebus Transylvanicis temporibus
principum Báthory (1579-1613), Veszprem, 1921, p. 258, nr. 234, 240-241.
287 – Scrisori (3) de la Suceava, Moftin şi Gorăslău, 1600-1601, de la Mihai Viteazul
către arhiducele Matthias, prin care explică motivele campaniei în Moldova, informează
despre unirea sa cu generalul Basta şi anunţă victoria de la Gorăslău (Autographen-
Sammlung).
Publ.: ibidem, VI, p. 107-108, 395-396, 409-411.
288 – Documente (113), din 1600-1601, cuprinzând ştiri despre evenimentele din
Ţările Române legate de acţiunile lui Mihai Viteazul şi informaţii de la Constantinopol,
sosite prin Veneţia, despre mişcările şi intenţiile turcilor (cod. 8973, f. 11, 13, 15-16, 24,
25, 32, 34, 51-52, 66, 75-78, 85, 89, 122, 134, 136-137, 159, 172-173, 181, 218, 233,
237-238, 245, 257, 265, 287, 310, 312, 315-316, 340, 347, 361, 384, 392, 417-418, 421,
423, 442, 457, 459-460, 473, 475-476, 517, 530-531, 541, 570, 589, 593, 602, 619, 655,
658-659; cod. 8974, f. 257, 328, 336, 338, 348, 355-356, 358-360, 367-368, 374, 387, 400,
408, 417, 424, 428, 438, 477, 491-492, 503, 519, 520, 547, 558, 563-568, 587, 599-602,
611-612, 615, 626, 684, 692, 731, 762-766, 780, 786; cod. 9329, f. 35).
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 2-3, 11-13, 16-17, 20, 30-32, 36, 39-41, 51, 54-57, 78-
81, 86, 89-92, 97-101, 115-116, 120-122, 124-127, 130, 132-133, 139, 143-144, 150,
153-157, 163, 168-169, 171-174, 182-183, 187-188, 192-194, 196-198, 227-233,
251, 263, 267-268, 272, 277, 284, 289-291, 311-313, 317-318, 324-327, 329-330,
 AUSTRIA  69

333-335, 339, 342-343, 348, 353-355, 360, 366-367, 374-375, 381, 386-387, 389-
391, 396-397, 404-405, 418-419, 423-425, 442-446, 450-451, 455-456, 458-459,
463-464, 467-468, 474-476, 480-483.
289 – Scrisoare din Moftin, 17 iulie 1601, a lui Mihai Viteazul către arhiducele
Matthias, prin care îl informează că şi-a unit oastea cu aceea a lui George Basta şi că Simion
Movilă a fost alungat din Ţara Românească (Autographen-Sammlung, ms. 52/166).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 395-396; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 435-436.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 47, c. 110-111.
290 – Scrisoare din tabăra de la Gorăslău, 4 august 1601, a lui Mihai Viteazul către
împăratul Rudolf II, anunţându-i victoria împotriva lui Sigismund Báthory (Autographen-
Sammlung 32/53).
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 265-266; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,
p. 653-656.
291 – Documente (18), din 1603-1626, cuprinzând ştiri despre evenimentele din
Ţările Române (1603-1604), scrisori de la Radu Şerban (1604), Constantin Movilă (1611),
Nicolae Pătraşcu (1611, 1615), Ştefan Tomşa (1615) şi Radu Mihnea (1616), adresate
unor demnitari imperiali (cod. 8975, f. 107, 117, 178, 186, 194, 223, 247, 263, 283, 290;
ms. 9737/1, f. 94; Autographen-Sammlung, nr. 2192, 3/100, 60/20, 61/17).
Publ.: Veress, op. cit., VII, p. 144-145, 201-202, 204-209, 223, 225-230; VIII, p. 116-121;
IX, p. 43, 59, 61-65, 273-274.
292 – Scrisoare din Iaşi, 21 septembrie 1641, prin care Vasile Lupu cere oraşului
Bistriţa meşteşugari pentru acoperişuri de ţiglă (Autographen-Sammlung).
Publ. şi reprod.: ibidem, X, p. 102-103.
293 – Raport diplomatic, din 1683-1684, al lui Albert Caprara, internunţiu la Poarta
Otomană, cuprinzând informaţii relativ la evenimente din Europa Centrală şi Ţările
Române (cod. 8717).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 123, nr. 186.
294 – Documente (122), din 1685, 1688-1690, 1698, 1701-1711, 1727, 1745-1749,
1756, 1764, referitoare la unirea românilor din Transilvania cu Biserica romană şi urmările
ei: activitatea misionarilor iezuiţi, intervenţia autorităţilor habsburgice, împrejurările
realizării unirii românilor şi armenilor, reacţia antiunionistă, efectele unirii în domeniul
educaţiei şi învăţământului pentru tinerii români, episcopatul lui Ioan Inochentie Micu,
Petru Paul Aron, Athanasie Rednic, mănăstirea din Mănăştur (cod. 9310, 11965, 11967-
11968, 11173, 11965, 11974, 12075, 12082, 12093-12094, 12096-12097, 12106-12108,
12113-12115, 12117, 12121, 12123-12125, 12129, 12135, 12137-12138, 12140, 12142-
12143, 12150, 12152, 12158, 12162, 12169, 12171 12172, 12179, 12180, 12190, 12213,
12220, 12228-12229, 12231, 12234, 12301).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, I, p. 127-135, 136-140, 182-192, 194-202, 212, 255-256,
269, 291-292, 319, 362-363, 370-371, 385-387, 389, 400, 402, 444-447, 449, 455-461,
463-465, 477, 485-486; II, p. 499-501, 504-511, 524-527, 540-543, 568-573, 603-604,
608, 610, 611-612, 618, 633-635, 708-709, 729, 776, 823, 918-919, 924-932, 971-
978, 1009-1011, 1014-1019, 1023-1030, 1032-1038, 1040, 1042, 1044-1053.
70  AUSTRIA

295 – Document din Bucureşti, aprilie 1689, de la căpitanii oştilor române, descriind
bătălia dintre austrieci şi turci din 1687, în care turcii au fost înfrânţi (cod. 9742, f. 11-12).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 346-348.
Reprod.: ibidem, p. 349 (facsimil, semnăturile de pe doc.).
296 – Documente (6), din 1690-1691 şi 1696-1699, relative la unirea cu Biserica
romană a locuitorilor sârbi şi români dintre Dunăre şi Drava (cod. 12087, 12095,
12173, 12229).
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 786-790, 792-795.
297 – Document, post 1697, menţionând transferarea icoanei Maica Domnului
Plângătoarea de la mănăstirea românească Nicula la mănăstirea iezuiţilor din Cluj
(cod. 12096).
Ref.: ibidem, I, p. 144.
298 – Scrisori, începutul sec. XVIII, adunate, probabil, de cronicarul Osman-aga
din Timişoara, relative la raporturile dintre Poartă şi Imperiul Habsburgic (cod. mxt. 147).
Ref.: Călători străini, VIII, p. 66.
299 – Documente, din 1703-1711, privind răscoala condusă de Francisc Rákóczi II
în Transilvania şi Ungaria.
Publ.: Kluch János, Rákóczi-levelek (A Bécsi cs. és kir.-udrári Könyvtárból) [Scrisori
rákócziene din Biblioteca Curţii imperiale şi regale din Viena] (EM, 8, 1913, XXX,
p. 41-58, 356-374).
300 – Scrisori (27), din 1711-1716, în limba greacă, între care apelul adresat
lui Petru cel Mare de popoarele creştine din Imperiul Otoman (23 martie 1711), de la
Constantin Cantacuzino stolnicul, Ştefan Cantacuzino ş.a. (cod. suppl. gr. 131).
Ref.: Herbert Hunger, Katalog der griechischen Handschriften der Österreichischen
Bibliotheken. Supplementum Graecum, Viena, 1957; Victor Papacostea, Manuscrise
greceşti din arhive străine relative la istoria românilor (RA, 1961, nr. 2, p. 282-283);
Ion Ionescu, Tezaure ale culturii româneşti aflate în Austria (BOR 99, 1981, p. 366).
301 – Rapoarte (2), din 1716, relative la lupta de la Petrovaradin şi cucerirea
Timişoarei de către Eugeniu de Savoia, copiate în colecţia de documente a lui Osman-aga,
Kitāb-i inšā’ [Cartea scrisorilor] (cod. mxt. 175).
Ref.: Călători străini, VIII, p. 66.
302 – Document din Caransebeş, 10 februarie 1717, prin care românii
din ţinuturile Caransebeşului, Orşovei şi Lugojului cer guvernatorului militar al
Transilvaniei să numească episcop al lor pe călugărul Petronie. Original pierdut, trad. lat.
(ms. Pal. Lat. 12234).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 153-155.
303 – Documente (15), din 1721, 1727, 1729, 1734-1735, 1737-1738, 1740, 1743,
1746, 1764, 1767, referitoare la unirea cu Biserica romană a credincioşilor croaţi şi
aromâni din dioceza Zagrebului (cod. 11976, 12115, 12128-12129, 12131, 12134, 12137,
12140, 12158, 12161, 12174, 12179, 12237, 12265).
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 800-809.
 AUSTRIA  71

304 – Registre ale Patriarhiei ortodoxe din Carlovitz, cu documente în limba sârbă,
din 1750-1792, 1795-1848: protocoale, corespondenţă, ordine şi circulare privind şi
parohiile româneşti. Copii (cod. slav. *14, **14, foste cod. slav. 127-128).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., p. 419-420, nr. 11/209-11/210.
305 – Conscripţie fiscală a Banatului, 1753, pe localităţi şi categorii de contribuabili
(ms. 14256.)
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 159, nr. 1142.
306 – Scrisoare din Eperjes (Prešov), 29 iulie 1769, a marelui serdar doctorul
Gheorghe Saul, către comandantul Ungariei Superioare, solicitând sprijin pentru o
călătorie (Handschriften-Abteilung).
Publ.: A. Veress, Istoricul marele serdar Gheorghe Saul (1743-1785) (ARMSL, s. III,
t. 5, 1930-1931, p. 99).
307 – Raport, din mai 1837, al lui Anton von Hammer, tălmaci austriac din
Timişoara, despre călătoria sultanului Mahmud II la Silistra şi Rusciuk, întâlnirile sale cu
domnitorii Mihail Sturdza al Moldovei şi Alexandru Ghica al Ţării Româneşti, cu consulul
englez Gardner şi demnitari români (cod. 14686, f. 16, 17, 26, 35).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. 629-630.
308 – Scrisori, din a doua jumătate a sec. XIX, de la Timotei Cipariu, Nicolae
Densusianu, Ioan Bianu, A.I. Odobescu, B.P. Hasdeu ş.a. adresate slavistului Franz
Miklosich (Autografe).
Publ.: D. Păcurariu, Corespondenţă românească inedită din arhivele vieneze (AUB,
Filologie, 17, 1968, p. 79-90); idem, Corespondenţă inedită: Al. Odobescu, B.P.
Hasdeu („Revista de istorie şi teorie literară”, 17, 1968, nr. 3, p. 499-505; idem,
B.P. Hasdeu – Franz Miklosich („Manuscriptum”, 3, 1972, nr. 1, p. 152-155); idem,
Studii şi evocări, Buc., 1974, p. 138-143; B.P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi
străini, III, Buc., 1984, p. 56-61 (6 doc. 1874, 1878-1880, 1883).
309 – Scrisori, din 1881-1896, de la Eusebie Mandicevski către Johannes Brahms
(Albertina).
Ref. şi publ.: Karl Geidinger, J. Brahms im Briefwechsel mit Eusebie Mandicevschi, Viena,
1933.
310 – Scrisori (41) din 1907-1937, adresate de Sextil Puşcariu profesorilor vienezi
N. Jokl şi Elise Richter.
Ref.: ibidem, p. 144.
MS

311 – Dioscoride din Anazarb, De materia medica, sec. I. Cuprinde, în cărţile I-IV,
descrierea a circa 600 plante medicinale, unele cu numele lor dacice. Text în limba greacă.
Copie, începutul sec. VI (cod. med. gr. 1).
Ref.: C. Váczy, Nomenclatura dacică a plantelor la Dioskorides (AMN, 5, 1968).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 195.
312 – Iulianus de Constantinopolis, Epitome latina, sec. VIII-IX. În cap. IX citează
din Novelele lui Iustinian, XI, prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima
72  AUSTRIA

Iustiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Vărădia (Arcidava).
Copie din sec. X-XI (ms. lat. 2160).
Ref.: Suciu – Constantinescu, I, p. 20.
313 – Legenda Sancti Gerhardi, sec XI. Biografie anonimă a primului episcop
de Morisena (Cenad), cuprinzând informaţii asupra formaţiei statale a lui Ahtum dintre
Dunăre, Tisa şi Mureş (cod. lat. 3662).
Ref.: Eugen Glück, Une source précieuse de l’histoire de la Roumanie: le manuscrit
„Deliberatio” (XIe siècle) (RRH, 8, 1979, nr. 2, p. 259).
314 – Ioannes Zonaras, Cronică de la facerea lumii până la anul 1118, cu informaţii
despre războaiele daco-romane. 4 copii (cod. gr. 102, 203, 204, 478).
Ref.: R. Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p. 463).
Publ.: Fontes, II, p. 190-229.
315 – Novelele lui Iustinian, sec. VI. În novela XI (14 aprilie 535) sunt prevăzute
prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Iustiniana, extinse asupra localităţilor
din Banat recucerite de Imperiu, între care Arcidava (Vărădia). Copie din sec. XIII-XIV
(ms. lat. 2130/jur. 19, f. 182).
Ref.: ibidem.
316 – [Preafrumoasa povestire a minunatului bărbat Velisarie], începutul sec. XIV.
Poem anonim pe tema nesiguranţei vieţii, amintind ca obiectiv al expansiunii otomane pe
români, alături de franci, latini şi sârbi. Text în limba greacă (ms. theol. gr. 244).
Ref. şi publ.: Wilhelm Wagner (ed.), Carmina graeca medii aevi, Leipzig, 1874,
f. 304-321; Fontes, IV, p. 132-133.
317 – Poulologos, circa 1300-1350, poem anonim alegoric cu teme din lumea
păsărilor, cu referinţe la credinţele vlahilor din Zagora (ms. theol. gr. 244).
Ref.: Stamatia Krawczynski (ed.), Poulologos, Berlin, 1960, vers. 499-506; Fontes, IV,
p. 156-157.
318 – Manuel Philes, Tō sebastō Patrikiōtī, prima jumătate a sec. XIV. Poem în
limba greacă, în care se descriu prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din
Balcani (ms. hist. 112).
Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,
p. 158-159.
319 – Ioan VI Cantacuzino, Apologie contra lui Mahomed [1350], copie din 1380.
Provine din Ţara Românească, de unde a fost luat de Eugeniu de Savoia. Text în limba
greacă (cod. Suppl. gr. 34).
Ref.: Herbert Hunger, op. cit.;Victor Papacostea, op. cit., p. 280.
320 – Manuel II Paleologul, Logos epitaphios, 1407, scris pentru fratele său
Theodoros, despot de Morea. Descrie şi lupta de la Nicopole din 1396 (ms. Vindob.
philologicus 98).
Ref. şi publ.: J.P. Migne, P.G., 156, col. 261; Fontes, IV, p. 336-337.
321 – Ulrich von Richenthal, Concilium so zu Konstantz gehalten worden, despre
conciliul de la Konstantz (Elveţia) din 1414-1418, la care au luat parte şi clerici din Ţările
Române (cod. 3044).
 AUSTRIA  73

Ref.: C.I. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Conciliul de la Constanţa în anul 1415
(ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 61-62); Mihai Popescu, Capetele de arabi din stema
Basarabilor (BA, 1927-1929, p. 150-152).
322 – Ioannes Kanabutzes, Comentariu la Dionysius din Halicarnas, circa 1430.
Text în limba greacă. Cuprinde şi referiri la români ca popor creştin, dar „barbar”, deoarece
nu vorbea limba greacă. (N CXVII,01.9).
Ref. şi publ.: Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri, Ad principem Aeni et
Samothraces Dionysium Halicarnasensem Commentarius, Leipzig, 1980, p. 35,
1-25; Fontes, IV, p. 354-355.
323 – Johanes Vitez, Epistulae. Copie de Ivanich, preot al bisericii Sf. Paul din
dioceza Oradiei, 1451. Pergament. 11 + 56 + 2 f. 29 x 19,7 cm (cod. lat. 431).
Ref.: F. Unterkircher, Katalog der Datierten Handschriften in lateinischer Schrift in
Österreich, III, Viena, 1974, p. 21; Matthias Corvinus, p. 145-146, nr. 18.
Reprod.: F. Unterkircher, ibidem, fig. 14.
324 – Ptolemeu, Geografia, sec. II, copie de Thessalus Scutariotes, Florenţa, 1454.
Text în limba greacă. A aparţinut bibliotecii regelui Matia Corvin din Buda şi apoi celei a
umanistului transilvănean de origine română Martinus Haczius, transferată în Biblioteca
imperială din Viena, ante 1576. Cuprinde informaţii despre Dacia, numele a 12 triburi
dacice şi 44 de localităţi.
Ref.: Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, Buc., 1977, p. 66-67; Popescu-Spineni,
p. 38-45.
325 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-dīn Ahmed, Behğet üt-tevārī [Podoaba istoriilor],
1456-1457. Text în limba persană. Cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzând
şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416,
jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construirea cetăţii Giurgiu şi repararea
cetăţilor Isaccea şi Enisala (cod. or. 828).
Ref.: Babinger, GOW, p. 20.
326 – T. Maccius Plautus, Comoediae, Italia de Nord, 1465-1472. Pergament.
1 + 298 f. + 7 f. 28 x 19,5 cm. A aparţinut umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop
de Oradea. Pe foaia de titlu: portretul posesorului (cod. lat. 111).
Ref.: Jolàn Balogh, Janus Pannonius képmásai [Portretele lui Janus Pannonius], în Tibor
Kardos, S.V. Kovács, Janus Pannonius Tanulmányok (Janus Pannonius. Studii),
Budapesta, 1975, p. 87-90; Matthias Corvinus, p. 143, nr. 15; p. 146-147, nr. 19.
Reprod.: ibidem, p. 143.
327 – Titus Livius, Historiae romanae decas prima (sau Codicele de la Bulci).
Copie din 1470, scrisă în atelierul lui Francisco d’Antonio del Cherico din Florenţa. Fostă
în posesia mănăstirii benedictine de la Bulci (com Bata, jud. Arad).
Ref. şi reprod.: Eugen Glück, Vechi manuscrise..., p. 20; Gh. Arion, Importanţa artistică a
Codicelui de la Bulci (sec. XV) (AIIC, 11, 1981, p. 311-324).
328 – M. Tullius Cicero, Orationes, Florenţa, 1470. Pergament III + 319 f.
38 x 26,5 cm. Legătură italiană în piele. A fost scris pentru umanistul transilvănean
Ioan Vitez, episcop de Oradea, din porunca lui Matia Corvin (Cod. lat. 11).
74  AUSTRIA

Ref.: H.J. Hermann, op. cit., vol. V 1/3, Leipzig, 1932, p. 64-66; Matthias Corvinus,
p. 150-151, nr. 26.
329 – Codex, scris la Esztergom, 1470. Legătură artistică de epocă. Provine din
biblioteca umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea (cod. 1062).
Ref.: ibidem, p. 154c.
330 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei
osmane], ante 1481. 267 f. Cuprinde şi informaţii despre conflictele româno-otomane:
campaniile în Ţara Românească şi Moldova din sec. XIV-XV, luptele cu Mircea cel
Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare
(Războieni, 1476) (Fideikomiss-Bibliothek).
Ref.: Babinger, GOW, p. 37.
331 – Miscelaneu, sec. XV. Text în limba latină. Cuprinde scrieri privind expansiunea
otomană în Europa (şi la nord de Dunăre, în Ţările Române), în perioada 1436-1456, până
la asediul Belgradului,unde a murit Iancu de Hunedoara (cod. lat. 3520).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 1-2, nr. 2.
332 – Miscelaneu, sec. XV. Text în limba latină. Cuprinde versuri de Tibullus,
Catullus şi Propertius. A aparţinut bibliotecii regelui Matia Corvin din Buda. Transferat
în sec. XVI în biblioteca din Alba Iulia a principilor Transilvaniei, a aparţinut cărturarului
Samuel Köleseri, care l-a dăruit în 1729 lui Eugeniu de Savoia, de la care, în 1738, a ajuns
în Biblioteca imperială din Viena.
Ref.: Jakó Zsigmond, op. cit., p. 84-85.
333 – Relatare anonimă asupra bătăliei de la Nicopol din 1396, sec. XV, menţionând
şi participarea trupelor lui Mircea cel Bătrîn (cod. lat. 3471, f. 93-94).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 76-79.
334 – C. Plinius Secundus, Epistolarum libri I, VII et IX. Panegyricus, Italia de
nord, a doua jumătate a sec. XV. Pergament. II + 106 f. 26,5 x 18,5 cm. Legătură italiană în
piele. A aparţinut umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea (cod. lat. 141).
Ref.: H.J. Hermann, Die illuminierten Handschriften und Inkunabeln der National
Bibliothek in Wien, VI/1, Leipzig, 1930, p. 120-121; Matthias Corvinus, p. 147, nr. 20.
335 – Jakob Unrest, Ungarische Chronik, sec. XV. Cuprinde şi informaţii despre
luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş (cod. 8007, f. 45-67).
Ref.: Karl Grossmann, Eine neu aufgefundene Handschrifte der drei Chroniken Jakob
Unress („Mitteilungen des Instituts für Österreichische Geschichtsforschung”, 39,
1923, p. 368-372; Adolf Armbruster, Jakob Unrests Ungarische Chronik (RRH, 13,
1974, nr. 3, p. 473-481).
Publ.: ibidem, p. 481-508.
336 – Stephano Magno, Annali Veneti, sfârşitul sec. XV. Cuprinde şi informaţii
referitoare la Ţările Române şi conflictele lor cu Poarta otomană în anii 1462 şi 1474-1476
(victoria de la Podul Înalt şi lupta de la Valea Albă). Copie din sec. XVI (cod. lat. 6217,
f. 102v, 389, 480v, 588, 531, 597v, 602-603, 848v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 86-91 (extrase).
 AUSTRIA  75

337 – Seyyid Loqmān, [Cronică, sec. XV], în care se menţionează că „Basileul le-a
dat turcilor şi patria, şi ţara Dobrogea, care este un ţinut bun, aşezat şi sănătos şi are apă şi
climă plăcută” (ms. dr. 1001 [vol. 113, V]).
Ref.: M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Observaţiile lui N. Iorga despre influenţa turcă
în arta populară românească (AIIAI, 32, 1995, p. 488, n. 11)
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 3, c. 1-8.
338 – Codex, a doua jumătate a sec. XV. Legătură artistică de epocă. Provine din
biblioteca umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea (cod. 4792).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 154b.
339 – Legenda maior Sancti Gerhardi, circa 1500. Cuprinde informaţii despre viaţa
din voievodatul lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI (cod. lac. 3622).
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria
Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).
Publ.: Ignatius Bátthyány, De Sancto Gerardi episcopi Chanadiensis scripta et acta
hactenus inedita cum seriae episcoporum Chanadiensium, Alba Iulia, 1790; Acta
Sanctorum, vol. 46, Paris-Roma, 1867, p. 715; Ştefan Pascu – Vladimir Hanga,
Crestomaţie pentru studiul istoriei statului şi dreptului R.P.R., II, Buc., 1958
(fragmente).
340 – Ṭursun beg, Ta’rī-i Ebū’l-Fetḥ sulṭān Meḥmed-ān [Istoria sultanului
Mehmed-han, Părintele Cuceririi], 1497-1500. Relatează o parte din domnia sultanului
Baiazid II şi domnia lui Mehmed II, cu informaţii despre conflictele româno-otomane din
această perioadă: luptele cu Vlad Tepeş (1462), Ştefan cel Mare (1475-1476)
Ref.: Babinger, GOW, p. 26-27.
341 – Domenico Malipiero, Cronaca di Venezia dall’anno MCCCCLVII sino il MD,
divisa in cinque parti, da Francesco Longo, senatore, începutul sec. XVI. Cuprinde şi
informaţii referitoare la istoria Moldovei şi Ţării Româneşti şi relaţiile lor cu Veneţia şi
Imperiul Otoman în anii 1462-1499 (cod. lat. 6226).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 83-86 (extrase).
342 – Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei osmane]. Cronică anonimă, relatând
evenimentele statului otoman în sec. XIII – începutul sec. XVI; cuprinde şi informaţii
privind raporturile româno-otomane între 1388-1486 (cod. A.F. 445; cod. or. 983).
Ref.: Babinger, GOW, p. 40; Andrei Antalffy, Vechea cronică otomană editată de dr.
Friedrich Giese ca izvor pentru istoria românilor (RI, 23, 1937, p. 217-219); Cronici
turceşti, I, p. 177-179. Publ.: Andrei Antalffy, op. cit., p. 219-235; Cronici turceşti,
1, p. 180-187.
343 – Tetraevanghel, scris de monahul Filip din porunca lui Ştefan cel Mare pentru
mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, 23 aprilie 1502. Pergament. 258 f. 33,5 x 23,5 cm.
Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în aur
şi culori. Miniaturi în plină pagină, reprezentând evanghelişti. Adus la Viena în 1827 de la
Muntele Athos, de slavistul B. Kopitar (cod. slav. 7).
Ref.: Gr. Voskresenskij, Slavjanskie rukopisi branjaščihsja v zagraničnyh bibliotekah:
Berlinskoj, Pražskoj, Venskoj, Ljubljanskoj, Zagrebskoj i dvuh Belgradskih („Sbornik
76  AUSTRIA

Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti Imp. Akad. Nauk”, 30, 1882, I, p. 31-33);
Ghenadie Enăceanu, Trei manuscrise slavone (BOR, 10, 1886, nr. 12, p. 969-971);
I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena
(AARMSI, s. II, t. 2, 1888-1889, p. 5-12); A.I. Jacimirskij, Opisanije južnoslaijanskih
i russkih rukopisej zagraničnyh bibliotek, Petrograd, 1921, p. 12-16; N. Iorga,
La figuration des évangélistes, p. 2; idem, Les arts mineurs, I, p. 48; D.P. Bogdan,
p. 276; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 424-434; Marcel Romanescu, Argintăria la
bănăţeni şi românii balcanici (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 108; Turdeanu, Manuscrise
slave, p. 195-197; Franz Unterkircher, Colecţia de manuscrise a Bibliotecii Naţionale
a Austriei din Viena („Călăuza bibliotecarului”, 1956, nr. 1, p. 35-38); Rep. Ştefan cel
Mare, p. 415-420; Turdeanu, Moldavie, 1457-1504, p. 58; M. Berza, Unde a fost
lucrat manuscrisul călugărului Filip din 1502?, în Omagiu lui P. Constantinescu-
Iaşi, Buc., 1965, p. 275-282; Gahard Birkfellner, op. cit., p. 86-88, nr. II/11
(rec. Paul Mihail, în RESEE, 1977, nr. 3, p. 575); Mittelalterliches Bulgarien,
p. 18-19, nr. 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 5-6, nr. 9; Ion Ionescu, op. cit., p. 365.
Reprod.: I. Bogdan, op. cit., p. 28; Vl. Stasov, L’ornament slave et oriental, p. XXXVIII,
fig. 1-3; Iorga, Les arts mineurs, I, pl. I-VI; Rep. Ştefan cel Mare, p. 417, 418, 419;
Turdeanu, Moldavie, 1457-1504, pl. I-II; G. Birkfellner, op. cit.; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, III, p. [26-29]; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 295, c. 386-659.
344 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată,
în limba persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând
şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania
din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (cod. or. 994, t. 1-4).
Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.
345 – Pontifical scris la Alba Iulia, circa 1514-1524. Text în limba latină.
Ref.: Drăguţ, Dicţionar, p. 241.
346 – Ioan Mezerzius (arhidiacon la Cojocna, canonic la Alba Iulia), Colecţie de
inscripţii romane (circa 1520), copiate după originale din Transilvania, Oltenia şi Banat.
2 copii, dintre care una a lui Wolfgang Lazius.
Ref.: IDR, 1, I, p. 38.
347 – Mevlānā Meḥmed Nešrī, Kitāb-i Ğihānnümā [Cartea descrierii lumii], ante
1520. Istoria Imperiului Otoman până la domnia lui Baiazid II (1493), cuprinzând în
partea VI informaţii despre istoria Ţărilor Române şi relaţiile lor cu Imperiul Otoman în
sec. XIV-XV. Copie din 1558 (cod. H.O. 15).
Ref.: Babinger, GOW, p. 39, 411.
Publ.: Cihannüma, die Altosmanische Chronik des Mevlana Mehemmed Neschri, ed. Fr.
Taeschner, I-II, Leipzig, 1931-1955 (rec. M. Guboglu, în SAO, 3, 1960, p. 289-295);
Kitab-i Cihannüma, ed. F.R. Unat şi M.A. Köymen, Ankara, 1959; Cronici turceşti,
I, p. 110-134 (extrase).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, 177, c. 3-253.
348 – Hans Dernschwam, Culegere de inscripţii romane din Transilvania şi
Ungaria, post 1528.
Ref.: Călători străini, I, p. 260.
 AUSTRIA  77

349 – Tetraevanghel, scris în Moldova din porunca lui Petru Rareş pentru mănăstirea
Xeropotamu de la muntele Athos, 21 noiembrie 1534. 357 f. 40,8 x 27,5 cm. Text în
limba slavonă. Miniaturi în plină pagină, reprezentând evangheliştii. Frontispicii şi iniţiale
ornate în aur şi culori (cod. slav. 2).
Ref.: J. Dobrovsky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Viena, 1822, p. XXIII;
S.M. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavjanskoy literatury, Moscova, 1841, nr. 5; I.
Bogdan, op. cit., p. 18-19; A.I. Jacimirskij, op. cit., p. 16-17; E. Turdeanu, Oameni şi
cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 39-41); Franz Unterkircher, loc. cit.; Turdeanu,
Moldavie, 1504-1552, p. 121, 131; G. Birkfellner, op. cit, p. 89-90, nr. 11/12;
Constantinescu, Repertoriu, p. 4-5, nr. 7; Ion Ionescu, op. cit., p. 365.
Reprod.: Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 142, pl. I-II; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r.
295, c. 2-371.
350 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-i
Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.
XIII până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane (cod. or. 996-997).
Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.
351 – Nicolaus Olahus, Hungaria, sive de originibus, gentis, regionis situ, divisione,
habitu atque opportunitatibus, 1479-1536. Date autobiografice şi informaţii istorice,
geografice şi etnografice despre Ungaria, Ţara Românească, Moldova, Transilvania şi
Banat. Manuscris autograf (cod. d).
Ref.: I. Lupaş, Zur Geschichte der Rumänen, Sibiu, 1943, p. 186-198; idem, Cronicari şi
istorici români din Transilvania, I, Craiova, 1933, p. VIII-X; I. Crăciun, Cronicile
româneşti ale Transilvaniei şi Banatului. Consideraţii preliminare (AIIC, 1-2,
1958-1959, p. 3-5); Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 442.
Publ.: Matthias Bel, Adparatus ad Historicum Hungariae, I, Posoni, 1735, p. 1-41; A.F.
Kollár, Vindobonae, 1763; T. Cipariu, Nicolau A., Episcopulu Strigonului. Excerpte
dein opulu istoricu alu lui sub titlu Hungaria (AFI, 1870, nr. XXXVI-XXXVIII,
p. 711-714, 726-733, 753-756, text latin şi trad. rom.); I. Lupaş, Cronicari şi istorici,
p. 5-15; K. Eperjessy şi L. Juhász, în Bibliotheca scriptorum medii recentiorisque
aevorum, Budapesta, 1938.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 120.
352 – George Széremi (circa 1490 – post 1548), Epistola de perdicione regni
Hungarorum 1484-1543, scrisă în 1544-1546. Cuprinde ştiri despre răscoala iobagilor
conduşi de Gh. Doja în 1514. Manuscris autograf.
Ref.: Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 443; Kosáry, Bevezetés, I, 1, p. 229.
Publ.: Gustav Wenczel (ed.), Szerémi György, II. Lajos és Janos kérályok házi káplánja
Emlékirata Magyarország romlásárol, 1484-1543 [Memoriul lui Gh. Szerémi,
capelanul particular al regilor Ludovic II şi Ioan despre pustiirea Ungariei,
1484-1543] (MHH Scriptores, I); Iános Mógyóróssy, Történelmi adatok Szerémy
György emlék-kataibol [Date istorice din memorialul lui Gh. Szerémy], Békés-
Gyulan, 1882; László Erdélyi, Szerémi György. A Mohácski vész kora [Gheorghe
Széremi. Vremurile dezastrului de la Mohács], Szeged-Budapesta, 1911.
353 – Iacob Heraclid Basilikos [Despot Vodă], Artis militari libri IV, mijlocul
sec. XVI. Manuscris autograf (cod. 10980).
78  AUSTRIA

Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 6-7, nr. 10.

Publ.: C. Marinescu, Jacques Basilicos, „Le Despote”, prince de Moldavie (1561-1563),
écrivain militaire, în Mélanges d’histoire générale, II, Cluj, 1938, p. 347 şi urm.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [32].
354 – Muḥyī ed-Dīn al-Ğemālī, Taʼrī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],
mijlocul sec. XVI. Prelucrare de cronici otomane anonime, cuprinzând şi informaţii
despre relaţiile turco-române până în 1556 (cod. or. 1000).
Ref.: Babinger, GOW, p. 73-74; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271-272.
Publ.: ibidem, p. 273-298.
Reprod.: ibidem, p. 282.
355 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, mijlocul sec. XVI. 353 f.
42,5 x 20,5 cm. Text în limba slavonă. Miniaturi în plină pagină, reprezentând evangheliştii.
Frontispicii şi iniţiale ornate. La f. 352v: însemnare a mitropolitului Anania (1544-1558),
care a cumpărat manuscrisul cu 5000 de aspri şi l-a ferecat în aur şi argint, pentru a-l dărui
mitropoliei din Târgovişte (cod. slav. 1).
Ref.: I. Bogdan, op. cit., p. 19-21; N. Iorga, Istoria bisericii româneşti, I, Văleni de Munte,
1908, p. 144, nota 7; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 161-162; Franz Unterkircher,
op. cit., p. 35-38; G. Birkfellner, op. cit., p. 90-92, nr. II/13; Mittelalterliches
Bulgarien, p. 17-18, nr. 1; Constantinescu, Repertoriu, p. 4, nr. 6.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [33-35]; Arh. Naţ. Rom.,
mf. Austria, r. 230, c. 44-92, r. 296, c. 334-649.
356 – Morte di frate Giorgio con alcune altre cose in Transilvania et Ungaria
successe negli anni 1551 et 1552. 89 f. Lucrare anonimă, relatând cucerirea Lipovei de
către trupele habsburgice (1551) şi uciderea cardinalului George Martinuzzi (cod. 7803).
Ref. şi publ.: Cristina Feneşan, Codex Vindobonensi Palatinus 7803, eine wenig bekannte
Quelle über die Eroberung von Lipova durch die Habsburger (1551) (RESEE, 18,
1980, nr. 1, p. 13-25).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 180.
357 – Ioan Mihail Brutus, Ungaricarum rerum libri qui extant, post 1552. Cuprinde
date despre evenimente din 1490-1552 din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească,
despre Pavel Chinezul, Bartolomeu Dragfi şi Petru Rareş. Copie sec. XVIII.
Ref.: Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 210; Kosáry, Bevezetés, I, 1, p. 226-227.
Publ.: Ferencz Toldy, Iván Nagy, Brutus János Mihály Magyar király történetiró magyar
históriája, 1490-1552 [Istoria maghiară a lui Ioan Mihail Brutus, istoric regal
maghiar, 1490-1552], I-II, Budapest, 1863-1876 (MHH Scriptores, XII-XIV).
Reprod.: B. A. R., Filiala Cluj-Napoca, copie ms., fond. Col. Reformat, tom V (23).
358 – Veit Gailel, Ein kürzer wahrhaffter begriff wie sich der zeit des [...] Khunig
Ferdinanden [...] von einundfünfzigisten Jars bis zu ennd des dreyundfünfzigisten Jars
der mindern Zall, in Sibenwurgen Alle sache erloffen, post 1553. Lucrare a secretarului
regelui Ferdinand de Habsburg, relatând evenimentele din Transilvania din anii
1551-1553 şi împrejurările uciderii cardinalului George Martinuzzi (cod. 7324).
Ref.: Cristina Feneşan, op. cit., p. 20-21.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria.
 AUSTRIA  79

359 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Süleymānnāme [Epopeea lui Soliman

Magnificul]. Cronică a Imperiului Otoman între anii 1520-1566. Cuprinde şi informaţii
despre politica sultanului Soliman faţă de Ţările Române şi campania contra lui Petru
Rareş din 1538 (cod. or. 1009).
Ref.: Babinger, GOW, p. 205; Cronici turceşti, p. 528.
Publ.: ibidem, p. 530-541.
360 – Muṣṭafā Čelebi Ğelāl-zāde, Ṭabaqāt el-memālik ve dereğāt el-mesālik
[Păturile sociale şi ierahiile slujbelor (în Imperiul Otoman)], ante 1567. Lucrare ilustrată cu
miniaturi, relatând evenimentele istoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv
campaniile din Moldova (1538), Transilvania (1551) şi Banat (1552-1553) (cod. or. 1010).
Ref.: Babinger, GOW, p. 103.
361 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Scrisori sultanale], 1568.
Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanul
Soliman Magnificul la Semlin (cod. or. 312).
Ref.: ibidem, p. 107-108.
362 – Elias Corvinus, Joannis Hunniadae res bellicae contra turcas (Carmen
epicum), scris, probabil, la Viena, 1572-1573. Relatează luptele antiotomane ale lui Iancu
de Hunedoara (cod. 9878).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 13, nr. 22.
363 – Giacopo Soranzo, Relatione a diario del viaggio fatto [...] di Venezia per il
retaglio di Mehemet, figliolo d’Amorat, imperatore dei Turchi, l’anno 1581, post 1581.
Cuprinde informaţii despre situaţia din Ţările Române şi raporturile lor cu Poarta otomană
şi despre demersurile lui Petru Cercel pentru obţinerea domniei Ţării Româneşti (cod.
6318, f. 188, 190-191, 275).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 103-105.
364 – Abu’1-Fiḍā, Ismā‘īl al-Ayyūbi, ‘Awdat al-masālik ilā ma‘rifat al-buldān
wa-l-mamālik [Adevărata cale spre cunoaşterea ţărilor şi a împărăţiilor], sec. XIV. Partea
a II-a, redactată de Meḥmed ibn ‘Ālī, cuprinde o geografie a Imperiului Otoman în care
este descrisă şi regiunea Dunării de Jos, până la Silistra şi Marea Neagră (cod. H.O. 191).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 68, nr. 99.
365 – Ta’līqī-zāde Meḥmed, Šāhnāme-i hümāyūn [Cartea împăraţilor otomani],
post 1596. 99 f. Cronică rimată despre campaniile otomane în Europa Centrală între
1573-1596, cu informaţii despre Transilvania, Ştefan Răzvan domnul Moldovei şi
începutul conflictelor cu Mihai Viteazul (cod. or. 1014).
Ref.: Babinger, GOW, p. 168.
366 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă.
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., nr. 11/30; Constantinescu, Repertoriu, p. 6, nr. 12.
367 – Ioan VI Cantacuzino, Apologie contra lui Mahomed, copie din sec. XVI.
Text în limba greacă. Manuscris provenind din Ţara Românească, fost al lui Ghenadie al
Dristrei, care l-a dăruit lui Constantin Brâncoveanu (cod. Suppl. gr. 80);
Ref.: Herbert Hunger, op. cit., p. 280; V. Papacostea, op. cit.
80  AUSTRIA

368 – Miscelaneu, Serbia, sec. XVI. Text în limba slavonă. În cuprins şi Pripealele
lui Filotei monahul de la mănăstirea Cozia (cod. slav. 123).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., nr. II/197; Constantinescu, Repertoriu, p. 190, nr. 951;
Ion Ionescu, op. cit., p. 365.
369 – Psaltire, sec. XVI. 161 f. 20,5 x 15,6 cm. Text în limba slavonă. Pe coperta
interioară, însemnarea: „Principi ac Dno, Dno Elias Alexandro, Principi Moldaviae, scripsit
Pancratius Holtzschucher J.V.D. et praepositurae Bambergensis generalis prefectus et
advocatus. XXVII July MDLXXXVI”. Alte însemnări din 1589, 1598, 1828 (cod. slav. 72).
Ref.: I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena
(AARMSI, s. II, t. 11, 1888-1889, p. 12-17; G. Birkfellner, op. cit., p. 75-76,
nr. H/2; Fr. Unterkircher, op. cit., p. 35-38, Mittelalterliches Bulgarien, p. 26-27,
nr. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 189, nr. 946.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 230, c. 93-123; r. 296, c. 701-872.
370 – Muṣṭafā Selānīkī, Taʼrī [Istorie], ante 1600. Relatează evenimente din anii
1563-1599, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (cod. or. 1030).
Ref.: Babinger, GOW, p. 137.
371 – Seyyid Loqmān, Oġuznāme [Cartea oguză], 1600. Rezumat al cronicii lui
Yazığıoğlu ‘Ālī, Taʼrī-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiucide]. Cuprinde informaţii
despre colonizarea turcilor selgiucizi din Anatolia în Dobrogea, în a doua jumătate a sec.
XIII (cod. or. 1001, f. 105v-117v).
Ref.: Babinger, GOW, p. 167, nota 1; Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978,
p. 177-179; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 389-391.
Publ.: J.J.W. Lagus, Seid Locmani ex libro Turcico qui Oghuzname inscribitur, Helsingfors,
1854; Aurel Decei, op. cit., p. 174-181; Guboglu, op. cit., p. 391-402.
Reprod.: ibidem, p. 395, 399 (f. 113, 114); Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 3, c. 1-8.
372 – Muṣṭafā ‘Alī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi
informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Mare până la Mihai Viteazul,
cu descrierea expediţiei lui Sinan Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a IV-a
(cod. or. 1022-1024).
Ref.: Babinger, GOW, p. 129.
373 – Cronică anonimă, începutul sec. XVII. Cuprinde istoria Imperiului Romano-
German de la naşterea lui Carol Quintul (1500) până la moartea lui Sigismund Báthory
(1613) şi informaţii despre luptele lui Ioan Vodă şi campaniile lui Mihai Viteazul până în
1598. Text în limba latină (cod. lat. 7352, f. 46, 154-155, 223, 228v, 231, 239, 243, 254v,
271).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, 299-307.
374 – Apostol, scris şi împodobit de Anastasie Crimca pentru mănăstirea
Dragomirna, 15 martie 1610. Pergament. 314 f. 35,5 x 23,5 cm. Text în limba slavonă.
61 miniaturi; cea de la f. 75 reprezintă donatorul şi mănăstirea Dragomirna. Frontispicii
şi iniţiale ornate în aur şi culori. La f. 11v-15: însemnare marginală, 10 august 1653,
privind jefuirea mănăstirii de cazacii lui Timuş Hmielniţki, răscumpărarea şi restituirea
manuscrisului făcută de Toma Cantacuzino (cod. slav. 6).
 AUSTRIA  81

Ref.: J. Dobrovsky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Viena, 1822, p. XXV;
S.M. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavianskoj literatury, Moscova, 1841, nr. 16;
Fr. Miklosich, Lexicon paleo-slovenico-graeco-latinum, Viena, 1862-1865, p. IX;
Gr. Voskresenskij, Slavjanskie rukopisi, hranjašciehsja v zagraničnyh bibliotekah
Berlinskoj, Pražskoj, Venskoj, Ljubljanskoj, Zagrebskoj i dvuh Belgradskih,
St. Peterburg, 1882; Ghenadie Enăceanu, Trei manuscrise slavone (BOR, 10,
1886, nr. 12, p. 971-975); I. Bogdan, op. cit., p. 21-27; E. Turdeanu, Le métropolite
Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (RER, 29, 1952, p. 59, nr. 5);
Fr. Unterkircher, op. cit., p. 35-38; E. Turdeanu, Manuscrisele „robite” de cazaci
la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 131-133); G. Popescu-Vâlcea, Şcoala
miniaturistică de la Dragomirna (BOR, 86, 1968, nr. 11-12); idem, Anastasie Crimca,
Buc., 1972, p. 20, 24; G. Birkfellner, op. cit., p. 113-116, nr. II/32; Mittelalterliches
Bulgarien, p. 20-22, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 5, nr. 8.
Reprod.: G. Birkfellner, op. cit.; Mittelalterliches Bulgarien, fig. 3; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, III, p. [30-31]; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 296, c. 5-321;
B. A. R., mf. 42413.
375 – Matei al Mirelor, Slujba Sf. Grigorie Decapolitul, mănăstirea Dealu, post
1611. 96 f. Text autograf în limba greacă. Cuprinde şi relatarea expediţiei lui Gabriel
Báthory în Ţara Românească, 1610-1611, şi revanşa lui Radu Şerban (cod. Suppl. gr. 90,
f. [29]-96).
Ref.: Iorga, Manuscripte, I, p. 240-247); Russo, Studii istorice I, p. 162; Dan Simonescu,
Le chroniqueur Mathieu de Myre et une traduction ignorée de son „Histoire”
(RESEE, 4, 1966, nr. 1, p. 83); Gratziou, p. 161-162, nr. 30; Nicu Moldoveanu, op.
cit., p. 244.
Publ.: Iorga, Manuscripte, I, p. 241-247 (extras despre invazia lui Gabriel Báthory).
376 – Aḥmed Ḥasan Bey-zāde, Ta‘rī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],
1623. Cronică a evenimentelor de la începuturile Imperiului Otoman până în 1623,
inclusiv raporturile româno-turce (cod. or. 1046-1049).
Ref.: Babinger, GOW, p. 174.
377 – Meḥmed Nādirī, Šāhnāme [Cartea şahului], ante 1627. Cronică ilustrată,
relatând expediţia din 1621 a sultanului Osman II în Moldova, la Hotin. Copie de Derviş
Ali (cod. or. 1050).
Ref.: ibidem, p. 169-170.
378 – Sintagma lui Matei Vlastaris. Versiune în limba greacă populară de Kunalis
Kritopoulos. Copie scrisă de Grigore de Pogoniana în Ţările Române, 26 aprilie 1632.
Cuprinde şi însemnări privind istoria Bisericii româneşti (cod. Suppl. gr. 31).
Ref.: V. Il’inski, Sintagma Mateja Vlastare, Moscova, 1892; Iorga, Manuscripte, I, p. 214;
idem, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor din Răsărit (AARMSI, s. II, t. 36, 1914,
p. 213).
379 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi
al ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV. Cuprinde şi
informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (cod. or. 859-861).
Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.
82  AUSTRIA

Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).

380 – ‘Abd ul-Qādir Efendi, Ta’rīh-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane], circa
1644. Lucrare relatând luptele româno-otomane din 1595, la care autorul a participat
în calitate de comandant al artileriei lui Sinan Paşa. Copie din 1685 (cod. mxt. 130;
cod. or. 1053).
Ref.: Babinger, GOW, p. 187; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271-298; Cristina Feneşan,
Abdul-Kadîr: ein türkischer Chronist und Augenzeug des Feldzuges gegen die
Walachei (1595) (RESEE, 17, 1979, nr. 2, p. 335-344); idem, Un izvor osman
referitor la expediţia lui Sinan paşa în Ţara Românească (1595) (RA, 1980, nr. 1,
p. 77-85); Cronici turceşti, III, p. XV.
Publ.: Fr. Giese, ed. Breslau, 1922.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 2.
381 – Miscelaneu, ante 1646. 193 f. Text în limba greacă. Cuprinde scrieri
de Ghenadie Scholarios, Tarasie, Hesychius, Diadoh al Foticeii, Nichita Stethatos,
Ilie Ekdikos. Dedicaţie către postelnicul Constantin Cantacuzino şi ex-libris-ul fiului său,
Stolnicul (cod. Suppl. gr. 89).
Ref.: Iorga, Manuscripte, I, p. 239-240.
382 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī Halīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī
[Cronologia istorică], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind
evenimentele „de la începutul lumii”, până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (cod. or. 866).
Ref.: Babinger, GOW, p. 197.
383 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Taʼrī [Istorie], jumătatea
sec. XVII. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la începutul sec. XV
până în 1622 (cod. H.O. 44; cod. or. 1057-1058).
Ref.: ibidem, p. 194; Österreich und die Osmanen, p. 93, nr. 137.
384 – Irmologhion scris de Ştefan Psaltul din Hios şi de Vlad Grămăticul din
Câineni, ante 1654. 75 f. Cuprinde catavasii (una de Iovaşcu Psaltul), compuneri liturgice,
cântări cu textul în vechea turcă, reţete, descântece, zodiac. Fost al mănăstirii Hurezu
(cod. suppl. gr. 100).
Ref.: A.F. Kollarii et Petri Lambecii Commentariorum de Augusta Bibliotheca
Caes. Vindobonensi libros VIII. Supplementorum liber primus posthumus,
Vindobonae, 1790, coll. 297-298: [XLIII]; Nicu Moldoveanu, op. cit., p. 239-243;
Nina-Maria Wanek, Nachbyzantinischer liturgischer Gesang im Wandel: Studien
zu den Musikhandschriften des Supplementum graecum der Österreichischen
Nationalbibliothek, Viena, 2007, p. 13-14.
Reprod.: Nicu Moldoveanu, op. cit., p. 249-241 (f. 43-46 şi 69, compoziţii de Ivaşcu şi
Vlad).
385 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī Halīfa, Kātib Čelebi), Ğihānnümā [Descrierea
lumii], 1648 – ante 1657. Cosmografie, cuprinzând şi informaţii despre geografia Ţărilor
Române (cod. or. 1278, 2; 1282, Mxt. cod. 762, 826).
Ref.: Babinger, GOW, p. 197-198.
 AUSTRIA  83

386 – Ṣolaqzāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.
Cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII pînă în 1644, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane în această perioadă (cod. or. 1061-1062).
Ref.: ibidem, p. 204.
387 – Evliyā Čelebi, Taʼrī-i seyyāḥ [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a
sec. XVII. Relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând
informaţii despre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania,
1657-1662 (cod. or. 1281, t. 4).
Ref.: ibidem, p. 221-222; Arslan Terzioğlu, Evliya Celebi’s Beschreibung der
südosteuropäischen Hospitälen und Heilbäder des 17. Jahrhunderts und ihre
kulturgeschichtliche Bedeutung (RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 429-430); Guboglu,
Crestomaţie turcă, p. 810.
388 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Zeil [Apendice] la Ravḍat ül-ebrār
[Grădina drepţilor]. Relatează evenimentele Imperiului Otoman din 1646-1658, între care
şi relaţiile cu Ţările Române (cod. tc. 865).
Ref.: Babinger, GOW, p. 206; Cronici turceşti, I, p. 528.
389 – Ḥüseyn Veğīhī, Taʼrī [Istorie], 1660. Relatează evenimentele Imperiului
Otoman din anii 1637-1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile
Lupu (cod. or. 1069).
Ref.: ibidem, p. 208.
390 – Ḥasan-Ağa, Annalium gemma. Traducere de Giovanni Podesta a cronicii
Ğevāhir et-tevārī [Giuvaerele istoriilor]. Relatează campania otomană în Transilvania şi
Ungaria din 1663-1664 (cod. lat. 8485).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 118, nr. 177.
391 – Heinrich von Ottendorf, Der Weg von Ofen auff Griechisch Weissenburg
oder die Beschreibung der alda gelegen Palanken und derselben gantzgen gegend, Viena,
1665. 101 f. Relatarea călătoriei la Belgrad şi Timişoara a autorului, care l-a însoţit pe
diplomatul austriac Johann Freiherr von Goës în 1663-1664 (cod. 8481).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 109-110, nr, 163.
392 – Franz-Ulrich Kinsky, Diarium des Grafens während seiner Mission in Polen
(1663-1668, dann 1671). Cuprinde informaţii referitoare la baterea unei monede cu
însemne polone în Moldova şi la pacea de la Hotin (1621) (cod. Böhm 750, f. 26, 71).
Ref.: N. Iorga, Câteva manuscripte şi documente (AARMSI, s. II, t. 23, 1905, p. 503); idem,
Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţe diplomatice
străine. I. 1700-1750 (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 2).
393 – Ḥusein Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până
în anul 1672 (cod. or. 874-876).
Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.
394 – Miscelaneu, 1680, 154 f. Text în limba greacă. Cuprinde şi: (1) Nicolae
Kerameus, Teoria medicinii (2); Teofil Coridaleu, Introducere în geografie; la f. 1:
ex-libris Constantin Cantacuzino (Cod. suppl. gr. 82). Miscelaneul a fost copiat de
84  AUSTRIA

Alexandros din Trikkala şi se află în Biblioteca imperială vieneză din anul 1738. Provine
din colecţia prinţului Eugeniu de Savoia.
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 222-223; W. Weinberg, Die griechischen Handschriften des
Prinzen Eugen von Savoyen, în Wiener Eranos zur 50. Versammlung deutscher
Philologen und Schulmänner in Graz 1909, Viena, 1909, p. 140, 142; H. Hunger,
op. cit., nr. 82; V. Papacostea, op. cit., p. 281-282; Al. Ligor, Expoziţia „Tezaure
ale culturii româneşti aflate în Austria” (R. Ist., 1980, nr. 12, p. 2371); I. Ionescu,
op. cit., p. 365-366.
395 – Yūsuf Nābī, Fetiḥ-nāme-i Qaminča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682.
Cronică relatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi
trupe moldovene şi muntene (cod. 721, f. 170v şi urm.; cod. 1088).
Ref.: Babinger, GOW, p. 238.
396 – Teofil Coridaleu, Comentariu la „Fizica” lui Aristotel, 16 iulie 1683. 575
f. Text în limba greacă. Fost în biblioteca lui Ştefan Brâncoveanu, care îl primise de
la Teodor din Trapezunt (cod. Suppl. gr. 75). Adus în Biblioteca imperială vieneză din
colecţia prinţului Eugeniu de Savoia (f. 1: ex-libris).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 217-219; W. Weinberg, op. cit., p. 140; H. Hunger, op. cit., nr. 75;
V. Papacostea, op. cit., p. 280-281.
397 – Bartolomeo Sacchi Platina, De vita Christi ac de vitis summorum pontificum
omnium. Traducere în limba greacă de Ieremia Cacavela, din porunca lui Constantin
Brâncoveanu, 1687. Copie (cod. Suppl.gr. 29).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 212-214; H. Hunger, op. cit., nr. 29; V. Papacostea, op. cit., p. 280.
398 – Memorie del marescialo Conte Federigo Veterani dall’anno 83 fino all’anno
94 concernenti l’operazioni militari da lui fatte in Ungaria e provincie adiacenti. Cuprinde
informaţii despre politica Ţărilor Române şi luptele purtate pe teritoriul lor la sfârşitul sec.
XVII (cod. 8473-8478, 8639, 9742).
Ref.: V. Zaborovschi, Ceva despre situţia de drept internaţional a Ţărilor Române supt
turci (RI, 10, 1924, p. 191-192); Călători străini, VII, p. 471.
Publ.: Memorie del Marescialo conte Federigo Veterani, Viena-Lipsca, 1771.
399 – Ioan Comnen, Viaţa lui Ioan Cantacuzino. Copie scrisă în Ţara
Românească, 1699, dedicată stolnicului Constantin Cantacuzino. Text în limba greacă
(cod. Suppl. gr. 79).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 219-222; H. Hunger, op. cit., nr. 79; V. Papacostea, op. cit.,
p. 281.
Publ.: ed. Hrisant Loparev, St. Peterburg, 1888.
400 – ‘Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqāʼi‘-nāme [Cronica evenimentelor], sfârşitul
sec. XVII. Cuprinde şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648-1682
(cod. or. 1073-1075).
Ref.: Babinger, GOW, p. 228.
401 – Alessandro Belleardi, Historia delle guerre fra l’Imperatore e i turchi,
sfârşitul sec. XVII. Cuprinde informaţii despre participarea politică şi militară a Ţărilor
Române la războiul între Imperiile Habsburgic şi Otoman.
Ref.: V. Zaborovschi, op. cit. (RI, 10, 1924, p. 191-192).
 AUSTRIA  85

402 – Irmologhion, sfîrşitul sec. XVII. Text în limba greacă, cu însemnări în limba
română.
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 247-251; A. Timotin, E. Timotin, Scrieri eshatologice
postbizantine, Buc., 2002, p. 48.
403 – Psaltire, Moldova, sfârşitul sec. XVII. Text în limba slavonă (cod. slav. 67).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., nr. 11/184; Constantinescu, Repertoriu, p. 6, nr. 10.
404 – Miscelaneu, sec. XVII-XVIII. Text în limba greacă. Cuprinde: Gheorghe
Coressi, Comentariul la Apocalips; Războiul dintre Gog şi Magog; Întrebare despre un loc
din Ieremia, XXXIII. A aparţinut stolnicului Constantin Cantacuzino (cod. Suppl. gr. 72).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 217; H. Hunger, op. cit., nr. 72.
405 – Ioan Cantacuzino, Apologie contra lui Mahomed. Traducere în limba greacă
populară de Meletie Sirigul, din porunca lui Vasile Lupu. Copie de Mihail Vizantios,
Bucureşti, 22 mai 1700, pentru stolnicul Constantin Cantacuzino, 125 f., 31 x 21 cm
(cod. Suppl. gr. 22).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 211-212; H. Hunger, op. cit., nr. 22; V. Papacostea, op. cit.,
p. 279-280.
406 – Agapet, Povaţă [...] către împăratul Justinian. Traducere în limba neogreacă,
în proză, de Sevastos Kymenites, dedicată lui Constantin Brâncoveanu, 1700. Fostă în
biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino (cod. Suppl. gr. 87).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 235-239; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVIII,
nr. 35; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXI, nr. 35; H. Hunger, op. cit., nr. 87;
V. Papacostea, op. cit., p. 282.
407 – Teofil Coridaleu, Comentariu la tratatul Despre suflet al lui Aristotel. Copie
scrisă în Ţara Românească, 1700. Text în limba greacă (cod. Suppl. gr. 86).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 234-235; H. Hunger, op. cit., nr. 86; V. Papacostea, op. cit.,
p. 282.
408 – Isocrat, Trei discursuri către Demonikos şi Nikokles. Parafrază de Sevastos
Kymenites. Copie scrisă în Ţara Românească, începutul sec. XVIII. Text în limba greacă
(cod. Suppl. gr. 70).
Ref.: Herbert Hunger, op. cit., nr. 70; V. Papacostea, op. cit., p. 280.
409 – Aḥmed bin Luṭfullāh (Müneğğimbašı), Ṣaḥāʼif ül-abār [File de cronici],
ante 1702. Versiune turcă de Aḥmed Nedīm, 1720-1723, a cronicii otomane în limba arabă
Ğamī‘ al-duwwal [Toate ţările]. Relatează evenimente până la 1672, cu referiri la relaţiile
româno-otomane de la Vlad Dracul până la sfârşitul domniei lui Duca Vodă în Moldova şi
asediul Cameniţei (cod. or. 877).
Ref.: Babinger, GOW, p. 235.
410 – Teofilact al Bulgariei, Tâlcuire la cele patru Evanghelii. Traducere în limba
neogreacă de Ioan Comnen (profesor la Academia domnească din Bucureşti), dedicată lui
Constantin Brâncoveanu, 1702 (cod. Suppl. gr. 2).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 204-211; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXXVI;
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XLI; H. Hunger, op. cit., nr. 2; V. Papacostea,
op. cit., p. 279.
86  AUSTRIA

411 – Athanasie Dabbās, Istoria patriarhilor Antiohiei, dedicată lui Constantin

Brâncoveanu, iunie 1702. Text în limba greacă. Fostă în biblioteca domnitorului
(cod. Suppl. gr. 85).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 224-234; Dan Simonescu şi Emil Muracadé, Tipar românesc
pentru arabi în sec. al XVIII-lea (C. lit., 3, 1939, p. 4-5); H. Hunger, op. cit., nr. 85;
V. Papacostea, op. cit., p. 282.
412 – Andreas Freyberger, Historica relatio Unionis Valachicae cum Romana
Ecclesia factae, 1702.
Ref.: Nilles, Symbolae, I, p. 183, 301.
Publ.: ibidem, I, 141-144, p. 218-219, 258, 323-325, 330 (fragmente).
413 – Dāmād Meḥmed-Paša (defterdār) Zübdet-ül-veqāʼi‘ [Sâmburele întâmplărilor],
ante 1717. Cronică relatând evenimentele din anii 1648-1704, cu referiri şi la raporturile
româno-otomane (cod. or. 1079/276).
Ref.: Babinger, GOW, p. 248; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 886.
414 – Gavril Kolikovits, Rerum ungaricarum libri XIII, seu omnium eorum quae ab
anno MDCCI-mo ad MDCCXX-mum inclusive in Ungaria, Dalmatia, Croatia, Slavonia,
Bossnia, Serbia, Transilvania, Valachia, Moldavia, per Ungaros Caesarisque exercitum
gesta sunt, 1720 cod. lat. 277, 5).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Câteva manuscripte şi documente (AARMSI, s. II, t. 28, 1906,
p. 513-521: O povestire a năvălirilor germane în ţările noastre la 1716).
415 – Silāḥdār Fındıqlılı Meḥmed-Ağa, Nuṣret-nāme [Cartea victoriilor], 1695-
1721. Jurnal consemnând evenimentele Imperiului Otoman în anii sultanului Mustafa II.
Cuprinde informaţii despre luptele din Banat, descrierea Timişoarei, cucerirea Transilvaniei
de către austrieci, investitura lui Dimitrie Cantemir ca domn al Moldovei în 1710, moartea
lui Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino etc. (cod. or. 1095).
Ref.: Babinger, GOW, p. 254.
416 – Giuseppe Ariosti, Inscrizioni antiche trovate e raccolte tra le rovine delle
quatro principali colonie romane della Transilvania, 1723. Cuprinde 113 copii de pe
inscripţii romane din Sarmizegetusa, Alba Iulia, Abrud-Zlatna şi Turda (din care 47 au
fost transportate de Ariosti la Viena, iar 14 s-au scufundat pe drum, în Tisa) şi o copie în
limba latină de Fr. Tobias, 1754.
Ref.: IDR, 1, I, p. 44.
417 – ‘Oṯmān-Ağa bin Aḥmed, [Istorie a Timişoarei şi a lui Ali paşa în timpul
şederii sale acolo], 1725, cu informaţii asupra misiunilor autorului ca tălmaci al divanului
din Timişoara. 70 f. (cod. mxt. 657; cod. or. 1078).
Ref.: Gustav Flügel, Die arabischen, persischen und türkischen Handschriften der
kaiserlich-königlichen Hofbibliothek zu Wien, II, Viena, 1865, p. 276 şi urm.,
nr. 1078; Babinger, GOW, p. 249, nota 2; M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru,
La condition des captifs turcs dans l’Empire des Habsbourgs (1688-1699) d’après
les mémoires de Osman Aga (SAO, 8, 1971, p. 125-144); Călători străini, VIII,
p. 66-67; Österreich und die Osmanen, p. 205-206, nr. 320.
Publ.: Richard F. Kreutel, Friedrich Kornauth, Zwischen Pashas und Generälen,
Graz-Viena-Köln, 1966.
 AUSTRIA  87

418 – Miscelaneu, scris pentru contele Platon Ivanovici Mušin-Puškin (guvernator

de Smolensk), 31 august 1731. 262 f. 19 x 12 cm. Text în limba rusă veche. Cuprinde
5 lucrări despre China; f. 4-176: Nicolae Milescu, Opisanije Kitajskogo gosudarstva
(cod. slav. 180).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., p. 405-407, nr. 11/201; Zamfira Mihail, La diffusion des écrits
„orientaux” de Nicolas le Spathaire (Milescu) (RESEE, 23, 1985, nr. 2, p. 122).
419 – Baron de Toussaint, Journal des campagnes de Hongrie en 1738, Timişoara,
1738. 38 f. Relatare a secretarului ducelui François de Lorraine despre campania austriacă
din Banat, luptele de la Timişoara, Mehadia şi Orşova (cod. 8252).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 212-213, nr. 330.
420 – [Anonimul turc], s.l., 1740, 3 vol., 327 p. Descriere de un secretar (kātīb)
din administraţia otomană a mai multor ţări din Europa, Asia, Africa etc., între care
Ţara Românească şi Moldova (unde a funcţionat, la Hotin). Cuprinde informaţii despre
geografia, resursele economice ale Principatelor, locuitori, politica filorusă a domnitorului
Grigore II Ghica. Text în limba turcă. Copie după original, scrisă pentru orientalistul
austriac Ottokar von Schlechta-Wassehrd.
Ref. şi publ.: Ottokar von Schlechta-Wassehrd, Wallachei, Moldau, Bessarabien, die
Krim, Taman und Asov, in der Mitte des vorigen Jahrhunderts („Sitzungsberichte
der philologische-historische Classe der kaiserliche Akademie der Wissenschaften”,
40, 1862, p. 550 sq.); Lazăr Şăineanu, Starea Ţărilor Române în prima jumătate a
secolului al XVIII-lea după un cronicar turc („Revista nouă”, 3, 1890, nr. 1, p. 19-30);
N. Iorga, Istoria românilor prin călători, ed. a 2-a, vol. II, Buc., 1928, p. 195-202;
Marcella C. Karadja, Principatele Române văzute de un funcţionar turc din veacul
al XVIII-lea (AO, 12, 1933, nr. 67-68, p. 263-278); Mihail Guboglu, Turecki istočnik
1740 g. o Valahie, Moldavii i Ukraine, în A.S. Tveritinova (ed.), Vostočnyje istočniki
po istorii narodov jugo-vostočnoj i centralnoj Evropy. Fontes orientales ad historiam
populorum Europae meridie-orientalis atque centralis pertinentes, Moscova, 1964,
p. 131-161; Călători străini, IX, p. 261-278.
421 – De missionibus Dacicis S. J. anno 1743. Cuprinde informaţii despre intenţia
lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, de a iniţia elaborarea unei istorii a
românilor (cod. 12137).
Ref.: A. Veress, Istoricul marele serdar Gheorghe Saul (1743-1785) (ARMSI, s. III, t. 5,
1930, 1931, p. 84).
422 – Ibrāhīm Na‘im ed-Dīn, Taʼrī [Istorie]. Cronică osmană a anilor 1682-
1744, cu adaosuri până în 1755, scrisă de un funcţionar turc originar din Timişoara
(cod. or. 1113).
Ref.: Babinger, GOW, p. 279-280.
423 – Ebū Sehl Ṣāliḥzāde Nu‘mān, Tedbīrāt-i pesendīde [Porunci încuviinţate],
24 iunie 1753. Descrie şi războiul austro-turc, luptele în Banat şi pe Dunăre până la pacea
de la Belgrad din 1739 (cod. or. 1106).
Ref.: ibidem, p. 276.
424 – Temešvarlı Ibrāhīm Na‘im ed-Dīn, Ḥadiqatü’š-šühedā-i es-serḥad [Grădina
88  AUSTRIA

martirilor eroi de la hotare], post 1755. 306 f. Cronică despre istoria Banatului şi îndeosebi
a Timişoarei în anii 1682-1755 (cod. or. 1113).
Ref.: ibidem, p. 280.
425 – Viaţa sfântului Iosafat. Traducere din limba italiană în limba română de Vlad
Boţulescu din Mălăeşti, 1764. 62 f. (cod. slav. 73).
Ref.: I. Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca imperială din Viena
(AARMSI, s. II, t. 11, 1888-1889, p. 27-28); G. Birkfellner, op. cit., p. 37, nota 2;
Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I. Cărţile populare laice, vol. 2,
Buc., 1978, p. 495; Constantinescu, Repertoriu, p. 237, nr. 1194.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 230, c. 124-270; copie executată de G.G. Tocilescu
în 1878, B. A. R., ms. rom. 417, 62 f.
426 – Maḥmūd Ṣābit, Taʼrī ğedīd-i Silistra [Istoria nouă a Silistrei], post
1773. Istorie a cetăţii Silistra, din 1676, şi a asedierii ei de către ruşi, în 1772-1773
(cod. or. 1121-1122).
Ref.: Babinger, GOW, p. 308-309.
427 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],
post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea păcii de la Kuciuk-
Kainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman din 1768-1774 desfăşurat pe teritoriul
Ţărilor Române (cod. or. 1112).
Ref.: ibidem, p. 310-311.
428 – Ioan Scărarul, Scara raiului. Traducere din limba greacă în limba slavonă de
stareţul Paisie de la Neamţ, copişti călugării Filimon, Nicolae, Onufrie, mănăstirea Vorona,
1787. 218 f. 22 x 17,5 cm. Pe coperta interioară şi la f. 218v: însemnări ale copiştilor.
Achiziţionat în 1958 de la anticariatul Gilhofer (cod. slav. 171).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., p. 122-124, nr. 11/38; Mittelalterliches Bulgarien, p. 25-26,
nr. 10; Constantinescu, Repertoriu, p. 6, nr. 11.
429 – Nicolae Mavrocordat, De Officiis Liber, între 1719 şi 1722. 79 f. La f. 1:
stema Ţării Româneşti (cod. lat. 5689).
Ref.: Gh. Buluţă, 1985.
430 – Miscelaneu în limba latină, sec. XVIII, cuprinzând prefaţa Istoriei
patriarhilor Antiohiei de Athanasie Dabbās, operă închinată lui Constantin Brâncoveanu
(cod. lat. 9746).
Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 224.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [36].
431 – Miscelaneu muzical, spre sfârşitul sec. XVIII. Notaţie psaltică. Text în limba
greacă. La f. 604-609: creaţii de Iovaşcu Vlahul, protopsalt al Curţii Ţării Româneşti
(Cod. suppl. gr. 130).
Ref.: Nicu Moldoveanu, Cercetări asupra manuscriselor în notaţie bizantină existente
în Biblioteca naţională din Viena (BOR, 102, 1984, nr. 3-4, p. 239, 244-245);
Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; H. Hunger – Chr. Hannick, Katalog der
 AUSTRIA  89

griechischen Handschriften der österreichischen Nationalbibliothek, IV, Viena,

1994; Nina-Maria Wanek, op. cit., p. 12 (pentru datare) şi 77 (pentru doxologia lui
„Giobaskos”, Iovaşcu).
Reprod.: Nicu Moldoveanu, op. cit., p. 604-609 (doxologia lui Iovaşcu Vlahul).
432 – Taʼrī-i sefer-i Rūsiyā [Istoria expediţiei în Rusia], sfârşitul secolului XVIII.
Descriere a războiului ruso-otoman din 1768-1774, desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române
(cod. or. 1115).
Ref.: Babinger, GOW, p. 310, nota 1.
433 – [Povestiri despre întâmplările de la intrarea domnului nostru Iisus Hristos
până la pogorârea la iad], sec. XVIII-XIX. 102 f. 19,6 x 15,3 cm. Text în limba slavonă.
Culegere de texte apocrife, achiziţionată de la N. Danciu din Caransebeş în 1911
(cod. slav. 157).
Ref.: G. Birkfellner, op. cit., p. 172-173, nr. 11/61.
434 – Sbornic de cântări bisericeşti, transcrise şi adaptate la textul românesc de
un autor necunoscut, începutul sec. XIX, 102 f. 19,5 x 15,3 cm. Cumpărat de la anticarul
N. Danciu din Caransebeş (cod. slav, 164).
Ref.: V.H. Bunea, Un manuscris din Caransebeş în Biblioteca Naţională din Viena (M.B.,
20, 1970, nr. 1-3, p.145-152); G. Birkfellner, op. cit., p. 38, nota 5; Gh. Ciobanu,
Addenda la art. lui A. Jakovljević, Inventarul manuscriselor muzicale româneşti
aflate la mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos (SCIA, seria Teatru-muzică-
cinematografie, 29, 1982, p. 41).
435 – Cântări liturgice, începutul sec. XIX, compuse de Grigorie Lampadarul la
cererea lui Veniamin Costachi. A aparţinut lui Costache Chiosea, dascăl de psaltichie în
Bucureşti (m. 1842) (Cod. suppl. gr. 150, v. f. 214v, pentru tema referitoare la comanditar).
Ref.: H. Hunger, op. cit., p. 94; Nicu Moldoveanu, op. cit., p. 239, 244; Nina-Maria Wanek,
op. cit., p. 12, 13, 18, 19, 21, 25, 26, 28, 30, 31, 32, 38, 106, 141, 153, 155, 156, 157,
158, 167.
436 – Sa‘īd Efendi ibn-i Halil Ibrāhīm, Türk – Rūs münāsebetleri ve ṣāvāšları
[Relaţiile şi luptele turco-ruse], post 1819. Descrie expediţii otomane împotriva Austriei şi
Rusiei, desfăşurate şi pe teritoriul Ţărilor Române în perioada 1685-1819 (cod. or. 1123).
Ref.: Babinger, GOW, p. 339.
437 – George Enescu, Cvartetul de coarde op. 22 nr. 1, în mi bemol major. Manuscris
autograf, 1920. 49 f. (Musik Sammlung S.m. 29095).
Ref.: Titus Moisescu, Cvartetul de coarde în creaţia lui George Enescu (II) („Muzica”,
25, 1975, nr. 9, p. 7-14); Viorel Cosma, Enescu azi, Timişoara, 1981; Titus Moisescu,
Impresii din Italia („Muzica”, 34, 1984, nr. 10, p. 39); idem, Sur des variantes
manuscrites du „Quatuor à cordes en mi bém. maj., op. 22/1” de Georges Enesco
(„Muzica”, 39, 1989, nr. 8, p. 42-47); Noel Malcolm, George Enescu. His Life and
Music, Rochester NY, 1990, p. 136-138.
Publ.: George Enescu, Cvartetul de coarde op. 22 nr. 1, Buc., 1967 (prima ediţie Paris,
Éditions Salabert, f.a.).
90  AUSTRIA

CR

438 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la istoria

Ţărilor Române până la lupta de la Baia dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare, 1467.
Ref.: Veress, BRU, I, p. 1, nr. 1; C. I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui
Johannes de Thurócz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).
Publ.: Chronicon Budense, ed. Iosephus Podhradczky, Budae, 1838; Die Ofener Chronik,
ed. J. Podhraczcky, Budapesta, 1900.
439 – Jörg von Nürnberg, Antzeygung kurtzliche[n] un[d] volfurung den ursprung
dess Turckyschen und hundtischen volcks und dess gewaltyger unnd pöslicher zu
nemu[n]g mitsampt der grossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss her wider das
christglaublich volck haben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde şi: Jörg von Nürnberg,
Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476
(f. 2-8).
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, p. 399-400.
440 – Von dem Dracole Wayda, dem Grossen Thyranen, Nürnberg, 1521.
Ref.: Gr. C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Wowoden Wlad II. Drakul,
Buc., 1903, p. 17, nota 1.
Publ.: ibidem, p. 114-118.
441 – Feliks Petančić, De itineribus in Turciam libellus, Viena, 1522. Operă a unui
diplomat şi istoric raguzan, descriind drumurile spre Constantinopol, inclusiv cele peste
Dunăre, cu informaţii despre situaţia din Ţările Române (32, E. 37).
Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 97, nr. 157; Österreich und die Osmanen, p. 12, nr. 20.
442 – Michael Bocignoli Raguseus, Epistola [...] ad Gerardum Planiam Malestatis
secretarium in qua exponit causas rebellionis Axmati a Solymano Turcarum imperatore,
et quo pacto Axmati consilia oppressa fuerint cum ipsius interitu, praeterea ut Solymanus
rebus Cayri compositis, expeditionem in Valachiam susceperit cuius sane provinciae situs,
amplitudo, fertilitas, hominum mores, ingenia, quaedamque alia describuntur gratissima
futura bis, qui stratagemata, dolos, et variam fortunam maxime principum scire cupiunt.
Adduntur quoque prefecturarum Turcicarum et quorumdam provinciarum recentiora
nomina, [f.l.], 29 iunie 1524.
Ref.: Călători străini, I, p. 171-174.
Publ.: N. Iorga, Pretendenţi domneşti în secolul al XVI-lea (AARMSI, s. II, t. 19, 1897, p.
271-274); Anton-Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
Veneţia, 1718, p. 111 şi urm.; idem, ed. N. Iorga, Buc., 1914, p. 113-118; idem,
trad. rom. S. Cristian, Iaşi, 1929, p. 71-75; A. Veress, Acta et epistolae relationum
Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia, I, Budapesta, 1914, p. 129-
132; Călători străini, I, p. 175-180.
Reprod.: B. A. R., fotocopie.
443 – Captivus Septemcastrensis, Libellus de ritu et moribus turcorum [...],
Wittenberg, 1530. Lucrare a anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la
asediul cetăţii Sebeş (63 k. 9).
Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 187-188, nr. 362.
 AUSTRIA  91

444 – Captivus Septemcastrensis, Libellus de ritu et moribus turcorum [...],

Nürnberg, 1530 (LXIV. I. 39).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 363.
445 – Theodor Bibliander, Machumetis Saracenorum Principis, eiusque successorum
vitae, doctrina [...], Basel, 1550. Cuprinde şi lucrarea lui Captivus Septemcastrensis.
Ref.: Veress, BRU, 1, p. 13-14, nr. 31; Göllner, Turcica, I, p. 415-416, nr. 889 (nu
menţionează pe Captivus).
446 – Georg Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olim
appellata, aliarumque provinciarum et regionum succinta descriptio et explicatio,
Viena, 1550.
Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in Martin Bronovius: Tartariae
descriptio (KASL, 111. Folge, 5, 1975, nr. 1, p. 7, n. 2).
447 – Galeotto Marzio, De dictis et factis Matthiae regis, Viena, 1563. Biografie a
regelui Matia Corvin scrisă în anii 1484-1486, cu informaţii despre originile Corvineştilor
(Druck-schriftensammlung, P: 1. E. 5).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 354, nr. 307.
448 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 (1568).
Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971,
p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi
modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.
449 – Samuel Dilbaum, Quadripartita Historia anni 1594, Vierfacher Historischer
Kalender [...] in Hungarn, Siebenbürgen, Turggey, Polln [...], Augsburg, 1595 (103 157 B).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 57, nr. 12.
Publ.: ibidem, p. 101-102.
450 – Jacobus Francus, Relatio Historica Quinquennalis Warhafftige Beschreibung
aller fürnemmen, denckwürdigen Geschichten [...] in hoch und nieder Teutschland, [...]
Siebenbürgen, Wallachey, Moldaw, Podolia und Turckey, Frankfurt am Main, 1595
(182109 B).
Ref.: ibidem, p. 58, nr. 15.
Publ.: ibidem, p. 103-106.
Reprod.: ibidem, pl. V (harta Europei de sud-est, cu Ţările Române).
451 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio. Warhafftige Beschreibung
aller fürnemmen und gedenckwürdigen Historien [...] inn hoch und nieder Teutschlanden,
[...] Siebenbürgen, Wallachey, Moldaw, Turckey [...], Ursel, 1595 (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 58-59, nr. 16.
452 – Jacobus Francus, Calendarii Historici Relatio. Warhafftige Beschreibung
Aller fürnemen unnd gedenckwürdigen Historien, [...] in hoch und nieder Teutschlanden
Auch in [...] Siebenbürgen, Wallachey, Moldaw, Türckey [...], Walstatt, 1595 (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 59, nr. 17.
92  AUSTRIA

453 – Veit Marchthaler, Rerum a Sigismundo illustrissimo et fortissimo

Transylvaniae principe contra Turcas gestarum brevis Enarratio, s.l, 1595. Cu o gravură
reprezentând înfrângerea oastei otomane şi eliberarea Târgoviştei (66.J.28, Rara).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 79, nr. 115.
454 – Verbogene Schreiben aus Ofen und Constantinopol...der jetzigen grossen
Victori so die Moldawer und Wallachische Kriegsleut wieder den Türcken erhalten, Viena,
1595 (42096 B).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 584-585, nr. 2144.
455 – Jacobus Francus, Historicae Relationis [...] continuatio [...] Francfurter
Fastenmess und etliche Monat zuvor bis auf gegenwertige Herbstmess dieses 1596 Jahres
zugetragen [...], Walstatt, 1596. Relatare a luptelor antiotomane ale lui Mihai Viteazul
(182109 B).
Ref.: ibidem, p. 72, nr. 51.
456 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum
relatio Septem distinctis capitibus [...], Helmstadt, 1596. Istorie a Imperiului Otoman,
cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă (B.E. 8 P. 23).
Ref.: ibidem, p. 617-618, nr. 2212.
457 – Narratio [...] aller gedenkwürdigen sachen so sich in Ober und nieder Ungarn,
Podolien, Wallachey, Siebenbürgen zugetragen [...] die letzte grosse Türcken niederlage
von den Siebenbürger, die Polnische Grosse Cantzlers Schlacht in der Wallachey [...],
Viena, 1596. Cuprinde informaţii despre campania otomană în Ţara Românească şi
înfrângerile suferite la Târgovişte şi Giurgiu (7036 B).
Ref.: ibidem, p. 632, nr. 2245.
458 – Ungerische, Böhemische, Siebenbürgische [...] Handlungen. Kurtze
verzeichniss was sich in den nechsten vier Monaten [...] zugetragen hat. Auch welcher
massen [...] die Türckischen Unterthanen per terra genöttigt und mit gewalt in Siebenbürgen,
Walachey, Moldaw und Ungern sich gebrauchen zu lassen, auff Constantinopel gefürt
worden, Nürnberg, 1596. Însemnări zilnice de călătorie, din 3 decembrie 1595 până la
sfârşitul lui martie 1596. Autorul anonim dă informaţii şi despre Ţările Române aflate în
campanie antiotomană (38016 B).
Ref.: ibidem, p. 629, nr. 2239.
459 – Jacob Frey, Calendarii Historici Continuatio Warhafftige Beschreibungen
Aller fürnemen und gedenckwürdigen Historien [...] in [...] Siebenbürgen, Wallachey,
Moldaw, Türckey [...], Frankfurt am Main, 1596. Descrierea bătăliei de la Călugăreni
(182109 B).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 72, nr. 52.
Publ.: ibidem, p. 120-122.
460 – Jacob Frey, Calendarii Historici Continuatio [...] Franckfurter Fastenmess
bis auf gegenwertige Herbstmess dieses 1596 Jahrs, Frankfurt 1596. Luptele lui Mihai
Viteazul (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 72, nr. 53.
461 – Jacob Frey, Calendarii Historici Continuatio [...] verschiener Franckfurter
 AUSTRIA  93

Herbstmess, bis auff gegenwertige Fastenmess, 1597 Jahrs, [f.l., 1597]. Relatare a luptelor
lui Mihai Viteazul (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 68.
462 – Jacob Frey, Calendarii Historici Continuatio [...] verschiener Franckfurter
Fastenmess bis auff gegenwertige Herbstmess dieses 1597 Jahrs. Cuprinde informaţii
despre luptele lui Mihai Viteazul şi raporturile lui cu Poarta (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 69.
463 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...] Franckfurter
Herbstmess und etliche Monat zuvor biss auff gegenwertige Fastenmess dieses 1597 Jahr
[...], Wallstatt, 1597. Relatare a campaniilor lui Mihai Viteazul din 1596 (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 79-80, nr. 70.
464 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...] Franckfurter
Fastenmess des 1598 und etliche Monat zuvor bis auff gegenvertige Herbstmess dieses
noch lauffenden 1598 Jahre [...], Wallstatt, 1598. Cuprinde informaţii din Constantinopol,
despre proiectul Porţii de a încheia pace cu Mihai Viteazul (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 81, nr. 74.
Publ.: ibidem, p. 58.
465 – Discurs Ungarischer, Siebenbürgischer, Crabatischer, Walachischer,
Türkischer und Tartarischer Handlungen [...] Wie der Fürst in Siebenbürgen, dem Feind
Vier Vestung un Castel abgenommen, Temiswar Belägert, sich auch mit den Walachischen,
Türkischen, und Tartarischen Votschafften und Legationen, als hernach folgt, verloffen
begeben und zugetragen hat, Nürnberg, 1598. Cuprinde informaţii despre reluarea luptelor
antiotomane ale lui Mihai Viteazul şi incursiunile sale la sud de Dunăre până în munţii
Balcani (33 K 40).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 685-686, nr. 2360; Österreich und die Osmanen, p. 77, nr. 112.
466 – Theodor Meurer, Relatio historica semestralis. Das ist Historische
Beschreibung aller fürnemmen und denckwürdigen Geschichten sich vom Martio an bis
in den September dis 99 in hoch und nieder Teutschlandt, Siebenbürgen, Wallachey [...],
Ursel, 1599 (182109 B).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 84, nr. 83.
467 – Balthasar Walther, Brevis et vera descriptio rerum ab ilustr. ampliss. et
fortiss. militiae contra patriae suae reipub. christianae hostes, duce acdn. Ion Michaele,
Moldaviae Transalpinae sive Walachiae palatino gestarum (Traducere după logofătul
Teodosie Rudeanu), Gorlitz, 1599, 2 ex. (64 F.43).
Ref.: Ioan Chindriş, Cartea românească veche la Viena (AMN, Istorie, 32, 1996, p. 376,
n. 16 şi 381).
Publ.: A. Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, I, Buc., 1862,
p. 1-74.
468 – Continuatio Ungarischer und Siebenbürgischer Kriegshändel [...] was sich in
ober als under Ungern, Siebenbürgen, Wallachey, Moldaw, [...] verloffen unnd begeben,
Ursel, 1600. Cuprinde informaţii despre ecourile din Constantinopol ale campaniei în
Transilvania a lui Mihai Viteazul (44544 B).
94  AUSTRIA

Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 726-727, nr. 2458.

Reprod.: idem, Michael der Tapfere, pl. VI.
469 – Theodor Meurer, Relationis historicae continuatio [...] von Herbstmess 1599
biss auff Fastenmess 1600. In Verlegung Sigismundi Latomi, [Antwerp], 1600. Cuprinde
informaţii despre alianţa lui Mihai Viteazul cu imperialii, intrarea trupelor române în
Transilvania, bătălia de la Şelimbăr şi atitudinea cardinalului Andrei Báthory (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 89, nr. 94.
Publ.: ibidem, p. 175-178, 195-197.
470 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...] Franckfurter
Herbstmess dieses 1600 bis auff 1601 Fastenmess zugetragen [...], Magdeburg, 1601.
Relatare a luptei de la Mirăslău, a evenimentelor din Ţara Românească şi a primirii lui
Mihai Viteazul la Praga de către împăratul Rudolf II (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 93, nr. 105.
Publ.: ibidem, p. 205-212.
471 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...] Franckfurter
Fastenmess dieses 1601 Jahrs bis auff die Herbstmess zugetragen und verlauffen
haben [...], Magdeburg, 1601. Conţine informaţii asupra luptelor lui Mihai Viteazul în
Transilvania (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 3, nr. 106.
472 – Iacob Friedlib, Historicae Relationis Continuatio [...] Geschichten zu vom
Martio dieses lauffenden Jahrs 1601, bis in September, in Hoch und Nieder Teutschlandt
[...] Siebenbürgen [...], Köln, 1601 (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 93, nr. 107.
473 – Theodor Meurer, Relationis Historicae Continuatio [...] nechst verschiener
Franckfurter Fastenmess 1601 zugetragen und verlaufen haben, Lich, 1601. Conţine
informaţii din Constantinopol despre solia românească la Poartă şi sosirea lui Mihai
Viteazul la Viena, apoi la Praga (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 94, nr. 108.
Publ.: ibidem, p. 208-210, 213-214.
474 – Theodor Meurer, Relationis Historicae Continuatio [...] Franckfurter
Herbstmess 1600 und 1601 zugetragen, Lich, 1601. Cuprinde informaţii despre călătoria
lui Mihai Viteazul la Praga, evenimente militare din Transilvania, lupta de la Gorăslău,
uciderea lui Mihai (182109 B).
Ref.: ibidem, p. 94, nr. 109.
Publ.: ibidem, p. 211-213, 221-222, 225.
475 – Hieronymus Ortelius, Chronologia oder Historische Beschreibung aller
Kriegsempörungen [...] in Ober und Unter Ungarn auch Siebenbürgen mit den Türken,
von Ao. 1395 bis auff gegenwertige Zeit..., Nürnberg, Johann Sibmacher, 1603. Cuprinde
informaţii despre luptele românilor contra expansiunii otomane (Bildarchiv und
Portraitsammlung 254.958-B Fid = 50-125; Druckschriftensammlung 7.S. 33).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 21, nr. 34, p. 83-84, nr. 124.
 AUSTRIA  95

476 – Mehmed ibn Hasan-Cān Sa‛deddin Hoca, Chronica dell’ origine e progressi
della casa Ottomana composte da Saida Vincenzo Bratutti [...], Viena, Matteo Riccio,
1649. Traducerea operei Tāğ üt-tevārī [Cununa istoriilor]. Cuprinde informaţii despre
relaţiile româno-otomane (64.G.15).
Ref.: ibidem, p. 88, nr. 129.
477 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnul
Moldovei (22.N.28).
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara,
în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. 41-49.
478 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652.
Ref.: Albert Battandier, Le Cardinal Jean Baptiste Pitra, Paris, 1893, p. 430.
479 – Fr. Vitalis Mayeritsch, Philosophia quam authoritate et consensu magnifici
Directoris, me non reverendiss. admodum reverendorum, magnificorum, nobilium, et
clariss. virorum, spetabilis D. decani, caeterorutnque D.D. Doctorum inclytae Facultatis
Philosophicae, in antiquissime et celeberrima Universitate Viennensi pro suprema
philosophiae laurea consequenda, anno 1655 mense Augusto die 24 publice propugnabit
Reu, ac. Relig. Fr. Vitalis Mayeritsch, in Campoliliorum Sacr. Ord. Cist. professus. Praeside
R.P. Gabriele Ivul, Soc. Jesu, philosophiae doctore, ejusdemq. professore ordinarionec
non p.t. seniore consistoriali, Viena, [1655] (71. Aa. 18).
Ref.: Carlos Sommervogel, Bibliothèque de la Compagnie de Jésus, IV, Bruxelles-Paris,
1893, p. 695; I. Chindriş, op. cit., p. 376-377, n. 17 şi p. 381.
480 – Matthaeus Merian, Theatrum Europeum, Frankfurt am Main, I-VI,
1662-1738. Cuprinde (t. VI, p. 1115) portretul lui Vasile Lupu, copie după Abraham van
Westerveldt şi (VI, p. 1118) portretul Mariei Radziwill, fiica domnului Moldovei.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 142-143.
481 – Johannes Grandelehn, Hungarische, Siebenbürgische, Moldau-Wallach-
Türck-Tartar-Persian-und Venetianische chronica [...] Franckfurt am Mayn, 1665.
Compilaţie de cronici maghiare şi otomane privind evenimentele din Europa Centrală şi
Ţările Române din anii 1663-1664 (79, Cc. 217).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 103, nr. 153.
482 – Martin Meyern, Ortelius redivivus et continuatus, Frankfurt am Main, 1665.
Cuprinde şi un portret anonim al lui Mihai Viteazul, cu data morţii: 18 august 1601 [sic!].
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 140.
483 – Ioannes Bisselius, Medulla historica, Arnberg, 1675. Cuprinde şi portretul lui
Mihai Viteazul de J. Umbach, gravat de J. A. Boener.
Ref.: Bălcescu, Portretele, 4, 1847, p. 213; Sturdza, Memoriu, p. 138.
484 – Georg Christoph Kunitz, Diarium Welches am Türckischen Hoff, und hernach
beyn Gross-Vesier in der Wienerischen Belägerung Gewester kajserlichen Resident Herr
Baron Kunitz eigenhändig beschrieben [...], s.l., 1684. Jurnal al rezidentului imperial la
96  AUSTRIA

Poartă, ostatic în tabăra otomană, relatând evenimente dintre 3 iulie şi 6 septembrie 1683,
cu informaţii despre acţiunile românilor în timpul asediului Vienei (175563 B).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 138-139, nr. 212.
485 – Biblia, Bucureşti, 1688 (cota 2. P. 4).
Ref.: Émile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu,
Paris, 1883, p. 44; BRV, I, p. 291, nr. 86; I. Chindriş, op. cit., p. 374 şi 377.
486 – Molitvenic izvodit din slavonie pre limba românească, Alba Iulia, 1689
(20 CCC. 171).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., 378.
487 – Mercure Historique et Politique, Haga, martie 1692. Cuprinde şi informaţii
despre situaţia politică din Moldova: conspiraţia boierească împotriva domnitorului
Constantin Cantemir şi executarea fraţilor Miron (cronicarul) şi Velicico Costin (vornicul).
Ref.: Eugen Glück, 1692: Mercure Historique et Politique despre Miron Costin
(MI, 25, 1991, nr. 11, p. 10-11).
488 – Psaltire, Bucureşti, 1694. Tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: BRV, I, p. 337, nr. 96.
489 – Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Snagov, 1697 (22.C.ll)
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
490 – Mineiul slavo-român, tipărit de episcopul Mitrofan, Buzău, 1698 (22.B.16).
Ref.: ibidem.
491 – Kitāb al-qudūsāt aṯ-ṯalāṯa al-ilāhiyya [Cartea celor trei sfinte, dumnezeieşti
liturghii], Snagov, 1701. Tipărită de Antim Ivireanul şi Athanasie Dabbās în limbile greacă
şi arabă (47.E.6).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 1-9; BRV, I, p. 433, nr. 130.
492 – Vasile Pop, Elegia de laudibus medicinae, Viena, 1713 (70.W.34).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
493 – Nicolae Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta ioudaika, [Bucureşti], 1716
(47.C.45).
Ref.: ibidem.
494 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Bucureşti, 1719 (26.N.70)
Ref.: ibidem.
495 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn vivlion. De officiis liber, Leipzig,
1722. Cuprinde şi portretul principelui Johann Georg Wolfgang, gravat la Berlin, 1721
(47. D.1).
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 151; I. Chindriş, op. cit., p. 378.
496 – Petru Movilă, Liber symbolicus Russorum oder der Grössere Catechismus
der Russen, Frankfurt, 1727 (47.Cg.58).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 375 şi 378.
 AUSTRIA  97

497 – Psaltirea proorocului şi împăratului David, Bucureşti, 1735 (749.405-B).

Ref.: ibidem, p. 378.
498 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, I-II, Paris, 1743 (253.172
A. Fid. [=39-43]).
Ref.: ibidem, p. 377.
499 – Dimitrie Cantemir, Geschichte des osmanischen Reichs [...] aus dem
Englischen übersetzt [von Johann Lothar Schmidt], Hamburg, 1745. Cu o gravură,
reprezentând portretul principelui, de Christian şi Friedrich Fritsch (64. E. 19).
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 148-149; I. Chindriş, op. cit., p. 377.
500 – Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genuin [...] cum amplissima
praefatione Matthiae Belii [...] redacti. Cura et studio Ioannis Georgii Schwandtneri,
I-III, Viena, 1746-1748. Corpus de cronici maghiare, săseşti, croate. Cuprind informaţii
despre istoria românilor din Anonymus, Ioan de Thurócz, Ioan Iacobinus Claudiopolitanus,
Georg Reichersdorfer, Lodovico Tubero, Ioan Lucius.
Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 37 (localizare).
Publ.: ibidem (fragment din Reichersdorfer).
501 – Euhologion adecă Molitvenic, Iaşi, 1764 (485.933-B).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 377.
502 – Molitvenic, Râmnic, 1768 (485.991-B).
Ref.: ibidem, p. 378.
503 – Dimitrie Cantemir, Historisch-geograpisch- und politische Beschreibung der
Moldau, Frankfurt şi Leipzig, 1771 (62.Y.53).
Ref.: ibidem, p. 377.
504 – Samuil Micu şi Gheorghe Şincai, Elementa linguae Daco-Romanae sive
Valachicae, Viena, 1780 (73.X.92).
Ref.: ibidem, p. 378.
505 – Die von Seiner Majestät dem Römischen Kaiser Joseph II. denen in der
kaiserl. Residentzstadt Wien handelnden der Ottomanischen Pforte Unterthätigen nicht-
unirten Griechen in betref. ihres Gottesdienste in der Kapelle des Heil. Georgius im
Steyerhof allergnädigst ertheilte Freiheit, Wien, 1783, 7 f. În limbile germană, greacă şi
slavonă. Privilegiu acordat la 3 august 1782 supuşilor otomani de religie creştină ortodoxă
aflaţi la Viena de a folosi biserica Sf. Gheorghe din Steyerhof. A fost prezentat de Horea
răsculaţilor din 1784 drept „diploma” cu privilegii pentru iobagi, primită de la împăratul
losif II (43443 B).
Ref.: Ileana Bozac, „Arhiva” lui Horea (RA, 1961, nr. 2, p. 167, n. 88 şi p. 178, anexa
[12]).
506 – „Provinzialnachrichten aus der k.k. Staaten”, 1784. Ziar austriac. Cuprinde
ştiri despre răscoala românilor din Transilvania.
Ref.: C. Göllner, Revoluţia lui Horia. Legendă şi adevăr (RI, 22, 1936, p. 150).
507 – „Das Graue Ungeheur”, Baldingen, decembrie 1784. Cuprinde articolul
98  AUSTRIA

redactorului Wilhelm Ludwig Wekhrlin, Ueber den Aufruhr der Wallachen in Siebenbürgen,
ein Paragraph, comentariu despre răscoala românilor din Transilvania (46 M 4).
Ref.: ibidem; Ileana Bozac, Semnificaţia europeană a răscoalei lui Horea în comentariul
lui W.L. Wekhrlin (AIIC, 17, 1974, p. 237-246); Izvoarele răscoalei lui Horea, B. III,
p. 209-210.
508 – Politisches Journal nebst Anzeige von gelehrten und andern Sachen,
Hamburg, 1784-1785. Cuprinde articolul Umständliche und zuverlässige Erzählung der
aufrührerischen Unruhen in Siebenbürgen, relatare a mişcării conduse de Horea, Cloşca şi
Crişan, redactată de un corespondent din Viena, cu o introducere despre originea poporului
român (1784, p. 1265-1273, 1292-1293, 1301; 1785, p. 32-43, 92-93).
Publ.: ibidem, p. 211-223.
509 – Der Teutsche Merkur vom Jahre 1785, Erstes Vierteljahr, Weimar. Cuprinde
articolul Münzer und Horja, comentariu favorabil mişcării românilor din Transilvania
(cap. 5, p. 174-178).
Publ.: ibidem, p. 206-208.
510 – Adam Friedrich Geissler, Horja und Klotschka, Oberhaupt und Rathgeber
der Aufrührer in Siebenbürgen, Karlsburg und Hermannstadt (Alba Iulia şi Sibiu), 1785
(850l-a).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 376 şi 381.
Publ.: A. Papiu-Ilarian, op. cit., III, p. 297-340.
511 – Ioan Molnar Piuariu, Economia stupilor, Viena, 1785 (78.Z.51).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
512 – Vorstellung der Kriegs-Geschichte in Kupferstichen zwischen den drey
Kaiserhöfen, nämlich den Römischkaiserlichen, den Russischen und Türkischen, dann
dem nordischen Krieg in den Jahren 1788 bis 1790 [...], s.l., s.a. 34 x 21 cm, 22,3 x 18 cm.
133 planşe, dintre care 93 privesc războiul ruso-austro-turc. Cuprinde şi vederi şi planuri
ale unor localităţi din Ţările Române şi ale poziţiilor armatelor beligerante. Exemplar
incomplet (Fideikomissbibliothek).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1355-1360.
513 – Ioan Molnar Piuariu, Deutsch-Walachische Sprachlehre, Viena, 1788
(38. H. 21).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
514 – Pravilă de obşte asupra faptelor rele şi a pedepsirii lor, Viena, 1788
(742.713-B).
Ref.: ibidem.
515 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Plane der merkwürdigsten
Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges des Oesterreicher und Russen gegen die
Türken [...], Viena, 1790. 48,7 x 37,7 cm. Cuprinde planuri şi desene comentate, înfăţişând
localităţi şi cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc din
1787-1792. Exemplar incomplet (Fideikomissbibliothek).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1351-1354.
 AUSTRIA  99

516 – Michael Lebrecht, Über den National-Charakter der in Siebenbürgen

befindlichen Nationen, Viena, 1792. Cuprinde şi descrierea populaţiei româneşti,
îmbrăcăminte, locuinţe, ocupaţii, obiceiuri etc.
Ref.: Veress, BRU, II, p. 86, nr. 786.
517 – Psaltirea proorocului şi împăratului David, Iaşi, 1794, 2 ex. (22.F.31 şi
486.003-B).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 379.
518 – Biblia, adecă Dumnezeiască Scriptură, ed. Samuil Micu Clain, Blaj, 1795.
Ref.: ibidem, p. 377.
519 – Euhologhion adecă Molitvenic, Buzău, 1795 (22.f.32).
Ref.: ibidem, p. 375 şi 378.
520 – Alegere de toată Psaltirea, Sibiu, 1796 (33.C.10).
Ref.: ibidem, p. 379.
521 – Samuil Micu, Teologhia moralicească sau Bogoslovia, I-II, Blaj, 1796
(58.C.24).
Ref.: ibidem, p. 378.
522 – Samuil Micu, Acatist sau Carte cu multe rugăciuni pentru evlavia fieştecărui
creştin, Sibiu, 1801 (213.076-A).
Ref.: ibidem.
523 – Gheorghe Şincai, Epistola [...] ad [...] Joannem de Lipszky, Buda, 1804
(249.622-B).
Ref.: ibidem, p. 379.
524 – Ioan Barac, Istoria preafrumosului Arghir şi a preafrumoasei Elena, ed. a 2-a,
Braşov, 1805 (215.646-A).
Ref.: ibidem, p. 377.
525 – Învăţătură foarte folositoare pentru facerea răvaşelor sau scrisoarelor, Sibiu,
1805 (33.H.107).
Ref.: ibidem, p. 378.
526 – Mineiul lunii septembrie[- august], I-XII, Buda, 1805, 2 ex. (2.B.9 şi 4.C.6).
Ref.: ibidem, p. 378.
527 – Gheorghe Şincai, Elementa linguae daco-romanae sive Valachicae, Buda,
1805 (77.Ee.5).
Ref.: ibidem, p. 379.
528 – Mihai G. Boiagi, Umnaja nastavlenija ili pravoučitelnaja pravila v polzu
slavenoserbske deaciče s grečeskago na prostyi slavenoserbskij jazyk, prevedena
Michailom Boiačij, ritoriki slušatelem v peštareskoj gimnazii, Buda, 1808 (78.Bb.364).
Ref.: ibidem, p. 375 şi 377.
529 – Petru Maior, Didahii, adecă învăţături pentru creşterea fiilor, Buda, 1809
(58.C.23).
Ref.: ibidem, p. 378.
100  AUSTRIA

530 – Petru Maior, Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morţi, Buda, 1809

(58.C.27).
Ref.: ibidem.
531 – Petru Maior, Predicile sau învăţături la toate duminecile, I-III, Buda, 1810-
1811 (58.C.26).
Ref.: ibidem.
532 – Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812
(31.Aa.110).
Ref.: ibidem.
533 – Mihail G. Boiagi, Grammatikī romanikī ītoi makedonovlachikī. Romanische
oder macedono-blachische Sprachlehre, Viena, 1813 (98.235-B).
Ref.: ibidem, p. 374 şi 377.
534 – Petru Maior, Animadversiones in recensionem Historiae de origine
Valachorum in Dacia, Buda, 1814 (77.L.33).
Ref.: ibidem, p. 378.
535 – Floarea adevărului pentru pacea şi dragostea de obşte, II, Blaj, 1816 (35.Q.3).
Ref.: ibidem.
536 – Kodix politikos tou Prigkipatou tīs Moldavias (Codicele Callimah), I, Iaşi,
1817. Cuprinde şi portretul principelui Scarlat Alexandru Callimachi de Blasius Höfel.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 155.
537 – Vasile Pop, Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeis
Daco-Romanorum, Viena, 1817 (134.375-B).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 378.
538 – Nomothesia ton [...] Iōannou Georgiou Karatza [Legiuirea lui Caragea],
Viena, 1818. Cuprinde şi portretul principelui de Blasius Höfel.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 155.
539 – Dimitrie Darvar, Mai nainte gătire spre cunoştinţa lui Dumnezeu, în româneşte
de Eufrosin Poteca, Buda, 1818 (55.889-C).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 377.
540 – Constantin Diaconovici-Loga, Ortografia sau dreapta scriere, Buda, 1818
(38.L.126).
Ref.: ibidem.
541 – Molitvenic bogat, Bucureşti, 1819 (80.D.3).
Ref.: ibidem, p. 378.
542 – Vasile Pop, Elegia [...] Caesari Augusto Francisco primo..., Viena, 1819
(229.376-B).
Ref.: ibidem.
543 – Psaltirea fericitului prooroc şi împărat David, Braşov, 1820 (38.K.56).
Ref.: ibidem, p. 379.
 AUSTRIA  101

544 – Voltaire, Tragedia lui Orest, în româneşte de Alexandru Beldiman, Buda,

1820 (78.Cc.241).
Ref.: ibidem.
545 – Constantin Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărţilor româneşti şi
Versuri, Buda, 1821 (78.Cc.302).
Ref.: ibidem, p. 377.
546 – Teodor Aaron, Scurtă apendice la istoria lui Petru Maior, Buda, 1822
(56.308-B).
Ref.: ibidem.
547 – Ioan Thomici, Cultura albinelor sau învăţătura despre ţinerea stupilor în
magaţinuri, Buda, 1822 (78.Cc.298).
Ref.: ibidem.
548 – Mihail G. Boiagi, Kurzgefasste neugriechische Sprachlehre, Viena, 1823
(98.410-B).
Ref.: ibidem, p. 377.
549 – Dimitrie Cantemir, Scrisoarea Moldovei, Mănăstirea Neamţul, 1825
(485.923-B).
Ref.: ibidem.
550 – Lesiconu romanescu-latinescu-ungurescu-nemţescu, Buda, 1825, 2 ex.
(52.E.19 şi 392.205-B).
Ref.: ibidem, p. 378.
551 – Bucoavnă pentru învăţătura pruncilor, Braşov, 1826 (+38.D.16).
Ref.: ibidem, p. 377.
552 – Psaltirea prorocului şi împăratului David, Sibiu, 1826, 2 ex. (38.H.135 şi
85.954-B).
Ref.: ibidem, p. 379.
553 – Alexandru Theodori, Dissertatio inauguralis medica de valetudine
literatorum, Viena, 1826 (144.851-B).
Ref.: Gh. Crăiniceanu, Literatura medicală românească, Bucureşti, 1907; I. Chindriş,
op. cit., p. 375 şi 379.
554 – Ioan Thomici, Scurte învăţături pentru creştere şi buna purtare a tinerimei
română, Buda, 1827 (+ 38.D.51).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 379.
555 – Eftimie Murgu, Wiederlegung der Abhandlung, Pesta, 1830 (+ 44.J.55).
Ref.: ibidem, p. 378.
556 – Silvius Tannoli, Poëmation de Secunda Legione Valachica, ed. a 3-a, Oradea,
1830 (69.W.85).
Ref.: ibidem, p. 379.
557 – Ladislau Vaida, Az erdélyi polgári magános törvények historiàja, Cluj, 1830
(215.364-B).
Ref.: ibidem.
102  AUSTRIA

558 – Ladislau Vaida, Az erdélyi polgári magános törvényekkel valö esmeretségek,

I-III, Cluj, 1830 (55.589-B).
Ref.: ibidem.
559 – Ladislau Vaida, Synopsis historiae juris Transsilvanici, Cluj, 1830, 2 ex.
(213.169-B şi 79 Ee.462).
Ref.: ibidem.
550 – Ioan Barac, Istoria preafrumosului Arghir şi a preafrumoasei Elena,
[post 1830] (215.646-A).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 379.
561 – Constantin Diaconovici-Loga, Viaţa Domnului Nostru Iisus Hristos, Buda,
1831 (78.Cc.271).
Ref.: ibidem, p. 380.
562 – Euhologhion adecă molitvenic, Buda, 1833 (78.Cc.199).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
563 – Euhologhion adecă molitvenic bogat, Sibiu, 1833 (21.Cc.305).
Ref.: ibidem, p. 380.
564 – Schematismus venerabilis cleri Graeci, ritus catholicorum dioeceseos
Fogarasiensis in Transilvania pro anno 1835, Blaj, 1835 (245.550-B).
Ref.: ibidem.
565 – Dimitrie Cantemir, Hronicul romano-moldo-vlahilor, I-II, Iaşi, 1835-1836
(485.974-B).
Ref.: ibidem, p. 379.
566 – Schematismus venerabilis cleri diocesis Magno Varadinensis Graeci ritus
catholicorum, Blaj, 1835-1841, 1843, 1845, 1847, 1854, 1857, 1861, 1864(182.696-A-B).
Ref.: ibidem, p. 380
567 – Catehismul cel mare sau învăţătură creştinească, Blaj, 1836 (78.K.58).
Ref.: ibidem, p. 380.
568 – O mie şi una de nopţi. Istorii arabiceşti sau Halima, I-VII, traducere de Ioan
Barac, Braşov, 1836-1838 (78.M.51).
Ref.: ibidem.
569 – Bucoavnă sau abecedariu, Blaj, 1838 (78.K.56).
Ref.: ibidem, p. 379.
570 – Florian Aaron, Petrache Poenaru şi George Hill, Vocabulaire français-valaque
[...], Vocabulariu franţezo-romănesc..., I, Bucureşti, 1840 (65.850-B).
Ref.: ibidem.
571 – Carte de rugăciuni, catehismul pre scurt şi datoriile cele de căpetenie ale
statului milităresc, Blaj, 1840 (214.920-A).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
 AUSTRIA  103

572 – Constantin Diaconovici-Loga, Epistolariu românesc pentru facerea a tot felul

de scrisori, Buda, 1841 (78.Bb.132).
Ref.: ibidem, p. 380.
573 – Teodor Aron, Catihetică practică, Buda, 1843 (78.Cc.119).
Ref.: ibidem, p. 379.
574 – Ioan Barac, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, Sibiu, 1843 (28.168-A).
Ref.: ibidem.
575 – Noul Testament al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ed. a 2-a,
Smirna, 1846 (29.443-B).
Ref.: ibidem, p. 380.
576 – Antioh Cantemir, Sočinenija, ed. A.F. Smyrdin, St. Peterburg, 1847 (28.233-A).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
577 – Culegere de preanaltele patente împărăteşti ce au ieşit pentru Transilvania
(cu titlu maghiar paralel), Sibiu, 1849 (217.547-D).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
578 – Alexandru Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia Superioară, I-II, Viena,
1851-1852 (7246-B).
Ref.: ibidem, p. 380.
579 – Vasile Alecsandri, Teatru românesc, I, Iaşi, 1852 (27770 B).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, Berlin, p. 49, nr. 586.
580 – Andrei Liviu Pop, Anleitung zur Erlernung der romänischen Sprache, Teschen, 1852
(746.Cc.612).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 380.
581 – Vasile Alecsandri, Doine şi Lákrimioare, Paris, 1853 (28.253-B).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 49, nr. 589.
582 – Vasile Alecsandri, Les doïnas. Poésies moldaves, Paris, 1853 (47603-A).
Ref.: ibidem, p. 49, nr. 590.
583 – Molitvenic spre întrebuinţarea preoţimei parohiale, Sibiu, 1853 (138-B).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 380.
584 – Gavril Pop (Laslo), Historia Transilvaniae ab antiquissimo tempore usque ad
annum 1571, Blaj, 1853 (64.762-B 1853).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
585 – Psaltire sau Cartea Psalmilor, Blaj, 1853 (768.Bb.514).
Ref.: ibidem, p. 380.
586 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român. Deutsch-
Romänisch Wörterbuch, I-II, Braşov, 1853-1854 (47325 B).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, XI, 1939, p. 421, nr. 6121.
587 – Gheorghe Şincai, Hronica românilor, I-III, Iaşi, 1853-1854 (526.241-C).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 381.
104  AUSTRIA

588 – Timotei Cipariu, Elemente de limba română după dialecte şi monumente

vechi, Blaj, 1854 (98.248-B).
Ref.: ibidem, p. 380.
589 – Timotei Cipariu, Ştiinţa Sfintei Scripturi, Blaj, 1854 (145-A).
Ref.: ibidem.
590 – Vasile Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855
(10516-A).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 49, nr. 587.
591 – Timotei Cipariu, Acte şi fragmente latine româneşti, Blaj, 1855 (7956-B).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 380.
592 – Timotei Cipariu, Compendiu de gramatica limbei române, Blaj, 1855 (98.240-B).
Ref.: ibidem, p. 379.
593 – Biblia, I-II, ed. Andrei Şaguna, Sibiu, 1856-1858(33.554-D).
Ref.: ibidem, p. 379.
594 – Vasile Alecsandri, Rumänische Volkspoesie. Traducere de W. v. Kotzebue,
Berlin, 1857 (11578-A).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 50, nr. 615.
595 – Gheorghe A. Polizu [şi Gheorghe Bariţ], Vocabularul româno-german [...],
Romänisch-deutsches Wörterbuch, Braşov, 1857 (47.326-B).
Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 380.
596 – Carte de citire, Viena, 1861 (192.012 – B.Ad.l).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
597 – Iosif Pop-Szilagyi, Enchiridion juris ecclesiae orientalis catholicae, Oradea,
1862 (146.236-B).
Ref.: ibidem, p. 380.
598 – Timotei Cipariu, Purtarea de bună cuviinţă între oameni, Sibiu, 1863
(165.366-A).
Ref.: ibidem.
599 – Iosif Pop-Szilagyi, Sermo occasione canonicae suae in sedem episcopalem
introductionis die 17 mai 1863 ad clerum dioecesanum habitus, Oradea, 1863 (78.541-C).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 381.
600 – Timotei Cipariu, Compendiu de gramatica limbei române, ed. a 4-a, Sibiu,
1865 (98.279-B).
Ref.: ibidem.
604 – Octav Bariţ, Gramatica limbei maghiare, Cluj, 1866 (98.419-B).
Ref.: ibidem, p. 379.
602 – George Bariţiu, Johann Raţiu, Majestätsgesuch [...] um Nichtsanktionirung
der Union Siebenbürgens mit Ungarn [...], Viena, 1867 (L. lat. f. 627; 71074-B).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6123; I. Chindriş,
op. cit., p. 379.
 AUSTRIA  105

603 – Cartea Psalmilor, Bucureşti, 1868 (120.705-B).

Ref.: I. Chindriş, op. cit., p. 380.
604 – George Bariţ, Dicţionariu unguresc-românesc, Braşov, 1869 (65.829-B).
Ref.: ibidem, p. 379.
605 – George Bariţ, Gramatica limbei maghiare, ed. a 2-a, Cluj, 1869 (98.330-A).
Ref.: ibidem.
606 – Octav Bariţ, Dicţionariu portativ maghiar-român [...]. Magyar-román
zsebszótár, Cluj, 1870 (121.658-A).
Ref.: ibidem.
607 – Alexandru Bujor, Rezbelul franco-teutonic din 1870-1871, I-II, Graz, 1872
(111.343-C).
Ref.: ibidem.
608 – Dimitrie Cantemir, Operele Principelui Demetriu Cantemir, I-VIII, Bucureşti,
1872-1901 (170.166-C).
Ref.: ibidem, p. 380.
609 – Alexandru Bujor, Descripţiunea globului terestru, Graz, 1874 (196.104-B).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 379.
610 – Ioan Maiorescu, Itinerar în Istria şi Vocabularul istriano-român, Iaşi, 1874
(67.581-B).
Ref.: ibidem, p. 376 şi 380.
611 – Iosif Tempea, Stilistica limbei române, Sibiu, 1876 (146.474-8).
Ref.: ibidem, p. 381.
612 – Ioan G. Sbiera, Aron Pumnul, voci asupra vieţii şi însemnătăţii lui, Cernăuţi,
1889 (103.066-C).
Ref.: ibidem, p. 380.
H

613 – Tabula Peutingeriana, sec. II-III. Hartă a Imperiului Roman. Cuprinde date
privind toponimia Daciei, drumurile principale şi distanţele între localităţi. Copie din 1265
(cod. 324).
Ref.: C.C. Giurescu, Valori muzeale privind istoria României aflate peste hotare („Muzeul
Naţional”, II, 1975, p. 13-14); Popescu-Spineni, p. 80-83; Mittelalterliches Bulgarien,
p. 30-32, nr. 16.
Reprod.: ibidem, fig. 6.
614 – Pietro Vesconte, Hartă nautică, 1318. Reprezintă şi litoralul românesc al
Mării Negre (cod. 594).
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 7, nota 1; idem, Scizia, p. 248, nr. 5.
615 – Nicollaus Pasqualini, Hartă nautică, 1408. Reprezintă şi litoralul românesc
al Mării Negre (cod. 401).
Ref.: ibidem, p. 249, nr. 18.
106  AUSTRIA

616 – Giacomo Benincasa, Hartă nautică, 1480. Reprezintă şi litoralul românesc al

Mării Negre (cod. 355).
Ref.: ibidem, p. 250, nr. 43, Mittelalterliches Bulgarien, p. 34, nr. 18.
Reprod.: Grămadă, Scizia, p. 256, pl. III; Mittelalterliches Bulgarien, fig. 7.
617 – Planisfer, ante 1502. Trimis de la Lisabona de Alberto Cantino lui Ercole
d’Este, duce de Ferrara. Cuprinde şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 393-257 c).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 84.
618 – Wolfgang Lazius, [Harta Ungariei şi a Transilvaniei]. Planşa VII din Regni
Hungariae Descriptio Vera, Basileae, 1556.
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 46-47, nr. 68.
619 – Wolfgang Lazius, [Campania din Ungaria de Vest], 1556. Hartă neterminată,
care trebuia să ilustreze, probabil, un raport al umanistului austriac despre luptele din 1556
ale arhiducelui Ferdinand, în care sunt implicate şi Ţările Române (2 B 9 B 28; raportul:
cod. 7688 şi 7967).
Ref.: ibidem, p. 44-46, nr. 67.
620 – Diego Homen, Hartă nautică, 1561. Reprezintă şi litoralul românesc al Mării
Negre (cod. 335).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 125; Mittealterliches Bulgarien, p. 37-38, nr. 21.
Reprod.: ibidem, fig. 8.
621 – Giovanni Martines de Messina, Atlante, 1570. Cuprinde şi litoralul românesc
al Mării Negre (cod. 356).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 137.
622 – Hartă nautică anonimă, sec. XVI. Reprezintă şi litoralul românesc al Mării
Negre (cod. 623).
Ref.: ibidem, p. 255, nr. 192; Mittelalterliches Bulgarien, p. 33-34, nr. 17.
623 – Francisco Oliva, Atlas, 1614. 6 hărţi nautice. Cuprinde şi litoralul românesc
al Mării Negre (cod. 360).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 200; Mittelalierliches Bulgarien, p. 35, nr. 19.
624 – Atlas anonim, circa 1630-1640. 11 hărţi. Cuprinde şi litoralul românesc al
Mării Negre (cod. 337).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 214; Mittelalterliches Bulgarien, p. 35-37, nr. 20.
625 – Willem Janszoon Blaeu, Walachia, Servia, Bulgaria, România (Amsterdam,
1634). Cuprinde Ţara Românească, Dobrogea, precum şi părţi din Transilvania şi Moldova.
Gravură în culori. 36,5 x 49 cm (393 225 – E.K.2).
Ref.: Mittelalterliches Bulgarien, p. 39, nr. 22.
Reprod.: ibidem, fig. 9.
626 – Tabula Australis Europae [...]. Planşa I din atlasul Descriptio Maris
Mediterranei [...], Amsterdam, apud Joanneum Jansonium, 1654. Cuprinde şi Ţările
Române (inv. 393705 D).
Ref.: Die Türken vor Wien, p. 26, nr. 3/4; C. Şerban, Călătorie de studii la Viena, p. 92.
Reprod.: ibidem, p. 27.
 AUSTRIA  107

627 – Martin Stier, Mappa über die Gräntzen von dem Adriatischen Meer bis
Siebenbürgen, Viena, 1661 (cod. 8332).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 95-96, nr. 140.
628 – Joan Blaeu, Atlas Major, Amsterdam, 1662. În vol. II, cartea 6, planşa D
reprezintă harta lui Willem Janszoon Blaeu, Walachia, Servia, Bulgaria, Romania.
Ref.: Mittelalterliches Bulgarien, p. 39, nr. 22.
629 – Giovanni Giacomo de Rossi, Vera mostra del’ordinanza e marcia del
potentissimo essercito di Mehemet III, Sultan dei Turchi contro li Christiani per l’assedio
di Viena nell’anno MDCLXXXIII, Roma, circa 1687. Descriere geografică a războiului
otomano-habsburgic şi a asediului Vienei (Kartensammlung 1-3, a. 2-2).
Ref.: ibidem, p. 136-137, nr. 209.
630 – Augustissimo invictissimoque Romanorum Imperatori Josepho I Mappam
hanc geographicam Principatus Valachiae in XVII themata divisae, ab exemplari graeco
quod, juxta accuratissimam descriptionem Sapientiss[im]ii Viri Constantini Cantacuzeni,
et Excellentiss[im]i Medic ac Philosophi Ioannis Comneni, novissime edidit, ac
Celsissimo Principi Valachiae D-no Ioanni Constantino Bassarabae Woewondae dedicavit
Chrysanthus Presbyter, Apostolici ac Sanctissimi Hierosolymarum Patriarchalis Throni
Archimandrita, Desumptam, Ac in formam politiorem redactam, et Latinitate donatam
Obsequiosissime, Dat, Dicat Consecrat, Schierendorff, 1707. Tuş şi acuarelă. Copie după
harta Ţării Româneşti a stolnicului Constantin Cantacuzino, imprimată la Padova, 1700
(K.K. Hofbibliothek, Kartenabteilung, nr. 6).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1252-1253; Ion Ciortan, Contribuţii la istoria cartografiei
româneşti. O prelucrare a hărţii stolnicului Constantin Cantacuzino din anul 1707,
în Târgovişte, cetate a culturii româneşti, Buc., 1974, p. 247-256.
Reprod.: ibidem, Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [22-25].
631 – Johann Christoph Müller, Augustissimo Romanor. Imperatori Iosepho [...]
mappam hanc Regni Hungariae propitiis elementis fertissimi [...] D.D.D., [Viena], 1709.
16 planşe. 28 x 40,2 cm. Cuprinde şi Ţările Române (KD 98747).
Ref.: Mittelalterliches Bulgarien, p. 43, nr. 30.
Reprod.: ibidem, fig. 14.
632 – Luigi Fernando Marsigli, Danubius Pannonico Mysicus, I-VI, Amsterdam,
1726. Atlas cuprinzând şi localităţi, cursuri de apă, antichităţi de pe teritoriul românesc
(396562 – EK1).
Ref.: ibidem, p. 39-40, nr. 23.
Reprod.: ibidem, fig. 10.
633 – Joan Verga, Plan der Türkischen Haupt-Vestung Widin, Wie solche sich der
mahlen im Stande befindet, Craiova, 1731. Desen colorat. 65,4 x 83,2 cm (FKB 1403).
Ref.: ibidem, p. 40, nr. 25.
Reprod.: ibidem, fig. 12.
634 – Accurate und Neueste General Land-Karten des dermahligen Türkischen
Kriegs in sich haltent das Königreich Hungarn, Siebenbürgen, Walachey, Moldau, Servien,
Romanien, Bessarabien [...], Viena, 1738. Gravură în culori. 52,7 x 76,6 cm (FKB 400).
108  AUSTRIA

Ref.: ibidem, p. 40, nr. 24.

Reprod.: ibidem, fig. 11.
635 – Théâtre de la guerre en Hongrie, Bosnie, Servie et Tartarie-Crimée, en II
grand-feuilles, dédié à S. E. Monsieur le Comte de Bathiany [...], Viena, 1738. Cuprinde
şi Ţările Române, cu frontierele stabilite în preliminariile păcii de la Belgrad din 18
septembrie 1739 (Fideikomissbibliothek 1086-A 27 1).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 210-211, nr. 327.
636 – Carte der von der Pforte im Jahre 1739 nach dem Belgrader Frieden
zurückgenommenen Länder, nämlich der Unnaer-District, das Uskoker Land, die 7
Districte von Servien, und die Oester Wallachey, s.l., post 1739. Hartă cu frontierele
austro-otomane după pacea de la Belgrad: Oltenia este din nou cuprinsă în graniţele Ţării
Româneşti (Fideikomissbibliothek 941 – Q3 2).
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 329.
637 – Desauche, Carte de la Mer Noire [...], Paris, 1749, gravată de P.F. Tardieu.
Cuprinde şi Ţările Române. 94,5 x 65,5 cm (Fideikomissbibliothek 988).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1294.
638 – Hărţi (2), 1760, privind extracţia minieră de la Sasca-Banat (Pa 92, 98).
Ref. şi reprod.: C. Feneşan, V. Wollmann, Informaţii privind mineritul şi metalurgia de la
Sasca în a doua jumătate a sec. XVIII („Banatica”, IV, 1977, p. 245-257).
639 – Iacob Adam, Karte von der Moldau und Bessarabien, ante 1781
(Fideikomissbibliothek 402).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1292-1293.
640 – Iacob Adam, Karte der Walachei, ante 1781. 65,5 x 43,5 cm
(Fideikomissbibliothek 403).
Ref.: ibidem, p. 1292-1293.
641 – I.C. Rhode, Partes confines Trium Magnorum Imperiorum Austriaci, Russici
et Osmanici, s.l., 1785. 6 planşe colorate. Cuprinde şi Ţările Române. 45 x 46 cm
(Fideikomissbibliothek 18).
Ref.: ibidem, p. 1301-1302.
642 – J. Ruhedorf, Walachia, 1786-1787. Tuş şi acuarelă. 174,5 x 87,5 cm
(Fideikomissbibliothek).
Ref.: ibidem, p. 1275.
643 – F.A. Schraembl, Schauplatz des russisch-türkischen Krieges, Viena, 1787.
Cuprinde şi Ţările Române. 103 x 82 cm (Fideikomissbibliothek 1089).
Ref.: ibidem, p. 1303-1304.
644 – Carte des Attaque bei Botuschani [...], Viena, 1788. Planul luptei din 18
martie 1788, între trupele austriece şi cele otomane de la Botoşani.
Ref.: Veress, BRU, II, p. 50, nr. 688.
645 – Emeric V. Csanady, Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K.K.
Erdödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri und dem
 AUSTRIA  109

Türkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan an der Sikna in der Moldau vorgefallenen
Affaire (Fideikomissbibliothek 2180).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1317.
646 – Karten des Vulcaner Passes oder Weg von Hazeck über das Gebürg nach
Tergusyl aus Siebenbürgen in der Wallachey, 1788. 48,5 x 29,7 cm (Fideikomissbibliothek
2273).
Ref.: ibidem, p. 1348.
647 – Müller, Geographische General Karte der Gränzen zwischen denen dreyen
Kaiserthümern [...], Viena, 1788. 3 planşe colorate. 152 x 69 cm (Fideikomissbibliothek
17 a-e).
Ref.: ibidem, p. 1298-1299.
648 – F. Müller, Neueste Postkarte des Königreichs Ungarn, Gallizien [...] nebst
den angränzenden türkischen Provinzen Bosnien, Serwien, Bulgarien, Wallachei und
Moldau, Viena, 1788. 38,5 x 39 cm (Fideikomissbibliothek 293).
Ref.: ibidem, p. 1299-1300.
649 – Planuri (2), din 1788, ale cetăţii şi oraşului Hotin, executate de cartografi
ai armatei austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1) Pet. v. Rhem, Plan der
Stadt und Festung Chotyn am Dnister; (2) Carl Weiss, Plan der Festung Chotijn
(Fideikomissbibliothek 2092-2093).
Ref.: ibidem, p. 1331-1332.
650 – J. Ruhedorf, Mappa specialis Walachiae ex acuratissimis Singulorum
Districtuum Iconographiis collecta, delineata et dedicata Excellentissimo Domino Comiti
de Hadik, Viena, 1788. 69,1 x 39,8 cm (Fideikomissbibliothek 983).
Ref.: ibidem, p. 1302; Popescu-Spineni, p. 186.
651 – Max Schimek, Oesterreichisch-Russisch-Türkischer Kriegsatlas, s.l., 1788.
12 planşe colorate, cuprinzând şi Ţările Române. 49 x 53 cm (Fideikomissbibliothek 19).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1303.
652 – C. Schütz, Kriegstheater oder Graenzkarte des Oesterreichs, Russlands
und der Türkey, enthaltend das Koenigreich Ungarn, Siebenbürgen, Moldau,
Bessarabien, Walachey, Bulgarien, Servien, Bosnien, Slavonien, Croatien [...], 1788
(Fideikomissbibliothek 62-a).
Ref.: ibidem, p. 1304-1305.
653 – Situation und Fortification-Plan des Pases Bozzau, 1788. Indică poziţiile
trupelor otomane şi austriece în Valea Buzăului. 64 x 43,5 cm (Fideikomissbibliothek
390).
Ref.: ibidem, p. 1321.
654 – Vorgefallene Unternehmungen zwischen den K.K. Vorposten [...] und der
Chotymer Besatzung [...], Lvov, 1788. Descriere a luptelor austro-otomane de la Hotin,
din 11 mai – 12 iulie 1788, cu planşe prezentând mişcările trupelor.
Ref.: Veress, BRU, II, p. 53, nr. 697.
110  AUSTRIA

655 – H. Benedicti, Le Bannat de Temeschwar, d’après les nouvelles indications,

pour servir de renseignement à la Carte des Limites des trois Empires, ou Théâtre de la
Guerre présente, 1789. Hartă gravată. 58,5 x 43,5 cm (Fideikomissbibliothek 399).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1293.
656 – Siegfried Johannes Herbert de Tauferer, Navigationskarte der Donau von
Semlin bis zu ihrem Ausfluss ins Schwarze Meer, zur genausten Kentniss aller in derselben
befindlichen Inseln, Sandbänke, Wirbel, Klippen u.s.w. so wie aller an den beiderseitigen
Ufern gelegenen Städte, Dörfer und andere Ortschaften. Revizuire a hărţii lui Lauterer
din 1782, gravată de Mansfeld, 1789. 8 planşe, parţial colorate, însoţite de Beschreibung
des Laufes der Donau von Belgrad bis an das Schwarze Meer, 12 f. 60 x 17 cm
(Fideikomissbibliothek 970; cotă nouă: 396, 571 – E-K).
Ref.: ibidem, p. 1274-1275; Popescu-Spineni, p. 186; Mittelalterliches Bulgarien,
p. 43-44, nr. 31.
657 – Lagerplan des galizischen Corps d’armée bey Gerliczeny in der Nähe des
rechts in die Putna fliessenden Milkowflusses den 25 August 1789. Planul poziţiilor
austriece lângă satul Cârligele (jud. Vrancea) (Fideikomissbibliothek 2188).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1324.
658 – Planuri (2), din 1789. Reprezintă cetatea de pe insula Ada Kaleh şi asediul
acesteia: (1) I. Polivka, Plan al cetăţii. 3 planşe; reprezintă cetatea şi profilele întăriturilor;
(2) Plan von Neu Orşova (Fideikomissbibliothek 947, 1045).
Ref.: ibidem, p. 1313.
659 – Plan der Position des Prinz Coburgischen Corps von 10 Bataillons Infanterie
und 15 Divisions Cavallerie, so den 15 Juli 1789 bei Adschud bezogen worden, 2 ex.
(Fideikomissbibliothek 2184-2185).
Ref.: ibidem, p. 1314.
660 – Planuri (2), din 1789, ale poziţiilor trupelor austriece în bătălia de la Focşani:
(1) Plan der Passage des rechts in den Sereth fliessenden Putnaflusses und der dort 1789
gelieferten Schlacht; (2) Fr. Callot, Plan du passage de la Putna la nuit du 31 Juillet au 1
Août et de la bataille de Focksan [...] (Fideikomissbibliothek 1460, 2181).
Ref.: ibidem, p. 1327.
661 – Planuri (2), din 1789, ale bătăliei de la Mărtineşti (jud. Vrancea): (1) Fr. B.
Portner, Plan der Hauptschlacht, welche den 22 Septembre ’789 [...] zwischen Tîrgul-
Kukuli und Martinestie [...]; (2) Plan der am 22 September 1789 an dem Rimnikfluss bey
Tirkul Kukuly in der Wallachey gelieferten Schlacht (Fideikomissbibliothek 1455, 2183).
Ref.: ibidem, p. 1338.
662 – Planuri (2), din 1789. Reprezintă poziţiile trupelor austriece lângă satul
Parava (jud. Bacău): (1) Fr. Callot, Plan der Position und Gegend bey Parawa am 8-ten
Juny 1783;(2) Plan der Position und Gegend bei Parava nabe dem Serethfluss, am 8-ten
Juny 1789 (Fideikomissbibliothek 2194-2195).
Ref.: ibidem, p. 1340.
 AUSTRIA  111

663 – Planuri (2), din 1789, ale poziţiilor austriece lîngă satul Pătrăşcani (jud.
Bacău): (1) Lagerplan der F.M.L. Baron von Spleny zwischen Petruschkany und Ribie
am linken Ufer des Trotus, iunie-iulie 1789, cu o copie de Fr.B. Portner; (2) Fr.B. Portner,
Marsch des F.M.L. Baron Spleny’schen Detachements aus dem Lager von Petruskan nach
Ouritieschty, 1789 (Fideikomissbibliothek 2180, 2190, 2191).
Ref.: ibidem, p. 1341.
664 – Planuri (2), din 1789, ale satului Valea Seacă (jud. Bacău), executate de
cartografi ai armatei austriece: (1) Fr.B. Portner, Lager-Plan des Prinz Coburg, schen
Corps bei Wallesaka rechts am Sereth, cu o copie de cadetul Klaus; (2) Plan der Affaire
den 19-ten April 1789 bei Walle Saca [...], cu o copie de Troyer (Fideikomissbibliothek
2186, 2193).
Ref.: ibidem, p. 1347.
665 – Situation der Gegend bey Portseny und Wladeny sammt den türkischen
Lagern und derselben Eroberung, am 7 und 8 Oktober, 1789. Planul poziţiilor trupelor
austriece la Porceni – Vlădeni (jud. Gorj) (Fideikomissbibliothek 1495).
Ref.: ibidem, p. 1341.
666 – F.A. Schraembl, Militarische Karte der sämmtlichen Kriegsvorfälle bei den
vereinigten österreichischen-russischen Armeen im Jahre 1788, Viena, 1789. Cuprinde şi
Ţările Române (Fideikomissbibliothek).
Ref.: ibidem, p. 1304.
667 – Grundriss der links an der Donau gelegenen Festung Brajla, wie solche anno
1788 und 1789 in defensiven Stand gesetzt worden, 1790 (Fideikomissbibliothek 1458).
Ref.: ibidem, p. 1318.
668 – Plan de la forteresse de Bender avec la situation d’autour, gravat de
Seb. Mansfeld, 1790. 39,5 x 33,5 cm (Fideikomissbibliothek, 1426).
Ref.: ibidem, p. 1317.
669 – Plan des Vorfalles in der Moldau bey Botuschan [...],Viena, 1790. Hartă.
25 x 18 cm. Anexă la lucrarea Vollständige Geschichte des itzigen Krieges zwischen
Oesterreich, Russland und der Ottomanischen Pforte, plan al luptei dintre austrieci şi
otomani de la Botoşani, 22 martie 1788.
Ref.: Veress, BRV, II, p. 71, nr. 749.
670 – Plan von Brailow, [1790] (Fideikomissbibliothek, nr. 1453).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1318.
671 – Planuri (4), din 1790, ale cetăţii Giurgiu, asediată de trupele austriece:
(1) Plan von der türkischen Festung Giurdjewo mit der im Juni 1790 angefangenen
Belagerung; (2) Plan von der links an der Donau im Kreise Wlaschka gelegenen Festung
Giurgewo; (3) Von Vermatty, Plan von der Gegend bei Giurgewo und Daya, dann wie
die Festung den 2-ten Juny [...]; (4) Plan de Giourdjewo, pentru asediul din iunie 1790
(Fideikomissbibliothek 1456, 1457, 1472).
Ref.: ibidem, p. 1330.
112  AUSTRIA

672 – Planuri (4), din 1790, ale cetăţii Ismail, asediată de trupele ruse: (1) Ismail
(legende în limba rusă); (2) Plan von der Eroberung der Vestung Ismael unter Anführung
des Generaln en Cheff Graffen Suwarow Rimninsky, 11/22 December 1790; (3) Plan
der türkischen Festung Ismael [...]. 38 x 23 cm; (4) Plan topographique des environs de
la forteresse d’Ismail sur le Danube. 98 x 64 cm (Fideikomissbibliothek 1448, 1449,
3341-17, 18).
Ref.: ibidem, p. 1335.
673 – I. Wussin, A. von Wenzely, Generalkarte von Ungarn, Siebenbürgen,
Sclawonien und samt angraenzenden Laendern [...], [Viena], 1790. 4 planşe. 67 x 51 cm
(Kartensammlung. 54-20).
Ref.: ibidem, p. 1307.
674 – Militarische Carte der Kleinen oder oesterreichischen Wallachei und
Grossen Wallachei, 1790-1791. Copie redusă realizată sub conducerea lui Specht. 9 planşe
(Fideikomissbibliothek 982).
Ref.: ibidem, p. 1285.
Reprod.: B. A. R., nr. 982; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 3, c. 225-227 (parţial).
675 – G. Filipescu, Charta Postală a Moldovei, 1854.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [38].
A

676 – Album de acuarele, post 1590. Executate de un anonim, probabil în Austria.

Reprezintă scene din Imperiul Otoman. La f. 146-157: tipuri de transilvăneni (cod. 8626).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 63-64, nr. 94.
677 – Domenicus Custos, Atrium heroicum Caesarum, regum etc.,72 illustr., pars I,
s.l., 1600. Album cuprinzând şi portretul lui Mihai Viteazul.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 214; Sturdza, Memoriu, p. 137-138; Pippidi, Mihai Viteazul,
p. 31-32 şi fig. 10.
678 – Aegidius Sadeler, Michail Voivoda Walachiae Transalpinae utraque fortuna
insignis et in utraque eadem virtute. Aet. XLIII, Praga, 1601. Gravură.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 215; Sturdza, Memoriu, p. 136-137; Pippidi, Mihai Viteazul,
p. 34-35 şi fig. 13.
Reprod.: N. Iorga, op. cit., fig. 74.
679 – Abraham Bloemaert, Stefano Georgizza, Principe di Moldavia, mijlocul
sec. XVII. Portret gravat la Viena de Giulio Cesare Bianchi.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 218; Sturdza, Memoriu, p. 143.
Reprod.: N. Iorga, op. cit., fig. 105.
680 – Abraham Bloemaert, Constantino Serbano Principe de Valachia, mijlocul
sec. XVII. Portret gravat la Viena de Giulio Cesare Bianchi.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 218; Sturdza, Memoriu, p. 144.
Reprod.: N. Iorga, op. cit., fig. 106.
681 – Elias Widman, Michael Voivoda, Valachiae Transalpinae Haereditarius,
Viena, 1651. Portret al lui Mihai Viteazul.
 AUSTRIA  113

Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 218; Sturdza, Memoriu, p. 145.

Reprod.: N. Iorga, op. cit., fig. 112.
682 – Abraham Bloemaert, Giovanni Gregorio Gika, Principe di Valachia, 1663.
Portret gravat la Viena de Cornelis Meyssens.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoriu, p. 146.
683 – Iacob Toorenvliet, Gregorio Gika, Principe di Moldavia, 1664. Portret gravat
de Gerhard Bouttats la Viena.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoriu, p. 145-146; I.C. Filitti,
Din iconografia noastră laică (CL, LVI, 1924, p. 203-213).
Reprod.: N. Iorga, op. cit., fig. 106.
684 – I.A. Böner, Giorgio Stefano, principe di Moldavia, [1670].
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 140 (identificat drept Ştefan Răzvan); Pippidi, Mihai Viteazul,
p. 37 şi fig. 21.
Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., fig. 79.
685 – [Costume otomane], Italia, sec. XVII. Cuprinde şi tipuri de români
(cod. 8562-8564, 8574, 8602-8604).
Ref.: ibidem, p. 96-97, nr. 141.
686 – Antonius Bosius, Postelnicul Constantin Cantacuzino, sec. XVII. Stampă
imprimată la Veneţia.
Reprod.: Veress, Documente, XI, p. II; Călători străini, VI, pl. 24.
687 – Anonim, Mihai Viteazul. Reproducere după Aegidius Sadeler, 1702.
4,5 x 4,2 cm.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 139; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 36-37, fig. 20.
688 – Johann Georg Mentzel, Ioannes Constantinus Bassarabas Cantacuzenus de
Brankovan, Fürst des H. Roem. Reichs und der Walachey, începutul sec. XVIII.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 220; Sturdza, Memoriu, p. 147-148.
689 – Demetrius Cantemirius Palatinus Moldaviae, începutul sec. XVIII. Gravură
anonimă.
Ref.: ibidem, p. 150; N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (ARMSI,
s. III, t. IX, 1928, p. 224-225); Maria-Ana Musicescu, Démètre Cantemir et ses
contemporains vus à travers leurs portraits (RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 632).
Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., fig. 148.
690 – Bernigeroth, Ioann Nicolaus Alexandri Maurocordato di Scarlati Wallachiae
Princeps, mijlocul sec. XVIII. Gravură.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 151-152.
691 – Nicolae Mavrocordat, mijlocul sec. XVIII. Gravură anonimă.
Ref.: ibidem, p. 152.
692 – A. Nunzer, Joannes Nicolaus Mavrocordato de Scarlati, Celsiss. atq.
Sapientiss. totius Vallachiae Princeps, Berlin, ante 1730. Portret copiat după gravura lui
J.G. Wolffgang.
114  AUSTRIA

Ref.: ibidem, p. 151.

Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., fig. 142 c.
693 – Georg Friedrich Schmidt, Constantinus Scarlati Moldaviae Princeps,
mijlocul sec. XVIII. Gravură.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 152.
694 – F.A. Bergman, Eidos Alexandrou Megalītoros īgemonos Ypsīlandeō tou kleōs
athanaton. Portret gravat de I.E. Mansfeld la Viena, 1781.
Ref.: ibidem, p. 153.
695 – Johann Jakob Eberspach, Alexandros Iōannou Mavrokordatos Voevoda,
Prigkips kai Igemon Moldavias, 1788. Gravură.
Ref.: ibidem, p. 154.
696 – Trassler, Ypsilante, Fürst von der Moldau, sfârşitul sec. XVIII. Gravură.
Ref.: ibidem, p. 154.
697 – Johann Löschenkohl, Ypsilante, Fürst von der Moldau, Viena, sfârşitul
sec. XVIII. Gravură.
Ref.: ibidem, p. 155.
698 – [Nicolae] Mavroieny, sfârşitul sec. XVIII. Gravură anonimă.
Ref.: ibidem, p. 155.

MUZ

699 – Altar votiv roman. Piatră. Cu două inscripţii, dedicat de Marcus Antonius
Saturninus, decurion din colonia Apulum. Descoperit la începutul sec. XVIII, la Zlatna.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, III/3, p. 311-312.
700 – Altar votiv roman. Piatră. Dedicat de Caius Sempronius Urbanus, procurator
al Daciei Apulensis. Desoperit în sec. XVI, la Zlatna, păstrat la Sibiu.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 318-319.
701 – Altar votiv roman. Piatră. Dedicat de Sentius Aper şi Filumenus. Descoperit
în sec. XVII, la Zlatna.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 328-329.
702 – Altar votiv roman. Marmură. Cu o inscripţie de Marcus Aurelius Veteranus,
prefect al Legiunii XIII Gemina Gallieniana, staţionată la Apulum. Descoperit în sec.
XVIII la Băile Herculane.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, III/1, p. 77-78.
703 – Altar funerar roman. Marmură cenuşie. Cu un epitaf pentru Lucius Iulius
Bossus, decurion municipal în Drobeta. Descoperit în 1736, la Băile Herculane.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 94-96.
704 – Placă de construcţie, [10 decembrie 131-9 decembrie 132]. Marmură albă.
Piatră „de fundaţie” a conductei de apă introduse la Ulpia Traiana de guvernatorul Daciei
 AUSTRIA  115

Superior, Papirius Aelianus Aemilianus Tuscillus, conform inscripţiei. Descoperită la

sfârşitul sec. XVII în Sântămăria Orlea (jud. Hunedoara).
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, III/2, p. 33-34.
705 – Lespede onorifică romană, fragmentară. Marmură. Dedicată lui Tiberius
Iulius Flaccinus, guvernator al Daciei Superior. Descoperită la sfârşitul sec. XVII la
Peşteana (jud. Hunedoara). Transportată în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 97-98.
706 – Lespede onorifică romană, fragmentară. Marmură. Dedicată lui Quintus
Marcius Turbo, fost guvernator al provinciei Dacia Superior. Descoperită la începutul
sec. XVIII, în satul Cârneşti (jud. Hunedoara). Transportată în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 98-99.
707 – Altar funerar roman. Marmură. Cu un epitaf pentru Lucius Antonius Rufus,
aristocrat din primele familii colonizate în Ulpia Traiana. Descoperit la sfârşitul sec. XVII
la Sântămăria Orlea (jud. Hunedoara) şi transportată în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 315-316.
708 – Altar funerar roman. Piatră. Cu un epitaf pentru Caius Antonius Ursinus,
fruntaş al gintei Antoniilor din aristocraţia Ulpiei Traiana. Descoperit la sfârşitul sec. XVII
la Nălaţvad (jud. Hunedoara) şi transportat în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 317-318.
709 – Lespede funerară romană, fragmentară. Marmură. Cu un epitaf pentru
Castena Nice. Descoperită în 1722 la Cârneşti (jud. Hunedoara). Transportată în 1723 la
Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 338-339.
710 – Lespede funerară romană. Marmură. Cu un epitaf pentru Caius Iulius Marcus
din colegiul meşteşugarilor. Descoperită în 1722 la Sântămăria Orlea (jud. Hunedoara) şi
transportată tot atunci la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, III/1, p. 353-355.
711 – Lespede funerară romană. Marmură. Cu un epitaf pentru centurionul italic
Sextus Pilonius din Legiunea IV Flavia Felix, staţionată în Dacia. Descoperită la Ostrov
(jud. Hunedoara) şi transportată în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 372-373.
712 – Altar funerar roman. Marmură. Cu un epitaf pentru Quintinia Magnilla din
Ulpia Traiana. Descoperit la mijlocul sec. XVI la Sântămăria Orlea (jud. Hunedoara) şi
transportat în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 375-376.
713 – Altar funerar roman. Marmură. Cu un epitaf pentru Marcus Ulpius Maius,
decurion al Sarmizegetusei. Descoperit la sfârşitul sec. XVII la Clopotiva (jud. Hunedoara)
şi transportată în 1723 la Viena, de G. Ariosti.
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 382-383.
116  AUSTRIA

ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 1: HAUS-, HOF- UND STAATSARCHIV4

DOC

714 – Acte (2), din 1234-1240 şi 1253, de la Matei Ninoslav, mare ban al Bosniei,
şi Marsilius Georgius, rector al Raguzei, în care sunt menţionate şi posesiuni şi privilegii
ale păstorilor aromâni.
Publ.: Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 782-784, 787-793.
715 – Scrisoare, din 1260 de la Ottokar II, regele Boemiei, către papa Alexandru IV
despre conflictele sale cu ungurii şi românii (Registraturbücher, D, f. 166v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 76 (extras).
716 – Document, din 23 februarie 1296, al lui Dietrich din Transilvania, paroh de
Pölan, relativ la o casă din Viena dăruită împreună cu fratele său Gerhard mănăstirii de
maici din Himmelpforte.
Publ.: Urkundenbuch, I, p. 201.
4
Arhivele de Stat ale Austriei sunt organizate pe secţii: Abteilung 1: Haus-, Hof- und
Staatsarchiv (cuprinzând documente din Evul Mediu până în sec. XX, Kabinettsarchiv,
fondul Ministerium des Äussern ş.a.) şi Haus-, Hof- und Staatsarchiv-Bibliothek; Abteilung
2: Allgemeines Verwaltungsarchiv (cuprinzând şi documentele de după 1848 din Ministerium
des Innern, Ackerbauministerium, Justizministerium şi Cultus- und Unterrichtsministerium);
Abteilung 3: Finanz- und Hofkammer-archiv – Finanzarchiv (cuprinzând fondul Präsidialakten
des k.k. Finanzministeriums, 1815-1918) şi Finanz- und Hofkammerarchiv – Hofkammerarchiv
(cuprinzând şi Banater Akten şi Siebenbürger Akten, Ansiedlung und Verwaltung); Abteilung 4:
Kriegsarchiv (cuprinzând Archiv des Hofkriegsrates, 1546-1848, Archiva Kriegsministerium,
1849-1918 şi principalele fonduri arhivale ale armatei, Kartensammlung şi Bildersammlung) şi
Kriegsarchiv-Bibliothek; Abteilung 5: Archiv für Verkehrswesen. Am clasat documentele potrivit
acestor diviziuni.
Despre fondurile interesând istoria românilor, vezi: V. Zaborovschi, Încercare de studiu general
asupra materialului arhivalic din arhivele vieneze privitor la istoria românilor (RI, 1922, p. 97-115);
idem, Importanţa arhivelor vieneze pentru istoria românilor (RA, 1924, nr. 2, p. 145-176); idem,
Arhivele vieneze şi însemnătatea lor. Dare de seamă („Mişcarea literară”, 2, 1925, nr. 12); Const.
Moisil, Problema arhivelor româneşti (RA, 1936-1937, p. 19-32) (şi despre tratativele de recuperare
a arhivelor de provenienţă românească); Grigore Costandache, Arhivele vechi din Viena (RIR, 2,
1932, fasc. I, p. 109-112); C. Nuţu, Prin arhivele vieneze („Studii”, 18, 1965, nr. 4, p. 929-934);
Elena Moisuc, Iosif I. Adam, Tematica documentelor microfilmate din Arhivele Vienei (RA, 1976,
nr. 3, p. 267-287); Evdokia Petrova, Inventar Österreichischer diplomatischer Dokumente 1848-
1918 aus den Akten des k.u.k. Ministeriums des Aeussern – Politisches Archiv, Sofia, 1980; Walter
Lukan, Max Demeter Peyfuss, Ost- und Südosteuropa-Sammlungen in Österreich. Verzeichnis der
Bibliotheken, Institute, Arhive und Museen, Viena, 1982, p. 33-36, 65-69, 71-72.
Pentru documentele referitoare la Transilvania, vezi: I.K. Schuller, Das k.k. Haus-, Hof- und
Staatsarchiv in Wien als Quelle Siebenbürgischer Fürstengechichte, Hermannstadt, 1859.
Pierderile suferite prin incendiul din 1927, care a distrus fondul Ministerului de Interne
(inclusiv documente privind istoria românilor), au fost semnalate de C. S[assu], O mare pierdere
arhivistică (RA, 1927-1929, nr. 4-5, p. 435-436), iar acelea ale fondului Consiliului de Stat
(cuprinzând şi documente referitoare la istoria economică a Transilvaniei în sec. XVIII), în cursul
celui de-al Doilea Război Mondial, de Carol Göllner, Câteva referiri la dezvoltarea manufacturilor
din Transilvania în anii 1760-1780 („Studii”, 26, 1973, nr. 2, p. 349).
 AUSTRIA  117

717 – Act, din 1301, al lui Ladislau, regele Ungariei, prin care confirmă cneazului
Ursu privilegiile locuitorilor din Satul Român („villa nostra Olachales”) de lângă Odorhei.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 553-554.
718 – Document, din 1332, în care Carol Robert, regele Ungariei, aminteşte
înfrângerea sa la Posada în 1330, în lupta cu Basarab I, domnul Ţării Româneşti.
Publ.: ibidem, p. 624-626.
719 – Act, din 27 mai 1358, prin care Ludovic I, regele Ungariei, aprobă statutele
oraşului Dubrovnik, semnat şi de Oliver, judele Curţii reginei şi comite de Satu Mare şi
Maramureş.
Ref.: „Starine Jugoslavenske Akademije”, I, Zagreb, 1869, p. 141-144; J. Gelcich, L.
Thallöczy, Diplomatarium Ragusanum, Budapesta, 1887, p. 5-8; T. Smičklas, Codex
diplomaticus regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae, XII, Zagreb, 1914, p. 480-484;
DRH, C, XI, p. 274.
720 – Document din Strigoniu, 6 iunie 1397, în care Sigismund, regele Ungariei,
descrie şi lupta de la Posada cu oastea română şi pierderile suferite de maghiari.
Transumpt în actul lui Sigismund din 12 martie 1398, cuprins în alt act, al lui Ladislau V,
din 27 mai 1455.
Publ.: J. Teleki, A Hunyadiak kora Magyarországon [Ungaria pe timpul Huniazilor], X,
Pesta, 1853, p. 454-462; Hurmuzaki, I/2, p. 394-396; DRH, D, I, p. 154-158.
721 – Acte (2), din 1398 şi 1439, cu menţiunea în clausulele finale că demnitatea
de ban al Severinului nu era ocupată de dregători maghiari (teritoriul aparţinea Ţării
Româneşti).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, 1/2, p. 401, 646.
722 – Document, din 1 decembrie 1411, prin care Martin Chraw (Kraus) din Sibiu
se angajează să plătească lui Christian Pfanczagel, cetăţean al Vienei, 107,5 guldeni
ungureşti.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, III, p. 514-515.
723 – Procură din Viena, 17 decembrie 1412, prin care Eberhard Quatraer, cetăţean
din Nürnberg, deleagă pe Christian Pfanczagel din Viena să încaseze de la Martin Khraws
din Sibiu o datorie de 72 guldeni ungureşti.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 557-558.
724 – Documente (4), din 1412, 1426-1427, de la împăratul Sigismund de
Luxemburg: jurământul de a respecta tratatul cu Polonia din 1412, în care este menţionată
Moldova, informaţii de la Dan II şi Radu III, domni ai Ţării Româneşti (1426), despre
luptele cu turcii şi informaţii despre misiunea dominicană din Câmpulung Muscel (1427)
(Registraturbücher D, f. 77, 100; E, f. 38).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 79-82; Urkundenbuch, IV, p. 262-263.
725 – Document, circa 24 decembrie 1426 – 9 iulie 1427, prin care regele
Sigismund cere dispensă papală pentru Caspar din Longocampus (Câmpulung), locuitor
în Sibiu, a cărui căsătorie era contestabilă după rânduielile bisericeşti (Reichsregister, vol.
D, f. 100).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 263-264.
118  AUSTRIA

726 – Document din Feldioara, 8 aprilie 1427, prin care regele Sigismund îl numeşte
pe Mihail din Greczregina (Königgrätz) prior în Cluj şi vicar al Ordinului Dominicanilor
pentru Transilvania (Reichsregister, vol. H, f. 147).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 281.
727 – Scrisoare, din 4 mai 1436, prin care conciliul din Basel comunică ducelui
Albert de Austria unirea cu Roma a Bisericii ortodoxe, inclusiv românii din Transilvania.
(N.B.: hotărârea nu a fost primită de patriarhatele orientale).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, 1/2, p. 601.
728 – Act, din 1441, menţionând între chezaşii pentru plata ostaşilor căpitanului din
Györ şi pe Paul, episcop catolic al Argeşului.
Publ.: ibidem, p. 677.
729 – Hrisov din Suceava, 11 septembrie 1448, prin care Petru II, voievodul
Moldovei, întăreşte negustorilor braşoveni privilegiile comerciale acordate de voievozii
Alexandru cel Bun, Iliaş şi Ştefan.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Cinci documente istorice slavo-române din arhiva curţii
imperiale de la Viena (AARMSI, s. II, t. 11, 1883, p. 29-35, 50-52); idem, Documente
moldoveneşti din sec. XV şi XVI în arhivul Braşovului (CL, XXXIX, 1905,
p. 23-25); Gr.G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-române din Ţara
Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul, 1346-1603, Buc., 1931,
p. 490-492; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 740-742; Urkundenbuch,
V, p. 262; DRH, D, I, p. 401-402.
Reprod.: I. Bogdan, Cinci documente..., pl. 1; B. A. R., fotocopie.
730 – Hrisoave (3), din 1450-1453, de la domnii Moldovei Bogdan II (11 februarie,
5 iulie 1450) şi Alexăndrel (17 februarie 1453). În limba slavonă, acte omagiale către
Iancu de Hunedoara.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Cinci documente..., p. 35-43, 52-60; Hurmuzaki – Densusianu,
II/1, p. 1-2 (doc. 1453); V. Pârvan, Alexăndrel Vodă şi Bogdan Vodă, Buc., 1904,
p. 43-46, 69-70, 118, 120; Gr.G. Tocilescu, 534 documente istorice, p. 497-503;
Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 749-752, 755-758, 762-764.
Reprod.: I. Bogdan, op. cit., pl. 2-4; B. A. R., fotocopii.
731 – Act, din 18 august 1467, prin care cele trei „naţiuni privilegiate” din
Transilvania (nobilii maghiari, saşii şi secuii) se ridică împotriva regelui Matia Corvin
pentru apărarea privilegiilor (Urkundenabteilung).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 172-175; Urkundenbuch, VI, p. 292-295.
732 – Scrisori (2), din 25 ianuarie şi 24 februarie 1475, despre victoria antiotomană
de la Podul Înalt. Prima, de la Ştefan cel Mare, adresată suveranilor europeni; a doua, de la
un român participant la bătălie, cuprinzând descrierea luptelor. Copii (ms. 285, f. 13 şi 16v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 91-95.
733 – Scrisoare, din 17 noiembrie 1485, de la Matia Corvin către arhiducele austriac
Sigismund de Tirol, cu referiri la relaţiile dintre Moldova şi Polonia (ms. 285, f. 31 şi urm.)
Publ.: ibidem, p. 103-106.
 AUSTRIA  119

734 – Raport, din 18 octombrie 1497, adresat guvernatorului Vienei, relativ

la campaniile lui Ştefan cel Mare şi la relaţiile sale cu Polonia şi Lituania (Polonica
1468-1525).
Publ.: ibidem, p. 106-107.
735 – Tratat de pace, din 20 august 1503, dintre Vladislav II, regele Ungariei, şi
sultanul Baiazid II, cu menţiuni despre Ţările Române şi obligaţiile lor faţă de Poartă.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, H/1, p. 20-23.
736 – Instrucţiuni, din 1503-1504, date de împăratul Maximilian I al Germaniei lui
Parnauer, trimisul său la Ştefan cel Mare.
Ref.: Ştefana Simionescu, Legăturile dintre Ştefan cel Mare şi Maximilian de Habsburg în
lumina unui nou izvor (R. Ist., 28, 1975, nr. 1, p. 91-59).
Publ.: ibidem, p. 95-98.
737 – Documente (371), din 1523-1564. Scrisori de la Ferdinand I, rege al Ungariei,
apoi şi împărat al Imperiului Romano-German, de la sultanul Selim II, Petru Rareş,
Radu de la Afumaţi, Petru de Perényi, voievodul Transilvaniei Ştefan Lăcustă, Petru
patriarhul Antiohiei, Sigismund I, regele Poloniei, Ioan Sigismund şi Isabela Zápolya,
Ştefan Báthory ş.a.; rapoarte de la Georg Reicherstorffer, Martin Sidonius Pempfflinger,
B. Bánffy, Thúrzó, Paul şi Martin Litteratus, Ieronim Laski, Nicolae Armeanul, George
Martinuzzi, Giovanni Castaldo, Anton Verancsics, Francisc Zay, Ioan Belsius, Augier de
Busbeck, Albert de Wyss, referitoare la situaţia românilor în cadrul raporturilor dintre
Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia şi Imperiul Habsburgic, la domnia lui Petru Rareş
şi intervenţiile sale în Transilvania, Despot Vodă, Alexandru Lăpuşneanu, pretendenţi
domneşti ş.a. (Hungarica; Polonica; Turcica).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 30-79, 81-83, 87-89, 97-313, 316-527; Hurmuzaki
– Iorga, XI, p. 575 (doc. 21 august 1528); A. Veress, Acta et epistolae relationum
Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia, I, Budapesta, 1914, p. 125,
128, 144-152, 156-161, 164-169, 171-172, 174-180, 182-187, 189-194, 196-216,
218-219, 222-223, 227-228, 232-235, 239-248, 250-255, 257-268, 270-273, 279,
281-285,291-293,299-305; Călători străini, I, p. 187-183 (raportul din 1527 al lui
G. Reicherstorffer); p. 376-377 (raportul din 31 iulie 1536 al lui M.S. Pempfflinger şi
B. Bánffy); p. 387-388 (raportul din 2 iunie 1542 al lui Nicolae Armeanul).
738 – Document, din 1528, prin care cele trei „naţiuni privilegiate” din Transilvania
solicită lui Ferdinand I, regele Ungariei, ca până la sosirea trimişilor dietei din Turda să nu
dea cetatea Făgăraşului lui Ştefan Mailat sau altcuiva.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 628.
739 – Scrisoare, din 1528, prin care Ferdinand I de Habsburg făgăduieşte sultanului
Soliman Magnificul plata tributului, dacă i se va acorda tronul Ungariei. Fals, alcătuit
în scopuri politice de partizani ai lui Ioan Zápolya, voievodul Transilvaniei (Staatenabt.
Türkei, I, 1, konv. 3/1528, fol. 31).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 16, nr. 26.
740 – Documente (7), din 1528-1542, privind relaţiile Moldovei cu Transilvania şi
cu imperialii: scrisori de la împăratul Ferdinand I, Petru Rareş, Ştefan Mailat voievodul
120  AUSTRIA

Transilvaniei, Samuel şi Marcus Pempflinger şi Matthias Loboczky (Hungarica, Autografe

şi copii, fasc. 278 ş.a.; Reichsregistratur Ferdinand I, vol. IV, f. 52).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 4, 6-7, 10-11, 15-19, 21, 25-26.
741 – Documente (6), din ianuarie-noiembrie 1529, referitoare la luptele antiotomane
ale lui Radu de la Afumaţi, domnia lui Moise Vodă şi intervenţia Imperiului Habsburgic în
politica Ţării Româneşti; instrucţiuni date unui sol imperial trimis la Radu de la Afumaţi;
scrisoare a lui Szaláhazy, episcop de Erlau şi a fruntaşilor din Transilvania (Hungarica 15).
Ref.: I. Ursu, Din influenţa politicii europene asupra istoriei noastre (Moise vodă, 1529
martie-1530 august) (AARMSI, s. II, 36, 1914, p. 519-528).
742 – Rapoarte (2), din 1529-1530, ale lui Andrei Mihalevich, sol al împăratului
Ferdinand de Habsburg în Ţara Românească (Hungarica).
Ref.: Călători străini, I, p. 297-298.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae..., I, p. 187-189; Călători străini, I, p. 299-303.
743 – Raport, din 1535, al lui Michael Posgay, sol al împăratului Ferdinand de
Habsburg la Petru Rareş (Hungarica).
Ref.: Călători străini, I, p. 368-369.
Publ.: A. Veress, op. cit., p. 255-256; Călători străini, I, p. 370-371.
744 – Documente (124), din anii 1537-1552. Cuprind informaţii despre relaţiile
lui Petru Rareş cu Imperiul Habsburgic, campania lui Soliman Magnificul în Moldova
(1533), lupta fruntaşilor celor trei „naţiuni privilegiate” pentru păstrarea avantajelor
(1544), domnia lui Iliaş Rareş (1546-1551), boieri munteni pribegi în Transilvania (1547-
1548), activitatea episcopului George Martinuzzi, guvernator al Transilvaniei, a lui
Nicolaus Olahus, cancelar al Ungariei (corespondenţa cu umanistul Anton Verancsics) şi
a generalului Gian-Battista Castaldo, locotenent militar în Transilvania ş.a. (Registratur
Ferdinand I, Cod. caes. juris civilis 156, f. 60).
Ref.: Og. Utisenović, Lebensgeschichte des Cardinals Georg Utiesenović genannt
Martinusius. Mit Benützung der Acten des k.n.k., geh. Haus-, Hof- und Staatsarchivs,
Viena, 1881 (rec. în „Századck”, 14, 1881, p. 488-491), Szentmártóni Kálmán,
Janos Szigmond erdélyi fejedelem élet-és jellemrajza [Viaţa şi caracterul principelui
Transilvaniei Ioan Sigismund], Cristur, 1934 (rec. I. Lupaş, în AIINC, 6, 1931-1935,
p. 623-626).
Publ.: Monumenta comitialia regni Hungariae, ed. Fraknói Vilmos, I, Budapesta, 1874,
p. 130-133, 157-161, 242-243, 312-316, 319-329, 336-341, 382-396, 398-405; II,
p. 30, 110-112, 484-487; MCRT, I, p. 396, 398-403; Pesty Frigyes, A Szöreny Bánság
és Szörenyi vármegye történele [Istoria Banatului Severinului şi a comitatului
Severin], III, Budapesta, 1878, p. 264; Károlyi Arpád, Fráter György levelezés es
egyébb öt illetö iratok a Becsi cs. és kir államlevéltárbol [Corespondenţa fratelui
George şi alte scrisori ce-l privesc din Arhiva regală şi imperială din Viena] (TT, 1,
1878, p. 222, 225-228, 235-239, 267-269, 503, 505-511, 513-519, 524-528, 537-538,
545-546, 554-560, 761-762; 2, 1879, p. 327-328, 333-335, 484-486, 508-512, 515-
516, 519-521, 525-526; 3, 1880, p. 58-63, 66-71, 81-87, 90-96, 234-240, 243-245,
259-261, 269-270, 272-276, 589-591. 594-602, 652-653, 655-667; 4, 1881, p. 55-
59, 61-74; 5, 1882, p. 110-115, 118-120, 122-123); Pesty Frigyes, Krassó vármegye
tórténete [Istoria comitatului Caraş] IV, Budapesta, 1885, p. 53-61 (3 doc. din 1651);
 AUSTRIA  121

Hurmuzaki – Densusianu, H/1, p. 233 (doc. 1542), 254 (doc. 1548); II/4, p. 129-130,
144, 154-156, 297-299, 307-333, 401-402, 417-418, 434, 436-442, 449-450, 479-
481, 504-505, 519-531, 533-537, 541-562, 564-565, 568-578, 581-586, 606-608,
611-613, 615, 617-631, 642-669, 674-678, 680-682.
745 – Documente (8), din 1540-1543. Scrisori de la Ştefan Lăcustă (23 septembrie
1540), Petru Rareş (27 august şi 6 decembrie 1542) şi Radu Paisie (10 ianuarie 1543) către
Ferdinand al Ungariei şi răspunsurile acestuia şi ale lui Antonius de Thorozko, sol maghiar
la Radu Paisie (Hungarica, 1540, oct. 87; 1540, nov. 62; 1542. VIII, f. 60; 1542.X, f. 8;
1542, dec. 2; 1543, ian. 8; 1543, ian. 12/2).
Publ.: C. Giurescu, Documente răzleţe din arhivele Vienei. 1535-1720 (BCI, 1, 1915,
p. 282-288).
746 – Scrisoare, din 1547, de la Nicolaus Olahus către Maria de Ungaria, regentă a
Ţărilor de Jos, dându-i ştiri despre domeniile sale din Transilvania şi despre eventualitatea
unei campanii otomane în Ungaria. Original (Belgien, Politische Abteilung, fasz. 72).
Publ.: Elena Moisuc, O scrisoare autografă a lui Nicolaus Olahus (RA, 1972, nr. 4,
p. 691-693). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 117, c. 1257.
747 – Scrisori (2), din 6 şi 13 septembrie 1551, prin care Ştefan Losonczy, apoi
Andrei Báthory cer generalului Castaldo ajutor militar pentru apărarea Timişoarei de
trupele otomane (Hungarica, Fasz. 59, konv. 2, f. 36).
Ref. şi publ.: Costin E. Feneşan, Banatul Caransebeşului şi Lugojului între Habsburgi şi
Poartă în anul 1552 (SMIM, 12, 1994, p. 164, n. 9).
748 – Documente (94), din 1551-1555, privind relaţiile dintre Moldova, Ţara
Românească, Transilvania şi Imperiul Habsburgic, campania otomană în Transilvania,
tratatul de pace moldavo-polon din 1552 şi cel polono-otoman din 1554, căderea lui Ştefan
Rareş şi venirea la tron a lui Alexandru Lăpuşneanu, scrisori de la Andrei Báthory, Radu
Paisie, Mircea Ciobanul, Alexandru Lăpuşneanu, generalui Giovanni-Baptista Castaldo,
Petrus Haller, primarul Sibiului, Mihai Şandor, Ladislau Ewdenffy, comitele secuilor, Ioan
Tartler, Mihai Banul, Emeric Lazar de Szarhégy, Ioan Lang, Franciscus de Megyes, vicarul
de Alba, Petru Gerendi, magistraturile din Braşov şi Sibiu (Hungarica, Polonica – tratat
de pace 1554; Turcica, fasc. 116 – informaţii din Constantinopol 1555).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 51-52, 57-60, 63-80, 82-83, 87-116, 118-132, 141-145,
148-149, 151-158; Călători străini, II, p. 99-101 (raport anonim, 11 apr. 1552),
103-104 (relatare din Moldova de Laurenţiu, febr. 1553, cuprinsă în scrisoarea
lui Petru Haller), 114-115 (scrisoare, 1 mai 1554 de la Petru Gerendi), 123-125
(descrierea anonimă a luptei de la Verbia, 1561).
749 – Scrisori (20), din 22 ianuarie – 26 august 1552, prin care magistraţii oraşelor
Caransebeş şi Lugoj cer generalului Giovanni-Battista Castaldo ajutor militar pentru
apărarea împotriva armatelor otomane şi-l informează asupra înaintării acestora în Banat
(Hungarica, Fasz. 62, konv. 1, f. 122-124; konv. 3, f. 41; Fasz. 63, konv. 1, f. 38-39, 157;
Fasz. 64, konv. 2, f. 28, 45-46, 52, 67, 107; Fasz. 65, konv. 2, f. 43; Fasz. 66, konv. 1,
f. 54-55, 120, 122, 125, 166; konv. 2, f. 107-108, 110-112).
Ref. şi publ.: Costin E. Feneşan, op. cit., p. 178-197.
750 – Scrisoare din tabăra de la Sofia, 16 mai 1552, prin care Ahmed-paşa, al doilea
122  AUSTRIA

vizir, cere lui Ioan Glesan, ban al Caransebeşului şi Lugojului, să repună în scaun pe
regina Isabela şi pe Ioan Sigismund Zápolya, izgonind armatele germane (Turcica, I, 9,
konv. 4, 1552,1-VI, n. 46).
Ref.: ibidem, p. 170, n. 46.
751 – Scrisoare, din 11 august 1552 prin care generalul Giovanni-Battista Castaldo
îl informează pe arhiducele Maximilian de Habsburg că cetatea Caransebeş s-a predat
vizirului Ahmed-paşa şi s-a angajat să plătească haraci (Hungaria, Fasz. 66, konv. 2, f. 41).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 176, n. 79.
752 – Documente (35), din 1552-1574, cuprinzând informaţii despre relaţiile
Transilvaniei cu Imperiul Otoman, Moldova, Ţara Românească şi Ungaria, politica lui
Alexandru Lăpuşneanu faţă de Ungaria, încercările lui Ferdinand de Habsburg de a obţine
de la Poartă recunoaşterea calităţii de principe al Transilvaniei (cu ajutorul domnitorilor
români), caracterul autonom al Transilvaniei faţă de Ungaria atestat în documente din
1561, cedarea cetăţii Ciceu de către Despot Vodă, căpitanului Antonie Zeckel (1566),
încercările de majorare a sarcinilor fiscale ale românilor, menţiuni despre cnezi şi nobili
români din Banat (1572).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 15-596, 612, 624-626, 662, 706-710, 727,
732-733, 735.
753 – Documente (11), din 1554, referitoare la participarea Moldovei şi a Ţării
Româneşti la evenimentele din Transilvania în sprijinul lui Ioan Zápolya, demersurile
lui Erasm Haidenreich, sol imperial în Polonia, de a menţine bunele raporturi ale lui
Alexandru Lăpuşneanu cu Habsburgii (ms. 282, f. 28, 48v, 51, 56v, 59v, 65v, 68v, 84v, 103,
106v, 116v, 120, 130-131, 133v, 136-137, 151v).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 48-54.
754 – Registru de conturi ale sumelor cheltuite între 1555-1560 de Ogier Ghislain
de Busbec, ca trimis la Constantinopol al împăratului austriac, menţionând, la p. 191, sub
anul 1557, o sumă pentru „la sepultura de Petro woyvoda” (Pătraşcu cel Bun?) (Staatenabt.
Türkei, I, 12, knov. I, fol. 188r).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 49, nr. 72.
755 – Documente (50), din 1555-1563, privind evenimente din Ţările Române
şi relaţiile lor cu Imperiul Habsburgic, îndeosebi în timpul lui Despot Vodă; scrisori de
la Pătraşcu Vodă, Alexandru Lăpuşneanu, Despot Vodă, Ioan II Sigismund, împăratul
Ferdinand I, arhiducele Maximilian de Habsburg, Giovanni Malvesi, Francisc Zay de
Chemer, Valentin Saurman, Albert Raski, Albert de Vys, Martin Szentgothárdi, informaţii
de la agenţi (Hungarica, Polonica, Turcica, Registratur Ferdinand I, XII, f. 170).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 160-162, 164-165, 172-183, 193-206, 208-209, 211-225,
227-233, 236-243.
756 – Documente (229), din 1557-1594, relative la evenimente din Ţările Române
şi politica Imperiului Habsburgic faţă de Polonia şi Imperiul Otoman: rapoarte de la
ambasadorii imperiali la Constantinopol, David Ungnad, Ioachim von Sinzendorf,
Frederic Preyner, Bartholomeu Pezzen şi Paul von Eyzing, şi la Veneţia, Bernardino
Rosso, scrisori de la Ştefan Báthory şi Sigismund III, regi ai Poloniei, Cristofor Báthory,
principele Transilvaniei, sultanul Murad III şi marele vizir Mehmed Sokolly, cu informaţii
 AUSTRIA  123

privind campanii otomane, incursiuni de tătari şi cazaci, despre Petru Şchiopul, Petru
Cercel, Radu Mihnea, Alexandru şi Ioan Potcoavă, Mihnea Turcitul, Petru Lăpuşneanu,
Petru Cazacul, Sigismund şi Andrei Báthory ş.a. (cat. Böhm I, 154, f. 700, 716v; ms. 595,
f. 858, 976; Hungarica ad. ann.; Polonica pachet I; Turcica ad. ann.).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 201, 215-218, 231, 235, 248, 253-254, 267, 291-292,
314-315, 328-329, 362-366, 394, 399-400, 405, 427-429, 591-704, 708-720, 723-
744, 748-772.
757 – Rapoarte (20), din 1562-1563, de Ia Ioan Belsius, Marcus Bergkowicz şi
Martin Literatul, agenţi ai Imperiului Habsburgic, privind domnia lui Despot Vodă şi
relaţiile Moldovei cu Poarta şi Polonia.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 404-414, 419-420, 423-436, 447-453, 455-57,
464; Veress, Documente, I, p. 236, 239; Călători străini, II, p. 131-136, 139-42, 145-
149, 153-158, 160-161, 163-164, 168-182, 185-187, 190-193, 197-202, 205-209,
213-216, 223-229, 234-238, 241-242, 246-250.
758 – Scrisori (4), din 1562-1563, de la Wolfgang Schreiber, relative la intenţia lui
Despot Vodă de a publica Biblia în limba română, îndemnuri către acesta de fidelitate faţă
de puterile creştine şi plângeri contra domnului Moldovei adresate regelui Maximilian al
Ungariei.
Ref.: Martin Kriebel, Wolf Schreibers Mission im europäischen Südosten in der Mitte des
16. Jahrhundert (SDA, 2, 1959, p. 18-42); Maria Holban, En marge de la croisade
protestante du groupe de Urach pour la diffusion de l’évangile dans les langues
nationales du Sud-Est européen – l’épisode Wolff Schreiber (RESEE, 2, 1964,
nr. 1-2, p. 127-152).
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 445-447, 453-454, 459-460, 468-473; Călători
străini, II, p. 277-290.
759 – Scrisoare, din 10 aprilie 1564, de la Francisc Zay către împăratul Ferdinand I
de Habsburg, despre tulburările din Moldova.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 512; Călători străini, II, p. 310-311.
760 – Documente (228), din 1564-1575; scrisori de la împăratul Maximilian II de
Habsburg, rege al Ungariei, Sigismund August, regele Poloniei, sultanii Selim II şi Murad
III, ţarul Ivan Vasilievici, papa Pius V, Ştefan Báthory, principele Transilvaniei, Alexandru
II Mircea, domnul Ţării Româneşti, marele vizir Mehmed-paşa; rapoarte de la Francisc
Zay, Albert de Wyss, David Ungnad, Adam Franchi, Andrei Taranowsky, Carol Rym,
Hans Rueber ş.a., referitoare la raporturile Moldovei, Ţării Româneşti şi Transilvaniei cu
Imperiile Otoman şi Habsburgic, Ungaria şi Polonia, domniile lui Alexandru Lăpuşneanu,
Ioan Vodă şi Petru Şchiopul, pretendenţi domneşti (Nicolae Basarab, Ştefan) ş.a.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/1, p. 527-616, 618-754.
761 – Scrisori (2), din 9 februarie 1565 şi 1 mai 1567, de la Ştefan Mîzgă, pretendent
la tronul Moldovei, către susţinătorii săi, boieri moldoveni şi nobili unguri, partizani ai
împăratului Maximilian II de Habsburg.
Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 246-249 258-260.
762 – Documente (22), din 1565-1572, privind acţiunile habsburgilor pentru
dominarea Transilvaniei: scrisori de la împăratul Maximilian II de Habsburg, abatele
124  AUSTRIA

Ioannes Cyrus din Bratislava, Michel Zernovich Macedono, Achatius Czaby, Andreas
Dudith, Adamus de Franchi, Balthasar Kossembor, Carol Rym, David Ungnad şi Eduardo
Provisionali (Hungarica, Polonica, I, 13, f. 47r, Turcica).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 55, nr. 81 (raport A. Dudith, 9 aprilie 1568).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 267, 271-274, 288-292, 294-300, 304, 310-326; Călători
străini, II, p. 391-394 (doc. 1568).
763 – Scrisoare din Constantinopol, 21 martie 1573, de la Adam Neuser din
Heidelberg, fost predicator în Transilvania şi Banat, convertit la islam sub numele
Mustafa beg, către Simon N., farmacist din Cracovia, apărându-se contra calomniilor
„trinitarienilor”, adică ale Bisericii calvine din Transilvania, care-l excomunicase
(Staatenabt, Polen, I 84, f. 114r).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 55-56, nr. 82
764 – Scrisoare, din 1573, de la unitarianul de origine greacă Iacob Paleologul, cu
note despre călătoriile lui în Italia, Boemia, Polonia, Transilvania şi Grecia (Staatenabt.
Rom Varia 2, konv. „Palaeologus”, fol. 182v).
Ref.: ibidem, p. 56, nr. 83.
765 – Documente (93), din 1573-1595, privind evenimente din Ţările Române în
relaţie cu Imperiul Habsburgic şi cel Otoman: scrisori de la împăratul Rudolf II, regele
Maximilian II de Habsburg, regele Sigismund III, sultanul Murad III, Mehmed-paşa
ş.a., cuprinzând informaţii despre: Bogdan Lăpuşneanu, Ioan Vodă, Petru Şchiopul, Ioan
Potcoavă şi execuţia acestuia, incursiuni de cazaci, turci şi tătari în Ţările Române, vămile
Moldovei, indigenări de boieri moldoveni în Polonia, candidatura lui Andrei Báthory ca
succesor la tronul Poloniei (Hungarica, Polonica, Turcica).
Publ.: Veress, Documente, II, p. 4-5, 15-22, 25, 41-44, 52-53, 59-60, 63-64, 72-75, 98-
105, 111-117, 119, 121, 127-128, 131-133, 136, 140-142, 145, 147-148, 172, 174-
176, 183-185, 189, 203-216, 222, 237-239, 248, 297-298, 317-319, 325-326; III,
p. 1-3, 9-10, 32-33, 40, 68-70, 91, 100-104, 106, 108-110, 113, 115-117, 174-176,
190-191, 198, 203-206, 209-210, 214, 228-229, 248-249, 274, 282, 284, 303-304.
766 – Scrisoare, din 1574, a ţarului Ivan IV Vasilievici către Ioan Vodă, domnul
Moldovei (Russland, f. 18).
Publ.: Elena Eftimiu, O scrisoare a lui Ioan Vasilievici, ţarul Rusiei, către Ioan vodă cel
Cumplit, voievodul Moldovei (1574) (RI, 15, 1929, p. 229-231).
767 – Documente (22), din 1574-1594, referitoare la averea lui Petru Şchiopul,
obligaţiile financiare ale Moldovei către Poartă, plăţi şi împrumuturi ale domnului:
însemnări, scrisori şi chitanţe de la banul Iani Cantacuzino, Nicolae stolnicul, Petru
Şchiopul, Moise ben Eliezer, Zotu Ţigara, David ben Rebi Abraham, capuchehaia Duca
(Miscellanea turcica, 1586).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente nouă, în mare parte româneşti, relative la Petru Şchiopul
şi Mihai Viteazul (AARMSI, s, II, 20, 1898, p. 435-455); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1,
p. 87-89, 97-98 (5 doc, 1589-1591, 1593).
768 – Documente (233), din 1577-1599, privitoare la istoria Ţărilor Române în
cadrul relaţiilor austro-polono-otomane şi la luptele antiotomane conduse de Mihai
Viteazul: scrisori şi instrucţiuni de la împăratul Rudolf II, regii Poloniei Ştefan Báthory
 AUSTRIA  125

şi Sigismund III, sultanii Murad III şi Mehmet III, de la domnitorii Petru Cercel, Mihai
Viteazul, Petru Şchiopul, Aron Tiranul, Ieremia Movilă, hanul Gazi Ghirai, Ieremia II,
patriarhul Constantinopolului; scrisori de la arhiducii Ernst, Ferdinand, Matia, Maximilian
şi Albrecht de Habsburg, cardinalul Andrei Báthory, mitropolitul Dionisie Ralli de
Târnovo, Vasili Konstantinovici Ostrogski, voievodul Kievului; rapoarte de la funcţionari
şi informatori imperiali, soli austrieci şi moldoveni la Poartă, de la generalul George Basta,
de la Vasile din Ţara Românească, de la solul tătar Mehmet-aga, hotărâri ale Consiliului
imperial şi ale Capitlului din Alba Iulia, memoriu al ardelenilor contra lui Ştefan Báthory
(1579), informaţii despre pretendentul Lupu, lista averii lui Petru Cercel, tratatul polono-
otoman (1593) şi cel al Moldovei cu imperialii (1594), lista darurilor trimise de Curtea
din Viena domnitorilor din Moldova şi Ţara Românească (1594-1603), memoriul boierilor
munteni (1599) ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 4-7, 9, 11-98, 113-114, 130-135, 143-176, 192-209, 278-
433; Nilles, Symbolae, II, p. 994-995 (3 doc. 1590-1591, ref. Petru Şchiopul);
Călători străini, IV, p. 94-96, (raport, din Târgovişte, 10 iunie 1598, al lui N. Istvanffy);
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 193-196, 218-220, 235-237, 257-269.
286-290, 304-311, 315-320, 332-337 (18 doc. 1598-1599, dintre care 4 scrisori din
12 noiembrie 1598, 26 iunie, 4 şi 11 noiembrie 1599, de la Mihai Viteazul).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 235, c. 64-67; r. 300, c. 34, 477-480; xerografii
Austria, pach. CCXXX/5, 9, 12; CCXXXVIII/115, 116; CCXXXIX/104, 105, 131;
CCXLV/9, 12, 31, 37, 40; CCLI/10, 12.
769 – Rapoarte (5) din Constantinopol, 7, 20 şi 21 mai 1595, cu informaţii privind
pregătirea campaniei otomane în Ţara Românească şi ecoul în capitala Imperiului a
victoriilor lui Mihai Viteazul (Staatskanzlei, Türkey, Karton 81, f. 50, 52, 54, 56).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 49; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 53-58.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 415, c. 324-329.
770 – Documente (605), din 1595-1601, relative la campaniile lui Mihai Viteazul
şi politica Imperiului Habsburgic faţă de Ţările Române, Polonia şi Imperiul Otoman:
rapoarte şi informaţii de la agenţi imperiali din Alba Iulia, Arduzel, Baia Mare, Bedeciu,
Braşov, Buda, Kosice, Cluj, Constantinopol, Cracovia, Bran, Mancici, Oradea, Pilsen,
Praga, Ragusa, Satu Mare, Sibiu, Seleuş, Tuzel, Vács, Veneţia (Hungarica, ad ann.; ms.
595/8, 10; Polonica, ad ann.; Rep. A, convoi. C. Ragusina, 1538-1602; Turcica ad ann.).
Publ.: MCRT, IV, p. 166-172, 177-179, 184, 186, 330, 336, 469-475; 492-493 (10 doc, 1598-
1599); Szádecky Lájos, Erdely és Mihály Vajda története 1595-1601 okleveltárral
[Istoria Transilvaniei şi a lui Mihai Voievod, 1595-1601, cu documente], Timişoara,
1893, p. 285-286, 295-296, 308-309, 430, 436, 442-444, 447, 455-458, 461-463,
465-477, 480-481, 484, 487-493, 495-497, 503, 507, 509-515, 519-533, 547-549,
554, 558, 562, 570-571, 575-580, 582, 589-590 (76 doc, 1598-1600); Hurmuzaki
– Iorga, XII, p. 5, 8, 19-20, 30, 32 34, 38-39, 45, 47, 49, 52, 67, 72, 75, 78, 102,
127, 138-139, 147-148, 152-153, 162, 166-167, 172, 181, 186, 190-191, 193-200,
202, 209-210, 225, 227, 233-235, 239-242, 244, 249-254, 271-272, 296, 299-300,
308-309, 319-322, 325-345, 348-359, 362-364, 369-370, 377-380, 389-392, 395,
400-403, 408-410, 412-413, 423, 426-429, 431-438, 442, 444-445, 447-467, 469,
126  AUSTRIA

471, 473-477, 479-483, 494, 503, 506-508, 510-515, 517-521, 526, 528-531, 539,
541-545, 547-548, 552-553, 555, 558-576, 577-586, 588-613, 615-659, 663-666,
669-693, 695-712, 714-719, 730-782, 793-796, 800-806, 808-856, 859-872, 874-
909, 922-923, 929-930, 947-969, 972, 980, 985, 989, 993, 1001-1002, 1006, 1009,
1015-1016, 1022, 1046-1053, 1055-1056, 1058, 1060-1062, 1064-1066, 1071-1073,
1081-1092, 1098-1099, 1105-1106, 1109-1112, 1117-1123, 1126-1128, 1139-1140,
1143-1145, 1150-1152, 1159, 1161, 1165, 1178-1179, 1180-1181, 1184-1187,1189-
1198, 1201-1202, 1204, 1207-1208, 1210, 1212-1214, 1217, 1225, 1227-1228, 1230-
1232, 1234, 1241-1242, 1244 1246, 1252-1255, 1259, 1269-1273, 1276-1278, 1280-
1281; XIV/1, p. 109; Călători străini, III, p. 265-268 (2 rap., 1598, de la Giovanni
de Marini Poli); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 176-181, 194-195, 267-
268, 324-325, 350-357, 359-363, 368-372, 376-385, 393-411, 420-425, 429-433,
443, 449-452, 460-472, 604-606, 656-657 (31 doc. 1598-1601).
Reprod.: ibidem, p. 674 (scrisoare, 5 ianuarie 1600, de la Moise Szekely), 675 (raport din
1600 al comisarilor imperiali), 676 (raport din 7 martie 1600 de la Moise Szekely);
Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 300, c. 36; xerografii Austria (pach. CCXXXI/8;
CCXXXII/11, 15, 17; CCXXXVI/3-5, 13, 50, 64, 66, 70, 110; CCXXXVII/7-8, 47,
61; CCXLV/52; CCL/2, 3.
771 – Documente (9), din 1596-1600, privind relaţiile lui Mihai Viteazul cu Poarta
Otomană şi cu Imperiul Habsburgic ca urmare a victoriilor la Dunăre şi în Transilvania:
scrisoare de la Mihai Viteazul, din 16 martie 1598, firmanul lui Mehmed III de recunoaştere
a lui Mihai ca domn al Ţării Româneşti, tratatul din 9 iunie 1598 între Mihai Viteazul şi
Rudolf II şi recunoaşterea dreptului său de a guverna pe viaţă Transilvania etc. (Hungarica:
fasc. 132, f. 22-30, 36-40; fasc. 133; fasc. 135, f. 397-400; fasc. 137, f. 143-147; Türkei
I, k. 83).
Publ.: MCRT, IV, p. 539-540 (doc. din 1600 de la Rudolf II); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, I, p. 140-141, 181-193, 263-264, 364-367, 392-393, 559-561.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 300, c. 34-36, 38-44; xerografii Austria, pach.
CCXXXII/3; CCXXXVI/34, 88; CCXXXIX/102; CCLI/9-11, 13; CCLII/16.
772 – Documente (26), din 1596-1634, cuprinzând informaţii despre evenimente
din Ţările Române: scrisori de la Ieremia Movilă (1598), Mihai Viteazul (1599), Radu
Mihnea (1612), Radu Şerban (1614), Ştefan Tomşa (1614), nunţiul Germanico Malaspina
(1598), George Basta (1602), împăratul Rudolf II (1606-1608) (ms. 203/10, f. 125, 210,
250, 552, 890, 916, 944; ms. 263, f. 184; ms. 290/10, f. 673; Hungarica, fasc. 160, f. 82;
fasc. 167; fasc. 278, conv. D; fasc. 377, f. 109; fasc. 422; fasc. 1614, f. 2, 26; fasc. 14, 454;
Polonica, 27/e, 1596, f. 42-44, 151; 1606; Turcica, fasc. 116).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 352 (scrisoare din 1598 de la G. Malaspina); Veress,
Documente, V, p. 29-33, 42, 162-164, 170, 281-284, 345: VI, p. 367-368; VII, p. 67,
72-74, 83, 124, 174, 202, 239, 240, 250, 270; VIII, p. 45-46, 269-273, 276-277; IX,
p. 6-7, 21-22, 24-26, 340; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 284 (scrisoare
din 16 noiembrie 1599 de la arhiducele Mathias, către Mihai Viteazul).
Reprod.: ibidem, p. 670; Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CCLIV/7.
773 – Raport din Târgovişte, 16 octombrie 1597, al lui Giovanni de Marini Polo
către contele Sigismondo della Torre, despre relaţiile dintre Mihai Viteazul şi Sigismund
 AUSTRIA  127

Báthory şi despre intervenţiile patriarhului de Constantinopol la împăratul Rudolf II pentru

declanşarea unei campanii antiotomane (Türkei, K. 81).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1263-1264; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 147-153.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 415, c. 398-401.
774 – Scrisoare din Alba Iulia, 13 noiembrie 1597, a nunţiului de Cervia, privitoare
la solia lui Mihai Viteazul la împăratul Rudolf II (Hungarica, Fasz. 130, f. 28-31).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 326; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 154-156.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 II, c. 832-835.
775 – Scrisoare din Braşov, 11 mai 1598, a lui Valentin Hirschel, judele oraşului,
către comisarii imperiali Ştefan Szuhay şi Nicolae Istvánffy, informând că Mihai Viteazul
nu va depune jurământ decât la venirea arhiducelui Maximilian (Hungarica, Fasz. 131,
f. 255-256).
Ref. şi reprod.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 350; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 156-157.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 299, c. 668-669.
776 – Scrisori (3) din Braşov şi Târgovişte, 3 şi 12 iunie 1598, ale comisarilor
imperiali Şt. Szuhay şi N. Istvánffy către împăratul Rudolf II despre conflictul dintre
români şi tătari, cererea lui Mihai Viteazul de a i se trimite arme şi dorinţa tătarilor de a
încheia pace (Hungarica, Fasz. 132, f. 49-53; Fasz. 139).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 292-294; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 358; Mihai Viteazul
în conştiinţa europeană, V, p. 157-162.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 II, c. 156-159, 201-207.
777 – Scrisoare din Dopca, 30 iunie 1598, a lui Mihai Viteazul către comisarii
imperiali, solicitând sprijin financiar şi armament pentru continuarea campaniei
antiotomane (Hungarica, Fasz. 132, f. 159).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 369-370; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 164-165.
778 – Scrisoare [ante 28 iulie 1598] a hanului tătar Gazi Ghiray II către Mihai
Viteazul, solicitând bani pentru a-şi elibera fratele ostatic la Poartă (Hungarica, fasz. 133,
f. 22-23).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 377-378; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 166-167.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 II, c. 705.
779 – Scrisori (10) din Podĕbrad, Praga, Plzeň, l şi 26 noiembrie 1598, 8 aprilie,
4, 11, 12 iunie, 8, 23 iulie, 6 octombrie, 6 şi 22 decembrie 1599, ale împăratului Rudolf
II către Mihai Viteazul: promisiuni de ajutoare pentru campania antiotomană, schimburi
de solii, informaţii şi recomandări politice (Hungarica, Fasz. 132, f. 404-408; Fasz. 134,
f. 221-223, 348, 422, 446; Fasz. 135, f. 250; Fasz. 136, f. 20-24, 141-142).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 303-304, 317, 371-372, 397; Hurmuzaki – Iorga, XII,
p. 428-429, 435-436, 442; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 170-173,
176-178, 182-185, 189, 206-207, 218-219.
128  AUSTRIA

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 II, c. 639-642; r. 234, c. 177-180, 364-365,
413-314, 456, 493-494, 899; r. 236, c. 755,760, 918-919.
780 – Raport, din noiembrie 1599, al lui Osman-aga către sultanul Mehmed III
despre întâlnirea cu Mihai Viteazul şi confirmarea acestuia ca domn al Ţării Româneşti
(Türkei, I, h. 82).
Publ.: Aurel Decei, Izvoare turceşti despre Mihai Viteazul (RA, 1975, nr. 2, p. 166-169).
Reprod.: ibidem, p. 166-168 (facsimil); Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, CCXXXI/13.
781 – Scrisoare din Alba Iulia, 6 aprilie 1599, a lui Mihai Viteazul către Bartholomeu
Pezzen, prin care-i cere să vină repede în Transilvania (Hungarica, Fasz. 138, f. 237-238).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 820; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 175-176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 83-84.
782 – Scrisoare din Praga, 17 aprilie 1599, a împăratului Rudolf II către Bartholomeu
Pezzen, cu instrucţiuni asupra negocierilor dintre Sigismund, Andrei Báthory şi Mihai
Viteazul (Hungarica, Fasz. 134, f. 245-248; Fasz. 136, f. 684-687, copie).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 178-179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 234, c. 212-215.
783 – Scrisoare din Košice, 7 septembrie 1599, a lui George Basta către Bartholomeu
Pezzen, susţinând necesitatea alianţei cu Mihai Viteazul (Hungarica, Fasz. 135, f. 74-77).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 454; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 186-187.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 234,. 671-674.
784 – Raport, [post l noiembrie 1599], referitor la scrisorile secrete ale lui Andrei
Báthory găsite de Mihai Viteazul (Hungarica, Fasz. 136, f. 667).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 367; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 482; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, V, p. 190-191.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 153.
785 – Scrisoare din Plzeň, 6 noiembrie 1599, a împăratului Rudolf II, recomandând
lui Ştefan Bocskay să se alieze cu Mihai Viteazul împotriva lui Andrei Báthory
(Staatskanzlei, Türkey, K. 82, f. 56).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 347; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 191-192.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 135.
786 – Scrisoare din Alba lulia, 18 noiembrie 1599, a lui Paolo Giorgi către
împăratul Rudolf II, privind intenţia lui Mihai Viteazul de a păstra Transilvania şi de a
cuceri Moldova (Hungarica, Fasz. 135, f. 447-449).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 351-352; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 195-196.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 235, c. 166-169.
787 – Scrisori (30) din Alba Iulia, Făgăraş, Târgu Secuiesc, Suceava, Iaşi, Răteşti,
tabăra din munţii Buzăului, Debrecen şi Viena, 20, 29 noiembrie, 3, 15, 16, 20, 21 decembrie
 AUSTRIA  129

1599, l, 4, 6, 21 februarie, 6, 9, 27, 28 aprilie [aprilie-mai], l, 8, 23 mai, 17 iunie, 13, 17, 19

octombrie, 14 decembrie 1600, 12, [17] ianuarie 1601, de la Mihai Viteazul către împăratul
Rudolf II, arhiducele Maximilian, comisarii imperiali în Transilvania ş.a., privitoare la
luptele sale antiotomane, acţiunile în Transilvania şi Moldova, cereri de sprijin financiar şi
în arme, solii, călătoria lui Mihai la Viena şi Praga etc. (Hungarica, Fasz. 135, f. 413-475,
501-502; Fasz. 136, f. 10, 46, 98-100, 114-117, 124-126, 129-130, 154-155, 194, 908-
909, 970-971; Fasz. 137, f. 334-337, 391-392, 540-541; Fasz. 138, f. 245-247, 280-281,
411, 496, 499-503, 553-557, 575-577; Fasz. 139, f. 163-164; Staatskanzlei, Türkey, K. 83,
f. 19, 205; K. 84, f. 26-30, 32-35, 80-82).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 356-357, 363-364, 369, 383-384, 386-387, 389-390,
393; Hurmuzaki, IV/1, p. 46-47, 76, 164-165, 194-196, 207, 225-229, 241, 409-410;
Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 664-665, 672, 819-820, 824-825, 872, 922, 931, 1279-
1280; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 196-197, 201-202, 205-207, 210-
217, 219-220, 234-237, 245-246, 254-258, 261-263, 266-267, 272-273, 275-278,
280-281, 286, 288-289, 343-344, 352-354, 391-392, 402-408.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 I, c. 218-220; r. 231, c. 467-469, 475, 477,
518-521, 539-540; r. 232, c. 426-428, 503-505; r. 233, c. 93-95, 136-137, 289-290,
292, 404, 409-410, 412-416, 479-481, 687-688; r. 235, c. 202-204, 241-243; r. 236,
c. 858-860, 880-883, 894-896, 901-903; r. 237, c. 458-461, 541-542; r. 417, c. 187,
263-264.
788 – Catastif de venituri din Transilvania şi de plăţi pentru mercenarii din oastea
lui Mihai Viteazul, [noiembrie 1599-1600] (Turcica, 1593-1600).
Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 467-469; Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul în
Transilvania, 1 noiembrie 1599-19 august 1601 (AARMSI, s. III, t. 28, 1945-1946,
p. 477-478); Ştefan Pascu, Vladimir Hanga, Crestomaţie pentru studiul istoriei
statului şi Dreptului R.P.R., II, Buc., 1958, p. 382; DRH, B, XI, p. 491-492.
789 – Scrisoare din Alba Iulia, 22 decembrie 1599, a agentului imperial Giovanni
di Marco către Batholomeu Pezzen, arătând că Mihai Viteazul va încredinţa Transilvania
comisarilor imperiali la sosirea acestora (Hungarica, Fasz. 136, f. 554-555).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 397-398; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 219-220.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 7-8.
790 – Scrisori (10) din Plzeň, 24 decembrie 1599, şi din Praga, 25 iulie, 16
decembrie 1600, 6 şi 11 iunie, 8 şi 9 septembrie 1601, ale împăratului Rudolf II,
cuprinzând instrucţiuni către ambasadori şi comisarii imperiali, recomandări către
stările Transilvaniei, boierii munteni, fraţii Buzeşti, generalul George Basta (Hungarica,
Fasz. 136, f. 565, 957-962; Fasz. 138, f. 588; Türkey, K. 84, f. 158-160; K. 85, f. 29-30,
33; K. 86, f. 281-283, 285).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki III/1, p. 403; IV/1, p. 197-198, 208-209; Hurmuzaki – Iorga, XII,
p. 972, 1190-1191, 1230-1232; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 220,
291, 384-386, 397-399, 431-434, 446-448.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 745-747, 749; r. 233, c. 528; r. 237, c. 21,
523-527; r. 418, c. 146-149; r. 419, c. 239-240, 244.
130  AUSTRIA

791 – Scrisoare din Bratislava, 29 decembrie 1599, a episcopului Ştefan Szuhay,

comisar imperial, către Mihai Viteazul, prin care îl felicită pentru succesul acţiunilor sale
din Transilvania (Hungarica, Fasz. 137, f. 572-573).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 558; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 229-232.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 30-31.
792 – Documente (5), din 1599-1600, privind relaţiile lui Mihai Viteazul cu Curtea
habsburgică şi situaţia din Transilvania: scrisori de la Mihai Viteazul, împăratul Rudolf II,
arhiducele Carol, rapoarte de la Hans Adam von Hofkirchen şi George Borbély (Politische
Abteilung, Hungarica, fasz. 137, f. 442-444; Türkei, I, K. 82, f. 93-95; 83 f., 161-162; 84,
f. 122-123).
Ref. şi publ.: Elena Moisuc, M. Paicu, Mihai Viteazul în relaţiile cu imperialii (RA, 1975,
nr. 2, p. 178-182).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CCXXXI/17; CCXXXII/4, 43;
CCXXXIII/35; CCXXXVI/99.
793 – Documente (8), din 1599-1601, provenind din arhiva personală a lui Mihai
Viteazul confiscată de George Basta după uciderea domnitorului la Turda. Catastihul
Ţărăi Ardealului pre judeaţe şi vămile şi ocnele întocmit din porunca lui Mihai (13
noiembrie 1599), catastihul de venituri şi cheltuieli al vistiernicului Dumitrachi, copii după
instrucţiunile domnului către banul Mihalcea şi vistiernicul Stoica, la Viena (26 ianuarie
1600, două versiuni), şi după răspunsurile date de Rudolf II lui Mihai prin Petru Armeanul
(1 februarie) şi prin banul Mihalcea (3 februarie 1600), răspunsurile domnitorului
către Sigismund III, regele Poloniei (21 mai 1600), cererile adresate împăratului prin
Bartholomeu Pezzen (iulie 1601) (Turcica, 1593-1600, Nachtrag, f. 199, 202-229).
Ref. şi publ.: N. Iorga, op. cit., p. 455-458; Ştefan Pascu, Vladimir Hanga, op. cit., p. 312-
314 (Catastihul); Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania, p. 474-
476 (Catastihul); DRH, B, XI, p. 492-499; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,
p. 372-376, 412-419, 513-619 (3 doc din 1600).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c 599-602; xerografii Austria, pach.
CCXVI/49; CCXXX/36; CCXXXIII/36; CCXLVI/36; B.N., mf. 1/325.
794 – Scrisori (7) din Braşov, Košice, Ilieni, Seleuş şi Sibiu, 18 ianuarie, 3 aprilie,
25 septembrie, 6, 12, 26, 28 octombrie 1600, ale generalului George Basta către diverşi
corespondenţi, cu informaţii asupra acţiunilor lui Mihai Viteazul în Transilvania, intenţia sa
de a păstra stăpânirea aici, promisiuni de sprijin şi refuzul de a-l preda polonilor (Dispacci
30 K, p. 43; Hungarica, Fasz. 136, f. 834-835, 855-860, 940-941, 945-946; Fasz. 137, f.
167-168; Staatskanzlei, Türkey, Karton 84, f. 108-109).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki IV/1, p. 140, 153-155, 160, 188, 190; Hurmuzaki – Iorga, XII,
p. 625, 626; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 227, 253, 317-319, 326-
329, 338, 339, 372-375.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 218; r. 237, c. 367-368, 392-393, 500, 501,
507-508; r. 418, c. 51.
795 – Scrisori (26) din Alba lulia, Braşov, Ilieni, Košice, Mukačevo, Pasul Buzăului,
Reci, Satu Mare, 13, 20 ianuarie, 10 februarie, 13 martie, 19, 22 august, 7, 10, 12, 14, 16,
17, 21-26, 28-30 octombrie, 17 noiembrie, 11, 14, 16 decembrie 1600, ale comisarilor
 AUSTRIA  131

imperiali David Ungnad şi Mihai Székely; rapoarte către împăratul Rudolf II, informaţii
către diverşi corespondenţi referitoare la acţiunile lui Mihai Viteazul în Transilvania,
cereri de sprijin financiar şi arme, luptele cu polonii ş.a. (Hungarica, Fasz. 136, f. 801-
803, 864-867, 870-874, 877-883, 888-894, 913-915, 921, 929-930, 932-935, 942-943,
947-950, 952, 965, 972-976; Fasz. 137, f. 134-137, 214-217, 428-431; Fasz. 138, f. 87;
Fasz. 139, f. 39-40).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 108, 157-159, 162-164, 168-172, 179-183, 186-187,
189-193, 202, 205-207; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 612-613, 627-628, 687-688, 775,
1008; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 224-225, 229-231, 238-241, 250,
303-304, 306-307, 329-330, 332-338, 344-349, 350-352, 354-357, 361-365, 367-
368, 370-372, 375-380, 383-384, 389, 392-395, 396-397.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 298 I, c. 51-53; r. 232, c. 270-273, 550-554,
612-613, 867; r. 237, c. 324-326, 398-405, 411-414, 419-424, 432-435, 437-438,
465-467, 476, 487-488, 491-493, 503-504, 510-512, 516, 530-532, 544 şi 547-549.
796 – Scrisoare din Alba Iulia, 4 februarie 1600, a lui Carlo Magno, emisar imperial,
către comisarii Ungnad şi Székely, cu aprecieri despre serviciile aduse de Mihai Viteazul
cauzei antiotomane (Hungarica, Fasz. 137, f. 389-390).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 673; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 236-237.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 500-501.
797 – Scrisoare din Ambras, 7 februarie 1600, a arhiducelui Carol, prin care îl
felicită pe împăratul Rudolf II pentru victoria lui Mihai Viteazul împotriva lui Andrei
Báthory (Türkey, Karton 83, f. 8-9).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki IV/1, p. 19; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 238-239.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 197-198.
798 – Scrisoare din Alba Iulia, 13 februarie 1600, a unui anonim către episcopul
Dumitru Naprágyi, cu informaţii despre negocierile lui Mihai Viteazul cu imperialii
(Hungarica, Fasz. 137, f. 488-489).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 702; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 244.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 620-622.
799 – Relatare din Alba Iulia, 22 februarie 1600, a episcopului Dumitru Naprágyi
despre situaţia din Transilvania şi atitudinea lui Mihai Viteazul (Hungarica, Fasz. 137,
f. 560-561).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 725; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 247-248.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 232, c. 710-711.
800 – Scrisoare din Gilău, 3 aprilie 1600, a episcopului Dumitru Naprágyi către
David Ungnad, privind oportunitatea păstrării lui Mihai Viteazul în serviciul împăratului
Rudolf II (Hungarica, Fasz. 138, f. 224).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 819; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 253-254.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 67-68.
132  AUSTRIA

801 – Scrisoare din Târgu Secuiesc, 8 mai 1600, a postelnicului Stoica către Mihai
Székely, referitoare la intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova şi la dorinţa lui de a-l
înscăuna acolo pe Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul (Hungarica, Fasz. 138, f. 497-498).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 48; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 270-271.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 406-407.
802 – Scrisori (2) din Roman şi Suceava, 8 şi 23 mai 1600, prin care Mihai Viteazul
explică împăratului Rudolf II campania din Moldova (Romana, vol. 42, f. 527-528).
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 97-98, 107-108.
803 – Protocol, din 10-26 iulie 1600, în limba română, cu semnătura autografă
a lui Mihai Viteazul încheiat cu Bartholomeu Pezzen, sol imperial, cuprinzând cererile
domnului român (Türkei I, k. 84, nr. 17, f. 224.v, orig.).
Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 483-484; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 524-525.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CCXXXIII/36.
804 – Scrisoare din Belgrad, 15 iulie [1600], a lui Ibrahim Damad Paşa, Mare
Vizir, către Sigismund Báthory, făgăduindu-i ajutor militar şi recomandându-i pedepsirea
nobililor trecuţi de partea lui Mihai Viteazul. Rezumat (Türkey, K. 83, f. 39).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 289-290.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 417, c. 280-281.
805 – Scrisoare din Praga, 15 iulie 1600, a împăratului Rudolf II către Sigismund
III, regele Poloniei, în care dezminte că ar fi aprobat intrarea lui Mihai Viteazul în Polonia
(Hungarica, Fasz. 138, f. 575-576).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 965; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 288-289.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 233, c. 508-509.
806 – Scrisoare din Turda, 18 august 1600, a lui Petru Armeanul, sol al lui Mihai
Viteazul, către comisarii imperiali, informându-i despre fuga spre Polonia a căpitanului
Moise Székely (Hungarica, Fasz. 136, f. 797-798).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 107; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 302.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 318-319.
807 – Scrisoare din Poiana Aiudului, 21 septembrie 1600, a lui Iacob Potocki,
comandant polon, către Ştefan Csáky, anunţându-l că a venit în Transilvania pentru a-l
pedepsi pe Mihai Viteazul pentru intrarea în Moldova (Hungarica, Fasz. 136, f. 832-833).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 314-315.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 364-365.
808 – Scrisori (3) din Leţ, 21 şi 22 octombrie 1600, ale nobilului ardelean Ştefan
Csáky către George Basta, cu informaţii despre sosirea la Leţ a Doamnei Stanca, soţia
lui Mihai Viteazul, înfrângerea acestuia de către poloni şi pregătirile lor de a intra în
Transilvania (Hungarica, Fasz. 136, f. 901-902, 917, 919).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 177-178, 180-181; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 357-359, 360-363.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 450-451, 470, 473.
 AUSTRIA  133

809 – Scrisoare din Bucovel, 23 octombrie 1600, a cancelarului polon Ioan

Zamoyski către stările Transilvaniei, arătând cum a decurs înfrângerea lui Mihai Viteazul
şi cerând ca acesta să fie predat regelui Poloniei (Hungarica, Fasz. 136, f. 927-928).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 184-185; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 365-367.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 484-485.
810 – Raport din Tokaj, 10 decembrie 1600, al sublocotenentului Hans Spayser,
informând despre trecerea lui Mihai Viteazul prin oraş, în drum spre Praga (Hungarica,
Fasz. 136, f. 966-967).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 201-202; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 387-388.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 535-536.
811 – Scrisoare din Oradea, 12 decembrie 1600, a lui Paul Nyáry, guvernatorul
oraşului, către episcopul de Oradea, informând despre trecerea lui Mihai Viteazul în drum
spre Praga (Hungarica, Fasz. 136, f. 968-969).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 204; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 390-391.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 237, c. 538-539.
812 – Documente (309), din 1600-1649, privind evenimente din Ţările Române
şi relaţiile lor cu Imperiul Habsburgic, campaniile lui Mihai Viteazul şi Radu Şerban în
Transilvania, domniile lui Gabriel Béthlén, Gheorghe Rákóczy I, Matei Basarab şi Vasile
Lupu; scrisori de la Mihai Viteazul, Radu Şerban, Vasile Lupu, Ştefan şi Gabriel Báthory,
Constantin Movilă, domnul Moldovei, împăraţii Rudolf II, Matei, Ferdinand II, Sigismund
III, regele Poloniei, pretendentul Ştefan Bogdan Despot, generalul George Basta, comisarii
imperiali Bartholomeu Pezzen, Mihail Zéggel, contele Ştefan Csáky, agenţii imperiali
Aloisius Radibrati, Gregorio di Niccolo Raguseo, secretarul moldovean Ştefan Boier, Aga
Leca, Petru Armeanul, vornicul Nestor Ureche, patriarhul Chiril Lucaris, Skender-paşa ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 1-2, 4-15, 19-21, 24-41, 44-45, 69-70, 76-77, 83-88, 106-108,
111-114, 119-121, 132-140, 142-144, 146-148, 150-165, 167-202, 204-244, 249-250,
253-254, 256-270, 277-342, -513, 515-530, 532-537, 540-543, 549-550, 553-556,
563-565, 569, 574-575, 579-588, 593-594, 596-605, 609-614, 625-628, 631-634,
637, 639-643, 659, 668, 671-675, 693-698, 702-708; Călători străini, IV, p. 286-
288 (doc. oct. 1603); 297-299 (doc, 20 febr. 1604); p. 327-329 (rap. 25 dec. 1603);
p. 354-356 (rap. 25 dec. 1603); p. 354-356 (rap. 23 nov. 1611); p. 482-487) (rap.
20 oct. 1620); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 387-393, 452-459, 473-
474/515-517, 569-579, 624-625, 645-646, 653 (9 doc, 1600-1601, dintre care 4
scrisori de la Mihai Viteazul din 7, 12, 18 oct. 1600 şi 10 febr. 1601).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 624-629; r. 232, c. 452-460; xerografii
Austria, pach. CCXXXII/19, 43; CCXXXIII/16, 24, 27, 29, 32, 36, 48; CCXXXIV/9;
CCXXXVI/80; CCXLVII/9.
813 – Rapoarte (4), din 1600, de la solii imperiali Carlo Magno şi Giovanni de
Marini Poli, referitoare la misiunea lor pe lângă Mihai Viteazul la Alba Iulia (Hungarica,
1600, I, f. 101, 104, 105).
134  AUSTRIA

Ref.: Călători străini, IV, p. 1-10, 25-28.

Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 569-571, 646, 648-651; Călători străini, IV, p. 14-24.
814 – Scrisoare din Caşovia [1601], către Ibrahim-paşa, „serdar al ţinuturilor
apusene”, cuprinzând acuzaţii aduse de Mihai Viteazul împăratului Rudolf II; fals, alcătuit
din porunca lui George Basta pentru a justifica asasinarea domnitorului român. Versiuni
în limbile slavonă şi latină.
Ref.: N. Iorga, Basta şi Mihai Viteazul, Buc., 1895, p. 52-57; idem, Există o scrisoare de
trădare a lui Mihai Viteazul? (ARMSI, s. III, 11, 1931, p. 1-3, 9-22); M. Lascaris,
Deux publications serbes concernant l’histoire roumaine (RHSEE, 4, 1927,
p. 206-209); Silviu Dragomir, Încă ceva despre scrisoarea apocrifă a lui Mihai
Viteazul, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 143-144, 148-152.
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 278-279 (versiunea latină); Alexa Ivić, Šest srpskih pisania iz
16 – og stoleć („Prilozi za knizěvnost, jezik, istoriju i folklor”, 5, 1925, p. 133-140);
M. Lascaris, op. cit., p. 209-212; N. Iorga, Există o scrisoare..., p. 3-9; S. Dragomir,
op. cit., p. 144-148.
815 – Memoriu, din 17 ianuarie 1601, adresat de Mihai Viteazul împăratului Rudolf
II, prin care justifică acţiunea sa în Transilvania. Copie (Türkei I, k. 84).
Ref.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 615.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CCXXXI/II 15.
816 – Memoriu din Viena, 3 februarie 1601, a lui Francisc Jurcovici, către împăratul
Rudolf II, cerându-i să sprijine acţiunea lui Mihai Viteazul în Transilvania (Türkey, Karton
84, f. 61-62).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 239-240; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 412-415.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 418, c. 312-313.
817 – Scrisoare din Cluj, 11 februarie 1601, a stărilor Transilvaniei, către împăratul
Rudolf II, cerându-i să primească pe solul lor, Ştefan Kakas (Türkey, K. 84, f. 92-93).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki IV/1, p. 244; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 416-417.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 555.
818 – Rapoarte (2) din Viena, 30 aprilie şi 14 iulie 1601, ale comisarului imperial
Bartholomeu Pezzen către împăratul Rudolf II referitoare la plecarea lui Mihai Viteazul
din Viena către Transilvania şi unirea trupelor sale cu cele ale lui George Basta (Hungarica,
Jan-Juny, 1601, f. 48-51; Türkey, I, K. 86, f. 9-12).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 260; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1180-1181; Mihai
Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 428, 434.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 731-734 (rap. 14 iulie 1601).
819 – Scrisoare din Veszprem, 9 iunie 1601, a lui Tobias Graf către arhiducele
Maximilian, semnalând teama otomanilor de Mihai Viteazul (Türkey, I, K. 85, f. 36).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1191; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 433.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 231, c. 687.
 AUSTRIA  135

820 – Documente (11), din 1601-1602, referitoare la situaţia din Transilvania:

scrisori de la împăratul Rudolf II, Radu Şerban, George Basta şi Nicolae Pătraşcu, fiul lui
Mihai Viteazul (Făgăraş, 18 august 1602), adresate împăratului, despre ajutorul primit de
la Basta (Hungarica ad ann.; Turcica ad ann.).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 219, 226, 228-229, 238-239, 246, 248, 256-257,
260-261.
821 – Scrisoare din Făgăraş, 18 august 1602, prin care Nicolae Pătraşcu, fiul lui
Mihai Viteazul, solicită sprijin împăratului Rudolf II (Turcica).
Publ.: ibidem, IV, p. 133.
822 – Scrisori (2), din 1602 şi 1604, de la George Basta (3 septembrie 1602) şi
căpitanul Petrus Konkoli (1 aprilie 1604), despre cererile de ajutor ale lui Radu Şerban şi
despre intrigile lui Ieremia Movilă (Turcica).
Publ.: ibidem, IV, p. 133-134, 142.
823 – Raport, din 14 septembrie 1603, al lui George Basta, către împăratul Rudolf
II, cu propuneri pentru pacificarea Transilvaniei.
Publ.: Veress Endre, Básta György badvezér 1603-iki föjelentése és erdélyi kanczellárijdnak
formulakönyve [Raportul principal al comandantului de oşti George Basta şi actele
cancelariei sale ardelene], Budapesta, 1914.
824 – Raport, din 8 noiembrie 1604, al ambasadorului veneţian din Praga către
doge, privind răscoala haiducilor din Transilvania.
Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 287-288.
825 – Raport din Roman, 1611, de la Petru Armeanul către împăratul Rudolf II,
cuprinzând informaţii despre evenimente din Ţările Române (ms. 595, 6, f. 3 şi urm.).
Ref.: Călători străini, IV, p. 294-296, 310-313.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 144-150; Călători străini, IV, p. 303-309.
826 – Document din Cluj, 16 aprilie 1614, prin care Heinrich Lassota von Steblau
raportează împăratului Mattias II activitatea preotului român din Lipova (Lippa)
(Hungarica 1614, f. 2).
Ref. şi publ.: Veress, Documente, IX, p. 103-104; Suciu – Constantinescu, p. 103-104.
827 – Documente (41), din 1614-1619, referitoare la implicaţiile mişcării de
eliberare din Boemia asupra relaţiilor dintre Imperiul Habsburgic şi cel otoman, iniţiativele
lui Gabriel Béthlen, principele Transilvaniei, şi situaţia Ţărilor Române în cadrul acestor
evenimente: rapoarte de la trimişii imperiali la Poartă, Michael Starzer, Pietro Buonomo,
Hans şi Ludwig von Mollard, Giustiniani, despre activitatea lui Gaspar Gratiani în cadrul
ambasadei otomane la Curtea imperială, venirea sa la tronul Moldovei, negocierile pentru
cetatea Lipova, domnia lui Radu Mihnea în Ţara Românească etc. (Dispacci di Germania,
Bd. 56-58 Türkei 1/107-108; Türkische Urkunden 1619).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 5-8, 21; 459, 463-464, 482 (9 doc. 1614-1615);
Reinhard Rudolf Heinisch, Habsburg, die Pforte und der Böhmische Aufstand
(1618-1620) (SF, 33, 1974, p. 129, 131, 135-140, 145-151, 156-58, 160-165)
(41 doc. 1615-1619).
136  AUSTRIA

828 – Scrisoare, din 21 august 1618, a lui Radu Mihnea către Consiliul secret al
regatului maghiar, anunţând instalarea sa pe tronul Moldovei (Moldau und Walachey,
1542-1829).
Ref.: Elena Eftimiu, O relaţie a lui Radu Mihnea către Consiliul secret al regelui Ungariei
din 1618 (AO, 7, 1928, p. 413-414).
Publ.: ibidem, p. 441-442.
829 – Scrisoare, din 1619, de la împăratul Ferdinand II de Habsburg către papa
Paul V, prin care intervine pentru păstrarea în Ordinul „Miliţiei creştine” a principilor
de confesiune ortodoxă, printre care domnitorii români Nicolae Pătraşcu şi Radu Şerban
(Korrespondenz Ferdinand II, f. 290).
Ref.: Carol Göllner, Beziehungen der rumänischen Wojewoden Radu Şerban, Nicolae
Petraşcu und Gaspar Gratiani zur „Milice chrétienne” (RESEE, 6, 1968, nr. 1,
p. 79, n. 52).
830 – Document, din 12 iulie 1629, privitor la daniile Mariei Potocki, fiica lui
Ieremia Movilă, către Schitul Mare din Mamova (Galiţia) (Staatsrat-Index, 1776,
nr. 1508).
Ref.: I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921, p. 10.
831 – Documente, din 1644-1647, privind situaţia Transilvaniei în vremea
principelui Gheorghe Rákóczi I şi relaţiile principatului cu Ţara Românească şi Moldova,
printre care Supplex memoriale de Simon Knezovitz, evocând lupta comună a Ţărilor
Române împotriva Imperiului Otoman (Hungarica, fasc. 175).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1979,
nr. 4, p. 444).
832 – Hrisov, din 2 februarie 1645, în limba slavonă, prin care Matei Basarab
întăreşte înfrăţirea de cruce dintre Chiriac postelnicul şi Constantin clucerul. Darurile
schimbate şi făgăduinţa de a se ajuta până la moarte.
Ref. şi publ.: I. Bogdan, Cinci documente istorice slavo-române din Arhiva Curţii imperiale
de la Viena (AARMSI, s. II, 11,1888-1889, p. 43-47, 60-62).
833 – Documente (248), din 1651-1652, 1655, 1658, 1667, 1672, 1679, 1684-1699,
privind situaţia Ţărilor Române în cadrul politicii orientale a Imperiului Habsburgic:
scrisori de la Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi principele
Apafi, stolnicul Constantin Cantacuzino, postelnicul Mihai Băjescu şi boieri munteni
adversari ai lui Brâncoveanu, de la împăratul Leopold I, regii Ioan Cazimir şi August II
ai Poloniei, Petru cel Mare, sultanul Suleiman, de la marii viziri Mehmet-paşa, Suleiman-
paşa şi Mustafa-paşa, de la marele dragoman Alexandru Mavrocordat, generalul Veterani
şi Luigi Ferdinand de Marsigli, Sulfikar efendi, contele Kinski etc. Cereri de ajutoare de
la Maria Dedulescu şi Maria Cantacuzino, tratatul de pace polono-otoman de la Carlovitz
(1699). Informaţii despre campanii austro-turce, proiectul de alianţă antiotomană din
1667, cererile hatmanului Petru Doroşenko de a se acorda cazacilor statutul de autonomie
al Ţărilor Române, negocierile de alianţă dintre Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic
(1687-1688), tratativele pregătitoare ale păcii de la Karlovitz, semnarea tratatului, statutul
bisericilor ortodoxă şi catolică din Transilvania după ocupaţia austriacă etc.
Ref.: V. Zaborovschi, Ceva despre colecţia Hurmuzaki (vol. IX/1) (RA, 1, 1924, p. 133-135).
 AUSTRIA  137

Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 4, 10-12, 33, 49-51, 73-79, 84-90, 95-96, 102-108, 114-116,
122-142, 146-147, 149, 151, 153-217, 219-307, 309, 311-353, 355-362, 365-382,
385-417, 420-438, 443-483, 485-518, 521-547.
834 – Documente (36), din 1661-1666, referitoare la situaţia Bisericii catolice în
Ţările Române, îndeosebi în Moldova: rapoarte ale vizitatorilor apostolici, misionarilor şi
parohilor referitoare la situaţia comunităţilor, raporturile cu administraţia laică şi Biserica
ortodoxă, dispute dogmatice, veniturile episcopiilor, mănăstirilor şi parohiilor, informaţii
despre bisericile catolice din Bacău, Piatra, Cotnari, Galaţi şi activitatea lui B. Koiočević,
Gabriel Thomasius, Vito Piluzio, Petru Parčevic, Antonio Rossi da Mandaino ş.a.
(Illyrico-Moldavica XXVI fol. 37, 60, 62, 67-71, 85-86, 90, 95-96, 102-103, 106-108, 117-
121, 127, 132, 142-147, 154-156, 160, 162-163, 165, 166, 168, 177-178; Transylvanica
XXVII, fol. 15, 61, 65, 101, 145, 172).
Ref.: Romul Cândea, Der Katholizismus in den Donaufürstentümern, sein Verhältnis zum
Staat und zur Gesellschaft, Leipzig, 1916, p. 36, 57-60, 65-79, 81, 84, 86, 100, 109,
120; idem, Catolicismul în Moldova în secolul al XVII-lea, Sibiu, 1917.
835 – Scrisoare, din 3 octombrie 1662, de la Sebastian Millei, privitoare la rutenii
de rit ortodox din Ucraina sud-carpatică („munkacsiană”) în timpul principesei Ana
Lórántffy, văduva lui Gheorghe Rákóczy II.
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 845-846.
836 – Scrisoare din Târgovişte, 27 iunie 1663, prin care vicarul Gabriel Thomasius
raportează secretarului Congregaţiei Propaganda Fide asupra primirii sale în Moldova şi
în Ţara Românească (Propaganda-Band, f. 92).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 34-36.
837 – Documente (20), din 1664-1667 şi 1672, relative la războiul austro-turc,
campaniile otomane în Ţările Române şi exilul în Apus al lui Grigore Ghica, fost domn al
Ţării Româneşti (Turcica).
Ref.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664-1672)
(ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 269-310).
Publ.: ibidem, p. 316-324, 332-334.
838 – Documente, din 1666-1684, privind situaţia Transilvaniei, relaţiile ei cu
Poarta, Austria şi Franţa, mişcarea lui Emeric Thököly şi legăturile acestuia cu domnii
Moldovei şi Ţării Româneşti (Hungarica II Specialia, fasc. 179, 181).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit., p. 444-445.
839 – Firman din Constantinopol, 5-14 august 1682, prin care sultanul Mehmed IV
confirmă pe Emeric Thököly ca principe al „Ungariei de mijloc”, care includea şi partea
de nord-vest a Transilvaniei (Satu Mare) (Türkische Urkunden und Staatsschreiben).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 124, nr. 188.
Reprod.: ibidem, p. 26.
840 – Documente (2), din 25 septembrie 1682 şi 5 februarie 1689, cu referiri la
influenţa politică a Moldovei şi Ţării Româneşti la Poartă şi la cererea lui Şerban
Cantacuzino de restituire a raialelor de pe Dunăre, deţinute fără drept de Imperiul Otoman
(Turcica; Dispacci, f. 164).
Ref.: V. Zaborovschi, op. cit., p. 191-194.
138  AUSTRIA

841 – Rapoarte (2), din 1682-1683, privind începutul războiului dintre imperiali
şi otomani, la care sunt chemate să participe şi trupe din Moldova, Ţara Românească şi
Transilvania (ms. I, 758).
Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XX, p. 61 (extrase).
842 – Scrisoare, din 1683, de la Şerban Cantacuzino către marele vizir, în care
se apără de calomniile comunicate despre el la Poartă de solul transilvănean Csáky
(ms. 292-171, Siebenbürgische, Töckelische, Ragusäische, Wallachische und
Moldauerische Brieff, p. 274-275).
Publ.: C. Giurescu, Documente răzleţe din arhivele Vienei. 1535-1720 (BCI, 1, 1915,
p. 297-298).
843 – Raport cifrat, din august 1683, al rezidentului imperial Georg Christoph von
Kunitz, ostatic în tabăra otomană, trimis, cu ajutorul principelui Şerban Cantacuzino,
comandantului trupelor din Viena asediată (Türkey, I, 152, konv. 5-1683 IX-XII, f. 55).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 138, nr. 211.
844 – Proiect, din 1683, al Consiliului aulic de război, privind eliberarea albanezilor
şi bosniacilor, cu cooperarea militară a ruşilor, persanilor, cazacilor, Poloniei, Ţărilor
Române şi a papei (Illyrico-Serbica, 1683-1715. Fasc. I. Conv. B, f. 23-25).
Ref.: Romul Cândea, op. cit., p. 101.
845 – Documente (7), din 1683-1731, privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu
Imperiul Habsburgic: inscripţia crucii înălţate de Şerban Cantacuzino la Viena în 1683,
diploma acordată domnitorului român de împăratul Leopold I (1687), scrisori de protecţie
ale acestuia pentru Gheorghe Cantacuzino (1690, 1692) şi de la împăratul Carol VI pentru
acelaşi şi pentru doamna Păuna Cantacuzino cu fiii ei Radu şi Constantin (1717), intervenţia
lui Gheorghe Cantacuzino în favoarea menţinerii în dregătoria de ban al Craiovei.
Publ.: A.T. L[aurian], Documente istorice din Archivul Vienei, pentru istoria Ţării
Româneşti de pre timpul lui Şerban Cantacuzino pînă după moartea lui Ştefan (MID,
5, 1847-1848, p. 72-92).
846 – Documente (2), din 1688, privind tratativele de alianţă dintre Ţara Românească
şi Imperiul Habsburgic: actul omagial din 9 martie al principelui Şerban Cantacuzino,
spătarului Mihai Cantacuzino şi spătarului Constantin Brâncoveanu către împăratul
Leopold I, informaţii de la Federigo Cornaro către senatul Veneţiei despre angajamentele
militare ale Ţării Româneşti (Hungarica, 142/21; Senato III, Secréta, 164, f. 14).
Ref.: G. Bogdan-Duică, Împăratul Leopold şi principele Şerban Cantacuzino („Gazeta
Bucovinei”, 1893, nr. 34); Ioan Radonić, Situaţiunea internaţională a Ţării Româneşti
în vremea lui Şerban Cantacuzino (1678-1688) (AARMSI, s. II, t. 36,1916,
p. 963-964).
Publ.: C. Giurescu, op. cit. (BCI, 1, 1915, p. 298-299) (actul omagial).
847 – Document din Viena, 31 ianuarie 1689, de la împăratul Leopold I, privind
luarea sub protecţie a doamnei Păuna, văduva lui Şerban Cantacuzino (cod. 306, p. 115).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 314-315.
848 – Documente (106) din 1689-1715, privitoare la relaţiile Ţării Româneşti
 AUSTRIA  139

cu Imperiul Habsburgic în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu şi a lui Ştefan

Cantacuzino: scrisori de la Constantin Brâncoveanu, împăraţii Leopold I şi Carol VI,
stolnicul Constantin Cantacuzino, spătarul Mihai Cantacuzino, de la boierii moldoveni
Ion Balş biv vel paharnic, Adam Luca vel sluger şi Ştefan Stamati vistiernic (1711), de la
generalii Heissler, Veterani, Kriechbaum şi Stainville, rapoarte ale trimişilor şi rezidenţilor
imperiali ş.a. (Hungarica ad ann.; Polonica ad ann.; Turcica ad ann.).
Publ.: C. Giurescu, N. Dobrescu, Documente şi regeste privitoare la Constantin
Brâncoveanu, Buc., 1907, p. 9-12, 15, 17, 23-24, 27-30, 33-47, 49-59, 61, 63, 67-72,
76-82, 89-102, .104-112, 117, 144-152, 154-155, 162, 165-166, 172, 180, 187-188,
195, 202, 207-210, 212-215, 217-221, 223-225, 239-240, 245-246, 253-254, 269-
270, 283-284, 287, 299-300.
849 – Document, din 4 aprilie 1690, privind unirea cu Biserica romană a locuitorilor
ortodocşi sârbi şi români dintre Dunăre şi Drava şi numirea ca episcop a lui Iacob Raici,
stareţul mănăstirii din Orahovica.
Publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 791-792.
850 – Documente din Viena, 21 august 1690, prin care împăratul Leopold I acordă,
la cererea patriarhului de Ipek (Pécs) şi a episcopului de Ineu, o diplomă de privilegii
pentru Biserica ortodoxă (Illyrico-Serbica, 1683-1715, 1690, f. 32 şi urm., copie).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, V/1, p. 383-384; Suciu – Constantinescu,
p. 151-152.
851 – Scrisoare, din 26 ianuarie 1699, prin care sultanul Mustafa II ratifică Tratatul
de pace de la Carlowitz, care prevedea şi intrarea Transilvaniei sub dominaţia Imperiului
Habsburgic (Türckische Urkunden und Staatsschreibung).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 188, nr. 293.
Reprod.: ibidem, p. 31.
852 – Act, din 26 ianuarie 1699, privind ratificarea tratatului de pace de la Carlowitz,
semnat de împăratul Leopold I şi sultanul Mustafa II.
Ref.: Die Türcken vor Wien, p. 250, nr. 18/82.
853 – Documente (12), din 1699 şi 1701, relative la unirea românilor din
Transilvania cu Biserica romană: hotărârea din 1699 pentru lectura publică a primei
Diplome leopoldine; scrisori de la Athanasie Anghel şi angajamentul acestuia din 7 aprilie
1701, menţionând şi obligaţia de a răspândi un Catechismus orthodoxus lingua valachica
ce urma să fie imprimat de cardinalul L. Kollonich; a doua Diplomă leopoldină din 1701
(copie din 1732).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, I, p. 181, 232-233, 281-287, 292-301, 319-322, 326-328;
Kurt Wessely, A doua Diplomă leopoldină (ARMSI s. III, t.20, 1939, p. 271-288).
854 – Documente (190), din 1700-1749, privind situaţia Ţărilor Române în cadrul
politicii de expansiune a Imperiului Habsburgic spre sud-est şi a conflictelor austro-
ruso-turce, pacea de la Passarowitz, Oltenia sub dominaţia austriacă, luptele românilor
din Transilvania pentru obţinerea de drepturi după unirea cu Biserica romană: diplome,
scrisori şi instrucţiuni ale împăraţilor Carol VI, Maria Teresa, Petru cel Mare, August II,
regele Poloniei, Frederic al Suediei şi Vahtang VI al Georgiei; scrisori de la Constantin
140  AUSTRIA

Brâncoveanu, Ştefan Cantacuzino, Ioan Mavrocordat, caimacam în Ţara Românească,

Francisc Rákóczi, Constantin Mavrocordat şi Grigore Ghica, domni ai Ţării Româneşti,
Mihai Racoviţă, domn al Moldovei; memorii de la Matei, Gheorghe, Radu şi Păuna
Cantacuzino, de la boieri munteni pentru eliberarea de sub jugul otoman, de la episcopul
Ioan Inochentie Micu pentru drepturile românilor din Transilvania, de la episcopul
Damaschin al Râmnicului şi egumenii mănăstirilor Arnota, Bistriţa şi Govora; rapoarte
de la Michael Talmann, rezident imperial la Constantinopol, Eugeniu de Savoia, contele
Ernst von Herberstein, Otto von Virmond, de la ambasadorul englez la Poartă, lordul
Sutton; scrisori ale marilor viziri Iusuf, Ali-paşa şi seraschierul Ibrahim-paşa; informaţii
despre bătălia de la Stănileşti, organizarea Olteniei, statistici, impuneri fiscale şi liste de
boieri olteni, firmane pentru protecţia fiicelor lui Costache Bălăceanu, negocierile de pace
de la Passarowitz, textul tratatului de pace ruso-turc din 1720 etc. (Turcica ad ann.).
Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 1-13, 20-27, 32-49, 51-68, 71-74, 76-78, 123-124, 126-128,
130-132, 134-152, 163-164, 169-173, 190-192, 195-196, 200-206, 210-217, 220-
223, 225-229, 247-248, 258-260, 262-284, 286-296, 298-302, 304-378, 396-408,
514-517, 526-610; C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, II,
Buc., 1944, p. 332-340 (doc, 27 apr. 1729); III, p. 335-336 (doc. 9 oct. 1738).
Reprod.: Hurmuzaki, VI, p. 267, 367 (memorii ale lui Matei şi Păuna Cantacuzino din
1719 şi 1723).
855 – Scrisori (5), din 4 martie 1706, 12 martie, 21 aprilie, 21 octombrie 1709
ale lui Francisc Rákóczi către diplomaţi francezi la Poartă, menţionând relaţiile sale cu
domnitorii Constantin Brâncoveanu, Antioh Cantemir şi Mihai Racoviţă (ms. 303, f. 10;
ms. 309, f. 23v, 38, 76, 129).
Ref.: N. Iorga, Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţe
diplomatice străine. I. 1700-1750 (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 12).
856 – Rapoarte, din 1711, ale rezidentului imperial la Constantinopol, Michael
Talmann, referitoare la domnia lui Dimitrie Cantemir, campania de la Stănileşti şi refugiul
regelui Carol XII la Tighina (Reichskanzlei, Hofkanzlei, Kriegsakten 1711; Acta Turcica,
Staats- und Extraord. Protokoll, Anno 1711, no. 1).
Ref.: Akdes Nimet Kurat, The Dispatches of Sir Robert Sutton, Ambassador in
Constantinople (1710-1714), Londra, 1953, p. 11.
857 – Documente (86), din 1716-1719, 1731, 1737-1739, referitoare la politica
austriacă în Principatele Române şi relaţiile Imperiului Habsburgic cu Imperiul Otoman,
Moldova şi Ţara Românească: instrucţiuni ale împăratului Carol VI, rapoarte şi scrisori
ale rezidenţilor imperiali la Constantinopol, ale ambasadorilor englezi Edmund Wortley,
Robert Sutton şi ale celui olandez, Cornelius Colyer, ale dragomanilor Nicolae de Porta, Ioan
Mihalakide, N. Theyles, ale prinţului Eugeniu de Savoia, generalului Wallis, de la Grigore
II Ghica, domnul Moldovei, serdarul Barbu Brăiloiu, contele Virmond, plenipotenţiar
imperial, cuprinzând informaţii despre războiul austro-otoman din 1716-1718, pacea de la
Passarowitz, războiul ruso-austro-turc din 1736-1739, preliminariile păcii de la Belgrad,
proiectul de tratat în vederea împărţirii Olteniei între Imperiul Habsburgic şi cel Otoman
ş.a. (Acta Pacis Pasarovicensis de anno 1718, I-III; Turcica ad ann.).
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, I, Buc., 1913, p. 7-10,
25-26, 184, 196-201, 224-225, 234-235, 244-248, 256-259, 263, 271-272, 275-276,
 AUSTRIA  141

292-295, 297, 300-302, 307-315, 317-322; II, Buc., 1944, p. 455-456; III, Buc., 1944,
p. 100, 104-111, 129, 151-152, 163, 168-170, 187-189, 192-195. 200-202, 207-209,
213-216, 219-222, 228-230, 232-243, 245-257, 296-297, 334-337, 345-347, 350-
351, 353-354, 358-359, 364, 369-370, 382-383, 392-393.
858 – Documente (4), din 1718, privind istoria Olteniei sub ocupaţia austriacă:
doleanţele boierilor refugiaţi la Braşov către Curtea habsburgică.
Publ.: Documente istorice din Arhivul Vienei pentru istoria Ţării Româneşti din dreapta
Oltului pe timpul cînd se coprinsese de germani (MID, 4, 1847, p. 179-211).
859 – Document din Hurez, 29 noiembrie 1719, prin care Damaschin, episcop al
Râmnicului, cere autorităţilor austriece din Oltenia recunoaşterea sa ca urmaş în scaunul
mitropoliei Severinului, cu episcopia sufragană a Mehadiei, urmând a fi numit de Patriarhia
de Constantinopol, iar nu de arhiepiscopul de la Belgrad. Copie (Registrata, 1720).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VI, anexa XVIII, p. 339-341; Suciu – Constantinescu, p. 155.
860 – Documente (2), din 1719-1720, cuprinzând lista sumelor de bani depuse de
doamna Păuna, văduva lui Ştefan Cantacuzino, vătafului Constantin Diichiti. Anexă la
raportul ambasadorului imperial din Constantinopole, Dirling, 22 martie 1725. (Turcica,
1725, fasc. März-Juni).
Publ.: C. Giurescu, op. cit. (BCI, 1, 1915, p. 299-305).
861 – Rapoarte (2), din 1722, privitoare la activitatea lui Dimitrie Cantemir în
Rusia (Gesandtschaftsberichte, Russland).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Două rapoarte ale ambasadorului austriac din Moscova.
1722 (RI, 21, 1935, p. 324-325).
862 – Firmane (2), din 1722-1723, adresate domnului Moldovei Mihai Racoviţă,
prin care i se cere să verifice graniţa cu Imperiul Habsburgic stabilită prin pacea de la
Carlowitz şi să evite eventualele încălcări din partea supuşilor săi (ms. 765, f. 16, 22).
Publ.: N. Iorga, Cîteva manuscripte şi documente din ţară şi străinătate privitoare la
istoria românilor (AARMSI, s. II, t, 28, 1905-1906, p, 511-513),
863 – Scrisori şi memorii, din 1729-1768, ale episcopului Ioan Inochentie Micu-
Klein (prin care cere acordarea drepturilor civile promise românilor din Transilvania
uniţi cu Biserica romană şi respectarea statutului Episcopiei greco-catolice din Blaj) şi
documente privitoare la aceste demersuri (Transylvanica separata, k. 2).
Ref. şi publ.: Nilles, Symbolae, II, p. 512-517; N. Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria
Bisericii române, Budapesta, 1905, p, 70-873; Zenovie Pâclişanu, Corespondenţa
din exil a episcopului Inochentie Micu-Klein, 1746-1768, Buc., 1924, p. 143-144,
148-150, 154.
864 – Documente (598), din 1741-1821, privitoare la relaţiile austro-otomane,
conflictele ruso- şi austro-otomane (1760-1774,1787-1791,1806-1812), anexarea
Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), tratativele de pace de la Kuciuk-
Kainargi, Iaşi, Sviştov şi Bucureşti, consecinţele acestora pentru Ţările Române; scrisori
de la Constantin Racoviţă, Grigore Callimachi, Grigore Ghica, Alexandru Mavrocordat
„Delibei”, domni ai Moldovei, Matei Ghica şi Nicolae Caragea, domni ai Ţării Româneşti,
142  AUSTRIA

Frederic II, regele Prusiei; firmane de la Mustafa III şi Abdul Hamid I şi hatişerif privind
drepturile Principatelor Române (1784); porunci de la marele vizir Regib-paşa; rapoarte
ale diplomaţilor austrieci la Poartă, instrucţiuni ale cancelarului Kaunitz; acte de stabilire
a graniţelor între Imperiul Otoman şi cel Habsburgic în Bucovina; cereri şi scrisori de
la boierii Ianache Medelnicerul, Alexandru Moruzi, Constantin Ipsilanti şi Dionisie
Novacovici, episcop ortodox de Buda şi Ardeal.
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 1-15, 18-35, 37-63, 65-80, 82-86, 89-156, 162-199, 201-214,
216-235, 240-280, 284-285, 289-297, 300-331, 344-392, 399-416, 420, 426-442,
444-451, 485-488 (254 doc, 1751-1785); Documente Callimachi, 11, p. 387-558
(249 extrase, rapoarte diplomatice austriece din Constantinopol, 1741-1821).
865 – Documente (171), din 1742-1867, referitoare la evenimente din Transilvania
în timpul guvernatorilor provinciei, de la Ioan Haller până la Ludovic Creneville: tendinţa
casei imperiale de a subordona şi îngrădi complet privilegiile nobilimii, prin intermediul
cancelariei aulice transilvane, conflictele între guvernatori, dietă şi generalii comandanţi
ai trupelor imperiale, creşterea guvernării absolutiste după revoluţia din 1848, între
dorinţa dietei de a alege în funcţia de guvernator reprezentanţi ai nobilimii maghiare sau
ai patricianului săsesc şi a cancelariei aulice de a impune guvernatori austrieci (Staatsrat.
ad ann.; Kaiser Franzakten, konv. Bánffy; Privatkorrespondenz Schwartzenberg).
Ref.: Rolf Kutschera, Guvernatorii Transilvaniei, 1691-1744 (AIINC, 9, 1943-1944, p.
167, 169, 172, 174-180, 182-186, 189-190, 193-195, 198-202, 204-210); Helmut
Klima, Guvernatorii Transilvaniei, 1774-1867 (AIINC, 9, 1943-1944, p. 243-244,
246-258, 260-263, 265-280, 283-288).
866 – Acte, din 1743, ale comisiei aulice însărcinate să analizeze cererile naţiunii şi
ale clerului român din Transilvania, prezentate de episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein,
precum şi opiniile comisiei şi replicile episcopului.
Ref.: Augustin Bunea, Din istoria românilor, Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751),
Blaj, 1900, p. 65-87.
867 – Documente, din 1743-1749, referitoare la situaţia din Transilvania: statistică
a oraşelor, satelor şi locuitorilor, starea economică precară şi raport către Maria Tereza
(1749) despre conflictele dintre „cele trei naţiuni” şi oprimarea populaţiei româneşti
(Hungarica II Specialia, Transilvania Separata, fasc. 359).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit. p. 445.
868 – Documente (29), din 1744-1751, referitoare la acţiunea lui Ioan Inochentie
Micu-Klein pentru revendicarea drepturilor românilor din Transilvania: memorii ale
episcopului adresate Mariei Tereza (1744-1745) şi corespondenţa purtată între împărăteasă,
cardinalii Alessandro Albani, Francisc Maria de Rubeis şi Melini, privind stăruinţele
Curţii din Viena pentru renunţarea la scaunul episcopal (Coll. Romana, Varia, fasc. 47;
idem, Weisungen und Noten, fasc. 186, 194, 198, 210; Coll. Transilvanica).
Ref. şi publ.: Augustin Bunea, op. cit., p. 117-118, 180-181, 201, 204-210, 227-228,
233-243, 258-265, 290-294.
869 – Documente, 1745-1764, scrisori, memorii şi rapoarte privind exilul lui Ioan
Inochentie Micu-Klein la Roma, acţiunile sale în favoarea românilor din Transilvania,
încercările nereuşite de întoarcere în patrie, presiunile făcute asupra sa de a se retrage din
 AUSTRIA  143

scaun, discuţiile pentru asigurarea unei pensii etc. (Hungarica, F. 364, f. 1-2, 8-12, 15-17,
19, 20-21, 23-24, 26-29, 33-37, 39-40, 42, 45, 48, 50, 52, 55, 57-61, 63-71, 75-98, 100,
104-105, 108, 116, 124, 134, 136, 276, 342; Staatskanzlei, Notenwechsel, pach. CXXIII,
Noten an die Siebenburgische Hofkanzlei, an. 41, p. 1-4, 7-10).
Ref. şi publ.: Pall, Inochentie Micu-Klein, I, p. 226, n. 15; p. 227, n. 17; p. 228, n. 36;
p. 230, n. 77-78; p. 364-366, 389; vol. II/1, p. 73, n. 36; 112, 214-219, 308, 351-352,
364-366, 389; vol. II/2, p. 18, 21, 25-27, 42-43, 67, 75-77, 81-83, 85, 97-99, 104-106,
127, 136-142, 144-149, 154, 156-158, 161-163, 170-171, 173-174, 176-177, 190-
193, 196-200, 212-222, 228-238, 240-241, 244-253, 259-260, 263-264, 273, 275-
276, 288-291, 303-304, 309-310, 312-313, 318, 322.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Viena, r. 90, c. 252, 269-274, 278, 286, 288, 291-302, 306-
309, 310-312, 316-330, 339-344, 351-364, 366-367, 369, 371-373, 379-381, 392-
393, 399, 403, 409-411, 453-454, 458-474, 476-483, 485-195, 501-503, 505-508,
510-527, 530-535, 539-541, 545-550, 560-561; r. 106; B. A. R. Filiala Cluj-Napoca,
ms. lat. 393, 108-109, fasc. IX şi X (fragm.); ms. lat. 566, p. 108-109, 243-247 (143-
147); p. 261-266 (161-166) şi 278-279 (178-179); facs. VI, VII; ms. lat. 393, p. 108-
109, facs. X; Fr. Pali, op. cit., vol. I, facs. VI-X (5 doc. fragm.); ibidem, fotocopii.
870 – Documente (17), din 1748, 1751, 1766-1767, 1769-1772, 1776-1777, 1779,
referitoare la relaţiile economice dintre Transilvania şi principatele Moldovei şi al Ţării
Româneşti: dispoziţii privitoare la importuri de sare, vite, vin, cereale, lână şi alte produse,
tarife vamale şi scutiri, banii familiei Brâncoveanu depuşi în tezaurul imperial, interdicţia
importării de cărţi din Rusia, Ucraina şi Ţările Române în Imperiul Habsburgic etc.
(Siebenbürgische Thesauriat ad ann.).
Ref.: I. Moga, Politica economică austriacă şi comerţul Transilvaniei în veacul XVIII
(AIINC, 7, 1936-1938, p. 140-144).
871 – Documente (7), din 1750, 1752, 1756, 1761-1762, referitoare la mişcarea
antiuniată a românilor ortodocşi din Transilvania: memoriu al călugărului Nicodim şi al
preotului Ioan din Acilin, scrisori (2) ale preotului Stan din Dobra, actele anchetării lui
Nicolae Oprea şi a preotului Moise Măcinic din Sibiel întemniţaţi în fortăreaţa Kufstein
din Tirol (1752), informaţii despre apelul preotului Ioan din Sălişte împotriva uniaţiei
(1756), circulară şi rezoluţie ale împărătesei Maria Tereza ordonând măsuri de păstrare
a unirii cu Biserica romană şi înfiinţarea regimentelor grănicereşti româneşti (Cancelaria
aulică transilvană, nr. 247/1750, 312/1752, 854/1756, 2575/1761; Hofstaatsratsprotokoll,
nr. 1762, p. 1273).
Ref.: I. Lupaş, Contribuţiuni documentare la istoria satelor transilvane, în Studii,
conferinţe şi comunicări istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 241-249, 258, 264-266.
872 – Chemare, din 1751, a Arhiepiscopiei din Carlowitz adresată românilor din
Transilvania pentru părăsirea unirii cu Biserica romană.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, VII, p. 4-5; Nilles, Symbolae, II, p. 600-602.
873 – Documente (19), din 1752-1757, referitoare la viaţa religioasă şi culturală
a românilor din Transilvania în timpul episcopatului lui Petru Pavel Aron: scrisori de la
acesta, de la împărăteasa Maria Tereza şi de la cardinalul Alessandro Albani, memorii
ale lui Grigore Maior şi Silvestru Caliani ş.a. referitoare la candidatura, alegerea şi
144  AUSTRIA

confirmarea episcopului, refuzul lui de a accepta controlul din partea unui „teolog de
rit latin”, activitatea mănăstirii Sf. Treime şi a Seminarului greco-catolic din Blaj
(coll. Romana, fasc. 209, 211; Transilvania Separata, fasc. 278, 364).
Ref. şi publ.: Augustin Bunea, Petru Paul Aron şi Dionisiu Novacovici sau istoria
românilor transilvăneni de la 1751 până la 1764, Blaj, 1902, p. 7-8, 12-25, 28, 273,
280-281, 286-287, 291-292.
874 – Conscripţia confesională a românilor din Principatul Transilvaniei în
1760-1762 (Staatsratakten, nr. 2830/1767).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 175-177, nr. 1276.
875 – Scrisori (2), din 1761, de la preotul Ioan Piuariu (21 februarie), deţinut în
închisoarea din Viena pentru participarea la mişcarea antiuniată, şi de la soţia sa Patrasia
(23 februarie), cuprinzând şi informaţii în legătură cu fiul lor, viitorul doctor Ioan
Piuariu-Molnar.
Publ.: I. Lupaş, Părinţii şi bunicii scriitorului ardelean Ioan Piuariu-Molnar, în Omagiu
lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 241-250; idem, în Studii, conferinţe şi comunicări
istorice, I, Buc., 1928, p. 75-77; idem, Doctorul Ioan Piuariu-Molnar. Viaţa şi opera.
1749-1815 (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 657-658).
876 – Raport, din 14 august 1761, al generalului Adolf Buccow către Consiliul
aulic de război din Viena, privind împiedicarea strămutării în Moldova a 500 de familii
de ţărani români care doreau să scape de sarcinile fiscale (Cancelaria aulică transilvană
268 C/1761).
Ref.: Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a românilor din Ardeal în sec. XVIII,
II, Sibiu, 1930, p. 366-367; I. Lupaş, „Österreich über alles”. Marele principat
transilvan potrivnic alipirii la regatul ungar, emigraţiuni în masă peste Carpaţi
în cursul veacului XVIII, în Studii, conferinţe şi comunicări istorice, IV, Sibiu,
1943, p. 171.
877 – Documente (14), din 1761, referitoare la mişcarea antiuniatistă a românilor
din Transilvania condusă de Sofronie din Cioara şi reprimarea ei de către generalul Adolf
Buccow; rapoarte ale generalului şi ordine ale împărătesei Maria Tereza.
Publ.: S. Dragomir, op. cit., p. 357-373.
878 – Rezoluţii (2), din 1761-1762, ale împărătesei Maria Tereza, referitoare la
politica religioasă habsburgică în Transilvania, măsurile de convertire la catolicism a
populaţiei române şi iniţiativa înfiinţării regimentelor grănicereşti (Staatsratsprotokoll,
nr. 1761/IH, nr. 2575, p. 2326;1762/11, nr. 1233, f. 702).
Ref.: Dr. Simion Relli, Politica religioasă a habsburgilor faţă de Biserica Ortodoxă
Română în sec. al XIX-lea (în lumina unor acte şi documente inedite din Arhiva
Casei şi Curţii imperiale din Viena) (CC, 4, 1927, partea I, p. 454-455).
Publ.: ibidem, p. 531-533.
879 – Documente (5), din 1761, 1763 şi 1851, referitoare la regimentele grănicereşti
româneşti şi secuieşti din Transilvania: scrisoarea consilierului Türkheim privind proiectul
de înfiinţare a regimentelor (1761), proiect pentru desfiinţarea organizaţiilor de plăieşi şi
puşcaşi în vederea constituirii a 6 regimente (3 româneşti, 3 secuieşti) în zona Carpaţilor
 AUSTRIA  145

din Bucovina până în Banat (1761). Consecinţele imediate (ocuparea de către ţărani a
moşiilor grofilor, 1763), dispoziţia imperială de desfiinţare a graniţei militare, 22 ianuarie
1851 (Hofreisen, KA, f. 942; Ministerratsprotokolle1850/3608; Wien Kabinetsarchiv,
Geheimeakten Nachlass Schwarzenberg, 1850/11, m/100; Staatsratsakten 2575/1761,
1190/1763).
Ref.: C. Göllner, Regimentele grănicereşti din Transilvania, 1764-1851, Buc., 1973, p. 26,
29, 39, 175, 196, 198, 226.
880 – Documente (4), din 1761 şi 1773, referitoare la politica habsburgică faţă de
românii din Transilvania şi înfiinţarea de regimente grănicereşti: rapoarte menţionând
cauzele politice ale mişcării antiuniate conduse de Sofronie din Cioara, planul generalului
Adolf Buccow pentru înfiinţarea primului regiment la frontiera cu Ţara Românească,
criticile contelui Lacy, preşedintele Consiliului aulic de război, la raportul de călătorie
al arhiducelui Iosif, din 1773 (Hofreisen K. 8, f. 942 şi urm.; Staatsratsprotokoll 2575,
19/10 1761; Ungarn Specialia, Transsylvanica Separata fasz. 361, f. 64; Webenbürgen III,
fasz. 362, f. 305).
Ref.: Mathias Bernath, Die Errichtung der Siebenbürgischen Militärgrenze und die Wiener
Rumänenpolitik in der frühjosephinischen Zeit (SF, 19, 1960, p. 168, 171, 173).
881 – Documente (27) din 1761-1833, referitoare la starea economică, financiară
şi administrativă a Transilvaniei şi Banatului, cuprinzând: importurile şi exporturile
din Banat în 1761-1762, cuantumul datoriei externe a Transilvaniei în 1763; cuantumul
contribuţiei militare în bani a Transilvaniei (în 1764-1765 şi 1770); cuantumul veniturilor
fur-nizate de Banat vistieriei imperiale pe 1769-1770; conscripţia fiscală a Ardealului
în 1772 şi a Sighişoarei în 1771; cuantumul veniturilor şi cheltuielilor; producţia şi
exploatarea minelor, exportul şi importul, datorii, târguri; numărul podurilor şi vadurilor
din Marele Principat cu drept de percepere a vămii în 1771; consecinţele financiare ale
foametei din comitatul Bihor, ale dăunătorilor şi epizootiilor (Hofreisen, fasc. 3; Karton
8, f. 1219-1220; Staatsratsakten, nr. 3542/1762; nr. 3863/1762; nr. 1498 şi 2466/1763;
nr. 2438/1764; nr. 2835/1764; nr. 110/1768; nr. 2031/1769; nr. 758, 1794, 3113 şi
3370/1771; nr. 357, 2719, 2780 şi 3035/1772; nr. 974 şi 1394/1776; nr. 31 şi 947/1778;
nr. 956/1780; nr. 402/1781; nr. 602/1782; nr. 6531/1816; nr. 3808 şi 4529/1833).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 179-180, nr. 1297; p. 181, nr. 1306-1307; p. 186, nr. 1345;
p. 191, nr. 1388; p. 205, nr. 1486; p. 205, nr. 1486; p. 206, nr. 1490; p. 210, nr. 1513;
p. 215, nr. 1553; p. 217, nr. 1577; p. 220, nr. 1593, 1597; p. 221, nr. 1601; p. 226,
nr. 1635, 1636, 1637, 1640; p. 227, nr. 1651, 1652; p. 230, nr. 1666; p. 230-231,
nr. 1672; p. 239, nr. 1473; p. 244, nr. 1781; p. 249, nr. 1827; p. 256, nr. 1874; p. 266,
nr. 1954; p. 425, nr. 3280; p. 436, nr. 3380.
882 – Decret imperial, din 7 mai 1762, de numire a generalului comandant Adolf
Buccow ca guvernator al Transilvaniei, în vederea pacificării provinciei şi a impunerii
politicii habsburgice (Staatsratakten, 763 L/1761).
Ref.: C. Göllner, op. cit., p. 33, 198.
883 – Conscripţie, 1763, a elevilor din Banat până la vârsta de 20 de ani
(Staatsratsakten, nr. 1352/1763).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 184, nr. 1333.
146  AUSTRIA

884 – Conscripţii, din 1766 şi 1767, ale preoţilor din Transilvania.

Ref.: Ştefan Lupşa, Ştiri şi documente despre Biserica Ortodoxă Română din Ardeal, după
1761, culese din Arhiva Consiliului de stat şi a cabinetului Imperial din Viena, în
Omagiu IPSS Nicolae Bălan, Sibiu, 1940, p. 524-529.
885 – Document, din 1767, menţionând efectivele regimentelor grănicereşti
româneşti 1 şi 2 (Staatsratsakten, nr. 2946/1767).
Ref.: C. Göllner, Toleranz und Intoleranz bei den rumänischen Grenzen in Siebenbürgen
(RESEE, 9, 1971, nr. 1, p. 142).
Publ.: G.A. Schuller, Samuel von Brukenthal, München, 1967, I, p. 199.
886 – Document, 1767, privind fondurile camerale alocate pentru amenajarea râului
Someş (Staatsratsakten, nr. 1462/1767).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 205, nr. 1488.
887 – Documente (4), din 1770, privind activitatea pedagogică a lui Daniil Marginai
(Lazarini) în Banat; numirea lui ca director al şcolilor ortodoxe din Banat pentru o perioadă
de probă de doi ani şi avizele negative ale autorităţilor privind publicarea unui abecedar,
înlocuit printr-un catehism ortodox în limba sârbă, română şi germană (Staatsratsakten, nr.
1109, 1436, 4438, 7109/1770).
Ref.: Lucia Protopopescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Transilvania,
1774-1805, Buc., 1966, p. 99.
888 – Documente (4), din 1770, referitoare la activitatea lui Grigore Maior ca
cenzor la Muncaci, apoi ca cenzor al tipografiei ilirice din Viena (Staatsratsakten, nr. 317,
3185, 4029, 4327/1770).
Ref.: ibidem, p. 147.
889 – Documente (27), din 1771-1775, referitoare la politica de expansiune a
Imperiului Habsburgic în Principatele Române şi acţiunile diplomatice în vederea anexării
Bucovinei: tratatul secret austro-otoman pentru cedarea Olteniei (1770), corespondenţa
dintre cancelarul Kaunitz şi Thugut, rezident imperial la Constantinopol, privind
negocierile cu Poarta pentru cedarea provinciei şi stabilirea noilor graniţe, acţiunile pentru
cumpărarea bunăvoinţei comisarilor Porţii, a comandantului otoman din Hotin şi a altor
persoane influente, sumele plătite pentru mituirea demnitarilor otomani.
Publ.: [M. Kogălniceanu], Răpirea Bucovinei după documente autentice, Buc., 1875;
ed. a 2-a, Buc., 1941, p. 31-102; idem, Archives diplomatiques: Politique allemande
en Orient. Rapt de la Bukovine d’après les documents authentiques, Paris, 1875.
890 – Acte, din 1772, privind înfiinţarea cursurilor superioare la Seminarul
greco-catolic din Blaj (Staatsratsakten).
Ref.: Lucia Protopopescu, op. cit., p. 253.
891 – Document, din 1773, cuprinzând opinia împăratului Iosif II cu privire la rolul
negativ al păturii conducătoare în viaţa politică şi economică a Transilvaniei, caracterizat
drept „fanatism al privilegiilor” (Staatsratsakten, nr. 1806/1773).
Ref.: C. Göllner, Regimentele grănicereşti..., p. 27, 196.
892 – Documente (23), din 1774-1783, referitoare la învăţământul elementar şi
 AUSTRIA  147

mediu, în special românesc, din Transilvania; reforma şcolară din 1774 având ca obiectiv
germanizarea prin învăţământ, autoritatea episcopului catolic a1 Transilvaniei asupra
comisiei in Publico – Ecclesiasticis (1777), hotărârea ca studiul teologiei să fie transferat
de la Cluj la Alba Iulia (1777), alocarea fondurilor fostei congregaţii iezuite din Genova
pentru subvenţionarea studiilor de teologie catolică în Transilvania (1779), proiectele lui
I. Martónfi pentru înfiinţarea învăţământului elementar şi mediu în Transilvania (1781-
1783), atitudinea Bisericilor luterane şi calvine în legătură cu reforma şcolară (1782),
indicaţia împăratului Iosif II pentru introducerea învăţământului în limbile materne ale
naţiunilor din imperiu (23 iulie 1783) (Staatsratsakten, nr. 1485/1777; 2307, 2453/1777;
193/1779; 1014, 1097, 1172, 1671, 2161/1781; 789, 1014, 1172, 1192, 1421, 1422, 1782,
2994, 2142, 2495, 2717, 3051, 3547/1783).
Ref.: Lucia Protopopescu, op. cit., p. 29, 31-32, 151, 238, 248, 255-256, 258.
893 – Documente (3), din 1774, 1781, 1783, referitoare la activitatea lui Samuil
Micu la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena, în perioada 1777-1783, ca duhovnic, prefect de
studii şi extra officium (Staatsratsakten, nr. 2368/1777, 2984/1781, 2345/1783).
Ref.: ibidem, p. 266.
894 – Documente (2), din 1776 şi 1782, referitoare la activitatea lui Ioan Molnar
Piuariu: actul de primire a bursei de studii la Universitatea din Viena (1776) şi cererea
adresată împăratului Iosif II pentru introducerea învăţămîntului în limba maternă pentru
românii din Transilvania (Staatsratsakten, nr. 1590/1776, nr. 789/1782).
Ref.: ibidem, p. 34-37.
895 – Listă, 10 aprilie 1777, cuprinzând cantităţile şi valorile rechizitelor necesare
funcţionării şcolilor ortodoxe din Banat (Staatsratakten, nr. 747/1777).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 251, nr. 1845.
896 – Documente (13), din 1781, 1785-1786, 1791-1792, referitoare la demersurile
românilor din Transilvania pentru îmbunătăţirea situaţiei politice, economice şi culturale:
cererile de înfiinţare a unui episcopat ortodox, avizate negativ de episcopatul catolic din
Alba Iulia (1781), noua împărţire a parohiilor ortodoxe (1786), memoriile episcopilor
Gherasim Adamovici (ortodox) şi Ioan Bob (greco-catolic) respinse de Curtea din
Viena şi de guvernul Transilvaniei, memoriul către cancelarul Kaunitz (aprilie 1792) şi
apărarea tezelor româneşti în conferinţa ministerială de la Viena, prin baronul Spielmann
(Cancelaria aulică transilvană nr. 1632/1781, 6532-1785, 4262/1786, 7165/1791, 624,
629, 1669, 1698, 2133, 2812/1792; Staatsratsakten, nr. 5576/1791; Transylvanica Separata
1761-1825, Ungarn. fasc. 32).
Ref.: I. Lupaş, Contribuţiuni la istoria politică a românilor ardeleni de la 1780-1792,
în Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, Buc., 1928, p. 313-373.
897 – Documente (1730), din 1782-1812: rapoarte ale agenţilor şi canceliştilor
austrieci în Ţara Românească şi Moldova, Ştefan Raicevich, baronul Metzburg, Leopold
Schilling, Gaudi, Timoni, Merkelius von der Rennen, Ignatz von Brennen, Duldner, Joseph
von Hammer-Purgstall, instrucţiuni ale cancelarului Kaunitz, scrisori ale principilor Mihai
Suţu, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Ipsilanti, Manole Ruset, Alexandru Moruzi, Mihai
şi Alexandru Suţu, Scarlat Callimachi; firman al sultanului Abdul Hamid I privitor la
148  AUSTRIA

negustorii turci din Principate (1783), manifestul împărătesei Ecaterina II către moldoveni
(1788); rapoarte militare sau de informatori, memorii ale unor boieri, dregători şi clerici
către agenţiile austriece, cuprinzând informaţii despre viaţa politică, socială şi economică,
relaţiile comerciale externe, starea sanitară (epidemii de ciumă 1784, 1792, 1795), situaţia
Bisericii catolice din Principate; despre războaiele ruso-austro-turc (1787-1791) şi
ruso-turc (1806-1812), negocierile de pace de la Iaşi (1791) şi Bucureşti (1812) etc.
(Moldau und Walachei, fasc. 1-27).
Ref.: I. Nistor, Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi pierderea Basarabiei (după rapoartele
contemporane ale agenţiilor consulare austriece din Bucureşti şi Iaşi) (CC, 10,
1938, p. 1-52); Stela Mărieş, Les intérêts de l’Autriche dans le Sud-Est de l’Europe
selon les rapports de son agence consulaire dans les Principautés Roumaines de
1782 à 1786 (RRH, 14, 1975, nr. 4, p. 677-681).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, I, p. 33-153, 315, (26 doc 1782-1812); Hurmuzaki –
Nistor, XIX/1, p. 14-31, 34-38, 40-64, 76-134, 136-145, 147-149, 152-164, 166-185,
187-193, 196-198, 201-211, 214-232, 234-237, 240-248; 252-320, 322-338, 340-
380, 382-863 (707 doc, 1782-1797); idem, XIX/2, p. 1-777 (997 doc, 1798-1812).
Reprod.: B. A. R., copii.
898 – Liste (2), 1 octombrie 1783 şi 1789, cuprinzând numele membrilor Lojii
francmasonice „St. Andreas zu den drey Seeblättern” din Sibiu (Kabinettsarchiv,
Vertrauliche Akten, 67, fol. 174-175; 59, nr. E 63, fol. 175-178).
Ref.: I. Chindriş, op. cit.
899 – Documente, din 1783-1792, referitoare la demersurile românilor din
Transilvania, prin intermediul ierarhiei ortodoxe şi greco-catolice, pentru a se opri
persecuţiile împotriva preoţilor şi pentru a li se acorda drepturi egale românilor cu
acelea ale „naţiunilor privilegiate”, revendicări sintetizate în cele două Supplex Libellus
Valachorum din 1791 şi 1792 (Hungarica, fasc. 362: Supplex).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Contribuţiuni la istoria românilor ardeleni, 1780-1792. Cu 84
acte şi documente inedite culese din arhivele din Viena, Budapesta, Sibiu şi Braşov
(AARMSI, s. 11, t. 37, 1914-1915, p. 607-813); David Prodan, Supplex Libellus
Valachorum, Buc., 1967; idem, Supplex Libellus Valachorum or the Political Struggle
of the Romanians in Transylvania during the 18th century, Buc., 1971.
900 – Documente, din 1783-1804, privind fondul bisericesc bucovinean: liste ale
moşiilor din Bucovina, Moldova şi raiaua Hotin, lista averilor mănăstireşti secularizate
în 1783, informaţii despre reîncorporarea raialei Hotin la Moldova (1802), tabele de
mărfuri tranzitate din Galiţia răsăriteană, salariile clerului şi învăţătorilor din Bucovina
(Kabinettsarchiv, Fassbenderkarten, Kart 3-5; Staatskanzlei, Provinzien, Bukowina fasz., 1).
Ref.: Elena Moisuc, Cîteva date economice privind moşiile din Moldova ale fondului
bisericesc bucovinean (RA, 1973, nr. 1, p. 3-15).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf., Austria r. 117, c. 801-158
901 – Document, din 1784, cuprinzând propunerea ca Pop de Fogaraş să fie numit
profesor la catedra de metafizică şi etică a Universităţii din Pesta (Staatsratsakten,
nr. 4027/1784).
Ref.: Lucia Protopopescu, op. cit., p. 258.
 AUSTRIA  149

902 – Scrisori (9), din octombrie 1784-ianuarie 1785, ale împăratului Iosif II către
fratele său arhiducele Leopold de Toscana, prin care îl informează asupra începutului,
desfăşurării şi încheierii răscoalei lui Horea din Transilvania.
Ref.: Octavian Beu, Răscoala lui Horia în corespondenţa împăratului Iosif II cu arhiducele
Leopold de Toscana, în Fraţilor Lăpedatu, p. 51-60.
Publ.: Alfred von Arneth, Joseph II und Leopold von Toscana. Ihr Briefwechsel von 1781
bis 1790, Viena, 1872.
903 – Rapoarte diplomatice (9), din 1784-1785, referitoare la: zvonurile despre
prezenţa în rândurile răsculaţilor români din Transilvania a lui Mihail Popescu şi a contelui
Salis, ca agitatori; interdicţia autorităţilor din Principate de a le acorda azil refugiaţilor
din Transilvania; proiectul colonizării în Rusia a 300 000 de locuitori din Transilvania
(Staatskanzlei, Moldau und Walachei, 1784, F 3; Russland 1784, nr. 3949; Türkei 1785,
nr. 4, 32).
Ref.: C. Göllner, Participarea emisarilor Mihail Popescu şi Salis la Revoluţia lui Horia
(AIINC, 6, 1931-1935, p. 505, 509-510); idem, Revoluţia lui Horia. Legendă şi
adevăr (RI, 22, 1936, p. 154-155).
904 – Decrete (2), din 1784 şi 1786, ale împăratului Iosif II, privitoare la înfiinţarea
de şcoli şi pregătirea de învăţători pentru românii ortodocşi din Transilvania; ordinul
de înfiinţare de şcoli în oraşele Zlatna, Abrud, Brad şi Turda şi în satele mari, de şcoli
districtuale pentru grupuri de sate mai mici, subvenţionate de locuitori şi din fondul de
studii maghiar; numirea lui Dimitrie Eustatievici ca director al şcolii normale din Sibiu şi
dispoziţia ca, până la formarea de învăţători în şcolile săteşti, să predea cantorii capabili
(Staatsratsakten, nr. 3702/1748, 2676/1786).
Ref.: I. Lupaş, Cea mai veche şcoală normală în România întregită, în Studii, conferinţe şi
comunicări istorice, I, p. 308-309.
905 – Documente (12), din 1784, 1791, 1794, 1799 şi 1819 referitoare la Ion
Budai-Deleanu, redactarea Dicţionarului german-român, român-german, studiile sale la
Budapesta şi Viena, activitatea de funcţionar public la Lemberg, serviciile aduse statului
austriac de familia lui, în vederea înscrierii în rândurile nobilimii transilvănene şi a
obţinerii de scutiri de impozite (Protokoll des Staatsrates, Zl. 4679/11 noiembrie 1784;
5139, Vortrag der Obersten Justizstelle/10 noiembrie 1791; 1053/1 decembrie 1794; 975/1
martie 1799; 97/29 ianuarie 1803; 177/28 mai 1806; 6082/28 septembrie 1819; 6813/23
octombrie 1819, 7873/15, 19 noiembrie 1819).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai-Deleanus Lebensgeschichte (SF, 19, 1960, p. 292-
294, 296-287); Lucia Protopopescu, Date noi în legătură cu biografia lui Ion Budai-
Deleanu (Izvoare externe inedite) („Studii”, 13, 1960, nr. 4, p. 183-184).
Publ.: ibidem, p. 184-192 (4 doc.).
906 – Documente, din 1785, privitoare la plata onorariului cuvenit lui Ion Budai-
Deleanu pentru traducerea lucrării Methodenbuch. Carte trebuincioasă pentru dascălii
şcolilor de jos româneşti neunite, tipărită la Viena, 1785 (Staatsratsakten).
Ref.: ibidem, p. 136-137.
907 – Situaţia statistică, 1786, asupra emigranţilor şi imigranţilor dintre Bucovina
şi Moldova în intervalul noiembrie 1785-aprilie 1786, însoţită de un raport al contelui
150  AUSTRIA

Caramelli, textul unei epistole pastorale a lui Dosoftei Herescu, episcopul Bucovinei, şi
rezoluţia împăratului Iosif II.
Ref. şi publ.: I.I. Nistor, Împăratul Iosif al II-lea despre emigrările din Bucovina şi despre
o epistolă pastorală a episcopului Dosoftei Herescu (CC, 8, 1933-1934, p. 488-490).
908 – Rapoarte (8), din 1786-1791, ale Cancelariei aulice transilvănene privitoare
la situaţia românilor din scaunul Sibiului (Staatsratsakten).
Publ.: I. Puşcariu şi colab., Contribuţiuni istorice privitoare la trecutul românilor de pe
pământul crăiesc, Sibiu, 1913, p, 296-347.
909 – Memoriu, din 1787, al nobilimii maghiare din Transilvania adresat împăratului
Iosif II în legătură cu introducerea limbii germane ca limbă oficială.
Publ.: Oskar von Meltzl, Die Gravaminal-Vorstellung des siebenbürgischen Adels an
Kaiser Joseph II, vom Jahre 1787 (AVSL, s.n. 21, 1887-1888, nr. 1, p. 369-438).
910 – Document din Timişoara, 9 septembrie 1790, prin care mareşalul Schmidtfeld,
comisar imperial, raportează împăratului Leopold II despre mişcarea privind autonomia
Banatului (Staatskanzlei, Illyrico-Serbica, mapa 6).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 471.
911 – Document din Viena, 6 octombrie 1790, prin care cancelarul Ungariei,
K. Pálffy, raportează împăratului Leopold II despre nemulţumirile exprimate de
Consiliul locumtenenţial al Ungariei faţă de anumite cereri formulate la Congresul de la
Timişoara, îndeosebi cererea de autonomie a Banatului. Cu originalul rezoluţiei imperiale
(Staatsratsprotokoll, 3347/24 x 1790).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 474-475.
912 – Rezoluţia Congresului de la Timişoara sub formă de petiţie către împăratul
Leopold II (Staatskanzlei, Illyrico-Serbica 1790).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 476.
913 – Memoriu, din 2 martie 1791, prin care fruntaşii românilor din Bucovina
protestează împotriva confiscării de către administraţia austriacă a proprietăţilor Episcopiei
din Rădăuţi şi ale mănăstirilor româneşti (Staatskanzlei-Index, nr. 610, ex. 1792).
Ref.: I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921, p. 31.
914 – Recomandare, din 28 iulie 1791, a Cancelariei Curţii din Viena către guvernul
ardelean, de a aproba cererea a 4 dintre ţăranii care au colaborat în 1785 la prinderea
lui Horea de a fi scutiţi de robote şi taxe, promisiune care nu fusese încă împlinită
(nr. 3267/1791).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Revoluţia lui Horia, în Studii, conferinţe şi comunicări istorice,
I, p. 298.
915 – Raport, din 24 aprilie 1794, al guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Bánffy,
propunând interzicerea publicării la Viena a ziarului românesc proiectat de Ioan Piuariu
Molnar şi Paul Iorgovici (Cancelaria aulică nr. 1981/24 apr. 1794).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Cea mai veche revistă literară românească, în Studii, conferinţe şi
comunicări istorice, III, Sibiu, 1941, p. 130.
 AUSTRIA  151

916 – Documente (2), din 1796, privind hotărârile Consiliului de stat din Viena
în procesul lui Gheorghe Şincai împotriva episcopului greco-catolic Ioan Bob şi a
vicecomitelui de Alba Inferioară, Gujto (Staatsratsakten, nr. 1407, 2973/2957/1796).
Ref.: Lucia Protopopescu, Contribuţii la biografia lui Gheorghe Şincai („Limbă şi
literatură”, 6, 1960, p. 492-493).
917 – Documente (25), din 1796-1810, privitoare la încercările de alegere a unui
nou episcop ortodox al Transilvaniei după moartea lui Gherasim Adamovici: memorii ale
clerului ortodox pentru ocuparea scaunului vacant cu un prelat de naţionalitate română,
hotărâri superioare pentru reglementarea situaţiei în perioada vacanţei, cereri adresate
Curţii imperiale şi guvernului Transilvaniei de diverşi candidaţi (Cancelaria aulică
transilvană nr. 1750/1796, 1963/1798, 1590/1799, 2431/2848, 3217/1801, 1330/1802,
1517. 1573, 1896/1805, 1301/1809, 1438, 2590, 2591/1810).
Ref.: I. Lupaş, Doisprezece peţitori ai episcopiei transilvane vacante de la 1796-1810, în
Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, p. 407-430.
918 – Listă, sfârşitul sec. XVIII, cuprinzând numele a 33 de loji masonice din
Imperiul Habsburgic, între care trei din Transilvania: Sibiu (2) şi Monyorókerök (Alunişu,
jud. Cluj) (Kabinettsarchiv, Vertrauliche Akten, 72, f. 29a).
Ref.: I. Chindriş, op. cit.
919 – Document, din 1802, prin care Vasile Balş, şef al administraţiei provinciale
a Bucovinei, protestează în faţa comisiei de anchetă împotriva intenţiei de a fi revocat şi
condamnat (Staatskanzlei-Index, nr. 5042, ex. 1802).
Ref.: I. Nistor, Un capitol din viaţa culturală a românilor din Bucovina, 1774-1857, Buc.,
1916, p. 11.
920 – Raport, din 1803, relativ la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului.
Ref. şi publ.: Radu Ardevan, Încă un document despre primele cercetări arheologice de la
Grădiştea Muncelului, în Ştefan Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 221-283.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 198, c. 419-424.
921 – Documente, din 1806-1807, 1810-1811, referitoare la studiile teologice
efectuate de Gh. Lazăr la Viena, graţie stipendiilor acordate de Cancelaria împărătească,
şi la opera sa (Staatsprotokoll, 1806/11, Band 196; 1807/IU, Band 202; 1810/11, IV, Band
214 şi 216; 1811/1, Band 218).
Ref. şi publ.: Emilia Şt. Milicescu, Gheorghe Lazăr, Cluj, 1982, p. 57, n. 810; p. 75, n. 54;
p. 122, n. 37 bis; p. 140, n. 74; p. 142, n. 81; p. 270, n. 25.
922 – Instrucţiuni din 1807 ale lui Stadion, cuprinzând precizarea că prin tradiţia
cancelariei europene domnii români sunt consideraţi principi, în ţările lor voievozi, iar în
ierarhia demnităţilor otomane au rangul de paşă (Moldau und Walachey, fasc. 23).
Ref.: V. Zaborovschi, Ceva despre colecţia Hurmuzaki..., p. 191.
923 – Proiect, începutul sec. XIX, privitor la mijloacele şi măsurile în vederea unirii
cu Biserica romană a românilor de confesiune ortodoxă din Transilvania (Staatsratsakten,
anexă ad. nr. 2575/1761).
Ref.: Simion Relli, Politica religioasă a Habsburgilor..., p. 461-472.
Publ.: ibidem, 533-561.
152  AUSTRIA

924 – Documente (860), din 1812-1823, referitoare la sfârşitul războiului ruso-

turc, pacea de la Bucureşti, înăsprirea regimului fanariot în Ţările Române, revoluţia
lui Tudor Vladimirescu şi urmările ei, atitudinea Austriei, Rusiei şi Imperiului Otoman
faţă de aceste evenimente: rapoarte şi scrisori de la agenţi şi funcţionari austrieci la
Bucureşti şi Iaşi: Fr. Fleischhackel, Udrizki, Duldner, I. Raab, Rosenzweig, dragomanul
Cantemir, Solignac, J. Lippa, domnitorii Ioan Caragea, Scarlat Callimachi, A. Suţu şi
soţia sa Eufrosina, mitropolitul Dionisie Lupu, marele logofăt Constantin Balş, marele
ban Grigore Brâncoveanu, postelnicul C. Negri, N. Rasty, agent al lui Caragea la Viena,
I. Mavrogheni, agent al Porţii la Viena, Metternich, cancelarul Austriei, I. Capodistria,
ministrul de externe al Rusiei, senatorul V. Milaşevici, amiralul P. Ciciagov, internunţiul
Stürmer (Staatenabteilung, Moldau und Wallachei).
Ref.: Arnold Winkler, Începutul domniei lui vodă Caragea. După actele Arhivelor Statului
din Viena (RI, 10, 1924, p. 1-7); idem, Contribuţii la istoria păcii din 1812 de la
Bucureşti (după actele Arhivelor din Viena) (ibidem, p. 241-245); I. Nistor, Tudor
Vladimirescu şi Sfînta Alianţă (ARMSI, s. III, t. 22, 1940, p. 609-631).
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, Buc., 1902, p. 153-311, 316-
321 (69 doc. 1813-1820); Hurmuzaki – Nistor, XX/1; Hurmuzaki – Oţetea, s.n., II,
p. 1-969; Revoluţia din 1821, p. 71-77, 79-83, 85-86, 90-93, 190-194, 199-205,
230-232, 256-259 (10 doc.).
925 – Scrisori (3) din Viena, aprilie, 5 iunie 1813, 5 ianuarie 1815, ale lui Friedrich
von Gentz către Ioan Caragea, domnul Ţării Româneşti, reflectând schimbarea de atitudine
a informatorului austriac faţă de omul de afaceri din Bucureşti, baronul Bellio (Bellu), prin
care era trimisă corespondenţa către domnitor (Archiv Friedrich von Gentz).
Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Documente inedite din arhivele vieneze. Intrigi şi intriganţi
de la începutul veacului trecut (MI, s. n., 28, 1994, nr. 10, p. 45-46).
926 – Regulament, Bucureşti, 16 noiembrie 1815, emis de domnitorul Ioan Caragea
pentru activitatea mocanilor din Transilvania pe teritoriul Ţării Româneşti. Traducere
germană din 1833 (Turcica: Mokane).
Publ.: A. Veress, Păstoritul ardelenilor în Moldova şi Ţara Românească (ARMSI, s. III,
t. 7, 1927, p. 227-230).
927 – Dovadă, din 8 decembrie 1817, a Consulatului austriac din Iaşi, eliberată lui
Zaharia Karkaleki, în legătură cu înscrierea de prenumeranţi pentru revista „Biblioteca
românească”, pe care o pregătea (Moldau-Walachei, 1817, f. 12).
Publ.: Veress, Román Kiadványainok, p. 285-286, nr. 329.
928 – Rapoarte (2), din 15 martie 1819 şi 13 noiembrie 1820, ale lui Joseph Edler
von Raab, agent austriac la Iaşi, către Cancelaria imperială, comunicând că a reuşit să
obţină suspendarea cenzurii mitropoliei din Iaşi asupra cărţilor religioase şi laice în limbile
română şi greacă tipărite la Universitatea din Buda şi despre suma datorată postelnicului
Alexandru Beldiman pentru colaborarea cu această tipografie (Moldau und Walachei
1819, f. 21, nr. 5/A, 1820, f. 181).
Publ.: ibidem, p. 293, nr. 340; p. 316, nr. 375.
929 – Documente (40), din 1821, referitoare la mişcarea revoluţionară condusă de
Tudor Vladimirescu: scrisori de la Metternich, Mohamed Hamid, ministrul de externe al
 AUSTRIA  153

Imperiului Otoman, Lützow, internunţiu austriac la Poartă, Tudor Vladimirescu, generalul

Alexandru Ipsilanti, rapoarte de la diplomaţii austrieci din Constantinopol, Paris şi St.
Peterburg, corespondenţă comercială etc., cuprinzând informaţii despre începutul mişcării,
atitudinea Imperiilor Otoman, Habsburgic şi Ţarist, intervenţia lui Tudor pe lângă Curtea
austriacă pentru sprijinirea arzului înaintat Porţii, interzicerea exportului de arme în
Principate etc. (Frankreich, Berichte 1821, K. 243, f. 106-109; Russland III, Berichte
1821, K. 31; Türkei, Berichte 1821; Türkei VI, Weisungen 1821, K. 11; Staatskanzlei,
Provinzen, Militärgränze, fasc 1).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 584-586, 594-597 (4 doc); G. Lajos, în
Anekdotes epistoles kai eggrafa tou 1821, Atena, 1958, p. 41, 47, 53-56, 76-77,
80-81 (8 doc); Nestor Camariano, Tudor Vladimirescu în lumina unor documente
din arhivele din Viena („Studii”, 16, 1963, nr. 3, p. 643-650) (7 doc); N. Corivan,
Informaţii inedite din arhiva Ministerului de Externe de la Viena cu privire la răscoala
lui Tudor Vladimirescu (AIIAI, 5, 1968, p. 195-201, 4 doc); Dan Berindei – Emil
Cojocaru, La crise orientale et le problème des Principautés Roumaines en été 1821.
Informations tirées des archives de Vienne (RESEE, 9, 1971, nr. 2, p. 203-224, 24
doc); Elena Moisuc, În legătură cu cel dintâi arz înaintat Porţii de către Tudor
Vladimirescu (RA, 1972, nr. 1, p. 87-89, 2 doc., 26 ian., 7 mar. 1821); Revoluţia din
1821, p. 116-122 (doc. 11 martie 1821).
930 – Scrisori (2) din Braşov, 26 octombrie 1822 şi 4 decembrie 1823, ale lui
Constantin Samurcaş, fost caimacam al Olteniei refugiat în Transilvania, către Friedrich
von Gentz, reflectând opiniile reacţionare ale celui dintâi şi rolul său de intermediar pentru
plata serviciilor informatorului austriac (Archiv Friedrich von Gentz).
Ref.: D. Hâncu, op. cit., p. 44.
931 – Documente (3), din octombrie 1823, privitoare la boierii moldoveni refugiaţi
la Cernăuţi după evenimentele din 1821: lista boierilor, referiri în jurnalul de călătorie
al împăratului Francisc I (7 octombrie) şi raport al poliţiei austriece despre mita plătită
de boieri adjutantului ţarului Alexandru I pentru a fi primiţi în audienţă (Hofreisen,
Karton 28, 49).
Ref. şi publ.: E. Prokopowitsch, Moldavische Bojaren als Emigranten in der Bukovina
(SF, 19, 1960, p. 390-393).
932 – Scrisoare din Braşov, 30 martie 1823, a marelui ban Grigore Brâncoveanu
către Friedrich von Gentz, prin care îl roagă să-i sprijine cererea către împăratul Austriei
de a i se întări proprietatea moşiei sale Sâmbăta din Transilvania (Archiv Friedrich
von Gentz).
Ref. şi publ.: D. Hâncu, op. cit., p. 47 şi 61.
933 – Documente, din 1823-1830, privind funcţionarea şcolii catolice din Bucureşti
(Moldau-Walachey II, Karton 22-24, 46 etc.).
Ref.: E. Prokopowitsch, Die Katholische Schule zu Bukarest in den ersten Jahren ihres
Bestandes, 1823-1830 (SDA, 3, 1960, p. 72-86).
934 – Documente, din 1824-1866, referitoare la evenimente din Ţările Române,
Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, domnia lui Al.I. Cuza şi atitudinea Imperiilor
austriac, otoman şi rus faţă de aceste evenimente (Moldau und Walachey).
154  AUSTRIA

Ref.: I.C. Filitti, Tulburări revoluţionare în Ţara Românească între anii 1840-1843
(AARMSI, s. II, t. 34, 1911-1912, p. 201-251); Elena Moisuc, Noi achiziţii de
xerografii după documente din arhivele vieneze (RA, 1969, nr. 1, p. 181-188,
doc. 1824-1827);
Publ.: Hurmuzaki – Nistor, XX/2 (doc. 1824-1827, ediţie distrusă); XXI (602 rapoarte
consulare, 1826-1836).
Reprod.: B. A. R., ms. Hurmuzaki – Nistor, XXII (doc. 1837-1846); XXIII (doc. 1847-
1866); Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, 1824-1827.
935 – Documente (18), din 1833-1871, referitoare la comunităţile catolice din
Bucureşti, Botoşani, Brăila, Galaţi, Grozeşti, Piteşti, Sulina, Turnu Severin (Kath.
Kirchen in Moldau und Walachey, fasc. Franziskaner-Kloster 1833-1850, Kirchen u.
Schulen Bukarest, f. 11-16, 39, 43-58; Kirche v. Botoschani, Vereinigte Hof-Kanzlei nr.
625/847; fasc. 27, f. 2, 25-26 (nr. 12.344/VI), 142 (nr. 10997/863), 664-665, 669-670, 702
(nr. 4690), 704, 734; Ungarische Hofkanzlei nr. 209/1847).
Ref.: Simion Relli, op. cit., p. 515-519, 524-528.
936 – Documente (2), din 1835, privind mişcarea secretă panromânească pornită
din Transilvania şi Banat: al doilea denunţ al învăţătorului Maschek, comunicat de lt.
col. Roth, comandantul regimentului grăniceresc bănăţean, Caransebeş (27 ianuarie), şi
scrisoarea lui Metternich către Sedlnitzky, şeful poliţiei austriece, Viena (15 februarie)
(Geheime Akten, Rucksberg 1835-1837).
Ref. şi publ.: Bodea, 1848, I, p. 93-98, nr. 21.
937 – Documente (15), din august 1836-mai 1837, referitoare la activitatea
revoluţionară din Moldova a lui Alecu Russo: rapoarte ale poliţiei austriece, corespondenţă
austriacă cu Ambasada rusă în vederea expulzării lui Russo, scrisoare din 5 august 1836
a acestuia, adresată contelui englez Offley de Crew, prin care îi trimite poeziile Mort
d’Alibeau şi Epitaphe d’Alibeau (primele sale versuri) scrise în memoria atentatorului la
viaţa regelui Franţei, Carol X. Copii (Staatssekretariat).
Ref. şi publ.: Ion Radu Mircea, Un paşoptist român în închisorile Vienei („Manuscriptum”,
7, 1976, nr. 2, p. 62-80).
938 – Raport, din 28 octombrie 1837, referitor la difuzarea în România a revistei
literare din Braşov „Satellit des Siebenbürgischen Wochenblattes”, apărută sub redacţia
lui Johann Gott (Staatsratsprotokoll, Zl. 5535).
Ref.: E. Prokopowitsch, Die Anfänge des deutschen Zeitungswesen in Bukarest (SDA,
6, 1963, p. 73).
939 – Tabel al satelor şi credincioşilor trecuţi la unirea religioasă cu Roma în
comitatul Arad, 1838 (Kabinets Akten, nr. 2783/1838).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 569, nr. 4503.
940 – Documente, din 1839, cuprinzând, în copie, relatările confidenţiale ale
consulului francez la Iaşi, Felix Colson, către Ministerul de Externe francez despre
întrevederile avute cu principele Moldovei Mihail Sturdza, precum şi piese despre
activitatea revoluţionară a lui Ion Câmpineanu, între care scrisoarea lui din Londra (6
noiembrie), adresată lui R.G. Colquhoun, consul britanic la Bucureşti, scrisori de la
 AUSTRIA  155

Nicolae Creţulescu, Ion Voinescu II şi Al.G. Golescu, interceptate de poliţia austriacă

(Informationsbüro K. 13, Liasse Campiniano, f. 26-27: scrisoarea din 6 nov.).
Ref.: Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională, 1834-1849, Buc., 1967,
p. 21, 32.
Publ.: I.C. Filitti, op. cit., p. 204-205; C. Bodea, op. cit., p. 224-225, 229-231.
Reprod.: B. A. R., ms. Hurmuzaki – Nistor, XXII; Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria
(4 scrisori, 1839, de la N. Creţulescu, I. Voinescu, Al. G. Golescu).
941 – Raport, din 1840, despre ziarul „Econoama rumană”, publicat la Galaţi de
I. Penescu (Konsulate Galatz, 1840-1860).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, O contribuţie la istoria ziaristicei româneşti (RI, 20, 1934,
p. 111-113).
942 – Documente (8), din 1840, 1847-1849, 1852, privind mişcările politice
din Principatele române: raport către împăratul Francisc I despre: un complot în Ţara
Românească şi ramificaţiile lui în Transilvania (24 decembrie 1840); rapoarte ale
lui Timoni, consul austriac la Bucureşti, despre acţiuni revoluţionare în Muntenia
(1847-1848); informaţii despre societăţile secrete „Tânăra Dacie” şi „Tânăra Românie”,
societate secretă unionistă din Braşov având ca membri pe Ioan Maiorescu, Pavel Vasici,
Iacob Mureşan ş.a., cu participarea lui A.T. Laurian, Simion Bărnuţiu etc.; intenţiile
unioniste ale lui A.G. Golescu (1848); dorinţa revoluţionarilor exilaţi, între care Nicolae
Bălcescu, de a se întoarce în ţară (1852) (Informationsbüro, K 4, 1848/1850, Protokolle
doc. 1303 a; Kabinetsarchiv Geheime Akten, Nachlass Schwarzenberg K 13, f. 125;
Staatskanzlei, Moldau und Wallachey, II, K 65; Russland III K 136, f. 162-163; Türkei
8 K 32, f. 14-16).
Ref.: Cornelia Bodea, op. cit., p. 30, 82, 95, 126, 128, 131, 168, 186.
Reprod.: B. A. R., Rapoarte consulare austriece, VII, doc. 242, 30.03.1847; Inst.
de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca, xerografie,
doc. 19.12.1847.
943 – Raport din Bucureşti, 22 mai 1843, al lui Casimir von Timoni, consulul
Austriei, către Metternich, cu privire la Dimitrie Filipescu, condamnat pentru conspiraţia
din 1840, precum şi panegiricul acestuia, scris la 9 mai 1843 de vărul său, Gh. Filipescu
(Moldau und Walachei, fasc 56).
Ref. şi publ.: Bodea, 1848, I, p. 225-227, nr. 50.
Reprod.: B. A. R., Rapoarte consulare austriece..., VI, nr. 190 şi Fragmente manuscrise
(fost ms. rom. 4076, f. 172).
944 – Corespondenţă diplomatică, din 1844-1847, 1858-1860, 1864, 1868-1870
şi 1877, referitoare la presa de limbă germană din Bucureşti: rapoarte ale consulului
austriac şi instrucţiuni ale Cancelariei imperiale din Viena în legătură cu intenţia prof.
Karl Schweder de a publica un ziar german la Bucureşti (1844-1845), despre ziarele
„Bukarester deutsche Zeitung” (1847), „Deutsche Zeitung. Organ der Nationalitäten”
(1859), „Bukarester Intelligenzblatt” (1859-1860), „Deutsche Korrespondenz für die
Vereinigten Fürstenthümer Moldau und Wallachei” (1859-1860), „Bukarester Allgemeine
Zeitung” (1864), „Die Epoche” (1868), „Lloyd de Bucureşti” (1870) şi „Bukarester
156  AUSTRIA

Gewerbeblatt” (1877) (Staatskanzlei Konsulate, Moldau und Walachei, Fasz. 60, 63;
Politisches Archiv, XXXVIII; Konsulate, Bukarest, Fasz. 129, 160, 188, 192).
Ref.: E. Prokopowitsch, op. cit., p. 73-76.
945 – Note (2), din 1845, ale cancelarului Metternich către prezidiul cancelariei
aulice transilvane, prin care ordonă ca redacţia „Gazetei Transilvaniei” şi cetăţenii austrieci
să evite amestecul în mişcările comunităţii bulgare din Ţara Românească (20 ianuarie) şi
confirmă primirea justificării lui George Bariţ şi a raportului lui Josef Trausch, cenzor al
gazetei (Noten an die Siebenbürgische Hofkanzler, K. 4).
Ref.: Ladislau Gyémánt, „Gazeta de Transilvania” şi activitatea emigraţiei bulgare de
la Galaţi în 1844-1845, în Relaţii româno-bulgare de-a lungul veacurilor, II, 1984,
p. 51-55.
Publ.: ibidem, p. 57-58, 62.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 106, c. 1153-1161.
946 – Memorandum, din 18 noiembrie 1845, al lui Josif Rajačić, mitropolit de
Carlowitz, prin care recomandă Cancelariei imperiale din Viena pe Andrei Şaguna pentru
scaunul de mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (Staatsratsakten,
nr. 2173/2078, 1846).
Ref.: Keith Hitchins, Andreiu Şaguna and Joseph Rajačić: the Romanian and Serbian
Churches in the Decade of Absolutism (RESEE, 10, 1972, nr. 3, p. 568).
947 – Documente (3) din 1845-1846: intervenţii ale lui Ioan Moga, profesor la
Seminarul din Sibiu, pentru numirea sa ca vicar al Episcopiei Transilvaniei (Cancelaria
Aulică Transilvană, nr. 7415/1845; 592, 4441/1846).
Ref.: I. Lupaş, Ioan Moga „Teologul”, 1790-1856, în Studii, conferinţe şi comunicări
istorice, III, Sibiu, 1941, p. 160-161, 168-169.
948 – Protocol, din 1846, cu informaţii despre asociaţia secretă din Principatele
române „Uniunea românilor şi a ardelenilor”, care urmărea unirea Ţărilor Române.
Ref.: C. Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională, p. 82-83.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 117, c. 1258-1260.
949 – Cerere, din 8 ianuarie 1846, a lui Eudoxiu Hurmuzaki prin care solicită
permisiunea de a cerceta fondurile din Haus-, Hof- und Staatsarchiv pentru documente
privind istoria Moldovei şi Ţării Româneşti (Staatskanzlei, Curant Akten 1846 nr. 4).
Publ.: T. Bălan, Eudoxiu Hurmuzaki şi colecţia lui de documente (AIINC, 10, 1945,
p. 245-246).
950 – Comunicare, din 19 decembrie 1847, a lui Metternich către contele Sedlnitzky,
referitoare la societăţile secrete unioniste româneşti „Tânăra Dacie” şi „Tânăra Românie”.
Ref.: C. Bodea, Lupta românilor..., p. 95, nota 1.
951 – Documente, din 1847-1869, relative la acţiunile lui Andrei Şaguna pentru
îmbunătăţirea condiţiilor social-politice şi culturale ale românilor din Transilvania şi
a statutului Bisericii Ortodoxe Române (Kabinettsarchiv: Geheimeakten, Nachlass
Reichenstein, Nachlass Schwarzenberg, Jüngere Staatsrat Z 81; K.Z. 1895, 4072,
4073/1862; Kabinettskanzlei: Nr. 14c, 2184-2185/1861, K.Z. 587/1863, 593/1867;
Minister Conferenzkanzlei, K.Z. 2800. 60; 3839/852; 4091, 4877, 4974, 5068-5069,
 AUSTRIA  157

5158, 5225/853; 467, 1127/854; 3841/856; 3184/860; 1703/861; 3493/865; 436/867;

Politisches Archiv, Informationsbureau K XXII/1869); Reichsrat 410/R, 484/R, 1419/R;
Staatsratsakten 3063/2920, 1847.
Ref.: Keith Hitchins, The Early Career of Andreiu Şaguna (1808-1849) (RER, 9-10,1965,
p. 60-76); idem, Andreiu Şaguna and the Rumanians of Transylvania during the
Decade of Absolutism, 1849-1859 (SF, 25, 1966, p. 128, 131, 135-137, 140-141,
143-144) (15 doc., 1849-1859); idem, Orthodoxy and Nationality. Andreiu Şaguna
and the Rumanians of Transylvania, 1846-1873, Cambridge, Mass., 1977, p. 36, 75,
83, 110, 135-136, 164, 186, 233-234, 236-243, 245, 273, 279, 290, 293-294, 296,
298, 300, 302, 307-309, 312 (25 doc., 1847-1869).
952 – Memoriu în 12 puncte, din 9 octombrie 1848, înaintat de românii bucovineni
Parlamentului austriac, prin care se cere respectarea statu quo-ului Bisericii Ortodoxe
Române din Bucovina, garantat la anexarea din 1775.
Ref.: Ioan Zugrav, O deputăţie la Viena în chestiunea autonomiei Bisericii Ortodoxe din
Bucovina (APOR, 1971, p. 76-78).
Reprod.: Suceava, Biblioteca mănăstirii Sf. Ioan cel Nou.
953 – Documente, din 1848-1866, referitoare la revoluţia românilor din Transilvania
din 1848-1849, atitudinea Imperiului Habsburgic, Angliei, Franţei, Prusiei şi Turciei faţă
de mişcarea unionistă din Principate, realizarea Unirii, proiecte de instalare a unui arhiduce
austriac pe tronul Principatelor Unite, de ocupare a acestora de către trupe austriace şi de
separare a lor, detronarea lui Al. I. Cuza, candidatura lui Gheorghe Bibescu, venirea la
tron a principelui Carol; mişcări unioniste ale românilor din Transilvania: telegrame şi
instrucţiuni de la miniştrii austrieci ai afacerilor externe, reprezentanţii austrieci la Londra,
Paris, Berlin şi Constantinopol, de la consulii austrieci la Bucureşti şi guvernatorii militari
ai Transilvaniei, Apelul Comitetului central european democratic către poporul român,
1851, chemând la lupta comună pentru eliberarea naţională şi socială (Ministerium
des Äussern, Diplomatische Korrespondenz, Konsulate; Haute Police, Bukarest K. 13;
Informations Bureau K. 12, 28; B.M. – Akten 241; Politisches Archiv: III Preussen
Berichte 1859 K. 64-65, 1866 K. 91, Weisungen 1858 K. 63; VIII England Berichte
1859 aus London 1859 K. 47, Weisungen nach London 1858 K. 47; IX Frankreich K. 53,
Berichte 1859 K. 63, Weisungen 1859 K. 64; XII Türkei K. 220, Berichte 1864 K. 83,
1865 K. 84, I-VI 1866 K. 85; XIII Gesandtschaftsarchiv Konstantinopol Weisungen 1862
K. 39; XXXVIII Konsulate Brăila, Bukarest, Constanza, Craiova, Galatz, Giurgevo, Jassy,
Moldau, Sulina, Tultscha, Turnu-Severin; Privatbriefen des Prinzen Metternich 1861
K. 79, 1864 K. 80, Berichte 1865 K. 81, 1866 K. 82, 84).
Ref.: D. Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor
(RA, 1983, nr. 4, p. 363-365); Evdokia Petrova, Inventar oesterreichischer
diplomatischer Dokumente 1848-1918 aus den Akten des k.u.k. Ministeriums des
Aussern – Politisches Archiv, Sofia, 1960, p. 101-102, 104, 109.
Publ.: R.V. Bossy, L’Autriche et les Principautés Roumaines, Buc., 1938, p. 193-194,
220-223, 229-231, 252-253, 326-327, 362, 366-367, 397-398, 400-401, 575 (10 dec.,
1859-1866); Românii la 1859, I, p. 18, 24-32, 35-42, 54, 80-81, 226-231, 251-253,
255-259, 265-270, 295-297, 307, 311-312, 413-419, 444-448, 485-493, 509-510,
522-523, 541-548, 563-566, 573, 583-584, 586-588, 595-597, 611-613, 617-623,
158  AUSTRIA

627-632; 110 ani de la dobîndirea Independenţei (RA, 1987, nr. 2, p. 119, 121-122;
2 doc., 1862, 1866).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 4, c 417; r. 24, c 175-178; r. 92, c. 810-815, 1292;
r. 100, c. 533-543; r. 109, c 10-29; r. 111, c 415-427; r. 118, c 239; r. 272, c 127, 267-
274, 308-311, 365-368, 384-394, 444-448, 479-482, 502, 504-506; r. 274, c. 8 4-89,
134-135, 161-181, 371-374; r. 301, c. 36-40; r. 303, c. 36-41; 191-202, 225-228, 374-
377, 424-431, 446-449; r. 304, c. 70, 537-540; r. 305, c. 61-63; r. 315 c. 333-335; r.
319, c. 163-164, 524-527.
954 – Raport din Viena, 15 martie 1849, al Consiliului de Miniştri prin care este
prezentat patentul de funcţionare a asociaţiilor libere din Imperiul Austriac, care va
reglementa şi activitatea asociaţiilor româneşti (Kabinetsarchiv, K. 3/1849, MZ 932/1849,
f. 637-644).
Ref.: Peter Urbanitsch, Vereine und politische Mobilisierung in Cisleithanien (AIIC, 33,
1994, p. 108, n. 5).
955 – Documente (4), din 1849-1850, privind decorarea a 135 de fruntaşi ai revoluţiei
de la 1848-1849 din Transilvania, între care 65 de români (Andrei Şaguna, Axente Sever,
Avram Iancu, S. Balint, A. Sterca Şuluţiu, Simion Bărnuţiu ş.a.) (Ministerrat, Protokoll nr.
2809, 20/2840, 3364/1849; Ministerrat-Akten, Ad. 2730/1850).
Ref.: I.I. Nistor, Decorarea lui Avram Iancu şi a camarazilor săi (ARMSI, s. III, t. 11,
1931, p. 281-322).
Publ.: ibidem, p. 323-348 (tabel cu cei decoraţi şi serviciile recompensate).
956 – Documente din Viena, 1850-1853, privind activitatea paşoptiştilor români
emigraţi la Paris şi măsurile luate de autorităţile austriece pentru a împiedica difuzarea
scrierilor cu caracter revoluţionar ale acestora în Imperiul Habsburgic (Informationsbüro,
Haute Police, Brüssel und Bukarest, K. 13).
Ref.: Elena Moisuc, Noi achiziţii de xerografii după documente din arhivele vieneze
(RA, 12, 1969, nr. 1, p. 192-193).
957 – Documente (3), din 1851, relative la declaraţiile lui Avram Iancu şi A. Papiu-
Ilarian cu prilejul decorării lor de către împăratul Franz Iosef, în care şi-au reafirmat poziţia
de apărare a drepturilor naţiunii române (Informationsbureau, A. Akten, Zl. 4738/1851).
Ref.: Aurel Decei, Sîntem siliţi să purtăm doliu (MI, 3, 1969, p. 88-93); Cornelia Bodea,
Avram Iancu şi Curtea de la Viena (RA, 1972, p. 572-573).
Publ.: Aurel Decei, op. cit.
Reprod.: ibidem, p. 91-93; Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria, pach. CXIII/1.
958 – Raport, din 1851, al feldmareşalului baron Wohlgemuth, guvernatorul
Transilvaniei, relativ la tipărirea Cântării României (Haute Police, K. 13,
Informationsbureau, A. Akten, K. 13).
Ref.: Cornelia Bodea, 1850: „Cântarea României” la Paris şi la Sibiu (MI, 17, 1984,
nr. 11, p. 37-39 şi 12, p. 28-31).
959 – Documente, din 1856-1868, referitoare la problema domeniilor închinate din
Principatele Române, secularizarea lor, acţiunile reprezentanţilor aşezămintelor din Orient
(Ministerium des Äussern – Politisches Archiv, XII Türkei, 1848-1918, K. 213-216).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 44.
 AUSTRIA  159

960 – Documente, din 1857, privind misiunea la Bucureşti a diplomatului austriac

von Liehman Palmrode, reprezentant în comisia de informare a marilor puteri, cuprinzând
informaţii despre mişcarea unionistă din Ţările Române.
Ref.: Şerban Rădulescu-Zoner, Opinia publică unanim unionistă (MI, 14, 1980, nr. 1,
p. 34-37).
Reprod.: B. A. R., Rapoarte diplomatice austriece, dos. XIV/1857.
961 – Documente (35), din 1 ianuarie – 19 martie 1859, referitoare la dubla alegere
a principelui Al. I. Cuza ca domn al Principatelor Unite şi la activitatea diplomatică pentru
recunoaşterea Unirii; rapoarte, telegrame şi informaţii ale diplomaţilor austrieci la Iaşi,
St. Peterburg, Constantinopol, Londra, Paris şi Berlin (Politisches Archiv, III Preussen
K. 64; VIII England K. 47; IX Frankreich Weisungen nach Paris K. 64; X Russland K. 47;
XII Türkei K. 68).
Ref.: Dan Berindei, Emil Cojocaru, La double élection d’Alexandru Ioan Cuza à la lumière
de la correspondance diplomatique autrichienne (RRH, 5, 1956, nr. 1, p. 25-33);
idem, La reconnaissance de la double élection à la lumière de la correspondance
diplomatique autrichienne (RRH, 8, 1969, nr. 1, p. 15-33).
962 – Documente, din 1860-1865, privitoare la relaţiile Principatelor Unite cu
Austria şi Serbia (Berichte aus Bukarest, Belgrad, Konstantinopol).
Ref. şi publ.: R.V. Bossy, Agenţia diplomatică a României la Belgrad şi legăturile politice
româno-sârbe sub Cuza Vodă (ARMSI, s. III, t. 15, 1934, p. 1-35) (42 doc.); idem,
L’alliance entre le prince Alexandre-Jean Couza de Roumanie et les princes Miloch
et Michel Obrénovitch de Serbie (RER, 7-8, 1961, p. 60-68).
963 – Raport, din 19/31 august 1861, al consulului austriac la Bucureşti, referitor
la o convorbire cu Al. I. Cuza pe tema necesităţii înfăptuirii Unirii (Politisches Archiv,
XXXVII, K. 141).
Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 1983, nr. 4, p. 378, nr. 4).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, nr. 319, c. 524-527.
964 – Proiect, din 1862, privind o confederaţie a Dunării, cuprinzând şi poporul
român.
Ref. şi publ.: R.V. Bossy, Vechi năzuinţe federaliste în sud-estul Europei (ARMSI, s. III,
t. 22, 1939-l940, p. 437-451).
965 – Rapoarte (7), din 1862, ale consulului austriac la Bucureşti, baronul von
Eder, referitoare la asasinarea primului ministru Barbu Catargiu şi criza politică declanşată
(Kabinettsarchiv, Bericht 52, 53, 55, 56, 59, 85).
Ref. şi publ.: Alex. Lapedatu, Mărturii şi precizări nouă cu privire la sfârşitul lui Barbu
Catargiu (8 iunie 1862) (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 130-140); idem, Un aventurier
ungar în Principatele Române în epoca Unirii lor (Gh. Bogathy) (ARMSI, s. III,
t. 22, 1939-1940, p. 43-147).
966 – Scrisori, din 1862-1873, de la Richard von Metternich, ambasador al Austriei
la Paris, către contele de Rechberg-Rotthenlöven, ministru de externe al Austriei, Rudolf
Apponyi, ambasadorul Austriei la Londra, baronul Eder, consul general al Austriei la
Bucureşti etc., referitoare la atitudinea puterilor europene şi îndeosebi a Austriei faţă
160  AUSTRIA

de adoptarea denumirii „România” pentru Principatele Unite şi faţă de recunoaşterea

internaţională a acestei denumiri.
Ref.: R.V. Bossy, Recunoaşterea oficială a numelui „România” („Fiinţa românească”, 4,
1966, p. 101-115).
967 – Documente diplomatice (3), din 1863, relative la atitudinea României faţă de
iniţiativele italiene privind luptele de autodeterminare naţională în Europa Centrală şi de
Sud-Est (Informationsbureau, pach. XCV, 1863, p. 63, 186-188, 231-242).
Ref.: Ştefan Delureanu, Mazzini e Garibaldi tra progetto e azione nell’Europa Centro-
Orientale (1859-1870) (RRH, 22, 1983, nr. 2, p. 162-165).
968 – Corespondenţă, din 29 august – 13 septembrie 1863, între vicecancelarul
aulic Franz Reichenstein şi Francisc Nádasdy, cancelar al Transilvaniei, referitoare la
călătoria la Viena a lui A. Papiu-Ilarian în această perioadă şi acţiunile lui politice în
rândurile românilor (Nachlass Reichenstein, K. 16, III A, f. 3, 25, 237, 364).
Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 196-197.
969 – Documente, din 1863-1864, privind lucrările Dietei din Sibiu (Kabinettskanzlei,
Nachlass Reichenstein etc).
Ref.: Keith Hitchins, The Rumanians of Transylvania and Constitutional Experiment in
the Habsburg Monarchy, 1860-1865 („Balkan Studies”, 5, 1964, p. 89-108).
970 – Documente (116), din mai-septembrie 1864, relative la lovitura de stat de la
Bucureşti, din 2/14 mai 1864, vizita lui Al.I. Cuza la Constantinopol şi atitudinea marilor
puteri faţă de reformele interne şi acţiunile externe ale guvernului român: rapoarte ale
consulilor austrieci la Bucureşti şi Iaşi, ale staroştilor austrieci din Botoşani şi Galaţi şi
corespondenţa Ministerului de Externe al Austriei cu reprezentanţii săi la Constantinopol,
Londra, Paris, Berlin şi St. Peterburg.
Ref.: Alexandru Lapedatu, Austria şi lovitura de stat de la 2/14 mai 1864. Cu trei serii de
acte inedite privitoare la acest eveniment (ARMSI, s. III, t. 28, 1945-1946, p. 127-
180); idem, Austria şi reforma agrară din 1864 (ARMSI, s. III, t. 29, 1946-1947,
p. 297-318).
Publ.: Alexandru Lapedatu, op. cit., p. 217-270 (77 doc.); idem, Austria şi reforma agrară
din 1864, p. 318-353 (39 doc.).
971 – Raport, din 6 iunie 1864, al ministrului plenipotenţiar al Austriei la
Constantinopol, privind interesul Franţei pentru autonomia politică a României
(Ministerium des Äussern – Politisches Archiv, XII Türkei, Berichte 1864, K. 83).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 35-37.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Viena, LXXXIII/3, p. 33-38.
972 – Documente, din 1864-1865, privind atitudinea Rusiei faţă de Al.I. Cuza şi
acţiunile diplomaţiei ţariste în perioada luptelor pentru recunoaşterea internaţională a
Unirii Principatelor române.
Ref.: G. Hilke, Russlands Haltung zur rumänischen Frage („Wissenschaftliche Zeitschrift
des Martin Luther Universität”, Halle, 4, 1965, p. 193-209); Mihai D. Sturdza,
La Russie et la désunion des Principautés Roumaines, 1864-1866 (CMRS, 12, 1971,
nr. 3, p. 247-285).
 AUSTRIA  161

973 – Corespondenţă diplomatică (37), din august-septembrie 1865, privitoare la

evenimentele premergătoare abdicării lui Al.I. Cuza şi îndeosebi acţiunea revoluţionară de
la 3/15 august 1865 din Bucureşti şi urmările ei (Politisches Archiv, fasc. XXXVIII/145;
Jassy 1865).
Ref.: Alexandru Lapedatu, Preludiile căderii lui Cuza vodă (ARMSI, s. III, t. 25,
1942-1943, p. 1011-1037).
Publ.: ibidem, p. 1039-1073.
974 – Documente (2) din Constantinopol şi Paris, [4] 16 noiembrie 1865 referitoare
la intenţia lui Al.I. Cuza de a proclama independenţa României şi la consacrarea denumirii
„România” (Politische Abteilung, IX Frankreich, K. 13).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Bucureşti, 1997, p. 65-69;
p. 107, nr. 11.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, nr. 303, c. 335-337; nr. 324, c. 525-529.
975 – Documente (122), din 1866, referitoare la abdicarea principelui Al.I. Cuza
şi venirea la tronul Principatelor Unite a lui Carol de Hohenzollern; rapoarte diplomatice
austriece din Bucureşti, Bruxelles, Constantinopol, Londra, Paris şi St. Peterburg şi
instrucţiuni ale ministrului austriac al afacerilor străine, cuprinzând informaţii despre
dificultăţile lui Cuza pe plan extern şi intern, lovitura de stat de la 11/23 februarie 1866,
candidatura contelui Philippe de Flandra, situaţia politică a Principatelor, guvernul
provizoriu, plebiscitul din 2-8 aprilie 1866, sosirea în ţară şi proclamarea ca domnitor a
lui Carol I, emiterea firmanului de învestitură (Politische Abteilung, VIII England, K. 74;
IX Frankreich, K. 81, 83; X Russland, K. 53; XII Türkei, K. 84).
Ref.: Paul Henry, L’abdication du prince Cuza et l'avènement de la dynastie de
Hohenzollern au trône de Roumanie, Paris, 1930, p. V-XII, 1-100.
Publ.: ibidem, p. 153-154, 158-159, 165-166, 168, 176-179, 181-184, 186-187, 189-190,
194-195, 199-200, 203-209, 211-212, 216, 218-220, 223-225, 229-230, 232-233,
236-244, 249-255, 258-264, 268-271, 280-281, 286-292, 296, 299-308, 311-313,
317-318, 320-329, 331-333, 335, 349, 358, 371-381, 385-388, 391, 395-397, 400-
402, 405, 414-417, 427-429, 441, 450-451, 456.
976 – Raport diplomatic austro-ungar din Paris, 16 decembrie 1869, referitor la
consultările franco-engleze asupra intenţiei guvernului român de a consacra denumirea
„România” (Politische Abteilung, IX Frankreich, K. 93).
Publ.: 110 ani de la dobândirea Independenţei. Documente (RA, 1987, nr. 2, p. 122-123).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 324, c. 525-529.
977 – Documente, din 1866-1867, despre prezenţa lui Al.I. Cuza la Viena după
abdicare şi locuinţele din capitala Imperiului (hotelul „Erzherzog Carl” şi o vilă din
cartierul Oberdöbling (Informationsbüro).
Ref.: C.C. Giurescu, Alexandru Ioan Cuza la Viena (RA, 1966, nr. 2, p. 139-143; APOR,
1967, p. 63-66).
978 – Rapoarte (8) din Bucureşti, 4 şi 14 octombrie 1868, 20 martie 1869, şi din
Galaţi, 5, 8, 12, 22 octombrie, l decembrie 1868, ale consulilor Austriei în aceste oraşe,
relative la actele antievreieşti din Galaţi din 3 octombrie 1868 şi la demersurile diplomatice
întreprinse pe lângă autorităţile române pentru recuperarea daunelor provocate supuşilor
162  AUSTRIA

austrieci (Politische Abteilung, XXXVIII, Konsulate 1868 Bukarest, VI-XII, K. 179;

Konsulate 1868 C. Jan, K. 180; Konsulate 1869 Bukarest, K. 184).
Ref.: Beate Welter, The October 1868 antisemitic excesses in Galaţi in light of Austro-
Hungarian consular reports („Romanian-Jewish Studies”, 1, 1987, no. 2, p. 97-106).
979 – Stiftung rumänischer Medaillen u. Orden. Unsere Einsprache wegen
Umschrift „Prince des Roumains”, 1872-1877. Raport cuprinzând protestul guvernului
austro-ungar împotriva inscripţiei „Carol I domn al Românilor” pe medalia „Virtutea
militară” instituită în 1872, care a determinat înlocuirea cu titulatura „Carol I, domn al
României” (Politische Abteilung, XXXVIII, 217, Konsulate 1877, Liasse séparée. Varia.
Roumanie, 1877).
Ref.: ibidem, p. 239, 306-307, n. 23.
980 – Documente (5), din 1873-1876, referitoare la discuţiile principelui Carol
la Viena cu cancelarul austro-ungar Andrássy despre intenţia României de a proclama
independenţa de stat, pregătirile militare şi diplomatice ale României şi atitudinea marilor
puteri (Berichte Bukarest 9855/1873; 39 A, 41/1875; 7/1876).
Ref.: Radu Rosetti, Un capitol al luptei pentru neatârnare (ARMSI, s. III, t. 26,
1943-1944, p. 105-120).
Publ.: ibidem, p. 121-140.
981 – Corespondenţă diplomatică, din 1874-1878, privind relaţiile Imperiului
Habsburgic cu Principatele Române, criza orientală, acţiunile românilor pentru cucerirea
independenţei de stat şi desfăşurarea războiului din 1877-1878 (Politisches Archiv;
Staatskanzlei).
Ref.: L’Empire austro-hongrois et la politique du comte de Beust, esquisse politique des
hommes et des choses de 1866 à 1870, par un Anglais, Paris, 1870 (rec. N. Iorga,
în RI, 24, 1938, p. 250-253); Barbara Jelavich, Austria-Hungaria, Rumania and the
Eastern Crisis, 1876-1878 (SF, 30, 1971, p. 111-141); Grigore Ploeşteanu, Aspects
diplomatiques de la guerre d’indépendance de la Roumanie (RRH, 1977, nr. 1,
p. 67-86); Dan Berindei, Représentants étrangers à Bucarest et l’indépendance de
la Roumanie (1875-1877) (RRH, 1977, nr. 2, p. 279-296); Şerban Rădulescu-Zoner,
Rapoarte consulare inedite cu privire la campania armatei române din 1877-1878
(„Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară”, 11, 1978, p. 45-51); Tiberiu
Moţ, I. Dordea, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1979, nr. 4,
p. 445-446).
Publ.: Barbara Jelavich, op. cit. (3 doc., 1876-1878).
982 – Documente, din 1875-1888, privind relaţiile economice şi politice ale Austro-
Ungariei cu România după încheierea convenţiei comerciale.
Ref.: Frederik Kellogg, Convenţia comercială din 1875, un pas către independenţă?
(„Studii”, 25, 1972, nr. 5); Uta Bindreiter, Die diplomatischen und wirtschaftlichen
Beziehungen zwischen Österreich-Ungarn und Rumänien in den Jahren 1875-1888,
Viena-Köln-Graz, 1976 (rec. Lothar Maier, în SF, 36, 1977, p. 277-278).
983 – Corespondenţă diplomatică austriacă, din 1876-1877: rapoarte ale agenţilor
diplomatici la Bucureşti, instrucţiuni către aceştia, proiecte de convenţii etc. referitoare la
 AUSTRIA  163

atitudinea Austro-Ungariei faţă de acţiunile pentru proclamarea independenţei României

(Politische Abteilung, III, 115, Preussen, Berliner Kongress, 1878; XVIII, 49, Rumänien,
Liasse 1878-1879; XXXVIII, 211, Konsulate Bukarest, 73-75; XXXVIII, 217-218, 223; I,
Liasse I, M 453, Abmachungen mit Russland, 1873-1878).
Ref.: ibidem, p. 249-305, n. 77, 80, 86, 89-91, 95-98, 100, 104, 106-108, 112, 143-145,
149-152, 162-169, 172-187, 215-225, 231, 236, 263-265, 268-270, 284, 288-290,
308-309, 311, 321, 325, 327-332.
984 – Documente (332), din 1877-1883, privind relaţiile diplomatice dintre Austro-
Ungaria şi România, politica internă a României şi situaţia românilor din Transilvania:
rapoarte ale trimişilor la Bucureşti şi instrucţiuni ale miniştrilor afacerilor externe ai
Austro-Ungariei despre intrarea României în Războiul pentru Independenţă, proclamarea
independenţei statului român, preparativele Congresului de la Berlin, Cadrilaterul,
problema Dunării, luptele românilor din Transilvania pentru Unire, publicarea de hărţi
ale Daciei Mari la Bucureşti, atitudinea presei române şi a opiniei publice, înfiinţarea
organizaţiei „Micii dorobanţi”, încheierea convenţiei secrete dintre Austro-Ungaria şi
România în 30 octombrie 1883 ş.a. (Admin. Reg. Fach. 34, K. 358; Botschaftsarchiv
Berlin, geh. Korrespondenzen; Kabinettsarchiv, geh. Akten, K. 17; Informationsbüro,
K. 78, 115, 133, 136, 147, 155, 174, 180, 182; Literarisches Büro, K. 51, 52, 53, 133;
Politisches Archiv, Liasse III K. 120, 121; X/74; XII/138; XVIII/13, 15, 16, 17, 51;
XIX/14; XXXI/31; XXXVIII/35, 77, 196, 217, 218, 223).
Ref.: Ernst R. v. Rutkowski, Österreich-Ungarn und Rumänien 1880-1883, die
Proklamierung des Königreiches und die rumänische Irredenta (SF, 25, 1966,
p. 150-263); E. Petrova, op. cit., p. 16.
Publ.: ibidem, p. 263-284 (rap., 3 oct. 1881).
985 – Documente (20), din 1877-1879, privind atitudinea Austro-Ungariei şi a
Rusiei faţă de participarea României la războiul ruso-turc şi proclamarea independenţei
de stat: rapoarte, telegrame şi scrisori ale diplomaţilor austro-ungari despre situaţia din
România după intrarea trupelor ţariste, iniţiativele guvernului român, reacţiile mişcării de
eliberare naţională a românilor din Transilvania, înrolări de voluntari în armata română,
organizarea legiunii maghiaro-polone în sprijinul trupelor otomane, aprovizionarea cu
arme şi muniţii a armatei române, situaţia sanitară, proiectele ţariste privind viitorul statut
politic şi teritorial al României, demersurile guvernului român la Paris, Roma şi Londra
pentru recunoaşterea independenţei de stat (Ministerium des Äussern, Informationsbüro,
B.M.-Akten, K. 78/80, 81, 94; Annexe alt. 25; Politisches Archiv, III Preussen, Berichte
Weisungen, Varia 1877, K. 111; VIII England, K. 170; I, XVIII Rumänien).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 351-353, 382-383; II/2, p. 20, 35-36, 38-42, 45-46,
62-64, 74-75, 131-136, 157-159, 194-197, 260-261, 276, 283-285, 326-328, 330-
331, 344-345; 110 ani de la dobândirea Independenţei. Documente (RA, 1987, nr. 2,
p. 153-155).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 53, c. 59-63, 91-95, 177-183, 189-191, 230-233,
235-237; r. 175, c. 249, 260, 264-267, 279-280, 597-599, 967-971, 1303-1304; r. 223,
c. 1268-1269, 1299-1300; xerografii Austria pach. LX/1, f. 1-41, XC/18, f. 37-43.
986 – Raport din Bucureşti, 27 februarie 1878, prin care Zwiedinek, consul
general al Austro-Ungariei, comunică opinia domnitorului Carol I despre rolul politic al
164  AUSTRIA

Principatelor după cucerirea independenţei şi victoria în războiul antiotoman (Politische

Abteilung, XXXVII, 223, Konsulate 1878 Bukarest).
Ref.: ibidem, p. 208-209, n. 20.
987 – Documente, din 1878-1914, privind dezvoltarea mişcării naţionale din
Transilvania după 1878, relaţiile României cu Tripla Alianţă şi atitudinea Austro-Ungariei
faţă de România.
Ref.: Emil Diaconescu, România şi marile puteri după Congresul de la Berlin până la
1914 (CI, 13-16, 1940, nr. 1-2, p. 180-262); Şerban Rădulescu-Zoner, România şi
Tripla Alianţă la începutul secolului al XX-lea, Buc., 1977; Gh. N. Cazan, Şerban
Rădulescu-Zoner, România şi Tripla Alianţă, 1878-1914, Buc., 1979; Teodor Pavel,
Mişcarea românilor pentru unitatea naţională şi diplomaţia puterilor centrale (1878-
1895), Timişoara, 1979; Şerban Rădulescu-Zoner, Problema naţională în contextul
raporturilor româno-austro-ungare în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea
(R. Ist., 31, 1978, nr. 10, p. 1723-1740).
Publ.: Teodor Pavel, op. cit.
988 – Documente, din 1879-1882 şi 1886-1918, relative la situaţia din România şi
raporturile cu Austro-Ungaria, mişcarea românilor din Transilvania susţinută de opinia
publică din ţară, ecourile articolelor politice ale lui Mihai Eminescu privind desăvârşirea
unităţii naţionale prin realizarea „Daciei Mari”, problema evreilor, flota română de pe
Dunăre şi din Marea Neagră etc.: rapoarte de la miniştrii austrieci la Bucureşti, ministrul
de externe al Austro-Ungariei, consulul austriac din Bucureşti, viceconsulii din Brăila,
Giurgiu, Iaşi, Ploieşti, Sulina, Turnu Severin, însărcinaţi cu afaceri la Bucureşti, şeful
cancelariei militare a arhiducelui Franz Ferdinand etc. (Das Hausburg Lothringische
Familienarchiv, Nachlass Franz Ferdinand, Berichte Vajda’s 1906-1910; Informations
Büro, B.M. Akten, K. 159, 182; Politisches Archiv: I, 2, K. 492, Liasse XLIV, XVIII
13, Varia 1879; XV Bulgarien, 1879-1918, Liasse VI; XVIII Rumänien, K. 1-48, 49-68,
Liasse I-VIII; XI Interna, K 316).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 80-81.
Publ.: 1918 la Români, I, p. 100-105, 150-160, 162-166, 240-243, 272-274, 281-297,
301-304, 312-323, 373-392; E. Petrova, op. cit., p. 95.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 71, c. 431-437; r. 175, c. 1425-1428, 1433-
1434; r. 255, c. 729-753; r. 315, c. 562-569; r. 316, c. 650-652; r. 317, c. 92-105,
178-187, 209-213, 217-228, 712-714; xerografii Austria, pach. LVII/5, LVII/III
(f. 3-20), LXXXIV/2 (f. 6-16), CCXXVI/1 (f. 189-192), CCLIX.
989 – Documente, din 1880, privind reacţia guvernului din Viena faţă de publicarea
hărţii Dacia modernă sau ţările române (Bucureşti, 1880), reprezentând teritoriul naţional
al poporului român, inclusiv regiunile aflate sub ocupaţie străină.
Ref. şi publ.: Maria Dogaru, Reconstituirea Daciei în simbol heraldic (R. Ist., 1980, nr. 4,
p. 747-758).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 175.
990 – Rapoarte (circa 100), din 1880-1881, referitoare la activitatea informatorului
austriac Friedrich Lachmann: informaţii despre opinia publică din România, extrase
din presă, serbările încoronării şi ecourile lor în Transilvania, difuzarea hărţii României
 AUSTRIA  165

întregite a colonelului Gorjan, mişcarea antimonarhică, începuturile mişcării socialiste din

România, răscumpărarea căilor ferate, înarmarea naţională, pătrunderea capitalului străin
în economia românească (Informationsbüro, 1881, Lachmann, K. 77, 78, 115, 133).
Ref.: Elena Moisuc, Noi achiziţii de xerografii după documente din arhivele vieneze
(RA, 12, 1969, nr. 1, p. 190-192); Teodor Pavel, „Daco-România” în viziunea
generaţiei independenţei („Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 147-148).
Publ.: 1918 la Români, I, p. 107-108, 111-150 (doc., 13/25 aug. 1880; sept. 1881).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii, pach. XLI, XLIII.
991 – Rapoarte, din 1880-1881, ale legaţiei din Bucureşti şi consulatelor din Iaşi
şi Brăila ale Austro-Ungariei, cuprinzând informaţii despre situaţia politică internă,
activitatea românilor din Transilvania condusă de D.A. Laurian şi a presei în favoarea
românilor din Transilvania, interzicerea difuzării în Imperiul Austro-Ungar a ziarelor
„România liberă” şi „Războiul” (Informationsbüro, nr. 14/1881).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 192.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Austria, xerografii, XLII/1-25.
992 – Documente (13), din 1880-1883, referitoare la activitatea României în
Comisia Europeană a Dunării şi la problema navigaţiei pe fluviu, în cadrul relaţiilor dintre
România şi Austro-Ungaria (Adm. Reg. 336, F. 34, S. R., Akten 1881-1883; Protokoll
1879-1883, Rumänien XVIII).
Ref.: Gh. Cazan, La question du Danube et les relations Roumano-Austro-Hongroises
dans les années 1878-1883 (RRH, XVIII, 1979, nr. 1, p. 49-51, 56-58).
993 – Documente, din 1883, referitoare la misiunea generalului belgian Briamont în
România, pentru consultări în probleme de apărare (Ministerium des Äussern-Politisches
Archiv, XXII Belgien, 1848-1914).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 99.
994 – Documente, din 1883, privind împrejurările semnării convenţiei secrete din
30 octombrie 1883 dintre Austro-Ungaria şi România.
Ref.: Maximilian Hacman, Convenţia secretă între România şi Austro-Ungaria de la 1883,
în Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi, 1937, p. 306-335; Gh. Cazan, Tratatul secret
de alianţă între România şi Austro-Ungaria, 1883 (RRSI, 9, 1973, nr. 1, p. 175-194).
Publ.: Alfred Pribram, Les traités politiques secrets de l’Autriche-Hongrie 1879-1914
d’après les documents des Archives d’État de Vienne, Paris, 1923, p. 41-47.
995 – Documente, din 1883-1901, referitoare la relaţiile dintre România şi Austro-
Ungaria la semnarea convenţiei secrete (Ministerium des Äussern-Politisches Archiv,
Geheime Akten 1873-1918, Liasse XIII, XXX a-e).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 1.
996 – Documente (23), din 5 august-19 septembrie 1885, privitoare la reacţia
studenţilor ardeleni din Bucureşti faţă de politica de maghiarizare din Transilvania şi
înfiinţarea Societăţii pentru Cultura maghiară ardeleană („Erdély magyar kultur egylet”),
proclamaţia „Comitetului de iniţiativă al iredentei române”, la 18 august, şi măsurile
autorităţilor austriece şi române determinate de aceste evenimente.
Ref.: Alexandru Lapedatu, Un episod revoluţionar în luptele naţionale ale românilor
166  AUSTRIA

de peste munţi de acum o jumătate de veac (ARMSI, s. III, t. 18, 1936-1937,

p. 233-267).
Publ.: ibidem, p. 274-291.
997 – Rapoarte diplomatice (2), din 5 şi 18 septembrie 1885, ale legaţiei austro-
ungare la Bucureşti, privitor la expulzarea din România a unor fruntaşi transilvăneni la
cererea guvernului habsburgic şi protestele opiniei publice româneşti (Rumänien 19,
Rapports de Bucarest, Bl. 221, 261).
Ref.: Gheorghe Nicolae Cazan, Die öffentliche Meinung und die offizielle rumänische
Aussenpolitik am Ende des 19. Jahrhunderts („Nouvelles Études d’Histoire”, VI, 2,
Buc., 1980, p. 237).
998 – Documente, din 1901-1911, referitoare la înnoirea convenţiei secrete între
România şi Austro-Ungaria, situaţia din Balcani şi atitudinea României în eventualitatea
unui conflict militar în zonă, în care ar fi putut fi implicată Austro-Ungaria (Ministerium
des Äussern-Politisches Archiv, Geheime Akten 1873-1918, K. 479, 483, 486-488, Liasse
XXXIVa, XXXVII, XXXIX, XL).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 4-7.
999 – Documente, din 1905-1906, privind lupta naţională a românilor din
Transilvania: rapoartele omului politic român Alexandru Vaida Voevod către arhiducele
Franz Ferdinand.
Ref. şi publ.: Keith Hitchins, The Nationality Problems in Austro-Hungary. The Reports of
Alexander Vajda to Archduke Franz Ferdinand’s Chancellery, Leiden, 1974.
1000 – Documente, din 1907, referitoare la răscoala ţărănească din România
şi protejarea intereselor persoanelor şi firmelor austro-ungare din zonele ameninţate;
telegrama împăratului Franz Iosef către regele Carol I exprimându-şi satisfacţia pentru
reprimarea răscoalei, informaţii ale legaţiei austro-ungare din Bucureşti şi instrucţiuni
către aceasta.
Ref.: C. Coman, Atitudinea ministrului Austro-Ungariei la Bucureşti faţă de răscoala din
1907, reflectată în rapoartele sale diplomatice („Studii”, 10, 1957, nr. 2, p. 189-201);
Karl Scheerer, Răscoala şi cancelariile din Berlin şi Viena (MI, 8, 1974, nr. 11, p. 55).
1001 – Documente (2), din 1908-1909, referitoare la atitudinea guvernului şi opiniei
publice din România faţă de Austro-Ungaria în perioada crizei bosniace şi pregătirea
unei înţelegeri pentru păstrarea statu quo-ului în Balcani (Administrative Registratur des
Ministeriums des Äussern, F. 95, Gezetze Rumänien, K. 1; Politisches Archiv, XII Türkei,
Liasse XXXIX, K. 365; Liasse XL, K. 374).
Ref.: Şerban Rădulescu-Zoner, L’évolution des rapports entre la Roumanie et la Triple
Alliance durant la crise bosniaque (RESEE, 15, 1977, nr. 4, p. 773-778); E. Petrova,
op. cit., p. 55-56.
Publ.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 85, 97.
1002 – Documente, din 1909-1918, privind difuzarea presei austriece în România
(Ministerium des Äussern-Politisches Archiv, XL Interna, K. 233, Liasse XLVIII).
Ref.: E. Petrova, op. cit., p. 114.
 AUSTRIA  167

1003 – Documente, din 1912-1913, privind situaţia economică a României înainte

şi după intervenţia la sud de Dunăre şi schimburile comerciale cu Austro-Ungaria.
Ref.: Rumäniens wirtschaftliche Verhältnisse 1913, nach den Berichten der k. und k.
österreichischer-ungarischen Konsularämter, hrg. von k. und k. Österreichischen
Handelsmuseum, Viena, 1915.
1004 – Corespondenţă diplomatică, din 1912-1913, referitoare la înnoirea convenţiei
secrete româno-austro-ungare, acţiunile României în timpul războaielor balcanice, Pacea
de la Bucureşti, eforturile Austro-Ungariei şi Germaniei pentru atragerea României de
partea Puterilor Centrale sau pentru asigurarea neutralităţii statului român în Primul
Război Mondial (Ministerium des Äussern-Politisches Archiv, Geheime Akten, K. 491,
493, 494, Liasse XLIII, XLV; XII Türkei, 1848-1918, K. 431-439; Gesandtschaftarchiv
Bukarest, 1913-1916; Rot K. 312, 500, 511, 515, 517).
Ref.: Glenn Torrey, Irredentism and Diplomacy: The Central Powers and Rumania,
August-November, 1914 (SF, 25, 1966, p. 288, 292-293, 295-298, 300, 302-303, 305,
307, 309-319, 325, 328, 331) (39 doc., aug.-nov. 1914); C.C. Giurescu, România
şi primul război mondial. Ştiri noi din Arhivele Vienei, în Unitate şi continuitate în
istoria poporului român, Buc., 1968, p. 345-357; Elena Moisuc, op. cit., p. 188-190;
Constantin Nuţu, România în anii neutralităţii, 1914-1916, Buc., 1972; Anastasie
Iordache, Les relations diplomatiques de la Roumanie avec les puissances centrales
pendant les années de la neutralité (1914-1916) (RRH, 1976, nr. 2, p. 265-280);
E. Petrova, op. cit., p. 8-11, 61-62.
Publ.: Documents diplomatiques concernant les rapports entre l’Autriche-Hongrie et la
Roumanie, 22 Juillet 1914-27 Août 1916, Viena, 1916.
1005 – Documente, din 1914-1918, relative la mişcarea unionistă din Transilvania,
Bucovina şi România, represiunile autorităţilor austro-ungare, formarea legiunii românilor
ardeleni, „Cartea roşie” asupra negocierilor austro-ungaro-române, politica de neutralitate
a României şi intrarea în război, desfăşurarea operaţiilor pe fronturile româneşti, situaţia
din teritoriile ocupate, negocierile cu Puterile Centrale şi Pacea de la Bucureşti (1918),
situaţia Bisericii catolice din România, pretenţiile bulgare asupra Dobrogei, statul român
în 1918 ş.a.; rapoarte, instrucţiuni, note şi telegrame de la preşedintele Consiliului de
Miniştri al Austro-Ungariei, miniştrii afacerilor străine, miniştrii austro-ungari la Berna,
Berlin, Bucureşti, Constantinopol, diplomaţi şi ofiţeri superiori etc. (Ministerium des
Äussern-Politisches Archiv, Geheime Akten, K. 492, 497-498, 500, 514-520, 522;
Generalia, K. 709, 764; Krieg 1, K. 816-818; Krieg 6 Rumänien, K. 881-884; Krieg 8,
K. 904; Krieg 10, K. 917; Krieg 19, K. 939940; Krieg 25, K. 954, 964; Krieg 30, K. 971;
Krieg 59, K. 1043-1046, 1055-1057; Krieg 70, 71, 75, K. 1071-1076, 1084-1091, 1115;
X Russland, K. 154, XVIII Rumänien, K. 17, 56-68; Staatskanzlei, Literarisches Büro,
Presscleitung, Rumänien, K. 249).
Ref.: E. Prokopowitsch, Das Ende der Österreichischen Herrschaft in der Bukowina,
München, 1959; Miron Constantinescu, New Data and Sources of Information
regarding the History of the Union of Transylvania with Romania (RRH, 7, 1968,
nr. 6, p. 975-1087); Glenn E. Torrey, Rumania’s Decision to Intervene: Brătianu
and the Entente, June-July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 20, 24-26;
Ema Nastovici, Contribuţii la cunoaşterea planurilor austro-germane de atragere a
168  AUSTRIA

României în anul 1915 (RA, 1976, nr. 2, p. 165-170); E. Petrova, op. cit., p. 12-15,
17-19, 24-25, 27, 30-31, 38-42.
Publ.: Miklos Komjáthy, Protokolle des Gemeinsamen Ministerrates der Österreichisch-
Ungarischen Monarchie (1914-1918), Budapesta, 1966; V. Arimia, 60 de ani de
la făurirea statului naţional unitar român (RA, 1978, nr. 4, p. 402-403, 415-416);
1918 la români, I, p. 398-417, 419-427, 448-449, 451-459, 463-480, 487-491, 496-
510, 513-515, 517-520, 524-538, 543-547, 558-560, 569-573, 576-578, 606-608,
616-617, 654-655, 679-682, 699-703, 709-712, 722-728, 740-743; II, p. 824-826,
893-896, 930, 945-947, 1011-1012, 1025-1026, 1061-1062, 1069-1074; 1077-1087,
1103-1104, 1109-1115,1149-1154, 1180-1189, 1204-1205 (68 doc).
Publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 1983, nr. 4, p. 385, nr. 11: notă,
Sibiu, [18 februarie]/ 3 martie 1915).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 6, c 910-917, 992, 995, 1005; r. 7, c. 463; r. 52, c.
325-327; r. 64, c. 255-256; r. 65, c. 115-116; r. 119, c. 171, 173-175, 189-190, 269-
270, 358-359, 848-850, 976-977; r. 220, c. 41-44, 510-512, 571, 630-632, 636, 707-
709, 736-737, 773-774, 854, 862, 888-889, 904-905, 915-916, 940-942, 973-976,
983-984, 1015-1016, 1043-1044, 1053-1055, 1062-1063, 1067-1068, 1076-1077,
1081-1084, 1110, 1117, 1118, 1162-1165; r. 221, c. 245-248, 291-295, 314-316,
322-325, 429, 451-452, 679-682; r. 222, c. 135-136, 138-139, 144-146, 171-172,
384, 464-465, 908, 917-918, 998, 1034-1035, 1057-1059; r. 223, c. 586; xerografii
Austria, pach. LVI/7, 12, f. 16-17; LVII/12, f. 18-27; LVII/13, 15.
1006 – Raport din Budapesta, 9 septembrie 1920, al ministrului plenipotenţiar
al Austriei la Budapesta, J. Knobloch, către Ministerul Afacerilor Externe ale Austriei,
despre reluarea relaţiilor diplomatice între România şi Ungaria (Neue Politische Archiv,
Rumänien, K. 735).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 441-442.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 123, c. 705.
1007 – Rapoarte (6) din Bucureşti, 21 şi 29 decembrie 1920, 19 martie, sfârşitul
lui martie, 14 aprilie şi 4 mai 1921, ale lui Storck, ministru plenipotenţiar al Austriei
în România, cuprinzând informaţii despre călătoria sa spre Bucureşti prin Transilvania,
discuţiile cu Take Ionescu, ministru de externe, Mişu, ministrul Casei regale, regele
Ferdinand etc., atitudinea României faţă de noua republică austriacă, iredentismul maghiar
etc. În anexa raportului de la sfârşitul lui martie 1921, declaraţia lui Take Ionescu din
Camera Deputaţilor de la Bucureşti cu privire la vizita în Ungaria a fostului împărat Carol
de Habsburg şi riscul refacerii Imperiului Austro-Ungar (Ministerium des Äussern-Neues
Politisches Archiv, L.A. Gesandtschaftarchiv, Bukarest, 1920-1923).
Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Noutăţi din arhivele Ministerului de Externe din Viena (MI,
s. n., 28, 1994, nr. 11, p. 15-18; nr. 12, p. 19-22, fragmente); Desăvârşirea unităţii
naţional-statale, VI, p. 477-479.
MS

1008 – Mevlānā Meḥmed Nešrī, Kitāb-ı Ğihānnümā [Cartea descrierii lumii],

ante 1520. Cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I, cu informaţii
despre expansiunea otomană în Europa de Sud-Est şi campaniile în Ţările Române, până
la cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe, 1485 (Konsular-Akademie, ms. 272).
 AUSTRIA  169

Ref.: Babinger, GOW, p. 39, A. J. W. Huysmans, Les manuscrits arabes dans le monde,
Leiden, 1967, p. 9 (localizarea fondului).
1009 – Ştefan Glinčić, [Relaţie a soliei în Ţara Românească], 1527. Text în limba
latină.
Ref.: Călători străini, I, p. 237-238.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hunga-riaeque cum
Moldavia et Valachia (1468-1540), I, Budapesta, 1914, p. 153-154; Călători străini, I,
p. 239-241.
1010 – Qara-Čelebi-zāde ‘Abd ül-‘Azīz Efendi, Süleymānnāme [Epopeea lui
Soliman Magnificul]. Cronică a Imperiului Otoman în anii 1520-1566. Cuprinde şi
informaţii despre politica sultanului Soliman faţă de Ţările Române şi campania contra lui
Petru Rareş (Konsular-Akademie, ms. 265).
Ref.: Babinger, GOW, p. 206.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 530-541.
1011 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Scrisori sultanale],
1568. Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa principelui Ioan Sigismund Zápolya
la sultanul Soliman Magnificul, pe câmpia Zimony (Konsular-Akademie, ms. 83, 189).
Ref.: Babinger, GOW, p. 107-108.
1012 – Andrei Taranowski, Kürze Beschreibung des Wegs gegen Constantinopel
aus Polen, auch aus Constantinopel gegen Astracan [...], 1569. Cuprinde şi descrierea
trecerii prin Moldova.
Ref.: Călători străini, II, p. 396.
Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 595 (fragment).
1013 – Diarium der Kriegsbegebenheiten in Nieder-Ungarn wider Sultan Mehemet,
unter Erzherzog Matthias als Generalfeldobersten, im Jahre 1595. Cuprinde şi informaţii
privitoare la campania antiotomană a Ţărilor Române (ms. 296).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 64-56.
1014 – Vera et fidelissima relatione di Andrea Negroni mandata per Sua Caesarea
Maiestà nostro Signore, a Constantinopoli, l’anno 1612, 19 jugno. Cuprinde informaţii
despre negocierile capitulaţiilor austro-otomane şi refuzul Porţii de a accepta suzeranitatea
habsburgică asupra Ţărilor Române (ms. I 755, f. 75).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 429-430.
1015 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī Halīfa, Kātib Čelebi) Taqvīm üt-tevārīh
[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind
evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (Konsular-Akademie, ms. 252).
Ref.: Babinger, GOW, p. 197.
1016 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Taʼrī [Istorie], jumătatea
sec. XVII. Tratează evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639, cu informaţii şi
despre relaţiile româno-turce în această perioadă (Konsular-Akademie, ms. 266).
Ref.: ibidem, p. 194.
170  AUSTRIA

1017 – Yūsuf Nābī, Fetiḥ-nāme-i Qamniča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682.

Cronică relatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi
trupe moldovene şi muntene (Konsular-Akademie, mss. 226, 276).
Ref.: ibidem, p. 238.
1018 – Diarium was sich vom 7. Junny Anno 1683 biss zu end der Belägerung
Wien, bey der türkischen Armee zugetragen. Jurnal anonim, cuprinzând efectivele forţelor
otomane (inclusiv armatele moldovene, muntene şi transilvănene) în ajunul eliberării
Vienei (Hungarica, 377, konv. 1, fol. 137-148).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 139-140, nr. 214.
1019 – Succinta historia politico-juridica den alten Tractum Regni Daciae, oder
[...] der sogenande Wallachey und Moldau betreffend, 1699. Memoriu austriac despre
faptul că nu mai pot fi invocate drepturi maghiare sau polone asupra Moldovei şi Ţării
Româneşti (Moldovalachica, fasc. 23).
Ref.: V. Zaborovschi, op. cit. (RI, 10, 1924, p. 191-194).
1020 – Historica relatio Unionis Walachicae cum Romana Ecclesia factae anno
1701 eorumque quae in hoc unionis negatio subsecuta sunt usque ad Novembrem anni
1702, 83 p. (Ungarn, fasc. 364).
Ref.: Nilles, Symbolae, I, p. 183, 301; N. Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria
bisericii române, Budapesta, 1905, p. 61-69.
Publ.: Nilles, Symbolae, p. 141-144, 218-219, 258, 323-325, 330 (fragmente).
1021 – Informatio de Episcopatu Munkacsiensi sic denominato, alias Graeci ritu
Walachorum et Ruthenorum, seu populi ab antiquo in Regno Hungariae in diocesibus
Agriensis et Varadiensis episcoporum degentis, jam cum Sancta Romania Ecclesia
Catholica uniti, [post 1700]. 9 f. (Hungarica Specialia, 1558-1755. Ecclesiastica,
Fasz. 274, dos. 3, f. 22-26).
Ref.: I. Chindriş, op. cit.
1022 – Journal der Reise Ihrer Majestät des Kaisers durch Hungarn, Bannat,
Siebenbürgen und die Marmoross von 1773. Cuprinde însemnările călătoriei lui Iosif II.
Original şi 2 copii (Hofreisen, Karton 7-8, f. 1-1305; Staatsratsakten, nr. 1773 I, konv.
nr. 1806).
Ref.: C. Sassu, Sumară caracteristică a directivelor politicii tradiţionale habsburgice şi a
programului de guvernământ al împăratului Iosif II, spre a servi drept introducere la
Jurnalul său de călătorie din Banat în anul 1773 (AO, 7, 1928, p. 377-393).
Publ.: ibidem, p. 425-440 (fragment privitor la Banat); I. Negru, Contribuţie la cunoaşterea
Banatului. Jurnalul de călătorie din 1773 al împăratului Iosif al II-Iea („Revista
Institutului Social Banat-Crişana”, II, 1943, p. 69-110); Ileana Bozac, Teodor Pavel,
Călătoria împăratului Iosif al II-lea în Transilvania la 1773, Cluj-Napoca, 2006.
1023 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],
post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea Păcii de la Kuciuk-
Kainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman, 1768-1774 desfăşurat pe teritoriul
Ţărilor Române. 2 manuscrise, unul autograf (Konsular-Akademie, ms. 277).
Ref.: Babinger, GOW, p. 310-311.
 AUSTRIA  171

1024 – Description de la Bukowina, extraite de l’ouvrage de Mr. le General baron

de Splény et d’un rapport de Mr. de Jenisch (St. K. Ind. No. 1000, ex. 1776).
Ref.: I. Nistor, Der Nationale Kampf in der Bukowina, Buc., 1919, p. 45, 64.
1025 – Bilistein, Exploitation des mines d’or et d’argent, et de tous autres mineraux
dans les provinces de Moldavie et de Valachie, Bucureşti, 30 octombrie 1782 (Moldau und
Walachei, fasc. 1).
Publ.: Hurmuzaki – Nistor, XIX/1, p. 64-68.
Reprod.: B. A. R., copie.
1026 – Wenzel von Brognard, Statistische Ausarbeitung über der Moldau, 1782.
Lucrare tratând despre situaţia geografică, frontierele, clima, solul, apele, împărţirea
administrativă, căile de comunicaţie, locuitorii, situaţia religioasă, economică, politică,
militară, financiară şi culturală a Moldovei, prezentată Curţii austriece împreună cu un
raport din 8 februarie 1782.
Ref.: Gheron Netta, Expansiunea economică a Austriei şi explorările ei orientale, Buc.,
1930, p. 86-112.
Publ.: ibidem, p. 139-185.
1027 – Ştefan Raicevich, Piano d’un commercio da farsi in Moldavia [...], Bucureşti,
30 octombrie 1782 (Moldau und Walachei, fasc. 1).
Publ.: ibidem, p. 70-76.
Reprod.: B. A. R., copie.
1028 – [Nicolae Ursu, zis Horia?], [Cuvântare], 23 februarie 1783, rostită la o
întrunire a Lojii francmasonice „Zur wahren Eintracht” din Viena (Kabinettsarchiv,
Vertrauliche Akten, 70, f. 269).
Ref.: I. Chindriş, op. cit.
1029 – [Lista membrilor Lojii masonice „Sankt Andreas zu den drey Seeblättern”],
Sibiu, 13 august 1784. Foaie volantă (Vertrauliche Akten, 67, f. 172-173).
Ref.: ibidem.
1030 – [Circulară a Lojii masonice „Sankt Andreas zu den drey Seeblättern”],
Sibiu, 22 septembrie 1784. Foaie volantă (Vertrauliche Akten, 67, f. 178-179).
Ref.: ibidem.
1031 – [Lista membrilor Lojii masonice „Zur wahren Eintracht” („La vraie
Concorde”)], Viena, 1784, lojă care l-a sprijinit pe Horea în cursul audienţelor la împăratul
Iosif II. Text în limba franceză. Foaie volantă (Vertrauliche Akten, 72, f. 40-45 şi 288-300).
Ref.: ibidem.
1032 – Georgius Pray, Jura Hungariae in regnum Cumaniae sive hodiernas
provincias Vlahiam, Moldaviam, Bessarabiam, Podoliam, Tarlariam Oczakoviensem
ac campos desertos, vulgo Dzike-Pola dictos, compendio exhibita, ante 1785. 39 p.,
cu un Appendix cuprinzînd 17 documente, între care o scrisoare din 20 iulie 1535 a
lui Radu Paisie, domnul Ţării Româneşti, către Ştefan Mailat, voievodul Transilvaniei
(ms. 999-1021).
Ref. şi publ.: C. Giurescu, Documente răzleţe din Arhivele Vienei (BCI, 1, 1915,
p. 280-282, scrisoare de la Radu Paisie).
172  AUSTRIA

1033 – Georg Pray, Historische und diplomatische Nachrichten von den Rechten
der Krone Ungarn auf die Wallachey, Moldau und Bessarabien, 1785 (ms. 318-186).
Ref.: C. Giurescu, op. cit., p. 282.
1034 – Wenzel von Brognard, Gehorsamster Berichte über meine Beobachtungs-
Reise von Konstantinopel, längst der östlichen Küste des Schwarzen Meeres, über Sunnia
nach Gallatz, 1786.
Ref. şi publ.: P. Nikov, Edno neizvestno opisanie na bălgarskija černomorski brag ot XVIII
v., Sofia, 1932 (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 3, 1933, p. 112).
1035 – Wenzel von Brognard, Journal meiner Reise von Konstantinopel, längst
der westlichen Küste des Schwarzen Meers über die Donau bis Gallaz und von dannen
weiters über Bukarest, Hermannstadt nach Wien, Viena, 24 decembrie 1786. Cuprinde
lista localităţilor de pe coasta apuseană a Mării Negre şi de pe Dunăre, între Sulina şi
Galaţi, descrierea porturilor şi a condiţiilor de navigaţie, populaţia, producţia economică,
comerţul şi fortificaţiile.
Ref.: G. Netta, op. cit., p. 122-132.
Publ.: ibidem, p. 188-220.
1036 – Wenzel von Brognard, Gehorsamster Bericht über meine Beobachtungs-
Reise von Konstantinopel längst der westlichen Küste des Schwarzen Meers, über Sunnia
nach Gallatz, Viena, 1786. Cuprinde informaţii despre fortificaţiile otomane de pe coasta
apuseană a Mării Negre şi la gurile Dunării, descrierea Dobrogei, a căilor de comunicaţie din
Principate, comerţul lor, navigaţia în Marea Neagră şi mijloacele de a se obţine informaţii
din zonele de sub dominaţia otomană, învecinate cu Imperiul Habsburgic. În anexă, 5 hărţi
reprezentând: coasta vestică a Mării Negre cu Dobrogea şi gurile Dunării, proiecte de
degajare a braţului Sulina întocmite de francezi (1784) şi de un arhitect moldovean (1785),
planul cetăţii Varna şi planul fortificaţiilor de la Inada, Tulcea şi Isaccea.
Ref.: ibidem, p. 32-35.
Publ.: ibidem, p. 220-255.
Reprod.: ibidem, pl. I-V (hărţile).
1037 – Georgius Pray, Commentatio historica de jure regum Hungariae in
Moldaviam, Valachiam et Bessarabiam, anno 1787 conscripta, 1787 (ms. 306-180).
Ref.: C. Giurescu, op. cit., p. 282.
CR

1038 – „Wiener Zeitung”, 14 iunie 1821. Cuprinde articolul Turcia, cu comentarii

despre mişcarea eteristă şi revoluţia lui Tudor Vladimirescu (vol. II, nr. 136, p. 543).
Publ.: Revoluţia din 1821, p. 313-317.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 170, c. 85.
H

1039 – A.E. Gorjan, Dacia sau România cu Ţările Române vecine, Bucureşti, 1881
(Informationsbüro K 78/1881-1883).
Ref.: Teodor Pavel, „Daco-România” în viziunea generaţiei independenţei („Muzeul
National”, IV, 1978, p. 147).
 AUSTRIA  173

1040 – A.E. Gorjan, Charta murală Dacia modernă sau Ţările Române, Bucureşti,
1881 (Informationsbüro K 78/1881-1883).
Ref.: ibidem.

ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 2: ALLGEMEINES VERWALTUNGSARCHIV

DOC

1041 – Diplomă, din 20 martie 1601, prin care împăratul Rudolf II conferă lui Aga
Leca titlu şi însemne de nobleţe pentru meritele sale în campania antiotomană (Ministerium
des Innern).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1246-1247.
1042 – Documente (3), din 1675 şi 1681, referitoare la propaganda catolică în Ţările
Române promovată de Imperiul Habsburgic (Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 94, 96-99.
1043 – Scrisori (2), din 16 aprilie şi 5 decembrie 1687, ale lui Şerban Cantacuzino,
domnul Ţării Româneşti, către împăratul Leopold I, în care îşi exprimă dorinţa de a lupta
alături de imperiali împotriva otomanilor şi anunţă trimiterea episcopului de Nicopol ca
împuternicit pe lângă Curtea din Viena. Texte cifrate.
Ref.: Leon Ruzicka, Cifrul lui Şerban Cantacuzino (RA, 1927-1929, p. 237).
1044 – Documente (4), din 1689-1690. Scrisori şi petiţii ale boierilor munteni
refugiaţi în Transilvania, ostili lui Constantin Brâncoveanu şi familiei Cantacuzino
(Ministerium des Innern).
Publ.: I. Tanoviceanu, Document din 1689 din Arhiva Ministerului de Interne al Austriei
(„Arhiva”, 9, 1898, p. 231-232); Hurmuzaki, V/1, p. 310-311, 363-364 (3 doc., 1690).
1045 – Ordin, din 31 decembrie 1718, al Comisiei comerciale imperiale, privitor
la comerţul supuşilor otomani şi a celor din Ţările Române în Imperiul Habsburgic
(Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 245-246.
1046 – Documente, din 1774-1786, privitoare la situaţia din Bucovina sub
administraţia militară austriacă.
Ref. şi publ.: Ferdinand Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der Bukovina zur Zeit der
österreichischen Militärverwaltung. Nach den Quellen des k.u.k. Kriegs-Archivs
und der Archive im k.u.k. Ministerium des Innern und des Unterrichts, I-XII,
Cernăuţi, 1893-1906; Daniel Werenka, Topographie der Bukovina zur Zeit ihrer
Erwerbung durch Österreich (1774-1775). Nach Akten aus folgenden Archiven:
K.K. Kriegsministerium, dessen Katasterrarchiv; K.K. Ministerium fur Kultur und
Unterricht, Cernăuţi, 1895.
1047 – Documente (4), din 1776, 1781, 1787, 1883, privind comunităţile greco-
române Sf. Gheorghe şi Sf. Treime din Viena (Unterrichtsministerium şi Kultusministerium,
nr. 184, 265, dos. 13; nr. 5599).
Publ.: Ion I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s. III, t. 13,
1932-1933, p. 98-108).
174  AUSTRIA

1048 – Memoriu, din 13 noiembrie 1780, înaintat de boierul Vasile Balş Consiliului
aulic de război în numele românilor din Bucovina, menţionând că proprietăţile Episcopiei
de Rădăuţi şi ale mănăstirilor româneşti cuprindeau mai mult de jumătate din întinderea
provinciei (Ministerium des Innern, sign. II, a. 6, nr. 16/1780).
Ref.: Ion I. Nistor, Istoria fondului bisericesc din Bucovina, Cernăuţi, 1921, p. 13.
1049 – Privilegii (3), din 3 august 1782, 11 martie 1791 şi 9 ianuarie 1794, de la
împăraţii Iosif II, Leopold II şi Francisc II, prin care primul acordă, iar ultimii confirmă
drepturile comunităţii ortodoxe din Viena formată din greci, români şi sârbi şi folosirea
pentru cult a bisericii Sf. Gheorghe din Steyerhof, apoi Sf. Treime din Fleischmarkt
(Kulturministerium, dos. 13, nr. 265, 766).
Ref. şi publ.: Ion I. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s. III,
t. 13, p. 74, n. 2-4); Ileana Bozac, „Arhiva” lui Horea (RA, 1961, nr. 2, p. 167, n. 87).
1050 – Documente (5), din 1783, 1786, 1790 şi 1818, privind istoria Bucovinei
sub austrieci: plan pentru împărţirea provinciei în 4 directoriate (1783), dispoziţiile
împăratului Iosif II privind anexarea Bucovinei la Galiţia (1786), propuneri aprobate de
împăratul Leopold II (1790) pentru păstrarea individualităţii Bucovinei şi după unirea
ei administrativă cu Galiţia şi dispoziţii ale lui Metternich (1818) privind interzicerea
frecventării Universităţii din Cracovia de către studenţii din Bucovina şi Galiţia
(Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 392-398, 474-475, 477-478, 480-481.
1051 – Raport, din 24 decembrie 1784, cuprinzând descrierea lui Horea şi Cloşca
(Ministerium des Innern und der Justiz, fasc. X h a. 5 b., P.B. 1785).
Publ.: Mihai Popescu, Spicuiri noi despre Horia, Cloşca şi Crişan (RA, 1924-1926, nr. 3,
p. 413-414).
1052 – Documente (5), din 1784, 1786-1787 şi 1795, referitoare la Ion Budai-
Deleanu: studiile sale la Viena şi Erlau, activitatea de traducător de legi din limba germană
în limba română, numirea ca funcţionar la Lemberg (1787) şi conflictul cu poliţia locală
1785 (Hofkanzlei, Protokoll Zl. 61/15, ianuarie 1787; 12/28, ianuarie 1787; Kultus, fasc.
405; Pergenakten, XI B 49, XVI H/1-4, VB 1, K. 1627, Bericht 11 decembrie 1786).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai Deleanus Lebensgeschichte (SF, 19, 1960, p. 287,
290, 292).
1053 – Document, din 1786, privitor la proprietăţile Fondului religionar din
Bucovina şi veniturile lor anuale (m. 13/1786).
Ref.: Ion I. Nistor, op. cit., p. 24.
1054 – Documente (4), din 1802-1820, despre încercările lui Ioan Billenitz, Mihai
Bojadschi şi Constantin Doma de a edita ziare româneşti (St. A. des Innern, fasc. III,
nr. 60; Polizeihofstelle, 1820, 5945/24).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Încercările lui Ioan Billenitz, Mihai Bojadschi şi ale lui
Constantin Doma de a publica ziare româneşti (RI, 21, 1935, p. 113-117).
1055 – Documente (18), din 1821-1822, relative la desfăşurarea revoluţiei lui Tudor
Vladimirescu: corespondenţă de la Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti,
 AUSTRIA  175

von Hakenau, agentul Austriei la Bucureşti, corespondenţii ziarelor „Wiener Allgemeine

Zeitung” (Popovici) şi „Augsburger Allgemeine Zeitung” ş.a. (Polizeihofstelle).
Ref. şi publ.: Mihai Popescu, Contribuţiuni documentare la istoria revoluţiei din 1821
(RA, 1927-1929, nr. 4, p. 170-219); G. Laios, Anekdotes epistoles kai eggrafa tou
1821, Atena, 1958, nr. 15, 20, 21, 24, 27, 38, 40, 42; Revoluţia din 1821, p. 77-79,
93-96, 112-114, 125-128, 212-215 (5 doc.).
1056 – Document, din 1824, despre colonizarea ceangăilor din Bucovina
(Polizeihofstelle, Zl. 6640/ 1824).
Publ.: E. Prokopowitsch, Ein Vorschlag zur Umsiedlung der buchenländischen
Tschangonen aus dem Jahre 1824 (SF, 1958, p. 407-409).
1057 – Scrisoare din Viena, 14 ianuarie 1824, către comisarul cezaro-crăiesc
Dobrowollny, comandant al Consiliului de război al Comandamentului general
cezaro-crăiesc banatic, prin care se confirmă primirea raportului secret al acestuia din
Timişoara (5 ianuarie 1824) privind unele agitaţii revoluţionare între grănicerii bănăţeni
(Polizeihofstelle, Zl. 287/1924).
Ref.: Bodea, 1848, I, p. 73-76, nr. 12.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 11, c. 11-15.
1058 – Documente, din 1834-1835, privind conspiraţia lui Adolf David în
Transilvania, în vederea constituirii unei republici române, printre care cântecul revoluţionar
alcătuit după Marseillaise, care a circulat în Banat şi în Transilvania (Polizeihofstelle,
fasc. 374/1835, 1497/1835).
Ref.: Carol Göllner, Un cântec revoluţionar românesc din anul 1835 („Ţara Bîrsei”, 7,
1935, nr. 3, p. 269); idem, Conspiraţia emigrantului polon Adolf David (1834) (RI,
23, 1937, nr. 7-9, p. 235-249); Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea
naţională, 1834-1849, Buc., 1967, p. 3-5; Valeriu Niţu, Timotei Cipariu şi adunarea
naţională din 3/15 mai 1848 de la Blaj (RA, 1973, supl., p. 68-69); Vasile Tomescu,
Histoire des relations musicales entre la France et la Roumanie, I, Buc., 1973,
p. 224-225; Bodea, 1848, I, p. 98, nr. 21.
1059 – Raport din 1836, despre activitatea lui Constantin Hurmuzaki la Viena.
Cuprinde şi informaţii despre situaţia din Moldova (Polizeihofstelle, nr. 9330/1836).
Ref. şi publ.: Mihai Popescu, Din viaţa de student a lui Constantin Hurmuzachi la Viena
(RA, 1936-1937, p. 150-163).
1060 – Scrisoare din Paris, 6/18 noiembrie 1839, a lui Felix Colson către Huber,
consulul Franţei la Iaşi, privind acţiunile întreprinse în Franţa în favoarea mişcării
naţionale din Principate, cu referiri la campania de presă din ziarele franceze şi engleze
(fasc. 2376, f. 98-101v).
Publ.: C. Bodea, Lupta românilor..., p. 231-233.
1061 – Documente (2), din 1846-1847, privitoare la activitatea politică a lui Eftimie
Murgu: ordin imperial (30 noiembrie 1846) de a fi pus sub anchetă pentru agitaţie în rândul
locuitorilor din comitatul Caraş şi raport secret din Timişoara (10 februarie 1847), către
şeful poliţiei austriece, cu acuzaţia de incitare la răscoală (Präsidiale, dos. 1845-1847).
176  AUSTRIA

Ref. şi publ.: I. D. Suciu, T. Moţ, Eftimie Murgu (1805-1870). Noi contribuţii documentare
(RI, 23, 1970, nr. 6, p. 116-117); Bodea, 1848, I, p. 309-314, nr. 81.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 47, c. 78, 87-96.
1062 – Rapoarte (3), din 10-16 aprilie 1848, ale agentului austriac la Iaşi. Cuprind
informaţii privitoare la mişcarea revoluţionară din Moldova (Ministerium des Innern und
des Justiz).
Publ.: Mihai Popescu, Precizări documentare privitoare la mişcarea din anul 1848 în
Moldova (RA, 1927-1929, nr. 4, p. 389-393).
1063 – Documente (16), din 1848-1852, privind desfăşurarea revoluţiei din
1848-1849 în Transilvania şi consecinţele acesteia (Ministerium des Innern und des Justiz,
Ad. 496, nr. 458, 2949, 5640/1849; nr. 2943/1850; nr. 730, 1158, 1295/1852).
Publ.: Dragomir, Studii şi documente, I, p. 303-325, 331-344.
1064 – Documente (83), din 1848-1859, privind desfăşurarea revoluţiei din
Transilvania, represiunea, consecinţele politice şi legăturile revoluţionarilor cu mişcarea
din Muntenia şi Moldova (Ministerium des Innern und des Justiz).
Publ.: Mihai Popescu, Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei între
1848-1859 din actele Arhivei de Stat a Ministerului de interne şi justiţie de la Viena,
Buc., 1929; Dragomir, Studii şi documente, I, p. 325-331 (doc., 10 mar. 1849); Bodea,
1848, II, p. 970-976, nr. 300 (doc., 10 mar. 1849).
1065 – Documente (24), din 1849-1850, privind măsurile luate de autorităţile
austriece şi moldovene împotriva ziarelor „Bucovina” şi „Gazeta de Transilvania” din
cauza tendinţelor lor naţionaliste şi socialiste: scrisori ale principelui Moldovei, Grigorie
Alexandru Ghica, răspunsurile lui Felix von Schwarzenberg, prim-ministru al Austriei,
rapoarte ale agentului austriac la Iaşi, Eisenbach şi ale ministrului de interne, Alexander
Bach (Höhere Polizei-Akten).
Ref. şi publ.: I. Lupaş, Corespondenţa lui Grigorie Ghica, domnul Moldovei, cu Felix
von Schwarzenberg, ministru-preşedinte al Austriei, 1849-1850 (ARMSI, s. III, t. 14,
1933, p. 275-312).
1066 – Raport din Viena, 4 martie 1850, al lui Avram Iancu, către feldmareşalul
lt. Ludovic von Wohlgemuth, guvernatorul Transilvaniei, relatând acţiunile trupelor
româneşti în timpul revoluţiei din 1848-1849 (Präsidial-Akten, K. 871, Z. 1550/MI).
Ref. şi publ.: Bodea, 1848, II, p. 1025-1062, nr. 323; idem, Avram Iancu şi Curtea de la
Viena (RA, 1972, nr. 4, p. 569).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii, Viena, XXX/1.
1067 – Documente (2), din 1850-1851, privind acţiunile politice întreprinse de
fruntaşii revoluţionari din exil în vederea Unirii Principatelor: memoriul Emigraţia
politică din Orient şi notă despre activitatea românilor din Paris (Nachlass Bach, K. 23).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 23-24, 33-35; Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire
(RA, 1983, nr. 4, p. 367-377, nr. 2: raport, 30 decembrie 1851/1 ianuarie 1852).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 9, c. 550-586, 751-753, 762-764, 768-772.
1068 – Documente (5), din 1850, 1855-1856, 1859, referitoare la demersurile lui
Andrei Şaguna pentru îmbunătăţirea situaţiei social-politice şi culturale a românilor din
 AUSTRIA  177

Transilvania şi rezistenţa autorităţilor austriece care acţionau pentru unirea cu Roma a

Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania: scrisori de la Andrei Şaguna şi rapoarte
oficiale (Z. 1202/855; 189/1 nr. 36, Präs. I, 1/856; 1018/856, Präs. II; Z. 4282/856;
2650/859 Präs. I).
Ref.: Keith Hitchins, Andreiu Şaguna and the Rumanians of Transylvania... (SF, 25, 1966,
p. 135, 137-138, 144, 148).
1069 – Document din 1851. Cuprinde instrucţiunile primite de C.B. Schwarzenberg,
guvernator militar şi civil al Transilvaniei, la începutul administraţiei sale, din partea
preşedintelui Consiliului de Miniştri, Bach (Präsidial-Akten 2758/1851).
Ref.: Helmut Klima, Guvernatorii Transilvaniei, 1774-1867 (AIINC, 9, 1943-1944,
p. 296).
1070 – Documente (14) din 14 iulie-30 septembrie 1851, relative la activitatea
politică a emigranţilor români din Viena şi la măsurile autorităţilor austriece
pentru supravegherea lor: scrisori de la C.A. Rosetti şi Constantin Rosenthal către
E. Winterhalder, anchete privind activitatea şi sfârşitul pictorului, decedat în detenţie la
Pesta (Informationsbüro, K. 11 şi dos. 7111/A/1851, f. 130-132; dos. 7149/A/1851, f. 134;
dos. 7329/A/1851, f. 141, 143-145, 147, 149, 151-152; dos. 7569/A/1851, f. 140, 153,
156-160, 162, 169; dos. 7931/A/1851, f. 165-167, 169; dos. 8456/A/1851, f. 173-174).
Ref. şi publ.: Costin Feneşan şi Valeriu Stan, Un episod dramatic din activitatea emigraţiei
române după Revoluţia de la 1848. Moartea pictorului C.D. Rosenthal (SMIMod, 8,
1994, p. 171-186).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 110, c. 325-331, 338-342, 344-353, 356-361,
363-372, 374-376.
1071 – Documente, din 1853-1857, referitoare la situaţia Principatelor Române în
timpul ocupaţiei austriece: rapoarte din partea baronului Testa, consul al Austriei la Iaşi,
comisarului Johann Karadin, maiorului Goebel, lt. Johann Schima, cpt. Ştefan Dietrich,
agenţilor Medebery şi Flavius, cu informaţii politice, economice şi despre mişcarea
unionistă din Ţara Românească, susţinută de consulul Franţei (Ministerium des Innern
und des Justiz).
Ref. şi publ.: Mihai Popescu, Documente inedite din timpul ocupaţiunii Principatelor
Române de către austrieci între 1854-1856, Buc., 1935, p. 3-79; idem, Starea politică
internă a Moldovei între anii 1854-1857 (AR, 4, 1940, p. 229-258).
1072 – Documente (2), din 1856 şi 1859, relative la preocuparea autorităţilor
austriece privind influenţa asupra românilor din Transilvania exercitată de mişcarea
unionistă şi de realizarea Unirii Principatelor (Ministerium des Innern und der Justiz,
Oberste Polizeibehörde, 537/1856, 3218/1857).
Ref.: Carol Göllner, Ecoul Unirii Principatelor în presa germană din Transilvania, în
Studii privind Unirea Principatelor, Buc., 1960, p. 473, 475; Şt. Pascu, Ecoul Unirii
Ţării Româneşti şi Moldovei în Transilvania, ibidem, p. 458-459.
1073 – Documente (3), din 1856, 1862 şi 1864, relative la acţiunile lui Andrei Şaguna
pentru îmbunătăţirea condiţiilor social-politice şi culturale ale românilor din Transilvania
şi a statutului Bisericii Ortodoxe Române (Nr. 1862/1308; Oberste Polizeibehörde,
Nr. 1018, Prös. 11/856; Unterrichtsministerium, Prot. 6615/1864).
178  AUSTRIA

Ref.: Keith Hitchins, Orthodoxy and Nationality..., p. 191, 233, 255, 302, 307.
1074 – Documente (2), din 1860-1861, referitoare la activitatea principelui Frederic
von Lichtenstein, guvernator militar şi civil al Transilvaniei: măsurile sale de prevenire
a unei răscoale a secuilor şi alegerea ca cetăţean de onoare al Sibiului (Präsidial-Akten
5992/1860, 121/1861).
Ref.: H. Klima, op. cit., p. 306.
1075 – Documente (3), din 1862-1863 şi 1867, referitoare la activitatea lui Ludovic
de Creneville ca preşedinte al guvernului Transilvaniei: subordonarea jandarmeriei (1862),
dieta din Sibiu (1863) şi încetarea funcţionării sale (1867) (Präsidial-Akten 903/1862,
1994/1863, 1867/1-29-1).
Ref.: ibidem, p. 316, 318.
1076 – Documente, din 1876-1877, privind intensificarea mişcării naţionale
a românilor din Bucovina sub influenţa luptelor pentru cucerirea independenţei de stat
a României.
Ref.: Ion I. Nistor, Consecinţele războiului pentru neatârnare asupra românilor din
Bucovina şi Basarabia, în Războiul neatârnării, 1877-78, Buc., 1927, p. 171-191.
1077 – Rapoarte (4), din 1908, de la trimisul special austriac la Bucureşti, Victor
von Riedl, şi de la Consulatul Austro-Ungariei, referitoare la raporturile economice
româno-austriece (Handelsministerium 11 b, PZ 3070-908; PZ 25134-908).
Ref.: Şerban Rădulescu-Zoner, L’évolution des rapports..., p. 773-774, 777.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 46, c. 226-245, 699-740.
1078 – Telegramă, din 10/23 octombrie 1918, a contelui J. von Etzdorf, preşedinte
austro-ungar al Bucovinei, despre apropiata adunare naţională a românilor şi hotărârea lor
de a se uni cu România (Ministerium des Innern, K. 2096).
Publ.: 1918 la Români, II, p. 1174-1176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografie, pach. XXXIV/95.
MS

1079 – General-maior Enzenberg, Rationalium provincial über alle zur politischen

Landesregierung gehörige Gegenstände in der Bukovina [...], 25 Februar 1786. Descriere
a provinciei, cuprinzând informaţii despre populaţie, meşteşuguri, economie, învăţământ,
construcţii, relief, impozite, vămi, cu tabele statistice (Ministerium des Innern).
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 452-476.
1080 – Scarlat Grigoriade Ghica, Versuri, Cernăuţi, 25 mai 1826, dedicate
împăratului Francisc I ca recunoştinţă pentru adăpostul găsit în Bucovina. Text în limba
română (Polizeihofstelle, Zl. 8373/1826).
Ref. şi publ.: E. Prokopowitsch, Moldavische Bojaren als Emigranten in der Bukovina
(SF, 19, 1960, p. 393).
1081 – Kurze Lebensskizze des Bischofs Schaguna (Ministerium des Innern, Präs.
Z. 140-852).
Ref.: Keith Hitchins, The Early Career of Andreiu Şaguna (1808-1849) (RER, 9-10, 1965,
p. 47-58); idem, Orthodoxy and Nationality..., p. 32, 45, 289.
 AUSTRIA  179

ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 3: FINANZ- UND HOFKAMMERARCHIV. HOFKAMMERARCHIV

DOC

1082 – Documente (19), din 1527-1572, privind relaţii între Ţările Române şi
Imperiul Habsburgic: scrisori de la împăratul Ferdinand I, regele Maximilian II, Electus
Vesprimiensis, George Wernher, Ladislaus Was de Gyalu, Ştefan Báthory, Camera Austriei
de Jos, urbariul satului românesc Hodoş (1569), informaţii despre ajutoare acordate lui
Despot Vodă şi văduvei lui Aron Vodă, pribegi moldoveni în 1568-1569 (Hoffinanz,
Ungarn: fasc. 14340, 14344, 14396, 15437; Öster. Gedenkbücher: 24, f. 109, 145; 28,
f. 41; 33, f. 171; 119, f. 106, 461; 387, f. 48, 197; 391, f. 157; 392, f. 121; 393, f. 85; 395,
f. 290; 396, f. 36; Sieb. Urkunden fasc. 1).
Publ.: Veress, Documente, I, p. 1-5, 9-10, 42-43, 47, 75, 150, 166, 187, 207, 247, 258,
270-271, 284-286, 308, 327.
1083 – Documente (2), din 1548, privitoare la reorganizarea exploatării minelor de
sare din Maramureş: ordin al regelui Ferdinand al Ungariei şi hotărârea dietei.
Publ.: Monumenta comitialia regni Hungariae, III, Budapesta, 1876, p. 196-215;
Hurmuzaki – Densusianu, H/4, p. 442-444.
1084 – Documente (34), din 1573-1595, privind pribegi români în Imperiul
Habsburgic: scrisori de la împăratul Rudolf II, regele Maximilian II, arhiducele Ernest,
camera din Košice, nobilimea comitatului Sătmar, Camera aulică, consilierii Melith şi
Hoffman, Franciscus Kopacsi, relative la cereri din partea lui Ştefan Mâzgă, pretendent
domnesc, a căpitanului Ladislau Bogdan, a văduvei lui Bogdan Lăpuşneanu, a lui Petru
Şchiopul, Ilie Alexandru şi la întemeierea unui sat lângă Sătmar de către Petru Sandor
„Valachus”, căruia i se acordă titlul de voievod (Niederöster. Kammer, 4, 1594, nr. 132;
1595 nr. 116; Öster. Gedenkbücher 149, f. 345, 392; 155, f. 113, 279, 304; 157, f. 341;
Reichsakten, fasc. 151, 169; Reichsregistratur Kaiser Rudolfs II, vol. 23, p. 325-327;
Ung. Gedenkbücher 397, f. 11, 398, f. 79; 402, f. 36, 407, f. 26; Siebenbürgen, fasc. 15558;
Ungarn, fasc. 14373, 14382, 14394, 14396, 14398, 14399, 14401; Ungarn, Hoffinanz).
Publ.: Veress, Documente, II, p. 11, 37-38, 121-122, 129-131, 139-140, 169-171, 177,
210, 222, 240, 297; III, p. 152-153, 165, 215-216, 242-243, 262-263, 278-280, 282-
283, 296-297, 315-316, 320-321; IV, p. 79-80, 114-115, 184-191, 202, 244, 245,
282-283, 293-294.
1085 – Raport din 1594. Cuprinde informaţii despre complotul magnaţilor ardeleni
contra lui Sigismund Báthory şi descrierea primelor lupte antiotomane din timpul lui
Mihai Viteazul (Siebenbürgen 15558).
Publ.: ibidem, III, p. 208-215.
1086 – Documente (7) din Viena şi Praga, 1597-1599, referitoare la ordinul
împăratului Rudolf II pentru mutarea lui Iliaş Vodă din castelul de la Linz în cel de la
Steyr (Niederöster. Kammer nr. 45, 158 f. 452/1597, 6, 83, 113, 159, f. 5/1598; nr. 159,
f. 396/1599.
Publ.: ibidem, V, p. 116-117, 119-120, 128-132, 139, 206.
180  AUSTRIA

1087 – Documente (106), din 1597-1602, referitoare la acţiunile din vremea lui
Mihai Viteazul, plata soldaţilor imperiali aflaţi sub comanda lui Mihai Viteazul şi a solilor
acestuia la Curtea imperială, donarea domeniului Königsberg din Silezia de către împăratul
Rudolf II lui Mihai Viteazul pentru meritele sale în luptele contra turcilor, onorarea unor
comenzi de arme pentru oştile lui Mihai Viteazul, prezenţa lui Mihai Viteazul la Viena
(decembrie 1600), inventarul lucrurilor rămase de la Mihai Viteazul aduse din Transilvania
la Curtea imperială (31 decembrie 1601) (Böhmische Gedenkbücher 326, f. 372, 435-
407, 645; 327, f. 32-33, 49-52, 35S, 472, 613, 613; Familienakten C.K. 186; Hungarn,
fasc. 14403-14409, 14450, 14454, 14459, 14461, 14641; Niederöster. Kammer nr. 17
(febr. 1599), nr. 63 (febr. 1633), nr. 1 (oct. 1600); Öster. Gedenkbücher vol. 158, f. 67; 159,
f. 5, 18, 97, 102, 396, 483, 503, 654, 676-677, 683, 685, 792; 160, f. 33, 120, 181, 210,
272-273; 161, f. 34, 365; Reichsakten fasc. 136, 169; Siebenbürgischeakten fasc. 15558.
15559, 15588; Ungarische Gedenkbücher 408, f. 121-122, 219, 298; 409, f. 56-57, 104,
113-114, 198, 232; 410, f. 44, 217, 220-221.
Publ.: ibidem, V, p. 59-60, 78-86, 88-89, 94-122, 124-128, 130-131, 132-139, 140-141,
155-156, 165-166, 177, 201-203, 206-210, 214-217, 221-222, 227-233, 237-239,
247, 249-256, 277, 282-283, 314, 316; VI, p. 9, 36-39, 42, 63-67, 88-89, 104-106,
152-153, 170, 219, 255-256, 273-274, 283-289, 293, 296-297, 304-305, 313-316,
338-339, 343, 348-350, 356-357, 385-386, 430, 435, 443-444, 452-453, 464-465,
468-473, 485-487; VII, p. 1-3,13, 15-22; Călători străini, IV, p. 56-83, 88-89, 316-
317 (5 doc., 1597); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 160-162, 167-173,
243-245, 482-483, 557-558 (5 rapoarte, 1597, 1600, o scrisoare a lui Mihai Viteazul,
21 nov. 1597 şi o scrisoare a lui Rudolf II, 1600).
1088 – Documente (6) din Alba Iulia, 1602, de la principele Sigismund Báthory:
acte de înnobilare pentru Dimitrie Nichita Grecul, fratele lui Aga Leca, Nicolae Iuga de
Caransebeş şi Petru Dan de Lăpuşnic, acte de danie pentru Ioan Brancovici (moşii în
districtele Bistra şi Caransebeş), Mihail Neag (moşii în comitatul Zarand), George Pitar de
Caransebeş (un sat în comitatul Timişoara) şi un act de ipotecă emis de capitlul din Alba
Iulia pentru Zamfira, „logofet” din Tei (Liber regius Transilvaniae, f. 127, 132, 160, 175,
193, 202).
Publ.: Veress, Documente, VII, p. 22-25, 31-33, 46-48.
1089 – Documente (62), din 1602-1618, privind intervenţii şi plăţi pentru refugiaţi
din Ţările Române la Curtea imperială (mitropolitul Dionisie Ralli Paleolog, Aga Leca,
Marcu, pretendent domnesc ş.a.), succesiunea lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, precum
şi cheltuielile legate de prezenţa unor soli din Ţările Române (Böhmische Gedenkbücher
327, f. 131; Familienakten B-P 338; Hungarn, fasc. 14417-14418, 14420-14422, 14425,
14432, 14434, 14438, 14439, 14450, 15435-15436; Oester. Gedenkbücher 162, f. 102,
110, 277, 398; 163, f. 146, 236, 337; 165, f. 377; Oberöster. Herrschaftsakten Innsbruck, 10
nov. 1615; fasc, 18119; Reichsakten, fasc. 136; Siebenbürgischeakten 15558; Ungarische
Gedenkbücher 410, f. 226, 256, 312; 411, f. 2, 28-29, 121, 164, 177, 231, 236, 265-266,
294-295.
Publ.: ibidem, VII, p. 13-14, 17, 30-31, 33-34, 53, 74, 76-77, 95, 111-112, 121, 123-124,
127-129, 131, 139-142, 153, 158-159, 164-166, 172-174, 177-181, 185-186, 198-
199, 201, 230-231; VIII, p. 14-15, 24, 27-29, 33-35, 42-43, 68-69, 97-99, 111-112,
 AUSTRIA  181

183, 203-204, 250-251, 325-326; IX, p. 6, 12-14, 44-45, 55-57, 60, 115-118, 149-
151, 164-165, 177-178.
1090 – Documente (52), din 1602-1620, privind relaţiile lui Radu Şerban cu
împăraţii Rudolf II, Mathias, Ferdinand II şi cu alţi demnitari imperiali, întâi ca domn
al Ţării Româneşti, apoi ca refugiat la Curtea imperială (Hungarn, fasc. 14419, 14431,
14440-14442, 14444-14445, 14447-14448, 14452, 14454, 14461, 15435-15436;
Siebenbürgischeakten, fasc. 16558; Ungarische Gedenkbücher, 410, f. 239; 411, f. 319).
Publ.: ibidem, VII, p. 20-21, 49, 186-187; VIII, 69-70, 100-101, 170-171, 231-232, 248,
252-254, 259-260, 268-269, 273-275, 285-289, 299-300, 304-308, 313-314; IX,
p. 2, 4, 29-31, 33, 46-47, 68-69, 71-72, 132-136, 140-141, 145-147, 157-159, 161-
162, 173-174, 191-192, 197-199, 201-202, 215-216, 219-222.
1091 – Documente (72), din 1602-1653, privind relaţiile urmaşilor lui Mihai Viteazul
(Nicolae Pătraşcu, soţia sa Ana şi fiul lor Mihai) cu demnitari de la Curtea imperială: diligenţe
pentru moştenirea averii lui Mihai Viteazul, intrată în posesia împăratului, stabilirea unei
pensii lunare şi dificultăţile încasării acesteia, întoarcerea văduvei lui Nicolae Pătraşcu în
Ţara Românească (1640), slujbele lui Mihai Pătraşcu la Curtea imperială, relaţiile acestuia
cu Matei Basarab (Hofquartier Akten nr. 213; Hungarn, fasc. 14420, 14431, 14433, 14434,
14440-14442, 14448, 14451-14454, 14461; Öster. Gedenkbücher 163, f. 242, 252; 168,
f. 30, 54; 174, f. 146; 181, f. 147; Ungarische Gedenkbücher 411, f. 321; 412, f. 406).
Publ.: ibidem, VII, p. 72-74, 95-96, 157-158, 188, 195-198, 239-242, 248-249, 262-263,
276-277, 313-315, 320-321; VIII, p. 1-2, 7-9, 15-18, 22-23, 35, 43, 245-246, 250-
252, 259, 290-293, 306, 314-316, 326; IX, p. 71-73,125-130, 160-161, 163, 165-166,
171-173, 175-176, 183-184, 213-214, 218-219, 224-225, 239, 242, 247-248, 263-
264, 275, 286-288, 330-332, 337-339, 341-342, 351-352; X, p. 4-5, 77-78, 90-91,
134-135, 154-155, 183-184, 193-195, 252-254.
Reprod.: ibidem, VIII, p. 17 (doc. 1607, scrisoare a lui Nicolae Pătraşcu); IX, p. 341
(doc. 1634, scrisoare a lui Mihai Pătraşcu).
1092 – Document din Praga, 1607, prin care împăratul Rudolf II reînnoieşte
privilegiile aromânilor din Croaţia (Hungarn, fasc. 14432).
Publ.: ibidem, VIII, p. 9-13.
1093 – Documente (4) din 1612, privind evenimente din Ţările Române, printre
care scrisori (2) ale lui Gabriel Báthory, principele Transilvaniei, adresate palatinului
George Thurzo (Hungarn, fasc. 15436).
Publ.: ibidem, VIII, p. 266-268, 281-282, 294-298.
1094 – Document din Târgovişte, 13 mai 1621, prin care Radu Mihnea, domnul
Ţării Româneşti, reînnoieşte mănăstirii Cozia privilegiul de a ridica taxa pe sare de la
Ocnele Mari. Traducere oficială în limba latină, Craiova, 1735 (Reichsakten, fasc. 136).
Publ.: ibidem, IX, p. 232.
1095 – Scrisoare din Viena, aprilie 1637, a misionarului Anton Mattaei către
împăratul Ferdinand III, prin care solicită un ajutor bănesc pentru construirea unei biserici
catolice în Bucureşti, cu consimţământul domnului Ţării Româneşti, Matei Basarab
(Hungarn, 2 mai 1637).
Publ.: ibidem, X, p. 1-2.
182  AUSTRIA

1096 – Document din Viena, 26 octombrie 1643, privind tratativele solului Grigorie
Rácz din Ţara Românească cu Camera aulică în scopul cumpărării unei moşii pentru
Matei Basarab (Hungarn).
Publ.: ibidem, X, p. 155-156.
1097 – Scrisoare din Iaşi, 11 aprilie 1649, prin care Vasile Lupu îi solicită lui Mihai
d’Asquier, interpret de limbă turcă la Curtea imperială, să obţină scutire de vamă pentru
trimisul său Ştefan Bablai în drumul său spre Veneţia (Hungarn, fasc. 181).
Publ.: ibidem, X, p. 215.
1098 – Document din Viena, 13 martie 1651, în care este prezentată împăratului
Ferdinand III lista lucrurilor cumpărate de Suzana Lorántffy, văduva principelui Gheorghe
I Rákóczi (Hungarn, fasc. 185).
Publ.: ibidem, X, p. 221.
1099 – Documente (2) din Viena şi Graz, 21 aprilie şi 12 iulie 1660, prin care
împăratul Leopold I ordonă inventarierea lucrurilor din succesiunea lui Mihnea Vodă
(Hungarn, fasc. 207; Ungarische Gedenkbücher 425, f. 332, 391).
Publ.: ibidem, X, p. 350-351, 354-355.
1100 – Documente (6), din 1664-1671, privind relaţiile pribeagului Grigore Ghica,
fost domn al Ţării Româneşti, cu împăratul Leopold I, de la care obţine o locuinţă la Viena
(Hofquartier Akten nr. 806, 865, 904, 998; Ungarische Gedenkbücher 427, p. 70).
Publ.: ibidem, XI, p. 50-51, 117-118, 124-126, 128-131.
1101 – Ordin, din 2 mai 1665, al Camerei imperiale, către Consiliul rentelor din
Moravia privind acordarea de sprijin financiar pribeagului Grigore Ghica, fost domn al
Ţării Româneşti (Hoffinanzarchiv, Rep. Bd. 877, f. 330 b).
Publ.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664-1672)
(ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 318).
1102 – Scrisoare din Buda, 12 ianuarie 1690, prin care se cere scutire de vamă
pentru mărfuri destinate armatei austriece aflate la Bucureşti (Hungarn).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 396-397.
1103 – Privilegiu, din 1691, acordat de Constantin Brâncoveanu negustorilor
bulgari stabiliţi în Ţara Românească.
Publ.: N. Iorga, Privilegiul lui Constantin vodă Brîncoveanu pentru bulgarii colonişti
(RI, 11, 1925, p. 305-308).
1104 – Conscripţii fiscale (7), 1692-1781, ale Banatului şi Transilvaniei, pe districte
şi localităţi şi pe categorii de contribuabili (Banater Akten, fasc. 2 rote, f. 11, 82-108,
236-263, dos. 1720; fasc. 66 [1743]; fasc. 70 rote, f. 22-27, [1753]; Cameral Akten, nr.
4682/1783; Ungarn Hoffinanz, 10-17 aug. 1702; [?], fasc. 5, m. 103; ms. 525).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 4, nr. 33; p. 22, nr. 178; p. 24, nr. 198; p. 71, nr. 512; p. 135-136,
nr. 983; p. 159, nr. 1142; p. 272, nr. 1998.
1105 – Documente (69), din 1693, 1701, 1707-1715, 1720-1725, 1727-1731,
1733-1734, 1736, 1739, 1746, 1748-1749, 1755, referitoare la legăturile comerciale şi
 AUSTRIA  183

financiare dintre Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic, afaceri ale lui Constantin
Brâncoveanu în Transilvania, cumpărări de moşii, averea principelui confiscată de imperiali
după moartea sa (inventare de bunuri şi acte, liste de odoare), demersurile Mariei şi ale
lui Constantin Brâncoveanu pentru recuperarea moştenirii prin scrisori către împăratul
Carol VI şi prin secretarul Gheorghe Trapezuntiu (Reichsfinanzarchiv, Siebenbürgen,
Prot. 1710, f. 85, 619; 1711, f. 238; 1712, f. 693-694).
Publ.: C. Giurescu, N. Dobrescu, Documente şi regeste privitoare la Constantin
Brâncoveanu, Buc., 1907, p. 78, 117-118, 155-161, 167-171, 173, 176-179, 183,
185-187, 191-195, 203-206, 216-217, 228-230, 236-237, 254-255, 275-279, 287-
290, 294-298, 315-325, 328-334, 341-345, 349-358, 361-370, 373-375, 385-391.
1106 – Proiect, din 1703, pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale transilvănene.
Ref.: Lukinics Imre, Egy erdélyi kercskedelmi társaság tenie 1703-ból („Századok”,
48, 1914, nr. 1, p. 464-476); Paul Cernovodeanu, Mercantilist Projects to Promote
Transylvania’s Foreign Trade at the Beginning of the Habsburg Domination („The
Journal of European Economic History”, 1, 1972, nr. 2, p. 409-417).
1107 – Document, din 1704, privind interesele economice ale Austriei în Ţările
Române (Ungarische Hoffinanz, 29).
Publ.: I. Moga, Les antécédents du traité de commerce de Passarowitz („Balcania”, 6,
1943, p. 123-128).
1108 – Documente (187), din 1716-1739, referitoare la politica austriacă în
Principatele Române şi administrarea Olteniei în timpul ocupaţiei din 1718-1739:
instrucţiuni din partea Camerei aulice, rapoarte şi scrisori ale generalului Stainville şi
Iulius Veterani de la Ignaz Haan, domnitorul Nicolae Mavrocordat, mitropolitul Vincenţiu
Ivanovici, compania greacă din Craiova, boierii Dumitraşcu Golumbeanu, Tudoraşcu şi
Constantin Fărcăşanu, Constantin Obedeanu, Mihail Roşianu ş.a., proclamaţia lui Nicolae
Mavrocordat contra lui Barbu Brăiloiu (1716), decretul imperial pentru organizarea
Olteniei (1719), instrucţiuni şi liste de taxe ale vămilor de la Câineni, Vulcan şi Târgu Jiu,
liste de soldaţi români înrolaţi în armata austriacă, situaţii ale veniturilor Olteniei, liste
de sate, hotărâre privind cursul monedei în Oltenia (1729), cuprinzând informaţii despre
reorganizarea administrativă şi exploatarea economică sub ocupaţia austriacă a Olteniei,
despre emigrări de ţărani din Transilvania în Ţara Românească, despre minele de aur şi
sare din Oltenia ş.a. (Siebenbürgen; Österreichische Wallachey).
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei sub austrieci, I, Buc., 1913, p. 43-
44, 84, 106-107, 131-137, 162-163, 235, 238, 264-269, 274-284, 288-292, 295-297,
301, 303-306, 308-309, 311, 321-325, 329, 349-385, 388-389, 415-416, 467-482,
486, 513, 523-525, 530-531, 541-543, 594-600, 609-612, 619-620, 627-632, 644-
645, 647-654; II, Buc., 1944, p. 29-30, 134-137, 175-178, 193-200, 232-233, 239-
244, 265, 281, 284, 299-331, 341-346, 348-384, 388-394, 397-400, 402-413, 416-
428, 430-433, 437-441, 451-453, 458-463, 467-477, 498-528, 530-533, 539-542; III,
Buc., 1944, p. 1-14, 31, 34-35, 50-81, 91-94, 109, 224-226, 295-296, 342-344, 359-
361, 383, 385-386, 388-389, 391, 395-405.
1109 – Documente (17), 1716-1778, referitoare la contribuţiile totale şi militare, în
bani şi natură, din Banat şi Transilvania şi la numărul soldaţilor lăsaţi la vatră şi colonizaţi
184  AUSTRIA

în Banat în 1763-1764 (Banater Akten, fasc. l rote, fol. 111-112, dos. 1718; fol. 116-117,
258, 470, dos. 1719; fol. 264-265, 1719; fasc. 2 rote, p. 107-108, 261-263, dos. 1720;
fasc. 2 rote, p. 107-108, 261-263, dos. 1720; 18 ian. 1729; fasc. 6 rote, fol. 835, dos. 1730;
fol. 839, dos. 1731; fasc. 35/1763-1764; Credit A.A. Akten, 2/2, 1771; 2/1, nr. 5/1771; 1/7,
1775, l, nr. 9 b, 1778; Hoffinanz, pachet 14031, 9 nov. 1716; Staatsratakten, nr. 350/1763;
ms. 243/f. 105-127; ms. 244, 247, 248, 250, 251/1768; ms. 244/1770; 245/1771).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 56, nr. 415; p. 59, nr. 431; p. 60, nr. 445; p. 63, nr. 470;
p. 72, nr. 523; p. 98, nr. 683; p. 100, nr. 703; p. 155, nr. 1121; p. 162, nr. 1170; p. 167,
nr. 1212; p. 185, nr. 1344; p. 187, nr. 1355; p. 212, nr. 1527, 1529; p. 224, nr. 1618;
p. 256, nr. 1879, 1880.
1110 – Documente, din 1716-1806, privind situaţia Bisericii catolice din Banat.
Ref.: Kólóman Juhász, Die Franziskaner im Banat in den Jahren 1716-1806 (SDA, 4,
1961, p. 30-47); Waltraut Sponner, Kirchenpolitik im Banat von 1717-78, Viena, 1941.
1111 – Documente (86), 1716-1820, referitoare la situaţia financiară şi economică
a Transilvaniei şi Banatului; venituri şi cheltuieli, producţie şi comerţ, datorii publice,
meserii, arenzi, probleme administrative etc. (Banater Akten, fasc. l rote, fol. 59, dos.
1717; fol. 85, 128, dos. 1718; fasc. 2 rote, fol. 472, 1718, febr. 24, nov.; fasc. 2, fol. 389,
470, dos. 1719; 30 dec. 1721; fasc. 3 rote, fol. 361-362, dos. 1721; fasc. 2 rote, p. 414
[1727]; 18 ian. 1729; 23 febr., 10 mai 1730; 14 mai 1731; fasc. 7 rote, fol. 997, dos. 1734;
fasc. 7 rote, fol. 595, dos. 1736; 9 iul. şi 26 oct. 1736; fasc. 9 rote, fol. 285,1737; 6 sept.
1739; 30 dec. 1748; 22 apr., l sept., 22, 31 dec. 1749; 29 apr., 20 aug. 1750; fasc. 13/1750;
22, 28 dec.; fasc. 86/1751, iul.; 8 ian., 12 oct. 1752; fasc. 20 [1753]; 23 sept. 1755; fasc. 20
[1757]; fasc. 42, nr. 16/1758, 8 iul.; fasc. 19/1759, 8 ian.; fasc. 20, nr. 6/mai 1761; fasc. 20,
nr. 24/ian. 1763; fasc. 35, nr. 22/iun. 1763; fasc. 42/1763, 14 iun.; fasc. 19/22 mar. 1765;
fasc. 20/27 mai 1767; fasc. 35, nr. 64/febr. 1767, fasc. rote 1981, p. 42 [1768]; fasc. 35, nr.
25/ aug. 1769; fasc. 2, nr. 58/sept. 1769; fasc. 75, nr. 8, 19, 138/1771, 31 ian. şi 27 nov.;
fasc. 13, nr. 74/1772, 9 mai; fasc. 13/14 sept. 1773; fasc. l, nr. 20/iul. 1774; fasc. 75/1775;
fasc. 16, 38/23 nov. 1776; Cammerale Ungarn, fasc. 28 (508), subd. 5/1766, fol. 277-278;
fasc. 26, subd. 7, 12 dec. 1767, fol. 3; fasc. 26, subd. 4, nr. 43/aug. 1772, fol. 141; fasc.
26, subd. 3, nr. 145/1774, fol. 3; fasc. 25 (520), subd. 4, nr. 149/1774, apr., fol. 690, 707,
724, 762, 785; fasc. 527, subd. 4, nr. 149/1774, fol. 120; fasc. 26, nr. 10/1776, ian. fol.
160; fasc. 13, nr. 7/oct. 1798; 142/mar. 1801; 107/nov. 1802; Civitatensia, fasc. 3, 1756,
26 mar.; fasc. 8, 1758, 23 aug.; fasc. 8, 1758, 30 oct.; Camm. Hung., 32 [1743]; 1750-
1751; fasc. 152, f. 169-181, 192; fasc. 44/nov. 1762; fasc. 32, nr. 239/30 aug. 1763; fasc.
38/15 febr. 1765; nr. 36/17 mai şi 17 sept. 1771; Finanzministerium, fasc. 32, nr. 110/838;
26/968, 1794; fasc. 32, nr. 4617/105, oct. 1805; fasc. 32, nr. 252/iul. 1808; nr. 184/iul.
1817; Grundlicher Bericht von dem Temesvarer Banat, 1759; nr. 15319/1 mai 1726; nr.
73/1769; nr. 36/1771; fond. 13, nr. 220/ian. 1819; nr. 155, febr., iul. 1819; nr. 124, mar.
1819; nr. 54/iul. 1819; nr. 224-227/mar. 1819; nr. 78/dec. 1820; nr. 230/nov. 1820; M. n.
Bw, fasc. rote 1919, nr. 192, 15 iun. 1767; Temes Einheitungs-Sachen; ms. 243, f. 177-
192; ms. 243 B; ms. 247-248; ms. 250; ms. 339-347; ms. 424, p. 43; ms. 496).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 56, nr. 416; p. 59, nr. 429; p. 60, nr. 447; p. 62, nr. 460; p. 82,
nr. 543, 544; p. 83, nr. 545; p. 93, nr. 634; p. 94, nr. 644; p. 96, nr. 661; p. 98, nr. 685;
p. 103, nr. 736; p. 105, nr. 745; p. 113, nr. 801; p. 114, nr. 807, 809; p. 115, nr. 815;
p. 120, nr. 852; p. 121, nr. 864; p. 128, nr. 919; p. 135, nr. 980; p. 144, nr. 1046; p.
 AUSTRIA  185

145, nr. 1053, 1054; p. 146, nr. 1055, 1059; p. 151, nr. 1091; p. 153, nr. 1107; p. 154,
nr. 1116; p. 155, nr. 1122; p. 158, nr. 1135; p. 159, nr. 1145; p. 160, nr. 1153; p. 161,
nr. 1157; p. 163, nr. 1180; p. 166, nr. 1205; p. 167, nr. 1208; p. 168, nr. 1215, 1218;
p. 169, nr. 1223, 1228, 1229, 1230; p. 174, nr. 1272; p. 177, nr. 1278; p. 178, nr. 1282,
1286; p. 181, nr. 1310; p. 182, nr. 1316; p. 183, nr. 1328; p. 184, nr. 1339; p. 188,
nr. 1362; p. 192, nr. 1392, 1394; p. 196, nr. 1420; p. 198, nr. 1432; p. 201, nr. 1454,
1458; p. 205, nr. 1487; p. 207, nr. 1496, 1497; p. 211, nr. 1523; p. 214, nr. 1548;
p. 215, nr. 1553; p. 216, nr. 1561; p. 217, nr. 1574; p. 226, nr. 1633, 1637; p. 227,
nr. 1650; p. 233, nr. 1684, 1685, 1687; p. 240, nr. 1745, 1746; p. 247, nr. 1812; p. 273,
nr. 2009; p. 341, nr. 2548; p. 351, nr. 2634; p. 376, nr. 2848; p. 390, nr. 2972; p. 442,
nr. 3434; p. 455, nr. 3555.
1112 – Documente (2), din 1717, 1763, cuprinzând numărul şi denumirile
localităţilor din Banat (Banater Akten, fasc. 1 Rote, fol. 69-84 (dos. 1718); fol. 317-324
(dos. 1719); fasc. 36, nr. 29/apr. 1763; 22/iunie 1763).
Ref.: ibidem, p. 58, nr. 425; p. 184, nr. 1335.
1113 – Documente, din 1718-1778, privind organizarea şcolilor din Banat.
Ref.: Herta Tietz, Die Einrichtung eines Schulwesens für Rumänen und Serben im
Kaiserlichen Banat. 1718-1778 (SDA, 9, 1966, p. 186-219).
1114 – Documente, din 1718 până la sfârşitul sec. XVIII, privind situaţia Banatului
după ocupaţia austriacă: corespondenţa primului guvernator, contele Mercy-Argenteau,
actele administraţiei imperiale reflectând dezvoltarea economică a provinciei, contribuţiile
fiscale, colonizările etc. (Banater Akten, Siebenbürgische Akten).
Ref.: Josef Kallbrunner, Zur Geschichte der Wirtschaft in Temescher Banat bis zum Ausgang
des siebenjährigen Krieges (SF 1, 1936, p. 46-60); Friedrich Lotz, Die französische
Kolonisation des Banats (1748-1773) (SF, 23, 1964, p. 132-178); Ladislaus Michael
Weifert, Beiträge zur Meryschen Besiedlung des Banats, în Gedenkschrift für Harold
Steinacker (1875-1965), München, 1966, p. 133-145; Sonja Iordan, Die Kaiserliche
Wirtschaftspolitik im Banat im 18-ten Jahrhundert, München, 1967; Aurel Ţintă,
Situaţia Banatului la cucerirea lui de către habsburgi, în Studii de istorie a Banatului,
Timişoara, 1969, p. 89-114; idem, Colonizări forţate de refugiaţi spanioli şi italieni
în Banat (1716-1740) (ibidem, 2, 1970, p. 111-139); idem, Colonizările habsburgice
în Banat, 1716-1740, Timişoara, 1973, 215 p.; Costin Feneşan, Kolonisation des
Banater Berglandes im 18. Jahrhundert (FVL, 22, 1979, nr. 2, p. 43-50).
Publ.: J. Arneth, Correspondance secrète entre Marie Thérèse et le comte de Mercy-
Argenteau, I-III, Paris, 1875; Aurel Ţintă, Contribuţii documentare la istoria
Banatului la începutul stăpânirii habsburgice, în Studii de istorie a Banatului, III,
Timişoara, 1974, p. 27-93.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 12, 36, 129-131, 205-208.
1115 – Documente (18), 1718-1803, referitoare la colonizările făcute în Banat:
date statistice ale familiilor şi persoanelor, ale localităţilor de colonizare, evidenţa
naţionalităţilor, cuantumul cheltuielilor de întreţinere etc. (Banater Akten, fasc. 2 rote,
fol. 27-32, dos. 1719; fasc. 4 rote, fol. 661, dos. 1722; fasc. 4 rote, fol. 223, dos. 1725;
fasc. 6 rote, fol. 1254, dos. 1728; fasc. 8 rote, fol. 174, dos. 1736; fasc. 7 rote, fol. 531-535,
186  AUSTRIA

569-574, dos. 1736; fasc. 9 rote, fol. 356, dos. 1738; fasc. 10 rote, fol. 230-278, dos. 1741;
fasc. 35, nr. 22/iun. 1763; fasc. 20, nr. 2/febr. 1764; fasc. 20, nr. 14/oct. 1765; 116/1768;
fasc. 35, nr. 45/iul. 1768; 2262, 2306, 2567, 3046, 3350, 3655, 4001, 4434/1769; fasc.
35, nr. 22 şi nr. 89 oct. 1769, 434, 921, 1304, 1745, 2137, 2499, 2893, 3214, 3965/1770;
fasc. 13 şi 68, iun. 1770; 70, 543, 937, 1324, 2112, 2442, 2805, 3126, 3799, 4138/1771;
fasc. 35, nr. 4/dec. 1772; 48/ian. 1772; 36/dec. 1772; 32, 35, 81, 82, 862, 117, 1405, 1634,
1912, 2431/1772; fasc. 8/1773; 36/8 mai 1773; 87/mar. 1-2/21; nr. 154, fol. 70 şi 101; [?],
fasc. 13204/71; ms. 424, p. 9).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 63, nr. 468; p. 85, nr. 568; p. 87, nr. 583; p. 114, nr. 816; p. 119,
nr. 845, 846; p. 124, nr. 881; p. 129, nr. 925; p. 156, nr. 1131; p. 157, nr. 1132; p. 188,
nr. 1364; p. 211, nr. 1520; p. 216, nr. 1566; p. 217, nr. 1578; p. 218, nr. 1582; p. 234,
nr. 1692; p. 244, nr. 1777; p. 370, nr. 2803.
1116 – Documente, din 1719-1740, referitoare la administraţia Bisericii ortodoxe
din Oltenia în timpul ocupaţiei austriece: statutul Bisericii potrivit proclamaţiei împăratului
Carol VI către populaţia provinciei (1719), dispoziţia Camerei aulice ca pravila ţării
să fie tradusă în limba latină, recomandări şi ordine către Ignaţiu Hann în ce priveşte
administrarea minelor, scutirile de impozite pentru mănăstiri şi boieri, inventare ale
satelor şi familiilor aparţinând mănăstirilor şi episcopiei, schimbări de egumeni, aprobări
de tipăriri de cărţi, alegeri de episcopi, corespondenţă cu mitropolitul Moise Petrovici,
măsura traducerii hrisoavelor din mănăstiri, controlul activităţii episcopului de Râmnic,
Inochentie (Reichsfinanzarchiv, Siebenbürgen, Wallachey).
Publ.: N. Dobrescu, Istoria Bisericii Române din Oltenia în timpul ocupaţiunii austriace
(1716-1739), Buc., 1906, p. 138-139, 141-159, 168, 185-189, 193-197, 200-205,
208-209, 212-217, 223-228, 230-231, 276-293, 316-318, 320, 327-329, 362-363.
1117 – Documente, din 1727-1729, 1762-1763, 1811, privind activitatea economică
în Oltenia şi Banat sub ocupaţia austriacă şi relaţiile de schimb dintre Ţara Românească,
Banat şi Transilvania: exploatările miniere din Banat şi exporturile de cupru spre
Oltenia ale negustorului Petrică Lupu (1727-1729); activitatea negustorilor munteni în
Banat şi Transilvania (1762-1763), date despre numărul de comercianţi ardeleni în Ţara
Românească şi Moldova (1811) (Banater Akten; fasc. Rot 8, Majus p. 80-86; Rot 194,
f. 78-85; Rot 196, f. 325-336; Siebenbürgische Akten: fasc. Rot 153, f. 19-29, 56; Rot 173,
f. 272).
Ref.: Tiberiu Moţ, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1973, nr. 1,
p. 99-102); idem, Informaţii documentare privind economia Ţărilor Româneşti în
sec. XVIII din arhivele din Viena, în Studii de istorie a Banatului, III, 1974, p. 93-105.
1118 – Rechnung über die von Ihre Päpstliche Heyligkeyt zu Behuef des Fortifications
Bau beider Graniz-Vöstungen Belgrad und Temesvar, von der gesamten Geistlichkeit in
allen kayserl. Erblanden zu bezahlen verwillighte Decimation und Subsidiengelder [...].
Situaţie întocmită la 31 decembrie 1733 la Viena, cuprinzând sumele adunate de Biserică
pentru întărirea frontierei dintre Banat şi Imperiul Otoman (ms. 426, f. 28v-29r).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 207, nr. 322.
1119 – Documente (4), 1733-1775, referitoare la confesiunile creştine din
Transilvania şi Banat (Banater Akten, nr. 35/14 mar. 1763, iun. 1763; fasc. 34/1775, p. 31
şi urm.; Cammeralia Transilvanica, nr. 57/1774; Hungarn, ms. 438, f. 29-31).
 AUSTRIA  187

Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 112, nr. 794; p. 186, nr. 1351; p. 241, nr. 1754; p. 245, nr. 1792.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 151, c. 1590-1596.
1120 – Documente (19), 1733-1786, referitoare la importul şi exportul Transilvaniei
şi Banatului, la comerţul de tranzit, la târgurile anuale şi săptămânale bănăţene (Banater
Akten, 26 oct. 1736; 24 mar. 1747; 26 febr., 5 mar. 1749; 13 dec. 1753; 8 mar. 1754; fasc.
75, nr. 13552/8 oct. 1761; fasc. 35, dec. 1764-5 ian. 1765; fasc. 13, nr. 5/10 nov. 1765;
fasc. 35, nr. 64/febr. 1767; fasc. 11, 13/12 nov. 1770; fasc. 23, 41/9 ian. 1771; fasc. 68, nr.
5/2 febr. 1771; fasc. 41, 77/20 febr. 1771; fasc. 115/25 mai 1771; fasc. 54, nr. 49, 58/14
dec. 1771; fasc. l, nr. 1/1 sept. 1773; fasc. 13, nr. 5/6 dec. 1776; Finanzministerium, fasc.
5349/1770-1775; Hung. Komm., fasc. 32, 32/3; fasc. 32/19 oct. 1762, 30 aug. 1763, 25
sept. 1764; Oberste Rechnung Karton 61 a, 62, Litt. E, fasc. 9, nr. 1925/1784; ms. 424).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 109, nr. 785; p. 114, nr. 811; p. 141, nr. 1014; p. 143, nr. 1027;
p. 158, nr. 1138; p. 166, nr. 1204; p. 173, nr. 1264; p. 179-180, nr. 1297; p. 187, nr. 1356;
p. 190, nr. 1378; p. 193, nr. 1404; p. 198, nr. 1431; p. 204, nr. 1478; p. 210, nr. 1513;
p. 211, nr. 1526; p. 226, nr. 164; p. 227, nr. 1652; p. 244, nr. 1784; p. 299, nr. 2211.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 36/v, c. 104-487 (valoarea importului, exportului
şi comerţului de tranzit al Austriei, pe articole, 1768).
1121 – Conscripţie, din 1743. Cuprinde date despre localităţile şi populaţia Banatului
pe naţionalităţi şi cu sarcinile fiscale la această dată (Banater Akten, fasz. nr. 66).
Ref.: Bujor Surdu, Aspecte privitoare la situaţia Banatului în 1743 (AIIC, 13, 1970,
p. 7-21).
Publ.: N. Dobrescu, Câteva date privitoare la Banat şi românii bănăţeni („Transilvania”,
36, 1905, p. 143-144); Bujor Surdu, op. cit., p. 22-64.
Reprod.: Inst. de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, mf.
1122 – Documente, din 1749-1752, relative la familiile boiereşti Brăiloiu şi
Brediceanu, pribegite din Oltenia în Banat (Banater Akten).
Publ.: Caius Brediceanu, Noi documente referitoare la familiile Brăiloiu şi Brediceanu
(„Analele Banatului”, 4, 1931, apr.-dec., p. 166-170).
1123 – Documente, din 1750-1773 şi 1801-1814, privind situaţia economică a
Transilvaniei, schimburile economice cu Ţara Românească şi Moldova (Siebenbürgische
Akten, fasc. rot 65, 66, 111, 153, 157, 158, 161, 171, 173, 333, 336, 349).
Ref.: Tiberiu Moţ, op. cit., p. 101.
1124 – Documente, din 1751-1811, 1815-1847, despre activitatea comercială a
Transilvaniei şi Banatului (Kommerz, fasc. rot 1, 5, 10, 11, 39, 96, 114, 121, 947, 951,
972, 974, 976, 978, 1049, 1089, 1114).
Ref.: ibidem.
1125 – Document, din 1758, relativ la contribuţia în bani a Banatului şi la modul
cum era repartizată (Verfassung des Temeswarer Banats).
Ref.: Bujor Surdu, Sistemul impunerilor fiscale în Banat în secolul al XVIII-lea, în Ştefan
Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 271.
1126 – Registre (4), din anii 1761, 1762, 1768 şi 1774-1775, ale Oficiului vamal
superior din Timişoara. Cuprind informaţii despre comerţul exterior al Banatului.
188  AUSTRIA

Ref.: Herbert Jaeger, Aspecte din istoria comerţului bănăţean în secolul al XVIII-lea.
Pe marginea unor registre vamale (SMIM, 6, 1973, p. 243-257).
1127 – Documente (6), referitoare la cuantumul bugetului provincial anual al
Banatului în 1761-1769 (Banater Akten, fasc. 20, nr. 12/dec. 1761; 24/ian. 1763; 2/febr.
1764; 14/oct. 1765; 27/mai 1767; 17/ ian. 1769).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 180, nr. 1302.
1128 – Raport din Viena, 17 aprilie 1763, al lui Karl Friedrich von Hatzfeld zu
Gleichen către împărăteasa Maria Tereza, privitor la aşezarea coloniştilor germani în
Banat, 4 p. (Banater Akten, rot. nr. 146 A, f. 316, 322, zu: GZ ex junio 1763; f. 311-328).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în Die Donauschwaben, p. 127-128, nr. 16 c.
1129 – Documente, din 1765-1804, privind exploatările miniere din Banat şi Munţii
Apuseni (Münz und Bergwesen, fasc. rot 3, 1977, 1992, 2078-2084, 2161, 2171, 2197).
Ref.: ibidem, p. 101-102.
1130 – Documente (8), din 1766 şi 1769, cuprinzând solicitările adresate
administraţiei provinciale a Banatului şi Camerei aulice din Viena, de către tipografii
Ferdinand Rädlitz din Wroclaw (1766) şi František Petzco din Bratislava (1769) pentru
a înfiinţa o tipografie la Timişoara (Banater Akten, rot nr. 208, fasc. 79, nr. 4, 13, 15, 52,
54, 69, 73, 78).
Ref.: Nikola Gavrilović, Importance de Timişoara pour la coopération culturelle serbo-
roumaine au XVIIIe siècle (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 536).
1131 – Documente (13), din 1766-1804, referitoare la şcolile din Banat, ortodoxe
şi catolice, frecvenţa şcolară, manuale, ajutoarele erariale (Banater Akten, fasc. 35,
nr. 45/iul. 1768; fasc. 32, nr. 58/mar. 1777; Cammerale Ungarn, fasc. 41, nr. 110/486/
mai 1792; fasc. 41, nr. 221/iul. 1804; Hofkammerarchiv, fasc. 31/1766; fasc. 494/1767;
fasc. 30, nr. 127/aug. 1771; fasc. 32, nr. 12/febr. 1773; fasc. 32, 41/sept. 1776; fasc. 2189,
nr. 4828/1778).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 204, nr. 1477; p. 213, nr. 1538, 1539; p. 224, nr. 1621; p. 227,
nr. 1646; p. 249, nr. 1822; p. 251, nr. 1845; p. 257, nr. 1891; p. 333, nr. 2490; p. 354,
nr. 2663; p. 362, nr. 2731; p. 371, nr. 2806; p. 383, nr. 2905.
1132 – Documente (2), din 1768-1769, privitoare la interzicerea de către Guvernul
austriac a legăturilor dintre românii din Transilvania şi Rusia şi emigrarea lor acolo
(1768, f. 122, nr. 24; 1769, f. 109, nr. 72).
Ref.: Carol Göllner, Participarea emisarilor Mihail Popescu şi Salis la Revoluţia lui Horia
(AIINC, 6, 1931-1935, p. 513).
1133 – Planuri, de case-tip pentru coloniştii germani din Banat [1770], întocmite de
Johann Theodor Koska (Rb. 77, anexă la Banater Akten, rote nr. 116, f. 376-411, GZ 25,
ex. novembris 1770).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în op. cit., p. 133-134, nr. 24.
1134 – Tabel al caselor nou construite între l ianuarie 1770 şi 29 septembrie 1771
în districtele Timişoara, Lipova şi Cenad, întocmit de Karl Neumann Edler von Bucholt,
 AUSTRIA  189

Timişoara, 29 septembrie 1771, anexă la raportul administraţiei bănăţene din 17 noiembrie

1773 (Banater Akten, rote nr. 155 A, f. 497 şi urm. zu: GZ 4 ex. decembrie 1773).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 131-132, nr. 22.
1135 – Documente, din 1771, privind situaţia populaţiei româneşti din Banat şi
Transilvania (Banater Landesadministration, 1772-1775; Siebenbürgische Hofkanzlei;
Siebenbürgische Thesauriat).
Ref.: Ion Moga, Numărul românilor în principatul Transilvaniei („Transilvania”, 72,
1941, nr. 4, p. 285-291).
1136 – Tabel, al satelor de colonişti din Banatul Timişoarei, vechi şi nou, înfiinţate
în anii 1762-1772, întocmit de Johann Adam Martin, Timişoara, 8 mai 1773 (Anexă la
raportul administraţiei bănăţene din 17 noiembrie 1773) (Banater Akten rote nr. 155 A,
f. 495 şi urm. zu: GZ, 4 ex. dec. 1773).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în Die Donauschwaben, p. 130-131, nr. 21; Răduţiu –
Gyémánt, p. 183-184, nr. 1330.
1137 – Conscripţia mănăstirilor bănăţene, Timişoara, 1775 (Anhang gemischter
ungarischer Gegenstände, fasc. 34/1775, f. 31 şi urm.).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 344-348 (extrase).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 151, c. 1590-1596.
1138 – Documente (3), din 1776-1777, privitoare la studenţi din Transilvania aflaţi
ca bursieri la şcoli de învăţământ superior din Viena (Academia Tereziană şi Savoy)
(nr. 206, fasz. 24, nr. 964206, nov. 1776; nr. 641413, 30 oct. 1777; fasz. 27, nr. 281129,
8 mai 1777).
Ref.: Lucia Protopopescu, Contribuţii la istoria învăţământului..., p. 250.
1139 – Ordin, din 1777, al împăratului Iosif II privind cercetarea motivelor emigrării
românilor din Banat spre Ţara Românească.
Publ.: Carol Göllner, O anchetă a arhiducelui Iosif din anul 1777 („Ţara Bârsei”, 9, 1937,
p. 391-393).
1140 – Planul Şcolii normale din Timişoara, 17 octombrie 1779, întocmit de Johann
Theodor Koska. Desen colorat. 37,6 x 49,8 cm (Rb 419, anexă la Kammerale Ungarn, rote
nr. 790, f. 11-64, GZ 77 ex Januario 1780).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în op. cit., p. 204, nr. 11.
1141 – Documente (7), din 1784-1785, referitoare la cauzele şi desfăşurarea
răscoalei lui Horea şi la zvonurile despre instigatorul Salis: rapoarte ale ambasadorului
imperial la Poartă şi ale prefecţilor şi administraţiei miniere din Banat.
Ref.: Carol Göllner, Revoluţia lui Horia. Legendă şi adevăr (RI, 22, 1936, p. 148-149);
idem, Existenţa şi activitatea lui Salis (RI, 25, 1939, p. 45, 47-48).
1142 – Documente (3), din ianuarie 1785, referitoare la recompensarea trădătorilor
lui Horea şi Cloşca: decret al împăratului Iosif II pentru iertarea răsculaţilor cu condiţia
depunerii armelor, pentru plata recompensei băneşti pădurarului Meltzer şi celor care l-au
ajutat la capturarea capilor răscoalei şi chitanţele de primire a banilor.
190  AUSTRIA

Publ.: Mihai Popescu, Spicuiri noi despre Horia, Cloşca şi Crişan (RA, 1924-1926, nr. 3,
p. 414-415).
1143 – Tabel, din 1794 al şcolilor catolice şi ortodoxe din Banat subvenţionate de
Camera aulică (Kammerale Ungarn, fasc. 14, nr. 221/iulie 1804).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 342, nr. 2554.
1144 – Documente (2), din 1796 şi 1820, referitoare la Ion Budai-Deleanu:
reabilitarea sa după conflictul cu poliţia din 1795 şi decizia de pensie acordată soţiei sale
Marianne (fasc. 7 a, Zl. 544/IV/1796; fasc. 10, Zl. 469/XII/1820).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai-Deleanu Lebensgeschichte (SF, 19, 1960, p. 293,
295).
1145 – Document, din 1797, privind corpul de plăieşi din Bucovina (Kameralakten
von Galizien, 1797).
Ref.: E. Prokopowitsch, Ein Bukowiner Freikorps im Jahre 1797 (SF, 23, 1964,
p. 339-341).
1146 – Documente, din 1803-1804, privind săpăturile arheologice de la Grădiştea
Muncelului (Acta Cameralia Transsilvanica).
Ref. şi publ.: S. Jakó, Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului în anii
1803-1804 (AMN, 3, 1966, p. 103-120); idem, Date privitoare la cercetările
arheologice de la Grădiştea Muncelului în anul 1803 ( idem, 5, 1968, p. 433-443).
1147 – Scrisoare din Baden bei Wien, 21 august 1806, a împăratului Francisc I
către contele Karl Zichy, preşedintele Camerei aulice, privitoare la emigrarea coloniştilor
germani din Banat către Rusia (Kammerale Ungarn, rote nr. 712, p. 263-266, zu: GZ 119,
ex. Augusto 1806).
Ref.: Gottfried Mraz, în Die Donauschwaben, p. 135-136, nr. 27.
1148 – Proiect, din 1846, pentru înfiinţarea unei tipografii la Viena, în vederea
publicării de cărţi în limba română.
Ref. şi publ.: Miskolczi Ambrus, Projects of the Vienna state printing-house
(Staatsdrückerei) for the publication of Romanian books in the 1850’s. A historical
overview of the problem with special reference to Transilvania (RESEE, 18, 1980,
nr. 2, p. 325-331).
MS

1149 – Reflexionis Nicolai de Porta, statum Valachiae Austriacae concernentes

quae sub mense 7. Septembri representata sunt Vienae Excelso Consilio Aulico Bellico,
1726. Propuneri privind organizarea fiscală a Olteniei şi descrierea situaţiei economice a
provinciei (Reichsfinanzarchiv, Fasc. Österr. Wallachey).
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, II, Buc., 1944,
p. 69-101.
1150 – Descriere a Banatului, 1734. Lucrare realizată la cererea generalului
comandant Hamilton (252 p. + 16 anexe).
Ref.: N. Dobrescu, Câteva date istorice privitoare la Banat şi românii bănăţeni
(„Transilvania”, 36, 1905, p. 137-143).
 AUSTRIA  191

CR

1151 – „Temeswarer Nachrichten”, Timişoara, 18 aprilie-20 iulie 1771, nr. 1-13

(Banater Akten, rote nr. 73, f. 660 şi urm. zu: GZ 67, ex. Augusto 1771).
Ref.: Gottfried Mraz, în op. cit., p. 181, nr. 22.
Reprod.: ibidem (nr. 4, 9 mai 1771).
1152 – Planuri de case-tip pentru coloniştii germani din Banatul de nord, cu o hartă
a zonei dintre Arad şi Lipova, [1766], desen colorat, 49,7 x 33,2 m (Rb 45, anexă la
Banater Akten, rote nr. 149, f. 67-111, GZ 60, ex. Februario 1767).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 132-133, nr. 23.
H

1153 – Hărţi (8), din prima jumătate a sec. XVIII, ale exploatărilor miniere de la
Dognecea şi Ocna de Fier-Moraviţa din Banat.
Ref. şi reprod.: Volker Wollmann, Hărţi privind exploatările miniere de la Dognecea din
prima jumătate a secolului al XVIII-lea („Banatica”, 3, 1975, p. I-VII, 175-190).

ÖSTERREICHISCHES STAATSARCHIV.
ABTEILUNG 4: KRIEGSARCHIV

DOC

1154 – Documente (575), din perioada 1528-1563, referitoare la participarea unor

trupe transilvane trimise de episcopul Oradiei la lupta contra turcilor, conflictul dintre
împăratul Ferdinand I şi voievodul Transilvaniei Ioan Zápolya şi fuga acestuia în Polonia,
constituirea unei armate în Transilvania pentru lupta împotriva turcilor, descrierea cetăţilor
Cenad şi Timişoara; tratativele lui Ferdinand I, împăratul Austriei, cu principele transilvan
(fiul lui Ioan Zápolya) şi nesupunerea acestuia, trimitera lui Melchior Balassa, şeful suprem
al armatei din Ungaria în Transilvania, pentru pedepsirea principelui răzvrătit şi înlocuirea
lui cu George Báthory, activitatea Comisiei Curţii transilvane, relaţiile cu Poarta, tratatul
încheiat de Ferdinand I cu Transilvania etc. (Alte Feldakten).
Ref.: Tiberiu Moţ, Dimitrie Vâşeu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria
(RA, 1980, nr. 3-4, p. 408).
1155 – Documente (109), din 1551-1817, relative la istoria Transilvaniei.
Ref.: Fr. Schuller, Regesten zur Geschichte Siebenbürgens vom Jahre 1551-1817 aus dem
K.K. Kriegsarchiv in Wien (KVSL, 8, 1885, p. 65-70, 77-82).
1156 – Documente, din 1557-1657, relative la istoria oraşului Bucureşti.
Ref.: G. Severeanu, Studiu asupra istoriei României şi capitalei sale din documentele
Arhivei austriace de război din Viena („Bucureşti”, 1935, nr. 1, p. 113-127).
1157 – Documente (40), din 1583, 1593-1599, privind situaţia din Transilvania
în relaţiile austro-polone şi acţiunile lui Mihai Viteazul pentru Unirea Ţărilor Române:
scrisori de la împăratul Rudolf II, Petru Vodă Cazacu, Aron Vodă, principele Sigismund
Báthory, cardinalul Andrei Báthory, rapoarte de la ambasadori imperiali şi alţi informatori,
generalul George Basta, Consiliul cameral din Zips şi lista marilor boieri din Moldova şi
Ţara Românească în 1594.
192  AUSTRIA

Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 86-87, 176-189, 195-198, 200-206, 213-216, 274-278, 287,
295-296, 320-323, 362, 368, 380-381; Călători străini, III, p. 245-251 (rap. Giovanni
de Marini Poli, 1594), p. 269-274; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,
p. 74-75, 145-146, 200-208 (4 doc., Giovanni de Marini Poli, 1594; rap. 1596;
2 scrisori Mihai Viteazul, 5 sept. 1596, 11 iul. 1598).
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 1-2 (semnătura lui Mihai Viteazul, doc.,
9 iun. 1598).
1158 – Scrisoare din Alba Iulia, 23 noiembrie 1594, prin care principele Sigismund
Báthory argumentează arhiducelui Matthias necesitatea continuării luptei antiotomane
(Alte Feldakten, 1594, 11, 8).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 44-45.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 325, c. 220-221.
1159 – Documente (184), din 1594-1601, privitoare la relaţiile politice şi militare
dintre Mihai Viteazul şi imperiali: scrisori de la Mihai Viteazul (3), Aron Vodă, Ştefan
Răzvan, Ieremia Movilă, banul Mihalcea, împăratul Rudolf II, arhiducele Matthias,
Bartholomeu Pezzen, George Basta, Giovanni de Marini Poli, Şt. Csáky.
Publ.: Szádeczky Lajos, Erdély és Mihai Vajda története 1595-1601 [Istoria Transilvaniei
şi a lui Mihai voievod, 1595-1601, cu documente], Timişoara, 1893, p. 234, 343-
45, 356, 449, 452, 525-526, 532, 534-535, 537-540, 542, 544-556, 558-563, 583,
590-591; Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1-3, 6-7, 18, 35-38, 41-44, 268-270, 304-305,
314-317, 360-362, 378, 446, 483-485, 496-497, 503-504, 522-524, 526, 531-534,
536-539, 556, 558, 561, 815, 819, 823-824, 874, 893-894, 898, 910-913, 915-928,
931-934, 936-938, 940, 954, 963-964, 966-967, 970-986, 988-994, 996-998, 1002-
1003, 1005-1007, 1010, 1012-1015, 1021-1028, 1030-1031, 1066-1067, 1070-1078,
1080, 1094, 1106, 1114-1117, 1120, 1125-1126, 1140-1141, 1148-1149, 1152, 1178-
1179, 1193-1194, 1223, 1226, 1260-1262, 1270, 1273, 1278-1279; Călători străini,
III, p. 252-254 (doc. 1596); IV, p. 98-104 (doc., 11 iun. 1598); DRH, B, XI, p. 529-
530 (doc. 1600); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 196-207, 494, 511-513
(3 doc. 1598, 1600 şi scrisoare de la Mihai Viteazul, 6 iul. 1598).
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 5-7, 10-11, 13-14 (însemnări de la Mihai
Viteazul, doc. 1600-1601).
1160 – Scrisori (2), 28 aprilie şi august 1595, ale lui Giovanni de Marini Poli către
consilierul Bartholomeu Pezzen şi împăratul Rudolf II, în legătură cu succesele militare
ale lui Mihai Viteazul şi înlocuirea lui Aron vodă cu Ştefan Răzvan (Feldakten 1595, 4,
ad. 1 1/2, 13 ad. 9).
Publ.: Veress, Documente, IV, p. 205-207, 250-257; Călători străini, III, p. 255-267.
1161 – Documente (103), din 1596-1616, cuprinzând avize, rapoarte şi scrisori cu
privire la relaţiile Ţărilor Române cu împăraţii Rudolf II şi Mathias şi cu alţi demnitari
imperiali. Printre emitenţii scrisorilor: cancelarul Transilvaniei, Ştefan Josika (Cluj,
1596); împăratul Rudolf II (Praga, 1598, 1602); arhiducele Maximilian (Košice, 1598,
Mergentheim, 1599); arhiducele Matthias (Viena, 1601, 1603, 1604); Sigismund Báthory
(1601); Radu Şerban (Sátmar, 1602, Târgovişte, 1604, Makonica, 1611, Trnava, 1613,
Ujhorod, 1616); Simion Movilă (Arded, 1611); arhiducele Ferdinand (Wienerneustadt,
Viena, 1614); Gabriel Béthlen (Alba Iulia, 1615, 1616) (Feldakten, 1596, 2. 13. 5/4; 1602,
 AUSTRIA  193

10 a.d. 4; 1604, 8 a.d. I/a, b, 2/b, a.d. 1/c, a.d. 2/e, f.; 1616, 5.2; Prager Hofkriegsrat,
f. 22-44; fasc 70, nr. 21, 34; fasc. 71; fasc. 82; fasc. 83, nr. 56; fasc. 84, nr. 57; fasc. 85,
nr. 189; fasc. 86, nr. 9, aug. 89; fasc. 87, iun. nr. 62, iul. 33-100; fasc. 89, mar. 11; fasc. 119
Registratur: 1602 dec. 10, 1603 aug. 102, 103; sept. 34, 1604 ian. 98; iun. 173; 1611 ian.
41, febr. 27, mar. 23; mai 8; iun. 33; oct. 11, 12; nov. 2, 3, 6; dec. 8; 1612 ian. 24, iun. 64;
iul. 44; 1613 aug. 45, sept. 33, 61; nov. 85, dec. 3; 1614 mai 41, iul. 41, 88, aug. 34; 1615
ian. 43, febr. 23, aug. 43, sept. 43, nov. 47, dec. 13/1, 18, 21; 1616 febr. 13, apr. 28, mai
18/3, 27; iun. 3/1, 39/1, 43, 46, 47, iul. 3/1, aug. 5, 55).
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 569-570 (extras doc. 1616, scrisoare de la George Thurzó către
principele Gabriel Béthlen); Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1056 (doc., 2 oct., 1600;
scrisoare a demnitarilor transilvăneni către Mihai Viteazul); Veress, Documente, V,
p. 14-16, 18-19, 33-34, 39-40, 176-177, 192-193, 210-214; VI, p. 15-16, 176-180,
186-187, 194-195, 214-219, 319-323, 340-341, 382-390, 398-400, 406-407, 469-
470, 476-477; VII, p. 26-28, 35-36, 51-52, 70-72, 78-79, 88-89, 150-152, 159, 169-
171, 175-176, 190-191, 203-204, 207-220, 232; VIII, p. 102-104, 121-122, 125-127;
144-145, 155-157, 170, 203, 205-207, 209, 211, 212, 215-216, 219-223, 226-230,
246-247, 256, 265, 293-294, 318-322, 324-325; IX, p. 8-12, 14-15, 17-20, 22-24, 34-
37, 41-43, 48-50, 51, 54, 62-68, 78-80, 83-90, 93, 95-98, 100-103, 105-115; Călători
străini, III, p. 279-285 (2 doc., 1603); Călători străini, IV, p. 105-110; Mihai Viteazul
în conştiinţa europeană, I, p. 563-564 (scrisoare din 1600, de la pârgarul Braşovului).
1162 – Raport din Târgovişte, 16-24 octombrie 1597, al lui Giovanni de Marini
Poli către Sigismondo della Torre, guvernator al Goriziei, despre relaţiile dintre principele
Sigismund Báthory şi Mihai Viteazul şi încercările patriarhului de Constantinopol de a
obţine ajutorul împăratului Rudolf II pentru organizarea unei campanii antiotomane sub
conducerea domnitorului român. Copie.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1263-1264, doc. XIX; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 150.
1163 – Raport din Alba Iulia, 26 iulie 1598, al comisarilor imperiali către arhiducele
Matthias anunţând sosirea soliei tătarilor (Alte Feldakten, 1598, f. 41).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 166-167.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 25, c. 614.
1164 – Memoriu din Viena, 9 decembrie 1599, al lui Martinus Pethe de Hetez,
episcop de Gyor, adresat arhiducelui Matthias, cu privire la situaţia economică şi
administrativă a Transilvaniei (Prager Hofkriegsrat, fasc. 70, nr. 30).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 538-539; Veress, Documente, V, p. 321-323.
1165 – Scrisoare din Plzeň, 29 noiembrie 1599, a miniştrilor imperiali Wolfgang
Rumpff şi Paul Six Trauthson către Mihai Viteazul, pe care-l felicită pentru victoria
împotriva lui Andrei Báthory.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 362; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 200-201.
1166 – Scrisoare din Košice, 3 decembrie 1599, a Consiliului Cameral din Zips
către Mihai Viteazul, prin care îl previne despre intenţiile polone de a ataca Transilvania.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 368; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 204.
194  AUSTRIA

1167 – Scrisoare din Sebeş, 16 decembrie 1599, prin care judele şi juraţii scaunului
Sebeş recunosc tratatul încheiat de împăratul Rudolf II cu Mihai Viteazul (Alte Feldakten,
1599, 12, 1).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 211-212.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 325, c. 376.
1168 – Documente (17), din 1599, 1602-1603, 1618, 1627, 1645, 1654, 1660,
1661, 1725, 1743, 1758, 1773, 1786, referitoare la stăpânirea satelor Lenţeşti, Giuşca,
Demisanca din Bucovina şi hotărniciile lor. Originale slavone şi traduceri germane.
Publ.: F.A. Wickenhauser, Bochotin oder Geschichte der Stadt Cernäuz, Viena, 1874,
p. 69-72, 81-87, 101, 115-116; Teodor Bălan, Documente bucovinene, I, Cernăuţi,
1933, p. 19, 128, 135-137; 172, 196-197; II, p. 146-147, 169-170; I. Caproşu,
Documente moldoveneşti din arhive vieneze (AIIAI, 10, 1973, p. 400-410); idem,
Noi documente moldoveneşti din arhive vieneze (AIIAI, 11, 1974, p. 187-197).
1169 – Documente (109), din 3 ianuarie 1600-23 august 1601, referitoare la relaţiile
lui Mihai Viteazul cu imperialii: scrisori de la Mihai Viteazul (41) sau adresate acestuia de
G. de San Clemente, ambasador al Spaniei la Praga, Bartholomeu Pezzen, George Basta
şi comisarii imperiali (cu observaţii autografe ale lui Mihai), de la Aga Leca, logofătul
Teodosie banul Mihalcea, postelnicul Stoica, Sigismund Báthory, Ştefan Csáky, din satele
ardelene ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 3, 11, 15-18, 21-24, 42-76, 78-84, 88-106, 109-115, 116-119,
121-131, 145, 148-152, 165-167, 172-173, 196-197, 203, 213-218, 244-249, 251-
252, 255, 257, 266-267; Călători străini, IV, p. 138-141 (doc., 12 iun. 1600); Mihai
Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 474-476, 479-480, 487-488, 500-508 (6 doc.,
1600).
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 3-5, 9-13 (însemnările lui Mihai Viteazul pe 10
doc., 1600).
1170 – Protocol, din 10-26 iulie 1600, în limba maghiară şi traducere în limba
germană, încheiat cu imperialii, purtând pe verso însemnarea autografă a lui Mihai Viteazul:
„Şi hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Rumânească” (Hauptreiche des
Hofkriegsrates, Janner nr. 64, f. 18-30, orig.).
Publ.: Szádeczky Lájos, op. cit., p. 347-349; Hurmuzaki, IV/1, p. 216-217 (germ.);
Hurmuzaki, XII, p. 959-962 (magh.); DRH, B, XI, p. 563 (parţial); Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 522-529, 543-554.
Reprod.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 4 (facsimil); St. Nicolaescu, Documente de la
Mihai vodă Viteazul ca domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei – 1600,
Buc., 1916, fig. la p. 7; N. Iorga, Istoria românilor, V, Buc., 1938, fig. 51 şi pl. după
p. 288; Enciclopedia României, I, Buc., 1938, pl. după p. 17; Aurel Sacerdoţeanu
şi Emil Vîrtosu, Unirea românilor, 1599-1859-1918 („Arhivele Bucureştilor”, 4,
1938, p. XLV); Istoria României, II, Buc., 1962, p. 989, fig. 287; Istoria României.
Compendiu, Buc., 1969, p. 200; Victor Atanasiu, Mihai Viteazul. Campanii, [Buc.],
1962, p. 129, pl. [III], fig. 1; Călători străini, IV, p. 274 pl. [VI]; Arh. Naţ. Rom., mf.
Austria, t. 73, c. 344-387.
 AUSTRIA  195

1171 – Scrisoare, din 1600, a papei Clement VIII către Mihai Viteazul, prin care îl
îndeamnă să treacă la catolicism.
Publ.: I. Kemény, în MTT, IX, 1870, p. 120-121; I. Lupaş, Documente istorice transilvane,
I, Cluj, 1940, p. 38-39.
1172 – Scrisoare din Breţcu, 8 mai 1600, prin care un anonim îl informează pe
episcopul Dumitru Naprágyi despre tulburările pe care le-ar putea provoca intrarea lui
Mihai Viteazul în Moldova.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 49; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 273-275.
1173 – Scrisoare din Suceava, 26 mai 1600, prin care Mihai Viteazul îl înştiinţează
pe Bartholomeu Pezzen că va sosi la Braşov în curând şi că doreşte să-l întâlnească
(Hauptreihe des Hofkriegsrates, May 1600, nr. 54).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 60; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 279.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 453.
1174 – Scrisoare din Iaşi, 2 iunie 1600, a lui Mihai Viteazul către comisarii imperiali
prin care îi informează că l-a însărcinat pe banul Mihalcea să-l întâlnească la Praga şi că el
revine în Transilvania (Hauptreihe des Hofkriegsrates, Juny 1600, nr. 39, f. 39).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 67; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 281.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 461.
1175 – Scrisoare din Satu Mare, [post 2 august 1600], prin care comisarii imperiali
îl informează pe împăratul Rudolf II că Mihai Viteazul intenţionează să-i atace pe otomani
la Oradea (Hauptreiche des Hofkriegsrates, August 1600, nr. 62, f. 57).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 986; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 294.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73.
1176 – Scrisoare din Alba Iulia, 5 august 1600, a lui Ioan Thoraconimus, secretar
imperial, către comisarii imperiali, privitoare la dificultatea de a afla planurile lui Mihai
Viteazul, care îşi schimbă mereu solii (Hauptreihe des Hofkriegsrates, August 1600,
nr. 62, f. 37).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 990; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 295.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 76.
1177 – Relatare din Satu Mare, 6 august 1600, a lui Francisc Barilovici către
comisarii imperiali, referitoare la atitudinea lui Mihai Viteazul faţă de austrieci, polonezi
şi turci (Hauptreihe des Hofkriegsrates, August 1600, nr. 62, f. 45-46).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, p. XII, p. 990-991; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,
V, p. 296-298.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 73, c. 56-59.
1178 – Raport din Alba Iulia, 19 august 1600, al comisarilor imperiali către
împăratul Rudolf II despre situaţia din Transilvania.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1005 (extras); Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 305-306.
196  AUSTRIA

1179 – Scrisoare din Turda, 4 septembrie 1600, a lui Ştefan Csáky către Gabriel
Haller cu informaţii despre situaţia din Transilvania.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1021-1022; Mihai Viteazul în conştiinţa
europeană, V, p. 310-311.
1180 – Documente (2), din 12 şi 21 septembrie 1600, cuprinzând răspunsurile
împăratului Rudolf II către solii lui Mihai Viteazul (Hofkriegskanzley-Archiv XV).
Publ.: MCRT, IV, p. 539-544; C. Giurescu, Documente răzleţe din arhivele Vienei.
1535-1720 (BCI, 1, 1915, p, 289-296).
1181 – Scrisoare din tabăra de lângă Făgăraş, 27 septembrie 1600, a lui Mihai
Viteazul către George Basta în care îşi exprimă decizia de a rămâne în Transilvania şi a
continua campania antiotomană.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 21-22; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V,
p. 319-321.
1182 – Scrisoare din Oradea, 12 decembrie 1600, prin care Mihai Viteazul, în drum
spre Viena, solicită, prin arhiducele Matthias, audienţă la împăratul Rudolf II (Prager
Hofkriegsrat, fasc. 71, dec. 12).
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 278-280.
1183 – Listă, din [1600-1601], de sate din Transilvania, cu nume de proprietari,
întocmită de Aga Leca.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 2-3.
1184 – Memoriu, din 17 ianuarie 1601, adresat de Mihai Viteazul împăratului
Rudolf II, prin care justifică acţiunea sa în Transilvania (Hilfsorgane des Hofkriegsrates
des Hofkriegskanzlei-Archivs, XV/5, f. 1-9 orig.).
Publ.: I. Kemény, în MTT, 3, 1857, p. 174-188; Al. Papiu-Ilarian în Tezaur de monumente
istorice, I, 1862, p. 249-270; Hurmuzaki, IV/1, p. 230-237; N. Iorga, Scrisori de
boieri, scrisori de domni, ed. a 3-a, Buc., 1932, p. 233-249; Mihai Viteazul în
conştiinţa europeană, I, p. 606-624.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 202, c. 467-479.
1185 – Documente (122), din 1601-1605, 1611-1616, 1618-1620, 1628, referitoare
la politica şi campaniile habsburgice în Transilvania şi evenimente din Ţările Române;
scrisori de la Radu Şerban, Gaspar Gratiani, Gabriel Béthlen, Nicolae Pătraşcu, fiul lui
Mihai Viteazul, Aga Leca, pretendenţii Ştefan şi Marcu, împăraţii Rudolf II şi Matthias,
arhiducele Ferdinand, ţarul Mihai Feodorovici, George Basta, palatinul George Thurzo ş.a.
Publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 271-276, 310, 320, 322-323, 329, 332, 334, 337-338, 340,
342-343, 345, 356-357, 363, 374, 385-412, 419-425, 433, 435, 442-444, 446-455,
457-461, 463-465, 474-475, 478-483, 490, 500-510, 513-514, 530-531, 538-539,
544-548, 551-553, 555-563, 565, 569-573, 575-578, 581-583, 589-594, 605-608;
Călători străini, IV, p. 300-302 (doc., 29 iul. 1604).
1186 – Memoriu, din 1614, al baronului Erasmus G. Tschernembl, despre situaţia
Transilvaniei în perioada 1526-1614.
Ref. şi publ.: Fr. Schuller, Verlauf mit Siebenbürgen fürnemblich seyt König Johannis de
Zapolia Zeit bis hieher (1614) von Georg Erasmus Tschernembl (AVSL, s.n., 22,
1889, p. 367-404); I. Lupaş, Documente istorice transilvane, I, p. 111-134.
 AUSTRIA  197

1187 – Instrucţiuni, din 1 februarie 1616, către Hermann Czernin von Chudenitz,
trimis la sultan pentru ratificarea păcii de la Viena din 14 iulie 1615. Cuprinde şi informaţii
despre Gaspar Gratiani, viitorul domn al Moldovei (Hofkriegsrat, Kanzleiarchiv,
XV, 17, 17 ad.).
Ref.: Österreich und die Osmanen, p. 87, nr. 126.
1188 – Documente (3), din 30 septembrie şi 13 octombrie 1634, prin care Vasile
Lupu întăreşte proprietăţi lui Gavril Matiaş, fost mare vornic, şi porunceşte hotărnicia
unor poieni lângă târgul Cernăuţi (Kanzleiarchiv, standort XIII-165).
Publ.: F.A. Wickenhauser, Bochotin oder Geschichte der Stadt Cernäuz und ihrer
Ungegend, Viena, 1874, p. 79-81; Teodor Bălan, Familia Onciul. Studii şi documente,
Cernăuţi, 1927, p. 34-35 (doc., 13 oct. 1634); DRH, A, XXII, p. 296-298, 306-308.
Reprod.: Inst. de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi, xerografii.
1189 – Documente (28), din 1652-1655, 1662-1663, 1683, 1690-1691 şi 1695,
cuprinzând ştiri despre sfârşitul domniei lui Vasile Lupu, campania turco-tătară în
Transilvania (1662-1663), statutul românilor din Banat: rapoarte de la Paul Pálffi, scrisori
de la împăratul Ferdinand III şi principele Gheorghe II Rákóczi; privilegii acordate de
împăratul Leopold I în 1690, 1691 şi 1695, naţiunii ilirice şi Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 13-17, 20, 23, 25, 28, 30-31, 62-72, 100-102, 353-354,
383-384, 440-442.
1190 – Documente (6), din 1652-1657, privind evenimente din Ţările Române:
avize şi scrisori de la principele Gheorghe II Rákóczi (1653), boierul Nicolae din Moldova
(1657) ş.a. (Feldakten: 1652, 1/a; 1653, 5.5, 7.11.b, 8.3, 8.4; 1657, 6.24).
Publ.: Veress, Documente, X, p. 253, 259-260, 265-266, 268-269, 313.
1191 – Documente (93), din 1664-1672, relative la participarea de contingente
române, în cadrul armatei otomane, la lupta de la Leva şi exilul în Apus al lui Grigore
Ghica, fostul domn al Ţării Româneşti (Protokol 328-330, 332, 335-342).
Ref. şi publ.: A. Veress, Pribegia..., p. 269-336.
1192 – Act solemn din Viena, 14 aprilie 1667, emis de împăratul Leopold I,
cuprinzând constituţia românilor din Slavonia: drepturi, îndatoriri, norme de procedură
civilă şi penală (Feldakten, 1667, 4.I.).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 68-79.
1193 – Documente, din 1667-1670, referitoare la campania trupelor imperiale
în Transilvania sub comanda generalului Raymondus Montecucoli, ocuparea oraşelor
Sighişoara, Cluj, Gherla şi Beclean, mişcarea trupelor otomane, statutul, organizarea
administrativă şi judecătorească a românilor dintre Sava şi Drava (Alte Feldakten,
fasc. 150-151, „Unruhen in Ungarn und Siebenbürgen, dann Gränzvertheidigung”).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit., p. 445.
1194 – Hotărâre, din 27 mai 1670, a dietei din Alba Iulia, privitoare la includerea
membrilor familiei Cantacuzino din Ţara Românească în rândurile nobilimii transilvănene.
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902, p. 261-262.
1195 – Rapoarte militare, din 1683-1699, despre luptele între imperiile Habsburgic
198  AUSTRIA

şi Otoman, campaniile austriece în Transilvania şi Ţara Românească şi acţiunile procreştine

ale domnitorilor români (Hofkriegsratsakten, Feldakten, Türkenkrieg etc.).
Ref.: V. Zaborovschi, Istoria politicii externe...; Gh. Coatu, Două relaţii despre Ţara
Românească la sfârşitul sec. XVII (1688) (CL, 74, 1941, p. 455-475).
1196 – Documente, din 1687-1691, relative la campania austriacă în Transilvania
şi anexarea Principatului, tratatul de la Blaj din 27 octombrie 1687 şi obligaţiile
locuitorilor din Sibiu, Cluj, Bistriţa, Gherla, Şimleu pentru întreţinerea armatei imperiale
(Alte Feldakten, fasz. 183).
Ref.: Tiberiu Moţ, I. Dordea, op. cit., p. 445.
1197 – Documente (383), din 1688-1768, relative la relaţiile Ţării Româneşti
cu Imperiul Habsburgic în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, precum şi ale
familiei acestuia după moartea principelui: scrisori de la Constantin Brâncoveanu,
împăraţii Leopold I şi Iosif I, generalii Heissler, Veterani, Stainville, Rabutin, Tige şi
Wallis, rapoarte ale trimişilor Luigi Ferdinand de Marsigli, Quarient, T.L. Dindar, cereri
ale doamnei Maria Brâncoveanu, ale comisului Constantin Brâncoveanu etc.; informaţii
privind politica austriacă a lui Brâncoveanu, conflictele între Brâncoveni şi Cantacuzini,
schimbările de domnie din 1714 şi 1716, actele şi bunurile brâncoveneşti sechestrate
de imperiali şi demersurile familiei pentru restituirea lor (Prot. Exp. ad ann.; Prot. Reg.
ad ann.; Türkenkrieg).
Publ.: C. Giurescu, N. Dobrescu, Documente şi regeste privitoare la Constantin
Brâncoveanu, Buc., 1907, p. 1-14, 16-23, 25-26, 30-33, 37, 47-49, 51-52, 55, 58-66,
68, 71-76, 82-88, 92-93, 98-99, 102-103, 105-106, 110-117, 119-144, 148-149, 152-
155, 162-167, 172, 174-177, 179-185, 188-190, 193-196, 202, 204, 206, 211-212,
216, 221-223, 225-226, 230-253, 255-269, 271-275, 279-287, 289-294, 299-315,
325-329, 334-341, 345-348, 351, 353, 358-362, 364-367, 370-372, 374-384, 386,
391-392.
1198 – Scrisori (2), din 29 octombrie şi 19 noiembrie 1689, prin care marchizul
Ludovic Wilhelm de Baden raportează împăratului Leopold I ocuparea cetăţii Vidin şi
rezolvarea iernatului armatei austriece în Ţara Românească (Feldakten: 1689, 11.10.c,
12. a.d.1).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 383-387.
1199 – Tratatul încheiat în 1690 de Constantin Cantemir, domnul Moldovei, cu
Imperiul Austriac.
Ref. şi publ.: C. Giurescu, Tractatul lui Constantin Cantemir cu austriacii. 1690 (CL, 44,
1910, p. 275-290).
1200 – Document din Viena, 31 mai 1694, prin care Consiliul de război austriac
comunică patriarhului Arsenie III Cmojević şi lt.-col. miliţiei sârbe Jovan Manastirlija
condiţiile în care urmează a se face, potrivit memoriului patriarhal din 1690, colonizarea
de către sârbi în Banatul românesc. Copie (Registrata. Protocollum May 1694, f. 214).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 153.
1201 – Document din Viena, 4 martie 1695, prin care împăratul Leopold I interzice
perceperea abuzivă a dijmelor de la ortodocşii dependenţi de patriarhul Arsenie Cmojević
 AUSTRIA  199

şi de episcopii numiţi de el, între care Isaia Diacovici şi Spiridon Stibica, episcop de Vârşeţ,
precum şi încălcarea prerogativelor ierarhice şi a privilegiilor (Registrata. Protocollum
Martii 1695, copie după original şi copii din 1713 şi 1732).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 153.
1202 – Documente (64), din 1696-1770, referitoare la activitatea guvernatorilor
Transilvaniei, raporturile lor cu comandanţii militari ai trupelor habsburgice, conflictele
de atribuţii, măsurile de guvernământ, tendinţa dietei de a alege reprezentanţi ai nobilimii
maghiare şi politica Vienei de a impune guvernatori austrieci, lupta dintre influenţa
austriacă şi cea otomană, răscoala curuţilor, consolidarea politicii habsburgice şi a Bisericii
Catolice în Transilvania (Hofkriegsrat ad ann.).
Ref.: Rolf Kutschera, Guvernatorii Transilvaniei, 1691-1744 (AIINC, 9, 1943-1944,
p. 140-147, 151-156, 158-163, 165-167, 169, 172, 189-193, 195, 197-198, 202-203).
1203 – Documente (147), din 1701-1735, referitoare la situaţia Ţărilor Române
în cadrul expansiunii Imperiului Habsburgic spre sud-est şi a conflictelor austro-ruso-
turce pe teritoriul românesc: diplome ale împăratului Leopold I; scrisori de la Constantin
Brâncoveanu şi Ioan şi Constantin Mavrocordat, domni ai Ţării Româneşti, de la Carol
XII, regele Suediei; memorii scrise de Manu Apostol, serdarul Barbu Brăiloiu, Nicolae
Rosetti, căpitanul Bengescu, banul Gheorghe Cantacuzino, Damaschin şi Inochentie,
episcopii Râmnicului, boieri din Ţara Românească, în frunte cu Radu Popescu, şi ale
egumenilor mănăstirilor din Oltenia; rapoarte de la Michael Talmann, rezident imperial la
Constantinopol, dragomanul Alois Volde, marele vizir Iusuf-paşa, seraschierul de Bender
Mehmet-paşa, Francisc Fleischman, Ernst von Herbestein, generalii Stainville şi Tige,
contele Wallis, guvernator al Olteniei, despre situaţia provinciei; informaţii despre situaţia
Bisericii şi a regimentelor sârbe din Banat, bătălia de la Stănileşti, despre prinderea lui
Nicolae Mavrocordat de către imperiali (1716), vizita patriarhului Ierusalimului, Hrisant
Notara, la Bucureşti etc.
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, I, p. 328 (doc., 30 aug.
1718); Hurmuzaki, VI, p. 13-19, 69-71, 74-75, 79-92, 94-125, 128-129, 134, 152-
162, 165-169, 173-189, 192-194, 197-199, 201, 207-209, 217-220, 224-225, 229-
245, 408-429, 454-514, 518-525, 615-648.
Reprod.: ibidem, p. 199, 237, 418, 420-422, 458, 502 507, 509, 513 (facs. după memorii
boiereşti şi ecleziastice din 1717, 1718, 1731, 1734).
1204 – Document, [1702], cuprinzând numărul zilelor de lucru efectuate între 21
august şi 2 noiembrie 1702 pentru construirea cetăţii din Sibiu.
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 22, nr. 183.
1205 – Documente (7), 1703-1833, referitoare la regimentele I şi II de graniţă
româneşti; conscripţie fiscală din 1771-1772 a regimentului româno-iliric din Banat;
numărul localităţilor şi efectivelor militare din graniţa tiso-mureşană în 1703; numărul
efectivelor de grăniceri din Marele Principat al Ardealului participante la războiul de
succesiune la tronul Bavariei, 1777-1778 etc. (Hofkriegsratarchiv, nr. 650/27, mai 1766;
16-172, 16-240, 62-219/1782; B 139/1833; Mémoires 23/131; nr. 103/22, aug. 1703).
Ref.: ibidem, p. 26, nr. 212; p. 194, nr. 1408; p. 201, nr. 1461; p. 228, nr. 1655; p. 235,
nr. 1705; p. 252, nr. 1852; p. 527, nr. 4149.
200  AUSTRIA

1206 – Raport, 1705, cuprinzând efectivele trupelor lui Francisc Rákóczi al II-lea în
bătălia de la Jibou din 11 noiembrie 1705 (Hofkriegsratarchiv nr. 11/3c, 1705).
Ref.: ibidem, p. 29, nr. 229.
1207 – Rapoarte, din 1710-1714, ale rezidentului imperial la Constantinopol,
Michael Talmann şi ale secretarului Fleischmann, referitoare la domnia lui Dimitrie
Cantemir, campania de la Stănileşti, refugiul regelui Carol XII la Tighina şi situaţia din
Ţările Române (Kayserl. Hoff-Kriegsrath, 1710-1714).
Ref.: Akdes Nimet Kurat, The Dispatches of Sir Robert Sutton, ambassador in
Constantinople (1710-17), Londra, 1953, p. 11.
1208 – Raport din Lemberg, 23 august 1711, de la baronul Tiepolt, adresat prinţului
Eugeniu de Savoia, privind campania de la Prut, la care a fost martor ocular.
Ref.: N. Iorga, Carol XII, Petru cel Mare şi Ţările Române (AARMSI, s. II, t. 33, 1919,
p. 71-127); Călători străini, VIII, p. 448-449.
Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 98-106; Călători străini, VIII, p. 449-458.
1209 – Documente (29), din 1711-1736, referitoare la familiile Cantacuzino şi
Brâncoveanu şi relaţiile lor cu Imperiul Habsburgic şi Principatul Transilvaniei, intervenţii
austriece în Ţara Românească, administraţia imperială în Oltenia: scrisori de la Constantin
Cantacuzino stolnicul, Mihai, Ştefan, Radu, Păuna, Gheorghe Cantacuzino, generalii
Stainville şi Eugeniu de Savoia, memoriu al boierilor olteni, cerând respectarea legilor
ţării sub ocupaţia austriacă ş.a.
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902, p. 263-264,
274-304.
1210 – Documente (10), din februarie-noiembrie 1714, prin care generalul
Stainville, comandant general al Transilvaniei, raportează despre desfăşurarea lucrărilor
de restaurare a cetăţii Alba Iulia (Expedition-Protokoll des Hofkriegsrates, 1714, f. 660,
760, 983, 1094; Hofkriegsrätliche Registratur, f. 209, nr. 460; f. 340, nr. 135; f. 408,
nr. 436; f. 866, nr. 351; f. 1127, nr. 385).
Ref.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul şi vechea catedrală de la Alba Iulia
(ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 496-497).
1211 – Documente (684), din 1716-1739, referitoare la politica austriacă în
Principatele Române şi administrarea Olteniei în timpul ocupaţiei din 1718-1739:
instrucţiuni de la împăratul Carol VI şi Consiliul de război, rapoarte ale generalilor Tige,
Stainville, Wallis, Lobkowitz, memorii şi scrisori de la domnitorii Nicolae Mavrocordat,
Mihai Racoviţă, de la boieri şi clerici din Ţara Românească şi Oltenia (serdarul Barbu
Brăiloiu, Păuna Cantacuzino, Radu Golescu, Gheorghe Cantacuzino, Maria Brâncoveanu,
Iordache Creţulescu, Nicolae Rosetti, Maria Grigore Băleanu, Şerban şi Ilie Ştirbei, Ioan
Bălăceanu, Dositei Brăiloiu, Ioan Băleanu, Constantin Brâncoveanu, Damaschin, episcopul
Râmnicului), de la dragomanii Ioan Mavrocordat, Nicolae de Porta, Dimitrie Vlasto, Ioan
Mihalakide, Mustafa Paşa, comandantul Vidinului ş.a., cuprinzând informaţii despre
războiul austro-otoman, 1716-1718, pacea de la Passarowitz, convenţia de delimitare a
graniţelor Olteniei pe Dunăre şi Olt, războiul ruso-austro-otoman din 1736-1739, pacea
de la Belgrad, luptele pe teritoriul Ţărilor Române, relaţiile dintre acestea, reorganizarea
 AUSTRIA  201

administrativă şi exploatarea economică sub ocupaţia austriacă, lista bunurilor preţioase

(bani, bijuterii, obiecte) ale lui Nicolae Mavrocordat, lucrările austriece în zona Râmnic-
Câineni, cu menţionarea ruinelor romane etc. (Expedit. Protocol, Türkenkrieg ad ann.).
Publ.: C. Giurescu, op. cit., I, p. 1-7, 9-131, 137-198, 201-233, 235-245, 247-257, 259-
263, 267-274, 278, 284-288, 297-302, 306-307, 315-318, 320-321, 325-349, 356,
385-414, 483-523, 525-541, 600-609, 611-618, 620-626, 632-647, 654-690; II, Buc.,
1944, p. 1-69, 102-134, 137-174, 179-193, 197-198, 200-232, 235-239, 244-281,
284-299, 330-341, 346-347, 350, 354, 373, 384-388, 395, 400-402, 404, 413-415,
421, 426, 428-431, 433-438, 441-451, 453-458, 463-467, 470-473, 477-498, 528-
530, 533-539; III, Buc., 1944, p. 4-6, 14-34, 36-50, 57-59, 63-64, 77, 81-91, 93-104,
109-187, 190, 196-200, 202-207, 209-213, 217-224, 226-228, 230-232, 243-245,
252-253, 257-294, 297-342, 345, 347-358, 361-392.
1212 – Documente (183), din 1717-1738, relative la istoria politică şi religioasă a
Olteniei în perioada ocupaţiei austriece: rapoarte de la generalii Stainville, Königsegg,
Tige, Wallis, Lobkowitz şi instrucţiuni ale Consiliului aulic de război către aceştia,
corespondenţă cu mitropolitul Vincenţiu Ioanovici privitoare la administraţia mănăstirilor,
statutul egumenilor şi al călugărilor, veniturile Bisericii şi jurisdicţia ei (Hofkriegsrat,
Neoaequistica, II-IV, exped. Protocol).
Publ.: N. Dobrescu, Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupaţiunii austriace
(1716-1739), Buc., 1906, p. 137, 139-143, 150-152, 154, 157-167, 169-185,
189-193, 197-200, 205-212, 217-222, 228-276, 293-326, 330-362.
1213 – Documente (7), din februarie-mai 1718, relative la începutul administrării
Olteniei de către austrieci: instrucţiuni ale Consiliului aulic de război către generalul
Stainville privind organizarea miliţiei naţionale în Transilvania şi Oltenia, introducerea
unei organizări poliţieneşti şi judiciare, întocmirea situaţiilor de dări, întărirea punctelor
Orşova şi Câineni, colaborarea lui Ioan Mavrocordat cu administraţia austriacă şi rolul
lui în negocierile de pace de la Passarowitz (Feldakten 1718, Türken, 11/29, 111/16, 21,
IV/15 b, 39, V/7).
Publ.: C. Sassu, Şapte acte din anul 1718 privitoare la Oltenia, din Arhiva Ministerului de
Război din Viena (AO, 7, 1928, p. 299-309).
1214 – Documente (6), 1724-1778, cuprinzând date statistice referitoare la numărul
coloniştilor aşezaţi în Banat în localităţile nou înfiinţate în 1724: numărul familiilor,
al localităţilor pe districte şi întinderea hotarelor acestora în Banat în 1769-1772,
evidenţa familiilor emigrate din Marele Principat al Ardealului în Bucovina în 1788 etc.
(Hofkriegsratarchiv, K. VII, k. 284; prot. 1724, nr. 111; 1778-14-51; 1779-14-51).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 87, nr. 583, p. 154, nr. 1116; p. 218, nr. 1581; p. 255, nr. 1867,
1868; p. 311, nr. 2301.
1215 – Raport din Sibiu, 7 noiembrie 1726, al generalului austriac von Tige către
Consiliul aulic de război din Viena, referitor la activitatea în Oltenia a lui Nicolae Stanislavov,
episcop catolic de Nicopole (Hofkriegsrath, Expedit 1726 November, No. 425).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 12, fig. 8.
1216 – Privilegium pro natione Bulgarica in Valachia Cis-Alutana degente,
202  AUSTRIA

1 octombrie 1727, emis de împăratul Austriei Carol VI, prin care se reglementează statutul
comunităţilor de bulgari refugiaţi în Oltenia. 7 p. (Hofkriegsrath, Kanzleiarchiv, Kzl. A
XVI 38).
Ref.: op. cit., nr. 13.
Reprod.: ibidem, p. 8.
1217 – Raport din Sibiu, 26 octombrie 1735, al contelui Wilis şi al contelui
Arrivabene către Consiliul aulic de război din Viena, relativ la comunitatea bulgară
catolică din Craiova şi Islaz (Hofkriegsrath, Expedit. Jánner 1736, No. 425).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 18, fig. 14.
1218 – Diplomă, din 4 octombrie 1740, prin care Carol VI, împăratul Austriei,
extinde administraţia lui Nicolae Stanislavov, episcop de Nicopole, asupra parohiilor
bulgarilor catolici din Ţara Românească (Hofkriegsrath, Kanzleiarchiv, Kzl. A VII 268).
Ref.: ibidem, nr. 22.
Reprod.: ibidem, p. [10].
1219 – Patentă emisă la Viena, 1 august 1744, de Maria Thereza, împărăteasa
Austriei, privind statutul refugiaţilor bulgari în Banat (Hofkriegsrath, Kanzleiarchiv,
Kzl. A VII 285).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 23, fig. 17.
1220 – Documente (6), din 1744, privitoare la mişcarea condusă de Visarion Sarai
pentru întoarcerea la confesiunea ortodoxă a populaţiei româneşti greco-catolice din
Transilvania: rapoarte despre tulburările din zonele Sălişte, Lipova, sudul Transilvaniei,
informaţii despre arestarea lui Visarion la Deva şi trimiterea lui în Tirol la fortăreaţa
Kufstein (Protocollum ex. p. 1744, folio 595 b, nr. 926; folio 691, nr. 606; folio 1563,
nr. 542; folio 1885 b, nr. 404; folio 3316).
Ref.: I. Lupaş, Contribuţiuni documentare la istoria satelor transilvane, în Studii,
conferinţe şi comunicări istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 206-207.
1221 – Documente, din 1744, 1757-1761, privind lupta românilor din Transilvania
împotriva Unirii cu Roma şi măsurile represive luate de generalul Buccow.
Ref.: Helmut Klima, Die Union der Siebenbürger Rumänen und der Wiener Staatsrat im
theresianischer Zeitalter (SF, 6, 1941, p. 249-256).
1222 – Documente (2), din 1746 şi 1764, referitoare la fuga în Moldova a ţăranilor
români din Transilvania, pentru a scăpa de sarcinile fiscale: scrisoare a lui Ladislau
Palotkai, jude suprem al nobililor din Solnocul inferior (7 iunie 1746) şi scrisoare a lui
Grigore III Ghica (13 august 1764) (nr. 208 A/1746; 1357/1764).
Ref.: I. Lupaş, „Österreich über alles”. Marele principat transilvan potrivnic alipirii la
regatul ungar, emigraţiuni în masă peste Carpaţi în cursul veacului XVIII, în op. cit.,
p. 170.
1223 – Rapoarte (2) din 1746, cuprinzând cuantumul contribuţiilor militare în bani
din Principatul Transilvaniei, ordinare şi extraordinare, în intervalul 1700-1746 şi separat
în 1707-1746, din scaunele secuieşti, scaunul Odorhei, oraşul Cluj, ale Companiei greceşti
din Braşov, ale clerului luteran şi capitlului Bistriţei (Mémoires, VTII/ad. 19).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 25, nr. 201; p. 32, nr. 259.
 AUSTRIA  203

1224 – Raport, 1746, cuprinzând cuantumul contribuţiilor militare în bani ale

Banatului, ordinare şi extraordinare, în intervalul 1719-1746 (Mémoires, VIII/ad. 19).
Ref.: ibidem, p. 67.
1225 – Documente (4), din 1758, 1820, 1843, referitoare la economia şi administraţia
Banatului: suprafeţele semănate cu cereale şi legume, producţia de cupru şi mătase,
cheltuielile pentru închisori, numărul târgurilor din Marele Principat al Transilvaniei în
1843 (Hofkriegsrat, B/1/39/11/1821; K VII, k. 284 şi 382).
Ref.: ibidem, p. 169, nr. 1223 şi 1226; p. 457, nr. 3571; p. 622, nr. 4936.
1226 – Conscripţia confesională a românilor din Principatul Transilvaniei,
1760-1762 (Lăsământul Contelui Hadik, nr. 881/decembrie 1762).
Ref.: ibidem, p. 175-177, nr. 1276.
1227 – Documente, din 1761-1851, referitoare la regimentele grănicereşti româneşti
şi secuieşti din Transilvania şi Banat: recrutarea forţată şi convertirea la catolicism a
ţăranilor din zona graniţei, fuga în principate a 200 de familii care au refuzat înrolarea
silită, represiunile generalului Buccow şi avizul generalului Žižković pentru destituirea
lui ca răspunzător de tulburările din Transilvania (1793); efectivele regimentelor după
conscripţia din 1766, măsuri în favoarea comunelor grănicereşti (impuneri fiscale
diferenţiate, scutiri de plata împrumuturilor, apărarea faţă de abuzurile proprietarilor
saşi şi unguri, instanţe judecătoreşti speciale, şcoli, cursuri agrotehnice), revolte ale
grănicerilor din zona Pasul Ghimeş (1769) şi Valea Oltului (1776), frământări în comunele
grănicereşti, rezoluţia imperială de păstrare a regimentelor (21 ianuarie 1793), atitudinea
regimentelor în timpul revoluţiei de la 1848-1849 şi formarea opiniei pentru desfiinţarea
lor ca factor primejdios în lupta românilor pentru redeşteptarea naţională (Hofkriegsrat
ad ann.; Kriegsministerium ad ann.).
Ref.: Virgil Şotropa, Înfiinţarea graniţei militare năsăudene în 1762 („Arhiva Someşană”,
1939, nr. 25, p. 314-315); Mathias Bernath, Die Errichtung der Siebenbürgischen
Militärgrenze und die Wiener Rumänenpolitik in der frühjosephinischen Zeit
(SF, 19, 1960, p. 167, 173, 178-182, 184-192) (25 doc., 1763-1770, 1773, 1777,
1785, 1803); Carol Göllner, Regimentele grănicereşti din Transilvania. 1764-1851,
Buc., 1973, p. 29-30, 47, 50, 53, 57, 67, 75, 79, 87, 89, 101, 106, 111, 118, 120,
124, 167, 169, 172-176, 196, 201, 203-204, 207, 209, 211-213, 215-216, 219-221,
225-226 (37 doc., 1763, 1766-1769, 1773-1779, 1792-1793, 1822, 1824-1828, 1833,
1836, 1837, 1840-1841, 1849-1850).
Publ.: Fr. Vanicek, Spezialgeschichte der Militärgrenze aus Originalquellen und
Quellenwerken geschöpft, I-IV, Viena, 1875; Szádeczky Lájos, A szekely határöseg
szervezése 1762-64 ben. Okirattarai. 1761-1791 [Organizarea regimentului de
graniţă secuiesc la 1762-64. Cu documente. 1761-1791], Budapesta, 1908.
1228 – Documente (5), din 1768-1774, privitoare la situaţia politico-economică
din Ţara Românească şi Moldova în timpul ocupaţiei militare ruseşti (Feldakten, Kriege
fremder Mächte, fasc. 3, nr. 6-10).
Ref.: Const. Sassu, Ţările Române spre sfârşitul veacului al XVIII-lea. Câteva observaţiuni
în cadrul problemelor puse în 1774 de mărturiile generalului Barca, unul din autorii
răpirii Bucovinei (RA, 1943, p. 303-351; 1945, p. 165-220).
Publ.: idem, în RA, 1945, p. 220-230.
204  AUSTRIA

1229 – Rapoarte militare (5), din 1773, referitoare la regimentul I grăniceresc român:
efectivele (12054 soldaţi) din 4851 de familii locuind în 89 de comune, în comitatele
Braşov (2 comune), Alba de Sus (1), Făgăraş (49), Sibiu (3), Orăştie (26), Haţeg (9);
repartiţia pe confesiuni şi şcolile din comunele grănicereşti Veştem, Cugir, Ohaba, Haţeg
şi alte 21 de comune (Mémoires, 23/131, p. 32, 41, 44, 49, 53).
Ref.: Emil Micu, Contribuţiuni la istoricul Regimentului grăniceresc I valah, Buc., 1943,
p. 10, 16, 25, 26.
1230 – Statistică, 1773, a populaţiei Marelui Principat al Transilvaniei pe
naţionalităţi (K 7, k. 341).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 234, nr. 1691.
1231 – Documente (33), din 1774, 1779, 1782-1785, 1787, relative la interesul
militar şi comercial austriac pentru navigaţia pe Dunăre: rapoarte, instrucţiuni şi aprobări
privind călătoriile pe Dunăre şi în Ţările Române ale colonelului Karl Friedrich von
Magdeburg, ale căpitanului Georg Lauterer, ale căpitanului Karl Dominik Redange von
Titelsberg, ale căpitanului Johannes Herbert baron de Tauferer; mutarea unor lipoveni de
la gurile Dunării în Bucovina; cererea negustorului Christof Skivro din Semlin pentru
exportul produselor austriece pe Dunăre, cu o sucursală la Galaţi (1785); cererea înfiinţării
unui consulat austriac la Galaţi (1785); însărcinarea regimentului românesc din Banat cu
anchetarea scufundării unui vas aparţinând negustorului Valentin Göllner din Karlstadt
(1774/85/17; 1779/39/208, 243; 1782: D. 634, D. 637, 11/86; 1783: 5/52,11/110, 349,
39/78, 111/36,126/12, B. 259, B. 264, B. 500, D. 712, D. 1247, D. 1687, D. 1718, D.
1853, G. 944/35; 1784/135/24; 1785/11/236, 313; 1787: B. 1001, B. 1385, D. 569, D. 705,
G. 5386).
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 552, 554, 557-558, 573-574, 581-583, 589-590, 596.
Publ.: ibidem, p. 694-701, 707-709 (9 doc., 1779, 1782-1784).
1232 – Documente, din 1774 – circa 1900, privitoare la ocupaţia austriacă în
Bucovina (acte administrative, rapoarte militare, memorii şi corespondenţă privind:
anexarea, situaţia economică şi politică a provinciei, administraţia, justiţia, învăţământul,
Biserica, colonizări de germani şi lipoveni, sate întemeiate de refugiaţi români din
Transilvania, emigranţi din Bucovina (1785-1786), mişcarea de eliberare naţională a
românilor ş.a.
Ref. şi publ.: Ferdinand Zieglauer, Der Zustand der Bukowina zur Zeit der österr.
Occupation. Dargestellt im Spiegel der ersten Denkschrift des commandierenden
Generals Freih. v. Spleny, Cernăuţi, 1888; D. Onciul, Acte privitoare la instalarea
episcopului Dosoftei în Cernăuţi la 30 ianuarie (10 februarie) 1782. Culese
din Arhiva Ministerului de Resboiu în Viena („Candela”, 9, 1890, nr. 2, p. 149-
158); Johann Polek, Die Anfänge des Volksschulwesens in der Bukowina. Ein
Beitrag zu einer Geschichte der Bukowinaer Militärverwaltung, Cernăuţi, 1891;
Daniel Werenka, Bukowinas Entstehen und Aufblühen zu Maria Theresias Zeit, I,
1772-1775, Viena, 1892; Ferdinand Zieglauer, Geschichtliche Bilder aus der
Bukowina zur Zeit der österreichischen Militärverwaltung. Nach den Quellen des
k.u.k. Kriegs-Archivs und der Archive im k.u.k. Ministerium des Inneren und des
Unterrichts, I-XII, Cernăuţi, 1893-1906; R. Kaindl, Die Erwerbung der Bukowina
durch Oesterreich, Cernăuţi, 1894; Daniel Werenka, Topographie der Bukovina
 AUSTRIA  205

zur Zeit ihrer Erwerbung durch Österreich (1774-1775). Nach Akten aus folgenden
Archiven: K.K. Kriegsministerium, dessen Katasterarchiv, K.K. Ministerium für Kultus
und Unterricht, Cernăuţi, 1895; Johann Polek, Die Lippowaner in der Bukowina,
I. Geschichte ihrer Ansiedelung („Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museum”, 4,
1896); R.F. Kaindl, Das Entstehen und die Entwicklung der Lippowaner-Colonien in
der Bukowina („Archiv für österreichische Geschichte”, 83/II, 1896); Johann Polek,
Die Anfänge der deutschen Besiedlung der Bukowina unter der Militärverwaltung,
1774-1786 („Bukowiner Bote”, 3, 1899, nr. 17); Daniel Werenka, Der Kriegsruf
an die Bukowina im Jahre 1809 („Jahresbericht der k.k. griechisch-orientalischen
Oberrealschule in Czernowitz”, 1902-1903); Teodor Bălan, Administraţia şi justiţia
în Bucovina sub generalii Spleny şi Enzenberg, 1774-1786 („Junimea literară”, 5,
1908, p. 159-161); R.F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina seit der
Besitzergreifung durch Österreich, Innsbruck, 1908; I. Nistor, Românii şi rutenii în
Bucovina. Studiu istoric şi statistic, Buc., 1915, p. 63-65, 81; idem, Der Nationale
Kampf in der Bukowina, Buc., 1919, p. 50 (4 rap., 1779, ale lui Enzenberg şi
Auersperg), 87, 103; idem, Românii şi rutenii în Bucovina, p. 81; idem, Bejenari
ardeleni în Bucovina (CC, 2-3,1925-1926, p. 445-533); idem, Împăratul Iosif al II-lea
despre emigrările din Bucovina (CC, 8, 1933-1934, p. 488-490).
1233 – Documente (7), 1774-1836, referitoare la învăţământ şi şcolile din graniţa
bănăţeană (inclusiv regimentele I şi II şi regimentul româno-iliric) (Hofkriegsrat,
nr. 24/60-1774; 24/161-1775; nr. 53/358-1779; 295-1787; nr. 53/55-1787; nr. 53/64-1788;
nr. 53/359-1792; HKR, B, 956-1836).
Ref.: Răduţiu-Gyémánt, p. 242, nr. 1763; p. 251, nr. 1846; p. 262, nr. 1928; p. 309,
nr. 2282, 2283; p. 334, nr. 2493; p. 552, nr. 4374.
1234 – Documente (18), din 1781-1782 şi 1791, referitoare la fuga fiilor lui
Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, în Transilvania şi o solie a acestuia la
imperiali: scrisori de la Alexandru Ipsilanti, agentul Ştefan Raicevich, generalii Eichholtz
şi Preiss, de la fiii lui Ipsilanti, marele serdar Dimitrache şi de la Panaiotache Codricas.
Publ.: Hurmuzaki, VII, p. 331-344, 352-353, 478.
1235 – Documente (3), din 1781-1782 şi 1785, referitoare la activitatea lui Ion
Budai-Deleanu ca traducător de manuale şcolare şi la fratele său Anton (Hofkriegsrat,
Protokoll Zl. 3681/781, 894/782, 6637/11 noiembrie 1785).
Ref.: E. Prokopowitsch, Zu Jon Budai-Deleanus Lebensgeschichte, p. 289, 293.
1236 – Documente (4), din 1782, referitoare la numirea lui Ştefan Raicevich ca
agent comercial şi diplomatic al Imperiului Austriac la Bucureşti şi Iaşi: ordinul de numire
al împăratului Iosif II, comunicarea cancelarului Kaunitz către contele Hadik, preşedintele
Consiliului de război din Viena, şi rezervele exprimate de I. von Preiss, comandantul
general al Transilvaniei (1782, 11/106; 11/206; 39/100).
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 702-706; Hurmuzaki – Nistor, XIX/1, p. 3, 9-10,
12-14.
1237 – Documente (45), din 1784-1785, referitoare la zvonurile despre prezenţa,
în rândurile răsculaţilor români din Transilvania, a agitatorilor Mihail Popescu şi Salis
(Hofkriegsrat, 141/279, 281, 332/1784; 142/ 817/1784; 44/311/1784; 47/386, 389/1784;
206  AUSTRIA

3665, 3794/ 1784; G. 179, 197, 228, 973, 2058/1785; Lacy Akten: 139/38/1784,
141/514/1784, 143/29/1785).
Ref.: Carol Göllner, Participarea emisarilor Mihail Popescu şi Salis la Revoluţia lui Horia
(AIINC, 6, 1931-1935, p. 503-514); idem, Revoluţia lui Horia. Legendă şi adevăr
(RI, 22, 1936, p. 154-156); M. Auner, Participarea lui Salis la Revoluţia ţăranilor
din Ardeal (RI, 23, 1937, p. 13-23).
Publ.: M. Auner, op. cit., p. 23-25 (doc., 17 nov. 1784); Carol Göllner, Existenţa şi
activitatea lui Salis (RI, 25, 1939, p. 46-49) (6 doc.).
1238 – Documente, din 1785, privitoare la plata onorariului cuvenit lui Ion Budai-
Deleanu pentru traducerea lucrării Methodenbuch – Carte trebuincioasă pentru dascălii
şcoalelor de jos româneşti neunite [...], tipărită la Viena, 1785 (Hofkriegsrat).
Ref.: Lucia Protopopescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Transilvania,
1774-1805, Buc., 1966, p. 136-137.
1239 – Documente, din 1785-1786, referitoare la difuzarea în Bucovina a 1 000 de
exemplare din Carte trebuincioasă pentru dascăli..., Viena, 1785 şi a 160 de exemplare
din Catehismul ortodox, ambele în limbile română şi germană (Hofkriegsrat).
Ref.: ibidem, p. 142.
1240 – Documente (3), din 1787, referitoare la activitatea lui Gheorghe Bánffy,
guvernator al Transilvaniei, la începutul funcţionării sale (1785-35-4, 10, 20).
Ref.: Helmut Klima, Guvernatorii Transilvaniei, 1774-1867 (AIINC, 9, 1943-1944,
p. 243-244).
1241 – Documente, din 1787-1792, referitoare la războiul ruso-austro-turc desfăşurat
pe teritoriul Ţărilor Române: corespondenţa autorităţilor de ocupaţie cu divanurile,
cuprinzând informaţii despre acţiuni militare, rechiziţii, raporturile cu domnitorul Nicolae
Mavrogheni, consecinţele războiului asupra populaţiei etc.
Ref.: Mihai Popescu, Veniturile raialei Hotinului în timpul stăpânirii turceşti
(RA, 1927-1929, nr. 4-5, p. 394-402); idem, Războiul ruso-austro-turc dintre
1787-1792 şi ocupaţiunea Principatelor române (CL, 62, 1929, p. 337-361);
idem, Situaţia economică a Moldovei şi Munteniei în timpul stăpânirii austriece
(ibidem, p. 443-479); idem, Contribuţia Olteniei la războiul ruso-austro-turc din
1787-1792 (după actele ce se păstrează în Arhiva de război de la Viena) (AO, 9, 1930,
p. 306-309).
1242 – Documente (9), din 1788-1791, privitoare la raporturile unor membri ai
familiei Cantacuzino cu autorităţile imperiale din Transilvania.
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 309-319.
1243 – Documente (103), din 1789-1792, referitoare la activitatea negustorului Ioan
Hagi Moscu din Bucureşti şi la relaţiile sale comerciale cu armata austriacă, schimburile
de mărfuri şi conflictul cu Hristache Kirlian (Feldakten, Armée Moldau – Wallachei
1788-1792, ad ann.)
Ref.: D. Limona, E. Moisuc, Casa comercială Ioan Hagi Moscu şi Ştefan I. Moscu din
Bucureşti, I (RA, 1975, nr. 3, p. 256-264).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 159, c. 351-353, 391-394, 777; r. 160, c. 263-264;
 AUSTRIA  207

r. 161, c. 26, 35-38, 206-208, 699-703, 721-735; r. 162, c. 141-144, 149-161, 405-
406, 423-428, 440-445, 559-560, 565-569; r. 163, c. 149-150, 171-181, 268-272,
277-303, 507-508, 512-513, 550-556, 587-596, 657-673, 674-681,762-766, 769-773,
824-825; r. 164, c. 274-276, 381-382, 403-407, 461, 530-531, 719, 720-732, 755-757,
784, 805-809; r. 165, c. 82-84, 234-238, 312-324, 359-366, 420, 427-428, 430-431,
465-472, 515-521, 557-560, 607-615, 817; r. 166, c.7-11, 38-42, 111-113, 131-132,
162-175, 254-259, 260-261, 263-268, 333-337, 435-443, 470, 482, 497-500, 520,
741-750, 802, 838; r. 167, c. 20, 26-27, 260, 291-292, 450, 472, 475-476, 506-513,
774-779; r. 168, c. 111-139, 146-148, 150-160, 163-168, 248-253, 260.
1244 – Document, din 24 august 1796, menţionând aplicarea edictului de
toleranţă (revenirea la credinţa ortodoxă) grănicerilor români din Marginea (Făget)
(Hofkriegsratsakten, 21-90, 1796).
Ref.: Carol Göllner, Toleranz und Intoleranz bei den rumänischen Grenzern in Siebenbürgen
(RESEE, 9, 1971, nr. 1, p. 145).
1245 – Raport şi planuri, din 1803-1804, despre săpăturile arheologice făcute la
Grădiştea Muncelului, cu desene ale obiectelor descoperite (Landesbeschreibungen).
Ref. şi publ.: S. Jakó, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului
în anii 1803-1804 (AMN, 5, 1968, p. 433-443; 8, 1971, p. 439-455; 9, 1972,
p. 587-602; 10, 1973, p. 615-639).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 198, c. 414-425.
1246 – Documente, din 1830-1831, privind temerile nobililor maghiari despre
pregătirea unei noi răscoale a românilor din Transilvania şi măsurile autorităţilor austriece
(Hofkriegsratsakten, 1830-1831).
Ref.: Carol Göllner, Conspiraţia emigrantului polon Adolf David. 1834 (RI, 23, 1937,
p. 236).
1247 – Documente, din 1833, referitoare la proiectul cărturarului român Alexandru
Gavra de a iniţia la Buda imprimarea de cărţi într-o serie intitulată „Biblioteca românească”,
proiect neaprobat de autorităţi (B 9/56/1833).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Alexandru Gavras Versuch im Jahr 1833 eine „Rumänische
Bibliothek” zu gründen (RRH, 10, 1971, nr. 1, p. 141-145).
1248 – Rapoarte diplomatice (3), din 1841 şi 1856: memoriu al agentului Simon
despre mişcarea sârbilor şi bulgarilor din Brăila (1841), rapoarte ale contelui Alfons von
Wimpffen şi ale comisarului imperial Stokera despre candidaţii la tronul Ţării Româneşti
şi Moldovei în 1856.
Ref. şi publ.: Mihai Popescu, Documente inedite din preajma Unirii Principatelor din
actele austriace păstrate în arhivele Ministerului de război de la Viena, Buc., 1928,
p. 3-61.
1249 – Documente, din 1848-1852, referitoare la revoluţia românilor din
Transilvania, reprimarea şi consecinţele ei, activitatea lui Avram Iancu, Ioan Buteanu,
Eftimie Murgu şi alţi revoluţionari români (Feldakten, 1848-1852; Feldakten Puchner,
1848-1849; Feldakten 1849, FML Wohlgemuth, IV Res. Armeekorps in Ungarn 8102,
fasz. 117).
208  AUSTRIA

Ref.: Silviu Dragomir, Ioan Buteanu, prefectul Zarandului în anii 1848-1849, Buc., 1928;
Al. Randa, Der König der Berge (BBRF, 3, 1971-1972, p. 114).
Publ.: Silviu Dragomir, op. cit., p. 139-146 (6 doc., 1844-1849); idem, Studii şi documente
privitoare la Revoluţia română din Transilvania în anii 1848-1849, I, Sibiu, 1944,
p. 3-229, 277-278) (147 doc., 1848-1852); Al. Randa, op. cit.; Bodea, 1848, II,
p. 1108-1110, nr. 337 (doc. 25 aug. 1849, despre E. Murgu).
1250 – Raport din fortul Arad, 29 octombrie 1849, al generalului-maior Thun,
informând despre agitaţia din rândurile românilor transilvăneni pentru întemeierea unui
stat românesc condus de Avram Iancu (Feldakten 1848-1849, fasc. 113, konv. 3, 10/28).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 18-20.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 155, c. 668-670.
1251 – Scrisoare, din 28 aprilie 1852, prin care Axente Sever declară că acceptă
decoraţia oferită de împăratul Franz Josef şi refuzată în 1850 (MKSM 1852-3973).
Ref.: Cornelia Bodea, Avram Iancu şi Curtea de la Viena (RA, 1972, nr. 4, p. 576-577).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Austria.
1252 – Documente (890), din iunie 1854 – martie 1857, privitoare la situaţia
Principatelor sub ocupaţia austriacă: rapoarte, ordine, scrisori ale generalului conte Johann
Coronini Cronberg, comandant al trupelor de ocupaţie, cuprinzând informaţii despre
intervenţia Austriei în conflictul ruso-turc din 1853, convenţia de la Boiagikioi, ocuparea
Munteniei şi Moldovei de trupele austriece şi condominiul austro-turc, despre domniile lui
Barbu Ştirbey şi Grigore Ghica în timpul ocupaţiei, reacţia politică din Principate contra
ocupanţilor, lupta pentru desfiinţarea regimului capitulaţiilor, situaţia economică, acţiuni
militare, evocarea trupelor austro-turce ş.a.
Ref.: Ion Nistor, Ocupaţia austriacă în Principate, 1854-1857, după rapoartele lui
Coronini (ARMSI, s. III, t. 20, 1938, p. 134-195); I. Ionescu-Dolj, Contribuţiuni la
istoria luptei duse de domnitorii români în contra introducerii şi aplicării regimului
capitulaţiunilor în Principate. Raportul lui Coronini către împăratul Franz Iosef,
pentru desfiinţarea capitulaţiunilor (ARMSI, s. III, t. 22, 1939-1940, p. 317-358).
Publ.: Ion Nistor, Corespondenţa lui Coronini din Principate. Acte şi rapoarte din
iunie 1854 – martie 1857, Cernăuţi, 1938.
1253 – Documente (22), din 1861, 1864, 1867, 1871, 1881-1883, referitoare
la activitatea lui Friedrich Lachman, ofiţer austriac stabilit în România, informator al
guvernului austriac, cu privire la situaţia politică din statul român şi luptele românilor din
Transilvania pentru unirea cu ţara (Evidenzbüro des Chefs des Generalstabs, fasz. 5417;
5419, Ber. 438, 450, 457, 522, 542, 553, 561, 563, 578; 5422, Ber. 678, 680, 718, 739, 961,
962; Grundbuchblatt-Evidenz des K.K. Inft. – Rgt.: nr. 17, h. 26, bl. 69; nr. 37, h. 36, bl.
124; nr. 53, h. 13, bl. 99; Qual.-Listen fasz. 1688).
Ref.: Ernst R. v. Rutkowski, op. cit., p. 168, 191, 202, 207-208, 211-212, 214, 217,
222-223, 226-227, 233, 261-262.
1254 – Notă, din 8 iulie 1867, a lui J. Venancio d’Ornellas, referitoare la
corespondenţa trimisă din Principatele Române către persoane din Viena, prin care se
informează că se acţionează pentru readucerea principelui Al.I. Cuza pe tron cu sprijinul
Misiunii militare franceze la Bucureşti (K.M.R.S., p. 562).
 AUSTRIA  209

Ref.: Grigore Ploeşteanu, Alexander J. Cuza im exil (1866-1873), innerer Nachklang und
diplomatische Implikationen (RRH, 22, 1983, nr. 1, p. 49).
1255 – Documente (2), din 1877, privind măsuri ale guvernului austro-ungar de
prevenire a consecinţelor Războiului pentru Independenţă a României asupra situaţiei din
imperiu: preocuparea Ministerului de Externe ca trupele române să nu ocupe insula Ada
Kaleh (23 mai/4 iunie) şi solicitarea lui Kálmán Tisza, ministru de interne al Ungariei,
de a se detaşa în Transilvania unităţi militare pentru prevenirea mişcărilor româneşti
(Kriegsministerium, Präs. 1877/51. 24/4, f. 2; Militärkanzlei seiner Majestät 1877, K-l/74,
f. 5, 6).
Publ.: Independenţa României, II/2, p. 25-26, 29-31.
1256 – Documente, din 1877, referitoare la participarea României la războiul ruso-
turc, Convenţia militară româno-rusă, pregătiri militare în Transilvania pentru eventuale
acţiuni în România împotriva armatei ruse etc. (KM, 1877, Präs. 47; KM 28-1/6;
MK 69-1/14; MK 69-2/124).
Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 265, 271-272, 279, 280, 291, 311-315, n. 141-142, 165, 211,
213, 272.
1257 – Raport din Viena, 4 martie 1879, al lt.-col. Ludwig Sembratowicz din
Marele Stat Major al armatei austro-ungare, informând, în urma unei călătorii în
România, despre starea de spirit a populaţiei ca urmare a Războiului pentru Independenţă
(Mémoires 7/164).
Publ.: 1918 la români, I, p. 99-100.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 168, c. 797, 814-815.
1258 – Documente, din martie 1907, referitoare la răscoala ţărănească din România
şi măsurile luate de armata austro-ungară (mobilizarea corpului XII armată din Braşov şi
a unor trupe în Bucovina).
Ref.: Karl Scheeret, Răscoala şi cancelariile din Berlin şi Viena (MI, 8, 1974, nr. 11, p. 55).
1259 – Documente, din 1912-1918, referitoare la atitudinea Austro-Ungariei şi a
altor puteri europene faţă de cele două războaie balcanice, inclusiv participarea României,
activitatea diplomatică în perioada neutralităţii statului român şi intrarea în primul
război mondial, activitatea refugiaţilor transilvăneni (între care O. Goga şi V. Lucaciu),
operaţiile militare de pe frontul românesc, administraţia în teritoriile ocupate etc. (Archiv
der Militärkanzlei des Generalinspektors der gesamten bewaffneten Macht, Sonderreihe
Balkankrise, fasc. III-V; Archiv der Militärkanzlei des Kaisers und König, 1912-1918).
Ref.: Tiberiu Moţ, op. cit., p. 279-288.
1260 – Documente (4), din 1913, de la Alexandru Vaida Voevod, K. Bardolf, şeful
cancelariei militare a arhiducelui Franz Ferdinand şi Franz Konrad von Hoetzendorf,
şeful marelui stat major al armatei austro-ungare, referitoare la situaţia românilor din
Transilvania şi la politica externă a României (Militärkanzlei des Erzherzogs Franz
Ferdinand, Sonderreihe 45-2/4, 45-2/4-2, 45-6/17).
Publ.: 1918 la români, I, p. 323-332, 338-340.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 72, c. 147-149, 212-215, 358-361, 513-514.
1261 – Documente, din 1914-1918, privind situaţia Bucovinei în timpul Primului
Război Mondial şi la sfârşitul stăpânirii austriece asupra provinciei.
210  AUSTRIA

Ref.: Alexander Randa, Die Bukovina im Weltkriege, Cernăuţi, s.a.; E. Prokopowitsch,

Das Ende der österreichischen Herrschaft in der Bukowina, München, 1959
(rec. Hugo Weczerka, în SF, 19, 1960, p. 456).
MS

1262 – Ing. Franz von Wymes, Sopra la monarchia ottomana e sopra la potenza e
grandezza ottomana, Viena, 31 ianuarie 1664. 14 f. 21 x 33,3 cm. Cuprinde şi informaţii
despre situaţia politică şi economică a Ţărilor Române (Kartensammlung, K I a 1).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 1.
1263 – Annotationes und reflexiones der gloriosen kays. Waffen im Jahr 1689,
memoriu, 79 f. Cuprinde şi informaţii despre episoadele de pe teritoriul românesc în cursul
războiului austro-turc, cu schiţe şi hărţi (Alte Feldakten, Türkenkriege, 1689, 13-1).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 5 şi fig. 3.
1264 – P.A. de Malherbe, Esta[t] de la fortification de Karansebes dans le temps
qu’elle a été abandonnée, 19 octombrie 1695.
Ref.: Gheorghe Sebestyen, Unele cetăţi ale Banatului şi desenele lui L.F. Marsigli (RMM-
MIA, 1, 1984, p. 43).
Publ.: Andrei Ghidiu, Iosif Bălan, Monografia oraşului Caransebeş, Caransebeş, 1909,
p. 353-361.
1265 – [Prinz Eugen], Referat und allergnädigste kaiserliche Resolution in
Materia der vorgeschlagenen Administration des Temesvárer Banats, Viena, 1718, 42 p.
(K VII k 280).
Ref.: Alexander Krischan, Handschriftliche Quellen zur Geschichte des Banats im
Kriegsarchiv Wien (SDA, 2, 1959, nr. 2, p. 186, nr. 1).
Reprod.: ibidem, p. 187 (facsimil p. 42).
1266 – Ignaz Haan, Bericht in copia de data 12 Xbris 1719 die Einrichtung des Kay.
Wallach. Salzwesens und Salz-Gruben betrefend, referitor la producţia minelor de sare din
Oltenia, privilegiile exploatării, posibilitatea deschiderii de mine noi, transportul sării pe
Dunăre şi 14 anexe: listă de hrisoave domneşti din Ţara Românească, liste de judecători,
pârgari, preoţi, negustori, mineri (ciocănaşi), locuitori din Târgu Ocna etc. (1722
Jänner 189, Exp.).
Publ.: C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, I, Buc., 1913,
p. 416-467.
1267 – [General Konigsegg], Die Verwirrung, in welcher das Cameraticum mit dem
Provinciale in der disseitigen Kays. Wallachey bis zu meinen dahin genommenen Eintritt
verfangen ware [...], s.l., 24 iulie 1723, despre situaţia fiscală din Oltenia, cu 18 anexe:
propuneri de impozite noi, liste de boieri, căpitani, sutaşi din Oltenia scutiţi de oierit,
descrierea păturilor sociale şi a dărilor la care sunt supuse, o scrisoare a lui Mustafa-paşa,
comandant al Vidinului etc.
Publ.: ibidem, p. 543-594.
1268 – Johann Weiss, Kurze Beschreibung des vornemster Clöster und anderen
haltbahren Örtern in der Kais. Österr. Wallachey zu denen Plans und Prospect gehörig,
 AUSTRIA  211

1731. Raport cuprinzând proiectul lucrărilor de fortificare a mănăstirilor importante din

Oltenia, cu planuri şi perspective ale monumentelor (Hofkriegsrat, Landesbeschreibungen).
Ref. şi publ.: Mihai Popescu, Oltenia în timpul stăpânirii austriece. 1718-1739 (BCMl,
19,1926, p. 100-107); Al. Vasilescu, Descrierea şi proiectele de fortificaţie a
mănăstirilor mai însemnate şi a locurilor strategice din Oltenia, întocmite la 1731
de inginerul maior I.C. Weiss (AO, 7, 1928, p. 248-286); idem, Oltenia sub austrieci,
1716-1739, Buc., 1929, p. 151-157.
Reprod.: B. A. R., ms. germ. B III, a 199, f. 63-83 (copie sec. XVIII); Mihai Popescu,
loc. cit.
1269 – [Baron von Elmpt], Beschreibung von dem Thal und Gegend bey Mehadien,
wie auch die Gegend von Mehadien bis Marga, Temeschburg, 1740, 4 p. (K VII K 218).
Ref.: Alexander Krischan, op. cit., p. 189, nr. 33.
1270 – Extractus demissae ex parte Cancellariae Regiae Hungarico-Aulicae
propositionis anno 1751 [...] circa episcopatum Svidnicensem cum Ecclesia Catholica
unitum nec non monasterium Marcsense a schismaticis manu violenta occupatum
circumstantialis informationis datae. Istoric al episcopiei „vlahilor şi rascienilor” şi a
mănăstirii Marcea, unite forţat cu Roma.
Ref.: Nilles, Symbolae, II, p. 703-708.
1271 – Verfassung des Temesvarer Banats de anno 758, 36 p. (K VII k 284).
Ref.: Alexander Krischan, op. cit., p. 186, nr. 2.
1272 – Tabellae Dismembrationis Templorum Unitorum et non Unitorum in
Principatu Transilvaniae existentium [...], s.l., 1762. Recensământ al Transilvaniei,
menţionând 677 306 români din totalul de 1 066 015 locuitori (Hofkriegsrat 1672/881/
Dec 1767/27 Nov. 1427).
Ref.: Mathias Bernath, Die Errichtung, p. 165-166.
Publ.: Virgil Ciobanu, Statistica românilor ardeleni din anii 1760-1762 (AIINC, 3,
1924-1925, p. 616-700).
1273 – [Querlonde], Bemerkungen über die Festung Temeswar, Temeschburg,
1768, 12 p. (K VII k 286).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 16.
1274 – [Querlonde], Betrachtungen über die Lage von Temeswar, Peterwardein,
1768, 12 p. (K VII k 285).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 17.
1275 – [Querlonde], Reflexions sur la position de la forteresse de Temeswar,
Peterwardein, 1768, 12 p. (K VII k 285).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 17.
1276 – [Querlonde], Remarques sur la forteresse de Temesvar, Temeschburg, 1763,
12 p. (K VII k 285).
Ref.: ibidem, p. 168, nr. 16.
1277 – [Querlonde], Mémoire relatif au Projet général préliminaire des
améliorations à faire aux fortifications de Temesvar, Viena, 1768, 68 p.; în anexă: Plan de
212  AUSTRIA

Temesvar (K VII k 287).

Ref.: ibidem, p. 188, nr. 18.
1278 – [Querlonde], Memoire, welches sich auf das Vorläufige Projekt der bei der
Temesvarer Befestigung, anzubringenden Verbesserungen bezieht, Viena, 1768, 52 p.
(K VII k 287).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 18.
1279 – [Querlonde], Très humbles observations aux Remarques de Son Altesse
Royale Monseigneur le Duc Charles de Lorraine du 17 avril 1769 sur les Mémoires
relatifs aux Projets préliminaires des améliorations à faire aux fortifications de Temesvar
et de Petervardein, Viena, 1769, 24 p. (K VII k 288).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 19.
1280 – [Querlonde], Très humble Rapport concernant la forteresse de Temesvar,
Temeschburg, 1769, 8 p. (K VII k 289).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 20.
1281 – [Querlonde], Unterthänigster Rapport, die Festung Temeswar betreffend,
Temeschburg, 1769, 12 p. (K VII k 289).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 20.
1282 – Baron von Elmpt, Specification deren in der Wallach-Illirischen Gränz-
Bezirk befindlichen Dörfern samt Anzahl deren Familien und Vorfündigen Gründen so
im Jahr 1771 und 1772 sind aufgenohmen worden, s.l., [circa 1772], 1 f. (K VII k 344).
Ref.: ibidem, p. 188. nr. 10.
1283 – [Baron von Elmpt], Militairische Beschreibung von dem Temeswarer Banat,
s.l., [circa 1774], 44 + 140 p. (K VII k 290).
Ref.: ibidem, p. 186, nr. 3.
1284 – [Major Friedrich Mieg], [Descrierea Bucovinei] şi a graniţei dintre Moldova
şi Transilvania, 1774 (Landesbeschreibungen).
Publ.: Johann Polek, Topographische Beschreibung der Bukowina mit militärischen
Ausmerkungen von Major Friedrich Mieg („Jahrbuch des Bukowiner Landes-
Museum”, 5, 1897, p. 3-30).
1285 – Geographische, ecconomische und militairische Beschreibung von
Temesvarer Banat, s.l., [circa 1775], 88 p. (K VII k 295).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 86,nr. 4.
1286 – Historisch-Politische Beschreibung des Gross Fürstenthums Siebenbürgen,
1775. Lucrare întocmită pe baza indicaţiei consiliului de război din 18 mai 1771, sub
conducerea generalului von Preiss (Hofkriegsrat, 1774/55/117; K VII k 341).
Ref.: Mathias Bernath, op. cit., p. 166.
Publ.: C. Sassu, Rumänen und Ungarn. Geschichtliche Voraussetzungen ihrer Beziehungen,
Bukarest, 1940, Beilage VI.
1287 – Karl Friedrich von Magdeburg, Beschreibung der Donau, deren liegenden
Ortschaften und ihre Entfernung von Orsowa bis Ruschtschuk, s.l., 1777-1778. 10 f., cu
hărţi (Kartensammlungen, B. III b. 28; K I b 1-1).
 AUSTRIA  213

Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 552-553; Bălgarskite zemi, nr. 27; Călători străini,
X/1, p. 266.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 603-611; Călători străini, X/1, p. 267-270
(trad. rom., fragmente).
Reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 27, fig. 20.
1288 – Consignation Deren in dem Buccoviner District sich aufhaltenden Siebenb.
Emigranten [...], Cernăuţi, 3 noiembrie 1778. Cuprinde înregistrarea emigranţilor
transilvăneni în Bucovina, cu nume, domiciliu, comuna de origine, profesie, stare socială
(1779-14-51).
Ref.: Ion Nistor, Un capitol din viaţa culturală a românilor din Bucovina, 1774-1857,
Buc., 1916, p. 21.
Publ.: Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina (CC, 2-3; 1925-1926, p. 469-526).
1289 – Consignation über nachstehende Ortschaften, in Welchen die angesiedelten
Transmigranten sich befinden, Cernăuţi, 15 decembrie 1778. Tabel al emigranţilor
transilvăneni în Bucovina, cu consemnarea domiciliului, locul de origine, avere, punctul
de trecere la frontieră, cauzele emigrării (1779-14-51).
Publ.: ibidem, p. 526-533.
1290 – Karl Friedrich von Magdeburg, [Raport asupra călătoriei în Oltenia în
1778]. Cuprinde şi informaţii despre situaţia politică din Ţara Românească şi domnitorul
Alexandru Ipsilanti (Landesbeschreibungen, K I e 22).
Ref.: Mihai Popescu, Spionări austriace în Oltenia către sfârşitul veacului al XVIII-lea
(AO, 7, 1928, p. 397-400); Călători străini, X/1, p. 266.
Publ.: Mihai Popescu, op. cit., p. 442-447; Călători străini, X/1, p. 271-276 (trad. rom.).
1291 – [Georg Lauterer], Journal der Donau Reise von Bellgrad bis Ruszuk in
der Wallachey im Jahr 1779, 22 f. Descriere anonimă a călătoriei căpitanului Lauterer
la Rusciuk, cu prilejul însoţirii internunţiului Herbert. Anexat la relaţia colonelului von
Magdeburg, 1783 (Kartensammlungen, B II f 28).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 612-613.
1292 – Georg Lauterer, Journal über die Abführung des k.k. Herrn Internuntius
Baron von Herbert auf der Donau bis Rustchuk in Bulgarien, und zwar von 20-ten July
bis 29-ten Augusti 1779, Klosterneuburg, 1779, 8 f. Cuprinde descrierea localităţilor din
zona românească a Dunării (Kartensammlungen, B III b 32).
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 612; Bălgarskite zemi, nr. 29.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 614-618; Călători străini, X/1, p. 315-316
(trad. rom., fragmente).
Reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 29, fig. 22-23.
1293 – Georg Lauterer, Journal über die bey Abführung des Kais. Königl. Herrn
Internuntius Baron v. Herbert auf der Donau von Belgrad biss Ruszug gemachte Reise,
und zwar von 12-ten biss incls. 29-ten August 779, Schupanek, 25 septembrie, 1779, 29
p. (Kartensammlungen, B III b 32). Ref.: ibidem, p. 613; Călători străini, X/1, p. 317-321
(trad. rom., fragmente).
214  AUSTRIA

Publ.: Kurze Beschreibung der türkischen auf der Donau üblichen Fahrzeuge (ibidem,
p. 618-619).
1294 – Itinerarium oder Die im Meilen zu 4000 Wienerklaster ausgemesene
Entfernung von einen Ort zu anderen, der Teütsch. Banat Illirischen Ortschaften wo zwey
Meilen zu einer Station gerechnetkönnen, s.l., 1780, 1 f. color, 2 ex. (K VII k 342).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 13.
1295 – Thomann, Beschreibung von Siebenburgen, Erster Teil: Allgemeiner und
besonderer Zustand des Grossfürstenthums Siebenbürgen nach der Natur und Politik
betrachtet, 1781 (K VII k 343).
Ref.: Mathias Bernath, op. cit., p. 167.
1296 – Georg Lauterer, Journal über die Reise zu Lande von Cherson nach Wienn,
durch Neu Russland, Besarabien und die Moldau, s.l., 1782.
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 614.
Publ.: ibidem, p. 643-646.
1297 – Georg Lauterer, Franz Michanovics, Relation über die Reise [...] von
Constantinopel bis Durazzo, s.l., 1783, 46 f. Cuprinde şi informaţii despre teritorii
româneşti şi despre aromânii din Albania (Kartensammlungen, K I a 11).
Ref.: ibidem, p. 579-581, 647; Bălgarskite zemi, nr. 35.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 684-685 (fragment).
Reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 35, fig. 29.
1298 – [Karl Friedrich von Magdeburg], Anmassgebliches Gutachten 1 mo-über die
Passage des Theiss-Flusser, 2 do-über die Passage der Donau zwischen Syrmien und dem
Temeswarer Banat, Viena, 1783, 16 f. (K VII k 20).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 190, nr. 35.
1299 – Anastasius de Parasković, Beschreibung der Europäischen Türkey und
Vorschläge zu der Eroberung einiger Länder, Ianina, 15 iulie 1783. 30 f. 27,3 x 37 cm.
Cuprinde informaţii despre Ţările Române în contextul conflictului austro-otoman
(Kartensammlungen, K I a 9).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 33 şi fig. 27.
1300 – [Oberst Zehenter], Relation [...] über seine Vereisung der Banathischen
Grenze von Bortscha bis Schupanek, Temeschburg, 1783, 44 + 10 + 18 + 4 p. (K VII k 23).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 12.
1301 – Auszug des Steigen und Fallen der nachbennanten Flussen [Donau,
Temesch, Theiss], von 26 t. Septembr. 783 bis Ende [...] Mai 784, s.l., 1784. 4 fasc.
(K VII k 23-1).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 40.
1302 – Ignaz von Egermann, Bemerkungen über die in Siebenbürgen Anno 1784
für geweste Rebellion des Wallachischen Volkes, woher die Grund Ursachen gesucht
werden können, und wie in Zukunft derley Ausschweifungen besser gesteurt werden
könnte. Raport al căpitanului de cavalerie Egermann din trupele de represiune a răscoalei
 AUSTRIA  215

lui Horea (Siebenbürgen. Revolution der Wallachen. Feldakten 1784. Mémoires 23/20.
Aus der Verlassenschaft des F.M. Lt. Egermann).
Ref.: Ileana Bozac, O relatare contemporană străină privind cauzele răscoalei lui Horea,
în Lucrări ştiinţifice. Istorie – ştiinţe sociale – pedagogie, Oradea, 1971, p. 57-64.
Publ.: Izvoarele Răscoalei lui Horea, B, I, p. 321-325.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 168, c. 933-936.
1303 – Obristwachtmeister Fleischer, Gants gehorsamster Bericht über die
recognoscirten Lager Plätze längs dem Themes Fluss von Orsova bis Lugos, Semlin,
1788. 20 p. + 1 plan color (K VII k 27).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 190, nr. 36.
1304 – [Obristlieut. Adam Maovacz], Gränz Reambulirungs-Instrument zwischen
dem Temesvarer Bannat und der Wallachey, s.l., 1792. 12 p. (K Vllk 294).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 37.
1305 – Vertheidigungs-Aufsatz. Auf was Art die Gränzfestung Temeswar von
feindlicben Streifereyen und plötzlichen Uberfällen am vorzüglichsten sicher zu stellen
wäre, Temeschburg, 1805. 12 p., cu o anexă de 4 p. despre artileria garnizoanei Timişoara
(K VII k 297).
Ref.: ibidem, p. 188-189, nr. 21.
1306 – Obristlieut. Belzmann, Beschreibung aller Schausseen, Landstrassen und
sonstigen Militar-Routten, im Wallach-Illirischen Gränz Regiments Bezirke, im Jahr
1808, Karansebesch, 1808, 32 p. (K VII k 354).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 14.
1307 – Lt. Fischer, Auszug aus den Bemerkungen auf einer Reise durch die Wallachei
– Bulgarien – Romaniän nach Konstantinopol im Jahre 1808, [s.l.]. 4 f. Cuprinde şi
descrierea călătoriei prin zona Bucureşti–Nicopole (K I a 16).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 40 şi fig. 33.
1308 – Oberst Milanovich, Beschreibung aller Land-Strassen und sonstigen
Millitair-Routten, so in das deutsch banatische Gränz-Regiments No. zu dem Staabsort
Pancsova führen, Pantschova, 1808. 12 p. (K VII k 249).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 188, nr. 15.
1309 – Schema der nunmehr perpetuirlichen Marsch-Routen des Temescher
Districts [...], Temeschburg, 1808. 4 p. (K VII k 43).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 39.
1310 – [Baron Appel], Verbesserungs Projecte von der Haupt- und Gränz-Festung
Temeswar gegen das Ottomanische Reich, Temeschburg, 1809. 92 p. + 6 planuri color
(K VII k 298).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 22.
1311 – [Baron Appel], Raisonnement über den Zustand der Festung Temeswar,
Temeschburg, 1811. 36 p. (K VII k 299).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 23.
216  AUSTRIA

1312 – [Baron von Guosdanovich], Topographische-Uebersicht desjenigen Strich

Landes in Banat, s.l., 1810-1812. 260 p. (K VII k 129).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 42.
1313 – [Baron von Guosdanovich], Topographische Uebersicht der Landestrecke
im Banat, s.l., 1810-1812. 28 + 122 p. (K VII k 130).
Ref.: ibidem, p. 190, nr. 43.
1314 – Baron von Guosdanovich, Allgemeine Betrachtungen über den Krieg in
Bannat nach erfolgter militarischer Landesbeschreibung in den Jahren 1811 und 1812,
s.l., 1812. 40 p. (K VII k 137).
Ref.: ibidem, p. 186, nr. 6.
1315 – J. H. Benigni, Pragmatische Geschichte der siebenbürgischen Militaer-
Gränze, I-II, s.l., 1812 (Hofkriegsrat, 1813, B. 7-9).
Ref.: Mathias Bernath, op. cit., p. 164.
1316 – Baron von Guosdanovich, Militaerische-Beschreibung der in dem
Tömöswarer Banath brauchbaren militairischen Stellungen, Marschlager und
Colonnenwege, s.l., 1812. 2 + 196 p. (K VII k 301).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 186, nr. 5.
1317 – [Freiherr von Lauer], Ganz Gehorsamste Haupt-Übersicht von
nachstehenden bey der K.K. Haupt und Gränz-Festung Temeswar, Temeschburg, 1812.
52 f. (K VII k 302).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 24.
1318 – Krieg im Bannat im J. 1811 und 1812 betrachtet, s.l., 1812. 4 p. (K VII k 135).
Ref.: ibidem, p. 186, nr. 7.
1319 – Obristlieut. Maretich, Militairischer Werth des Banats und Beschreibung
einiger Stellungen, Temeschburg, 1817. 48 + 56 + 74 p. + 3 H. (K VII k 140)
Ref.: ibidem, p. 186, nr. 8.
1320 – Radisits, Die Topographische und Statistische Beschaffenheit von der
Moldau und Walachey, s.l., 1822. Lucrare întocmită după rapoartele comisiilor militare
austriece care au efectuat hărţile Principatelor în 1799 şi după observaţii proprii
(Landesbeschreibungen, K I e 2).
Ref. şi publ.: Ion Nistor, O descriere a Principatelor române din 1822 (ARMSI, s. III,
t. 25, 1942-1943, p. 360-421).
1321 – Cpt. Prokesch, Mémoire über die Möglichkeit der militairischen Eroberung
der Europäischen Türkei durch die Russen, [s.l.], martie 1826. 36 f.
Ref.: Bălgarskite zemi, nr. 43.
1322 – [Oberst Enhuber], Geschichtliche Darstellung des geänderten Zustandes
des ursprünglich nassen Festunggrabens zu Temeswar [...], Temeschburg, 1827.
46 p. (I.C.V. 3).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 189, nr. 25.
 AUSTRIA  217

1323 – [Hauptmann Schilling], Betrachtungen über die Festung Temeswar,

Temeschburg, 1828. 59 p. + 4 planuri (K VII k 303).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 26.
1324 – [Major Hentzi], Denkschrift ueber den gegenwärtigen Zustand der Festung
Temesvar, s.l., 1831. 28 p. (I.C.V. 4).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 27.
1325 – [Major Hentzi], Denkschrift ueber den gegenwärtigen Zustand der Festung
Temesvar, Temeschburg, 1831. 140 p. (K VII k 304).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 28.
1326 – Feldmarschall Ferdinand Anton Baron von Haner, Bemerkungen über den
politischen Zustand einiger Provinzen der Europäischen Türkei. II. Theil: Bulgarien,
Moldau und Wallachei, [s.l.], 1843. 40 f. (Mémoires 22 ad 88).
Ref.: Bălgarskite zemi, nr. 48.
1327 – Eftimie Murgu, Das politische Continuum und die Epidemisten, circa 1845.
Referitor la românii din Banat, vechimea lor pe acest teritoriu, drepturile recunoscute de
otomani şi de habsburgi, uzurpate după anexarea Banatului de către Ungaria (Feldakten,
1848, 13, 63).
Ref.: Nicolae Brînzeu, Unirea cu Roma şi emanciparea românilor din Ardeal şi Banat
de sub ierarhia sârbească („Cultura creştină”, 16, 1935, nr. 5, p. 269-270); Eftimie
Murgu, Scrieri, Buc., 1969, p. 84 (cu data greşită: „după septembrie 1849”);
Constantin Căzănişteanu, Monica Andone, Un document inedit al lui Eftimie Murgu
(RA, 50, 1973, supl., p. 89); Bodea, 1848, I, p. 268.
1328 – Eftimie Murgu, Die Zeiten sind bereits herangerückt, circa 1845. Pamflet
despre situaţia politică din Banat şi regiunile grănicereşti, tradus, potrivit declaraţiei
autorului la interogatoriul din 1848, după un autor francez, Chateaubriand sau Chateaugiron
(Feldakten, 1848, 13, 63).
Ref.: Constantin Căzănişteanu, Monica Andone, op. cit., p. 89-98.
1329 – Ritter von Hess, Strategische Memoire über das Banat, s.l., 1846. 32 f.
(K VII k 159 1/2).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 186, nr. 9.
1330 – Auszüge aus dem Festungs-Commando Befehl Protokoll der Festung Arad
bezüglich der in den Jahren 1848 und 1849 stattgehabten Blocade, 1849. Raport anonim
asupra asediului cetăţii Arad.
Ref.: Anton Peter Petri, Die belagerten Festungen Arad und Temeschwar in den Jahren
1848/1849 (SDA, 8, 1965, p. 113-139).
1331 – Relation aus dem Tagebuch der Festung Karlsburg vom 9. Oktober 1848 bis
zum 12. August 1849. Jurnal nesemnat al asediului cetăţii Alba Iulia şi pacificării zonei
învecinate (Feldakten 1848-1849, Korps in Siebenbürgen).
Publ.: Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare la revoluţia română din Transilvania
în anii 1848-1849, I, Sibiu, 1944, p. 281-302.
218  AUSTRIA

1332 – Tage-Buch der Belagerung von Temesvár vom 25 t. April bis 9 t. August
1849, s.l., 1849. 68 p. + 20 anexe + 1 plan al cetăţii Timişoara (I.C.V. 5).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 189, nr. 32.
1333 – [Major Černojević], Memoriu, Verona, 4 iulie 1852. Conţine informaţii
despre secţiunile militare din Banat şi Transilvania de sud în perioada 27 octombrie
1848 – 12 august 1849 (Feldakten 1848-1849, Korps in Siebenbürgen, 13, 41-42).
Publ.: Silviu Dragomir, op. cit., I, p. 229-277.
1334 – Ludwig de Baux, Detail Beschreibung [...] des Sperrpunktes oder
verschanzten Postens im Eisernen Thor-Passe recognoscirt, s.l., 1865-1866. 24 p. +
1 hartă a Porţilor de Fier din 1830 (K VII k 401-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 190, nr. 41.
1335 – Hauptmann Groh, Memoire über die Depotfestung Temesvar, s.l., [circa
1876]. 40 p. + 4 tabele (I.C.V. 27).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 30.
1336 – Beschreibung vom Carantschebeser und Orschowaer District des
Demeswarer Ba[na]t, s.l., s.a. 12 f. (K VII k 296).
Ref.: ibidem, p. 190 nr. 38.
1337 – Beschreibung deren Gräntzen und Weegen von Uipalanka längss der Donau
hinab biss Orşova vin der über Mehadia biss Caransebes, s.l., s.a. 14 p. + 2 hărţi în culori
(K VII k 20 1/2).
Ref.: ibidem, p. 189-190, nr. 34.
1338 – [A. Froschauer], Kurtz-verfaster systematischer Entwurff wonach die
individuele Grund Zutheilung in der Illyrischen Militair Gränitz des Temesvarer Banaths
beschrieben kann, s.l., s.a., 1 f. + 3 hărţi colorate (K VII k 291).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 11.
1339 – Massregeln im Falle eines gewaltsamen Angriffes auf die Festung Temesvar,
s.l., s.a., 16 p. (K VII k 163).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 29.
1340 – Statistische Daten aus dem Ausrüstungs-Entwurf der Festung Temeschburg,
s.l., s.a., 18 + 4 + 126 p. + 1 hartă + 10 planuri + 20 tabele (K VII k 307). (Mémoires 1-12).
Ref.: ibidem, p. 189, nr. 31.

CR

1341 – Extract-Schreiben von Ihr Excellenz Herrn General Feld-Marschall Grafen

de Souches, aus Leventz, vom 20 Iulii [1664]. Foaie volantă privitoare la eliberarea cetăţii
Leva de asediul trupelor otomane, cuprinzând şi contingente româneşti.
Publ.: A. Veress, Pribegia..., p. 313.
1342 – Geschichte des Kriegs zwischen den drey Kayserhöfen Europens in
illuminierten Kupferstichen und Planen, Hiero. Löschenkohl, Viena, 1788. Cuprinde şi
harta: Stellung der k. k. und k. Russischen Armée vor Chotim. 40 x 22 cm, în culori.
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1332-1333.
 AUSTRIA  219

1343 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Plane der merkhwürdigsten

Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges des Österreicher und Russen gegen die Türken,
Viena, 1790. 49,7 x 38,7 cm. Cuprinde planuri şi desene comentate, înfăţişând localităţi şi
cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-1792.
Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, p. 1351-1354.
1344 – J. Walenta, Sammlung der merkwürdigsten Städte und Festungen welche in
der Jahren 1788, 1789 und 1790 von den K.K. österreichischen und Kais. Russischen
Armee der Pforte abgenommen worden [...], I-II, Praga, 1790. Album cu 35 desene de
Johann Balzer. Cuprinde şi localităţi din Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 1348-1351.
1345 – Vorstellung der Kriegs-Geschichte in Kupferstichen zwischen den drey
Kaiserhöfen, nämlich den Römisch-Kaiserlichen, den Russischen und Türkischen, dann
dem nordischen Krieg in den Jahren 1788 bis 1790 [...], s.l., s.a. 133 planşe, 34 x 21 cm,
22,3 x 18 cm, dintre care 93 privesc războiul ruso-austro-turc şi cuprind planuri şi vederi
de localităţi din Ţările Române şi poziţii ale armatelor beligerante.
Ref.: ibidem, p. 1355-1360.
1346 – Johann Christian von Engel, Geschichte des Ungarischen Reichs und seiner
Nebenländer, I-II, Halle, 1798. Cuprinde şi Geschichte der Moldau und Wallachey.
Ref.: Virgil Cândea, 1984.
H

1347 – Diaecesis Csanadiensis In Archidiaconatus Distributa Ex Libro, s.l., 1561

(B IX c 704/1).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 85, nr. 305.
Reprod.: Budapesta, Hardtörténelmi térképtár, fotocopie.
1348 – Vierzigzwey saubere Abrise verschiedener Gränz Festungen, Schlösser und
Städte in Hungarn ungefehr von den Jahren 1660 bis 1664, s.l., 1660-1664. Cuprinde şi
localităţi din Banat (G I a 3).
Ref.: Alexander Krischan, Banater Karten in Kriegsarchiv Wien. 1686-1900 (SDA, 6,
1963, p. 139, nr. 168).
1349 – Leandre Anguissola, Plan al asediului Vienei, [Viena], 1683. Cuprinde şi
poziţiile trupelor române.
Ref.: C. Şerban, op. cit., p. 92.
1350 – Iacobus Sandrart, Danubius fluviorum Europae princeps [...], Nürnberg,
1683. Cuprinde şi Banatul, Ţara Românească şi Dobrogea (B IV b 60-61).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 2.
1351 – Temesvar, s.l., 1686. Vedere topografică. Gravură. (G VI 158-10).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 142, nr. 217.
1352 – Plan de Karansebes avec ses environs comme il estoit la Campagne 1690
quand il a été abandonné par la garnison imperialle, s.l., 1690 (I.C.V. 1).
220  AUSTRIA

Ref.: ibidem, p. 141, nr. 191; P. Bona (red.), Valorificarea noilor cercetări în domeniul
istoriei naţionale, Caransebeş, 1989, p. 24, nota 18.
1353 – [Planul cetăţii Lipova], s.l., 1692 (I.C.V. 1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 141, nr. 195.
1354 – Planuri militare (6), din 1692-1697, ale teatrului războiului austro-turc,
desfăşurat şi pe teritoriul Transilvaniei şi Banatului: (1) [Înălţimile Veterani din Banat
şi împrejurimile], s.l., 1692; (2) Abriss des den 12 Septemper Ano 1695 un Weit Lugos
vorpey gegangenen Treffens [...], s.l., 1695; (3) Marche, samth Campement (der) Kay.
Haubtarmée in Hungarn zwischen (den Theiss), Marosche, Temes und Begh Flüsse, s.l.,
1693; (4) Plan der Beghe von Utvin bis Beczkerek, s.l., 1695; (5) Campement und Attaque
vor Temesvar den 12ten August anno 1696, s.l., 1696; (6) J.H.S., [Harta operaţiunilor din
Banat], s.l., 1697 (H III c. 101-1, 106, 116, 122, 163, 185).
Ref.: ibidem, p. 149-150, nr. 319-320, 322-324, 326.
1355 – Jakob Hoffman, Jakob Hermund, Modernum Panonici Martis Theatrum.
Siue delineatio Geographica totius Regionis quam Danubius et Tybiscus ad Marusium
usque complectutur, cum fideli viarum aut passum Expositione, ubi etiam utriusqu(e)
Exercitus tum Caesarei tum Ottomanici in huic 1697mi Anni Expeditione Transita, Iter
aut Castra secundum numeros annotata exhibentur, Viena, 1697 (H III c 101).
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 325.
1356 – Stephan Wallner, Ausführlich Wohlobservierte Geographische Vorstellung,
Warinen entworffen als eihnseits der Teyss liegente Vestungen, Offne, Beschlossne,
gross und Kleine Städte, gross und Kleine Dörffer, auf Bergen liegente und andern
Schlösser bewohnt und uhnbewohnten Örthern, Gebauth und Ungebauthe Weinberg,
al gebrauchbahre Weg, unterschiedlicher Christ. Kayserlich und Türkhischen Lager in
diesen Krieg gebrauchte Profianth Heysser [...], s.l., 1699. Cuprinde şi teritoriile româneşti
în care s-a desfăşurat războiul austro-turc (H III c 103).
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 327.
1357 – J. Ch. Müller, Mappa geographico Limitanea in qua Imperiorum Caesarei
et Ottomanici Confinia in almae pacis Carlovitzensis Congressu decreta [...], Nürnberg,
post 1699 (B IX c 634).
Ref.: Térépek katalógusa, I, p. 80, nr. 283.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopii.
1358 – L. F. Marsigli, J. Chr. Müller, Mappa geographica, in qua universus
tradus limitum immediatorum. Caesareo-Ottomanicarum prout nimirum in alma pace
Carlovitzensi [...], s.l., 1701 (B IX c 632).
Ref.: Térképek Katlógusa, I, p. 79, nr. 280.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1359 – Morando Visconti, Iconographia della città d’Alba Iulia ó sia Veisenburg in
Transilvania, 1711. Reprezintă şi mitropolia şi biserica lui Mihai Viteazul (c. VI a, nr. 6).
Ref. şi reprod.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul şi vechea catedrală de la
Alba Iulia (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 492-499).
 AUSTRIA  221

1360 – Proiect de reconstrucţie a cetăţii Alba Iulia, întocmit după planul lui Morando
Visconti din 1711 şi aprobat de Eugeniu de Savoia, 18 aprilie 1714 (c. VI a, nr. 7).
Ref.: ibidem, p. 495-496.
1361 – Planuri (10), din 1716-1869, ale fortificaţiilor din Pancevo: (1) Plan du Fort
Panzowa, s.l., post 1716; (2) Plan et Projets de Penzoüa, s.l., 1752; (3) Plan und project
von Banzova, s.l., 1752; (4) Project über Banzova, s.l., 1752; (5) J.C. v. Stockhausen, Plan
von Panzova, s.l., 1761; (6) Plan der Vortificirung von Banczowa, s.l., 1761. Litografie;
(7) Plan [...] des Projects von Panzowa, s.l., post 1785; (8) Franz von Bion, Plan der
Vortificirung von Bancsowa, s.l., sec. XVIII; (9) Franz von Bion, Plan von Pancsowa, s.l.,
sec. XVIII; (10) Situations-Plan von Pancsova, s.l., 1869 (G I h 482-1, 2; I.C.V. 2; K VII
k 245-249).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 142, nr. 207-216.
1362 – Planuri (53), din 1716-1891, ale fortăreţei Timişoara: (1) C. Blonder, Plan
der Vestung Temesvar, s.l., 1716; (2) Plan de Temesvar, s.l., 1716; (3) [Plan der Festung
Temesvar], s.l., [1716-1737]; (4) Plan der Kay: Haubt- und Grentz-Festung Temesvar,
s.l., 1732; (5) Plan der Vostung, s.l., 1734; (6) [Plan der Festung Temesvar], s.l., 1739;
(7) Plan von der Granitz Vesstung Temeswar, s.l., 1740; (8) Plan der Festung Temesvar,
s.l., 1741; (9) Rapports Plan über die bey der Festung Temesvar, s.l., 1746; (10) Plan von
der dahiessig deutsch und Raytzisch Vorstadt Temesv., s.l., 1746; (11) Plan, Vorstellend
die Situation von Temesvar, s.l., 1747; (12) Plan und Beygefügte Profil von der Festung
Temesvar, s.l., 1748; (13) Plan von der Festung Temesvar, s.l., 1750; (14) Rapports Plan
über die [...] Festung Temeswar, s.l., 1750; (15) Plan von der inerlichen Eintheilung und
Verbauung der Vestung Temeswar, s.l., 1752; (16) Rapports und Projects Plan über die [...]
Vestung Temeswar, s.l., 1752; (17) Rapports und Projects Plan von der Vestung Temeswar,
s.l., 1754; (18) Thomas Tröger, Plan von der inerlichen Ein- und Abtheilung der Stadt und
Vestung Temesvar, Timişoara, 1754; (19) Jacob Kienböck, Plan Vorstellendt das zu nächst
an die Stadt und Vestung Temesvar, s.l., 1756; (20-23) Rapports und Proiects Plan von
der Vestung Temesvar, s.l., 1756, 1758, 1761, 1762 (anexă: 3 planşe cu profile, 5 planşe cu
detalii); (24) Plan von der haupt und Graentz Festung Temesvar, s.l., 1766; (25) Babany,
Carl Steinlein, Plan von dem Esplanada – Terrain Rings um die Haupt und Graentz
Festung Temesvar, s.l., 1772; (26) O. Apell, Souterrains Plan von denen Fortifications
Casematen, Gallerien und Canaleo in der [...] Festung Temesvar, Timişoara, 1781;
(27) Haupt Niveau Plan von der Graentz Festung Temesvar, Timişoara, 1785. (anexă:
Haupt Nivelirungs Tabelle zum 1785sten Antrag gehörig, 32 p.); (28) Silvini, Plan von
der Gegend um die Festung Temeswar, s.l., 1786; (29) D’Ujházy, Plan von denen in der
Festung Temesvar innerlichen befindlichen Häuser Platzen, Timişoara, 1786; (30) Fr. M.
Ciselini, Rapports und Projects Plan von der Festung Temeswar, Timişoara, 1787; (31)
Zanaty Cääl, Innerer mit Hausern bebaute und unbebaute Raum der Festung Temesvar,
s.l., 1788; (32) J. Loydmann von Auen, Haupt Plan der Festung Temeswar, s.l., 1788;
(33) Souterrain Plan [...] von einem Theil der Vestung Temesvar, s.l., 1788. 4 ex.; (34)
[Plan der Festung Temesvar], s.l., 1791; (35) Plan von der Festung Temeswar, s.l., 1824;
(36) Rapportsplan ueber die neu hergestellte gemauerte Communications = Brücke
Zwischen dem Ravelien II und der Contregarde V (der Festung Temesvar), Timişoara,
1844; (37) Schlacht von Temesvar den 9 August 1849, s.l., 1849. Litografie colorată; (38)
222  AUSTRIA

Alfred Jónas, Rapports Plan ueber die um 7 Uhr früh des 3ten April 1851 stattgefundene
Explosion des Kriegspulver-Magazins No 3 im Interieur der Bastion 3 [in Temesvar], s.l.,
1852; (39) Josef Spiller, Plan der k.k. Festung Temesvar, Timişoara, 1852; (40) F. Walzel,
Plan der Angriffs-arbeiten gegen die Festung Temesvár im Jahre 1849, Budapesta, 1852.
Litografie; (41) [Plan der Festung Temesvar], s.l., 1858; Litografie; (42) Situations Plan
der Festung Temesvar mit den Vorstädten und dem Gute Mehala, s.l., 1858; (43) [Plan
der Stadt Temesvar], s.l., 1859. Litografie colorată ulterior; (44) Situations-Plan der
kgl. Freistadt Temesvár mit ihren Vorstädten und dem Gute Mehala, Timişoara, 1859.
Tipar negru; (45) Rapports Plan [...] über die Restaurations Arbeiten der ausgebrannten
Casamatten des Abschnittes im Bastion I [der Festung Temesvar], Timişoara, 1866;
(46) [Umgebungskarte von Temesvar], Viena, 1866; (47) [Plan der Festung Temesvar],
s.l., 1870; (48) Grundriss und Profile des Pulver Magazins in der Bastion Nro VII [der
Festung Temesvar], s.l., 1877; (49) Plan über die Arrest Casematen und dem Zwingerhof
bei dem Siebenbürgeribore [in der Festung Temesvar], s.l., 1877; (50) [Plan und Profil des
Kriegs – Pulvermagazins Nr. 4 in der Bastion Nr. IV der Festung Temesvar, Timişoara,
1877; (51) [Temesvar und Umgebung], Viena, 1884. Tipar, 2 exemplare (unul colorat);
(52) Plan der Festung Temesvar, Rectifiziert: im April 1885, s.l., 1885; (53) Plan der Fest
Temesvar. Militär-Objekte und Kriegs-Hohl-Baulen, Timişoara, 1891 (anexă: o planşă cu
profile – G 1 a 6-10; G I h 667/1-7, 668-1, 669-1, 670/1-3, 5, 6, 671 1, 2, 3, 672-673;
H III e 48; H IV c 49; I.C.V. 1, 2, 6-15, 17-18, 20-25, 38; K VII k 283, 292, 294, 305, 882).
Ref.: ibidem, p. 142, 144-146, 162, nr. 218-264, 494-495.
1363 – Planuri (21), din 1716-1717, reprezentând atacul şi cucerirea Timişoarei de
către trupele imperiale conduse de Eugeniu de Savoia (1716) şi continuarea campaniei
austriece din 1717: (1) Ingen. Capit. Riedkessler, Accurater Abris von der Vestung
Temeswar [...], gravor I.V. Bruggen, Viena, 1716. Gravură; (2) Delineatio der Vestung
Temeswar welche die Kaiserl. Armee, unter des Printz Eugeni von Savoyen oben
commando attaquirt und den 1 Sept. 1716, s.l. 1716 (anexă: o gravură reprezentând
cetatea Timişoarei; (3) Joseph de Haro, Plan de la Ville et Attaque de Temeswar avec tous
ses jardins et environs, s.l., 1716. Gravură, parţial colorată (anexă: 2 planşe: Explication
du profil şi Vue de Temeswar avec ses approches et l’assaut General que l’on donnat a
la Palanka [...] le 1 d’octobre 1716); (4) Plan de la ville et des environs de Temischvar,
s.l, 1716; (5) Plan der Kayserlichen Attaque von Temesvar Mense Septembri 1716, s.l.,
1716; (6) Plan der Vestung Temeswar, s.l., 1716; (7) Plan des Attaques du Camp et de
la Ligne de Circumvalation de la Ville, du Fort et des deux Palanques de Temeswar, s.l.,
1716; (8) Plan de Temesuar pris par les Armes de S.M.J. et C. Sous S.A. Le Prince Eugène
de Savoye, s.l., 1716; (9) Plan de Temeswar avec ses attaques, s.l., 1716; (10) Plan von
Temeswar samt der Kays, attaque so geschehen im Monat 7. 1716, s.l., 1716; (11) Plan von
Temeswar, und der Kays. Attaques [...] den 27. Aug. 1716. belagert und den 13. octobris
[...], s.l., 1716; (12) Plan von Temeswar und der Kayserl. Attaque [...] den 27 Augusti
Anno 1716 belagert und den 13. octobris mit Capitulation Eingenommen worden, s.l.,
1716 (anexă: Prospect von Temesvar); (13) I. C. Weis, Accurater Abriss von der Festung
Temeswar, s.l., 1716; (14) Ingen. Lt. von Weiss, Plan de la Ville du Chateau et des deux
Palanques, ou Faubourgs de Temeswar en Hongrie, assiégé par l’Armée Imperle. de S.A.S.
Monseigneur de Prince Eugen de Savoye, gravor Johann Augustin Corvinus, Viena, 1716.
Gravură; (15) Plan eines Theils vom Temeswarer Banat auf Welchen einigl Läger der
 AUSTRIA  223

Feldzüge von 1716 und 1717 bezeichnet sind, s.l., 1716-1717; (16) [Donauübergang und
Gefecht bei Pantschowa], s.l., 1717; (17) Nieuwe Accurate Astekening van bet Marseeren
van de Keyserleike Armee van Peterwardein nyt tot Belgrado over de Theis Bege Themis
en Donau van de 9. tot den 16. Juny Ao 1717, s.l., 1717. Gravură; (18-19) [Plan der
Einnahme von Orschowa] (2), 1717; (20) Plan d’Orsova et de sa Situation, s.l., 1717; (21)
Profil und Aufführung der Wälle um Temeswar wie solche von den Türken fortificiert und
von der Kaiserlichen Armee anno 1717 erobert Worden, s.l., 1717 (H III d 894, 921-925,
927-934, 945, 966, 976-978).
Ref.: ibidem, p. 150-152, nr. 328-348.
1364 – Planuri (8), din 1716-1805, reprezentând districtul Uipalanka din Banat
şi fortificaţiile din localitatea Uipalanka: (1) Plan des Uipalanka avec sa Situation, s.l.,
1716; (2) Mappa von dem Uypalankaer District, s.l., 1724; (3) Carl von Müller, J.C.V.
Stockhausen, Plan von Ujpalanka, s.l., 1761; (4) Plan et Explication v. Palanka, s.l., post
1788; (5) Pulozky, Plan und der Profils von der Redoute bei Uj Palánka, s.l., 1789; (6)
Michael Pitter, Situations Plan der Gegend bei Uj Palanka im Bannat, s.l., 1791; (7)
Redout zu Uypalanka, s.l., sec. XVIIII; (8) Plan Von der Gegend Persapalanka, s.l., 1805
(B IX a 643; G I h 481-1, 732, 732-1; I.C.V. 1, 2; K VII k 244).
Ref.: ibidem, p. 146, nr. 269-275.
1365 – Planuri (6), din 1716-1813, ale Mehadiei: (1) Plan de Medias avec sa
Situation, s.l., post 1716; (2) Grund – Riss Facciada und Profill der zu Mehadia 4 Stund
von Orsova in dem hohen Gebürg des engen Weges 1735 Jahrs neu angelegten St. Andrea
Retouten nebst der Projectirten linie und Casamatirten Patric, Welche den Grossen Weeg
von Orsova bestreichet, s.l., 1736; (3) Baron von Wüttgenau, Plan von Mehadia, s.l.,
1736; (4) Plan von der Situation zu Mehadia vier Stundt von Orsova, s.l., 1737; (5) Neu
und Accurater Original Grund-Ris Wie die Schanz Meadia Beschafen, s.l., 1779. Gravură,
2 exemplare (unul în culori); (6) C. Rodiczky, Position bey Mehadia, s.l., 1813 (G I h 410,
K VII k 215-217, 219, 221).
Ref.: ibidem, p. 141-142, nr. 196-201.
1366 – Planuri (4), din 1717-1820, ale fortificaţiilor Caransebeşului: (1) Plan der
gegend von Karansebes. Copie de François Nicolas, Timişoara, 1717; (2) Plan und Project
uber die Schantz zu Caransebes, s.l., 1762; (3) Pianta die Karansebes come die presente
si fortifica, s.l., sec. XVIII; (4) Johen Isbascha K.K. Cadet vom Wallach. Illy. Regmt.,
Situations Plan von Caransebesch, s.l., 1820 (G I h 272; I.C.V. 2; K VII k 200-201).
Ref.: ibidem, p. 141, 147, nr. 192-194, 289; P. Bona (red.), op. cit., p. 22, nota 3; p. 24,
nota 20; p. 26, n. 27.
Reprod.: ibidem, fig. 18.
1367 – Hărţi (15), din 1717 – sec. XIX, ale Dunării: (1) Cursus Danubii ab
Palanka usque Vetislan et Severinum tipographica descriptio, Timişoara, 1717; (2) A.J.V.
Assema, Donau Strom von Belgrad bis durch die Eisenen Thor Wie ich die Donau bej
sihr Klaines Wasser, den 11 ten 7 bis 1733 habe abgemessen und also befonten, s.l.,
1733; (3) G.C. Baron von Engelhartt, Lauff der Donau durch das Temesvarer Bannath...
aufgetragen von Ano 1733 bis 1737, s.l., 1733-1737; (4) F.N. de Sparr, Plan des Donau-
Stroms zwischen Bellegrade und Orşova [...] Cours du Danube depuis Bellegrade jusque
224  AUSTRIA

aux Ruines du pont de l’Empereur Trajan fait en la campagne en 1737, s.l., 1737. Cuprinde
şi inscripţiile de pe Podul lui Traian; (5) Original Plan des Donau Strohms von Belgrad
bis Orsowa, s.l., 1740; (6) Plan Nam: Vorstellend den Theil der Donau Samt allen ihren
Insuln von Belgrad bis Orşova, s.l., 1740; (7) Lauff der Donau durch das Temesvarer
Pannath, s.l., 1778; (8) Lisiere Charte von dem lauf der Donau von Tittel vos Orşova mit
der Gegend an beyden Ufern, und mit dem Innondationsterrain im Temesvarer Banat,
s.l., 1783-1784, 34 planşe (anexă: Beschreibung der Bannatischen Seite. 24 p. Copie);
Zweyter Ternion der Militairischen Beschreibungen von 13. Sectionen nemlich von
Nro. 14 bis Nro 26. Enthält das Donau Thal an beyden Ufern von Moldova bis Orşova.
28 p.; Obrist. Lieutenant Turati, Beschreibung des Innondation-Terrains, welcher von der
Donau, Theis und Temes überschwemt, von Tittel, oder Perlas Varosch an bis am Einfluss
der Carasch in den Donau Strom bey Uypalanka, Pančevo, 26 octombrie 1783. 26 p.
Copie; Beschreibung derren der Bannatischen Lisiere (8 p.); (9) Plan der ersten Donau-
Enge in der Oberen Clyssur unter dem Orte Moldova, nebst denen angetragenen Werkern
zur Sperrung dieses Strohms, s.l., post 1784 (anexă: Obserstlieut. Turati, Plan der Gegend
von der Cordons-Post Schumiza, Mehadia, 1784. 4 p.); (10) [Karte des Donaustroms
von Pantschewa bis Orschowa], s.l., 1794, 14 planşe; (11) [Karte des Donaustromes von
Belgrad bis Orschowa], s.l., sfârşitul sec. XVIII; (12) [Karte des Donaustroms von Alt-
Palanka bis Orschowa] s.l., 1811; (13) Donau Strom von Ujpalanka bis über Türkisch
Orschowa, s.l., 1811; (14) Demetet Poxarew, Plan der Donau Strecke von Alt Palanka bis
Orschowa, sec. XIX; (15) F.B. Purcel, Plan von einem Theil der Gegend bei dem Papagey
zwischen dem Dorf Moldava und dem Berg Alibeck, s.l., sec. XIX (B IX a 680; B IX b 107,
109, 111, 111-1, 117, 119, 122, 123, 129, 130, 137-1; K VII k 5, 24).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 132-134, nr. 100-114.
1368 – Mappa von dem Lippovaer und Facseter District, s.l., 1718-1719 (B IX a 630).
Ref.: ibidem, p. 128, nt. 45.
1369 – Mappa von dem Werschezer District, s.l., 1718-1725 (B IX a 668).
Ref.: ibidem, nr. 46.
1370 – [Universal-Atlas], s.l., post 1718. La pl. 156: M. Seutter, Temeswaria
Oppidum superioris Hungariae in Comitatu Temesiensi ad Temesium flumen; natura et
arte mumitum jure Belli in Potestatem Caesaris redactum, opera et sumptibus M. Seutter,
S. Caes. Maj: Geographi Augustae Vindel. Plan colorat manual (anexă: Topographische
Ansicht der Festung). La pl. 159: Orsava. Plan colorat al cetăţii (A III 15-1 Bd. 2).
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 172.
1371 – Planuri (5), din 1719-1790, ale Orşovei: (1) Plan de l’Isle et Chateaux
d’Orsova, s.l., 1719, cu cetatea Ada Kaleh; (2) [Plan der Umgebung von Orschowa mit
dem Lauf der Donau], s.l., [1777-1805]; (3) [Plan von Orschowa und Umgebung], s.l.,
[1778-1802]; (4) [Plan der Festung Orschowa], s.l., 1790; (5) Plan des Environs d’Orsova,
s.l., sfârşitul sec. XVIII, cu cetatea Ada Kaleh (G I h 467, 469; K VII k 233, 236, 241).
Ref.: ibidem, p. 142, nr. 202-206.
1372 – Entwurff des Bergwerks Oroviza in Temesvárer Banat, s.l., 1720 (B IX c 713).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 300.
 AUSTRIA  225

1373 – Mappa von dem Temesvarer District, s.l., 1720 (B IX a 659).

Ref.: ibidem, p. 128, nr. 47.
1374 – Planuri (2), din [1720-1740] şi 1766, ale districtului Pancevo din Banatul
Timişoarei: (1) Plan derer in dem Panczovaer District des Kayserlich Königl: Temesvarer
Bannaths, s.l., [1720-1740]; (2) A. Krey, Mappa über den Militair Ansiedelungs in den
Bannater Panczowaer District, s.l., 1766. 8 planşe (B IX a 683, B IX c 654).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 55, 58.
1375 – Mappa von den Csanader District, s.l., 1721 (B IX a 619).
Ref.: ibidem, nr. 48.
1376 – Planuri (9), din 1721-1830, ale canalului Bega: (1) Ing. Hauptmann von
Häring, Entwurff der Gegend Budincz Albo die Beghe aussreisset und durch den graben
Jarkos abermahllen in die Temss lauffet, s.l., 1721; (2) Plan der Situation zwischen
Betskereck und Tittul bis Oppova. Worauf Angezeiget Wirdt, der in dissen Jahr 1734
Neü gemachten Cannal [...] auch wie die fernere Comunication mit der Theis, Donau
und Temes [...], s.l., 1734; (3) Plan des Bega Kanals von Temeswar bis Titel, s.l., 1735.
4 planşe; (4) Plan von Temesvar Längst dem Schiffahrts Cannal, s.l., 1737; (5) [Plan
des Begakanals von Temesvar bis Titel], s.l., 1755; (6) Joan Till, Plan von dem Bega
Canaal von Temesvar an biss gross Betskereck, s.l., 1755; (7) [Plan des Begakanals],
s.l., 1805; (8) [Plan des Begakanals von Temesvar bis Perlas], s.l., 1810-1812; (9) Franz
von Paykerth, Situations und hydrotechnischer Project Plan [...] der [...] angetragenen
Schiffbarmachung der verschlamten Bega Canals durch den Weissen Morast, Pancevo,
1821 (anexă: Anton Bellmond, Situations Plan von der Lage des Weissen Morastes und
seiner Schiffbarmachung; Etska, Memoire über den Begaer Schiff-Fahrt-Canal und
dessen jüngst glücklich ausgeführte Schiffbarmachung durch den Weissen Morast. 6 p.)
(B IX a 674-3, B IX b 101/1-5, 102; I.C.V. 1).
Ref.: ibidem, p. 134, nr. 115-123.
1377 – Mappa über den Bethskereker District, s.l., 1722 (B IX a 617).
Ref.: ibidem, p. 128, nr. 49.
1378 – Mappa von dem Panczowaer District, s.l., 1722 (B IX a 644).
Ref.: ibidem, nr. 50.
1379 – Friedrich Schwanz, Tabula Valachiae Cisalutanae [...], 1722. 126 x 117 cm.
Însoţită de un raport în 21 capitole, cuprinzând descrierea Olteniei şi un registru alfabetic
al tuturor celor 1365 localităţi menţionate pe hartă (B III a 199, orig. şi copii).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1258-1261; I.C. Băcilă, Oltenia sub austrieci, 1718-1739. Un
document cartografic (AO, 3, 1924, p. 111-118, 233-238 + 3 pl.); Al. D. Vasilescu,
Friedrich Schwanz Hauptmann, autorul unei descrieri despre Oltenia (AO, 4, 1925,
p. 207-208); idem, Registrul tuturor localităţilor cuprinse în harta Olteniei lucrată
de Friedrich Schwanz şi terminată în 1723 (AO, 5, 1926, p. 341-352); I. Conea,
Cel dintâi hotar politic pe creasta munţilor Olteniei (1520). Prima lui transpunere
cartografică (1720) („Anuar al Societăţii studenţilor în geografie «Soveja»”, 9-10,
1937-1938, p. 1-15).
1380 – Mappa von dem Caransebes und Lugoscher District, s.l., 1723 (B IX a 626).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 128, nr. 51; P. Bona (red.), op. cit., p. 12, n. 44; p. 27, n. 31.
226  AUSTRIA

1381 – Mappa von dem Csakowaer District, s.l., 1723 (B IX a 618).

Ref.: A Krischan, op. cit., p. 128, nr. 52.
1382 – D. Haring, C. J. Kayer şi D’Hautenent, Der Temesvarer Bannat, [1723],
4 pl., 103,7 x 90,7 cm (B IX a 554).
Ref. şi reprod.: Erih Hillbrand, în Die Donauschwaben, p. 119-120, nr. 9.
1383 – Hărţi (23), din [1723-1725] – 1813, ale Banatului Timişoarei: (1-6) Claudii
von Mercij, Der Temesvarer Banat, s.l., [1723-1725]. Un original, 3 copii contemporane,
2 copii din 1746; (7) Charte von dem Temeswarer Bannat, s.l., 1725; (8) Landcarte
vom Banat, s.l., post 1725; (9) Prutzky et Wenzelj, Plan von dem Temesvarer Banat, s.l.,
1755; (10) Temesvar Bannat, s.l., 1761; (11) Carte Due Panad, s.l., 1765; (12) Ingen.
Joannes Sax, Temesvarer Banat, gravor H. Winkler, Viena, 1765. Gravură colorată; (13)
Temeswarer Banat, s.l., 1765; (14) Das Temeswarer Banat, s.l., 1766; (15) Franciscus
Griselini, Tabula Bannatus Temesiensis, Viena, 1776, gravor Augustinus Cipps (anexă:
o hartă a cetăţii Timişoara); (16) Josef Gartner, Tabula Banatus Temesiensis, s.l., 1776;
(17) B. Zischka, Charte von Temeswarer Bannat, s.l., 1780; (18) Ludw. Klebern von
Mildenburg, Kays: Kö: Provinz genant Temeswarer Banat, s.l., 1783; (19) Carte von dem
Temeswarer Banat und dem König: Servien, nebst einem Theil von Ungarn, Sclavonien u.
Bosnien, s.l., 1790; (20) Special Karte von dem Temeswarer Banat und dem Königreich
Servien, nebst einem Theil von Ungarn, Sclavonien und Bosnien, s.l., 1790; (21) Ober
Lieutent. Müller, Das Temeswarer Bannat, s.l., 1795; (22) Geographische Charte von
Temeswarer Banat, s.l., 1805; (23) Generalkarte vom Temesvarer Banat, s.l., 1813 (B IX
a 544, 555, 556, 558, 558-1, 559, 562-565, 565-1, 566-567, 567-1, 568, 569-1, 570-572,
576, 579, 584).
Ref.: ibidem, p. 124-125, 127, nr. 1-7, 12-21, 23-26, 31, 40.
1384 – Mappa von dem Orsovaer und Allmasser District, s.l., 1724 (B IX a 642).
Ref.: ibidem, p. 128, nr. 53.
1385 – Joannes Revizki, Hungariae Regni, Pars Transylvaniae, Russiae et
Moldaviae contermina, Integrum Comitatum Maramurusiensem representans, Viena,
1725 (B IX y 632).
Ref.: Veress, BRU, I, p. 174, nr. 319.
1386 – Plan der Türckischen Haupt-Festung Widin [...]; Prospect von der
Türkischen Haupt Vöstung Widin..., 1731. Acuarelă executată de pe malul românesc al
Dunării. Cuprinde şi insula Calafat (K I b 4).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 14 şi fig. 9-10.
1387 – Col. ing. Johann Weiss, Plan der Türkischen Haupt Festung Widin..., 1731,
executat de pe malul românesc al Dunării, reprezentând şi insula Calafat (K I b 7-1).
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 15 şi fig. 11.
1388 – Col. ing. Johann Weiss, Plan al cetăţii Alba Iulia şi Mémoire sammt
Übersichtsplänen über die Wichtigkeit dieser Festung, 1731 (C VI a, Karlsburg nr. 1).
Ref.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul..., p. 496.
1389 – Project über die 1 ½ Stundt weith von Mehadia in Temesvarer Banat
 AUSTRIA  227

befindliche warme Bäder, aufgesetzte Grundriss, nebst deren alten Rudera, und Sittuation,
von Römerzeiten her, wie solche zur Bequemlichkeit konten zuegericht werden, s.l., 1735;
anexă: Plan von Herkulesbad (G I h 236-15).
Ref.: A. Krischan, Banater Karten..., p. 147, nr. 282.
1390 – Plan der Vestung, wie auch die herinn liegende Situation wie solche zu Ende
des 1734 jars in Temesvar zu ersehen ist, 1734. 49,7 x 71,5 cm (G l h 667).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 119-121, nr. 10.
1391 – L. P. Ripke, Ideal-Plan der in Bulgarien an der Donau der k.k. oder Kleinen
Wallachey gegenüberliegenden Grentz-Vestung Widdin a. 736 hat abgenommen werden
können, 1736. Desen. Cuprinde şi malul românesc al Dunării şi insula Calafat (K I b 8).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 17 şi fig. 14.
1392 – Planuri (2), din 1736 şi 1741, ale râului Cerna: (1) Plan von denen am
Czerna Fluss im Temeswarer Banat befindlichen Warmen-Bääder, s.l., 1736; (2) Plan auf
welchen die Ableitung der Czerna aus ihrem alten Bett in einen neuen Canal ersichtlich
Gemacht ist, s.l., 1741 (B IX c 714, K VII k 8).
Ref.: ibidem, p. 135, 147, nr. 127, 283.
1393 – Hărţi şi planuri (39), din 1737-1739, 1742, 1881, reprezentând operaţiunile
militare desfăşurate de trupele imperiale pe teritoriul Banatului în războiul austro-turc
(1736-1739): (1) Gottlieb Hübner, Visitirungs Plan de dato den 27.9 ber 737 Anzeigend die
Beschaffenheit deren Versenckten Kriegs-Schiffen, nebst dem Plan vo selbe bej Wehronter
Attaque vorhin Gestanden, alss auch den jenigen Platz des Kriegs-Schif St. Elisabeth,
s.l., 1737; (2) Plan über die jenseitige Bannatisch Districten längst der Donau von Cubin
bis Radojevaz, s.l., 1737; (3) Bataille zu Mehadia, s.l., 1738; (4) Belagerung bey Orsova
so durch fuer Monnath continuiret hat, als Juny – July Aug. – et Sept. an 1738, s.l.,
1738; (5) Campement de Jabuka, s.l., 1738; (6) Camp de Pansowa, s.l., 1738; (7) Laager
bey Oppova, s.l., 1738; (8) Le Bannat de Temesvar avec les Marches et Campemens de
l’Armée Imperiale durant la Campagne de 1738, s.l., 1738 (anexă: 9 planşe); (9) Neu und
Accurater Plan des Glorreichen Sieges, s.l., 1738; (10) Operationsplan der Kai. Koe:
Armee an 1738, s.l., 1738; (11) Plan mehrerer Laager Plätze bey Cornia und Mehadia
in July 1739, s.l., 1738; (12) Plan von dem Kaysrl. Feldtlagher bej Caranschebes, den
20 July 738, nro. 2, s.l., 1738; (13) Plan von dem March, s.l., 1738 (anexă: 9 planşe);
(14) Plan von denen ao 1738, s.l., 1738 (anexă: 11 planşe); (15) Plan von der Attaque
und Situation bej Mehadia, s.l., 1738; (16) Plan von der Situation der Schantze Meadie,
s.l., 1738; (17) [Plan von Mehadia mit den Angriffen der Türken], s.l., 1738; (18) Tour,
Tabula chorographica nova sive Theatrum Belli Regna Sclavoniae, Serviae, Temesiensem
Bannatum [...] partemque Transylvaniae, s.l., 1738; (19) Théatre de la Guerre dans le
Banat de Temeswar, Viena, 1738. Gravură parţial colorată; (20) Carte der Marche und
Contre Marche So von der Kayserlichen Armée in der Campagnie anno 1739, s.l., 1739;
(21) Charte des von der Kaiserlichen Armee in Servien et Panat gescheenen Movement
Anno 1739, s.l., 1739; (22) Lager bei Zentes den 11t bis 14t August 1739, s.l., 1739; (23)
Lager bey Iabuka von 281 bis 30t July 1739, s.l., 1739; (24) Laager der Kayl. Armée bey
Banczova von 30t Julio bis 2t Aug. nachdem Rencontre, s.l., 1739; (25-26) Laager bey
Tamaschovitz den 8t Aug. man kome von Oppova anhero ist ein langer march (2), s.l., 1739;
228  AUSTRIA

(27-28) Laager über der Temess bey Tomassoviz den 9 et 10 ten Aug. 739 (2), s.l., 1739;
(29) Mappa über die in der Campagnie 1739 von der Rom. Kay. König. Cath. Mayest.
in Hungarn gestandenen Kriegs Macht. Gravor I.I. Lidt, Viena, 1739. Gravură colorată.
6 planşe (anexă: harta Rencontre bey Panzova); (30) Marsch Karten im Königreich Servien
wie auch im Banat, s.l., 1739; (31) Marche der Türcken (Wäbrend des Feldzuges vom
Jahre 1739 in Kroatien, Slavonien und dem Banat, s.l., 1739; (32) Plan der Veste Orsowa,
s.l., 1739; (34) Plan des Treffens bei Pantschowa am 30.VII.1739, s.l., 1739; (35) Plan von
der Donau und deren darein ergiesenden Flüssen bis Grozka nebst angemerckten Kayserl.
Feldtlagern Ano 1739, s.l., 1739; (36) Rencontre mit denen Türcken ohnweith Jabucka an
der Temes den 31. Julio 1739 der feind mas 8 bis 10 Mann Starck, s.l., 1739; (37) C. Wolff,
Renuoy, pour la presente Carte ou sont marqué les Camps qu’occupa l’armée de S.M.J.
et: Catholique: l’an 1739, s.l., 1739; (38) Jean Joseph Ullmann, Campagne est Act[ion]
sous le comendement du Mr. le Marechal de Champ Comte de Wallis, 1739, s.l., 1739;
(39) Übersichts-Karte zum Krieg mit der Pforte 1736-39, s.l., 1881. Tipar negru (anexă:
Plan des feindlichen Angriffs auf die Kaiserl. Armee, welche den 30ten July 1739 sich
im Marsche zwischen Jabuka u. Panczowa [...]) (B IX c 677; H III d 1290, 1296, 1299,
1337, 1341-1342, 1346-1347, 1352-1, 1353-1354, 1354-1, 1355, 1363, 1364, 1365-1367,
1371-1372, 1381-1383, 1387-1389, 1393, 1404-1406).
Ref.: ibidem, p. 152-155, nr. 349-387; P. Bona, op. cit., p. 27, nota 32.
1394 – Planuri (18), din 1737 – sec. XIX, ale fortificaţiilor din insula Ada Kaleh:
(1) Plan Der Kaysser: Granitzvestung u[n]d Insul Orşova [Ada Kaleh], s.l., 1737; (2)
[Übersichtsplan der Festung Ada-Kaleh, des Forts Elisabeth mit nächster Umgebung],
s.l., post 1738; (3) Hptm. Allio, [Überschichtsplan der Festung Ada-Kaleh mit Umgebung],
s.l., 1789 (anexă: Attaque der Türkischen Festung); (4) Plan der Festung Carlsfried oder
Insel Orşova, s.l., sec. XVIII; (5) Plan der Festung und Insel Orsova, s.l., sec. XVIII;
(6) Plan und Profils der Türkischen Festung Orsova, s.l., sec. XVIII; (7) Plan de [l’Isle]
Orsova, s.l., începutul sec. XIX; (8) Plan der Türkischen Gränz-Festung Orsowa, s.l.,
începutul sec. XIX; (9) Plan und Profils der Türkischen Festung Orsawa, începutul sec.
XIX; (10) Plan der Insul Peck (Ada-Kaleh), s.l. 1805; (11) Prospect Von der St. Elisabetha
Redoute der Insul Orsova, s.l., începutul sec. XIX; (12) Georgius Kaisergruber Plann der
Inselfestung Neu-Orsova in der Donau, s.l., 1811; (13) Plan von Ada-Kaleh, s.l., 1890;
(14) Situations Plan [...] der Insul-Festung Ada-Kaleh, Timişoara, 1880; (15) Grundt Ris
von der St. Elisabeth Redoute, s.l., sec. XIX; (16) Situations-Plan der Insel Orsava, oder
Carlsfried und dem Fort St. Elisabeth. Copie de Bernard Haltlmaier, s.l., sec. XIX; (17)
Johan Jovanovich, Situations Plan der Insel und Festung Neu-Orsova, s.l., sec. XIX; (18)
Situations Plan von der Insel Orsowa, oder Carls-Fried, und dem Fort St. Elisabeth, s.l.,
sec. XIX (G I h 468; I.C.V. 1-8; K VII 234-235; 237-240, 242-243).
Ref.: ibidem, p. 139-141, nr. 173-190.
1395 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Nova et accurata geometrica Mappa
Daciae Mediterraneae seu moderni Principatus Transilvaniae, 1738. 12 planşe. Manuscris
original (B IX a 713).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1262; Popescu-Spineni, p. 183.
1396 – Stephan Lutsch von Luchsenstein, Tabula Walachiae Austriacae quidem
seu Cis-Alutanae, per Fridericum Schwantzium geometrice comensuratae, Turcicae vero
 AUSTRIA  229

seu Transalutanae ex vetusta quodam exemplari desumpto combinata, 1738. 9 planşe,

reprezentând Ţara Românească (B III a 200).
Ref.: Popescu-Spineni, p. 183.
1397 – Théâtre de la Guerre dans le Bannat de Temesvár, Viena, 1738 (B IX c 677).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 83, nr. 293; II, p. 42, nr. 117.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtar, fotocopie.
1398 – Leopold Unterberg, Plan Worauf vorgestellet wird, die gegend zwischen
der Donau bey Belgrad und des Temes fil. mit der Communication so beide flüsse haben
mitels eines grabens die Donaviza genant, durch welchen Anno 1717, die Kriegs-Schiffe
aus der Donau in die Temes, und unterhalb Panczova wider um in die Donau ihren weeg
genohmen, s.l., 1739 (B IX a 674).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 126.
1399 – Accurate Landkarte, die Königreiche Ober – und Nieder – Hun-garun,
Slavonien, Croatien [...], das Gross Fürstenthümer Molda, Wallachey, Bessarabien [...]
vorstellen, Viena, 1740, 3 f. (B II a 1).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 21 şi fig. 16.
1400 – Plan von der grossen Insel Moldova, und denen nägst daran ligenden Insuln
abgemessen und auffgenohmen den 25t, 26t und 27t april 1740, s.l., 1740 (B IX a 679).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 129, nr. 56.
1401 – Matthaei Seutter, Hungaria, [Augsburg, 1740-1750]. Cuprinde şi
Transilvania. 54 x 47 cm (B IX c 703).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 85, nr. 303.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtar, fotocopie.
1402 – Plan von der Gränze zwischen Schupanek und Orssova, Constantinopol,
1741 (B IX c 636).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 136, nr. 151.
1403 – Plan Vorstellendt, die drey Braedien Vinghe, Seliosch und Bodrock,
dan einem theil des Braedy Duorin unter dem Nahmen einer Sallasch, aucb unter
einem gleichen Nahmen auf dem Braedio Vinghe das Thal Sannadt genandt, welche
orthschaften nun mehro der aus der Walachey in dem Bannat sich niedergelassen und
ein Neües orth Theresiopolis erbauenden Bulgarischen Nation durch die allergnädigste
ertheilte Königl. Privilegia eingeraumet werden, worzu noch ein Stuckfeldt, von den Dorff
Monoster ingehabten grundt als ein aequivallent, Vor den anderten von Ihnen Bulgaren
Praedentirien theil des Praedy Duorin verbleiben wirdt [...], s.l., 1744 (IX a 688).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 57.
1404 – Plan des Donau-Stroms zwischen Orsova und Nicopel, worauf die an selben
liegenden dermahlige wehrhaffte Vestungen, auch alte Slosser und Rudera angemerckt
seynd, prima jumătate a sec. XVIII. 5 planşe. (1, 2) 71 x 42 cm; (3, 4) 71 x 58 cm; (5) 71 x
54 cm. Planşa 1 cuprinde şi relevee ale ruinelor podului lui Traian. Descrierea localităţilor
şi monumentelor notate pe hartă: Explication über den Donau-Strohm von Orsova biss
nach Nicopel, 4 f. (B III b 26 – hărţi, B III b 33 – descrierea).
230  AUSTRIA

Ref.: Docan, Memoriu, p. 1273; idem, Exploraţiuni austriace, p. 545, 598; Popescu-
Spineni, p. 185.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 599-603 (descrierea); Călători străini, IX,
p. 646-648 (descrierea hărţii: Explication; trad. rom.).
1405 – Hartă, jumătatea sec. XVIII. Cuprinde cursul Dunării de la Galaţi la Mare.
72 x 47 cm. 3 planşe (B III b 27).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1273; Popescu-Spineni, p. 185.
1406 – Plan des Donau-Stroms von Orsowa bis Ruschtschuk, jumătatea sec. XVIII
(B III b 28).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1273; Popescu-Spineni, p. 185.
1407 – Plan des Donau Stroms zwischen Orsova und Nicopol, circa 1750. Desen.
5 f. Reprezintă şi localităţi de pe teritoriul românesc (B III b 26).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 24 şi fig. 18.
1408 – Major de Fleischman, Plan des Graniz Cordons von Pancsova, s.l.,
1750-1770 (B IX c 678).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 137, nr. 141.
1409 – F.N. de Sparr, Atlas du cours du Danube avec les Plans, Vuës, et Perspectives
des Villes, Châteaux, et Abbayes qui se trouvent le long du cours de ce Fleuve depuis Ulm
jusqu’à Widdin, s.l., 1751 (B IX b 113).
Ref.: ibidem, p. 139-140, nr. 169.
1410 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Principatum Transilvaniae et Moldaviae
confiniarum [...] geometrica delineatio [...], s.l., 1751. 119 x 48 cm. 2 planşe colorate
(B IX c 744).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1263.
1411 – François Nicolas de Sparr, Atlas du Cours du Danube avec les Plans, Vuës
et Perspectives des Villes, Châteaux, et Abbayës qui se trouvent le long du Cours de ce
Fleuve depuis Ulm jusqu’á Vidin, s.l., 1751. 34,5 x 46,5 cm. 146 planşe, dintre care 11
reprezintă zona românească a Dunării (B IX b 113).
Ref.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 546-547.
1412 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Delineatio Alpium Transilvaniae a
Moldavia, s.l., circa 1751-1754. 5 planşe (B IX c 745).
Ref.: ibidem.
1413 – Plan al cetăţii Alba Iulia, s.l., 1752. Menţionează o biserică românească pe
terenurile fortificate şi o alta în cartierul Lipoveni (C VI a 55).
Ref.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul..., p. 497.
1414 – Planul castelului Mikó din Miercurea Ciuc şi al cetăţii proiectate, s.l., 1752.
Desen colorat. 44 x 92 cm (Kartensammburg, Inland, C. VI, nr. 2).
Ref.: Jolán Balogh, Italienische Plane und ungarische Bauten der Spätrenaissance („Acta
technica”, Budapesta, 1974, p. 32, fig. 27); Matthias Corvinus, p. 693, nr. 844.
 AUSTRIA  231

1415 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Siebenbürgische Grenz-Carte gegen der

Walachey, s.l., 1753-1754. 72,5 x 52 cm. 6 planşe (B LX c 746).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1263.
1416 – Hărţi (6), din 1754-1849, ale Banatului: (1-3) [Karte des Banats], s.l., 1754;
(4) Charte von Bannat, s.l., 1789; (5) Carte von Bannat, s.l., 1789; (6) [Karte des Banats],
s.l., 1849. Litografie (B IX a 552, 557, 560, 561, 581, 583).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 124, 125, 127, nr. 9-11, 27, 37, 39.
1417 – J. Till, Plan von dem Bega-Canal von Temesvar, [1755], 36,7 x 278,2 cm
(F 29, anexă la Banater Akten, rot. nr. 55, 3 mai 1756).
Ref. şi reprod.: Gottfried Mraz, în Die Donauschwaben, p. 121-123, nr. 13.
1418 – Planuri (3), din 1764 şi 1772, ale localităţii Chichinda: (1) Nico:
V. Schluderbach, Situations Plan des in Temesvarer Banat sich benndlichen Militar Orths
Klein Kikinda, s.l., 1764; (2) Anton v. Bellavich, Franz Taschner, Plan von Klein Kikinda
oder Lovrin, Timişoara, 8 decembrie 1772; (3) Schoiber v. Engelstein, Frantz Taschner,
Plan von Gross Kikinda, Timişoara, 8 decembrie 1772 (G I h 395, 396, 434).
Ref.: ibidem, p. 146-147, nr. 281, 293-294.
1419 – Krey, Premier Lieutenant, Brenning [und] Baulelly, Sous Lieutenants,
Charten von einem Theil aer Bannathischen Granitz und zwar Von Surduck anlängst der
Donau bis [zu] der Insel Orsova, sodann über das hobe Gebürg der grossen Wallachey
und Fürstenthum Siebenbürgen bis Marga (3 pl.), s.l., 1765-1766. 18 planşe (B IX c 650,
652-653).
Ref.: ibidem, p. 138, nr. 154.
1420 – Hărţi şi planuri (14), din 1765-1860, privind amplasarea regimentelor de
graniţă valaho-ilirice din Banat: (1) Mapa über die Anno 1765 aufgenohmene Kay. Konig.
Regulirt – Illyrisch – Banatische Granitz Militair, s.l., 1765. 17 planşe; (2) Mapa von
der Granitz eines Kay. König. regulirten Illyrischen Troupen in dem Temesvarer Banath,
s.l., 1765. 17 planşe; (3) Joh. Georg Doborgasy, Situations Plan von denen zweyen unteren
Illirischen Regulirten Compagnien in dem Temesvarer Bannath, s.l., 1773; (4) Plan des
Illyrischen Graenitz Regiments, s.l., 1773; (5) [Karte des Wallachisch-Illyrischen Grenz-
Inf-Regiments No 13], s.l., 1780-1784. 47 planşe; (6) Barbu Thattuku, Carte des Wallach
illy. Gränz Regimts Bezirks Nro. 83, s.l., 1815-1829; (7) Vasilie Mankose, Situations-
Plan des Wallach Illyrisch Gränz Infanterie Regiments Bezirks Nro. 13, s.l., 1815-1829;
(8) [Karte des Wallachisch-Illirischen Grenz Infanterieregiments], s.l., 1817; (9) Carte
des Löbl. Wallach: Illyrischen Gränz Regiment Nr 13, s.l., 1825; (10) Michael Eduard
Schwab, Carte des Wallach-Illyrischen Grenz-Regiments N. 13, s.l, 1832; (11) H.P. Müller,
K.K. Militair Grenze. Banater Generalat. Wallachisch banatisches Grenz Regiment, Viena,
1838. Litografie colorată; (12) Otto Ramp, Übersichts Carte des Illyrisch Banater Grenz
Bataillons, s.l., 1838; (13) Johann Pásserar, Plan der Ortschaften des 2 ten Walachen Grenz
Infanterie Regiments, s.l., 1840; (14) Nikol. Goika, Illirischbanater Grenz-Regiment Nro.
14, s.l., 1860. Litografie colorată (B IX a 602-608, 608-1, 608-2, B IX c 648-649, 659,
660, 771).
Ref.: ibidem, p. 129, 131-132, 137, nr. 61-62, 90-99, 152-153.
232  AUSTRIA

1421 – Charte der Bannatischen Grenze von Szakula über Pancsova längs der
Donau bis Orsova und von bier nach Karansebes, s.l., 1766-1767. 27 planşe (B IX a 651).
Ref.: ibidem, p. 136, nr. 135.
1422 – Ingenieur Unterlieut. Paulleli, Plan über die nach Anleithung der
Militarischen ansiedlungs common beschehene felder ausschreibung in denen Banat
Temsvarischen ortschafften Seffkerin, Jabucka, Teütsch und Raizisch Banczova ddo.
6 febr. 767: No. 83, bezeichnet mit Lit. A: Ex fascicula 3tio parte la Rubrica ansidlung,
Temesvar, s.l., 1767 (B IX c 654-1).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 59.
1423 – [Plan von Ploschitz und Umgebung], s.l., 1767. 7 planşe (G I h 526).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 305.
1424 – Mazurides, Ingenieur Oberleuthl., Carlale: Steinlein, Prov. Ingenieur, Plan
Uber den stritigen Terrain welchen sich das Praedium Debelliatscha zu eignen will, so
aber seit langen Jahren von denen Oppovarer Unterthanen ruig genossen wird, Pancevo,
1768 (B IX c 656).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 60.
1425 – Baron von Elmpt, Original-Aufnahmskarte d. Temesvarer Banats, ausgeführt
in den Jahren 1769-1772, s.l., s.a., 208 planşe (B IX a 577-578).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1265; A. Krischan, op. cit., p. 126, nr. 32-33; Térképek
katalógusa, II, p. 14, nr. 23.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi Térképtár, fotocopie.
1426 – General-Charte deren Lisieres von der Moldau und Wallachey, worinnen zu
entnehmen ist, wie die Sectiones derenselben zusammen zu stellen sind, s.l., [1769-1773].
Hartă întocmită de General-Quartier Meister-Staab. 68,5 x 47,5 cm. 103 planşe, însoţite
de vol. Militärische Beschreibung über die Moldauische und Wallachische Lisiere (B III
c 38, B III c 38-1).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1265.
1427 – [Jeney], Neue Situations Charte des Gros Fürstenthums Siebenbürgen.
Nebst Angrenzenden Theilen der Moldau und Wallachey, s.l., [1769-1773] (B IX a 715/1).
Ref.: Térképek katalágusa, II, p. 56, nr. 166.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi Térképtár, fotocopie.
1428 – Hartă a Moldovei şi Ţării Româneşti, s.l., circa 1769-1774. 12 planşe
(B III a 168).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1269.
1429 – Landcharte von der Fürstenthum Moldau und Bessarabien, s.l., 1769-1774.
68,5 x 50 cm. 9 planşe (B III a 175).
Ref.: ibidem, p. 1270.
1430 – Plan de la ville de Bukurest, et de l’affaire arrivée le 24 janv. 1770 auprès les
Monastères de Vakarest et Kodretsan entre les troupes Russiennes et un corps de cavalerie
Turque, s.l., 1770. 65,5 x 45,9 cm (H III e 2565).
 AUSTRIA  233

Ref.: ibidem, p. 1319; Valentin Georgescu, Legislaţia urbană a Ţării Româneşti

(1765-1782), Buc., 1975, p. 272.
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, fotocopie, inv. 53161.
1431 – Planuri (3), s.l., 1770, ale cetăţii Alba Iulia, menţionând, pe locul bisericilor
româneşti dărâmate, depozite de muniţii (C VI a 60-63).
Ref.: Silviu Dragomir, Mormântul lui Mihai Viteazul..., p. 497.
1432 – Anton von Bellavich, Plan von Mokrin, Timişoara, 1772 (G I h 27).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 148, nr. 296.
1433 – Joseph Schoiber von Engelstein, Frantz Taschner, Plan von Bottosch,
Timişoara, 8 decembrie 1772 (G I h 27).
Ref.: ibidem, p.146, nr. 277.
1434 – J. Schoiber von Engelstein, Frantz Taschner, Plan von Mellentze, Timişoara,
8 decembrie 1772 (G I h 412).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 295.
1435 – Situations Plan von den auf allerhöchsten Befehl, auf dem Rückwärts
Erhöheten Ravin Neu zu erbauende Ort Homolictza, s.l., 1772 (G I h 239).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 284.
1436 – Franz Taschner, Plan von Carlova, Timişoara, 8 decembrie, 1772 (G I h 273).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 290.
1437 – Franz Taschner, Plan von Josephova, Timişoara, 8 decembrie 1772
(G I h 265).
Ref.: ibidem, nr. 288.
1438 – Die Donau von Hirsova bis zu ihrer Einmünden ins Schwarze Meer, s.l.,
1773, acuarelă, 3 f., cuprinzând şi părţi din teritoriul românesc (B III b 27).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 26.
1439 – Baronul von Elmpt, Plan von dem zwischen der Donau und der
Siebenbürgischen Graenze an Orschovaer und Caranschebeser District anstessenden
Antheil der türkischen Wallachey [...], s.l., 1773. 13 planşe colorate.
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1270-1271.
1440 – M. Buschel, [Harta Bucovinei], s.l., 1773-1775. 71 planşe, însoţite de o
descriere în 6 vol. (B IX a 424).
Ref.: ibidem, p. 1265.
1441 – Hărţi şi planuri (14), din 1773 – sec. XIX, ale amplasării regimentelor
germane în Banat: (1) Joh. Mar. Paule, Plan des Löbl. Kayserl. Königl. Ansiedlenden
Banater Deutschen Graenz-Regiments, s.l., 1773. 12 planşe; (2) Obristlieutenant von
Wegler, Topographische Karte von dem deutsch bannatischen Gränz Regiment, s.l.,
1780-1784. 33 planşe; (3) Franz Edler v. Rosenfeld, Plan dem 43 Ortschaften des Deutsch
Banatischen Grenz Regiments nebst dem darin befindlichen Gr: Rit: Kloster Voilovicza,
s.l., post 1780. 8 planşe; (4) Carte des Deutschbannatischen Gränz Regiments Nro 12,
234  AUSTRIA

s.l., 1798-1800; (5) Joseph Czermak, Anton Huss, Plan des Deutschbannatischen Gränz
Regiments, s.l., post 1800; (6) Topographische Carthe von dem deutschbannatischen
Graenz Regiment, s.l., 1806. 30 planşe; (7) C. Denkstein, Plan des Deutsch Bannatischen
Gränz Infanterie Regiments, s.l., 1807; (8) Plan des Deutsch Banatischen Gränz Regiments,
s.l., 1808; (9) Plan des Deutsch Bannatischen Grenz Regiments Nro [12], s.l., 1810.
9 planşe; (10) Karte des Deutsch Banatischen Gränz Regiments, s.l., 1811. 18 planşe; (11)
Fähnrich Radulovich, Carte des K.K. Deutschbanatischen Gränz Kegiments Nro. 12, s.l.,
1818; (12) Strassen Karte des Deutschbanater Grenz Regiment Nro. 12, s.l., 1830; (13)
Johann Javanović, Carte des K.K. Deutschbanater Grenz Kegiments Bezirkes, s.l., 1864;
(14) Karte des Deutschbanater Grenz Kegiments Nro XII, s.l., a doua jumătate a secolului
XIX (B IX a 591-594, 594-1, 595-599; B IX c 617, 694, 771-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130-131, 136, nr. 77-89, 135.
1442 – Joh. Mar. Paule, Eintheilungs-Plan des Deutschen Militar Gräntz Dorfs
Sakula, s.l., 1774 (G 1 h 689).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 307.
1443 – Planuri (2), din 1774 şi 1776, pentru localitatea Hopovo: (1) Joh. Mar.
Paule, Eintheilungs, Plan des Deutschen Militar-Gräntz-Dorfs Oppova, s.l., 1774; (2)
Maior Wegler, Plan von Oppova, s.l., 1776 (G 1 h 463-464).
Ref.: ibidem, nr. 298-299.
1444 – Planuri (2), din 1774, ale localităţii Iabuca: (1) Situation Plan des Neu
zu errichtenden Dorff Jabuka, s.l., 1774; (2) Joh. Mar. Paule, Eintheilungs Plan derer
bey den Deutschen Militar Gräntz Dorfschafften Jabuka und Seffkerin, s.l., sec. XVIII
(G I h 3, 3-1).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 286-287.
1445 – Anton v. Bellavich, Plan von dem Orth Usdin und gewesten Badina, Biserica
Albă, 27 octombrie 1774 (G I h 480).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 316.
1446 – Vorgeschlagene Gränz Linie zwischen Vlaigovitz, Ulma und Kl. Kakova am
Alibonaer Morast, s.l., 1774 (B IX c 661).
Ref.: ibidem, p. 138, nr. 156.
1447 – Anton v. Bellavich, Plan des gegen das Türkische Gebiet ausgestellten
Bannatischen Cordons, s.l., 1775. 12 planşe (B IX c 683).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 143.
1448 – Jeney, [Hartă a Ţării Româneşti, Bulgariei şi Transilvaniei], Sibiu, 1775
(B IX a 528/3).
Ref.: Térképek katalógusa, II, p. 56, nr. 165.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi térképtár, fotocopie.
1449 – Plan in welchen die in der illyrischen Militaere-Graenze des mittern
Donau-Cordons von Male Jeleschova aus angefangen, über Persasska, Moldova, Dibics,
Uypalanka, durch die grosse Ostrovaer-Insel längst des Donau-Stroms, bis zu den 1 ten
Wacht-Haus Persa-Verba benent, Biserica Albă, 18 august 1775 (B IX c 682).
Ref.: A. Krischan, Banater Karten..., p. 137, nr. 142.
 AUSTRIA  235

1450 – Ştefan Lutsch von Luchsenstein, Siebenburgische Grenz Carte gegen der
Wallachey, copie de Le Fevre, s.l., circa 1775 (B IX c 755).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1263.
1451 – Copie einer türkischen Karte, wo die Gränzen Siebenbürgens gegen die
Bukovina, Moldau u. Wallachey illuminiert, wie auch alle ander alten und gegen die
Moldau und Wallachey vorgerückten Gränzen, s.l., circa 1775. 99 x 73 cm (B IX c 756).
Ref.: ibidem, p. 1272-1273.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1452 – Lodovico Mariny, Die Festung von Wardein, s.l., 1775-1776. Desen în
peniţă, colorat. Reprezintă planul cetăţii Oradea. 98,2 x 121 cm (Kartensammlung, Inland,
C.V. Env. 6, nr. 7).
Ref.: Jolán Balogh, op. cit., p. 60-78; Matthias Corvinus, p. 693, nr. 843.
1453 – Planuri (8), din 1776-1838, privind graniţa militară a Banatului: (1) Anton
von Bellavich, Karte des Wallach, Illirischen und des Deutschen Ansiedlungs Regiments
Abcopirt von dem Bannatischen Cameral Plan. 8 planşe; (2) [Aufnahmskarte vom
banatischen Militär-Bezirk], s.l., 1780. 22 planşe; (3) Plan der zwischen der Gemeinde
Becskerek und Moschorin strittigen Insel Adda, s.l., 1780; (4) Plan von Deutsch-
Banatisch und Wallachisch-Illyrisch Graenz Regiment, s.l. 1817; (5) Strassen Karte
der Banatischen Militair-Grenze, s.l., post 1837. Tipar negru (anexă: texte tipărite:
I. Haupt-Uebersicht der seit dem Erscheinen der Ergänzungs-Tabellen zur Strassenkarte
der Banatischen Militär-Gränze in dem Strassenwesen dieses Landes eingetretenen
Veränderungen: Hydrographischer Theil, 4 p.; Chorograpbischer Theil, 14 p.; II.
Statistische Ergänzungs-Tabelle zu der Land-und Wasser-Strassenkarte der Banatischen
Militär-Gränze: Wasserstrassen, 8 p.; III. Landstrassen, 40 p.; (6) Strassen-Karte der
Banatischen Militair-Grenze, s.l., 1838 (anexă: Militairische Stellungen im Banat, 20 p.;
(7) Die Kaiserl. Königl. Militair-Grenze, s.l., 1840. Tipar colorat; (8) Karte der Banater
Militaergrenze mit der neuen Agbraenzung und Eintheilung der Compagnien, s.l., 1845
(K B IX a 586, 587, 590, 590-1, 672, 689; B IX c 616; K VII k 386-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130, 136, nr. 71-76, 136-137.
1454 – A. Wegler, Plan von Sakula, s.l., 1776 (G I h 690).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 308.
1455 – Planuri (5), din 1776-1865, ale localităţii Biserica Albă din Banat: (1-2)
Anton von Bellavich, Plan des Teutschrätzischen-Weisskirchner Grundes, s.l., 1776; (3)
Major Fleischer, Plan der Gegend um Weiskirchen, s.l., 1789; (4) Plan der Umgebung
von Weiskirchen, s.l., 1860. Litografie; (5) [Karte von Weisskirchen und Umgebung], s.l.,
1865. Litografie parţial colorată (G I h 168, 168-1, 2, 3; K VII k 322).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 311-315.
1456 – Plan des Dorfes Homosdia, Homosdia, 7 august 1777 (B IX c 661-1).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 285.
1457 – General Plan des Donau Stromes von der Stadt Turnow bis zum Ausflusse
desselben ins Schwarze Meer, dann der Suninischen und Georgiewskischen Donau und
236  AUSTRIA

aller in dieselben fliessenden Gewässer samt den Städten, Märkten und Dörfern die am
Ufer derselben liegen, 1778, acuarelă (B III b 30).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 28 şi fig. 21.
1458 – [Karte der Gegend zwischen Karansebesh, Slatina und Teregowa], s.l., 1778
(B IX a 675).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 129, nr. 64; P. Bona (red.), op. cit., p. 12, nota 44.
1459 – Ksivković, Plan des Donau Stroms vom Orsova bis Ruschtuk [...]; Journal
der Donau Reise von Bellgrad bis Rustuk in der Wallachey [...], s.l. 1779, 4 + 22 f.
Cuprinde şi informaţii despre teritoriul românesc (B III b 28).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 31.
1460 – Georg Lauterer, Plan des Donau-Stroms vom Zemlin bis Ruszug. Mit allen
seinen Inseln, Sand Bäncken, Mühlen, Stein Klippen, Stöcken, Wirbeln und Ubrigen
gefährlichen Passagen [...], 1779. Acuarelă. 11 planşe: (1-7) 53,5 x 37 cm; (8-11) 75 x 27
cm, însoţite de: Beschreibung der bey der Abführung des Kais. Königl. Herrn Internuntius
Baron v. Herbert von Zemlin bis Ruszug aufgenommenen Donau Planes; Beschreibung
deren Eilf Plans der Donau von Belgrad bis Ruschtuk in Bulgarien, 33 p., concept;
Beschreibung deren Eilf Plans der Donau von Belgrad bis Ruschtuk in Bulgarien, 33 f.
Forma definitivă şi o copie nesemnată (B III b 32, pl. 1-11).
Ref., publ. şi reprod.: Docan, Memoriu, p. 1273-1274; idem, Exploraţiuni austriace,
p. 555-556, 613, 619-628, pl. I.
1461 – Anton von Bellavich, Plan A Von dem Militar Orth Plavischevicza, Biserica
Albă, 30 septembrie 1780 (anexă: Nach dem vergrösserten Massstab, Grund-Eintheilungs
Plan, zu dem Plan sub Lit. A gehörig) (G I h 525).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 148, nr. 304.
1462 – Fr. Niz, Ing. Marquette, Plan des Panchovaer Cordons längs der Donau von
Oppova bis Kubin, s.l., 1780 (B IX c 684).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 144.
1463 – [Kartt der Gegend zwischen Moldowa, Saska und Sikevitza], s.l.,
1780-1790. 2 planşe (B IX a 679-1).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 65.
1464 – Dislocations Carte vom Ungarn de anno 1781, s.l., 1781. Cuprinde şi
Transilvania şi Banatul (B IX c 685).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 83, nr. 294; II, p. 42, nr. 118.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi térképtár, fotocopie.
1465 – Elie d’Orskovich, Grund Eintheilungs Plan von dem Militar Orth
Wracsevgay, s.l., 1781 (G I h 743).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 317.
1466 – Georg Lauterer, Plan des Donau-Stroms von Ruszug bis Salina an dem
Schwarzen Meer, mit allen seinen Inseln, Sandbänken, Mühlen, Steinklippen, Würbeln,
und Untiefen, nebst denen daran gränzenden verschiedenen Ufern und Ortschaften, und
 AUSTRIA  237

mit allen sich dahin ergiessenden Flüssen und Bächen, s.l., 1782. 74,5 x 51 cm. Acuarelă.
8 planşe însoţite de: Esquelette der Carte des Donau-Stroms von Zemlin bis Sulina an
dem Schwarzen Meere, in 20 Sectionen; Relation über die mit dem ersten Willeshofischen
Comertien Versuch von Wienn längst der Donau, und über das Schwarze Meer, dann
gegen den Dnieper nach Cherson gemachte Reise, und zwar von 11-ten Juny bis
15-ten December 782, 25 p., în interior cu titlul: Beschreibung des bey der Abführung des
Willeshofischen Comertien Transports, von Russzug bis Sulina an das Schwarze Meer
weiters aufgenommenen Donau Planes, mit denen übrigen diese Reise Bettrefenden,
Relationen. Cuprinde informaţii despre comerţul de lemne şi şantierul de construcţii navale
din Galaţi, activitatea schelelor Galaţi şi Brăila, descrierea Sulinei şi relatarea intenţiilor
domnului Moldovei de a face Prutul navigabil (B III b 32, pl. 12-20; B III b 33 – copie).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1274; idem, Exploraţiuni austriace, p. 572-573, 613-614;
Popescu-Spineni, p. 185.
Publ.: Docan, Exploraţiuni austriace, p. 628-643; Călători străini, X/1, p. 321-330
(trad. rom., fragmente).
1467 – A. Wegler, Carte deren im dem Teutsch Bannatischen Ansiedlungs Regiments
bezirk inliegende Dioecesen von denen Katholischen und Graeciritus non uniti Gemeinde,
s.l., 1782 (B IX c 702).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 138.
1468 – A. Wegler, Ideal Carte deren in dem Wallachisch Illirischen Regiments bezirk,
inliegenden Dioceseti, von denen Katholisch und Graeci Ritus non uniti Gemeinden, s.l.,
1782. 4 planşe (B IX c 703).
Ref.: ibidem, nr. 139.
1469 – Plan des Donau-Strohms von Belgrad bis Sulina [...]; Explication über den
Donau-Strohm von Orsova bis nach Nicopol, circa 1782, 9 f. acuarelă + 4 f. Descriere şi
plan după relatarea cpt. Lauterer, cuprinzând şi informaţii privind teritorii româneşti (B
III b 33).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 32 şi fig. 26.
1470 – [Alexander] Neu, Geogra-phische Charte des Temeswarer Bezirks im
Königreich Hungarn, s.l., 1782-1784. 8 planşe. Original şi o copie cu rectificări din 1787
(anexă: Anzeige deren in der auf Allerhöchsten Befehl anbei zugeschickten Charte des
Temeswarer Bezirks vorgefundtnen Fehlern, 28 p.) (B IX a 580).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 126, nr. 34.
1471 – [Alexander] Neu, Kleine Charte des Königreiches Hungarn (2), s.l.,
1782-1784, 1785. Cuprinde şi Transilvania şi Banatul (B IX a 528, 528/l-a).
Ref.: ibidem, p. 127, nr. 36; Térképek katalógusa, II, p. 11, nr. 15; p. 12, nr. 18.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1472 – Alexander Neu, Geographische Charte des Grosswardeiner Bezirks im
Königreich Hungarn, s.l., 1782-1783-1784 (B IX a 637).
Ref.: Térképek Katalógusa, II, p. 17, nr. 37.
1473 – Cpt. Lauterer, Relation über die mit denn ersten willenshofischer Comertien
Versuch von Wien längs der Donau [...] gemachste Reise [...], s.l., 1783. 25 f. + 1 hartă.
238  AUSTRIA

Cuprinde şi informaţii despre localităţile româneşti din zonă şi harta Gurilor Dunării
(B III b 32).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 30 şi fig. 24-25.
1474 – Franz Michanovics, Charte des Donau Strohmes von Peterwardein bis
zur Mündung desselben am Schwarzen Meer bej Sulina oder Suhnia, dann des letzten
Arms so der Porticza Bogaz gennent wirds [...], 1783. 42,5 x 33,5 cm. 33 planşe colorate:
(1-8) Petrowaradin – Orşova; (9-29) Vîrciorova – Sulina; (30-33) Canalul Portiţa şi
partea superioară a lacului Razelm. Prezentată Curţii imperiale prin raportul din 1 august
1783, împreună cu: Journal über die Reise auf der Donau von Wien bis Constantinopel,
43 f.; Beschreibung des Donau-Strohms mit seinen Ufern, und der Neufahrt auf selben
von Peterwardein bis zur Mündung am Schwarzen Meer bey Sulina od. Suhnia, zu denen
auf hohen Befebl auf genommenen Plan, 33 p.; Beschreibung des Porticza Bogaz oder
des Vierten Arms des Donau-Stroms, 4 f.; Verzeichniss Ueber die Anzahl Schiffe so von
Bellgrad bis Sulina auf der Donau [...], 1 f.; Verzeichniss Deren auf der Reise von der
Mündung der Donau, auf dem Schwarzen Meer [...], 1 f. (Hofkriegsrat, 1783, 11/338;
D. 1736; K I a 10).
Ref., publ. şi reprod.: Docan, Memoriu, p. 576-579, 647-683, pl. II; Bălgarskite zemi,
nr. 34 şi fig. 28.
1475 – Plan in welchen entworffen die aeusersten Graentzen der in dem
Caransebeser District liegenden, Caransebeş, 14 august 1783 (B IX c 664).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 138, nr. 157; P. Bona (red.), op. cit., p. 2, nota 44.
1476 – Karl Dominic Redange von Titelsberg, Plan des Donau Strohms von Gallaz
bis an das Schwarze Meer und von dannen bis Ackermann, s.l., 1783. 72,5 x 50,5 cm.
Acuarelă. însoţit de: Fortsetzung der Weiteren Relation, Ueber die auf hohen Befehl von
Gallacz nacher Ackermann vorgenommene Reise, 14 f. Cuprinde descrierea călătoriei
pe apă de la Galaţi la Cetatea Albă şi pe uscat, prin Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Câineni,
Sibiu; Verzeichniss Deren sowohl auf dem Donau-Fluss, als auf der Schwarzen Meere
von Gallaz bis nacher Ackermann [...], 1 f.; Gehorsamster Vorschlag, 1 f., cuprinzând
propuneri privind transbordarea în Chilia Nouă a mărfurilor austriece venite pe Dunăre
(Hofkriegsrat).
Ref. şi publ.: Docan, Memoriu, p. 581-582, 685-694.
1477 – 20 Karten verschiedener Maszstäbe, darstellend Gemeindegrenzen von in
der Schupaneker Gegend liegenden Ortschaften, s.l., 1783 (B IX c 663).
Ref.: A. Krischan, ap. cit., p. 138, nr. 158.
1478 – [Magyarország I. katonai felméresének térkép részletei, Neu ezredes iranyitá
munkája alapján 1783-1784 közölt], [Părţi din harta primelor relevee topografice militare
ale Ungariei, pe baza lucrării preliminare a colonelului Neu, din 1783-1784], s.l., s.a.,
ed. a 3-a. Cuprinde şi zona Bihorului (B IX a 527/1, 528/2 a-b).
Ref.: Térképék katalógusa, II, p. 12, nr.17.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtar, fotocopie.
1479 – Planuri (2), din 1783 şi 1805, ale râului Timiş: (1) Plan des Laufs der Temesch
und der Dunavitza, 1783, (2) [Plan des Laufes der Temesch], 1805 (B IX b 229, 229-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 124, 125.
 AUSTRIA  239

1480 – Ideal Plan von verschiedenen Strassen und Weegen welche von dem rechten
Ufer des Donau-Stroms [...] durch abgeschickte Officier recognosciert worden [...], s.l.,
circa 1783. 9 f. Acuarelă. Cuprinde şi descrieri ale teritoriului românesc (B III c 13).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 36, pl. 30.
1481 – Plan der Strasse von Alt- nach Neu-Becsey, s.l., 1784 (K VII k 25).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 136, nr. 134.
1482 – Situations Plan der Gegend am Zusammenfluss der Cserna und Bela Reka
im Mebadier Thal, s.l., 1784 (anexă: (1) Lauf des Bella-Rekajlusses; (2) Obstltn. Turati,
Bericht über die Sperrung des Tals von Mehadia und der dortigen Eingängen, Viena,
6 Iulie 1784, 12 p. (K VII k 220).
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 128.
1483 – I.C. Rhode, Partes confines Trium Magnorum Imperiorum Austriaci, Russici
et Osmanici, s.l., 1785. 45 x 46 cm, 6 planşe cuprinzând şi Ţările Române (B II c 32).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1301-1302.
1484 – Obrist. Wegler, Plan der particular Gränzischen von Camerale und in
der Wallachisch-Illyrischen-Banatischen Kgmt. von Lagersdorf bis nach der Schmeltz
Radiumza, s.l., 1785 (B IX c 665).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 138, nr. 159.
1485 – F.A. Schraembl, Schauplatz des Russisch-Türkischen Kriege, Viena, 1787.
Cuprinde şi Ţările Române. 103 x 82 cm (H III e 2532).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1303-1304.
1486 – Froon, Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem k.k. Erdödischen
Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri und dem Türkischen
Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldau vorgefallenen Affaire, s.l., 1788
(Z XIV 1787 e 2).
Ref.: ibidem, p. 1317.
1487 – Hartl, Mappa nova geographica Moldaviae et Walachiae ad recentiores
observationes astronom.: T.R. Islenief et Chartas geogr. L.G.R. de Bauer concinnata,
Viena, 1788. 38 x 39,5 cm. Hartă gravată (B III a 155).
Ref.: ibidem, p. 1295.
1488 – Oberlieutenants Herma, Mitesser und Pokorni, Situations Plan von der
Almasch, dem Lauf der Donau von Moldova bis zu dem Thal Jelleschova, und dem Gebürg
zwischen der Donau, der Almasch, und dem Bergwerck Saska, s.l., 1788. 17 planşe
(B IX a 672-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 129.
1489 – Ignatz Kibler, Karte des Donaustroms von seinem Ursprung bis zum
Ausfluss ins Schwarze Meer, mit allen angraenzenden Laendern, Staedten, Flüssen und
merkwürdigen Oertern welche an diesen Strom liegen als: Schwaben, Bayern, Österreich,
Ungarn, Siebenbürgen [...], Moldau, Walachei, Bessarabien u. Bulgarien, s.l., 1788.
119 x 60 cm.
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1308.
240  AUSTRIA

1490 – Marten, Nuova Carta geografica della guerra presente tra i due imperi e
la Porta Ottomana, Veneţia, 1788. 91,5 x 41,5 cm. 2 planşe colorate. Cuprinde şi Ţările
Române (B III a 13).
Ref.: ibidem, p. 1298.
1491 – F. Müller, Geographische General Karte der Gränzen zwischen denen
dreyen Kaiserthümern [...], Viena, 1788. 152 x 69 cm. 3 planşe colorate (B III c 39).
Ref.: ibidem, p. 1298-1299.
1492 – Operations-Plan des unter Commando S-r Durchlaucht des Hn. General
der Cavall. Printzen von Sachsen-Coburg stehenden Kais. Königl. Corps d’Armée in
der Campagne 788, s.l., 1788. Harta părţii de nord a Moldovei. 49,5 x 41 cm. 4 planşe
(Z XIV, 1788, c. 1).
Ref.: ibidem, p. 1276.
1493 – Hora von Otzellovitz, Militaerischer Aufnahms-Brouillon vor der Chotymer
Raja, s.l., martie-septembrie 1788. 64 x 42 cm. 29 planşe colorate. Harta raialei Hotinului,
însoţită de Militarische Anmerkung des Districts der Chotymer Raya, cuprinzând descrierea
economică şi topografică (numărul caselor, al locuitorilor, al animalelor, formele de relief
etc.) (B IX a 115-1).
Ref.: ibidem, p. 1280-1281.
1494 – Planuri (3), din 1788, executate de cartografi austrieci, reprezentând zona
satului Belceşti (jud. Iaşi): (1) Action bey Belischesti in der Moldau zwischen den Tartaren
und Türken unter Commando des Chan und Ibrahim Nasir Bascha 7 000 Man cavallerie
und 160 janischer [...], Iaşi, 5 septembrie 1788. 49 x 36,5 cm; (2) Action Bey Belleschesti
in der Moldau den 31-ten August 788 [...], Iaşi, 1788. 50 x 37,5 cm; (3) Plan [...] bey den
Dorfe Belleschestie den 30-ten September 788 vorgefallener Affaire, s.l., 1788. 36,5 x 30 cm
(Z XIV 1788 e 2).
Ref.: ibidem, p. 1316.
1495 – Planuri (7), din 1788, reprezentând pasul Bratocea şi Valea Gârcinei
cu punctul vamal Şanţul Vechi („Şanţul roman”), executate de cartografi ai armatei
austriece: (1). J.-F. Gilovsky von Urazowa, Detaille Plan des oberen Garzimer Dalles
bey der Vorpost des Toskanisch. Hussarn Piquetts unter dem Companio des H. Majors
Grafn von Willhorsky, 1788 den 10 Juni, parţial colorat. 47,5 x 37 cm. 2 ex.: (2) idem,
Detaille Plan der zweyten Position rückwaerts der alten Roemer Schantz, 30 august 1788.
47,5 x 37 cm. 2 ex.; (3) idem, Position plan der Alten Roemer Schantz nebst der zweyten
im Monathe August Neue genommenen Position, în culori. 28 x 23 cm; (4) Plann der
Position am Einflus des Garciner Baches in den Tatrang fl., în culori. 43,5 x 39,5 cm;
(5) Plan al trecătorilor Bratocea şi Predeal, cu partea de nord a Ţării Româneşti până la
Breaza. 96 x 48 cm; (6) Schiţă de plan indicând poziţiile trupelor austriece pe valea râului
Tatrangul din Ţara Românească, între trecătorile Bratocea şi Buzău. 51 x 33 cm; (7) Schiţă
a poziţiilor trupelor austriece la confluenţa între Gârcina şi Tatrangul (B IX a 742; H III 3,
3030-1, 3056-4, 3068-1, 2, 3242, 3243).
Ref.: ibidem, p. 1314-1315.
1496 – Plan no. III Lage von Csernetz in der Wallachey, wie solche, um die Idée
 AUSTRIA  241

nicht zu verlieren, flüchtig in die Schreib Tafel eingezeichnet worden ist; nebst Erklärung
der am 18 April 1788 darauf gemachte Attaque. Planul luptei de la Cerneţi din 18 aprilie,
1788. 23 x 31 cm (Z XIV, 1788, c 2).
Ref.: ibidem, p. 1324.
1497 – Planuri (5), din 1788, ale pasului Ghimeş, întocmite de cartografi
austrieci: (1) Stellung des Obristen Horwath von ihm selbe Turatij gegeben. 24 x 19 cm; (2)
J.-F. Gilovsky von Urazowa, Situations Plan von Pass Gymes, 1788, în culori. 27,5 x 23 cm;
(3) Plan des Gemeser Pass, în culori. 66 x 46,5 cm; (4) Plann der Gegend bey Gymes
nebst der Werschanzung des Passes. 43,3 x 33 cm; (5) Ideal Plan von der Land Strasse
von Gymes über Okna, Oritiest nach Fogcsan, dann der Strasse von Pass Oitoz über
Kasan nach Fogcsan. 43,5 x 33,5 cm (B III c 14; B IX a 739 I; H III e 3030-2, 3232-1).
Ref.: ibidem, p. 1328-1329.
1498 – Planuri (14), 1788-1813 ale cetăţii Hotin, executate de cartografi ai armatei
austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1) Situations Plan der in den Fürsthentum
Moldau gelegenen Festung Hotin [...], 29 septembrie 1788. În culori. 141 x 103 cm; (2)
Plan der [...] den 29-ten September 788 mittelst Akord eroberten türkischen Festung
Chotim. În culori. 36 x 29,5 cm; (3) Plan von der eroberte türkischen Festung Chotyn
[...]. 88,5 x 49 cm; (4) F. Ertel von Krehlau, Plan von der Anno 788 den 29-ten September
Eroberten Türkischen Festung Chotyn [...], 1789. 67 x 45 cm. În culori; (5) Plan von
der Festung Chotym aufgennomen von denen kayserlich Russischen Ingenieurs. În culori.
51 x 36,5 cm; idem, 63,5 x 51 cm. În culori; (7) Plan des Festung Chotijm [...], 1788.
83,5 x 59 cm; (8) Froon, Plan al cetăţii Hotin cu împrejurimile şi poziţiile trupelor
austriece în iulie 1788. 96 x 49,5 cm; (9) Ch. Gobert, Plan du siège de Chotin en 1788.
Parţial colorat. 47,5 x 33 cm; (10) idem. 52,5 x 36,5 cm, parţial colorat; (11) Joseph
Niemtz, Plan der Stadt und Festung Chotijm, Plzeń, 22 martie 1813, în culori. 98,5 x
58 cm; (12) Joh. Mansfeld, Plan al cetăţii Hotin, s.a., 58,5 x 50,5 cm; (13) Joh. David,
Belagerung von Chotym, 1788. Gravură. 17 x 23,5 cm; (14) Laeger zum Operations Plan
der Campagne 1788 [...] auf dem Marsch von Chotijm nach Roman [...]. 63,5 x 39 cm.
8 planuri. 13 x 14 cm (GIK 18, 19; H III e 2963-2971; Z XIV 1788 el).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1330-1334.
1499 – Plan der Moldauischen Haupt-Stadt Jassy mit umliegenden Gegend und
Position der Oesterreicher und Russen, s.l., 1788. În culori. 36,5 x 30 cm (Z XIV, 1788, e 2).
Ref.: ibidem, p. 1334.
1500 – Von Fabri, Plan der durch den Hrn. Obrist [...] bey den Berg Larga Gura
den 18-ten April 788 vorgefallener Affaire. Planul satului Larga (com. Movileni, jud. Iaşi),
1788. Acuarelă. 36 x 29,5 cm (Z XIV, 1788, e 2).
Ref.: ibidem, p. 1336.
1501 – Planuri (3) ale pasului Oituz, 16 iulie 1783, executate de cartografi austrieci:
(1) Plan des Passes Ojtos und der Affaire von 16-ten Julli 788 in der Moldau. 12,5 x 39,5
cm; (2) Plan des Passes Oytos, în culori. 55 x 43 cm; (3) Plan indicând poziţiile trupelor
austriece în 16 iulie 1788. 23 x 19 cm (B IX a 740; H III c 2925-1, 3042-4).
Ref.: ibidem, p. 1340.
242  AUSTRIA

1502 – Plan V-te Laage des Granit Posten Prisaka. Plan indicând potecile de munte
între Banat şi Ţara Românească, s.l., [1788]. 23 x 31 cm (H III e 3042-5).
Ref.: ibidem, p. 1343.
1503 – Plan du cours du Prout depuis le village de Kosmesty jusqu’à Stanilesti, s.l.,
[1788]. În culori. 50,5 x 41 cm. Menţionează şi amplasarea taberei ruse în războiul din
1711 (H III e 3043).
Ref.: ibidem, p. 1339.
1504 – Planuri (3) ale trecătorii Turnu Roşu, cu poziţiile trupelor austriece în
1788: (1) Situations-Plan von Kinenj bis Kornet, und Tityesd an denen beyden Ufern
des Alt Flusses [...]. 57,5 x 47,5 cm; (2) Situations Plan der Rothen Thurm Passes im
Grosfürstenthum Siebenbürgen, und zwar die Gegend von Tolmats bis Rimnik am Alt Fl.
und Szeletrug in der Wallachey. 125 x 43,5 cm; (3) Situations-Plan des Rothen Thurm
Passes von der Strasse und Gegend bey Talmats in Siebenbürgen bis Kineny in der
Wallachey. 50 x 47,5 cm (H III e 3054, B. IX a 746-747).
Ref.: ibidem, p. 1344.
1505 – J. Ruhedorf, Mappa specialis Walachiae ex accuratissimis singulorum
districtuum ichonographiis collecta, Viena, 1788. 69,1 x 39,8 cm (B III a 182).
Ref.: ibidem, p. 1302.
1506 – Max Schimek, Österreichisch-Russich-Türkischer Kriegsatlas, s.l., 1788.
49 x 53 cm. 12 planşe colorate. Cuprinde şi Ţările Române (H III e 2852).
Ref.: ibidem, p. 1303; Popescu-Spineni, p. 198; Bălgarskite zemi, nr. 37.
1507 – I.F. Schmidt, Karte von der Walachei Moldau und Bessarabien. Nach
geometrischen Messungen und astronomischen Beobachtungen verfasst [...], Viena, 1788.
65 x 48 cm (B III a 159).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1303.
1508 – Situation der Wederanischen Hölle und der daranliegenden Ortschafften,
s.l., 1788 (B IX a 687-3).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130, nr. 66.
1509 – D.F. Sotzmann, Kharte von den oberhalb und seitwarts den Schwartzen
Meer [...], Berlin, 1788. 67,5 x 54 cm. Cuprinde şi Ţările Române (B III a 5).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1306.
1510 – C.L. Thomas, Carte vom Schauplatz des Kriegs, enthält die Moldau,
Wallachey, Bulgarien, Bosnien, Serbien, Dalmatien, Bessarabien, die Crimm [...], die
Bukowina, Siebenbürgen, Slawonien [...], s.l., 1788. 84 x 54,5 cm (H III e 2851).
Ref.: ibidem, p. 1306-1307.
1511 – Johann-Ferdinand Gilovsky von Urazowa, Planuri (12) ale zonei de frontieră
Predeal – Timiş, fortificată de austrieci în 1788-1789: (1) Detaille Plan der Gorge
Verschantzung von Ober Tömös auf eine halbe Stunde der Capital Verschantzung, 1788
den 16-ten Junj. Acuarelă. 47 x 38 cm; (2) Verschantzung der Gorge von Ober Tömös,
1788 den 19-ten Junj. 44,5 x 36,5 cm; (3) Positions Plan von Tömös sammt der Gorge
Verschantzung [...] pro anno 1788. Acuarelă. 27,5 x 23,5 cm; (4) Plann der Verschantzung
 AUSTRIA  243

des Tömöscher Passes, Anno 1788. 51 x 31,5 cm; (5) Plan corrigé de la position fortifiée
de Tomos 788 [...] von 30-ten December. 37 x 23,5 cm; (6) Planuri (7) ale fortificaţiilor
de la Predeal, Valul lui Traian şi pasurile Bran, Buzău, Oituz, Ghimeş, 1788-1789. 21,8
x 9 cm; (7) Plan al zonei între vama austriacă şi frontiera cu Ţara Românească, 8 aprilie
1789. 48,5 x 37,5 cm; (8) Feld Brouillon zur Erklärung der dem 15-ien Jully 789 bey
Ober Tömös Vorgefallenen Affaire. Acuarelă. 47 x 38,5 cm; (9) Plan der Gegend bey
Ober Tömös nebst der Werschantzung auf dem Berg Predial, [1788]. Acuarelă. 62 x 36,5
cm; (10) Projet [al fortificaţiilor], [1]789. 48 x 38,5 cm; (11) Plan der Verschanzungen
und Verbaue bei dem Tömöscher Passe im Jahre 1789. 44 x 33 cm; (12) Brouillon der in
Ober Tömös bey Cronstadt Neue ausgesteckten Verschanzungen für das Jahre 1789. 39 x
24,5 cm; 6 planşe parţial colorate (H III e 3068, 3149, 3249, 3251-3252; Z XIV 1789 d).
Ref.: ibidem, p. 1342-1343.
1512 – Hartă anonimă a regiunii din Moldova ocupate în iarna 1788-1789 de
trupele austriece, între Baia, mănăstirea Neamţ, Piatra Neamţ şi Târgu Ocna. 62 x 58,5 cm.
4 planşe (H III e 3267).
Ref.: ibidem, p. 1277.
1513 – Planuri (3), din 1788-1789, ale zonei Adjud, executate de cartografi ai
armatei austriece: (1) Stellung der Oesterreichischen Corps [...] bey Adjut den 7-ten 8 bris
788. 45,5 x 36,5 cm; (2) Plan des [...] bey den Städtchen Adschud den 14-ten Octob. 788
vorgefallener Affaire. Parţial colorat. 36,5 x 29,5 cm; (3) Position [...] bey Adschud [...].
Parţial colorat. 44,5 x 29,5 cm (H III e 3206, Z XIV 1788 e 2).
Ref.: ibidem, p. 1313-1314.
1514 – Planuri (18), din 1788-1789, ale trecătorii Buzău şi zonei învecinate,
executate de cartografi ai armatei austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1)
J.-F. Gilovsky von Urazowa, Positions Plan der Verschanzungen in Pozau [...] 21-ten
Junj bis 4-ten Iulius 788. În culori. 47 x 30 cm; (2) idem, Plan der Verschanzungs Linien
bey dem Posauer Pass, den 4-ten Juls 788. 41,5 x 47 cm; (3) idem, Verschantzungen
in Pozza sammt seinem Gorge Retranchement, 9-ten Julj 788. Parţial colorat. 57 x 41,5
cm; (4) idem, Detaille Plan der Positions Verschanzungen in Pozau; 9-ten Julius 788. În
culori. 47 x 38 cm; (5) Deffension u. Attaque Plan von Pass Bozau so unter Anführung
Suliman Basha und seyn aus 7 000 man bestandenen Heere gehalten, und zwar von 18-ten
July Nachmittag um 2 Uhr bis inclus 19-ten Abends Anno 1788. În culori. 86,5 x 75 cm;
(6) Situations Plan des Bozauer Pass in 7 Bürgen, indicând poziţiile ocupate de trupele
otomane la 17-19 august 1788. 62 x 46,5 cm; (7) Plan des Passes von Bozzau, 1788.
32,5 x 25,5 cm; (8) Situations Plan des Bozauer Passes Nebst denen im Jahr 1788
angelegten Verschanzungen. În culori. 63 x 36 cm; (9) J.-F. Gilovsky von Urazowa,
Positions Plan von Pozau [...] in Siebenbürgen für das Jahre 1778. În culori. 28 x 23,5 cm;
(10) idem, Positions Plan der Verschanzung bey dem Pass Bozau, 1788. Parţial în culori.
47,5 x 37 cm; (11) Plan der gegend um Bozau, nebst denen zur Vertheidigung des Passes
im I. 1789 angebrachten Verschanzung. În culori. 58,5 x 39,5 cm; (12) Situations Plan der
Bozzauer Passes in Siebenbürgen nebst der im Jahr 1789 angebrachten Verschanzungen
und der den 3-ten August vorgefallenen Affaire. În culori. 60 x 42,5 cm; (13) Situations
Plan des Bozauer Passe in Siebenbürgen nebst der im Jahr 1789 [...] und der Affaire von
3-ten August. 63 x 40 cm; (14) Situations Plann des Passes Bozza und deren bey diese Pass
244  AUSTRIA

angebrachten Verschanzungen. În culori. 48 x 38 cm; (15) Schiţă neterminată a pasului

Buzău. 68 x 47 cm; (16) Joseph Schultz, Plan al pasului Buzău, de la Valea Debenului
până la Strâmba de Jos, cu orografia, hidrografia şi lucrările militare efectuate în păduri.
49,5 x 70,5 cm. 2 pl. şi o copie; (17) Plan des Bozauer Passes, [1789?]. Cuprinde regiunea
Vama Buzăului – Văleni. 85 x 53,5 cm. În culori; (18) Situations Plan des Passes Bozau
samt der Angraenzenden Wallachey. 4 planşe. În culori. 63 x 47,5 cm (B IX a 736-737;
H III e 2911-1, 3056-1, 2, 3, 5, 6, 3057-3, 3112, 3113, 3227-II, 3228, 3229, 3230, 3231).
Ref.: ibidem, p. 1320-1322.
1515 – Planuri (3), din 1788-1789, ale regiunii Porceni-Târgu Jiu în timpul
războiului ruso-austro-turc: (1) Schiţă a lagărului austriac de la Porceni. 38,5 x 49 cm;
(2) Reisplan der beyden Gefechte bey Portseny am 7-ten und 8-ten October 1789, Vulcan,
23 octombrie 1789. 75,5 x 47 cm; (3) Plan von denen beiden Gefechten am 7-ten und 8-ten
Oktober 1789 bey. 83 x 54 cm (H III e 3144-I-II; Z XIV, 1788 e 5).
Ref.: ibidem, p. 1341.
1516 – Planuri (8), din 1788-1789, ale poziţiilor trupelor austriece în pasul Vulcan:
(1) Plan von der Stellung am Schyl Flus Rükwärts vom Vulkan im Jahr1788 35,5 x 23 cm;
(2) Plan der Gegend von Barbatviz [...] [1788]. 36,5 x 23 cm; (3) Plan der Aufstellung beim
Dorf Puj im Hatzeker Tbal [...], [1788]. 48,5 x 38,5 cm; (4) Plan al satelor şi lucrărilor de
apărare în zona Haţeg, Tismana, Horez, Poiana şi Novaci. 47x38 cm; (5) Plan al poziţiilor
austriece lîngă satul Vaidei – Tg. Jiu, 1788. 48 x 39 cm. 2 exemplare; (6) J. Reis, Plan
no. 1 vonder Gegend des Syller Tbals [...], Vulcan, 1 septembrie 1789. În culori. 47,5 x
38,5 cm. Cuprinde zona Pui-Tismana-Novaci; (7) idem, Situations Plan des Lagers an
dem Vulkan Pass im Jahre 1789. În culori. 55 x 37,5 cm; (8) Plan des Vulcaner Passes
oder Weg von Hazzegü das Gebürg nach Tergusyl aus Siebenbürgen in die Wallachey.
45 x 40,5 cm (B IX a 748; H III e 3081-1-4, 3253, 3254).
Ref.: ibidem, p. 1347-1348.
1517 – Planuri (8) ale zonei Bran, 1788-1790, executate de cartografi ai armatei
austriece în timpul războiului ruso-austro-turc: (1) Riss, Plan der attaque des Terzburger
Passes den 19-ten Junj 788, wie der Feindt unter Comando Hrn Obriestlieut. v. Ott und
in Beysen Hrn Obristen v. Majershaim ist repussirt worden. Parţial colorat. 69 x 48,5;
(2) Situations Plan des Terzburger Pass von Kronstadt, 789. 91 x 61 cm. Cuprinde şi
zona frontierei spre Ţara Românească, cu Valea Ialomiţei până la Câmpulung; (3)
J.-F. Gilovsky von Urazowa, Positions Plan der Terzbourger Verschantzung. În culori.
28 x 23 cm; (4) Situations Plan des Terzbourger Passes, von Terzbourg in Siebenbürgen his
Kimpolutig in der Wallachey. Planul zonei Piatra Craiului – Câmpulung, 1790. 58 x 45
cm; (5) Plan der Gegend vor Terzbourg von dem Berg Puta bis in das Ihall Wallie Mulliery
nebst denen Deffensions Linien. Schiţă de plan în culori, cuprinzând valea Dâmboviţei şi a
pârâului Valea Muierii. 48 x 39,5 cm; (6) Situations Plan der Gegend vor der Terzbourger
Contumaz und der auf dem Abfall des Bucest angebrachten Verschanzung. În culori. 52 x
38,5 cm; (7) B. Purcel, Situations Plan des Terzburger Passes nebst Strasse und Gegend
von Terzbourger Schloss in Siebenbürgen, bis Kimpulung in der Wallachey. În culori. 60
x 44,5 cm; (8) Situations Plans des Törtzburger Passes im Siebenbürgen. 91 x 81 cm.
2 planşe cu desene în acuarelă ale castelului Bran (B IX a 743, 745; H III e 2938-1,
3079-2, 3, 3247, 3248).
Ref.: ibidem, p. 1318-1319.
 AUSTRIA  245

1518 – Hora von Otzellowitz, Brouillon oder Original-Aufnahme der fünf

Moldauischen Distrikten, nämlich des Sutschawaer, Roman, Niamtz, Bakeu und Puttnaer
Bezirkes, 1788-1790. 62,5 x 41,5 cm. 107 planşe colorate, însoţite de registrul alfabetic al
localităţilor menţionate, 2 p., şi de Topographische Beschreibung der im Jahre 1788 und
1789 von der K.K. Armée in Besitz genommenen fünf Moldauischen Bezirken, Suceava,
1792. 2 vol., cuprinzând descrierea planşelor, (I) 1-54; (II) 55-107 (B III a 180).
Ref.: ibidem, p. 1281-1282; Mihai Popescu, Harta a cinci judeţe din Moldova ocupate de
Austria în timpul războiului dintre Turcia cu Rusia şi Austria între anii 1787/88 şi
1791/92 (RIR, 9, 1939, p. 280-282); Victor Andrei, Harta austriacă Otzellowitz din
1790 („Revista geografică română”, 6, 1943, p. 41-47).
Reprod.: Mihai Popescu, loc. cit.; B. A. R., CXXV/29.
1519 – Hărţi şi planuri (106), din 1788-1792, reprezentând operaţiunile militare
desfăşurate în Banat în timpul războiului austro-turc din 1788-1789: (1) Action der Ariere
Garde bey Kornia auf dem Rückzuge des Wartenslebenschen Corps von Mehadia am
29ten Augusti 1788, s.l., 1788; (2) Attaque des General Majors Graff Harrachischen
Corps auf Uipalanka am 21. Octobr. 1788, s.l., 1781; (3) [Aufstellungsplan der Armee bei
Illowa 1788], s.l., 1788; (4) Einmarsch der K.K. Truppen in Alt-Orsova den 12ten Febr.
1788, s.l., 1788. Gravură colorată; (5) Feindlicber Angriff am 28 September 1788 auf das
commando von Grewen-Hussarm bey Gavosdia 3. Stunden von der Armie, s.l., 1788; (6)
M. B. de Hagen, Positions Plan der K.K. Armée bey Illoiva und Slatina, s.l., 1788; (7)
[Lagerpläne der K.K. Hauptarmee im Banat Wäbrend des Feldzuges vom Jahre 1788],
s.l., 1788. 33 planşe; (8) Plan. VIII-te. Position des Wartenslebenschen Corps bey Fönisch
am 30; Aug. 1788, s.l., 1788; (9) Plan des bey Caransebes den 21ten September 1788
genommenen Lagers, s.l., 1788; (10) Plan des bey Caransebes den 21ten September 1788
genommenen Lagers, s.l., 1788; (11) Plan des bey Dubowaz den 19ten August 1788
genomenen Lagers, s.l., 1788; (12) Plan des bey Gad den 16ten October 1788 genomenen
Lagers, s.l., 1788; (13) [Plan des Gefechts bei Mehadia am 17. und 26. August. 1788], s.l.,
1788; (14) Plan des bey Jabucka de 15ten August 1788 genomenen Lagers, s.l., 1788; (15)
Plan des bey Jabuka den 22ten, 23ten und 24ten October 1788 genomenen Lagers, s.l.,
1788; (16) Plan des bey KIein-Dickwan und Petrowiz den 26ten und 27ten August 1788
genomenen Lagers, s.l., 1788; (17) Plan des bey Kolnick den 29ten August 1788 genomenen
Lagers, s.l., 1788; (18) Plan des bey Kubin den 17ten und 18ten August 1788 genomenen
Lagers, s.l., 1788; (19) Plan des Laagers bei Lugosch nach der Retraite von Caransebes,
s.l., 1788; (20) Plan des Laagers bey Sakula den 20ten tind 2 ten Octobr. 1788, s.l., 1788;
(21) Plan des bey Lugosch den 24t. Septembr. bis 11t. Octobr. 788 genommenen Lagers,
s.l., 1788; (22) Plan des bey Luppack den 28ten August 1788 genommenen Lagers, s.l.,
1788; (23) Plan des bey Oppowa den 14ten August 1788. genommenen Lagers, s.l., 1788;
(24) Plan des bey Panczowa den 16ten August 1788 genommenen Lagers, s.l., 1788; (25)
Plan des bey Prebul den 30ten August 1788, genommenen Lagers, s.l., 1788; (26) Plan des
bey Rakowiza den 12ten October 1788 genommenen Lagers, s.l., 1788; (27) Plan des bey
Sakul den 22ten und 23ten September 1788 genomenen Lagers, s.l., 1788; (28). Plan des
bey Schebel den 14ten und 15ten October 1788 genomenen Lagers, s.l., 1788; (29) Plan
des bey Tomaschovatz den 18ten und 19ten October 1788 genomenen Lagers, s.l., 1788;
(30) Plan des bey Vranitz den 25ten August 1788 in der Nachtgemachlen halts, s.l., 1788,
(31) Plan des bey Weiskirchen den 20ten bis 25ten August 1788 genomenen Lagers, s.l.,
246  AUSTRIA

1788; (32) Plan des bey Traxina den 13ten. October 1788 genomenen Lagers, s.l. 1788;
(33) Plan [...] von der Gegend um Mehadia, Timişoara, 29 decembrie 1788 (anexă: Major
Zechenter, Allerunterthänigstr. Bericht, 8 p.); (34) Plan von der Gegend von Schupaneck
bis Mehadia im Banat [...], s.l. 1788; (35) Plan von der Position der Kayserlichen trouppen
[...] von Mehadia, s.l., 1788; (36) Plan von Schupaneck: nebst der Affair von 7ten August
1788, s.l., 1788; (37) F. Pokorni, Plan [...] von der Gegend um Mehadia bis in die Bäder
und längst der Czerna hinab bis an den Czepla Berg, Timişoara, 29 decembrie 1788; (38)
Positions Plan des K.K, Corps d’Armée in Banat bey Mehadia, s.l., 1788; (39) Rückzug
der Armée von Illowa am 21 Septembr. 1788, s.l., 1788; (40) J. C. Weinrauch, Carte des
Scharmülzel bei Persa, Lasmare und glücklicher Rückzug bei Mehadia, Viena, 1788.
Gravură colorată; (41) [Aufstetlungsplan der Armée bei Illowa 1788], s.l., post 1788; (42)
Canonade derer Türkischen Csayken und Transport-Schiffe [...] am 27. Octobr. 1788 (bei
Ujpalanka), s.l., post 1788; (43) Die Veteranische Höhle, s.l., post 1788; (44) Grundrisz
und Profil der sogenannten Veteranischcn Höhle, s.l., post 1788. 2 planşe; (45) Laage des
Gräniz-Posten Prisaka, s.l., post 1788; (46) Irig. Mancini, [Stellungen bei Illowa 1788],
s.l., post 1788; (47) Marche Plan aus dem Lager bey Illowa in jenes bey Ruska, s.l., post
1788; (48) Pass in die Wallachey bey Nanesch, s.l., post 1788; (49) Plan de la Position de
l’Armée Imp. et Roy du 1er jusqu’à 21 septembre l’an 1788, s.l., post 1788; (50) Plan der
Gegend von Lugosch, s.l., post 1789; (51) Plan der Position deren trupen in der Gegend
von Moldova, s.l., post 1788. 2 planşe; (52) Plan der Positionen [...] die Kaysl: Königl:
Armée von 3ten bis 20ten Septemb., s.l., post 1788; (53) Plan der sogenannten Veteranischen
Höhle, s.l., post 1788 (anexă: Erklärung des Plans der Vetteranischen Höhle, 4 p.); (54)
Plann der sogenannten Vetteranischen Donau Hoelle, s.l., post 1788; (55) Plan der
Veteranischen Höhle im Bannat, s.l., post 1788; (56) Plan des bey Illova den 3ten
September 1788, s.l., post 1788; (57) Plan von der Gegend bei der Veteranischen Höhle,
s.l., post 1788; (58) [Plan von Moldova im Banat mit den angetragenen und vorhandenen
Redouten und Batterien], s.l., post 1788; (59) Position bei Lugosch den 24ten September
1788, s.l., post 1788; (60) Position [...] (bei Ujpalanka, den 27.X.1788), s.l., post 1788;
(61) Positions Plan des Kayser Königlichen Heeres nebst dem Türkischen Laager bei
Illowa im Jahr 788, s.l., post 1788; (62) Prospect der Gegend um die Veteranische Höhle,
s.l., post 1788; (63-64) Situations Plan der Gegend der sogenannten Veteranischen Höhle,
s.l., post 1788; (65) Situations-Plan der Sogenanten Veteranischen Höhle, s.l., post 1789;
(66) Situations Plan der Veteranischen Höhle, s.l., post 1789; (67) Situations Plan von der
Gegend bei der Veteranischen Höhle, s.l., post 1788 (anexă: Grundriss der Veteranischen
Höhle); (68) Situations Plan von der sogenannten Veteranischen Höhle, s.l., post 1788;
(69) Stellung bei Illowa, bezogen den 3.1X.1788 und verlassen den 20.1 X. abends um 9
b., s.l., post 1788; (70) Stellung der grossen Armée in Penat (Banat) sambt Position deren
Türken im Jahre 788, s.l., post 1788; (71) [Stellungen bei Illowa 1788], s.l., post 1788;
(72) Stellungen bei Lugosch 1788, s.l., post 1788; (73) Ujpalanker Feldschanze... am
21ten Octob. 1788, s.l., post 1788; (74) [Verschanzungen bei Mehadia 1788], s.l., post
1788; (75) Alex. Landgraf, Plan der den 7 August 788 zwischen den Türken und Kay
Konigl. Trouppen [...] von Papilla bey dem Graenzposten Schupanek im Banat, s.l., 1789;
(76) Plan de la Fortification d’Orsova et le Fort St. Elisabeth avec les Anvirons, s.l., 1789;
(77) Plan und Profils von der Redoute bei Uj Palanka samt dessen von der Casserne
vorliegenden Retrenchements Anno 1789 den 13ten Aug., s.l., 1789; (78) [Plan von Ada-
 AUSTRIA  247

Kaleh], s.l., 1789; (79) Plan von dem Lager bey Weiskirschen [...] den 30 July 1789, s.l.,
1789; (80) Ujpalanker Feld-Schanze, s.l., 1789; (81) Capitaine Ing. Allio, Plan über der
sogenanten Versuch der Festung Neu-Orsova, s.l., post 1789 (anexă: Journal ueber den
sogenanten Versuch der Festung Neu-Orsova. 4 p.); (82) Carte von der Gegend um
Mehadia, dann zwischen Globoreu, Domaschna, Mehedica und Lapuschnicsel, s.l., post
1789 (anexă: Major Zechenter, Allerunterthänigster Bericht (über das Lager bei Mehadia),
16 ianuarie 1789. 16 p.); (83) Gefecht bey Mehadia am 28ten August 1789; gravor Joh.
David, s.l., post 1789; (84) [Lager bei Weisskirchen 1789], s.l., post 1789; (85) Ing.
Capitaine Licut. Piloa, Plan tind Profil der Verschantzung zu Pancsova, s.l., post 1789;
(86) [Pader bei Pancsova angelegeten Redoute], s.l., post 1789; (87) [Plan der Berennung
von Neu-Orsova], s.l., post 1789; (88) Plan der Gegend von Globoreu bis Neu-Orsova,
s.l., post 1789; (89) [Plan der Gegend von Neu- und Alt Orşova], s.l., post 1789; (90) Plan
der Redoute bei Rubin, s.l., post 1789; (91) [Plan von Ada-Kaleh mit Verschanzungen
1789], s.l., post 1789; (92) Position der K.K. Truppen bej der Belagerung und Bloquade
von der Türkischen Festung Orsowa 1789, s.l., post 1789; (93) Position [...] in Uipalanka,
s.l., post 1789; (94) Project und Plan von Cuvin (Kubin), s.l., post 1789; (95) F.B. Purcel,
Plan von dem Lauf der Donau von Alt Moldova bis unterbalb von Alibec, s.l., post 1789;
(96) Situation der Gegend und des Lagers bey Weiskirchen den 8ten August 789, s.l., post
1789; (97) Situations Plan der Türkischen Grenz Festung Neu Orsova, s.l., post 1789; (98)
[Situations plan der türkischen Festung Ada-Kaleh], s.l., post 1789; (99) Situations Plan
von (Neu-) Orsova, s.l., post 1789; (100) Stang, Sieg der Oesterreicher über die Türken
bei Mehadia [...] im Jahre 1789 am 28 August, s.l., 1789. Gravură; (101) Karl Starzinsky,
Plan der Gegend von Allt und Neu Schupanek und der Festung Neu Orsova, s.l., post
1789; (102) C.A. de Traux, [Plan von der Redoute gegenüber der griechischen Kirche von
Pancsova], s.l., post 1789; (103) Plan der Insel und Festung Neu Orsova. Am 2t ben
November 1789 bloquirt und den 16ten April 1790 eingenommen, s.l., 1790; (104) Niclas
v. Prónay, Plan der am 7t August 1788 bey Schuppaneck, Viena, 13 iulie 1790; (105) Franz
Zeilinger, Plan der Veteranischen Höhle, s.l., 1791; (106) Josef Klapstein, Plan von
Mehadia und derselben Gegend mit dennen vorgefallenen Attaquen [...] Anno 1788 und
1789, s.l., 1792 (H III e 2857, 2866, 2869, 2873-2887, 2889-2890, 2895-2900, 2916,
2918/1, 2920, 2922-2925/1, 2939-2958/-1, 3031-3040, 3042/-1, 2, 3, 5; 3050, 3061-3066,
3080-3081, 3106-3108, 3142-3143, 3187-3199, 3214, 3234-3235, 3238-3241, 3255).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1313, 1345; A. Krischan, Banater Karten..., p. 156-162,
nr. 388-493.
1520 – H. Benedicti, Le Bannat de Temeschwar, d’après les nouvelles indications,
pour servir à la Carte des Limites des trois Empires, ou Thèâtre de la Guerre présente,
1789. 55,5 x 43,5 cm. Hartă gravată (B IX a 569).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1293; A. Krischan, op. cit., p. 125, nr. 22.
1521 – Drachenfeld, Novissimum Theatrum Bellicum oder Neuferfertigt Accuratte
Geographische General Kriegs- und Landkarten der drey kriegsfürenden Mächte welche
in sich enthält Transilvanien, Moldau, Wallachey, Pohlen, Bullgarien [...], Viena, 1789.
108 x 67 cm. Hartă gravată în culori (B III a 16).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1294-1295.
248  AUSTRIA

1522 – J.-F. Gilovsky von Urazowa, [Harta drumurilor de la pasurile Ghimeş şi

Oituz la Focşani, 29 mai 1789]. 41 x 37 cm (B III c 12).
Ref.: ibidem, p. 1277.
1523 – Hartă anonimă, 1789, indicând poziţiile trupelor austriece de-a lungul
Carpaţilor, din Bucovina până la Dunăre. 72 x 64,5 cm, 80 x 91 cm, 96 x 92 cm. 3 planşe
(Z XIV 1788 d 1).
Ref.: ibidem, p. 1277.
1524 – Hărţi (3), din 1789, reprezentând: (1) Poziţiile trupelor austriece, septembrie-
noiembrie 1789, în zona Balta Albă – Meteleu – Călugăreni. 137,5 x 115 cm; (2)
Regiunea Bucureştilor. 142,5 x 104 cm; (3) Regiunea Bucureşti – Rusciuc. 144 x 71 cm
(H III c 3093).
Ref.: ibidem, p. 1278-1279.
1525 – Siegfried Johannes Heribert von Tauferer, Navigationskarte der Donau
von Semlin bis zu ihrem Ausfluss ins Schwarzer Meer, zur genausten Kentniss Aller in
derselben befindlichen Inseln, Sandbänke, Wirbel, Klippen u.s.w., so wie aller an den
beiderseitigen Ufern gelegenen Städte, Dörfer, und andere Ortschaften. Revizuire a hărţii
lui Lauterer din 1782, gravată de Mansfeld, 1789. 60 x 17 cm. 8 planşe. Parţial colorate,
însoţite de Beschreibung des Laufes der Donau von Belgrad bis an das Schwarze Meer,
12 f. (B III b 37).
Ref.: ibidem, p. 1274-1275; Popescu-Spineni, p. 186.
1526 – Karte der Wallachei, s.l., 1789 (B III a 183).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1308.
1527 – Laager der Division des Herrn Feldmarchallieuten. Baron Spleny bey Bolka
den 15 ten und 16 ten July 789. Parţial colorat. 21,5 x 17 cm. Planul poziţiilor trupelor
austriece la Bălca, pe Valea Trotuşului (H III e 3102-7).
Ref.: ibidem, p. 1315.
1528 – Lager Plan der Division des Herrn Feldmarschallieut. Baron Spleny bei
Petruskany von 8 ten Juny bis 14 ten July 1789. Parţial colorat. 26 x 20 cm. Plan al satului
Pătrăşcani (jud. Bacău) (H III e 3103-5).
Ref.: ibidem, p. 1340-1341.
1529 – Mappa Chorographica nouissima et completissima totius Regno Hungariae
incorporati Bannatus Temesiensis una cum trum Comitatuum Processibus, prout et cum
adiunctis Germanico Illiricis, atque Valachico-Illiricis Militaribus Districtibus, s.l., 1789.
4 planşe (B IX a 582).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 127, nr. 38.
1530 – Operations-Plan der Moldau von Jahr 1789, in zehn Boegen bestehend.
65,5 x 46 cm. 10 planşe colorate indicând poziţiile austriece în Moldova în ianuarie-august
1789, în regiunea dintre Carpaţi, Siret, Bacău şi Măxineni (H III e 3092).
Ref.: ibidem, p. 1277.
1531 – Planuri (10), din 1789, ale oraşului Focşani şi ale regiunii înconjurătoare,
executate de cartografi ai armatei austriece în cursul războiului ruso-austro-turc: (1) Fr.
 AUSTRIA  249

Portner, Plann à la Vue von der Affair den 31ten Jullij zwischen Putna und Schuchitza [...]
Dann der Battail bej Foczan [...]. Parţial colorat. 37 x 23 cm; (2) Plan [...] am 1-ten Augusti
1789 bey Fokschan [...]. 79 x 54,5 cm; (3) Ernst von Orosz, Plan [...] am 31-ten July beim
Putna Fluss, und den 1-ten August bey Fokschan vorgefallenen Bataille [...]. 64,5 x 47,5
cm; (4) Plan von der in der Nacht von 31 July auf den 1-ten August 1789 [...] bei Wadu
Turkului in der Moldau unternommenen Passage des Putina Flusses [...]. Parţial colorat.
81 x 66 cm; (5) Plan à la vue du Passage de la Putna la nuit du 31 Juillet au 1 d’Aout
et de la Bataille de Fokschan [...]. Parţial colorat. 39 x 24 cm; (6) Hauptmann-Vermaty,
Ideal Plan vom Angriffe beim Lager zu. Fokschan [...] de 31 Juli 789. 37,5 x 32,5 cm; (7)
Plan de la Bataille dans la Nuit de 20/31Juillet jusqu’au 21/1 d’Aout 1789, entre la Putna
et Milkow [...]. 68 x 51 cm; (8) Plan der Bataillen von Foksan und Mardinestie [...] den
1 August 1789 bei Fokcsan [...] dann den 1-ten September 1789 zwischen Mardinastie und
Tirku Kukyly [...]. 51,5 x 47 cm; (9) Plan [...] am 1-ten August bey Fokschan vorgefallenen
Bataille [...] und von der Hauptschlacht am Rimnik Fluss den 22 ten Septembris 1789 bey
Mardinestie [...]. 70,5 x 52 cm; (10) Joh. David, Schlacht bey Fokschan am 1-ten August,
und bey Mardinestie, am 22 ten September 1789. 43 x 28 cm. Gravură (H III e 3119-3128).
Ref.: ibidem, p. 1325-1327.
1532 – Planuri (7), din 1789, ale luptei de la Mărtineşti – Vrancea: (1) Plan
der Haupt Bataille am Rimnik Fluss zwischen Tirku-Kukului und Martinestie den
22 September 1789. 87 x 63 cm; (2) Ernst von Orósz, Plan von der Hauptschlacht an dem
Rimnik Fluss [...] den 22-ten Septbr. 1789 zwischen Tirgu Kukuluj und Martinestie [...].
64 x 47,5 cm; (3) Plan von der Hauptschlacht an dem Rimnik Fluss [...]. 93,5 x 61 cm;
(4) Plan der Bataille bey Martinestie [...]. 35 x 21 cm; (5) Plan de la bataille à Rymnik
[...]. 66 x 50 cm; (6) Plan al poziţiilor armatelor în bătălia de la Focşani. 48,5 x 36,5 cm;
(7) Plan von der den 22-ten September Anim 1789 von Tirgul Kukuluy bis Martinestie an
dem Rimnik, Fluss in der Wallachey [...]. 112 x 63,5 cm (H III e. 3133, 3134, 3135, 3136,
3137, 3138, 3139).
Ref.: ibidem, p. 1337-1338.
1533 – Planuri (2), din 1789, ale satului Parava (jud. Bacău): (1) Position des Prinz
Coburgischen Corps bey dem Dorf Parawa in der Moldau von 8-ten juny 1789. 58 x 43
cm. Parţial colorat. Conţine împrejurimile satului; (2) Plan der Position und Gegend bei
Parawa am 8-ten Juny 789. Copie de Bernard Haltmaier (H III 3212-I-II).
Ref.: ibidem, p. 1340.
1534 – Plan von dem Nacht Lager der Division des FMI B-on Lewenöhr bey dem
Dorf Sekujen, den 7-ten Juny 789. Parţial colorat. 27,5 x 19 cm (H III e 3104-2).
Ref.: ibidem, p. 1345.
1535 – Plan des Dislocirten Corps d’Armee S-r Durchl. des Printzen von Sachsen-
Coburg, wie solches im Winter im Jahr 1789 in der Moldau verleget worden. 71 x 48,5 cm.
Harta regiunii de sud a Moldovei (valea Siretului), indicând aşezarea trupelor austriece în
iarna 1788-1789 (H III e 3097-4).
Ref.: ibidem, p. 1276.
1536 – Plan der Affaire bei Walesaka den 19-ten April 789 zwischen dem Türkischen
250  AUSTRIA

Seraskier Hagij Soilarij und dem K.K. Detachament des Herrn Obristen Karaiczay, 1789.
În culori. Reprezintă zona satului Valea Seacă (jud. Bacău). 49,5 x 29,5 cm (H III e 3150).
Ref.: ibidem, p. 1346-1347.
1537 – Position des Prinz Coburgischen Corps bei Podu Beszedi in der Moldau von
5-ten May [1789]. Parţial colorat. 51 x 35,5 cm. Planul poziţiei trupelor austriece la Podul
Beizadelei de pe râul Bahna, la sud de Bacău (H III e 3211).
Ref.: ibidem, p. 1341.
1538 – Positionen bey Fokschan an Milkov und Gerliczin des Prinz Coburgischen
Corps, 1789. 45 x 32 cm. Planul poziţiilor austriece lângă satul Cârligele (jud. Vrancea)
(H III e 3209).
Ref.: ibidem, p. 1324.
1539 – Carl Schütz, Neueste Karte von der Moldau, Walachei, Bessarabien und der
Krim, samt den angraenzenden Provinzen, Siebenbürgen, Bukowina, einen grossen Theil
von Ungarn, Galizien, Polen, Viena, 1789 (B III a 160).
Ref.: ibidem, p. 1305-1306.
1540 – Überfall auf Rimnik, an der Alt in der Wallachey den 7-ten October 789, s.l.,
1789. 33 x 25,5 cm. Planul oraşului Râmnicu-Vâlcea (H III e 3145).
Ref.: ibidem, p. 1344.
1541 – Planuri (2), din 1789-1790, ale cetăţii Tighina în timpul asediului austro-
rus: (1) Plan de l’Investissement et de la Prise de la Forteresse de Bender sur le Dnestre
le 3/14 Novembre 1789 şi o schiţă neterminată. 72 x 55 cm; (2) Plan de la forteresse
de Bender avec la situation d’autour, gravat de Seb. Mansfeld, 1790. 39,5 x 33,5 cm
(H III e 3174 I-II, 3175).
Ref.: ibidem, p. 1316-1317.
1542 – Bukarest mit seinen Umgebungen. Copie după harta mare a Ţării Româneşti
din 1790. 21 x 19,5 cm (G I b 63).
Ref.: ibidem, p. 1319; V. Georgescu, op. cit., p. 274.
1543 – Planul asediului cetăţii Giurgiu de către austrieci, 1790, la care au participat
şi patru batalioane de români (Kartensammlung).
Ref.: T. Moţ, D. Vâşcu, op. cit., p. 408.
1544 – Crajova, die Haupt Stadt in der Kleinen Wallachey aufgenommen im Jahr
790. 47 x 31 cm (G I b 109).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1324.
1545 – Grundriess der Festung Brajla. Von Jahr 1790. 43,5 x 38,5 cm (G I b 69).
Ref.: ibidem, p. 1317-1318.
1546 – [Karte der Gegend zwischen Oppowa, Semlin, Semendria und Deliblat], s.l.,
1790. 8 planşe (B IX a 680-1).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 130, nr. 67.
1547 – Anton Kucher, A la vue Plan der Gegend vom Walach Bannatisch: Posten
Skerischoara-mare bis Gura Potekului als die rechte Cordons-Postens-Flügels Streche
 AUSTRIA  251

des 1ten Walachen Grenz Infanterie Regiments Nro. 16, s.l., 1790. 2 planşe (B IX c 771).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 146.
1548 – Marche Plan von Oppova über Allibunar, Weiskirchen, nach Klein Tikwan,
s.l., 1790. 2 planşe (B IX c 687).
Ref.: ibidem, nr. 145.
1549 – F. Müller, Mappa Novissima regnorum Hungariae, Croatiae, Sclavoniae
nec non Magni Principatus Transilvaniae [...], Viena, 1790. 122 x 103 cm. Cuprinde şi
Ţara Românească până la râul Dâmboviţa (B IX a 497).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1300.
1550 – Operations-Plan der unter Commando S-r Durchl. den Herrn Feld-
Marschalen Princzen von Sachsen-Coburg Anno 790 gehaltenen Campagne, s.l., s.a.
66 x 63 cm. Hartă a regiunii Rusciuk – Olteniţa – Bucureşti (H III e 3262-11).
Ref.: ibidem, p. 1278.
1551 – Operations-Plan des zur Belagerung der Festung Gjurdsjow bestimten
Corps unter Comando seiner Durchlaut Feldm. Pr. v. S. Coburg. Im Jahre 1790. Însoţit de
2 p. reprezentând mişcările trupelor austriece la Frăsineşti şi lângă Giurgiu. Parţial colorat.
57,5 x 64,5 cm (H III e 3262-1).
Ref.: ibidem, p. 1278-1279.
1552 – Planuri (7), din 1790, ale zonei Calafat, indicând poziţiile trupelor austriece:
(1) Plan des Angrifs des Verschanzten türkischen Lagers bey Callefat den 26-ten Juny 790
[...], 25,5 x 20 cm; (2) Plan der Affaire bey Calafat [...] den 26-ten Juny 790. 35 x 22 cm;
(3) Plan der Bestürmung des Verschantzen türkischen Laager bey Callefat den 26-ten Iuny
790. 37 x 25 cm; (4) Johann Iretter, Affaire bey Calafat den 26-ten Iuny 790 [...]. 57,5 x 47
cm; (5) Plan der Hauptstadt u. Türkischen Vestung Widin [...]. 85 x 57 cm. Harta malurilor
Dunării, cu planul Calafatului; (6) Schiţă de plan cu mişcările trupelor austriece în timpul
atacului Calafatului din 1790. 28,5 x 21 cm; (7) Plan al întăriturilor turceşti din jurul
Calafatului, cu şanţul înconjurător, oraşul şi tabăra turcească. 37,8 x 27 cm (G I b 207;
H III e 3280-3284, 3329).
Ref.: ibidem, p. 1322-1323.
1553 – Plan, din iunie 1790, al poziţiilor austriece lângă satul Caraula (jud. Dolj).
38 x 24 cm (H III e 3272-2).
Ref.: ibidem, p. 1323.
1554 – Planuri (8), din 1790, ale cetăţii Giurgiu, asediată de trupele austriece: (1)
Plan von der Gegend bey Gyurgevo und Daya, dann wie die Festung den 2-ten Juny 790.
37,5 x 23 cm; (2) Rubinitz, Plan der unter Commando Sr. Durchlaut den Herrn Feld
Marschallen Printzen von Sachsen-Coburg den 2-ten Juny erofneten und den 9 Iuny 790
aufgehobenen Belagerung der türkischen Festung Gyurgewo. 99 x 63,5 cm. 2 ex.; (3) Plan
von den Türkischen Festung Giurdjewo mit der im Monath Iuny 790 darauf angefangenen
Belagerung. 96,5 x 84 cm; (4) Kunerth, Plan von der Belagerung Giorgewo. 43 x 40,5
cm; (5) Fr.B. Portner, Operations Plan des zur Belagerung der in der Wallachey am linken
Donau-Ufer liegenden Festung Gyurdsjevo im Jahre 1790. 41 x 30 cm; (6) Plan al cetăţii
Giurgiu cu poziţiile trupelor austriece. 76 x 50 cm (anexă: Journal der Belagerung von
Giurcsof im Jahre 1790) (H III e 3303, 3304-11, 3305-3307, 3264).
252  AUSTRIA

Ref.: ibidem, 1329-1330; G. Severeanu, Intrarea prinţului Josias de Saxa-Coburg

în Bucureşti la 10 noiembrie 1789 şi asediul cetăţii Giurgiu din 2 iunie 1790
(„Bucureşti”, 1, 1935, nr. 2, p. 268-286).
1555 – Planuri (6), din 1790, ale cetăţii Ismail, asediată de trupele ruse: (1) Plan de
l’investissement, établissement des batteries, et de l’assaut de la forteresse d’Ismail sur le
Danube, fait le 11/22 Décembre 1790. 61 x 52 cm. 2 ex.; (2) Plan der Festung Ismail mit
ihrer Attaque und Defence [...]. 36,5 x 30 cm; (3) Plan von Eroberung der Festung Ismail
[...] 24 x 19 cm; (4) Plan al cetăţii Ismail. 72,5 x 56 cm. 2 ex.; (5) Plan von der Eroberung
der Festung Ismael [...]. 46,5 x 38 cm; (6) Belagerung von Ismail, 1790. 31,5 x 27 cm
(H 3308-1, 3309, 3310-11, 3311, 3312, 3313-1).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1334-1335.
1556 – Planuri (4), din 1790, ale satului Izvoarele (jud. Mehedinţi), pe Dunăre, şi
ale împrejurimilor sale, întocmite de cartografi ai armatei austriece: (1) Baltz, Laeger bej
Braova in Servien [...], 1790, cu o copie de Sterndach. 51 x 35 cm; (2) N.H. Du Corron,
Situations Plan von Praova an den Ufer der Donau [...]. 102 x 79 cm; (3) G.E. Cano,
Unternehmung des Königl. Schiff und Tschaicken Armaments am 9-ten August 790 gegen
die Türkische Tschaicken bey Florentin [...]. 66 x 47 cm; (4) Lagerung der Truppen bei
Prahova. 37,5 x 25 cm (H III e 3272-4, 3272-31, 3285, 3333).
Ref.: ibidem, 1335-1336.
1557 – Plan de la Ville et du Chateau de Toultscha dans le Danube, pris par la flotte
Russienne le [...] d’Octobre 1790. 52,5 x 37,5 cm (H III e 3289).
Ref.: ibidem, p. 1346.
1558 – Plan der den 13-ten May 1790 unter dem Herrn General B. von Kray. Planul
cetăţilor Turnu Măgurele şi Nicopole. 42,5 x 31 cm (H III e. 3290).
Ref.: ibidem, p. 1346.
1559 – Schiţă de plan a împrejurimilor satului Radovanu (jud. Dolj), cu poziţia
trupelor austriece, iunie 1790. 47 x 37,5 cm (H III e 3272-1).
Ref.: ibidem, p. 1343-1344.
1560 – Col. Welsperg, Plan von Viddin, s.l., 1790. Cuprinde şi localităţile româneşti
Ciuperceni, Rotunda, Fântâna Maglavit, Poiana. Copie din Bucureşti, decembrie 1854
(GI b 211-0,01).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 38 şi fig. 31.
1561 – I. Wussin, A. von Wenzely, Generalkarte von Ungarn, Siebenbürgen,
Slavonien und samt den angrenzenden Laendern [...], [Viena], 1790. 67 x 51 cm. 4 planşe
(B IX a 495).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1307.
1562 – Carte des embouchures du Danube et de ce fleuve jusqu’à Brailof. Hartă
reprezentând operaţiunile trupelor ruseşti în Dobrogea la 1790-1791 (H III e 3262-11).
Ref.: ibidem, p. 1279.
1563 – Militärische Carte der Kleinen oder Oesterreichischen und Grossen
Wallachey, 1790-1791. 108 planşe colorate, realizate sub conducerea lui Specht. 71,5 x
 AUSTRIA  253

48,5 cm (anexă: Militärische Beschreibung der kleinen u. der grossen Wallachey, 3 vol.,
secţiunile 1-125 (I), 126-261 (II), 262-394 (III) (B III a 180, B III a 203), copie în 42
planşe colorate (B III a 191, copie în 12 planşe).
Ref.: ibidem, p. 1282-1285; Vintilă Mihăilescu, Harta austriacă din 1791 („Buletinul
Societăţii române de geografie”, 47, 1928); Mihai Popescu, O veche hartă a Ţării
Româneşti (RIR, 8, 1938, p. 242-243); V. Georgescu, Legislaţia..., p. 274; Popescu-
Spineni, p. 188.
Reprod.: B. A. R., H 1003 D XXVII/6.
1564 – Planuri (2), din 1790-1791 ale oraşului Bucureşti cu împrejurimile, în
timpul ocupaţiei austriece: (1) Lager Plan der Königl. Öesterreichischen Armée unter
Commando seiner Durchlaucht Prinzen von Sachsen Coburg bey Vakarest den 7-ten
Augusti 790. Parţial colorat. 33,5 x 23 cm; (2) Position der Kais. König. Armée unter
Commando Seiner Durchlaucht des Prinzen von Coburg im August und September 1790
bei Vakarest und im Jahr 1791 bei Bukurest. În culori. 22 x 19 cm; (H III e 3271, 3272).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1319; V. Georgescu, op. cit., p. 274-275.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 169, c. 335-336; r. 198, c. 345-347; Muzeul
Municipiului Bucureşti, copii, inv. 11027/123, 11125/3.
1565 – Aufnahm à la Vue, Brouillon der Laage und Cantonirung des ersten Szekler,
dan zweiten Wallachischen Infanterie-Regiments, samt den ausgestelten Vorposten, unter
der Brigade Der Herrn Obrist von Schultz. 198 x 119 cm. Harta regiunii de răsărit a
Ţării Româneşti, ocupată de trupe austriece (între care regimentele de infanterie 1 Secui şi
2 Români) în vara lui 1791 (H III e 3265).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1279.
1566 – Peter Duka, Karte von der Gegend von Alt-u. Neu-Orschova nebst der
Grenze von Gros-Wallachey von der Donau bis an die Czerna, s.l., 1791. 8 planşe
(B IX c 667).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 138, nr. 160.
1567 – P. von Eöttves, Entwurf-Plan für das neu zu erbauen angetragene Dorff sub
Lit. A (folgt Nachtrag mit Bleistift: Neu-Kowachicza), s.l., 1791 (G I h 731).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 297.
1568 – P. von Eöttves, Plan deren neu zu erbauen angetragenen drey Orthschafften,
nebst denen daran anstossenden Dorffern und Proedien, in dem Bezirke des Teutsch
Banalischen Grenz Regiments, Pancevo, 16 mai 1791 (B IX c 722).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 68.
1569 – Ing. Hauptm. Gruber, Pläne und Zeichnungen von Ansiedlerhäusern
sowie einer Kirche, zur Erbauung vorgeschlagen für die Ortschaften Kubin, Breslowatz,
Homolitz, Starcsova, Jabuka, Glogan, Oppova, Debeliacsa, Kowatschilza und
Alt-Szeldosch, s.l., 1791 (K VII k 271/2).
Ref.: ibidem, p. 139, nr. 165.
1570 – Plan von der Gegend der Festung und des Orts Alt Orşova, auf welchen
die Gränz-Linie zwischen den K.K. und Ottomanischen Reiche sowohl – als des – von
dem Flus Cserna bis an den Bach Bachna wusten und neutral anerkanten Terrains
254  AUSTRIA

ersichtlich – und die Gränz-Scheidung danach den 6 ten 8 ber 791 bestimt und vollbracht
worden ist, s.l., 1791 (B IX c 667-1).
Ref.: ibidem, nr. 161.
1571 – Planuri (3), din 1791, reprezentând colonizări în Banat: J. Gruber, Grund-
Anlags Plan [...] nach Welchen der antrag genohmen wird in dem Canton des deutsch
Banatischen Gränz Regiments Bezirk auf den Praedium Kovacsicza (1), Debeliacsa (2),
alt Szeldosch (3), ein neues Dorf für die [...] Reichs Collonisten von 110 (1), 130 (2), 100
(3) Hauser zu bauen, s.l., 1791 (G I h 4, 3-2, 691).
Ref.: ibidem, p. 146-147, nr. 276, 278, 292.
1572 – Planuri (2), din 1791, ale bătăliei de la Măcin dintre trupele ruse şi turceşti:
(1) Plan de la battaille de Matchini entre les armées russes et turques [...] le 28 Juin 1791.
În culori. 48 x 41,5 cm; (2) Plan von der Bataille [...] bej Matsin. 25,5 x 14,6 cm. Gravură
în culori (H III e 3346-3347).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1336-1337.
1573 – Franz B. Purcel, Plan von der Haupt und Residenz Stadt Bukarescht, in den
grossen Wallachey, 1791.
Ref. şi reprod.: George D. Florescu, Planuri inedite ale Bucureştilor la sfârşitul veacului
al XVIII-lea („Revista Fundaţiilor Regale”, 1, 1934, nr. 3, p. 572-603); idem, Din
vechiul Bucureşti. Biserici, curţi boiereşti şi hanuri între anii 1790-1791 după două
planuri inedite, Buc., 1935, p. 13-158 + planşe anexă.
1574 – I. Stenger, Schauplatz des gegenwaertigen Türkenkrieges, s.l., 1791.
Cuprinde şi Ţările Române. 49,5 x 30,5 cm. 1 planşă colorată (H III e 3345).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1306.
1575 – Haupt-Grenzkarte zwischen dem Banat und der Wallachey; wie solche am
8. Februar 1788 befunden und bei der auf Allerhöchsten Befehl Sr. Majestät mit denen
Komissairen der Ottomanischen Pforte den 7. Juni 1792 vorgenomenen Reambulation
befunden worden, s.l., post 1792. 5 planşe (B IX c 668).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 139, nr. 162.
1576 – P. v. Eöttves, Situations und Eintheilungs Plan des neu angelegten Dorfs
Franzfeld, in dem Bezirck des Deutsch Bannatischen Gränz Regiments, s.l., 1793. 2 planşe
(G I h 185).
Ref.: ibidem, p. 146, nr. 279.
1577 – Comlosch: Ein Wallachisches Dorf; Lieget in den Csanader District. Copie
de Frie[drich] de Braun, s.l., 1793 (G I h 435).
Ref.: ibidem, p. 147, nr. 291.
1578 – M. Atzinger, Plan Ueber die auf denen Predien Szamosch, Padinka,
Dobrinka, Gallina, Gaja, dan Mihailovaz angelegten zwey neuen Ortschaften Szamosch
und Padina, s.l., sec. XVIII (G I h 657).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 309.
1579 – Gabriel Bodenehr, Das durch den Römischen Adler von den Türcken befreyete
Königreich Ungarn, s.l., sec. XVIII. Gravuri. La planşele 10-11, 22-27: Timişoara,
 AUSTRIA  255

graniţele Banatului, cursurile Tisei şi Begăi, oraşele Pancevo, Mehadia şi Orşova (B I a 1).
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 170.
1580 – Gabriel Bodenehr, Force d’Europe, oder Die Merckwürdigst- und
Fürnehmste, meistentheils auch Ihrer Fortification wegen Berühmteste Staette, Vestungen,
Seehafen, Paesse, Camps de Bataille, in Europa [...] in 200 Grundrissen, Augsburg,
sec. XVIII. Gravură. Pl. 134: Orsowa; pl. 138: Accurater Plan von dem Schloss Panzova;
pl. 171: Temeswar (B I c 16).
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 170.
1581 – Karte vom Banat und der Wallachey, s.l., sec. XVIII. Gravură colorată
(B IX a 556-1).
Ref.: ibidem, p. 124, nr. 8.
1582 – Theodor Simeonovics, Plan des im loblichen Wallach: Illyrischen Gr.: Regmt
Globoreurer halben Division liegen[den] Ortes Toplez, s.l., sec. XVIII (B IX c 666).
Ref.: ibidem, p. 129, nr. 65.
1583 – F.Z.Gr. Wallis, Plan der Gegent zwischen Caransebeş und Fenisch im
Temesivarer Banat, s.l., 1791-1802 (B IX a 676).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 69; P. Bona, Valorificarea noilor descoperiri în domeniul istoriei
naţionale, Caransebeş, 1989, p. 12, nota 44; p. 28, nota 37.
1584 – Cpt. Johann Rusch, Plan und Profil der bulgarischen Festung Widdin [...],
s.l., 1802. Desen. Cuprinde şi oraşul Calafat (K I b 15).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 39 şi pl. 32.
1585 – A la vue aufgenohmener Plan des Morastes Bella Bara genannt, im Bezirke
des kaiserl. königl. löblich Deutschbanater Regiments bey dem Orte Perlass, s.l., 1809
(B IX c 723).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 130.
1586 – Plan von einem Theil des Wallachischen Illirischen Gräncz Regiments auf
welchen hauptsächlich mehrere Dorfs Gränzen bestimt worden sind, s.l., 1810 (B IX c 671).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 70.
1587 – Operations Karte von Temesvarer Banat, s.l., 1810-1812 (K VII h 300).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 147.
1588 – Topographische Karte der Grossen und Kleinen Wallachey aus verschiedenen
Recongnoscirungs-Plaenen des K.K. General Quartier-Meister Staabs im Jahre 1790
Zusammengetragen, 1812. 44,5 x 25,3 cm. 4 planşe. Gravură după Militairische Carte der
Kleinen oder oesterreichischen und grossen Wallachei, 1790-1791 (B III a 187).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1285; Popescu-Spineni, p. 188.
Reprod.: B. A. R., II 765; Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 89.
1589 – Topographische Karte der grossen und kleinen Wallachey bearbeitet nach
der vom Kaiserlich Oesterreichischen Quartier-Meister-Staab auf Recognoscirungspläne
gestützen zusammenstellung, Breslau, [1812]. 44 x 50,5 cm. 2 planşe (B II a 188).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1285-1286.
256  AUSTRIA

1590 – Edmund Zuccheri, General-Charte des Königreiches Ungarn mit Einschluss

von Siebenbürgen [...], Moldau u.s.w., Nach Lipszgy’s grosser Charte, Viena, 1812. 4 f.
Cuprinde şi Ţările Române (B IX a 501).
Ref.: Veress, BRU, II, p. 187, nr. 1020.
1591 – Chevalier de Vaudancourt, Memoire samt einer Carte der Europaeischen
Türkey [...]; Carte militaire de la Turquie [...], 1814. Cuprinde şi Dobrogea (K I a 17).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 41 şi fig. 34.
1592 – [Situationskarte der Sandhügeln in der banatischen Grenze], s.l., 1816.
48 planşe (K VII k 138).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 139, nr. 166.
1593 – Ing. Atzinger, Esquellet Woraus die Laage des zwischen Neitdorf und
Allibunar in Antrag gebrachten neuen Orthe Petrovosello, in den Deutsch-banatischen
Graenz Regiments Bezirk, s.l., 1817 (G I h 509).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 303.
1594 – Graphische Triangulierung von Ungarn, s.l., 1819-1831. Cuprinde şi
Transilvania (B IX c 724).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 89, nr. 323.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi térképtär, fotocopie.
1595 – Hărţi (4), din 1819-1888, ale Ungariei, reprezentând şi Transilvania şi
Banatul: (1) [Aufnahmeskarte von Ungarn], s.l., 1819-1869. 155 planşe, 2 exemplare
(original şi copie); (2) [Spezialkarte des Königreichs Ungarn], Viena, 1869-1881,
1883-1888. 27 planşe. Tipar negru; (3) [Spezialkarte von Ungarn], s.l., 1878. 8 planşe.
Tipar negru (B IX a 530, 530-1, 531, 534).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 127, nr. 41-43.
1596 – Itinéraires principaux de la Turquie en Europe, s.l., circa 1820. 4 f. Cuprinde
şi rutele Varna – Galaţi, Varna – Giurgiu (K I a 20).
Ref.: Bălgarskite zemi, nr. 42.
1597 – Marian, Plan der Gegend in der Umgebung der 2. Militair Orte Rujen und
Thumul, s.l., 1820 (G I h 597).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 148, nr. 306.
1598 – Nicolaus Pelamesko, Plan der Gegend in der Umgebung der 2. Militair Orte
Rujen und Thurnul, s.l., 1820 (G I h 598).
Ref.: ibidem.
1599 – Johann Csaplovics, Ethnographische Karte des Königreichs Ungarn sammt
Croatien, Slavonien, der ungarischen Militärgrenze und der Seeküste, s.l., 1829. 37 x 28
cm. Cuprinde şi Transilvania (B IX x 120/1).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 44, nr. 139.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1600 – Situations Plan der Riedgegend bei Perlas im teutschbanatischen Grenz
Regiments Bezirke, s.l., 1830 (G I h 495).
Ref.: A. Krischan, Banater Karten..., p. 148, nr. 302.
 AUSTRIA  257

1601 – Übersichts-Karte von der südlichen und grösseren Hälfte des Temesvárer
Banat’s, Viena, 1830. Litografie (K VII k 154).
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 132.
1602 – A. Bellmond, Situations Plan von der Lage des weissen Morastes und seiner
Schiffbarmachung (anexă: Bauschreiber der k.k. Banater Grenzbau Direction, s.l., post
1830. 2 şi 12 p. (K VII k 149).
Ref.: ibidem, nr. 131.
1603 – Diöcesan-Karte der Banatischen Militair-Grenze, s.l., 1832. În anexă:
Tabellarischer Ausweis der in dem Militair Grenz Land Banat vorkommenden Glaubens
Bekenntnisse, nebst ihrer kirchlichen Eintheilung und Seelenzahl. 20 p. (B IX c 706).
Ref.: ibidem, p. 136, nr. 140.
1604 – Strassen Karte des Königreiches Ungarn, Viena, 1832. Cuprinde şi
Transilvania şi Banatul (B IX c 619).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 74, nr. 261.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopii.
1605 – Samuel Lányi, Uebersicht des durch die K. Theiss Mappirung in den Jahren
834, 35, 36 [...] von N. Becskerek bis Huszt, s.l., 1837. 3 planşe (anexă: 2 texte explicative:
(1) Register der durch die könig. Theisz Flusz Mappirung aus den vom K.K. General
Quartier Meister Stab mitgeheilten Grundlinien in der Strecke von Nagy-Besckerk bis
Huszth unter der Oberleitung der König. ung. Landes Ober Bau Direction im Zeitverlaufe
von 1834, 35 u. 36 trigonometrisch gemessenen Dreyicke, 140 p.; (2) Topographische
Beschreibung sämtlicher durch die könig. Theisz Fluss Mappirung in den Jahren 834,
35 u. 36. trigonometrisch bestimmten Fixpunkte von Nagy Becskerek bis Huszt, 84 p.
(K VII k 158).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 135, nr. 133.
1606 – Sprachen Karte der Österreichischen Monarchie, s.l., [1840-1850]. 79 x 49
cm. Cuprinde şi Transilvania, Banatul, Bucovina (B IX c 119).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 43, nr. 136.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1607 – Hărţi (3) ale Ungariei, s.l. Ediţiile 1840-1860 cuprind şi Transilvania şi
Banatul (B IX c 19/1, 120/2, 125/1).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 43, nr. 137; p. 44; nr. 140; p. 45, nr. 146.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopii.
1608 – Magyarország: Haupt- und Neben Strassenzüge im Bereiche der Militair
Division von Grosswardein, s.l., 1841 (B IX c 618).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 74, nr. 260; II, p. 40, nr. 113.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1609 – Anton von Ittul, A la vue Plan der Cordons Strecke vom Posten Gura
Potekului bis zum Königstein des ersten Walachen Grenz Regiments, s.l., 1844. 3 planşe
(B IX c 772).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 137, nr. 148.
258  AUSTRIA

1610 – G. Reimer, Uebersicht – Karte von Bulgarien u. der Dobrudscha des

Kriegs Schaitplatzes von 1828 u 1829 [...], Berlin, 1845. Litografie. Hartă militară a
războiului ruso-turc din 1828-1829, cuprinzând şi teritorii româneşti (H IV b 20-2).
Ref.: Bălgarskite zemi, nr. 49.
1611 – J.V. Haeufler, Versuch einer Sprachenkarte der Österreichischen Monarchie,
Pest, 1846, 48 x 37 cm. 8 planşe. Planşele 6-8: aşezările şvabe din Banat şi săseşti din
zonele Sibiu şi Bistriţa (B IX v 118).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p, 42, nr. 133.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1612 – Col. Stojčić, Wegbeschrei-bungen über den grössten Theil der Europäischen
Türkei [...], s.l., mai 1846, 47 f.. Cuprinde şi părţi din teritoriul românesc (K I a 31).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 50, fig. 39.
1613 – Karte des Gränzzuges zwischen dem Banat und der Türkey, s.l., 1848.
20 planşe (B IX c 674)
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 139, nr. 163.
1614 – Heinrich şi Hermann Berghaus, F. Handtke, Etnographische Karte vom
Österreich Kaiserstaat, Potsdam, 1849. Gravor C. Adler. 74 x 52 cm (B IX c 121).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 44, nr. 143.
Reprod.: Budapesta, Hadtörténelmi térképtár, fotocopie.
1615 – [Harta Confederaţiei popoarelor dunărene şi slave], s.l., [1850-1860].
Proiect. Cuprinde şi teritoriile româneşti (B IX c 125/3).
Ref.: Térképek katalógusa, I, p. 46, nr. 148.
Reprod.: Budapesta, Hadtörtenelmi térképtár, fotocopie.
1616 – Mauritz Strausz, Conterfactur wie dit Föstung Temesvar von Fürsten von
Siebenbürgen belagert gevest: Anno 1596. Mense Juny, 1752. Copie de Vinzenz Lauf,
Timişoara, 7 aprilie 1853 (H 3 a 61).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 149, nr. 318.
1617 – Hărţi (4), din 1853-1867, ale voievodatului Serbiei şi Banatul Timişoarei:
(1) Emanuel von Friedberg, General-Karte der Vojvodschaft Serbien und des Temescher
Banates, s.l., 1853. 4 planşe. 2 ex.; (2) Ignaz Hátsek, Uebersichts-Karte der Serbischen
Woiwodschaft und des Temeser Banat’s, s.l., 1853; (3) W. Wessely, Karte der serbischen
Wojwodschaft und des Temiser Banats, Timişoara, 1867. Litografie colorată (B IX a 574,
574-2, 575; B IX c 695).
Ref.: ibidem, p. 126, nr. 28-30.
1618 – Belagerung von Silistra, anfang den 16. Ma 1854 [...], s.l., s.a. Plan al
acţiunilor militare ruse în zona Silistra-Turtucaia în cursul războiului cu Turcia. Cuprinde
şi zone româneşti (H IV c 98-05).
Ref. şi reprod.: Bălgarskite zemi, nr. 51 şi fig. 40.
1619 – Carl Czoernig, Ethnographische Karte des Oesterreichischen Monarchie,
Viena, 1856. Cuprinde şi Transilvania, Banatul şi Bucovina. 76 x 55 cm (B IX c 124).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 45, nr. 145.
Reprod.: Budapesta, Hadtórténelmi térképtár, fotocopie.
 AUSTRIA  259

1620 – Johan Poppovich, Uebersichts-Karte der Sandbindung und illirischbanater

Grenz Regiments Bezirke 1858, Deliblat, 15 Mai 1859 (B IX c 725).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 139, nr. 167.
1621 – Ludwig Molnár, Übersicht der Cordons Posten im illirisch banater Grenz
Regiment No 18, s.l., 1860 (B IX c 693).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 149.
1622 – Jos. Luksch, Ort Alt Orsova und dessen Umgebung, s.l., 1861 (G I h 478).
Ref.: ibidem, p. 148, nr. 301.
1623 – Trapscha, Ethnographische Karte der Marmoros, s.l., 1869 (B IX c 709).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 87, nr. 313.
Reprod.: Budapesta, Hadtórténelmi térképtár, fotocopie.
1624 – Photographische Kopien der Militär-Aufnahms-Section von Siebenbürgen,
Viena, 1869-1872 (B IX a 719/11).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 18, nr. 41.
Reprod.: Budapesta, Hadtórténelmi térképtár, fotocopie.
1625 – Copie der Militär-Aufnahms-Sectionen aufgenommen in Jahre 1864, 1865
u. 1866, s.l., 1870. Litografie. 4 planşe. Reprezintă Becicherecul Mare şi împrejurimile
(G I h 433).
Ref.: A. Krischan, op. cit., p. 146, nr. 280.
1626 – C. Bellmond, Plan der Umgebung von Werschetz, Copie der Militär-
Aufnahms-Sectionen vom Jahre 1864-65, s.l., 1871. Tipar negru (G I h 738-1).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 316.
1627 – Spezialkarte der Oesterr.-Ung. Monarchie, Viena, 1873-1889. Tipar negru.
40 planşe. Cuprinde şi Banatul şi Transilvania.
Ref.: ibidem, p. 127, nr. 44.
1628 – Der Kriegsschauplatz an der unteren Donau im Jahre 1695, s.l., 1886.
Litografie (H III c 100-1).
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 321.
1629 – Luigi Ferd. Marsigli, Mappa Geographica, Transylvaniam à Bannatu
Temisvariensi separantes Limites exbibens, s.l., sec. XIX. 4 planşe (B IX c 743).
Ref.: ibidem, p. 139, nr. 164.
1630 – [Harta Boemiei şi Transilvaniei], s.l., sec. XX (B I x c 120/4).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 44, nr. 142.
Reprod.: Budapesta, Hadtórténelmi térképtár, fotocopie.
1631 – Pál Teleki, Carta Etnografica d’Ungheria [...] secondo il censimento 1910,
Budapesta, post 1910. Cuprinde şi Transilvania şi Banatul (B IX c 1075/1).
Ref.: Térképék katalógusa, I, p. 115, nr. 429.
Reprod.: Budapesta, Hadtórténelmi térképtár, fotocopie.
260  AUSTRIA

1632 – Stampe, din 1617 – sec. XIX, înfăţişând oraşe româneşti: Cluj (1617),
Oradea (1686), Sibiu (1699), Galaţi (sec. XIX) etc. (Bildersammlung).
Ref.: Elena Moisuc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Austria (RA, 1972, nr. 1, p. 147).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Austria, r. 198.
1633 – [Uniforme ale soldaţilor români şi secui din regimentele grănicereşti], 1764.
Desene (Hofkriegsrat ms. 189/2).
Reprod.: Carol Göllner, Regimentele grănicereşti din Transilvania 1764-1851, Buc.,
1973, p. 64-65.

SCHOTTENSTIFT

MS

1634 – Cronograf, prima jumătate a sec. XVIII. Copie. 4 + 649 f. Text în limba
slavonă. La f. 583v -587, în capitolul Carstvo sultana Mehemeta, versiunea slavonă a
lucrării lui Stavrinos, Andragathies tou eusebestatou kai andreiotatou Michaīl Voevoda,
sec. XVII (ms. 609).
Ref.: Iulian Ştefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în secolele XVII şi XVIII (RIR, 4,
1934, p. 142-161).
Publ.: Constantinescu, Repertoriu, p. 208, nr. 1036; I. Ştefănescu, op. cit., p. 162-172.
A

1635 – Aegidius Sadeler, Mihai Viteazul, 1600. Gravură.

Ref.: Al. Tzigara-Samurcaş, Obiecte de interes românesc în muzeele din Viena (CL, 45,
1932, p. 277).
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [19].
1636 – Georg Friedrich Schmidt, Constantin Mavrcordat, 1743. Gravură.
Ref.: Al. Tzigara-Samurcaş, loc. cit.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [20].
1637 – Pacea de la Passarowitz, 1718. Ilustraţie dintr-un calendar de perete pe anul
1719. Între delegaţi este reprezentat şi „Principele Ţării Româneşti”, Ioan Mavrocordat
(Historische Blätter, Bd. 24).
Ref.: Was von den Türken blieb. Sonderausstellung, Perchtoldsdorf, 1983, p. 77, nr. 3, 7.

STEPHANSDOM

1638 – Maica Domnului cu Pruncul, Transilvania, sec. XVIII. Icoană pe lemn

considerată miraculoasă, provenind din localitatea Mária Pócs, Ungaria.
Ref. şi reprod.: Ioan Chindriş (ed.), Icon lacrymans balasfalvensis. Icoana plângătoare de
la Blaj, Cluj, 1997, p. 21 şi [164].
 AUSTRIA  261

TECHNISCHE HOCHSCHULE

DOC

1639 – Matricole de studenţi români din sec. XIX-XX, printre care, din anii 1846-
1847: August Treboniu Laurian, Eudoxiu Hurmuzaki, Ioan Bordan din Sibiu, Iuliu Genella,
Nicolae Costandachi din Iaşi, Leonida Cutzopol, Scarlat Popovici şi Anton Giorcante din
Bucureşti (Prüfungsprotokolle, 1846/47).
Ref.: Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea naţională, 1834-1849, Buc., 1967,
p. 38, 40.

THERESIANISCHE AKADEMIE

DOC

1640 – Documente, din 1851-1858, privitoare la studiile lui Titu Maiorescu:

matricole şi teza de licenţă.
Ref.: D. Păcurariu, Studii şi evocări, Buc., 1974, p. 144.

TRINITÄTSKIRCHE

AM

1641 – Biserica Sfânta Treime, înfiinţată în 1786 de comunitatea greco-română din

Viena. A funcţionat în baza privilegiului acordat de împăratul Iosif II la 29 ianuarie 1787.
Reconstruită în 1858-1859 de negustorul aromân Simion Sina (Fleischmarkt 13).
Ref.: Ion N. Nistor, Bisericile şi şcoala greco-română din Viena (ARMSI, s. III, t. 13,
1932-1933, p. 74-81); Sarmiza Cretzianu, În jurul portretului vienez al cluceresei
Elenca Glogoveanu (APOR, 1970, p. 94-96); M. D. Peyfuss, Balkanoorthodoxe
Kaufleute in Wien. Soziale und nationale Differenzierung im Spiegel der Privilegien
für die griechisch-orthodoxe Kirche zur heiligen Dreifaltigkeit („Österreichische
Osthefte”, 17, 1975, p. 258-268).
Reprod.: Ion I. Nistor, op. cit., pl. II (la 1822) şi IV (la 1857); Al. Popescu, op. cit., p. 62-65.
DOC

1642 – Documente, din 1790-1883, constituind arhiva comunităţii greco-române

din Viena: scrisori, acte comerciale şi juridice din Berlin, Bucureşti, Constantinopol,
Leipzig, Pesta, Rusciuk, Sibiu, Veneţia, Viena; memorii către Alexandru Moruzi (1799)
şi Constantin Ipsilanti (1804), domni ai Ţării Româneşti, către Frederic-Wilhelm I, regele
Prusiei (1793), provenind de la negustori greci şi aromâni (Anastasie Mărgărit, Chiriac
Polizu, Rafael Popovici, Gr. Sfungara din Bucureşti ş.a.), referitoare la afaceri, cuprinzând
şi informaţii despre viaţa economică şi politică din Principate, războiul ruso-turc din
1806-1812; matricole şi acte ale eforiei şcolii greco-române etc. (fonduri neinventariate).
Ref.: Olga Cicanci, L’activité commerciale de Kiriaki Polizu dans les Principautés
Roumaines vers la fin de l’époque phanariote d’après les fonds de l’église grecque de
Vienne, în L’Époque phanariote, Salonic, 1974, p. 401-411; idem, Le rôle de Vienne
dans les rapports économiques et culturels du sud-est européen avec le centre de
l’Europe (RESEE, 24, 1986, nr. 1, p. 3-16).
262  AUSTRIA

UNIVERSITÄTSARCHIV

DOC

1643 – Matricole de studenţi din Ţările Române, începând din sec. XIV, între care:
Johannes Honterus (sec. XVI), Petru Maior, Ioan Piuariu Molnar, Petrache Poenaru,
Gheorghe Lazăr, August Treboniu Laurian, Vasile Popp, Theodor Stamaty, Aron Pumnul,
Ioan Vancea, Nicolae Pamfile din Sălişte, Ioan Tipei din Zărneşti, Ioan Moldovan din
Oradea, Vasile Gherasim din Aţintiş, Ioan Hannia din Sadu, Nicolae Popeea din Săcele,
Nicolae Găetan din Şapte Sate, Ioan Iuga, Radu Orghidan, Gheorghe Pantazi din Braşov,
Anastasie Fătu, Alexandru Costinescu, Leon Filipescu din Moldova, fraţii Constantin,
Eudoxiu şi George Hurmuzaki din Bucovina, Mihai Eminescu ş.a. (Matrikelbuch, Bd.
XII-XIII ş.a.).
Ref.: G.D. Teutsch, Siebenbürger Studirende auf der Hochschule in Wien im 14., 15. und
16. Jahrhundert (AVSL, 10, 1872, p. 172-181); N. Drăganu, Cei dintâi studenţi
români ardeleni la universităţile apusene (AIINC, 4, 1926-1927, p. 421-422);
Mihai Popescu, Din viaţa de student a lui Constantin Hurmuzaki la Viena (RA,
III/1, 1936-1937, nr. 6-7, p. 150-163); Valeriu Bologa, Câteva precizări biografice
pentru istoria medicinii româneşti (AIINC, 9, 1943-1944, p. 422-429); Franz Gall,
Die Matrikel der Universität Wien. Publikationen des Instituts jür Österreichischer
Geschichtforschung, I/1-2 (l377-1450), Graz-Köln, 1954-1956; II (1451-1518), III
(1518-1579), 1959 (rec. S. Goldenberg, în AIIC, 4, 1961, p. 297-298); IV (1579/II
bis 1658/ 1659), 1974 (rec. Felix v. Schroeder, în SF, 34, 1975, p. 297-298); Augustin
Z. N. Pop, Eminescu şi Viena (APOR, 1964, p. 75-78); Mircea Păcurariu, Un fost
student român la Viena: Dr. V. Popp (ibidem, p. 86-89); E. Kovács, Die Beziehungen
der Wiener Universität zu Ungarn zur Zeit des Humanismus („Österreichisches
Osthefte”, 6, 1965, nr. 3, p. 191-208); Ştefan Juhasz, Honterus şi Viena (APOR,
1965, p. 74-78); George Potra, Petrache Poenaru student la Viena (ibidem, p. 86-96);
A. Huttmann, Pregătirea profesională şi gradul academic al lui Ioan Piuariu-Molnar
(„Revista medicală”, 12, 1966, nr. 1, p. 105-110); Cornelia Bodea, op. cit., p. 37-39;
Sebastian Şerbu, Un român doctor în filozofie şi medicină al Universităţii din Viena
acum 150 de ani: Vasile Popp (APOR, 1970, p. 126-130); Mircea Păcurariu, Doi
cărturari răşinăreni cu studii la Viena (ibidem, p. 120-125); Oswald Teutsch, Die
Siebenbürgen Sachsen und Wien („Siebenbürgische Zeitung”, 31 mai, 1971); Keith
Hitchins, Cultură şi naţionalitate în Transilvania, Cluj, 1972, p. 17 şi urm.; Viktor
Mokesch, Siebenbürgische Studenten an der Universität Wien von 1377 bis 1389
(„Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 22, 1973, nr. 1, p. 43-46); Gustav Gündisch,
Albert Huet studierte in Wien (KASL, 3 Folge, 5, 1975, nr. 1, p. 52); G. Nussbächer,
Neue Ergebnisse in der Honterus-Forschung (RRH, 15. 1976, nr. 2, p. 305-311);
Tonk Sándor, Erdélyek eg yetemjárása o közepkorban [Universitari transilvăneni din
Evul Mediu], Buc., 1979 (între 1368-1520, la Viena, 1588 de studenţi) (rec. Paul
Binder, în R. Ist., 33, 1980, nr. 6, p. 1217-1224); Al. Zub, Rumänische Studierende
an europäischen Universitäten (ZSL, 73, 1979, nr. 1, p. 29-31) (lista foştilor
studenţi români la Viena); Maja Philippi, Die soziale Herkunft der Kronstädter und
Burzenländer Studenten an der Wiener Universität (1382-1525) (FVL, 23, 1980,
nr. 1, p. 110-119).
 AUSTRIA  263

1644 – Act referitor la înscrierea lui Gheorghe Lazăr ca student al Facultăţii de

Teologie la 3 martie 1807 (Theologische Fakultät, Matrikelbuch, 1806-1807, p. 23-25).
Ref. şi publ.: Emilia Ţt. Milicescu, Gheorghe Lazăr, Cluj, 1982, p. 76, n. 1.
1645 – Matricole ale Facultăţii de Medicină, 1826 şi 1832. Cuprinde menţiuni
despre studentul Frederic Grosz din Oradea, care obţine în 1826 diploma de medic
generalist, iar în 1832 specializarea în oftalmologie.
Ref.: E. Glück, Noi contribuţii cu privire la spitalul de oftalmologie din Oradea (AIIC, 33,
1994, p. 327, n. 3).
1646 – Matrikelbuch der theologisches Facultät, pe anul şcolar 1842-1843, în care
este consemnat şi numele lui Aron Pumnul (singurul din Transilvania) şi ale unor români
din Ungaria: Bukoszky Antonius, Papdan Ioanes, Soltesz Gabriel şi Szilagyi Simeon, în
calitate de cursanţi în anul I.
Ref.: Ilie Rad, Aron Pumnul, student la Universitatea din Viena (1842-1846) („Academica”,
6, 1996, nr. 12 (72), p. 24-25).
1647 – Katalog von Studienjahre 1843-1845/46 über die Hörer der theologishen
Studien. Menţionează cursurile urmate de Aron Pumnul.
Ref.: ibidem.
1648 – Documente din 1906-1907 şi 1916, cuprinzând informaţii despre studenţii
români de la Universitatea din Viena şi sprijinul primit din partea societăţii „România
jună” (Auflistung der studentischen Vereine, Rektorat 1876/1906-1907, d.d. 7 mai 1907;
Rektorat 337 ex. 1906/07; Rektorat 1876 ex. 1906/07, d.d. 7 mai 1907).
Ref.: H.P. Hye, Rumänische Vereine in Wien bis 1914/1916 (AIIC, 33,1994, p. 141, n. 24;
p. 147, n. 61; p. 154, n. 91).
1649 – Frederic Grosz, Disertatio inauguralis chimico-pharmacologico-medica de
chimika et chinanamena, Viena, 1826. Teză de doctorat a autorului, originar din Oradea,
medic oftalmolog.
Ref.: E. Glück, op. cit., p. 327, n. 2.

UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK

CR

1650 – Vasilie Popp, De funeribus plebejis Daco-Romanorum [...], Viena, 1817

(I 31.773).
Ref.: Ion Muşlea, Viaţa şi opera doctorului Vasile Popp (1789-1842), Cluj, 1928,
p. 121-143; BRV, IV, p. 303, nr. 943.
1651 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, I-II, Braşov,
1853-1854.
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, XI, Berlin, 1939, p. 421, nr. 6121.
1652 – George Bariţiu, Johann Raţiu, Majestätsgesuch [...] um Nichtsanktionierung
der Union Siebenbürgens mit Ungarn [...], Viena, 1867.
Ref.: ibidem, p. 421, nr. 6123.
264  AUSTRIA

WIENER STADT- UND LANDESARCHIV

DOC

1653 – Document, din 11 decembrie 1351, prin care regele Ludovic I întăreşte
nobilimii privilegiile date de regele Andrei II prin bula de aur din 1222, adăugând şi unele
privilegii noi.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 17-21; DRH, C, X, p. 89-99.
1654 – Documente (6) din Viena, 1392, 1398, 1400, 1402-1403 şi 1406, referitoare
la vânzări de proprietăţi şi donaţii pioase în Viena ale Margaretei, văduva lui Simon Abel
din Nosen (Bistriţa) numită şi „die Siebenburgerin”.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, III, p. 42, 218, 261, 275, 301, 412-413.
1655 – Documente (5), din 1439-1440, 1447 şi 1453, referitoare la relaţii dintre
oraşele Sibiu şi Viena (Hauptarchivs-Urkunden, nr. 2683-2684, 2744, 3212, 3519).
Publ.: Urkundenbuch, V, p. 26-27, 60, 192, 398-399.
1656 – Scrisoare din Sibiu, 15 mai 1454, de la Oswald, judele oraşului Sibiu, către
Sfatul din Viena, informând despre mişcările turcilor, mai ales în Ţara Românească.
Ref. şi publ.: J. Hormayer, Wien, seine Geschichte und seine Denkwürdigkeiten, Viena,
1823, II/1, p. CXI-CXIII; Unterhaltungsblatt für Geist, Gemüt und Vaterlandskunde,
1837, p. 142; Urkundenbuch, V, p. 446-447; DRH, D, I, p. 440-442.
1657 – Act, din 29 mai 1469, al judelui oraşului Viena, Mertt Ennthaimer,
referitor la un proces între Katherin Zeller din Viena şi Anna, soţia lui Erasmus din Cluj
(Hauptarchivs-Urkunden, nr. 4268).
Publ.: Urkundenbuch, VI, p. 402.
1658 – Kataster der Gelöschten Vereine, [ante 1921], registru al asociaţiilor
desfiinţate, cuprinzând şi numele a opt organizaţii româneşti cu profil religios, cultural
şi muncitoresc sau ale evreilor originari din România: Verein rumänischer Arbeiter
in Wien, Akademisch-sozialliterarischen Verein „România jună” (1871), Verein
jüdischer Hochschüler aus Rumänien Erez Israel (1902), Verein „Clubul Român”
(1903), Rumänischen Hilfsverein „Carol I, rege ale României”, Rumänisch griechisch-
orientalischen Kaiser-Jubiläums-Kirchenbau und Kirchengemeindegründungsverein
(1907); Wissenschaftlichgeselligen Studentenverein „România” (1869-1874), Rumänische
Aktiengesellschaft für Holzgewinung und Dampfsägenbetrieb Bukarest, Filiale Wien
(1884-1893) şi informaţii despre acestea (A 32-7, 2480/1920).
Ref.: H.P. Hye, op. cit., p. 137, n. 2 şi 5; p. 140, n. 21; p. 141, n. 24; p. 142, n. 33; p. 143,
nr. 39, 40; p. 144, n. 41; p. 145, n. 49; p. 146, n. 58, 59; p. 147, n. 62, 65; p. 151,
n. 78; p. 154, n. 90.
1659 – Document, menţionând locul şi data exactă a morţii cărturarului român
Cornelius Diaconovici, Viena, 30 iulie 1925 (Meldearchiv).
Ref.: ibidem, p. 145, n. 45.
 AUSTRIA  265

WIENER STADT- UND LANDESBIBLIOTHEK

DOC

1660 – Scrisoare, din 28 ianuarie 1854, a lui C. Paleologu către Ion Ghica, la
Constantinopol, cu referiri la evenimente din timpul Revoluţiei de la 1848.
Ref.: D. Păcurariu, op. cit, p. 146-149.
1661 – Scrisori (3), din 1876, ale lui Titu Maiorescu către scriitorul Karl Emil
Franzos, căruia îi trimite lucrări literare româneşti.
Ref.: ibidem.
1662 – Scrisoare, din 1899, a istoricului român A.D. Xenopol către filozoful
Friedrich Jodl.
Ref.: ibidem, p. 136.
1663 – Scrisoare, din 1921, a lui Tristan Tzara către Sophie.
Ref.: D. Păcurariu, op. cit, p. 149.
CR

1664 – Iacobus Frankus, Historicae relationes continuatio Wallstadt, 1596. Relatare

a campaniei antiotomane a lui Mihai Viteazul.
Ref.: Eugen Glück, La Budapesta, Praga, Viena: Mihai Viteazul inedit (MI, 25,1991,
nr. 5, p. 5).
1665 – Iacobus Frey, Kalendarii historici continuatio..., Frankfurt am Main,
1596. Relatare a campaniilor antiotomane ale lui Mihai Viteazul şi a relaţiilor sale cu
Transilvania.
Ref.: ibidem.
1666 – Wilhelmus Rephan, Kurze Warhaftige und eigentliche historische
Beschreibung, Köln, 1596. Relatare a campaniilor antiotomane ale lui Mihai Viteazul.
Ref.: ibidem.

WIENER-NEUSTADT

FURCHTEN-STEINBERG

1667 – Petru [Christalluz?], Vlad Ţepeş. Portret în ulei, [sfârşitul sec. XVIII], cu
inscripţia: „Dracula Waida Princeps et Waiwoda Walachiae Transalpinae hostis Turcarum
insensissimus, 1466” (în Galeria strămoşilor familiei Eszterházy).
Ref.: Raymond McNally, Benjamin Le Blanc, Dracula într-un tablou necunoscut (MI, 31,
1997, nr. 1, p. 12-14).
Reprod.: ibidem, coperta II.
266  AUSTRIA

STADTARCHIV

DOC

1668 – Documente (2) din Sibiu, 22 iulie 1451, prin care judele şi juraţii Sibiului
trimit Sfatului din Wiener-Neustadt mărturiile privind gradul de rudenie între fiii lui
Petermann din Câmpulung şi Sigismund Walach din Wiener-Neustadt şi cer ca moştenirea
acestuia din urmă să fie predată rudelor sale din Câmpulung (copie în Protocolul
magistratului, vol. I, p. 205 şi orig. cu pecete).
Publ.: Urkundenbuch, V, p. 322-323; DRH, D, I, p. 415-418.

STADTMUSEUM

1669 – Cupa lui Corvin, lucrată de Wolfgang Zulinger din Wiener-Neustadt în

manieră transilvăneană, 1462. Pocal de argint aurit, decorat cu motive vegetale şi email
albastru, roşu şi verde. H 81 cm, d piciorului 17 cm, 333 gr. Meşterul Zulinger era nepot şi
ucenic al lui Sigmund Walach din Sibiu, stabilit la Wiener-Neustadt la începutul sec. XV.
Ref.: Mathias Corvinus, p. 471-472, nr. 469; Horst Klusch, Siebenbürgische
Goldschmiedekunst, Buc., 1988, p. 89, nr. 74.

ZWENTENDORF
AM

1670 – Placă memorială (post 1917) în amintirea celor 155 de eroi români căzuţi în
Primul Război Mondial, înmormântaţi în acest cimitir (Friedhof).
Ref. şi publ.: APOR, 1964, p. 101.
 BELARUS  267

BELARUS

NIEŚWIEŹ

CASTELUL RADZIWIŁŁ

1 – Maria, fiica lui Vasile Lupu. Portret (sec. XVII).

Ref.: I. Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Polonia făcută în vara anului 1886 (AAR, s.
II, IX, 1869-1887, p. 54-55).
2 – Hatmanul Janusz Radziwiłł împreună cu cele două soţii, Katarzyna Potocka şi
Maria, fiica lui Vasile Lupu. Portret (sec. XVII).
Ref.: ibidem.
3 – Petru Movilă. Portret (sec. XVII).
Ref.: ibidem.
268  BELGIA

BELGIA

ANVERS

BIBLIOTHÈQUE „HENDRIK CONSCIENCE” DE LA VILLE D’ANVERS

CR

1 – La grande et cruelle bataille faicte le 25 d’Aoust en Boheme, et comme le

Capitaine Gauchy ont defaict 1500 en entrant dans le Pays, Anvers, 1620. Broşură
menţionând diversiunea nobilului George Homonnay, pretendent la tronul Principatului
Transilvaniei, în Ungaria şi moartea lui Gabriel Béthlen (B-17-855, I, 48-72, SA/SBA).
Ref.: I. Toderaşcu, Ziare-broşuri privitoare la războiul de treizeci de ani (AIIAI, 13, 1976,
p. 334).
Publ.: ibidem, p. 336-338.
Reprod.: ibidem, p. 352 (foaia de titlu).

MUSÉE PLANTIN MORETUS

CR

2 – Ioannes Dantiscus, Die wonderlicke ende triumphelicke victorie van den alder
doorluchtichsten coninc van Polen tegen Grave Hans Weida van Muldavien [...], Anvers,
1531. Relatare a luptei de la Obertyn (1531). Broşură, 6 p. Traducere după originalul latin.
Publ.: Carol Göllner, Românii în opera lui Ioan Dantiscus (RI, 26, 1940, p. 256-260).

BRUXELLES
AM

3 – Biserica ortodoxă Buna Vestire, fără lăcaş propriu de cult (slujbele religioase
se desfăşoară în Biserica Sf. Ecaterina, Place Ste. Catherine, 1000 Bruxelles). Este
recunoscută de statul belgian, prin decret regal, din 1988.
Ref.: http://www.eglisebruxelles.com.

ARCHIVES GÉNÉRALES DU ROYAUME DE BELGIQUE

DOC

4 – Documente, din 1848, referitoare la necesitatea înfiinţării de consulate belgiene

la Galaţi şi Brăila. Cuprind date statistice despre traficul comercial al celor două porturi,
îndeosebi cu Belgia (Recueil Consulaire Belge, 1839-1855, vol. 1: Turquie Européenne).
 BELGIA  269

Ref.: Sanda Racoviceanu, Gheorghe Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare.

Belgia (RA, 1974, nr. 4, p. 544).
5 – Documente, cuprinzând date despre participarea României la expoziţia
universală de la Gand din 1913 (Fond „Exposition universelle de Gand – 1913. Direction
de l’Industrie”, dosarele nr. 1933, 1935).
Ref.: Laurenţiu Vlad, Pe urmele „Belgiei Orientului”. România la expoziţiile universale
sau internaţionale de la Anvers, Bruxelles, Liège şi Gand (1894-1935), Buc., 2006,
p. 93-104.
6 – Document, cuprinzând date statistice referitoare la studenţii din România care
au frecventat cursurile universităţilor din Gand şi din Liège în perioada 1918-1926 (Fond
„Administration de l’Enseignement Supérieur, 1835-1953”, dosar nr. 608, „Statistiques
des étudiants étrangers à Gand et à Liège, 1918/1919 – 1925/1926”).
Ref.: Laurenţiu Vlad, Studenţi români la universităţile din Gand şi Liège (1918-1926), în
Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiţă Lupu (ed.), Mobilitatea elitelor în România secolului
al XX-lea, Buc., 2008, p. 125-144.
7 – Documente, cuprinzând date inedite despre participarea României la expoziţia
universală de la Bruxelles din 1935 (Fond „Exposition universelle et internationale de
Bruxelles – 1935, dosarele nr. 78, 82, 109, 136, 177).
Ref.: Laurenţiu Vlad, Pe urmele „Belgiei Orientului”..., p. 107-147.
Publ.: ibidem, p. 163-205.

ARCHIVES DES MINISTÈRES DES AFFAIRES ETRANGÈRES

ET DES ÉTATS MEMBRES

DOC

8 – Documente (43), din 1838-1874, privind schimburile comerciale între

Principatele Române şi Belgia prin porturile Brăila şi Galaţi, liste de mărfuri, taxele
vamale, deschiderea şi activitatea consulatelor belgiene din Galaţi, Bucureşti, Brăila,
Iaşi şi Craiova, potenţialul economic al Principatelor Române, misiunea economică a lui
Martial Cloquet (doss. 988, 989, 992, I-II; 994, 2011, IV).
Ref.: A. Filimon, Stabilirea consulatelor belgiene în România (AUC, 17, 1971, Istorie,
fasc. 2, p. 225-231); idem, Schimburile comerciale între Belgia şi Principatele Unite
în perioada 1830-1859 (AUC, Istorie, 19, 1973, fasc. 1, p. 75-83).
9 – Instrucţiuni, din 1848, ale Legaţiei Belgiei la Constantinopol către consulul
belgian la Bucureşti, asupra atitudinii favorabile guvernului revoluţionar (Corresp. polit.
Légations, Turquie, vol. 2, nr. 145).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţa
României aflate în arhivele din Bruxelles şi Paris („Anale de istorie”, 13, 1967,
nr. 2, p. 63).
10 – Rapoarte diplomatice belgiene, din 1853-1856, referitoare la situaţia din
Principatele Române în timpul războiului ruso-turc: informaţii despre ocupaţia militară
rusă (vara 1853), plecarea principilor Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica, criza economică,
270  BELGIA

epidemia de holeră, acţiunile militare în zona Dunării şi Oltului la care participă şi artileria
română în cadrul trupelor ruse, importuri din Austria şi Transilvania pentru lucrările
militare ruseşti, intrarea în funcţiune a liniei de telegraf Giurgiu – Bucureşti şi începerea
construcţiei de drumuri în Dobrogea de către o întreprindere franceză (Corresp. polit.,
Légations, Roumanie, vol. 1).
Ref.: Sanda Racoviceanu, Corespondenţa reprezentanţei diplomatice a Belgiei în România.
1852-1920 (RA, 1973, nr. 2, p. 353-354); idem, Tematica informaţiilor referitoare la
ţara noastră cuprinsă în arhivele belgiene (RA, 1977, nr. 1, p. 98).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 2.
11 – Raport, din 1855, al consulului belgian la Bucureşti asupra administraţiei lui
Barbu Ştirbei. Cuprinde istoricul problemelor social-politice începând din 1821, îndeosebi
al chestiunii ţărăneşti (Corresp. polit., Consulats, Roumanie, vol. 1, nr. 179).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti din 1907,
aflate în arhivele din Paris şi Bruxelles (RA, 1967, nr. 1, p. 264).
12 – Documente, din 1856-1870, relativ la atitudinea Belgiei şi a Puterilor garante
faţă de mişcarea unionistă din Principate, înfăptuirea Unirii, revizuirea Convenţiei din
1858, recunoaşterea Unirii definitive a Principatelor Române, domniile lui Al.I. Cuza şi
Carol I, rapoarte şi telegrame de la Ch. Vilain, ministrul belgian al afacerilor străine, de
la miniştrii Belgiei la Berlin, Constantinopol, Londra, Viena, de la agentul diplomatic
belgian la Bucureşti ş.a. (Corresp. polit., Légations, Autriche – Hongrie, vol. 24, 1857,
doc. 36, 192, 218-219, 226, 242-243, 281, 290; vol. 26, 1859, doc. 36, 185; Grèce,
Série non reliée, vol. 1; Prusse, vol. 18, doc. 180, 192; vol. 19, doc. 38; Roumanie, série
non reliée, vol. 37-1, 1857, doc. 74, 187; vol. 2, 1857-1860, doc. 19, 76, 90, 94; vol. 3,
doc. 23, 165, 185; Russie, vol. 6/1,1861-1862, doc. 67, 74; vol. 31, doc. 288; Sardaigne,
vol. 9, doc. 32, 36; Turquie, vol. 7, 1856, doc. 16, 36, 44, 56; 1856-1858, doc. 103, 108,
110, 131; vol. 8, 1859, doc. 11; vol. 9/1, 1861, doc. 47; vol. 12, nr. 92).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţa
României aflate în arhivele din Bruxelles şi Paris, p. 63-64; Gh. Platon, Din domnia
lui Alexandru Ioan Cuza. Documente din arhivele belgiene (AIIAI, 9, 1972, p. 495-
499); Sanda Racoviceanu, op. cit., p. 354-355; Gh. Platon, Le problème roumain
dans la politique européenne dans les années de la lutte pour l’Union (1856-1859)
(RRH, 14, 1975, nr. 1, p. 31, 33-36, 38) (9 doc. 1857-1859); idem, Reacţii şi atitudini
în cercurile diplomatice din Constantinopol faţă de unirea Principatelor (R. Ist., 28,
1975, nr. 7, p. 1085-1090); idem, Date noi privind ecoul şi implicaţiile luptei românilor
pentru unitate naţională (AUC, istorie, 22 1976, p. 5-18); idem, Documente privind
ecoul luptei românilor pentru unitate naţională (provenind de la Legaţia Belgiei
din Constantinopol), în Ştefan Meteş la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 331-335;
idem, Le diplomate belge Edouard Blondeel van Coelebroek dans les Principautés
Roumaines (1856-1857) (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 43-66); Aurel Filimon, Relaţiile
româno-belgiene între 1859-1878 (R. Ist., 31, 1978, nr. 2, p. 223-239).
Publ.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la unirea Principatelor aflate în
Arhivele Ministerului de Externe din Bruxelles („Studii şi cercetări de bibliologie”, 11,
1969, p. 123-127); Gh. Platon, op. cit., p. 499-504; Sanda Racoviceanu, Documente
străine despre români (MI, 7, 1973, nr. 5, p. 22-23) (2 doc. 1859); Aurel Filimon,
 BELGIA  271

Documente diplomatice belgiene despre Unirea Principatelor (R. Ist., 27, 1974,
nr. 1, p. 86-95); Independenţa României, II/l, p. 12-17 (2 doc. 1857, 1859); Românii la
1859, I, p. 54-55, 63-66, 69-70, 77-80, 86-87, 96-97, 147-155, 164-168, 170-174, 178-
184, 192-203, 344-347, 349-351, 356-358, 391-394, 402-404, 421-424, 473-475, 524-
526, 537-539, 548-551 (28 doc. 1856-1866); 110 ani de la dobândirea Independenţei.
Documente, RA, 1987, nr. 2, p. 114-125 (4 doc. 1857, 1859, 1863, 1870).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 1, c. 2-4, 14-16, 128-130, 268-271; r. 2, c. 635-636;
r. 3,c. 137-139, 169-171; r. 15, c 119-121, 123-132, 139-141, 310-316; r. 16, c 422-
424, 438-441; r. 23, c. 13-16; r. 26, c. 595-597, 601-603; r. 33, c 490-491, 495-498;
r. 34, c. 876-879, 889-906, 910-912.
13 – Raport din Constantinopol, din 28 ianuarie/9 februarie 1859, referitor la
impresia produsă de alegerea lui Al.I. Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti (Corresp. pol.,
Légations, Turquie, vol. 8, 1859, doc. 11).
Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 377,
nr. 3). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 1, c. 268-271.
14 – Rapoarte diplomatice belgiene, din 1867-1874, cu informaţii despre situaţia
din Principatele Unite din primii ani ai domniei lui Carol I; schimbări de guvern, mişcarea
antidinastică (acţiunea de la Ploieşti, august 1870), concesiunile economice şi pătrunderea
capitalului străin, iniţiativele în politica externă pentru obţinerea independenţei pe cale
diplomatică ş.a. (Corresp. polit., Légations, Roumanie, vol. 3-4).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., p. 355-356.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 3-1.
15 – Raport, din 12/24 februarie 1871, al consulului general al Belgiei la Bucureşti,
explicând atitudinea miniştrilor din fostul şi noul guvern român faţă de memorandumul
principelui Carol către puterile garante prin care încearcă să stabilească o domnie
autoritară, apreciat ca o iniţiativă particulară cu efecte exclusiv pe plan intern (Corresp.
polit., Légations, Roumanie, vol. 4, doc. 10).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 59-62.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 4, c. 85-90.
16 – Documente (25), din 1871-1875, relative la acţiunile preliminare cuceririi
independenţei României.
Ref. şi publ.: Gh. Platon, Afirmarea suveranităţii României în preajma războiului din
1877-1878. Mărturii din arhivele Belgiei (SMIMod, 5, 1975, p. 137-187).
17 – Documente, din 1876-1878, referitoare la luptele pentru independenţa
României: rapoarte diplomatice belgiene din Berlin, Bucureşti, Constantinopol, St.
Peterburg şi Viena, referitoare la revendicările prezentate de guvernul român Puterilor
garante, pregătirile militare ale României pentru a participa la războiul ruso-turc,
proclamarea independenţei, desfăşurarea ostilităţilor la sud de Dunăre, acţiunea
diplomatică românească împotriva negocierilor de la San Stefano, Congresul şi Tratatul
de la Berlin (Corresp. polit., Légations, Allemagne, vol. 4, doc. 115; Autriche, vol. 44,
doc. 4, 9, 12, 16, 18, 27; Roumanie, vol. 5, doc. 67, 68, 70, 77, 84, 87, 89, 90-92, 108, 112;
Russie, vol. 13, doc. 7, 92, 97, 107, 111, 128, 131, 135, 141, 145, 146; vol. 14, doc. 29,
98; vol. 44, doc. 4, 12, 18; Turquie, vol. 15, doc. 118; vol. 16, doc. 2, 19; vol. 17, doc. 35).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente privitoare la războiul pentru independenţa României...,
272  BELGIA

p. 64-67; Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2, p. 356-357; idem,
op. cit., în RA, 1977, nr. 1, p. 99-100; Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner,
Rapoarte consulare inedite cu privire la activitatea diplomatică de la Bucureşti, în
ajunul şi în timpul războiului pentru independenţă (R. Ist., 30, 1977, nr. 5, p. 829-
842); Dan Berindei, Représentants étrangers à Bucarest et l’indépendance de la
Roumanie (1875-1877) (RRH, 1977, nr. 2, p. 279-295); Nicolae Bărbuţă, Nicolae
Bocşan, Independenţa României în opinia belgiană, Cluj-Napoca, 1980.
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 161-162, 282-283, 367-370; II/2, p. 13-15, 36-38,
77-80, 98-100, 103-106, 119-122, 137-140, 142-144, 146-149, 179-187, 209-211,
213-214, 217-224, 230-240, 255-260, 264-267, 286-288, 296-301, 329-330, 339-
341, 343-344 (28 doc.); 110 ani de la dobândirea Independenţei. Documente, op.
cit., p. 139-140, doc. 1877).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 4, c. 718-721, 735, 766-768; r. 5, c. 4-11, 36-38,
44-45; r. 15, c. 556-557; r. 16, c. 8-9, 18-29, 39-51, 56-58, 69-70, 470-473, 480-481,
486-487; r. 23, c. 87-89; r. 31, c. 53-55, 88-94, 137-142.
18 – Documente (34), din 1878-1905, referitoare la recunoaşterea de către Belgia
a independenţei României, ridicarea reprezentanţelor diplomatice ale celor două ţări la
rang de legaţie, schimburi, tratate şi tarife comerciale româno-belgiene (Corresp. polit.
Légations, Roumanie, 1859-1912; doss. 2750, vol. I-III; 2751, vol. I-III; 2752, vol. II;
2896; 10834).
Ref.: Aurel Filimon, Les rélations roumano-belges de 1879 à 1900, în Nouvelles études
d’histoire, VI/2, 1980, p. 250-252, 256-257, 260-265.
19 – Rapoarte diplomatice (8), din 1887, 1896-1897, 1900, referitoare la politica
externă a României, relaţiile cu Tripla Alianţă şi Rusia, manifestările pentru desăvârşirea
unităţii naţionale şi consolidarea independenţei României (Corresp. polit., Légations,
Roumanie, vol. 8 e, 1886-1890, doc. 16, 21, 31; vol. 10 e, 1895-1898, doc. 29, 39, 79,
173; vol. 11 e, 1898-1900, doc. 112).
Ref.: Gh. Platon, Informaţii privind orientarea politică a României la sfârşitul secolului
al XIX-lea, în Sub semnul lui Clio. Omagiu Acad. Prof. Ştefan Pascu, Cluj, 1974,
p. 396-404.
20 – Raport, din 16 aprilie 1888, al consulului belgian la Bucureşti, referitor
la cauzele mişcărilor ţărăneşti din 1887-1888 (Corresp. polit., Consulats, Roumanie,
vol. VIII, nr. 39).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti..., p. 264.
21 – Documente, din 1892, relative la tratativele economice româno-germane.
Ref.: Aurel Filimon, Informaţii privind istoria României în documente diplomatice
belgiene (Tratativele economice româno-germane din 1892) (AUC, 16, 1970,
fasc. 2, p. 171-178).
22 – Documente (6), din 1892-1894, relative la luptele pentru unitate şi libertate
naţională ale românilor din Transilvania, mişcarea memorandistă, activitatea Ligii române
şi publicarea la Viena în 1894 a unei broşuri împotriva oprimării românilor; rapoarte ale
miniştrilor Belgiei la Bucureşti, Viena şi Berlin şi ale consilierului ambasadei Belgiei din
 BELGIA  273

Viena (Corresp. polit., Légations, Allemagne, vol. 30, doc. 9; Autriche-Hongrie, vol. 58,
doc. 76; vol. 59, doc. 14, 130, 145; Roumanie, vol. 9, doc. 43).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2, p. 357-358; idem, Cercetări în
arhivele de peste hotare. Belgia (RA, 1975, nr. 3, p. 326).
Publ.: 1918 la români, I, p. 206-207, 219-227, 229-232, 245-250, 250-255.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 6, c. 351-720; r. 23, c. 163-167; r. 26, c. 181-191,
193-195; r. 39, c. 170-173, 228-234, 236-238.
23 – Raport, din 13/25 iulie 1898, al baronului Guillaume, ministrul Belgiei la
Atena, prin care informează că la Sofia a încetat campania de presă privitoare la Dobrogea
românească (Corresp. polit., Légations, Grèce, vol. 9, doc. 5).
Publ.: 1918 la români, I, p. 274-276.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 22, c. 25-29.
24 – Rapoarte diplomatice din Bucureşti, 1900-1907, referitoare la mişcările
ţărăneşti din România: cauzele şi desfăşurarea răscoalelor din jud. Olt, Gorj, Râmnic şi
Argeş (1900), din Moldova şi Muntenia (1907), amploarea şi consecinţele lor (Corresp.
polit., Consulats, Roumanie, vol. 11, nr. 129; vol. 14, nr. 59, 69, 80, 86, 117; Légations,
Autriche-Hongrie, vol. 74, nr. 16).
Ref. şi publ.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti din
1907..., p. 265, 272-274; idem, Documente inedite privitoare la războiul pentru
independenţa României..., p. 65; Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2,
p. 358-359; idem, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 326; M. Timofte, Consecinţe imediate
ale Răscoalei din 1907 în viaţa social-politică a României, reflectate în rapoartele
ministrului Belgiei la Bucureşti (CI, 8, 1977, p. 521-530); idem, Documente
diplomatice belgiene despre legislaţia agrară, adoptată în urma Răscoalei de la
1907 (AUC, 23, 1977, p. 83-93); idem, Răscoala din 1907 oglindită în documente
diplomatice belgiene (AIIAI, 14, 1977, p. 521-530).
25 – Raport, din 13 mai 1902, al consulului Belgiei la Bucureşti, relatând
desfăşurarea serbărilor împlinirii a 25 de ani de la cucerirea independenţei naţionale
(Corresp. polit., Consulats, Roumanie, vol. 12, nr. 70).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţa
României..., p. 65.
26 – Documente, din 1912-1927, referitoare la războaiele balcanice, alianţa balcanică
după Primul Război Mondial, situaţia politică din România în anul 1927, criza dinastică
la moartea regelui Ferdinand şi succesiunea la tron, criza de guvern soldată cu demisia
cabinetului Averescu şi constituirea guvernului prezidat de Barbu Ştirbei, alegerile pentru
Cameră, numirea lui N. Titulescu ca ministru de externe, politica externă a României,
relaţiile cu Italia, Turcia, Bulgaria, Franţa, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, concordatul cu
Vaticanul (Corresp. pol., Légations, Bulgarie, farde 1925-1927; France, vol. 1926-1927;
Hongrie, farde 1925-1927; Pologne, farde 1926-1927; Roumanie, serie non reliée, vol. 5,
farde 1927; Turquie, serie non reliée, vol. 1-3, 1901-1927; vol. 20-22, 1927; Yougoslavie,
farde 1926-1927).
Ref.: Sanda Racoviceanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Belgia (RA, 1978, nr. 4,
p. 452).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 46, 55.
274  BELGIA

27 – Documente, din 1913-1918, privind relaţiile Austro-Ungariei cu România,

revendicările românilor din Transilvania, poziţia Germaniei şi a Rusiei faţă de aspiraţiile
naţionale ale românilor, politica de neutralitate în perioada 1914-1916, pregătirea armatei
române, intrarea României în Primul Război Mondial şi negocierile prealabile cu aliaţii,
operaţiile pe fronturile româneşti, neîndeplinirea angajamentelor aliaţilor, rezistenţa
populaţiei faţă de ocupaţia germană, tratatul de la Bucureşti, Unirea Transilvaniei cu
România, tulburări ţărăneşti, instrucţiuni, rapoarte, informări şi note ale ministrului de
externe al Belgiei, L. d’Ursel, ale miniştrilor Belgiei la Belgrad, Berlin, Berna, Bucureşti,
Londra, Paris, Roma şi Washington, ale ataşaţilor militari belgieni la Paris, mesajul
Ligii muncitorilor britanici către guvernele aliate (inclusiv România) din 1917, protestul
coloniei române din Paris faţă de Tratatul de pace de la Bucureşti din 1918, extras din
ziarul „L’Orient” din 13/26 dec. 1918 (Correspondance générale, 1915-1919, doss. 10934,
10943, 10948; Corresp. polit., Légations, Série non reliée, Allemagne, vol. 18, doc. 43;
États Unis, farde 1917; France, vol. 13, 15, 18; Grande Bretagne, vol. 10, 12; Italie,
vol. 3, 4; Roumanie, farde 2, 3, 4; vol. 4, 5, 7; P. 1275, doss. film 883; Serbie, vol. 2;
Suisse, vol. 3, 4; Turquie).
Ref.: A. Pricop, Documente belgiene privind oraşul Iaşi în perioada Primului Război
Mondial (CI, 1971, p. 389-393); Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 2,
p. 359-360; A. Pricop, Informaţii privind Moldova în anii Primului Război Mondial
(1916-1918) culese din arhivele belgiene şi franceze, în Din trecutul jud. Botoşani,
[Botoşani], 1974, p. 237-242; Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1975, nr. 3,
p. 326-327; Vasile Vesa, România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea
(1900-1916), Buc., 1975, p. 45, 47-48, 60, 66, 71, 93, 99, 105, 109, 129-130, 167;
Ioana Burlacu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Belgia (RA, 1976, nr. 4, p. 432);
A. Pricop, Mărturii privind Moldova şi oraşul Iaşi, în anii Primului Război Mondial
(1916-1918) culese din arhivele belgiene, în Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, 1917-1977,
Bacău, 1979, p. 57-69.
Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente
(RA, 1978, nr. 4, p. 406-407, doc. 16/29 aug. 1916); 1918 la români, I, p. 392-395,
427-431, 480-483; 491-493, 560-563, 567-568, 578-582, 587-588, 602-603, 612-
616, 621-623, 627-632, 647-654, 668-671, 686-691, 696-699, 712-715, 732-739,
748-750, 753-756, 758-763, 776-777; II, p. 816-821, 828-834, 842-844, 847-862,
866-868, 873-882, 887-889, 906-908, 938-941, 956-962, 999-1004, 1006-1009,
1050-1052, 1115-1120, 1156, 1179, 1214-1216, 1245-1246,1279-1281, 1282-1283
(63 doc., 1914-1918).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 11, c. 42, 45 198-200, 202, 454-457, 600-608,
1030-1033; r. 12, c. 139-142, 157-159, 204-205, 365-367; r. 20, c. 117-118, 124-127,
142-143, 146-147, 150-151, 157-158, 179-180, 461, 475, 502, 584-593, 596-600,
665-674, 678-679, 683-685; r. 22, c. 432-433, 481-482, 564; r. 23, c. 64-66, 275-276,
594-595; r. 24, c. 16-17, 47-52, 72-75, 114-117, 128-129, 354-356, 405-406; r. 34, c.
89-90, 94-95, 98-102, 134-136, 283-286, 441-442, 663-665, 673-681, 690-697, 704-
708, 714-719, 730, 733; r. 40, c. 462-465; r. 46, c. 517, 591-592, 610-611.
28 – Documente din 1914-1920, privind politica de neutralitate a României,
însemnătatea intrării României în război, aportul armatei române, poziţia aliaţilor faţă
de actul unirii din 1918, preliminariile păcii şi Tratatul de la Versailles (Corresp. pol.,
 BELGIA  275

Légations, Suisse, série non reliée, vol. 3-8; Russie, doss. 34-35; Turquie, série non reliée,
vol. 1914-1918.
Ref.: Sanda Racoviceanu, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 46.
29 – Documente, din 1918-1940, privitoare la desăvârşirea unităţii statului naţional
român şi situaţia politică din România; corespondenţă a legaţiei Belgiei la Bucureşti
cu informaţii despre unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei cu România, regimul
Dunării, activitatea României la Liga Naţiunilor şi îndeosebi misiunile lui Nicolae
Titulescu, evoluţia economică, relaţiile României cu statele balcanice, Polonia şi Ungaria,
acordul economic româno-german din 1939 etc. (Corresp. générale, serie politique,
Légations, Roumanie, doss. 558/1938-1939; doss. 10080; Série non reliée, farde 1924,
1928; Question du Danube, doss. 4632-4634; Russie-URSS, doss. 35; Société des Nations,
1920-1927, doss. 10738).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 326; 1979, nr. 4, p. 446-447;
N. Minei, Corespondenţă diplomatică. Bucureşti-Bruxelles (MI, 13, 1979, nr. 9,
p. 34-38; nr. 10, p. 56-59; nr. 11, p. 59-62); C. Botoran, O. Matichescu, Documente
străine despre lupta poporului român pentru făurirea statului naţional unitar,
Cluj-Napoca, 1980, p. 55; Maria Soveja, Rodica Muşetoiu, Cercetări în arhivele de
peste hotare – 1981 (I). Belgia (RA, 1982, nr. 3, p. 298-299).
Publ.: Maria Soveja, Rodica Muşetoiu, op. cit., p. 299-303 (3 doc., 1934-1935).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 12, 59.
30 – Raport din Paris, 14 august 1919, al consulului Legaţiei Belgiei în Franţa,
R. van der Elst, în legătură cu răspunsul guvernului român la nota Consiliului suprem aliat
(Corresp. pol., Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 1919).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 119-120.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 427-428.
31 – Raport din Paris, 30 august 1919, al consulului belgian R. van der Elst, în
legătură cu acţiunea delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris (Corresp. pol.,
Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 1919).
Ref.: ibidem, p. 136-137.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 431-432.
32 – Raport, 15 septembrie 1919, al ambasadorului Belgiei la Paris, în legătură cu
semnarea de către România şi Iugoslavia a Tratatului de la St. Germain (Corresp. pol.,
Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 1919).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 442.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 438-440.
33 – Raport, 19 septembrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Belgiei la
Bucureşti, cu privire la convorbirea sa cu Ion I. C. Brătianu despre relaţiile româno-
belgiene şi hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris în problema românească (Corresp.
pol., Légations, Roumanie, 1917-1921, série non reliée, farde 4).
Ref.: ibidem, p. 444-447.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 12, c. 448-450.
276  BELGIA

34 – Raport, octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Belgiei la Bucureşti,

în legătură cu preocuparea presei româneşti pentru evenimentele din Rusia şi implicaţiile
acestora asupra României (Corresp. pol., Légations, Russie, vol. 5, classement B,
doss. 35, farde 1919).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 542-545.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 49, c. 99-101.
35 – Rapoarte (4), din 5 decembrie 1919 – 12 martie 1920, ale miniştrilor Belgiei
la Paris, Bucureşti şi Varşovia, referitoare la preparativele semnării tratatelor de pace de la
Paris de către România şi negocierile acesteia pentru încheierea păcii cu Rusia (Corresp.
pol, Légations, France, série non reliée, vol. 20, farde 19; annexe VI F, dossier 18; Russie,
vol. 5, dossier 35, farde/1920.
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 307-308, 583-586; VI, p. 53-56,
81-82.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 24, c. 441-443; r. 39, c. 522-524; r. 49, c. 122-125,
130-131.
36 – Documente, 1920-1927, referitoare la activitatea Tribunalului mixt româno-
maghiar la Societatea Naţiunilor, tratatul de arbitraj dintre România şi Belgia, Congresul
Internaţionalei a III-a, Moscova 1920, greva generală din România din acelaşi an, Consiliul
General al Ligii internaţionale contra imperialismului şi pentru independenţa naţională
(1927), Conferinţa aliaţilor de la Paris (1917), preliminariile de pace (1919), Pacea de la
Versailles (1920) (Corresp. pol., Légations, classement B, dossier 153, 308, 309, 311, 323,
325, 385, 10716, 10733/IV, 10813).
Ref.: Sanda Racoviceanu, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 45, 47.
37 – Rapoarte (7), din l martie – 12 noiembrie 1920, ale miniştrilor Belgiei la
Atena, Istanbul, Praga şi Varşovia, referitoare la tratativele dintre România, Cehoslovacia,
Grecia şi Iugoslavia pentru încheierea Micii înţelegeri, încercările de a atrage în alianţă
Austria, Bulgaria şi Polonia, discursul lui Eduard Beneš din 3 septembrie 1920, vizita lui
Take Ionescu în Polonia la 5 noiembrie 1920 (Corresp. pol., Légations, série non reliée,
Grèce, vol. III, farde 1919-1920; série générale, dossier 10896; Pologne, vol. 1/1919-
1923; Tchécoslovaquie, farde 1920; Turquie, farde 1916-1920).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 68-70, 426-440, 454-469.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 22, c. 252; r. 31, c. 562-565; r. 35, c. 65-67,
163-165, 177-185; r. 57, c. 55-58, 90-94.
38 – Rapoarte (3), din 13 martie, 5 mai şi 11 august 1920, ale Legaţiei Belgiei la
Bucureşti, referitoare la participarea României la Conferinţa de la Varşovia şi răspunsul
guvernului român la propunerea de bune relaţii cu vecinii făcută de Rusia Sovietică
(Corresp. pol., Légations, Russie, dossier 35, farde 1920).
Ref. şi publ.: ibidem, VI, p. 82-84, 121-123, 412-415.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 49, c. 132-133, 141-142, 412-415.
39 – Rapoarte (2), din 21 august şi 27 septembrie 1920, ale Legaţiei Belgiei
la Bucureşti referitoare la relaţiile comerciale dintre România şi Austria şi ratificarea
Convenţiei comerciale provizorii între cele două ţări (Corresp. générale, dossier 4336).
 BELGIA  277

Ref. şi publ.: ibidem, VI, p. 424-426 şi 443-144.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 27, c. 434-438.
40 – Raport, 22 octombrie 1920, al legaţiei Belgiei la Bucureşti, privitor la grevele
din România (Corresp. générale, Légations, série générale, Roumanie, dossier 10813).
Ref. şi publ.: 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Documente (RA, 1986,
nr. 2, p. 135-136); Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 449-451.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 47, c. 1000-1002.
41 – Raport, din 30 octombrie 1920, al Legaţiei Belgiei la Bucureşti în legătură cu
atitudinea Ungariei faţă de România (Corresp. pol., Légations, série générale, Roumanie,
dossier 10896).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 451-454.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 57, c. 80-83.
42 – Corespondenţă, din 1921-1925, 1924-1927, referitoare la relaţiile comerciale
româno-belgiene: întreprinderi belgiene în România, construcţii de diguri, lucrări de artă,
irigaţii etc., împreună cu unele planuri ale acestor lucrări (Corresp. générale, dossier 4148,
I-II, 1921-1925 şi 4512, 1924-1927).
Ref.: Sanda Racoviceanu, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Belgia, r. 47.
43 – Documente, din 1930-1940, privind situaţia financiară, economică, industrială
şi militară a României, alegerile parlamentare din 1936, asasinarea primului ministru I.Gh.
Duca, complotul ofiţerilor români condus de generalul Precup împotriva regelui Carol
II, măsurile luate împotriva partidelor de extremă dreaptă, propaganda nazistă germană,
procesul intentat lui Corneliu Zelea Codreanu, instaurarea dictaturii regale, înzestrarea
armatei, pregătirea ofiţerilor şi industria aeronautică românească, problema minorităţilor,
politica externă a României, activitatea diplomatică a lui N. Titulescu, activitatea Micii
Înţelegeri şi a Înţelegerii Balcanice etc. (Corresp. générale, série politique, Légations,
Roumanie, doss. 552).
Ref.: Ion Rusu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Belgia (RA, 1980, nr. 3-4,
p. 411-412).
MS

44 – Jacques Poumay, [Obiceiurile şi caracterul românilor], 1866. Lucrare însoţind

raportul din 22 februarie/6 martie 1866, cu observaţii asupra ţării şi poporului român
făcute în cursul celor 16 ani de activitate în calitate de consul al Belgiei la Bucureşti
(Corresp. polit., Légations, Roumanie, vol. III, nr. 62).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţa
României, op. cit., p. 63.

ARCHIVES DU PALAIS ROYAL

DOC

45 – Scrisoare, ante 1859, adresată de prof. Leon Arendt către Edouard de Conway,
278  BELGIA

secretar particular al regelui Leopold I, cu referiri la activitatea fraţilor Hurmuzaki şi

mişcarea unionistă din Principatele Române (Papiers Conway, nr. 31/40).
Ref.: Sanda Racoviceanu, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 327.
MUZ

46 – Fotografii, din 1866, realizate de Carol Popp de Szathmáry, oferite de

principele Carol surorii sale, Maria de Flandra. Reprezintă mănăstirea Argeşului (Cabinet
du Règne Leopold II).
Ref.: ibidem.
47 – România, 1877. Album de fotografii realizate de Carol Popp de Szathmáry,
oferit de principele Carol surorii sale, Maria de Flandra (Cabinet du Règne Leopold II).
Ref.: ibidem.

BIBLIOTHEQUE ROYALE „ALBERT Ier”

MS

48 – Legenda maior Sancti Gerardi (sec. XI), copie din sec. XVIII (ms. 8932).
Biografie a episcopului de Cenad, cuprinzând informaţii despre ducatul lui Ahtum din
Banat în epoca migraţiilor. Extrase.
Ref.: Eugen Glück, Vechi manuscrise din părţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci
europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 19-20), Şerban Turcuş, Saint Gerard of Cenad,
Cluj-Napoca, 2006, p. 26.
49 – Guillebert de Lannoy, Voyage [...], 1421. Relatează şi trecerea sa prin Moldova
şi vizita la Curtea lui Alexandru cel Bun (ms. 21522).
Ref.: Maria Holban, Du caractère de l’ambassade de Guillebert de Lannoy dans le Nord
et le Sud-Est de l’Europe en 1421 et de quelques incidents de son voyage (RESEE, 5,
1967, nr. 3-4, p. 419-434); Călători străini, I, p. 45-48, 53-61.
Publ.: Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy en 1399-1450, Mons,
1840; B.P. Hasdeu, Fragmente documentali (AI, 1, 1864, nr. 17, p. 129-130, trad.
rom., fragment); Ch. Potvin, Oeuvres de Guillebert de Lannoy, voyageur, diplomate
et moraliste, Louvain, 1878, p. 58-61; Călători străini, I, p. 49-52.
50 – Raport, din 1575, al ambasadorului veneţian la Cracovia, Girolamo Lippomano,
cu privire la istoria, geografia şi viaţa economică a Poloniei. Cuprinde şi informaţii despre
Ţările Române, relaţiile comerciale cu oraşele poloneze din sud, istoria Moldovei de
la Alexandru cel Bun, despre Ioan Vodă şi starea Principatului după dispariţia acestuia
(ms. 7106).
Ref.: C. Marinescu, Legăturile Moldovei cu Polonia într-un raport de ambasador veneţian
(1575) (RI, 11, 1925, p. 270-274).
51 – Coniuratio adversus serenissimum Transsylvaniae principem Sigismundum
Bathorum anno 1594 conflat ex cuiusdam Transsylvani fide dignus scriptis, 26 octombrie
1954. Relatare pentru justificarea executării lui Balthasar Báthory şi a partizanilor lui (ms.
3353-61, f. 82-87).
 BELGIA  279

Ref.: I. Toderaşcu, Transilvania şi liga creştină. O relatare necunoscută din 1597 (AIIAI,
1982, p. 305).
Publ.: MHH Diplomataria, III, p. 64-72; MCRT, III, p. 53-58; N. Iorga, Istoria lui Mihai
Viteazul, Buc., 1968, p. 126-127; I. Sîrbu, Istoria lui Mihai Viteazul, domnul Ţării
Româneşti, Timişoara, 1976, p. 33-42.
52 – Articula de una Relacion què haçe el Alm[iran]te de Aragon de las cosas de
los Reyes y Reyno de Polonia y prouincias adjacentes a el po lo què entendio el tiempo que
esieivo en aquellas partes, [1597]. Raport menţionând şi evenimentele din Transilvania
din vara anului 1594 şi uciderea unor demnitari, între care Balthasar Báthory.
Ref.: I. Toderaşcu, op. cit., p. 303-307.
Publ.: ibidem, p. 307-311.
53 – Armorial général, sec. XVI. 219 f. 38 x 26 cm. La f. 9: arme imaginare ale
regilor Valahiei (ms. 18088-18106).
Ref.: Catalogue des manuscrits de la Bibliothèque Royale de Belgique, XII, Renaix, 1936,
p. 152, nr. 7519.
54 – De regionibus et civitatibus terrae et di reperiendis locorum intervallis, seu
de distantia viatoria, sec. XVI. 87 f. 14 x 9,3 cm. Cuprinde şi localităţi din Transilvania,
Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea (ms. 3085).
Ref.: Catalogue..., XI, p. 210-211, nr. 7352.
55 – Daniel Papebrochius, Diarium itineris Romani anno 1660 suscepti a Godefrido
Henschenio et Daniele Papebrochius. Copie, sec. XVII. 261 f. 30 x 19,2 cm. La f. 169v:
Colonna Traiana, aquaforte; p. 170: Colom van Trajanus, kerk van St. Maria van Loretto.
Aquaforte (ms. 17671-17672).
Ref.: ibidem, p. 272, nr. 7405.
56 – Histoire des Armoiries et Devises de divers ordres des Chevaliers ensemble
avec leurs haults faicts d’armes au pays d’Alemaigne, Hongrie, Boème [...], sec. XVII.
74 f. 18,5 x 11,5 cm. La f. 48-49: Ordre des chevaliers du Dragon en Allemaigne, et
Hongrie [...], informaţii despre Ordinul „Sf. Gheorghe”, din care a făcut parte Vlad Dracul.
Ref.: Catalogue..., XII, p. 36, nr. 7464.
57 – [Ordinele cavalereşti europene], sec. XVII. 39 f. 21 x 16 cm. Text în limba
olandeză. La f. 37: „Ordre van den Draeck, ingestelt door Kejser Sigismundus”, din care
a făcut parte Vlad Dracul (ms. 21996).
Ref.: ibidem, p. 34, nr. 7463.
58 – J.A. Caselly, Lettres d’un voyageur en différentes parties de l’Europe, l’Asie
et l’Afrique, 1783-1788, vol. I-IX. În vol. IV, la f. 73-76: scrisoare din Sibiu (ms. II 658).
Ref.: Catalogue..., XI, p. 249, nr. 7383.
59 – N. de Moreau de Bioul, Voyage en Italie par la Suisse et l’Allemagne en
1791 et 1792, I, 168 f. 23,8 x 18,8 cm. La f. 135v-136: Montagu, Veduta della Colonna
Trajana, gravură; f. 154v-155: Montagu, Veduta dell’Arco di Costantino Magno, gravură
(ms. II 1201).
Ref.: ibidem, p. 276-277, nr. 7408.
280  BELGIA

60 – F.J. de Bors d’Overen, Armoiries en couleurs de pays, de seigneuries, de villes

[...], sec. XVIII. 12 f. 43,5 x 30 cm. La f. 11: blazoanele Transilvaniei (ms. 20836).
Ref.: Catalogue..., XII, p. 206, nr. 7526.
61 – S. De Castro, Traité cosmographique, géographique, chorographique,
topographique et historique de tout l’univers, 1700, vol. I, 219 f.; II, 193 f. Cuprinde şi
descrierea Ţărilor Române (ms. II 5169).
Ref.: ibidem, p. 211, nr. 7353.
62 – Eléments de géographie et de cosmographie, sec. XVIII. 73 f. 21,6 x 17 cm. La
f. 1-37: Division de l’Europe. Cuprinde şi informaţii despre Ţările Române (ms. II 5130).
Ref.: Catalogue..., XI, p. 211, nr. 7354.
CR

63 – „Gazette de France”, Paris, 31 august 1784-21 iunie 1785. Cuprinde informaţii

de provenienţă vieneză asupra unor episoade din timpul răscoalei din Transilvania (nr. 70,
76, 100, 101, 103/1784; nr. 4, 6, 7, 13, 17, 19, 21, 22, 25-27, 37, 49, 1785).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 224-229.
64 – „Journal politique ou Gazette des gazettes”, Bouillon, octombrie
1784-octombrie 1785. Cuprinde informaţii despre răscoala lui Horea, după corespondenţe
din Paris, Londra, Hamburg, Bruxelles, Madrid, Lisabona, Roma, Viena, Constantinopol
şi St. Peterburg (Periodice, II, 88422, nr. 19, 20, 24/1784; nr. 1-9, 11, 15, 20/1785).
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, în Sub semnul lui Clio.
Omagiu Acad. Prof. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 606, 609.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 266-280.
65 – „Nouvelles extraordinaires de divers endroits”, Leyden, 7 decembrie 1784-
18 martie 1785. Cuprinde ştiri despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din
Viena, Sibiu, Alba Iulia şi Cluj (Periodice, II, 88446/A: nr. 98, 100-102, 105/1784; nr. 2,
4, 5, 7-9, 12, 22/1785).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 608, 610.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 304-316.
66 – „Gazette van Gend”, Gand, 9 decembrie 1784-14 aprilie 1785. Cuprinde
informaţii despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din Viena, Sibiu şi Alba
Iulia (Periodice, V, H, 27 675 B; nr. 99, 100-102, 104/1784; nr. 2, 6, 10, 14, 15, 18, 20, 22,
24, 27, 28, 30/1785).
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 293-301.
67 – „Journal historique et politique (de Genève)”, Paris, 9 decembrie 1784-
14 aprilie 1785. Conţine ştiri de origine vieneză şi pariziană despre răscoala lui Horea
(Periodice, II, 88421: nr. 50, 51, 52/1784; nr. 6-9, 11, 14, 15/1785).
Ref.: N. Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj-Napoca, 1976, p. 88-94.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 248-256.
68 – „Gazette des Pays Bas”, Bruxelles, 13 decembrie 1784-11 aprilie 1785.
Conţine informaţii despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din Viena, Sibiu
 BELGIA  281

şi Alba Iulia (Periodice, V, B, 7845 A: nr. 100, 102, 104/1784; nr. 6, 8, 18, 20, 21, 23, 26,
27 29/1785).
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, p. 606, 609; idem,
Răsunetul european al răscoalei lui Horea, p. 97-100.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 281-284.
69 – „Journal politique de Bruxelles”, Paris, 18 decembrie 1784-21 mai 1785.
Conţine informaţii de provenienţă vieneză asupra răscoalei lui Horea (nr. 51, 52/1784;
nr. 1-9, 12-16, 18-20/1785).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 88-94.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 230-247.
70 – J.P. Brissot, Seconde lettre d’un défenseur du peuple à l’Empereur Joseph II,
Dublin (?), 1785. Analiză a evenimentelor din Transilvania în lumina dreptului natural şi
protest împotriva execuţiei lui Horea şi Cloşca (II, 23990 A).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 134.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 395-432.
71 – Précis de l’origine, des progrès et des suites de la rébellion suscitée en
Transilvanie, et heureusement apaisée par la prise des chefs Horiah ou Nicolas Urts
et Kloszka Juon, Paris, 1785. Broşură anonimă (retipărire a unui articol publicat în
„Journal historique et politique”, Genève, nr. 8, 1784), descriind originea, desfăşurarea şi
represiunea răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 391-394.
72 – „Journal de Belgique”, 23 martie-15 iulie 1821. Cuprinde informaţii despre
revoluţia lui Tudor Vladimirescu, după corespondenţe din Augsburg, Constantinopol,
Odessa, Trieste şi Viena (J B 151; nr. 84-85, 95, 97-98, 100, 108-112, 116, 120, 126,
128-129, 135, 137, 142-143, 146, 151, 154, 162, 167, 169-171, 187, 189-193, 196).
Ref.: N. Bărbuţă, N. Edroiu, Ecoul mişcării revoluţionare din 1821, conduse de Tudor
Vladimirescu, în presa belgiană (SUBB, 1974, fasc, 1, p. 43-48).
Publ.: ibidem, p. 50-53 (ştiri din nr. 116, 128, 171).
73 – „Courrier de la Meuse”, Liège, 1821 martie-aprilie. Cuprinde informaţii
despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (J, B, 61).
Ref.: N. Edroiu, Ecouri ale revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în Flandra (AIIC, 1996,
p. 407, n. 6).
74 – „Le courrier des Pays-Bas”, Bruxelles, martie-aprilie 1821. Cuprinde
informaţii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (J, B, 64).
Ref.: ibidem.
75 – „Journal de Bruxelles”, martie-aprilie 1821. Cuprinde informaţii despre
răscoala lui Tudor Vladimirescu (J, B, 128).
Ref.: ibidem.
76 – „Journal de Gand”, 1821, 6 aprilie-21 iulie, nr. 96, 98, 101, 103, 109-111,
113-114, 118, 127, 129, 143, 191, 194, 202. Cuprinde informaţii despre începutul mişcării
lui Tudor Vladimirescu din Ţara Românească (nr. 83, 98).
282  BELGIA

Ref. şi publ.: ibidem, p. 408-420.

77 – „Journal de la Province de Liège”, 1 aprilie-29 decembrie 1821. Cuprinde
informaţii despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu, după corespondenţe din Frankfurt,
Constantinopol, Viena, Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (nr. 79, 84, 86, 89, 93,
94, 96, 100, 111, 123, 131, 145, 157, 160-161, 174, 185, 189, 232, 307).
Ref.: N. Bărbuţă, N. Edroiu, op. cit., p. 48-49.
H

78 – Ptolemaeus, Cosmographia, interprete Jacobo Angelo, 1481-1485. Pergament.

108 f. 53 x 40 cm. La f. 71v-72: hartă reprezentând Jazyges Metanaste, Dacia, Misia,
Trachia et Chersonesus (ms. 14887).
Ref.: Catalogue des manuscrits de la Bibliothèque Royale de Belgique, XI, Renaix, 1927,
p. 208, nr. 7350.
79 – Freducci d’Ancona, [Portulan al Mărilor Europei], 1547. 52 x 74 cm. Cuprinde
şi litoralul românesc al Mării Negre (ms. II 292).
Ref.: ibidem, p. 243, nr. 7377.
80 – Bartolomeo Olivès, Quatres portulans, 1572. 8 f. 36 x 51 cm. Portulanul II
cuprinde şi litoralul românesc al Mării Negre (ms. II 4622).
Ref.: ibidem, p. 242, nr. 7375.
81 – Bartolomeo Laso, Portulan des mers d’Europe, sec. XVI. Pergament. 53,5 x
75 cm. Cuprinde şi Marea Neagră cu litoralul românesc (ms. II 2706).
Ref.: ibidem, p. 243, nr. 7376.
82 – Géographie de l’Europe et d’une partie de l’Asie. Tome deuxième, sec. XVII.
103 f. 16 x 10 cm. La f. 76-78: hartă cuprinzând şi Ţările Române (ms. 4574).
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 7364.
83 – Miscelaneu cartografic, sec. XVII. 93 f. 19 x 14,7 cm. La f. 63: Europa vetus,
cuprinzând şi Dacia (Abraham Ortelius, 1595); f. 65: Tabula Romani imperii, cuprinzând
şi Dacia; f. 81: Pontus Euxinus (A. Ortelius, 1590), cuprinzând şi litoralul românesc
(ms. 20108-20109).
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 7368.
84 – Abraham Ortelius, Theatrum orbis terrarum, copie sec. XVII după ed. Anvers,
1528. 132 f. 26,7 x 17 cm. Cuprinde şi harta Ţărilor Române (ms. II 848).
Ref.: ibidem, p. 210, nr. 7351.
85 – [C. Deliagre et al.], Atlas dessiné et présenté à M. P. Robart [...] par [...] ses
élèves, 1803. 56 f. 47,8 x 29,3 cm. La f. 21v-22, 29-30 şi 31v-32: hărţi cuprinzând şi Ţările
Române (ms. 17879).
Ref.: ibidem, p. 215, nr. 7360.
86 – Tableau de la géographie de l’Europe après 1815, sec. XIX. 36 p. 33 x 20,4 cm.
La f. 1, 3-4, 35-36: hărţi cuprinzând şi Ţările Române (ms. 20 637).
Ref.: ibidem, p. 225-226, nr. 7370.
 BELGIA  283

BIBLIOTHÈQUE DE L’UNIVERSITÉ LIBRE DE BRUXELLES

CR

87 – Léon Vanderkindere, L’Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique,

Bruxelles, 1884. Cuprinde listele titularilor unui doctorat la Universitatea Liberă din
Bruxelles în perioada 1834-1884, între care 83 de români (p. XCIX-CCXVIII).
Ref.: Constantin C. Angelescu, Studenţii români în străinătate. Universitatea din Bruxelles
(„Studii şi cercetări istorice”, XVIII, 1943, p. 119-126).
88 – Annuaire de l’Union des Anciens Étudiants de l’Université Libre de Bruxelles,
1911-1920 (Imprimerie Oscar Lamberty, f.a.). Cuprinde listele titularilor unui doctorat la
Universitatea Liberă din Bruxelles în perioada 1884-1914, între care un număr important
de români.
Ref.: Laurenţiu Vlad, Români la Universitatea Liberă din Bruxelles. Titularii unui doctorat
în ştiinţe politice şi administrative, 1885-1898 („Studia Politica. Romanian Political
Science Review”, VI, 2006, nr. 3, p. 635-640); idem, Români la Universitatea Liberă
din Bruxelles. Titularii unui doctorat în drept (1884-1913), în Cornel Sigmirean
(coord.), Intelectualii şi societatea modernă. Repere central-europene, Târgu Mureş,
2007, p. 246-257.

COLLÈGE SAINT MICHEL

CR

89 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.

În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,
domnul Moldovei (Bibliothèque slave).
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, în
Abagar na Filip Stanislavov. Rim. 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. [41-49].

LES ARCHIVES DU MUSÉE DE LA LITTÉRATURE

DOC

90 – Scrisoare, din februarie 1898, a lui Alexandru Macedonski către poetul belgian
Albert Mockel, cu mulţumiri pentru interesul arătat volumului Bronzes şi publicarea
poeziilor sale în „L’Élan littéraire” şi în „La Wallonie”.
Ref. şi publ.: Mircea Anghelescu, Alexandru Macedonski. Consonanţe europene
(„Manuscriptum”, 1978, nr. 4, p. 175-177).

MUSÉES ROYAUX D’ART ET D’HISTOIRE

91 – Statuie de marmură albă; h 72 cm. Înfăţişează un prizonier dac, fără cap.

Ref.: J.Ch. Balty, Une statue de Dace (?) prisonnier aux Musées Royaux d’Art et d’Histoire
(„Apulum”, 7, 1967, p. 327-331); Russu, Daco-geţii, p. 81.
284  BELGIA

MUZ

92 – Piese arheologice (7), descoperite în România: ceramică din culturile Cucuteni

(2), Petreşti (2), Tisa (2) şi unealtă de piatră şlefuită.
Ref.: Ioan Opriş, 1984.

GAND

BIBLIOTHÈQUE DE L’UNIVERSITÉ DE GAND

MS
93 – Vieţile sfinţilor, 1360. Sbornic scris din porunca Anei, fiica lui Nicolae
Alexandru, domnul Ţării Româneşti (1352-1364), şi soţia lui Stracimir, ţarul Bulgariei.
Text în limba slavonă (ms. 402).
Ref.: N. Iorga, Domniţa Anca şi patronagiul ei literar, ARMSI, s. III, t. IV, 1924;
Constantinescu, Repertoriu, p. 181, nr. 913.
Publ.: Bdinski zbornik. An Old-Slavonic Menologium of Women Saints (Ghent University
Library, Ms. 402, A. D. 1360), ed. J. L. Scharpé, F. Vyncke, Bruges, 1973, 246 p.
(rec. P. Ş. Năsturel, în RER, 15, 1975, p. 224-225).
94 – Itinerarium de Brugis. Culegere de relaţii de călătorii din sec. XIV-XV,
menţionând şi drumuri de pelerinaj care treceau prin Transilvania şi Ţara Românească.
Copie din sec. XV (ms. 13).
Ref.: Călători străini, I, p. 21-22.
Publ.: J. Lelewel, Géographie du Moyen Âge, IV, Bruxelles, 1857, p. 285-308; Călători
străini, I, p. 23-25 (fragment).
CR

95 – De rebus ab Ambrosio Spinola gestis in Palatinatu, Mense Septembri Anno

1620. Et de praesenti rerum statu in Germania, vicinisque prouinciis, Epistola Coloniae
data 30. Sept. 1620, Anvers, 1620. Menţionează alegerea principelui Transilvaniei,
Gabriel Béthlen, ca rege al Ungariei (M. 1759, I, A. 35845).
Ref.: I. Toderaşcu, Ziare-broşuri privitoare la războiul de treizeci de ani (AIIAI, l3, 1976,
p. 334-335).
Publ.: ibidem, p. 338-341.
Reprod.: ibidem, p. 353 (foaia de titlu).
96 – Belli Bohemici origo, progressus et finis, Anvers, 1620. Menţionează
participarea Transilvaniei, sub domnia lui Gabriel Béthlen, la insurecţia cehilor (M. 1759,
I, A. 35845).
Ref.: ibidem, p. 335.
Publ.: ibidem, p. 341-346.
Reprod.: ibidem, p. 353 (foaia de titlu).
97 – Historica narratio de rebellione Hungarorum per Bethlenum Gaborem
procurata [...], 1621. Cuprinde informaţii despre participarea Transilvaniei la războiul de
30 de ani (M. 1759, I, A. 35845).
 BELGIA  285

Ref. şi publ.: I. Toderaşcu, Participarea Transilvaniei la războiul de treizeci de ani.

Un ziar-broşură din 1621 (AIIAI, 15, 1978, p. 307-314).
98 – Sommaire, contenant ce qui s’est passé de plus mémorable ès guerres de
Bohême, Slesie, Morauie, Hongrie, Austrische, et du Palatinat, ès années 1618, 1619,
1620 et 1621, Anvers, 1621.
Ref.: ibidem, p. 435.
Publ.: ibidem, p. 346-351.
Reprod.: ibidem, p. 353 (foaia de titlu).
99 – „Gazette van Gend”, Gand, 9 decembrie 1784-14 aprilie 1785. Cuprinde
informaţii despre răscoala din Transilvania, după corespondenţe din Viena, Sibiu şi Alba
Iulia (Periodice, J. 361: nr. 99, 100-102, 104/1784, nr. 2, 6, 10, 14, 15, 18, 20, 22, 24, 24,
27, 28, 30/1785).
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, p. 607, 609; idem,
Răsunetul european..., p. 100-101.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 293-301 (extrase).
100 – „Wekelyks-Nieuws uyt Loven”, Louvain, 6 martie-3 aprilie 1785. Cuprinde
relatări ample asupra evenimentelor din Transilvania, după ziare din Paris (Periodice A.
C. 8972, nr. 10, 14/1785),
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, p. 607, 609; idem,
Răsunetul european..., p. 100-101.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 285-292 (extrase).
101 – „Journal général de l’Europe”, Herve, 9-28 iunie 1785. Cuprinde informaţii
cu tendinţă anti-nobiliară despre posibilitatea reizbucnirii răscoalei românilor din
Transilvania (Periodice J. 2046, nr. 4, 12/1785).
Ref.: N. Edroiu, Presa din Ţările de Jos despre răscoala lui Horea, p. 606, 609; idem,
Răsunetul european..., p. 100-101.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 285-286 (extrase).

LIÈGE
AM

102 – Sarcofag în memoria soldaţilor din armatele aliate căzuţi în Primul Război
Mondial, executat de sculptorul Emil Becker, oferit de statul român, 20 iulie 1937
(Monument Mémorial Interallié).
Ref.: Dulciu Morărescu, 1988.

RÉSEAU DES BIBLIOTHÈQUES DE L’UNIVERSITÉ DE LIÈGE

CR

103 – „L’Indépendence Belge”, 4 iulie 1858-25 iunie 1877. Cuprinde şi articole

despre evenimente din Principate (nr. din 4, 8, 12 iulie 1858), Conferinţa de Pace de la
Paris (nr. din 25, 28 septembrie 1858), Unirea Principatelor şi atitudinea Marilor Puteri
(nr. din 19, 24 ianuarie; 6, 11, 14, 20, 22 februarie, 29 martie, 9 aprilie 1859), abdicarea
lui Al.I. Cuza (nr. din 25, 27 februarie; 1, 2 martie 1866), refuzul contelui de Flandra de
286  BELGIA

a primi tronul Principatelor, plebiscitul din 14-20 aprilie şi venirea la tron a principelui
Carol (nr. din 20, 27 aprilie; 16-23, 25, 27-28 mai 1866), războiul pentru independenţa
României, acţiunile trupelor române în Bulgaria (nr. din 2, 13, 20, 25 iunie 1877).
Ref.: Robert Demoulin, La presse belge et la formation de l’État roumain (RRH, 11, 1977,
p. 635-654).
104 – „La Meuse. Journal de Liège et de la Province”, Liège, 21 august 1858-
25 mai 1877. Cuprinde şi articole despre convenţia de la Paris şi divergenţele franco-
engleze cu privire la Principatele Române (nr. din 21-22 şi 26 august, 27 septembrie
1858), alegerea lui Al.I. Cuza (nr. din 8-9, 11, 15, 18, 21 februarie 1859), atitudinea Rusiei
faţă de Principatele Unite (nr. din 18 aprilie, 25 iunie 1866), proclamarea independenţei de
stat a României (nr. din 25 mai 1877).
Ref.: ibidem, p. 634-655.
105 – „La Tribune. Journal de Liège et de la Province”, Liège, 21 august-
4 octombrie 1858. Cuprinde şi articole despre conferinţa de la Paris a celor şapte puteri
garante, privind organizarea Principatelor Române (nr. din 21, 22 august, 28 septembrie,
2-4 octombrie 1858).
Ref.: ibidem, p. 634.
106 – „Journal de Liège”, Liège, 24 august 1858-11 iunie 1866. Cuprinde şi articole
despre Conferinţa de la Paris (nr. din 24 august 1858), abdicarea lui Al.I. Cuza (nr. din
26 februarie 1866), refuzul contelui de Flandra de a primi tronul Principatelor (nr. din 3-
4 martie 1866), venirea în ţară a principelui Carol (nr. din 11 iunie 1866).
Ref.: ibidem, p. 639-649.
107 – „Le bien public”, Gand, 27 septembrie 1858-2 iunie 1877. Cuprinde şi
articole despre Conferinţa de la Paris (nr. din 27 septembrie 1858), abdicarea lui Al.I. Cuza
(nr. din 26 februarie 1866), venirea la tron a principelui Carol (nr. din 25 mai, 10 iunie
1866), pregătirea şi proclamarea independenţei de stat a României (nr. din 27 şi 30 aprilie,
2 iunie 1877).
Ref.: ibidem, p. 634-652.
108 – „Journal de Bruxelles”, 27 februarie-23 mai 1866. Cuprinde şi articole despre
refuzul contelui de Flandra de a primi tronul României (nr. din 27 februarie, 13 martie),
venirea la tron a principelui Carol (nr. din 17-18, 21, 29 aprilie, 19, 23 mai).
Ref.: ibidem, p. 645-648.
109 – „Gazette de Liège”, 3 martie 1866-14 mai 1877. Cuprinde şi articole despre
refuzul contelui de Flandra de a primi tronul României (nr. din 3-4 martie 1866), venirea la
tron a principelui Carol (nr. din 18, 26 aprilie, 26-27 mai 1866), proclamarea independenţei
de stat a României (nr. din 14 mai 1877).
Ref.: ibidem, p. 646-652.
110 – „L’Écho de Liège”, 26 februarie-5 iunie 1866. Cuprinde şi articole despre
abdicarea lui Al. I. Cuza (nr. din 26 februarie, 6, 9 martie 1866), refuzul contelui de
Flandra de a primi tronul Principatelor (3-4, 13, 26 martie, 17 aprilie 1866), venirea la
tron a principelui Carol (20 aprilie, 23, 25 mai, 5 iunie 1866),
Ref.: ibidem, p. 644-655.
 BOSNIA-HERŢEGOVINA  287

BOSNIA-HERŢEGOVINA

MANASTIR PAPRAČA
AM
1 – Aşezământ, ajutat prin dania de 4 000 de aspri, din noiembrie 1645, a lui Matei
Basarab, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Ilie Bărbulescu, Cercetări istorico-filologice, Buc., 1900, p. 54; idem, Relations,
p. 274; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 173; Marcel Romanescu, Mile domneşti
în Srem şi Herţegovina (AO, 19, 1940, p. 66-70).
A
2 – Relicvariu, 1586, de argint parţial aurit, lucrat de un meşter român sau după un
model românesc.
Ref. şi reprod.: L. Mirković („Spomenik Srpske Kraljevske Akademije”, 83, 1936,
p. 28-29, pl. XLII, 1); Radojčić, Rapports, p. 26, 30, pl. 9.

MANASTIR TREBINJE
AM
3 – Aşezământ, ajutat cu danii de domnitorii Matei Basarab (1646) şi Constantin
Brâncoveanu (1702).
Ref.: Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; Anuichi, Relaţii, p. 33, 48; Damaschin
Mioc, Materiale româneşti din arhive străine (SMIM, 6, 1973, p. 326-328).

MANASTIR ZAVALA
MS

4 – Psaltire, [sec. XVI-XVIII], scrisă în Ţările Române. Text în limba română.

Ref.: Isidor Ieşanu, Românii din Bosnia şi Herţegovina (AARMSI, s. II, 27, 1904-1905,
p. 45); Constantinescu, Repertoriu, p. 250, nr. 1304.

MOSTAR

SRPSKA PRAVOSLAVNA EPISKOPIJA

(Episcopia Ortodoxă Sârbă)

MS

5 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, începutul sec. XVI. 252 f. 27,5 x 21 cm.
288  BOSNIA-HERŢEGOVINA

Text în limba slavonă. Dăruit mănăstirii Žitomislić (ms. 78).

Ref.: Bogdanović, p. 131, nr. 2079; Constantinescu, Repertoriu, p. 57, nr. 275.

PLJEVLJA
MANASTIR SVETE TROJCE
(Mănăstirea Sfânta Treime)

MS

6 – Sbornic, scris în Moldova, sfârşitul sec. XVI. 263 f. 30 x 19 cm. Cuprinde şi

Pandectele lui Antioh şi Cuvinte de Sf. Efrem Sirul. Text în limba slavonă, însemnări din
Moldova (ms. 9).
Ref.: V. Mošin, Kirilski rukopisi Manastira Sv. Trojce kod Pljevlja („Istoriski zapisi”, 14,
1958, nr. 93); Bogdanović, p. 36, nr. 320; Constantinescu, Repertoriu, p. 59, nr. 287.
7 – Tipic, scris în Moldova, a doua jumătate a sec. XVII. 212 f. 30,5 x 20 cm.
Însemnări din Moldova (ms. 33).
Ref.: V. Mosin, op. cit., nr. 85; Bogdanović, p. 108, nr. 1559; Constantinescu, Repertoriu,
60, nr. 288.

SARAJEVO
MUZEJ STARE SRPSKE PRAVOSLAVNE CRKVE
(Muzeul vechii Biserici Ortodoxe Sârbe)

MS

8 – Tetraevanghel, scris în Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 302 f. 29 x 19 cm.

Text în limba slavonă. Însemnări (ms. 7).
Ref.: Bogdanović, p. 133, nr. 2059; Constantinescu, Repertoriu, p. 60, nr. 289.
MUZ

9 – Veşminte bisericeşti, cu inscripţii în limba română.

Ref.: Isidor Ieşanu, loc. cit.

ZEMALJSKI MUZEJ
(Muzeul Naţional)

CR

10 – Triod-Penticostar, Târgovişte, 1649.

Ref.: Stojanović, Zapisi i nadpisi, I, p. 367, nr. 1459; A. J. Jacimirskij, Iz istorij kulturnyh
i literaturnyh snošenij rumyni s serbami („Slavjanskih izvestij”, 1906-1907, p. 5,
extras); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 170.
11 – Minei, ediţie slavonă, [sec. XVII?], dăruit de ţarul Aleksei Mihailovici în 1653,
cu o însemnare privind relaţiile posesorului cu Moldova.
Ref.: Stojanović, Zapisi i nadpisi, III, p. 172, nr. 5674; Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 176.
 BRAZILIA  289

BRAZILIA

ITABERAI GOIAS
AM
1 – Biserică ortodoxă.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1967, p. 38.

RIO DE JANEIRO
AM
2 – Biserică ortodoxă.
Ref.: ibidem, p. 38.

MUSEU DE ARTE MODERNA

A
3 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany II, 1920. Bronz polizat. H 43,2 cm
(fost în colecţia Bittencourt).
Ref.: Geist II, nr. 128 b.
Reprod.: Geist II, fig. 120.

UNIVERSIDADE FEDERAL DO RIO DE JANEIRO

A
4 – Placă de bronz, 1959, aşezată la comemorarea a 109 ani de la naşterea poetului
Mihai Eminescu. Inscripţie şi portret (holul mare al Rectoratului).
Ref.: Dulciu Morărescu, 1991.

SĀO PAULO
AM
5 – Biserica ortodoxă Sfânta Treime.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, p. 38.

COLECŢIA YOLANDA PENTEADO MATARRAZZO

A
6 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, circa 1908. Marmură; h 17,1 cm.
Ref.: Geist I, nr. 50; II, nr. 62.
Reprod.: David Lewis, C. Brâncuşi, Londra, 1957, fig. 6; Geist II, fig. 50.
290  BULGARIA

BULGARIA

ARBĂNAŞI (Arbanasi)

AM

1 – Case, din sec. XVII-XVIII, ale unor domnitori, boieri, negustori din Ţara
Românească, între care ale lui Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Iordache
Filipescu, Ienăchiţă Văcărescu, Ion Brătianu.
Ref.: F. Kanitz, Donau-Bulgarien und der Balkan, 1860-1879, I, Leipzig, 1882, p. 148;
Andrej Protič, Arbănaškata Kăšta („Godišnik na Narodnija Muzej”, Sofia, 1921,
p. 32, 51); V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria (BG, 3, 1932, nr. 3-4,
p. 95); C. Velichi, România şi Renaşterea bulgară, Buc., 1980, p. 118-120.
Reprod.: Bogdan D. Filow, Die altbulgarische Kunst, Berna, 1919, p. 18; V. Hrisicu,
op. cit., p. 93-94.
2 – Şcoală, sprijinită cu ajutoare financiare de domnii Ţării Româneşti: Constantin
Mavrocordat (1732), Alexandru Ipsilanti (1779), Mihai Suţu (1792) şi Alexandru Moruzi
(1794).
Ref.: Urechia, II, p. 174-176; Gh. Pîrnuţă, Documents concernant les aides accordées
par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE, 7, 1969, nr. 4,
p. 649); Giurescu, L’aide, p. 829; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 64-65;
C. Velichi, op. cit., p. 119, 126.

CĂRKVA SV. ARHANGELI

(Biserica Sf. Arhangheli)

AM

3 – Pictură interioară, 1760, executată de zugravii Mihail din Salonic şi Gheorghe

din Bucureşti.
Ref.: André Protitch, Guide à travers la Bulgarie. Archéologie. Histoire. Art, Sofia, 1923,
p. 26-27; Andrej Protič, Denacionalizirane i văzraždane na bălgarskoto izkustvo
prez turskoto robstvo ot 1393 do 1879 god, în Jubilejnij sbornik ot izsledvanija,
Sofia, 1929, p. 425, 444; P. Constantinescu-Iaşi, Monumente de artă românească
în Bulgaria („Revista critică”, 4, 1930, nr. 3-4, p. 152); V. Hrisicu, op. cit., p. 95; I.
Papazov, Selo Arbanasi, lični spomeni i sabrani danni („Sbornik na BAN”, 31, 1937,
p. 1-94) (rec. C. Velichi, în RIR, 11-12, 1941-1942, p. 487).
Reprod.: V. Hrisicu, op. cit., p. 93; Andrej Protič, op. cit., p. 425-428, fig. 65-67; p. 443,
fig. 81 a.
 BULGARIA  291

4 – Piatră funerară, din marmură, cu inscripţia în limba greacă, pe mormântul lui

Constantin Brâncoveanu (strănepotul domnitorului), decedat la Arbanasi, 15 iunie 1790
(în interiorul bisericii).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 116-117 (inscripţia); P. Constantinescu-Iaşi,
op. cit.; V. Hrisicu, loc. cit.
5 – Piatră funerară, cu inscripţia în limba greacă, pe mormântul Mărioarei
Văcărescu, fiica poetului Ienăchiţă Văcărescu, decedată la Arbanasi, în 1790 (în interiorul
bisericii).
Ref.: M. Lascaris, Mormântul Marioarei, fiica lui Enăchiţă Văcărescu (BOR, 54, 1936,
p. 145-146).

CĂRKVA SV. ATANAS

(Biserica Sf. Atanasie)

6 – Pictură murală, executată în 1722 de zugravii Stoiu şi Nediu, veniţi din România.
Ref.: Andrej Protič, op. cit., p. 425, 445.
Reprod.: ibidem, p. 442, fig. 81.

CĂRKVA SV. GEORGI

(Biserica Sf. Gheorghe)

7 – Pictură murală, executată în 1710 de zugravii Hristo şi Stoiu, veniţi din

România.
Ref.: ibidem, p. 425.
Reprod.: ibidem, p. 439-441, fig. 78-80.

BACICOVO (Bačkovo)

BAČKOVSKI MANASTIR
(Mănăstirea Bačkovo)

8 – Rucaviţe, atelier românesc, sec. XVII. Broderie cu fir de argint şi mătase în

culori.
Ref.: ibidem, p. 401.
Reprod.: ibidem, p. 395, fig. 23 (datat: sec. XVIII).

BALCIC (Balčik)
AM

9 – Complex monumental, circa 1924-1930, realizat de arh. Emil Guneş, format din
reşedinţa de vară (Tenha Juvah, „Cuibul singuratic”) a fostei regine Maria a României
292  BULGARIA

şi paraclisul Stella Maris, pictat în 1930 de Anastase Demian şi Tache Papatriandafil. În

ambientul complexului, vase antice de ceramică şi piatră, cruci medievale de piatră şi
sculpturi decorative moderne.
Ref. şi reprod.: Maria, Casele mele de vis (BG, 1, 1930, nr. 1, p. 71-74); idem, Stella
Maris (BG, 1, 1930, nr. 9, p. 515-524); Emanoil Bucuţa, Balcicul (BG, 2, 1931, nr. 5,
p. 260-270).
10 – Vile, construite în perioada interbelică, reşedinţe de vară ale familiilor Cuţescu-
Storck, Ion Pillat, I.I.C. Brătianu, Mircea Cancicov, general Rasoviceanu, profesor
Gesticone, profesor Mugur, Grigore Iunian, Octavian Moşescu, Bogdănescu (realizate
după proiectele arh. Henriette Delavrancea-Gibory), Zamfirescu, Micaela Eleutheriade,
Dem. Pherekide, Zamphiropol-Dal (arh. Smărăndescu, V. Demetriad) ş.a.
Ref.: ibidem; Henriette Delavrancea-Gibory, 1984.

BASARABOVO

MANASTIR (Mănăstirea)

11 – Sfântul Dimitrie Basarabov, s.a. Icoană pe lemn. Inscripţii în limbile greacă şi

română.
Ref. şi reprod.: Max Demeter Peyfuss, 1992 (fotografie).

BLAGOEVGRAD
(arom. Giumaia de Sus)
AM

12 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată de statul român în 1897 pentru sprijinirea

populaţiei vorbitoare de limbă română din această regiune (în anul 1912 se înregistrau aici
aproximativ 300 de familii de origine aromână). Distrusă în timpul războaielor balcanice
şi redeschisă în 1920, şcoala este depopulată după cedarea Cadrilaterului, încetându-şi
definitiv activitatea în 1947.
Ref.: Ţovaru, p. 100; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 21-22, 614-616
(doc. 215); II, p. 8, 197-198 (doc. 53), 532 (doc. 267); Şt. Vâlcu, Quelques aspects de
la création et l’activité des écoles roumaines de Bulgarie entre 1895-1924 (RESEE,
XLVI, 2008, p. 319-331).

DRAGOEVO
AM

13 – Fosta şcoală greacă, întreţinută în sec. XVIII-XIX şi de domnii Ţării Româneşti

(între care Mihail Constantin Suţu, 1792), care donau 60 de taleri anual pentru plata
dascălului.
Ref.: Urechia, IV, p. 122-123; Giurescu, L’aide, p. 830; C. Velichi, op. cit., p. 126.
 BULGARIA  293

ETROPOLE

ČITALIŠTE (Biblioteca)

CR

14 – Neofit Doukas, Logoi tōn Attikōn rētoron, Viena, 1812. Imprimată cu sprijinul
negustorilor din Bucureşti Gheorghe Ioannou, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al şcolii
din Târnovo.
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 869.
15 – Athanasie Hristopol, Politika parallīla, Paris, 1833. Tipărită cu sprijinul
dr. Petăr Beron din Craiova.
Ref.: Stojanov, p. 138, nr. 1211.

GABROVO
AM

16 – Şcoală bulgară, construită în 1833-1835, cu ajutorul material de la Bucureşti

al emigranţilor bulgari originari din Gabrovo, Teodosie Iovcev, fraţii Mustakov ş.a., şi
de la Odessa, V. Aprilov şi N. Palauzov. Cu acelaşi sprijin, Neofit de la Rila, ales pentru
conducerea şcolii, a fost adus la Bucureşti unde, în 1833-1834, a studiat la Şcoala de la
Sf. Sava metoda lancasteriană de predare şi a elaborat manuale. În 1835, prin grija fraţilor
Mustakov, au fost trimise din Bucureşti cărţi şi manuale pentru şcoală.
Ref.: C. Velichi, op. cit., p. 136-138.

GRIVIŢA (Grivica)
AM

17 – Mausoleu al eroilor români căzuţi în Războiul pentru Independenţă din

1877-1878, construit de statul român în 1892-1897, inaugurat în 1902. Pictura interioară
şi sculptura iconostasului executate de artişti români. Pe iconostas – stânga, medalion
de bronz cu text românesc dedicat luptătorilor români, datat 1902; dreapta – o coroană
de bronz, dar al învăţătorilor români, din 1904; în partea inferioară, text comemorativ
în limbile română şi bulgară. Încăperea osuarului (reamenajat în 1966-1967): la intrare,
numele ofiţerilor şi numărul soldaţilor români căzuţi în lupte; nişe cu osemintele eroilor
români acoperite cu plăci de marmură (3) cu decoraţie sculptată, scene laterale sculptate
în relief de G. Gherov: Dorobanţi în atac, Ocuparea redutei.
Ref. şi reprod.: V. Hrisicu, op. cit., p. 95-96; Maria Ivanovna Vasilieva, Obiective muzeistice
româneşti în satele Griviţa şi Poradim, regiunea Plevna („Revista Muzeelor”, 6,
1969, nr. 3, p. 238); Florian Tucă, Monumentele neatârnării, Buc., 1977, p. 109-116;
Ioana Cristache Panait, Monumente comemorative ale războiului de independenţă,
1877-1878 (RMM-MIA, 45, 1977, nr. 2, p. 78).
18 – Monument al eroilor români şi ruşi căzuţi în Războiul pentru Independenţă din
1877-1878. Pe partea frontală: nişă de piatră albă cu reliefuri din bronz reprezentând eroi
români (căpitanul Valter Mărăcineanu, maiorul Gheorghe Şonţu şi soldatul Ion Melinte)
şi ruşi.
294  BULGARIA

Ref.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 240.

19 – Monument al eroilor români căzuţi în Războiul pentru Independenţă din
1877-1878, ridicat de statul român. Pe faţa de est: inscripţie comemorativă în limba
română; pe faţa de vest: basorelief reprezentând pe eroul Grigore Vintilă, căzut la Griviţa.
Ref.: ibidem.

KAPITANOVCI
MUZ

20 – Clopot de bronz turnat în România, 1878, cu inscripţia de donaţie pentru

biserica din localitate de către regimentul 5 românesc.
Ref.: Emanoil Bucuţa, Românii dintre Vidin şi Timoc (BG, 1, 1930, nr. 7, p. 445-446).

KARLOVO
NACIONALEN MUZEJ „VASIL LEVSKI”
(Muzeul Naţional „Vasil Levski”)

DOC

21 – Registre (2), circa 1840-1850, cuprinzând informaţii privind prima perioadă a

activităţii casei comerciale a fraţilor Evloghi şi Hristo Gheorghiev din Bucureşti.
Ref.: D. Kosev, V. Paskaleva, Vl. Diculescu, Za položenieto i stopanskata dejnost na
bălgarskata emigracija văv Vlaško prez XIX v. (Do rusko-turskata vojna 1877-1878
g), în Bălgaro-rumânski vrăzki i otnošenija prez vekovete, I, Sofia, 1965, p. 304;
idem, Despre situaţia şi activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia şi
Oltenia în secolul XV (până la războiul ruso-turc din 1877-1878), în Relaţii româno-
bulgare de-a lungul veacurilor, I, Buc., 1971, p. 303.
CR

22 – Antologhion, Râmnic, 1705. f. 73-306. Exemplar incomplet: f. 1-72 manuscrise.

Ref.: „Cărkoven Vestnik”, 1979, nr. 9, p. 6-7; Paul Mihail, Circulaţia în Bulgaria a două
cărţi slavo-române tipărite la Râmnic („Revista de istorie şi teorie literară”, 31, 1982,
nr. 3, p. 332).
23 – Octoih, Râmnic, 1706.
Ref.: ibidem.

KJUSTENDIL
OKRĂŽNA BIBLIOTEKA
(Biblioteca Regională)

CR

24 – Mihael Christide, Epistolarion koinōfeles, Bucureşti, 1837.

Ref.: Stojanov, p. 153-154, nr. 1310.
 BULGARIA  295

KOPRIVŠČICA

KĂŠTA-MUZEJ LJUBEN KARAVELOV

(Casa Muzeu Ljuben Karavelov)

CR

25 – „Znanie”, Bucureşti, 1875-1876. Periodic de ştiinţă şi literatură. Redactor

Ljuben Karavelov.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 461, nr. 8877(73).

LOM

CENTRALNA BIBLIOTEKA NA PEDAGOGIČESKI INSTITUT

(Biblioteca Centrală a Institutului Pedagogic)

MS

26 – Meletie Smotriţchi, Gramatiki slovenskaja pravilnoe sintagma, copie din

Târgovişte, 1655, de Ştefan ieromonahul din Lonec, după ediţia din Vilna, 1619, 480 p. 22
x 14,5 cm. La f. 479: însemnarea copistului, menţionând pe Constantin Şerban, domnul
Ţării Româneşti şi pe Ignatie, mitropolitul Ungrovlahiei.
Ref.: N.M. Dilevski, Redki ruski knigi v bălgarski knigohranilišta ot epohata na
văzraždaneto („Bălgarski ezik”, 5, 1955, kn. l, p. 322-328); Constantinescu,
Repertoriu, p. 181, nr. 914.

LOVECI

ISTORIČESKI MUZEJ
(Muzeul de Istorie)

CR

27 – Dimitrios Gkani, Stoicheia paidagōgias, Bucureşti, 1832 (nr. 404).

Ref.: Stojanov, p. 136, nr. 1195.

PLEVNA (Pleven)
AM

28 – Monument în cinstea eroilor români căzuţi în războiul din 1877-1878, ridicat

în 1930-1932 de Societatea română „Cultul eroilor”. Basorelief reprezentând pe principele
Carol. Inscripţie comemorativă cu text de N. Iorga.
Ref.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78; V. Hrisicu, op. cit., p. 96; Florian Tucă,
op. cit., p. 118.
29 – Mausoleul eroilor români, ruşi şi bulgari căzuţi în războiul din 1877-1878,
ridicat în 1903-1907, după planurile arhitectului Penčo Koičev.
296  BULGARIA

Ref. şi reprod.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78; Florian Tucă, op. cit., p. 105-108.
Reprod.: ibidem.
30 – Generalul Mihail Christodulo Cerchez. Bust, bronz.
Ref.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78.
31 – Căpitanul Valter Mărăcineanu. Bust, bronz.
Ref.: ibidem.

MUZEJ OSVOBOŽDENIETO NA PLEVEN – 1877

(Muzeul „Eliberarea Plevnei – 1877”)

32 – Muzeu, înfiinţat în 1966-1967. Cuprinde vitrine şi panouri cu exponate

originale şi copii ilustrând luptele din Războiul pentru Independenţă din 1877, în zona
Griviţei: uniforme, arme şi muniţii româneşti şi ruseşti, steaguri de luptă româneşti, trofee
turceşti, decoraţii, copii de pe tablouri de O. Obedeanu (Maiorul Candiano Popescu) şi
N. Grigorescu (Sentinela şi Gornistul), Carol Popp de Szathmáry (Ocuparea Griviţei),
portrete de eroi.
Ref.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 238.

PLOVDIV

CĂRKVA SV. BOGORODICA

(Biserica Sf. Fecioară)

CR

33 – Neon Anastasimatarion, Bucureşti, 1820.

Ref.: Stojanov, p. 118, nr. 1061.

ISTORIČESKI MUZEJ
(Muzeul de Istorie)

MUZ

34 – Diplomă militară romană, Dacia Porolissensis, 21 iulie 164, tabela I, 5 fragm.,

emisă lui Sextus Busturionis filius Panonius, veteran din cohors I Batavorum miliaria.
Descoperită lângă Palatovo. Bronz. 13,6 x 11 x 0,1 cm.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, I, 1, p. 132-135.

NARODNA BIBLIOTEKA IVAN VAZOV

(Biblioteca Naţională „Ivan Vazov”)

MS

35 – Tetraevanghel, Ţările Române, sec. XV. Text în limba slavonă (ms. 15/19).
Ref.: B. Conev, Opis na slavjanskite răkopisi i staropečatani knigi v Plovdiskata Narodna
 BULGARIA  297

Biblioteka, Sofia, 1920, p. 12; Petăr Atanasov, L’activité littéraire de Radul le

Grammairien en Bulgarie (EB, 6, 1970, nr. 3, p. 70).
36 – Miscelaneu, Ţările Române, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 95/209).
Ref.: B. Conev, op. cit., p. 64; Petăr Atanasov, op. cit., p. 71.
37 – Psaltire, Ţările Române, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 4/206).
Ref.: B. Conev, op. cit., p. 3; Petăr Atanasov, op. cit., p. 71; Constantinescu, Repertoriu,
p. 16, nr. 13.
38 – Tetraevanghel, Ţările Române, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 23/208).
Ref.: B. Conev, op. cit., p. 17; Petăr Atanasov, op. cit., p.71.
39 – Tetraevanghel, Ţările Române, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 19/84).
Ref.: B. Conev, op. cit., p. 14; Petăr Atanasov, op. cit., p. 71.
40 – Triod înflorit, Ţările Române, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 72/236).
Ref.: B. Conev, op. cit., p. 44; Petăr Atanasov, op. cit., p. 71.
41 – Trebnic, prima jumătate a sec. XVIII. 167 f. 20 x 15 cm. Text în limba slavonă.
Însemnare din 1805 despre călătoria lui Partenie în Ţara Românească (ms. 87150).
Ref.: Svoden katalog, I, p. 191, nr. 519.
CR

42 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie la mănăstirea Plumbuita în 1582. Tirajul al

doilea. Exemplar incomplet.
Ref.: B. Conev, op. cit., p. 248; P. Atanasov, Tipografia din Bucureşti a ieromonahului
Lavrentie („Revista Bibliotecilor”, 25, 1972, nr. 3, p. 171-175); L. Demény, Tiparniţa
bucureşteană în secolul al XVI-lea („Studii”, 25, 1972, nr. 2, p. 207, 209, 214-215);
idem, Când s-a tipărit prima carte bucureşteană (MI, 6, 1972, nr. 10, p. 47).
43 – Triod Penticostar, Târgovişte, 1649.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
44 – Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteos, Iaşi, 1715 (7711/19).
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 198; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1933.
45 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de Officiis, Leipzig, 1722.
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 203; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815.
46 – Neon Epistolarion, Veneţia, 1779. Cuprinde şi formulele de adresare folosite în
ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române.
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160-161, nr. 2148; Stojanov, p. 58, nr. 441.
47 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (t. I), Mihai Şuţu (t. III),
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II) (nr. 32 1/6).
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 473; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
48 – Georgios Ventotis, Lexikon triglosson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,
298  BULGARIA

întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn
al Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 64, nr. 521; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.
49 – J. Lalande, Epitomī astronomias, traducere de D. D. Filipide, Viena, 1803,
dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 76, nr. 669.
50 – J.G. Heineccius, Stoicheia tīs logikīs kai īthikīs filosofias, metaphr. ypo
Grīgoriou Vragkovanou Vassaraba, Viena, 1808 (32 6/26).
Ref.: Stojanov, p. 89, nr. 796.
51 – Neofit Doukas, Logoi tōn Attikōn rītorōn, Viena, 1812, imprimată cu sprijinul
negustorilor Gheorghe Ioannou din Bucureşti, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al şcolii din
Târnovo (nr. 2/16).
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 869.
52 – J.G. Heineccius, Filosofia cuvântului şi a năravurilor, adecă Loghica şi Ithica.
Traducere de Eufrosin Poteca, Buda, 1829.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
53 – Psaltire, Sibiu, 1834.
Ref.: ibidem.
54 – Oglinda omului celui dinlăuntru, Bucureşti, 1835.
Ref.: ibidem.

POPOVO

MUZEJ (Muzeu)

MUZ

55 – Diplomă militară romană din Dacia Inferior, 13 decembrie 140, tabella I-II.
Bronz. 14,3 x 11,5 x 0,1 cm. Emisă pentru Bithus Solae filius Bessus, ostaş veteran trac
din Ala Numerus equitum Illyricorum. Descoperită lângă Palamarka.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 108-112.

PORADIM (Pordim)

MUZEJ RUMĂNSKI VOIN 1877-1878

(Muzeul „Luptătorul Român 1877-1878”)
AM

56 – D. Demu, Maior Gheorghe Şonţu. Bust, bronz (Parcul Muzeului).

Ref.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 242; Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78.
Reprod.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 241.
 BULGARIA  299

57 – Lelia Zuaf, Sergent Grigore Ion Alucăi. Bust, bronz (Parcul Muzeului).
Ref.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 242; Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78.
Reprod.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 241.

MUZ

58 – Muzeu, organizat în 1905-1907, reorganizat în 1959 şi 1975. Exponate,

originale şi copii (trimise în mare parte din România): uniforme militare, arme, steaguri
de luptă, echipament de geniu, hărţi, tablouri, copii după opere de N. Grigorescu, Sava
Henţia, O. Obedeanu, gravuri şi desene cu teme din război, portrete de eroi români; piese
ilustrând activitatea revoluţionarilor bulgari din România; tipărituri.
Ref.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 240-242; Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78;
Florian Tucă, op. cit., p. 135-136.
Reprod.: Maria Ivanovna Vasilieva, op. cit., p. 240.

RAHOVA (Oreahovo)
AM

59 – Monument reprezentând „Victoria”, ridicat de statul român în amintirea eroilor

căzuţi în Războiul pentru Independenţă, 1877-1878.
Ref. şi reprod.: Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 78; Florian Tucă, op. cit., p. 133.

RILA

NACIONALEN MUZEJ RILSKI MANASTIR

(Muzeul Naţional „Mănăstirea Rila”)

AM

60 – Aşezământ, ajutat în sec. XVI-XIX de donatori din Ţările Române: manuscrise,

cărţi, odoare, precum şi danii în bani de la familia Consta Petru din Craiova (începutul
sec. XIX) şi pentru reconstrucţie, după incendiul din 1832.
Ref.: E. Sprostranov, Opis na răkopisite v bibliotekata pri Rilskija monastir, Sofia, 1902,
p. 175; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 131.
MS

61 – Miscelaneu, Rila, 1479. Text în limba slavonă. La f. 564v: Ioasaf de Vidin,

Lauda Sf. Filofteia de la Argeş; f. 716v-722: Eftimie de la Târnovo, scrisoare către Nicodim
de la Tismana; f. 726-729: Eftimie de la Târnovo, scrisoare către Antim al Ungrovlahiei
(ms. 4/8).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 104-114; Constantinescu, Repertoriu, p. 182, nr. 917.
62 – Tetraevanghel, Putna, 1529, scris şi împodobit de ieromonahul Macarie,
la porunca jupânului Barbovschi, portarul Sucevei, pentru biserica Adormirea Maicii
Domnului din acel oraş. 366 f. 28,5 x 20 cm. Text în limba slavonă. Miniaturi în pagină
plină reprezentând evangheliştii. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente
300  BULGARIA

vegetale în culori. Ferecătură de meşterul Ivan Panov din Vraţa, comandată de preotul
Isaia Alexi, 1656 (ms. 1/11a, în vitrină).
Ref. şi reprod.: E. Sprostranov, op. cit., p. 14-15; Lj. Miletič, Bălgarski hudožestveni
starini, fasc. II, Sofia, 1913, pl. I-II; Kr. Mijatev, Săkrovištnicata na Rilskjia manastir
(„Godišnik na Narodnija Muzej”, Sofia, 1926, p. 334-342 şi fig. 257-262); Andrej
Protič, Denacionalizirane i văzraždane na bălgarskoto izkustvo prez turskoto robstvo
ot 1393 do 1879 god, p. 400 (fig. 34) (meşterul ferecăturii Ivan Janev), p. 403;
Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53; Titus Târgovişteanul (Tit Simedrea), Obiecte
de artă româneşti la mănăstirea bulgărească Rila (BCMI, 20, 1929, p. 143); Emil
Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată („Caiete de dor”, 4, 1951, p. 21-22); Kliment
Rîleţ, Legăturile bisericeşti ale m-rii Rila cu România (MO, 12, 1960, nr. 9-12,
p. 696-700); P. Atanasov, Bălgarski hudožestveni podvărzii („Izvestija na Narodna
Biblioteka „Kiril i Melodii” i bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 2,
1963, p. 314, 316; rec. A. [Constantinescu], în „Studii”, 17, 1964, nr. 2, p. 434);
Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 128-129; Manjo Stojanov, Ukrasa na slavjanskite
răkopisi v Bălgarija, Sofia, 1973, p. 31, 149 (nr. 260), pl. p. 149-151; Şt. Godorogea,
Manuscrise, cărţi şi documente româneşti aflate peste hotarele României, în Valori
bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare, I, Buc., 1980,
p. 146; Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 16.
63 – Tetraevanghel, scris şi împodobit în Moldova din porunca vistiernicului
Sima, dăruit mănăstirii Dobrovăţ la 5 februarie 1535 de fratele acestuia, marele vistiernic
Mateiaş. Pergament. 250 f. 21,5 x 29 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii, viniete şi
iniţiale ornate în aur şi culori.
Ref.: E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 1, 1953, p. 59-62); idem, Moldavie,
1504-1552, p. 120, 131; idem, Manuscrisele „robite” de cazaci („Fiinţa românească”,
4, 1966, p. 142); Tit Simedrea, Tetraevanghelul vistiernicului Mateiaş (BOR, 52,
1934, p. 164-178); Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 15.
Reprod.: Tit Simedrea, op. cit., 2 pl.
64 – Tetraevanghel, scris la Putna, 1577. 334 f. 40,5 x 27,5 cm. Text în limba
slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în aur şi culori.
Inscripţie pe ferecătură menţionând numele donatorului: Mitropolitul Ioasaf din Krupnik
(ms. 1/5).
Ref. şi reprod.: E. Sprostranov, op. cit., p. 9-10; Andrej Protič, Denacionalizirane...,
p. 399, fig. 33, 403; Gallerie Nationale, Sofia. Catalogue, Sofia, 1967, fig. 37-39;
Petăr Atanasov, Bălgarski hudožestveni podvărzii, p. 293-294; Manjo Stojanov,
op. cit., p. 31, 152-153 (nr. 261); Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 93.
65 – Sbornic liturgic, Rila, 1656. Text în limba slavonă. În cuprins, şi Pripealele lui
Filotei monahul de la mănăstirea Cozia (ms. 1/29).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 26; Constantinescu, Repertoriu, p. 181-182, nr. 916.
66 – Sbornic, scris la Mănăstirea Neamţ, începutul sec. XVIII. 4 f. 21 x 15,5 cm.
Text în limba slavonă. Cuprinde: (1) scrisoare a Sf. Vasile cel Mare către Sf. Grigorie
Teologul; (2) Patru cuvinte către o călugăriţă (ms. 4/15).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 10, nr. 30.
 BULGARIA  301

67 – Isaac Sirul, Scrieri, copie de Atanasie ieromonah, Moldova, 1749. Text în

limba slavonă (ms. 3/19).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 71-72; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 21.
68 – Macarie Egipteanul, Omilii duhovniceşti, copie de Nicolae, ucenic al stareţului
Paisie Velicicovschi, Vorona, 1776. 337 f. 22,5 x 16,5 cm. Text în limba slavonă. Însemnare
cu data morţii stareţului Onufrie de la Vorona (dascăl al lui Paisie): 29 martie 1789
(ms 4/1-104).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 79-80; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 55;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 148; Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 29.
69 – Isaac Sirul, Scrieri, copie de Antonie, Moldova, 1782-1783. Text în limba
slavonă (ms. 3/31).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 72-73; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 23.
70 – Isaac Sirul, Cuvinte pustniceşti, copie de Antonie monahul, ucenic al lui Paisie
Velicicovschi, Neamţ, 1783. 337 f. 24,5 x 18 cm. Text în limba slavonă (ms. 3/20).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 72; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 54; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 148; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 22.
71 – Sbornic, scris de Agathon, Vorona, 1793. 138 f. Text în limba slavonă. În
cuprins: rugăciune de Dimitrie Cantacuzino, corespondenţă între monahii de la mănăstirile
Neamţ şi Vorona despre ereticul Theopempt şi fragmente din Pateric (ms. 4/20).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 121-123; Mihailovici, op. cit., p. 55-56; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 148; Matejić, Supplemental Checklist, 1, p. 25, nr. 4/20; Constantinescu,
Repertoriu, p. 10, nr. 31.
72 – Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, 1794. Text în limba slavonă (ms. 3/23).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 73-74; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 24.
73 – Sbornic, mănăstirea Neamţ, 1794. Text în limba slavonă (ms. 3/21).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 75; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 54-55;
Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 27.
74 – Sbornic, mănăstirea Neamţ, post 1794, 37 f. 16,5 x 11 cm. Text în limba
slavonă. Cuprinde fragmente din Sfinţii Părinţi şi Tânguire la mormântul stareţului Paisie.
La f. 1v: însemnare cu data morţii lui Paisie Velicicovschi: 15 noiembrie 1794 (ms. 3/30-77).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 77-78; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 54-55;
Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 26.
75 – Simion Noul Teolog, Scrieri, copie de Onufrie şi Sava, Moldova, sec. XVIII.
Text în limba slavonă (ms. 3/18).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 71; Constantinescu, Repertoriu, p. 8, nr. 20.
76 – Pateric, Moldova, sfârşitul secolului XVIII. Copie de Neofit. Text în limba
slavonă (ms. 3/1).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 53; Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 17.
77 – Sbornic, Moldova, sfârşitul secolului XVIII. Text în limba slavonă (ms. 3/32).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 78-79; Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 28.
302  BULGARIA

78 – Nil Pustnicul Sinaitul, Cuvinte, mănăstirea Neamţ, începutul sec. XIX. 95 f.

21,8 x 15,5 cm. Text în limba slavonă (ms. 3/16-97).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 70; Constantinescu, Repertoriu, p. 7, nr. 18.
79 – Sbornic, mănăstirea Neamţ, începutul sec. XIX. Text slavon. Cuprinde: (1)
Tânguire la mormântul stareţului Paisie, (2) Scrisoarea fraţilor din mănăstirea Neamţ
către egumenul Ioanichie de la Vorona despre ereticul Daniil, (3) Viaţa fericitului Theolept,
mitropolitul Filadelfiei, (4) Cuvinte ale lui Efrem Sirul, (5) Versuri despre spovedania
zilnică, (6) Scrisoarea patriarhului Paisie al Constantinopolului către Nicon mitropolitul
Moscovei, (7) Cuvinte ale lui Nichifor Xantopol, extrase din Apologia Sfântului Dimitrie
Rostovski (ms. 3/29).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 76-77; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 56;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 148; Constantinescu, Repertoriu, p. 9, nr. 25.
80 – Uşa pocăinţei, scris de stareţul Dorotei, la Neamţ, 1804. 11 + 152 f. 23 x 18 cm.
Text slavon (ms. 3/17).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 71; Mihailovici, op. cit., p. 54; Şt. Godorogea, op. cit.,
p. 147; Constantinescu, Repertoriu, p. 7-8, nr. 19
CR

81 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton prōtomartyra [...] Stefanon,

Bucureşti, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 181; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 108, nr. 1467.
82 – Văzkresnik, Moscova, 1715. Conţine însemnări din 1769 şi 1771, referitoare
la relaţiile mănăstirii Rila cu Ţara Românească şi evenimente din timpul războiului ruso-
turc.
Ref. şi publ.: E. Sprostranov, Materiali po istorijata na Rilskija monastir („Sbornik za
narodni umotvorenija, nauka i knižnina”, 18, 1901, p. 173).
83 – Hrisant Notara, Egcheiridion peri tīs kat’exochīn perochīs tīs poleōs Ierosalīm,
ed.: Ierusalim [Bucureşti], 1728; Bucureşti, 1768.
Ref.: Stojanov, p. 41, 53, nr. 209, 356; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4433-4434.
84 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, I-II, Leipzig, 1768-1784. Dedicată lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 52, 61, nr. 348, 482; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, nr. 1474, p. 610.
85 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Anatolikīs
Ekklīsias, Viena, 1771 (col. Neofit Rilski 245).
Ref.: Stojanov, p. 54, nr. 375; Papadopoulos, Ell. vivl., I, 339, nr. 4560.
86 – Nichifor Theotokis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn eis tīn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773. Dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: Stojanov, p. 55, nr. 378; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
87 – Pseudo-Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1778; 1798;
1818. Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul.
 BULGARIA  303

Ref.: Stojanov, p. 57, 70, 108, nr. 416, 604, 977; Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 155, nr. 2090,
2094.
88 – Iosif Moisiodax, Theōria tīs geōgrafias, Viena, 1781.
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 461; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4312.
89 – Psalterion tou profētanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,
1781. Dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.
Ref.: Stojanov, p. 59, nr. 459; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 97, 610, nr. 1305.
90 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklesiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795. Dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II).
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 473; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
91 – Gheorghe Dimitriu, Grammatikī ellīno-latinis [...], Grammatica graeco-latina,
Viena, 1785. Dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de autor,
profesor la Academia Domnească din Iaşi.
Ref.: Stojanov, p. 62, nr. 488; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 144, nr. 1935.
92 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de Nicolae
Varkosi. Dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti (2 tiraje) (col. Neofit
Rilski).
Ref.: Stoianov, p. 68-69, nr. 583; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 75, nr. 991.
93 – J. Lalande, Epitomī astronomias, Viena, 1803. Traducere de D.D. Filipide.
Dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 76, nr. 669.
94 – Istoria synoptikī tīs Ellados, Viena, 1807. Traducere din limba engleză. Dedicată
Frăţiei greco-române din Viena. Între prenumeranţi: Gheorghe Văcărescu, Scarlat şi Matei
Ghica, Nicolae Petrescu, Zamfir Greceanu, Ştefan Budişteanu, Constantin Berindei.
Ref.: ibidem, p. 86, nr. 773.
95 – Constantin Vardalah, Fysikī peiramatikī, Viena, 1812. Manual scris în
Bucureşti, unde autorul era profesor.
Ref.: ibidem, p. 97, nr. 880.
96 – Constantin Vardalah, Rītorikī technī, Viena, 1815. Manual scris în Bucureşti,
unde autorul era profesor. Dedicat lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi
fratelui său Constantin, mare ban al Craiovei (col. Neofit Rilski, 214).
Ref.: ibidem, p. 102, nr. 923.
97 – Tīs kat’epitomīn grammatikīs vivlion, I, Bucureşti, 1816.
Ref.: ibidem, p. 105, nr. 951.
98 – [Daniel Philippide], Epitomī tōn Filippikōn tou Pompīiou Trogou, Leipzig,
1817. Traducere din limba latină, făcută la Bucureşti, unde autorul (care semnează
„scriitorul amator din România”) era profesor.
Ref.: ibidem, p. 106, nr. 962.
304  BULGARIA

99 – Neofit Monahul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn kai tōn ethimōn autōn,
traducere de Ioan Gheorghiu, Iaşi, 1818.
Ref.: ibidem, p. 108, nr. 975.
100 – Petru Lampadarie, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820.
Ref.: Stojanov, p. 119, nr. 1070.
101 – Neofit Doukas, Ī kat’epitomīn grammatikī Terpsithea, ed. a 5-a, Bucureşti,
1832.
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 1188.
102 – I. Kokonos, Paidagōgia nea methodos, ed. a 7-a, Bucureşti, 1832 (col. Neofit
Rilski 297).
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 1192.
103 – Christian Schmidt, To chamenon paidion, metenehth. M. Papachristou,
Bucureşti, 1832.
Ref.: Stojanov, p. 136, nr. 1198.
104 – Ch. Leroi, Ī therapeutikī methodos [...], metaphr. para Iōannou D. Mpaïla,
Odessa, 1833, tipărită cu sprijinul a 15 negustori din Brăila, Bucureşti, Chişinău, Ismail şi
12 din Odessa (col. Neofit Rilski, 238).
Ref.: Stojanov, p. 137, nr. 1204.
105 – Daniel Dimitrios Magnitos, Lexikon istorikomythikon kai geōgrafikon,
Veneţia, 1834. Tipărită cu sprijinul lui Ioan M. Coemgiu din Kozani şi Dimitrie Zevcovici
din Bucureşti (col. Neofit Rilski, 75).
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1228.
106 – Dim. Kolavakidou-Melenikiou, Synopsis arithmītikīs praktikīs, Bucureşti,
1834.
Ref.: Stojanov, p. 141, nr. 1232.
107 – Neofit Monahul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn kai tōn ethimōn autōn,
Nauplia, 1834. Traducere de Ioan Gheorghiu. Retipărire ed. Iaşi, 1818 (col. Neofit Rilski
645, 4562).
Ref.: Stojanov, p. 139, nr. 1217.
108 – Christian Schmidt, Istoria Errikou tou Aïsenfels. Metenehth. para
M. Chrīstidou, Bucureşti, 1834 (col. Neofit Rilski, 263).
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1227.
109 – Simion Hristidou, Alfavītarion chrīsimon tois archariois paisi, Bucureşti,
1836 (col. Neofit Rilski).
Ref.: Stojanov, p. 148, nr. 1271.
110 – Oktoīchos, Bucureşti, [1836].
Ref.: Stojanov, p. 151, nr. 1292.
 BULGARIA  305

111 – Mihail Hristidi, Epistolarion koinōfelīs, Bucureşti, 1837 (col. Neofit Rilski,
176).
Ref.: Stojanov, p. 153-154, nr. 1310.
112 – Mīnologion pantotinon akrivestaton, en o periechontai kai ai kat’etos
Neomīniai, Bucureşti, 1837.
Ref.: Stojanov, p. 155-156, nr. 1318.
113 – Agathanghel, Chrīsmos profīteia, Bucureşti, 1838 (col. Neofit Rilski, 301).
Ref.: Stojanov, p. 164, nr. 1367.
114 – Mihail şi Simion Hristidi, Syntaktikon procheiron tīs ellīnikīs ekdothen,
Bucureşti, 1838.
Ref.: Stojanov, p. 162, nr. 1357.
115 – M. şi S. Hristidi, Chrīstomatheia ek tīn ellīnikōn, syggrafeōn, Bucureşti, 1838
(col. Neofit Rilski, 290).
Ref.: Stojanov, p. 164, nr. 1366.
116 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostholikīs Ekklīsias
tīs Anatolikīs, Moscova, 1839 (col. Neofit Rilski, 151).
Ref.: Stojanov, p. 167, nr. 1389.

117 – Acoperăminte (2), atelier Veneţia, sec. XV-XVI. Ţesături din catifea brodate
cu fir de argint aurit, motive florale, cu inscripţie de donaţie către mănăstirea Rila, de la
Bogdan, domnul Moldovei, 10 martie 1511.
Ref.: Andrej Protić, Denacionalizirane i văzraždane na bălgarskoto izkustvo prez
turskoto robsto ot 1393 do 1879 god..., p. 401; Titus Tîrgovişteanul, op. cit., p. 143;
P. Constantinescu-Iaşi, Monumente de artă românească în Bulgaria („Revista
critică”, 4, 1930, nr. 3-4, p. 192-193); V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria
(BG, 3, 1932, nr. 3-4, p. 91); Stoica Şt. Nicolaescu, Un acoperământ de porfiră şi
aur dăruit M-rii Rila din Bulgaria de Bogdan voievod, domnul Ţării Moldovei („Arta
şi arheologia”, 1933-1934, fasc. IX-X, p. 1-5) (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 7, 1937,
p. 228; 11-12, 1941-1942, p. 528); Turdeanu, La broderie religieuse, p. 56; Corina
Nicolescu, Istoria costumului de curte în Ţările Române, Buc., 1970, p. 190, nr. 14.
Reprod.: Andrej Protić, op. cit., p. 393, fig. 19; Stoica Şt. Nicolaescu, loc. cit.
118 – Epitrahil, atelier românesc, 1550, cu inscripţie de donaţie a episcopului
Simeon de Raška. Broderie cu fir de argint şi de mătase în culori.
Ref.: Andrej Protić, op. cit., p. 401; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 56.
Reprod.: Andrej Protić, op. cit., p. 394, fig. 21-22.
119 – Epitrahil, atelier românesc, sec. XVII. Broderie cu fir de argint şi mătase în
culori.
Ref.: ibidem, p. 401 (datat: sec. XV).
Reprod.: ibidem, p. 394, fig. 20-22 (datat: sec. XVII).
306  BULGARIA

RUSE

OKRĂŽEN DĂRŽAVEN ARHIV

(Arhiva Regională de Stat)

DOC

120 – Documente, din 1872-1895, referitoare la activitatea şcolilor româneşti din

Tulcea, recunoaşterea de către populaţia română din Silistra, Tulcea şi Samova a noului
mitropolit ortodox al Durostorului, activitatea politică a comunităţii bulgare din Brăila
(fond 1 şi 318).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Colecţia de microfilme Bulgaria (RA, 1978, nr. 2, p. 177).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 1-64.

SILISTRA
AM

121 – Biserica fostei mitropolii, ctitorie a lui Grigore II Ghica, circa 1660-1670,
întreţinută cu danii din Ţara Românească în sec. XVIII – începutul sec. XIX.
Ref.: Urechia, I, p. 60-61; VI, p. 243-246; X, A, p. 238; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 709;
G. Popa-Lisseanu, Încercare de monografie asupra cetăţii Dristorul-Silistra, Buc.,
1913, p. 223-227.

OKRĂŽEN DĂRŽAVEN ARHIV

(Arhiva Regională de Stat)

DOC

122 – Documente, din 1883-1915, relative la activitatea emigranţilor bulgari în

România, înfiinţarea şcolii de cântăreţi bisericeşti din Galaţi, moartea regelui Carol I (fond
II, 25, 37).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 177.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 65-180.

SLIVEN

OKRĂŽEN NARODEN MUZEJ

(Muzeul Naţional Regional)

CR

123 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, I-II, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată
Elenei Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti.
Ref.: Stojanov, p. 51, nr. 339; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.
124 – [Giovanni della Casa], Chrīstoītheia, metafrastheisa kai stichourgītheisa
 BULGARIA  307

para Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Daponte către
Ioan Mavrocordat.
Ref.: Stojanov, p. 54, nr. 360; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 115, nr. 1559.
125 – G. Bredov, Synoptikī genikī istoria tōn axiologōterōn symvevīkotōn tou
kosmou, Bucureşti, 1828. Manual tradus din limba germană de I. Scarlat.
Ref.: Stojanov, p. 126, nr. 1121.
126 – Neofit Doukas, Logoi tōn attikōn rītorōn, Viena, 1812. Imprimată cu sprijinul
negustorilor Gheorghe Ioannou din Bucureşti, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al şcolii
din Târnovo.
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 869.
127 – Daniel Dimitrios Magnitos, Lexikon istorikomythikon kai geōgrafikon,
Veneţia, 1834. Tipărită cu sprijinul lui Ioan M. Coemgiu din Kozani, negustor la Viena, şi
Dimitrie Zevcovici din Bucureşti.
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1228.
128 – Christian Schmidt, Istoria Errikou tou Aïsenfels. metenehth. para
M. Chrīstidou, Bucureşti, 1834 (nr. 488 B).
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1227.
129 – Mihail Hristidi, Epistolarion koinōfelīs, Bucureşti, 1837.
Ref.: Stojanov, p. 153-154, nr. 1310.

SMÂRDAN (Inovo)
AM

130 – Monument (cruce de piatră cu soclu), ridicat de statul român, 1883, pe

mormântul comun al eroilor căzuţi la Smârdan în Războiul pentru Independenţă. Lucrare
de sculptorul Carol Storck, amplasată pentru a fi vizibilă de la Calafat.
Ref.: Lt. col. Botez, Monumentele române din Bulgaria („Revista Armatei”, 12, 1894,
nr. 21, p. 836).

SOFIA (Sofija)
AM

131 – Şcoală primară, înfiinţată în anul 1895 la iniţiativa şi cu sprijinul

personalităţilor româneşti din Sofia (Al. G. Trifon, Gh. Ghiulamila, Spiru Paligora, Nicola
Caragea, At. şi St. Ţovaru, Iorgu Mărculescu, Mihail N. Ionescu, Gh. Papagoga etc.),
asociate în mai multe organizaţii şi societăţi culturale, între care cea mai importantă
este Societatea „Unirea”, al cărei preşedinte era în acea perioadă Al. G. Trifon. Şcoala,
subvenţionată de statul român, şi-a întrerupt activitatea în urma războaielor balcanice şi
şi-a redeschis porţile în 1920, continuându-şi activitatea până în anul 1947.
Ref.: Ţovaru, p. 100; Cordescu, Istoricul, p. 208-213; Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli
şi biserici, I, p. 21-23, 350-352 (doc. 124); II, p. 8, 11, 168-169 (doc. 32), 197-198
(doc. 53); Şt. Vâlcu, Quelques aspects de la création et l’activité des écoles roumaines
de Bulgarie entre 1895-1924 (RESEE, XLVI, 2008, p. 319-331).
308  BULGARIA

132 – Arnoldo Zocchi, Alexandru II, ţarul Rusiei, 1907. Monument de bronz
pe soclu de piatră, coroană omagială (din bronz) în memoria ţarului, oferită de regele
României, Carol I (B-dul Russki).
Ref.: V. Cândea, 1989.
133 – Biserica ortodoxă Sf. Treime, construită de comunitatea română din Sofia la
începutul secolului XX şi inaugurată în 1923. Vitralii trimise din ţară. Icoane de pictorul
Constantin Artachino din Bucureşti. Refăcută de statul român după bombardamentele din
primăvara anului 1944, a fost cedată statului bulgar în 1951 (ul. Car Boris, nr. 152, Sofia).
Ref.: Emanoil Bucuţa, Societatea bulgaro-română (BG, 3, 1932, nr. 3-4, p. 119-120);
Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 349-350 (doc. 123), 506 (doc. 166);
II, p. 11, 144-146 (doc. 18), 583-586 (doc. 301-302); http://patriarhia.deveu.com/ro/
administratia_patriarhală/sectorul_ comunitati_externe.html.
134 – Gimnaziu românesc mixt, înfiinţat de statul român pe lângă şcoala primară
română, în 1924. În 1934 gimnaziul este transformat în Institutul Român din Sofia,
clădirea Institutului fiind construită de arh. N. Torbu. Director al Institutului, între 1934 şi
1937, este Petru Caraman. Datorită bombardamentelor din timpul războiului, Institutul a
fost mutat temporar la Giumaia. Este desfiinţat în 1947.
Ref.: Ţovaru, p. 100; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, Buc., 1999,
p. 17; Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 22, 520-521 (doc. 172),
616-617 (doc. 216); II, p. 11, 291-293 (doc. 124).
135 – Mihail Simeonov, Paisij Hilendarski, 1964. Monument de bronz. Inscripţie:
„Maistori Cotorceanu Gh. şi Tudor Ion, R.P.R., 1964” (ul. Moskovska parc).
Ref.: Răzvan Theodorescu, 1989.

ARHEOLOGIČESKI MUZEJ
(Muzeul Arheologic)

MUZ

136 – Inscripţie dedicatorie, s.a., menţionând unitatea militară dacică Cohors

Gemina Dacorum miliaria din Civitas Montanensium (Belimel), Moesia Inferior.
Ref. şi publ.: E. Kalinka, Antike Denkmäler in Bulgarien, Viena, 1906, nr. 62; Russu,
Dacogeţii, p. 33, nr. 9.
137 – Decret, [sec. I a.Hr.], inscripţie pe marmură. 70 x 46,5 cm. Text în limba
greacă. Emis pentru Acornion al lui Dionysios, magistrul din Dionysopolis (Balcic), şi
pentru serviciile aduse cetăţii ca sol la Burebista şi Pompeius (inv. 1200).
Ref. şi publ.: Mihailov, Inscriptiones, I, p. 31-34, nr. 13.

ARHIV NA BĂLGARSKATA AKADEMIJA NA NAUKITE

(Arhiva Academiei Bulgare de Ştiinţe)

DOC

138 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 4 martie 1803, a lui Ianaki Papazoglu,
 BULGARIA  309

cneazul oraşului, pentru scutirea de vamă a lui Tošo Cenov şi Vasil Ianakiev, care
călătoreau cu mărfuri la Craiova (NA, fond 95/k, a.e. 9, f. 1).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 46, nr. 29.
139 – Scrisoare din Bucureşti, 10 iulie 1806, a lui Nikolaki Sakelarii către Tošo
Cenov din Vraţa, referitoare la afaceri (NA, fond 95/k, a.e. 7, f. 1).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 79-80, nr. 74.
140 – Scrisoare, s.l., 12 septembrie 1809, a lui Krastio Stefanovici către Dimitrachi
Hadjitoşev, informându-1 că în Ţara Românească se poate intra prin Orşova şi despre
chestiuni financiare (NA, fond 95/k, a.e. 13, f. 1-2).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 95, nr. 95.
141 – Documente, din 1817-1871, privitoare la activitatea dr. Petăr Beron la Braşov,
Bucureşti şi Craiova şi la relaţiile sale cu personalităţi şi instituţii din România.
Ref.: A. Constantinescu, Opisanie na edno Beronovo proizvedenia i edno neizvestno
pismo văv vrăzka s nasledslvoto mu v Rumănija („Izvestija na Narodnata Biblioteka i
Bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 3 (9), 1963, p. 249).
142 – Documente, din 1840-1900, ale casei de comerţ Evloghi şi Hristo Gheorghiev
din Bucureşti, cuprinzând informaţii despre schimburile economice româno-bulgare,
activitatea comunităţii bulgare din România, lupta poporului bulgar pentru eliberare
(fond 34).
Ref.: M. Veleva, Arhivni fondove i sbirki v Bălgarskata Akademija na Naukite („Izvestija
na Arhivnija Institut”, 1, 1957, p. 124); D. Kosev, V. Paskaleva, Vl. Diculescu,
Za položenieto i stopanskata dejnost na bălgarskata emigracija văv Vlaško prez XIX
v. (do Rusko-turskata vojna 1877-1878), în Bălgaro-rumănski vrăzki i otnošenija
prez vekovete, I, Sofia, 1965, p. 304, 308-314, 316-359; Veselin Trajkov, Le transfert
par le territoire roumain d’armes russes destinées à la Serbie (octobre-décembre
1862). Le rôle des Bulgares (EB, 6, 1970, nr. 2, p. 93-94); D. Kosev, V. Paskaleva, Vl.
Diculescu, Despre situaţia şi activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia
şi Oltenia în secolul XIX (până la războiul ruso-turc din 1877-1878), în Relaţii
româno-bulgare de-a lungul veacurilor, I, Buc., 1971, p. 303, 309-313, 316-360.
143 – Ustav na Bălgarskoto Knižovno Družestvo, Brăila, 29 septembrie 1869,
primul regulament de funcţionare al Societăţii Literare Bulgare, viitoarea Academie
Bulgară de Ştiinţe.
Ref. şi reprod.: Elena Nončeva, Arhiv na Bălgarskata Akademija na Naukite, în Stefka
Slavova ş.a., Arhivite na Bălgarija, Sofia, 1986, p. 104-105.
144 – Documente, din 1869, 1871, 1874, referitoare la activitatea Societăţii literare
bulgare din Brăila: memorii către Mihail Kogălniceanu, ministru de interne (1869), ordin
al acestuia, adresă a Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (semnat de Christian Tell
ş.a., 1871) etc. (fond 1, op. 1, nr. 9-10, 162, 488).
Publ.: Todor N. Ganev, La contribution d’Ivan Šišmanov au développement des liens
culturels et scientifiques bulgaro-roumains (EB, 8,1972, nr. 4, p. 41-47).
145 – Carte poştală din Bucureşti, 12 aprilie 1875, a lui Hristo Botev către omul
politic bulgar P. Ikonomov, la Brăila.
Ref. şi reprod.: Elena Nončeva, op. cit., p. 99.
310  BULGARIA

146 – Carte poştală din Bucureşti, 31 martie 1876, a lui Liuben Karavelov către
P. Ikonomov, la Brăila.
Ref. şi reprod.: Elena Nončeva, op. cit., p. 101.
147 – Documente, din 1884, referitoare la alegerea lui B. P. Hasdeu ca membru
onorific al Societăţii literare bulgare, viitoarea Academie Bulgară de Ştiinţe (fond 1,
op. 2, nr. 27, f. 79, 82, 106).
Ref.: N. Zečev, Sur les relations entre Bogdan P. Hasdeu et les savants bulgares à la fin
du XIXe siècle (EB, 1, 1964).
148 – Documente din arhiva personală a savantului bulgar Ivan D. Šišmanov,
referitoare la relaţiile culturale bulgaro-române: scrisori de la N. Iorga, B.P. Hasdeu,
Gr. Tocilescu, Ion Bianu, Lazăr Şăineanu, Iuliu Zanne, Moses Gaster, Gh. Mărculescu
(1897-1918), Zamfir Arbore, Gustav Weigand, director al Institutului Român din Leipzig,
arhitect G. Mandrea, Spiru Haret ş.a.; informaţii despre călătoriile în Bulgaria ale lui Gr.
Tocilescu (1896) şi Al. Tzigara-Samurcaş (1906) şi în România, ale lui I.D. Šišmanov
(1904) şi St. Romanski (1906) (Fond Šišmanov, 11, op. 1, nr. 82; op. 3, nr. 3, 4, 45, 46, 84,
141, 224, 225, 287, 327, 328, 330, 449, 469, 500, 503, 559, 617, 618, 748, 750, 897, 898,
925, 926, 949, 1003, 1030, 1186, 1261, 1306, 1333, 1394, 1422, 1556, 1557, 1572, 1597,
1598, 1648, 1951; op. 5, nr. 748).
Ref.: N. Iorga, Oameni cari au fost, III, Buc., 1933, p. 263; N. Žečev, Sur les relations
entre Bogdan P. Hasdeu et les savants bulgares à la fin du XIXe s. (EB, 1, 1964, 139-
145); I.D. Šišmanov, Izbrani proizvedenija, II, Sofia, 1966, p. 63, 123, 125, 147-145;
Elena Siupiur, „La chanson du frère mort” dans la poésie des peuples balkaniques
et la corespondance de I.D. Šišmanov, B.P. Hasdeu et I. Bianu (RESEE, 6, 1968,
nr. 2, p. 356-357, 359); idem, Les rélations littéraires roumano-bulgares pendant
la période 1878-1916, I (RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 497, 503-507); Todor Ganev,
op. cit., p. 21-40; Konstantin Kossev, Unveröffentliche Briefe Gustav Weigands an
bulgarische Gelehrte unde Persönlichkeiten des offentilichen Lebens (SF, 33, 1974,
p. 205-207); Elena Siupiur, Relaţii literare româno-bulgare în perioada 1878-1918,
Buc., 1980, p. 29, 42, 48, 50-75.
Publ.: Todor N. Ganev, Bălgaro-rumănski naučni i kulturni vrăzki. 1869-1944. Dokumenti,
Sofia, 1973, p. 203-331 (120 doc.); K. Kossev, op. cit., p. 223-233 (9 doc., G. Weigand,
1893-1907); Al. Săndulescu (ed.), B.P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini,
III, Buc., 1984, p. 111-113 (4 doc., 1893, 1897, 1898).
149 – Corespondenţa savantului bulgar Stoian Romanski, cuprinzând şi scrisori de
la I. Bianu, Th. Capidan, Sextil Puşcariu, N. Cartojan, P.P. Panaitescu şi Ilie Bărbulescu
(fond Romanski, f. 130, nr. 166, 225, 228, 271, 288).
Ref.: Elena Siupiur, Les relations littéraires roumano-bulgares pendant la période
1878-1916, I, p. 505.
Publ.: Todor N. Ganev, op. cit., p. 173-193 (15 doc.).
150 – Document, din septembrie 1892, privitor la întâlnirea şi discuţiile de la
Bucureşti între savanţii bulgari L. Miletič şi D. Agura cu B.P. Hasdeu, pe atunci director
al Arhivelor Statului (fond II, op. 3, nr. 1597, 1-2).
Ref.: ibidem, p. 142.
 BULGARIA  311

150 – Scrisori (15), din 1910-1934, către prof. Stefan Mladenov din Sofia, de la
Ilie Bărbulescu (Universitatea din Iaşi), Theodor Capidan, Tache Papahagi, Margareta
Ştefănescu, Moses Gaster (fond 56, nr. 123; fond 348, 604, 792, 908; sb. V, nr. 1385 d).
Publ.: Todor N. Ganev, op. cit., p. 128-148.
151 – Scrisori (13), din 1926-1944, către acad. Gavril I. Kacarov din Sofia, de
la savanţii români N. Iorga, Ioan Coman, Constantin Daicoviciu, G. Lăzărescu, G.G.
Mateescu, Dumitru Tudor (fond 28, nr. 174, 211, 235, 250, 265, 353, 404; sb. V. Nr. 1385-
a).
Publ.: ibidem, p. 105-122.
152 – Scrisori (15), din 1929-1935, către istoricul Petăr Nikov din Sofia, de la
Gheorghe I. Brătianu, P.P. Panaitescu, Constantin N. Tanoviceanu, ambasada română din
Sofia (fond 143, op. 1, nr. 154, 253; sb. 1385-b, fotocopii).
Publ.: ibidem, p. 148-166.
153 – Scrisori (7), din 1931-1935, către istoricul Vasil Zlatarski, de la N. Iorga,
Nicolae Bănescu, Mauriciu Kandel, P.P. Panaitescu, ambasada română din Sofia (fond 9,
nr. 2055, 2211, 2283, 2346, 2361, 2398, 2453).
Publ.: ibidem, p. 96-105.
154 – Scrisori (3), din 1934-1943, către prof. Dimităr D. Dačev, de la Valeriu
Bologa, Ovid Densusianu, Ion Rusu (fond 145, nr. 311, 315, 374).
Publ.: ibidem, p. 90-94.

MS

155 – Ljuben Karavelov, Rumănija, post 1869. Analiză a situaţiei sociale din
România (arh. Karavelov).
Ref.: Veselin Traikov, Rakovski, Levski, Karavelov, Botev şi România, în Relaţii româno-
bulgare de-a lungul veacurilor, II, Buc., 1984, p. 13.
Publ.: Iz arhiv na Ljuben Karavelov, Sofia, 1964, p. 258-260.
156 – Episcopul Melchisedec, O excursiune în Bulgaria, 1885. Traducere în limba
bulgară de K. Samardžiev, 1891, 88 f. (fond 1, op. 2, nr. 1385).
Publ.: Todor N. Ganev, op. cit., p. 48-89.

BIBLIOTEKA NA BĂLGARSKATA AKADEMIJA NA NAUKITE

(Biblioteca Academiei Bulgare de Ştiinţe)

MS

157 – Minei de praznice, Macedonia, 1472. Text în limba slavonă. La f. 238:

formule epistolare folosite la mănăstirea Kosinica, a doua jumătate a secolului XVII, în
corespondenţă cu domnii Ţărilor Române (ms. sl. 31).
Ref.: Hr. Kodov, Opis na slavjanskite răkopisi v Biblioteka na Bălgarskata Akademija na
Naukite, Sofia, 1969, p. 55-56; Constantinescu, Repertoriu, p. 169, nr. 869.
158 – Molitvenic şi Minunile Maicii Domnului, a doua jumătate a sec. XVIII. 192 p.
312  BULGARIA

15 x 10 cm. Text în limba slavonă. La f. 192v: însemnare privind uciderea lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei, la Iaşi, 1 octombrie 1777 (ms. 61).
Ref.: Hr. Kodov, op. cit., p. 103-104; Svoden katalog, I, p. 265, nr. 727.
159 – [Letopisni beležki], începutul sec. XIX. Fragment. 1 f. 42,5 x 16 cm. Text în
limba bulgară. Menţionează şi populaţia Ţărilor Române: 10 500 000 locuitori (ms. 101).
Ref.: Hr. Kodov, op. cit., p. 256-258.
160 – Gramatică slavonă, 1834. 218 f. 17,5 x 11,5 cm. Copie după Gramatica lui
Meletie Smotricki, într-o prelucrare mai târzie, publicată în Moldova sau Ţara Românească.
Ref.: ibidem, p. 258.
161 – Carte de leacuri, mijlocul sec. XIX. 26 f. 17 x 12,5 cm. Text în limba bulgară,
copie după cartea Kanon molebnyi k prepodobnomu i bogonosnomu otcu našemu Ioannu
Rylskomu [...] i lekarstvennik [...], Bucureşti, 1845 (ms. 112).
Ref.: ibidem, p. 272.
162 – Culegere de cântece, 1850. 53 f. 17 x 11 cm. Text în limba bulgară. La
f. 27v-28: Stihuri în cinstea principelui moldovean Alexandru Moruzi, la aducerea apei în
fântânile din oraşul capitală Iaşi (ms. 109).
Ref.: ibidem, p. 266-270.

CR

163 – Neofit Monahul, Anatropī tes thrīskeias tōn Evraiōn kai ton ethimōn autōn,
Nauplia, 1834. Traducere de Ioan Gheorghiu. Retipărire a ed. Iaşi, 1818 (III 47119).
Ref.: Stojanov, p. 139, nr. 1217.
164 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostholikīs Ekklīsias
tīs Anatolikīs, Moscova, 1839 (col. Balabanov, I 4/5).
Ref.: Stojanov, p. 167, nr. 1389.

CĂRKOVEN ISTORIKO-ARHEOLOGIČEN MUZEJ

(Muzeul de Istorie şi Arheologie Bisericească)

DOC

165 – Hrisov, din 28 februarie 1715, al lui Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării
Româneşti: donaţie de 30 ughi pe an către mănăstirea Sf. Treime de lângă Târnovo.
Publ.: I. Žekov, Edin svĕtilnik v minalolo, Sofia, 1936; C. Velichi, Documente şi cărţi
româneşti din Bulgaria (RI, 22, 1936, p. 114-116).
166 – Hrisov, din 9 august 1768, prin care Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării
Româneşti, dăruieşte mănăstirii Sf. Treime de lângă Târnovo 6000 de lei pe an.
Publ.: I. Žekov, op. cit.; C. Velichi, op. cit., p. 116-118.
167 – Hrisov, din 6 februarie 1776, prin care Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării
Româneşti, reînnoieşte dania anuală de 6000 de lei mănăstirii Sf. Treime de lângă Târnovo.
Publ.: I. Žekov, op. cit.; C. Velichi, op. cit., p. 118-119.
 BULGARIA  313

168 – Hrisov, din 25 aprilie 1803, prin care Constantin Ipsilanti, domnul Ţării
Româneşti reînnoieşte dania anuală de 6000 de lei mănăstirii Sf. Treime de lângă Târnovo.
Publ.: I. Žekov, op. cit.; C. Velichi, op. cit., 119-121.
MS

169 – Apostol, Moldova, sfârşitul sec. XV. Text în limba slavonă (ms. 40).
Ref.: E. Sprostranov, Opis na răkopisite v Bibliotekata pri Sv. Sinod na Bălgarskata
Cărkva v Sofija, Sofia, 1900, p. 65; Constantinescu, Repertoriu, p. 20, nr. 92.
170 – Tetraevanghel, sec. XV, dăruit în 1519 de Mateiaş, cămăraş de vistierie,
bisericii Sf. Nicolae din Suceava. Text în limba slavonă. La f. 8: însemnare de donaţie.
Provine de la biserica din Oreahovo (ms. 15).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 30-31; Iv. Gošev, Stari zapiski i nadpisi („Godišnik na
Sofijskija Universitet. Bogoslovski Fakultet”, 13, 1935-1936, p. 27); E. Turdeanu,
Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, l, 1953, p. 59-62); idem, Manuscrisele robite de
cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 142); Constantinescu, Repertoriu,
p. 20, nr. 88.
171 – Eustatie de la Putna, Antologhion de cântări psaltice, Putna, 1511. Copie din
Moldova, sec. XVI. 234 f. 23,5 x 18,5 cm. Text în limba greacă, cu titluri în limba slavonă.
Cuprinde şi Domeţian Vlahul, Paharul mântuirii (Ps. 115, 4), unica lucrare cunoscută a
acestui compozitor. Descoperit la mănăstirea Bačkovo (ms. 816).
Ref.: Anne E. Pennington, Stefan the Serb in Moldavian Manuscripts (SEER, ian. 1973,
p. 108); Stojan Petrov, Hristo Kodov, Staro-bălgarski muzikalni pametnici,
Sofia, 1973, p. 346-347; Gh. Ciobanu, Manuscrisele muzicale de la Putna şi
problema raporturilor muzicale româno-bulgare în perioada medievală („Studii
de muzicologie”, 12, 1976, p. 115-116); Anne E. Pennington, Music in Sixteenth-
Century Moldavia: New Evidence („Oxford Slavonic Papers”, s.n., 1978, p. 64);
idem, Seven akolouthiai from Putna („Studies in Eastern Chant”, 4, 1979, p. 112-
133); idem, Muzica în Moldova medievală, p. 21; Constantinescu, Repertoriu, p. 21,
nr. 96; Titus Moisescu, Un ancien manuscrit musical de Putna: „Ms. 816/S” („Revue
Roumaine d’Histoire de l’Art”, série Théâtre, Musique, Cinéma, 26, 1989, p. 3-40);
idem, Un ancien manuscrit musical de Putna: «Ms. 816/S» (SCIATMC 27, 1990,
p. 3-40), republicat în idem, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc.,
1996, p. 176-206.
Reprod.: S. Petrov, Hr. Kodov, op. cit., p. 348-350 (f. 107v-108v); Pennington, Muzica în
Moldova medievală, pl. XVI, XVIII-XIX; Titus Moisescu, op. cit., p. 184 şi 193.
172 – [Dulce învăţătură din capetele cărţii lui Is. Hs. şi a Sf. apostoli şi prooroci,
ierarhi şi prepodobnici părinţi, adică Albină], copie, ante 1590 (însemnare f. 106). Text
în limba slavonă. Cuprinde extrase din Pavel Everghetinos şi părţi din Albina lui Antonie
(sec. XI). La 1615 aparţinea mănăstirii Tismana (cf. însemnării de la f. 1) (ms. 128).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 185; R. Constantinescu, Vechiul drept românesc scris.
Repertoriul izvoarelor, 1340-1640, Buc., 1984, p. 63-64; idem, Repertoriu, p. 21, nr. 95.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 44, c. 1-308.
173 – Penticostar, copie de Radu, Ţara Românească, sec. XVI. Text în limba
slavonă (ms. 76).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 117-119; Constantinescu, Repertoriu, p. 21, nr. 93.
314  BULGARIA

174 – Matei Grămăticul, Viaţa Sf. Nicolae cel Nou, sec. XVI. Text în limba slavonă.
Cuprinde informaţii despre Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea Ciobanul şi
relaţiile româno-otomane (Biblioteca Catedralei „Sveti Kral”).
Ref.: Ştefan Ciobanu, Informations sur l’histoire de la Valachie au XVI-e siècle dans une
oeuvre hagiographique bulgare („Balcania”, 7, 1944, nr. 1, p. 121-134); Corina
Nicolescu, Istoria românilor după întemeierea Principatelor. Texte şi studii (RIR,
16, 1946, p. 93).
Publ.: P. Sîrku, Očerki iz istorii literaturnyh snošenij bolgar i serbav v XVI i XVII vekah
(„Sbornik Otd. russk., jazyka i slovesnosti. Imp. Akad. Nauk”, 71, 1901, p. 432 şi
urm.); Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 135-151.
175 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI-XVII. La p. 392: însemnare
din 1686 a lui Nicula din Oraşul de Floci (Ţara Românească). Provine de la biserica
Sf. Gheorghe din Silistra (ms. 19).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 34-35, 58-59; Iv. Gošev, Stari zapiski i nadpisi („Godišnik
na Sofijskija Universitet. Bogoslovski Fakultet”, 13, 1935-1936, p. 31-32);
Constantinescu, Repertoriu, p. 20, nr. 89-90 (cota: 35/70).
176 – Evangheliar şi Apostol, Ţara Românească, sec. XVII. Text în limba slavonă
(ms. 38).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 62-63; Constantinescu, Repertoriu, p. 20, nr. 91.
177 – Cântări bisericeşti atribuite lui Iovaşcu Vlahul (ms. 878, f. 84, doxologia eh 4).
Ref.: Ozana Alexandrescu, Un manuscris inedit din secolul al XVII-lea („Muzica”, s.n., 9,
1998, p. 135-142).
178 – Minei de praznice, Serbia, sec. XVIII. Text în limba slavonă, însemnări din
Banat, 1742 (ms. 368).
Ref.: Iv. Gošev, Stări zapiski i nadpisi („Godišnik na Sofijskija Universitet. Bogoslovski
Fakultet”, 7, 1929, nr. 2, p. 1-5); Constantinescu, Repertoriu, p. 191, nr. 955.

CR

179 – Triod postnaja, Cracovia, circa 1491, tipărit de Szwajpolt Fiol. Exemplar
păstrat o vreme în Ţările Române, cu însemnări româneşti la f. 118, 119, 272.
Ref.: Petăr Atanasov, Bălgarki tekstove v parvite slavjanski kirilski inkunabuli („Ezik i
literatura”, 21, 1966, nr. 5, p. 26); Mihai Mitu, Cartea de istorie şi teorie literară,
RITL, 40, 1992, nr. 1-2, p. 180 (rec. la V. Cândea, Mărturii româneşti peste hotare, I).
180 – Octoih mic, Braşov, 1557, tipărit de Oprea logofătul şi Diaconul Coresi.
Ref.: Petăr Atanasov, Novi danni za slavjanskoto knigopečatane v Rumănija prez XVI vek
(Prinos kăm bălgaro-rumănskite kulturni otnosenija („Studia Balcanica”, 2, 1970,
p. 135).
181 – Sbornic, tipărit de Coresi, Braşov, 1569. Partea II: Minei de praznice pe lunile
martie-august (nr. 244).
Ref.: Petăr Atanasov, op. cit., p. 141.
182 – Octoih, tipărit de Coresi, Braşov, 1574 (nr. 72).
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 112 (nedatat şi nelocalizat); Petăr Atanasov, op. cit., p. 142.
 BULGARIA  315

183 – Psaltire, tipărită în Transilvania, circa 1577-1580. 240 p. În caietul 38, la p. 2v:
frontispiciu cu stema Ţării Româneşti. Exemplar incomplet (nr. 844).
Ref.: Ludovic Demény, 1985.
184 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie, mănăstirea Plumbuita, 1582. Exemplar
incomplet.
Ref.: E. Sprostranov, op. cit., p. 59; L. Demény, Tiparniţa bucureşteană în secolul
al XVI-lea („Studii”, 25, 1972, nr. 2, p. 207-209).
185 – Antologhion, Târgovişte, 1643 (nr. 119).
Ref.: Adriana Şirli, 1982.
186 – Simion al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis
[...], Iaşi, 1683 (Bačkovska sb., 645, br. I. 113).
Ref.: Stojanov, p. 35, nr. 141; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.
187 – Dosithei Notara, Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.
Ref.: Stojanov, p. 37, nr. 173; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445 (1138
Sozopol; 1139 Ioakim Kr.)
188 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs
Anatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio [...], interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695
(nr. 1334).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 177 a; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555.
189 – Sevastos Kyminitis, Eortologion, Snagov, [1701], tipărit de Antim Ivireanul
(nr. 750).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 180; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 324.
190 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul (Bačkovska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 183; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.
191 – Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 198; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1833.
192 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gabriel [Sevīrou] [...] syn
omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (Bačkovska sb., 642).
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 199; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439.
193 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată
lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (Sozopolska sb., 1137).
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 200; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 443
194 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (Bačkovska sb., 604).
Ref.: Stojanov, p. 41, nr. 208; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.
195 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,
1745. Retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Consemnează daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (nr. 1162).
Ref.: Stojanov, p. 47, nr. 472; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr. 3143.
316  BULGARIA

196 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei (Sozopolska sb., 1055).
Ref.: Stojanov, p. 51, nr. 338; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.
197 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795. Dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II) (nr. 1168).
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 473; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
198 – A.F. Foucrois, Chīmikī filosofia ī Stoicheiōdeis alīthiai tīs neōteras chimikīs,
Viena, 1802. Traducere de Th. M. Eliad şi Antim Gazi, profesori în Ţara Românească
(Sozopolska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 75, nr. 659.
197 – Kiriacodromion sireč Nedelnik, Râmnic, 1806. Traducere în limba bulgară de
Sofronie Vračanski. 2 ex. (nr. 135, 919).
Ref.: Iv. Gošev, Stari zapiski i nadpisi („Godišnik na Sofijskija Universitet, Bogoslovski
Fakultet”, 12, 1934, 1935, p. 13-16; B.I.G., Bălgarskijat knižoven ezik v služba na
rumănskija narod („Pastirsko Delo”, 13, 1937; rec. de V. D[udu], în BOR, 55, 1937,
p. 237, fără identificare).
199 – Theoklitos Pharmakidis, Stoicheia tīs ellīnikīs glōssīs, IV. Poiītikī anthologia,
Viena, 1818. Tipărită cu sprijinul negustorilor din Braşov: Anastasie Vulcu, C. Manuil,
Antonie Ioan, Ştefan Dimitriu, Arghir Teodoru, Iordan H. Ienoviti, Tuţu Stoian, Gheorghe
Antoniu, Anastasie I.H. Sivu, Apostolache I.H. Sivu, Gheorghe Papazoglu, Panait Pan.
Misiodax, Nicolae Iovanovici, Toma Zlatcu (Sozopolska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 111, nr. 1002.
200 – D.P. Govdelas, Stoicheia arithmītikīs. Odou mathīmatikīs meros prōton, Iaşi,
1818 (Sozopolska sb. 1070).
Ref.: Stojanov, p. 109, nr. 984.
201 – Nomothesia tou authentou kai īgemōnos pasīs Ouggrovlachias Iōannou
Geōrgiou Karatza Voevoda, Viena, 1818. Cuprinde şi portretul principelui de Blasius
Höfel (Sozopolska sb., 1086).
Ref.: Stojanov, p. 110, nr. 996.
202 – Petru Lampadarie, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820 (Sozopolska sb.,
1098).
Ref.: Stojanov, p. 119, nr. 1070.
203 – [Molière], Geōrgios Dantinos, o entropiasmenos syzygos, Bucureşti,
1827. Traducerea comediei Georges Dandin ou le mari confondu. Exemplar cu versuri
dedicatorii, manuscrise, în limbile greacă şi română (Sozopolska sb., 1049).
Ref.: Stojanov, p. 124, nr. 1105.
204 – M. Pichat, Leonidas en Thermopylais, Drama, Brăila, 1874 (Sozopolska sb.,
1036).
Ref.: Stojanov, p. 285, nr. 2433.
 BULGARIA  317

205 – Nebederniţă, atelier Ţara Românească, 1635-1636. Broderie cu fir de aur,

ornată cu perle, reprezentând scena „Învierii”, cu simbolurile evangheliştilor în colţuri.
Inscripţie menţionând donatorii: Hrizea vel ban şi jupâniţa Gherghina.
Ref.: N. Iorga, Consideraţiuni istorice asupra documentelor prezentate de d. Marcu Beza
(ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 138); Ovidiu Marina, Însemnări din Bulgaria,
Bucureşti, 1954, p. 58.
206 – Antimis, Moldova, 17 martie 1672, imprimat pe hârtie. Inscripţie în limba
română: Ioanichie episcopul Romanului.
Ref.: Iv. Gošev, Antiminsătă, liturgičesko i cărkovno arheologičesko izsledavane, Sofia,
1925 (rec. Paraschiv Angelescu, în BOR, 52, 1934, p. 245).
207 – Antimis, Ţara Românească, 1674-1678, imprimat pe pânză. Inscripţie în
limba slavonă: Varlaam mitropolitul Ungrovlahiei.
Ref.: ibidem.
208 – Antimis, Moldova, [1728-1729], imprimat pe hârtie. 42,5 x 51,5 cm. Inscripţie
în limbile slavonă şi română: Antonie episcop de Rădăuţi.
Ref.: ibidem.
209 – Antimis, Râmnic, 25 martie [1771-1780], imprimat pe hârtie. Inscripţie în
limba română: Chesarie episcopul Râmnicului.
Ref.: ibidem.
210 – Antimis, Râmnic, 1786, imprimat pe hârtie. Inscripţie în limba română: Filaret
episcopul Râmnicului.
Ref.: ibidem.
211 – Antimis, Buzău, 1796, imprimat pe hârtie. Inscripţie în limba română:
Constandie episcopul Buzăului.
Ref.: ibidem.

CENTRALEN DĂRŽAVEN ARHIV NA REPUBLIKA BĂLGARIJA

(Arhiva Centrală de Stat a Republicii Bulgaria)

DOC

212 – Documente, post 1944, referitoare la activitatea organelor centrale de stat din
Bulgaria, incluzând şi acte oficiale, tratate, convenţii etc., privind relaţiile româno-bulgare
în domeniile social-politic, economic şi cultural.
Ref.: Todorka Zaseva, Svetla Naseva, Centralen Dăržaven Arhiv na Narodna Republika
Bălgarija, în Stefka Slavova (ş.a.), Arhivite v Bălgarija, Sofia, 1986, p. 28, 30, 34.

CENTRALEN DĂRŽAVEN ISTORIČESKI ARHIV

(Arhiva Centrală Istorică de Stat)

DOC

213 – Scrisori (10) din Bucureşti, Craiova, Sofia, Târnovo şi Vidin, 7 octombrie
318  BULGARIA

1811, 4 iulie 1812, ianuarie 1813, 27 septembrie 1815, 14 noiembrie 1817, 15 iunie
1819, 10 iulie 1825, 12 noiembrie, 10 decembrie 1826, 24 martie 1827, de la Manuil Ioan
Şişmanoglu, Atanas Mekovici, Ţeno Ciuciu Gheorghievici ş.a., către Dimitraki Hadjitoşev
şi Ţeno Toşev, privind afacerile casei comerciale a acestora din Vraţa în diferite localităţi
din Ţara Românească (fond 139, op. l, a.e. 234, f. 14; a.e. 242, f. 7-8, 10-11, 16-17; a.e.
243, f. 12-13; a.e. 244, f. 39-40; fond 1546, op. l, a.e. 360, f. 1; a.e. 367, f. 1; a.e. 370,
f. 1; a.e. 383, f. 3).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 121-122, nr. 126; p. 130, nr. 137; p. 139, nr. 150;
p. 154-156, nr. 167; p. 171-172, nr. 188; p. 183, nr. 201; p. 259-260, nr. 285; p. 324-325,
nr. 356; p. 328, nr. 360; p. 341-342, nr. 374.
214 – Documente, din a doua jumătate a sec. XIX, referitoare la activitatea caselor
comerciale Evloghie şi Hristo Gheorghiev din Bucureşti, Katranov din Brăila, Panov din
Turnu Măgurele, Ioachim Popov din Zimnicea, înfiinţarea Societăţii Literare Bulgare din
Brăila (1869), activitatea luptătorilor revoluţionari bulgari Hristo Botev, Filip Totiu ş.a.
în România şi a organizaţiilor comunităţii bulgare pentru pregătirea luptei de eliberare a
Bulgariei, relaţiilor lor cu autorităţile române, atitudinea oamenilor politici şi a guvernului
român (fond 174, Ivan Semionov, 253, Cvetko Radoslavov; 700, E. şi H. Gheorghiev).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Colecţia microfilme Bulgaria (RA, 1978, m. 2, p. 175).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 1-28, 40-84, 113-121, 689-690; r. 4, c. 55-296.
215 – Scrisoare, din 25 august/2 septembrie 1875, a Comitetului revoluţionar
bulgar din Bucureşti, prin care se anunţă pregătirea insurecţiei antiotomane, adresându-se
chemarea de alăturare la lupta pentru eliberarea Bulgariei (fond 173, op. l, dos. 733).
Ref.: K. Kosev, N. Žečev, D. Doinov, Istorija na aprilskoto văstanije, Sofia 1976; Ieliţa
Gămulescu, Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia şi Bulgaria în lupta pentru
cucerirea independenţei (1866-1878), în Ilfov. File de istorie, Buc., 1978, p. 367;
idem, Colecţia microfilme Bulgaria, p. 175.
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 102-104.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 4, c. 20-21.
216 – Documente, din 1875-1913, privitoare la relaţiile economice ale României,
convenţiile comerciale încheiate cu Austro-Ungaria, Anglia, Franţa, Elveţia, Germania,
războiul vamal cu Austro-Ungaria (1886-1893), relaţiile comerciale româno-bulgare
(1906-1913) (fond 252, Angel Lăpčev).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 175.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 480-495.
217 – Documente, din 1876-1877, referitoare la pregătirea insurecţiei militare
bulgare de eliberare, activitatea cetei Balkanski condusă de Filip Totiu, liste de voluntari
bulgari din Bucureşti, Craiova, Giurgiu, Turnu Severin ş.a. (fond 11, op. l, nr. 95).
Ref.: ibidem, p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 122-232.
218 – Documente, din 1878-1932, privind activitatea dr. Paraskiv Stojanov
în România: jurnalul din perioada studiilor la pensionul Schewitz din Bucureşti,
corespondenţă privitoare la primirea de portrete şi tablouri cu scene de război trimise
din România pentru spitalul din Plevna, participarea la primul Congres internaţional al
 BULGARIA  319

studenţilor socialişti (Bucureşti, 1891), la Congresul de ştiinţe medicale (Bucureşti, 1932)

etc. (fond 1001, Paraskiv Stojanov).
Ref.: ibidem, p. 176-177.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 233-322.
219 – Documente (100), din 1879-1886, privind relaţiile dintre România şi Bulgaria:
înfiinţarea agenţiei diplomatice bulgare la Bucureşti (1879), raporturile agentului
diplomatic bulgar privind poziţia guvernului român în problemele interesând politica
externă a Bulgariei, colaborarea dintre cele două state, statutul navigaţiei pe Dunăre,
raporturi comerciale, relaţii bilaterale în construirea şi joncţiunea de căi ferate, convenţia
de extrădare româno-bulgară etc.
Ref.: ibidem, p. 175.
Publ.: Ministerstvo na Vănšnite Raboti na N.R. Bălgarija, Vănšnata politika na Bălgarija.
Dokumenti i materiali, I, (1879-1886), Sofia, 1978 (rec. Constantin Iordan-Sima, în
RESEE, 18, 1980, nr. 3, p. 531-533).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 1, c. 1-18 (doc. 1881-1885).
220 – Documente, din 1880-1888, privitoare la relaţiile politice româno-bulgare:
ridicarea de monumente la Plevna, Rahova şi Smârdan în amintirea eroilor români din
Războiul pentru Independenţă, acordarea de decoraţii bulgare unor ofiţeri români pentru
fapte de arme, negocieri privind construirea căii ferate între România şi Bulgaria prin
punctul de frontieră Zimnicea, rapoarte ale agentului bulgar la Bucureşti referitoare la
guvernarea junimistă şi mişcarea ţărănească (1888), activitatea emigraţiei politice bulgare
din România etc. (fond 927).
Ref.: ibidem, p. 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 1, c. 19-160.
221 – Documente, din 1882-1901, privitoare la relaţiile politice şi economice
româno-bulgare: rapoarte diplomatice ale agentului bulgar la Bucureşti relative la sprijinul
politic al României acordat luptei pentru independenţă a Bulgariei, denunţarea de către
România a convenţiei comerciale cu Bulgaria, noua convenţie comercială româno-bulgară
(1893), înfiinţarea Asociaţiei studenţilor bulgari din Bucureşti (1895), vizita ţarului bulgar
la Bucureşti în 1897 (fond 600, K. Stoilov).
Ref.: ibidem, p. 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 6, c. 363-663, 681-688.
222 – Documente, din 1885-1923, privind relaţiile româno-bulgare: negocierile
pentru convenţia poştală din 13/20 mai 1885, convenţia telegrafică (1896), racordarea
reţelelor de căi ferate, proiectul de construire a podului Giurgiu-Ruse şi reglementarea
navigaţiei pe Dunăre (1921), dezvoltarea relaţiilor comerciale, activitatea şcolii bulgare
din Bucureşti (1913) (fond 284-Ministerski Săvet).
Ref.: ibidem, p. 175; Lili Cvetkova, Centralen Dăržaven Istoriceski Arhiv, în Sfetka
Slavova (ş.a.), Arhivite v Bălgarija, Sofia, 1986, p. 52, 57.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 4, c. 22-54; r. 5, c. 531-579.
223 – Documente, din 1890-1937, referitoare la relaţiile culturale româno-bulgare:
activitatea şcolii româneşti din Turtucaia (1904, 1911), Şcoala normală „Vasile Lupu”
din Iaşi luată ca model pentru înfiinţarea şcolii similare din Šumen, cercetări bulgare în
320  BULGARIA

arhivele şi bibliotecile româneşti; activitatea din Bucureşti a casei comerciale Evloghie şi

Hristo Gheorghiev, a studenţilor bulgari, a Asociaţiei româno-bulgare, vizite reciproce pe
linie de învăţământ (fond 177, Ministerstvo na Narodnoto Prosveštenie).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 175.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 4, c. 2-19, 297-305; r. 5, c. 313-479.
224 – Documente, din 1902-1939, referitoare la relaţiile româno-bulgare: vizita în
Bulgaria a regelui Carol I cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la eliberarea Plevnei (1902),
stabilirea liniei telefonice directe între România şi Bulgaria (1903), acordarea reciprocă de
distincţii (fond 3, Carska Institucija; fond 134, Al. Ljudskanov, op. l, nr. 18).
Ref.: ibidem, p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 7, c. 1-498; 656-658.
225 – Scrisori, din 1905-1941, adresate lui I. Penakov din Sofia, scriitor şi ziarist
socialist bulgar, de scriitori români, între care Nicolae Crevedia, care se referă la traduceri
în bulgară din Tudor Arghezi şi alţi autori români (fond 130, I. Penakov, op. l, nr. 113, 141,
234, 241-242).
Ref.: Elena Siupiur, Les relations littéraires roumano-bulgares pendant la période
1878-1916, I, p. 506; idem, Relaţii literare româno-bulgare în perioada 1878-1918,
Buc., 1980, p. 48, 66, 168.
226 – Documente, din 1910-1937, referitoare la schimburi de formaţii artistice
româno-bulgare (fond 195, Naroden Teater).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 175.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 480-495.
227 – Documente, din 1911-1933, privind situaţia politică şi economică a României
şi relaţiile cu Bulgaria: rapoarte ale Legaţiei bulgare din Bucureşti, note ale lui N. Sakarov,
directorul Băncii Agricole Bulgare ş.a. referitoare la activitatea lui I.C. Frimu, secretar al
Partidului Social Democrat din România, colaborarea socialiştilor români cu socialiştii
bulgari în timpul războaielor balcanice, Mica Înţelegere, situaţia economică a României
după Primul Război Mondial, conferinţele agricole de la Londra şi Bucureşti, exporturile
de petrol din România (fond 11, Nikola Sakarov; fond 568, Ivan Gešov).
Ref.: ibidem, p. 174, 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 29-39; r. 7, c. 502-625.
228 – Documente, din 1913, referitoare la Conferinţa de pace de la Bucureşti, din
16/29 iulie – 28 iulie/10 august 1913 (fond 143, Dimităr Stančov, op. 2, nr. 48).
Ref.: ibidem, p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 312.
229 – Documente, din 1919-1948, privind relaţiile comercialo-bancare dintre
România şi Bulgaria: contracte comerciale, corespondenţă între Banca Română de Credit
şi Banca Naţională a Bulgariei (1933), reglementări de plăţi pentru schimbul de mărfuri
româno-bulgar (1929-1948) (fond 285, Banca Naţională a Bulgariei).
Ref.: ibidem, p. 175.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 580-758.
230 – Documente, din 1927-1941, referitoare la geneza Pactului balcanic, conferinţa
 BULGARIA  321

Comitetului permanent pentru Studii economice în ţările agricole din Centrul şi Răsăritul
Europei (Bucureşti, 1931), a treia Conferinţă Balcanică (Bucureşti, 1932), colaborarea
societăţilor miniere Mica şi Balkan-Rodope etc. (fond 135, Grigor Vasilev).
Ref.: Antonina Kuzmanova, La Roumanie et la formation de l’Entente Balcanique („Studia
Balcanica”, 11, 1977, p. 123-149); Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 7, c. 659-738.
231 – Corespondenţă, din 1928-1939, între Ivan Penakov, Mitiţă Constantinescu şi
Constantin Graur (fond 130, Ivan Penakov).
Ref.: ibidem, p. 174.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 85-112.
232 – Documente (11), din 1933, 1936-1938, referitoare la relaţiile româno-
bulgare: memoriul guvernului bulgar din 1933 privind problemele litigioase dintre cele
două state, protocoale ale negocierilor româno-bulgare, rapoarte diplomatice bulgare din
Atena, Bucureşti, Londra, Moscova, referitoare la acordul de la Salonic (31 iulie 1938)
dintre Bulgaria şi ţările Pactului balcanic (fond 130, op. l, a.e., 117, f. 79-80, 84; fond 176,
op. 7, a.e. 425, f. 85-86, 90-91; a.e. 494, f. 37, 46; a.e. 543, f. 6-7; a.e. 583, f. 6-7; a.e. 656,
f. 116-118, 123-124; a.e. 776, f. 4, 8-10; a.e. 877, f. 6).
Ref.: Antonina Kuzmanova, La Roumanie et l’Accord de Salonic (EB, 16, 1980, nr. 2,
p. 45-55).
233 – Documente (21), din 1933-1941, referitoare la relaţiile economice româno-
bulgare: rapoarte ale Legaţiei bulgare din Bucureşti, convenţii de plăţi, instrucţiuni ale
Ministerului bulgar al Afacerilor Străine etc. (fond 176, op. 11, a.e. 1545, f. 8; 231,
op. 5, a.e. 143, f. 583, 658-659; op. 5, a.e. 255, f. 9-14, 16-17, 187-190, 193, 229-230, 273,
415-416; a.e. 289, f. 1; a.e. 334, f. 11-17; 327, op. l, a.e. 1072).
Ref.: Vera Kacarkova, Les échanges commerciaux entre la Bulgarie et la Roumanie de
1929 à 1941 (EB, 18, 1982, nr. 4, p. 24-34).
234 – Documente, din 1933-1947, referitoare la politica şi relaţiile României în
domeniul agriculturii: conferinţe şi congrese ale Creditului Agricol (Paris, 1933; Napoli,
1938; Budapesta, 1943), studiul lui Costin Kiriţescu privind situaţia agrară şi a creditului
agricol din România, în perioada 1923-1943 (fond 288, Zemledelska Kreditna Banka).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 6, c. 1-361.
235 – Rapoarte diplomatice bulgare (8), din 1935-1936, referitoare la acţiunile
României şi iniţiativele lui N. Titulescu împotriva reînarmării Germaniei şi atitudinea
Micii Antante faţă de eventualitatea repudierii clauzelor militare ale tratatelor de pace din
1919-1920 de către Austria, Bulgaria şi Ungaria (fond 176, op. 6, a.e. 2437, f. 26-27; 2741,
f. 3; 2751, f. 1; 2870, f. 13-14, 19, 35, 37-38; op. 7, a.e. 222, f. 66-67).
Ref.: Antonina Kuzmanova, L’attitude de la Roumanie face à l’abolition des clauses
militaires des traités de paix. 1935-1936 (EB, 11, 1975, nr. 4, p. 40-48).
236 – Rapoarte diplomatice bulgare (5), din 1936, referitoare la atitudinea României
împotriva ocupării Renaniei de către Germania hitleristă şi consecinţele comunicatului din
322  BULGARIA

11 martie 1936 asupra ţărilor membre în Mica Antantă şi Pactul balcanic (fond 176, op. 6;
a.e. 2760, p. 37-38; 2763, p. 7; op. 7; a.e. 59, p. 29; 31; a.e. 266, p. 26).
Ref.: Antonina Kuzmanova, La Roumanie face aux actes agressifs de l’Allemagne et de
l’Italie, octobre 1935-mars 1936 (EB, 13, 1977, nr. 2, p. 13-14).
237 – Raport, din 3 ianuarie 1938, al Direcţiei Bulgare a Poliţiei, privitoare la
atitudinea comuniştilor şi muncitorilor bulgari faţă de guvernul Goga-Cuza (fond 370,
Direkcija na Policijata).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 176.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 6, c. 362.

COLECŢIA RAINA KACAROVA

DOC

238 – Scrisoare, circa 1940-1945, adresată de Dinu Lipatti folcloristei bulgare

Raina Kacarova.
Ref.: Viorel Cosma, 1984.

FONDATION INTERNATIONALE SAINTS CYRILLE ET MÉTHODE.

GALLERIE D’ART

A
239 – Theodor Pallady, Portret de femeie, circa 1930. Ulei pe pânză.
Ref.: Răzvan Theodorescu, 1989.
240 – Corneliu Baba, Compoziţii din ciclul „Regele nebun”, circa 1960-1970, şi
alte creaţii.
Ref.: idem.
241 – Piese de artă plastică românească, a doua jumătate a sec. XX: picturi de Spiru
Chintilă, Brăduţ Covaliu, Marin Gherasim, Viorel Mărginean, Ion Pacea, Ion Sălişteanu,
Simona Vasiliu şi sculpturi de Nicolae Păduraru.
Ref.: idem.

INSTITUT PO ISTORIJA PRI BĂLGARSKATA AKADEMIJA NA NAUKITE

(Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Ştiinţe)

DOC

242 – Scrisori (5), din 1875-1876, 1882, de la C. Dobrogeanu-Gherea, Zamfir Arbore

şi Petre P. Ekscev, referitoare la activitatea revoluţionarului rus Nikolai Konstantinovici
Sudzilovski-Russel în România, legăturile cu N. Zubcu-Codreanu, Bonifaciu Florescu şi
alţi fruntaşi ai mişcării de stânga, cu revoluţionarii bulgari (Sekcija Văzraždanie, arh. sb.,
inv. 130-131, 144, 146, 149/1919).
Ref.: S. Israel şi J. Eskenazy, Le révolutionnaire russe Nikolaj Konstantinovič Sudzilovski-
Russel en Roumanie et en Bulgarie (EB, 7, 1968, p. 166-170, 174-176).
 BULGARIA  323

CR

243 – Goustave Flourens, Peri ellīnīsmou, Brăila, 1873 (Institut Văzraždane).

Ref.: Stojanov, p. 284, nr. 2416.

INSTITUT ZA LITERATURA
PRI BĂLGARSKATA AKADEMIJA NA NAUKITE
(Institutul de Literatură al Academiei Bulgare de Ştiinţe)

MS

244 – Sofronij Vračanski, Nedelnik, copie din prima jumătate a sec. XIX după ed.
Râmnic, 1806. 381 f.
Ref.: Hr. Nedjalkov, Prepis ot pečalnija „Nedelnik” na Sofronij Vračanski („Izvestija na
Instituta za bălgarska literatura”, 6, 1958, p. 281-284).

MINISTERSTVO NA VĂNŠNITE RABOTI.

ARHIVNO-DOKUMENTACIONEN OTDEL
(Ministerul Afacerilor Externe. Secţia arhivală-documentară)

DOC

245 – Documente, 1878-1944, referitoare la relaţiile politice româno-bulgare:

corespondenţa Legaţiei bulgare din Bucureşti şi a Consulatului bulgar din Galaţi,
convenţiile decurgând din aplicarea tratatelor de la Neuilly-sur-Seine (1919) şi Craiova
(1940), cooperarea în cadrul Comisiei Europene a Dunării etc.
Ref.: Cvetana Dojnova, Arhivno-dokumentacionen otdel na Ministerstvoto na Vănšnite
Raboti, în Sfetka Slavova (ş.a.), Arhivite na Bălgarija, Sofia, 1986, p. 114.
Publ.: Vănšnata politika na Bălgarija. Dokumenti i materiali, I. (1879-1886), Sofia,
1978; Vănšnata politika na Narodna Republika Bălgarija. Sbornik ot dokumenti i
materiali, I (1944-1962); II (1963-1969); III/1 (1969-1972); III/2 (1973-1976), Sofia,
1970-1983.

MUZEJ ZA ISTORIJATA NA SOFIJA

(Muzeul de Istorie a Sofiei)

MS

246 – Pomelnicul de la Boiana, 1612 – sfârşitul sec. XVIII. l + 34 f. 20,5 x 15,2

cm. Text în limba slavonă, început de Iov Sišatovac la mănăstirea Dragalevo. La f. 11v:
însemnare cu menţiunea că Iov este din oraşul Timişoara (ms. 1).
Ref.: Svoden katalog, I, p. 155-156, nr. 421.
Publ.: M. Stangev, St. Stančev, Bojanskijat pomenik, Sofia, 1963.
324  BULGARIA

NARODNA BIBLIOTEKA „KIRIL I METODIJ”5

(Biblioteca Naţională „Chiril şi Metodiu”)

DOC

247 – Condică de acte otomane, 1450. Cuprinde informaţii despre cetăţile Giurgiu
şi Turnu şi regimul timariot din cuprinsul raialelor dependente.
Ref.: Mihail Guboglu, Călătorii pentru cercetarea documentelor turceşti aflate în arhivele
din R.P. Bulgaria (RA, 1970, nr. 1, p. 282-283).
248 – Documente (2), din 1456-1457: corespondenţa lui Ştefan cel Mare cu
arhiepiscopul Dorotei de Ohrida. Traducere sârbească târzie, copie (BIA, fond 28, Ivan
Seliminski).
Ref.: I. Bogdan, Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare (BCMI, I, 1915,
p. 106-122); Ieliţa Gămulescu, Colecţia microfilme Bulgaria, p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11.
249 – Registrul sangeacului Nicopole, post 1477. Cuprinde menţiuni despre un
timar al domnului Ţării Româneşti, numit Mănăstirea lui Basarab (biserică din Nicopole
sau satul Basarabovo pe râul Lom?) şi alt timar întărit lui Veysel (Vasile?), sfetnic al lui
Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), domn al Ţării Româneşti.
Ref. şi publ.: Izvori za bălgarskata istorija, II, Sofia, 1966, p. 160, 180; Dorin Matei,
Romanian Possessions South of the Danube (RRH, 25, 1986, nr. 1-2, p. 107-108);
Silvian Iosipescu, Două chestiuni de geografie istorică: (I) Podunavia sub Marele
Mircea Voievod al Ţării Româneşti; (II) Locul bătăliei de la Rovine, în Ion Pătroiu
(coord.), Marele Mircea Voievod, Buc., 1987, p. 438-441.
250 – Hrisov din Suceava, 5 aprilie 1488, prin care Ştefan cel Mare dăruieşte
pârcălabului Duma satul Bogdana şi o selişte pe Trotuş. Pergament cu pecete domnească.
42,5 x 20,5 cm. Adus din Basarabia, donat de Iv. P. Slavejkov, în 1899 (doc. 317).
Ref. şi publ.: Vespasian Erbiceanu, Documente („Arhiva”, l, 1889, p. 375-377); Conev,
Opis, I, p. 424, nr. 392 (datare greşită: 1484); Bogdan, Doc. Ştefan cel Mare, I,
p. 344-346; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 5-6 (datare greşită: 1468); DIR, A,
II, p. 95; Tr. Ionescu-Nişcov, Documente slavo-române în Biblioteca Naţională din
Sofia („Romanoslavica”, 8, 1963, p. 425).
Reprod.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 7; Asociaţia Slaviştilor din România,
fotocopie.
251 – Kanunnāme, a doua jumătate a sec. XVI, referitor la portul Vidin, taxele
vamale şi traficul comercial cu Ţara Românească (OAK 3/36).
5
Piesele de provenienţă românească sau interesând istoria şi cultura poporului nostru sunt
păstrate, în cea mai mare parte, la Răkopisno-Dokumentalen Centăr pri Narodna Biblioteka „Kiril
i Metodij” (Centrul de Manuscrise şi Documente al Bibliotecii Naţionale „Chiril şi Metodiu”), în
următoarele secţii şi colecţii: Răkopisi (Manuscrise), Staropečatni, redki i cenni izdanija (Cărţi vechi,
rare şi preţioase), Bălgarski Istoričeski Arhiv (Arhiva Istorică Bulgară, BIA), cuprinzând şi vechea
Arhiv na Văzraždaneto (Arhiva Renaşterii Bulgare), Sbirka „Portreti i snimki” (Colecţia „Portrete şi
fotografii”), Orientalski sbirki (Colecţiile Orientale) compuse din documente otomane (Orientalska
Arhivna Kolekcija – OAK), manuscrise, registre cadiale (RC), deftere şi Kartografskata sbirka
(Colecţia de hărţi).
 BULGARIA  325

Ref.: Bistra Cvetkova, Za režima na stopanskata obmjana meždu rumănskite i bălgarskite

pridunavski zemi prez XVI v., în Bălgaro-rumănski vrăzki i otnošenija prez nekovete,
I, Sofia, 1965, p. 117; idem, Schimbul economic dintre teritoriile de la nord şi sud
de Dunăre în secolul al XVI-lea, în Relaţii româno-bulgare de-a lungul veacurilor,
I, p. 111.
Publ.: idem, în Izvori za istorijata na bălgarskoto pravo, I, Sofia, 1963, p. 257-258.
252 – Hrisov, din 1556, prin care Pătraşcu cel Bun, domnul Ţării Româneşti, îi
dăruieşte satul Vianul lui Iane vel portar. Copie (BIA, fond 28, Ivan Seliminski).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11.
253 – Hrisov, din 16 septembrie 1567, prin care Petru cel Tânăr, domnul Ţării
Româneşti, întăreşte lui Oană cu fiii săi moşia Mihăeşti ş.a. Pergament. 23 x 36 cm (doc. 79).
Publ.: Conev, Opis, II, p. 431, nr. 765; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 10; DIR,
B, XVI, III, p. 249; Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 425-427.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 1232, f. 109; Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopie.
254 – Hrisov, din februarie 1573, prin care Ioan Vodă, domnul Moldovei, întăreşte
urmaşilor lui Mihăilaş satul Condeşti, pe Siret. Pergament. 22,5 x 39,5 cm (doc. 240).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 431-432, nr. 769 (datare greşită: sec. XVII).
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 6, 9 (datare greşită: 1552); Vitalie Stănică, Date
noi despre documentele slavo-române păstrate în Biblioteca Naţională din Sofia
(„Studii”, 21, 1968, nr. 5, p. 866-868).
255 – Hrisoave (6), din [1577-1583, 1585, 1591], prin care Mihnea, domn al Ţării
Româneşti, întăreşte ocine lui Stepan [din Chişinău], mare logofăt.
Publ.: Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 429-436.
Reprod.: Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopii.
256 – Condici otomane (12), din 1588-1877, cuprinzând firmane şi porunci către
funcţionarii superiori otomani din Babadag, Isaccea, Măcin (1854-1855), Hârşova (1873),
Timişoara (1588, 1668), Tulcea (1856-1877) şi informaţii despre extragerea silitrei în
Banat (1668), unităţile de cavalerie otomană care au participat la bătălia de la Stănileşti
(1711), veniturile şi cheltuielile cetăţii Hotin (1715-1717), activitatea lui Francisc Rákóczi,
fost principe al Transilvaniei, refugiat în Imperiul Otoman (1717) (Defterleri nr. 10, 90,
199, 214, 215, 349, 334, 645, 655, 664, 696, 697).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 282-283.
257 – Hrisov de danie, din 1592, al lui Radu (?) domnul Ţării Româneşti. Pergament.
47,5 x 38 cm (doc. 314).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 424-425, nr. 399.
258 – Hrisov, din 14 decembrie 1593, prin care Mihai Viteazul întăreşte lui Tatul şi
Mihail, cu fiii lor, o moară. Hârtie cu pecete. 30 x 26 cm (doc. 80).
Publ.: Conev, Opis, II, p. 431, nr. 766; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 10-11; DIR,
B, XVI, VI, p. 90-91; Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 427-428.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 1232, f. 358; Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopie.
326  BULGARIA

259 – Hrisov din Bucureşti, 29 aprilie 1595, prin care Mihai Viteazul îşi întăreşte
cumpărarea de ocine la Câmpeni, pe Ciorogârla, şi Buciumeni, pe care le dăruieşte bisericii
Sf. Nicolae „cea din Sus” din Bucureşti, metoc al mănăstirii Simonopetra de la Muntele
Athos.
Publ.: Vitalie Stănică, op. cit., p. 868-871.
260 – Documente (circa 20 000), din sec. XVII-XIX, privind administraţia oraşelor
Babadag, Brăila, Constanţa, Hârşova, Isaccea, Mahmudia, Mangalia, Măcin, Medgidia,
Sulina şi Tulcea (Turski arhivni fondove nr. 25, 169-175, 178).
Ref.: Mihail Guboglu, Les documents turcs de la Section orientale de la Bibliothèque
„V. Kolarov” de Sofia et leur importance pour l’histoire des pays roumains (SAO, 3,
1960, p. 100-101); idem, op. cit., p. 282.
261 – Hrisov, din 8 iulie 1602, prin care Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,
întăreşte lui Popa, al doilea vistier, proprietatea asupra unor ţigani. Pergament cu pecete.
47 x 38 cm (doc. 424).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 425, nr. 396; Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 436-437.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 11-13; DIR, B, XVII, I, p. 398-399 (cu data
corectată după divan: 1609).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 1233, f. 63; Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopie.
262 – Hrisov din Gherghiţa, 26 mai 1607, prin care Radu Şerban, domnul Ţării
Româneşti, întăreşte ocine lui Stepan. Pergament. 53 x 32,5 cm (doc. 78).
Publ.: Conev, Opis, II, p. 431, nr. 767; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 13-16;
Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 437-441; Vitalie Stănică, op. cit., p. 871-876.
Reprod.: Asociaţia Slaviştilor din România, fotocopie.
263 – Hrisov din Târgovişte, 6 septembrie 1611, prin care Radu Şerban întăreşte o
ocină lui Boroboaică al lui Tanasie. Fragment. Pergament. 24 x 28 cm.
Publ.: Conev, Opis, II, p. 432, nr. 770; Vitalie Stănică, op. cit., p. 876-878.
264 – Hrisov, din 30 aprilie 1622, prin care Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti,
întăreşte lui Tudor, fiul lui Marcu logofăt, o ocină la Băiceşti. Pergament cu pecete.
45,4 x 34 cm (doc. 315).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 425, nr. 394; Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 441.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 16-18; DIR, B, XVII, IV, p. 111-113.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 1233, f. 173-174; Asociaţia Slaviştilor din România,
fotocopie.
265 – Hrisov, din 1629, prin care Alexandru Iliaş, domnul Ţării Româneşti, întăreşte
satul Rebegi mănăstirii Căluiu. Copie (BIA, fond 28, Ivan Seliminski).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11.
266 – Hrisov din Bucureşti, 28 aprilie 1630, prin care Leon Tomşa întăreşte lui
Vucina, căpitan, un sălaş de ţigani. Pergament. 30 x 45 cm (doc. 225).
Publ.: Conev, Opis, II, p. 431, nr. 768; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 18, 21; Vitalie
Stănică, op. cit., p. 878-880; DRH, B, XXIII, p. 166-168.
Reprod.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 19.
 BULGARIA  327

267 – Documente otomane (circa 100), din 1651-1876, referitoare la oraşele Brăila,
Bucureşti, Galaţi, Giurgiu, Ineu, Lipova şi Timişoara şi relaţiile lor cu Imperiul Otoman:
exporturi de produse, probleme de navigaţie, militare etc. (Turski arhivni fondove, nr.
298-302).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 280-282.
268 – Poruncă din Constantinopol, l martie 1657, prin care se cere autorităţilor
otomane de la Dunăre ca toţi olăcarii care vin din Ţara Românească, Moldova şi Ungaria
să fie îndreptaţi spre Silistra (OAK, RC l Rusciuc, p. 12).
Publ.: Documente turceşti, I, p. 188.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 71.
269 – Documente (8), din 1657, 1696, 1709, 1733-1737, referitoare la formele de
posesiune şi arendare a pământului în cuprinsul raialei Giurgiului, veniturile oraşului, ale
capudanului de pe Dunăre ş.a. (OAK, RC nr. 1, Rusciuc, p. 15-16; nr. 4, p. 66, 71v; nr. 5,
p. 27, 32v-33; nr. 6, p. 39).
Ref.: Mihail Guboglu, Despre arhiva turco-orientală din Biblioteca de Stat
„V. Kolarov” – Sofia (RA, 1959, nr. 2, p. 212-213).
270 – Documente (185), din 1660-1854, referitoare la contribuţiile în produse,
materiale şi obligaţiile de transport ale Moldovei şi Ţării Româneşti faţă de Poartă şi
activitatea porturilor din raialele dunărene: firmane, acte diverse, între care de la Grigore I
Ghica (1660), Constantin Duca (1695), Constantin Mavrocordat (1743), Nicolae Caragea
(1782), Alexandru Moruzi (1793), Constantin Ipsilanti (1803), Ioan Caragea (1816),
Alexandru Ghica (1835), un memoriu semnat de mitropolitul, episcopii şi boierii Ţării
Româneşti (1782) (OAK, RC Rusciuc, Silistra, Vidin).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2 p. 200-211; 1960, nr. 1, p. 134-182; idem,
op. cit., în SAO, 3, 1960, p. 102-113.
Reprod.: ibidem, p. 115 (12 doc. 1690, 1691, 1735, 1736, 1737, 1745, 1748, 1791, 1793,
1825, 1848).
271 – Hrisov, din 1663, al lui Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti, prin care
întăreşte lui Colţea bivvel postelnic şi lui Tudor postelnic o ocină din Topoloveni. 43,5 x
29 cm (doc. 420).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 425, nr. 395.
Publ. şi reprod.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 21-25.
272 – Registru al ţinuturilor (kaza) din eyaletul Rumeliei, 1668-1669, cuprinzând şi
localităţi din raialele dunărene de pe teritoriul românesc (Giurgiu, Brăila, Măcin, Tulcea)
şi din Dobrogea (OAK, D 368).
Ref.: Rusi Stojkov, La division administrative de Roumélie pendant les années soixante
du XVIIe siècle selon un registre turc ottoman de 1668-1669 („Studia Balcanica”, l,
1970, p. 219-220).
273 – Documente (8), din 1690, 1695-1696, 1737, 1742, referitoare la tributul plătit
de regiunea raialelor Giurgiu, Turnu şi Brăila din Ţara Românească: firmane de la sultanii
Ahmed II şi Mahmud I şi o confirmare de încasare a dării ğizie (OAK 141/12; RC 4
Rusciuc, p. 39, 117; 6, p. 43; 25, Vidin, p. 152).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212.
328  BULGARIA

274 – Firman, din 9 februarie 1691, prin care sultanul Ahmed II îi cere lui Constantin
Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, plata unor vase necesare transportării zaherelei pe
Dunăre (OAK 141/3)
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 225.
275 – Documente (14), din 1691-1711, privind relaţiile Ţării Româneşti cu Poarta
Otomană în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu: firmane şi acte privind plata
unor sume de bani în contul tributului către Ali paşa, capudanul Dunării, desfacerea sării
extrase din Ţara Românească, strângerea de dări către Poartă, reclamarea perceperii ilegale
a taxei de trecere la schela Turtucaia pentru transportul de bani şi biruri trimise de domnie
şi a unui jaf turcesc într-un sat românesc (OAK 54/6, 141/12; RC 2, Rusciuc, p. 54, 85; 5,
p. 29; Vidin, 13 (p. 56).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212-213.
Publ.: idem, Catalogul documentelor turceşti, II, Buc., 1965, nr. 671-678, 686, 689, 692,
715, 718, 722; Documente turceşti, I, p. 190-195, 197-201, 203-207.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 3, 5-10, 6, 62, 63, 74, 97-102.
276 – Porunci (2), din [10 martie 1695], 24 regeb 1106, între care un firman, adresate
cadiilor din Isaccea, Babadag, Giurgiu, Tulcea, Brăila şi Hârşova după venirea la tron a
sultanului Ahmed II, relative la situaţia vakâfurilor, timarurilor şi perceperii impozitelor
(RC 4, Rusciuc, p. 47-48).
Ref.: Mihail Guboglu, Despre arhiva turco-orientală din Biblioteca de Stat „V. Kolarov”
din Sofia. Importanţa ei pentru istoria României şi a altor state din sud-estul Europei
(RA, 1960, nr. 1, p. 149).
277 – Documente (8), din 1696, 1698, 1711, 1728, 1730, 1744, 1783, 1790, privind
activitatea comercială în Ţările Române, încasarea vămilor de către autorităţile otomane în
porturile dunărene, convenţia comercială turco-austriacă din 1783 (RC 4, Rusciuc, p. 86;
nr. 18, p. 19-23; RC 50, Silistra, p. 26, 86; 13, Vidin, p. 54; 61; 19, p. 38, 112).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212-213.
278 – Scrisoare din Istanbul, 20 octombrie 1705, prin care sultanul Ahmed III cere
respectarea reglementărilor legale privind veniturile portului Brăila (RC 5, Rusciuc, f. 17).
Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta otomană în documente turceşti.
1601-1712, Buc., 1984, p. 473-477.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 570.
279 – Documente (41), din 1716-1770, privind relaţiile politice, economice,
comerciale ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu Poarta Otomană; recrutări de ostaşi,
exploatarea sării, taxe vamale, încasare de dări, transporturi de mărfuri din Ţara Românească
şi Moldova, regulament privind regimul negustorilor turci în Ţara Românească, rezolvarea
unor plângeri de persecuţii şi jaf prin prinderea şi pedepsirea răufăcătorilor (OAK 13/28,
15/32, 141/8; RC 6, Rusciuc, p. 14, 16, 37, 40, 50, 51, 52, 86; nr. 38, p. 46; 19, Vidin,
p. 48, 74, 81; 25 a, p. 101, 102, 118, 185, 186; 37, p. 23-25, 43; 52, p. 55, 142-143, 145-
147; 78, p. 124, 126, 131, 138-139, 153-154, 156-157, 201-202, 220-221; 82, p. 84-87).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 212.
Publ.: Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turceşti, II, Buc., 1965, nr. 713, 761, 764,
 BULGARIA  329

766, 780, 781, 785, 788, 789, 791-796, 800, 805, 808, 811-816, 884, 895, 898, 905,
916, 919, 922, 923, 927, 928, 930, 931, 933, 950, 951, 967; Documente turceşti, I,
p. 207-216, 219-233, 237-238, 240-241, 243-245, 248-254, 270-276, 288-303, 311-
314, 317-319.
Reprod.: ibidem, pl. XXIX (1728), pl. XXXI-XXXI a (1761), pl. XXXIII-XXXIII a
(1765); Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 31, 41, 47-49, 51-61, 111-116, 118-120,
128-131, 137, 142-146, 148-150, 164-172.
280 – Documente (4), din 1712, 1713, 1715, 1716: porunca sultanului Ahmed III ca
să se plătească din Ţara Românească o sută de care pentru transportul bunurilor regelui
Carol XII de la Tighina în Suedia, precum şi carele pentru proviziile soldaţilor; arz al lui
Mustafa, cadiu de Izmir, privind bani şi bunuri rămase de la Constantin Brâncoveanu în
posesia fiicei sale Stanca; porunca sultanului Ahmed III către nazirul monetăriei Porţii
pentru topirea unor vase de argint din averea lui Constantin Brâncoveanu, a stolnicului
Constantin Cantacuzino, a lui Ştefan Cantacuzino şi a unor boieri munteni (OAK, fond
303, a.e. 14. 1. l, 16; OAK 15/17, 45).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 205; idem, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 227, 280.
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 82-84, 96-98, 100-102.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 25-34, 56; r. 26, c. 239, 243-244.
281 – Memoriu, ante 25 august 1720, al boierilor Moldovei către Poartă, prin care
se cere încetarea abuzurilor soldaţilor şi locuitorilor otomani din raialele Hotin, Tighina
şi Brăila, care ocupau cu forţa păşuni, refuzând să plătească dările (OAK, fond 303, a.e.
17, p. 136-138).
Publ.: ibidem, 136-138.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 26, c. 245.
282 – Firman, din 27 ianuarie – 5 februarie 1743, al sultanului Mahmud I, privitor
la căsătoriile între supuşi otomani şi fete din Ţara Românească, pentru care trebuie cerută
aprobarea autorităţilor otomane (OAK/163).
Publ.: ibidem, p. 275-276.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 464.
283 – Act, din l februarie 1746, prin care Neculai vinde nepotului său Ilie o parte din
seliştea Boldureşti (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7604).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 25.
284 – Poruncă, din 11 martie 1751, a lui Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,
către autorităţile vamale din Oreahovo (Rahova) referitoare la cererea lui Dumitru,
cumnatul lui Chiţu din Craiova (BIA, fond 40, a.e. 2, f. 76).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 23, nr. 1.
285 – Scrisori (2), din 14 septembrie 1757 şi 24 iunie 1758, prin care domnitorii
Moldovei şi Ţării Româneşti comunică Porţii informaţii despre acţiuni militare din Europa
şi raporturile polono-ruse (OAK 7/8, 15/14, 27).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 12-13, 45.
286 – Poruncă, din 4 octombrie 1758, către cadiii şi naibii din ţinuturile dunărene,
330  BULGARIA

în care se recunoaşte domnului Ţării Româneşti dreptul de a percepe dări pentru iernatul
oilor în această zonă (RC 62, Vidin, p. 24, doc. 2).
Ref.: Bistra Cvetkova, op. cit., în Bălgaro-rumănski vrăzki..., I, p. 127; idem, în Relaţii
româno-bulgare de-a lungul veacurilor, I, p. 121.
287 – Documente (2), din 1758 şi 1792, referitoare la activitatea unor negustori ruşi
în Ţările Române şi recomandarea numirii unui consul rus: scrisoare vizirală şi firman al
sultanului Selim III (OAK 54/25, RC 13, Vidin, p. 62v-63).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212.
288 – Documente (3), din 1761, privitoare la relaţiile mănăstirii Motru din Ţara
Românească cu sudul Dunării, moartea unui prelat etc. (RC Vidin, 78, p. 130, 137 şi 208).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 148.
288 – Document, din 1764, prin care clerul şi boierii din Moldova cer intervenţia
Porţii Otomane pentru stăvilirea atacurilor tătărăşti. În anexa la documentul turcesc,
memoriu în limba română cu 33 de peceţi.
Ref. şi publ.: Marcel D. Ciucă, Trei documente bilingve româno-turceşti („Revista de
referate şi recenzii”, Istorie-arheologie, 8, 1971, nr. 3, p. 371-372); Mihail Guboglu,
Catalogul documentelor turceşti, II, Buc., 1965, p. 916 (rezumat); Documente
turceşti, I, p. 284-287.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 130-131.
289 – Hrisov, din 1765, prin care Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, întăreşte
mănăstirii „Sf. Nicolae” din Lipniek, de peste Dunăre, moşia Băneasa din jud. Vlaşca.
Pe spatele hrisovului sunt copiate pisaniile caselor domneşti din Târgovişte şi a bisericii
Doamnei. Pergament. 48 x 62,5 cm.
Ref.: B. Conev, Knižovni starini ot Elena („Godišnik na Sofijskija Universitet”,
Ist. Fil. Fak., 19, 1923, p. 46); Maria Rădulescu, Manuscrise româneşti în Biblioteca
Naţională „Chiril şi Metodie” din Sofia („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 255-256,
nr. 3); Şt. Godorogea, Manuscrise, cărţi şi documente româneşti aflate peste
hotarele României, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi
valorificare, I, Buc., 1980, p. 149.
290 – Document, din 6-15 octombrie 1765, prin care Osman efendi, cadiul din
Giurgiu, comunică îndeplinirea poruncii de a transporta grâu la schela Brăilei (OAK, 141/5).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 207; idem, op. cit., în RA, 1970,
nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 267-269.
291 – Scrisoare, din 28 aprilie 1780, a lui Constantin Moruzi, domnul Moldovei,
către Poartă, cu privire la livrarea în porturile dunărene a 180 000 kg de grâu (OAK,
fond 303, arh. ed. 35).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 493-495.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 26, c. 276.
292 – Firman, din 16-25 ianuarie, prin care sultanul Abdul-Hamid I porunceşte
autorităţilor otomane de la Brăila până la Ada Kaleh să respecte nizamul Ţării Româneşti
referitor la intrarea persoanelor străine în ţară (RC 49, Vidin, p. 56-57).
 BULGARIA  331

Ref. şi publ.: Documente turceşti, II, nr. 1031.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 25-26.
293 – Act, din 21 octombrie 1785, prin care David Zmeche vinde preotului Maftei o
vie în dealul Hănţeşti (Arhiv na Văzraždeneto, doc. 7605).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 34.
294 – Însemnare, din 28 octombrie 1785, privind cumpărarea unui liturghier de către
preotul Bonco, la Bucureşti, în mahalaua Dobroteasa. 2 f. 20 x 15 cm (File manuscrise
disparate, nr. 15).
Ref.: P. Mutafčiev, Iz našite staroplaninski manastiri (SBAN, kn. 26, 1933, nr. 13, p. 41);
Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 148, 152; nr. 1352.
295 – Act, din 19 noiembrie 1789, prin care Alexandru Făinără din Hănţeşti vinde o
vie lui Neculai Radul (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7706).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 34.
296 – Documente (2), din 1789 şi 1791, privitoare la implicaţiile războiului ruso-
austro-turc asupra Ţărilor Române: scrisoare a lui Osman paşa, comandantul trupelor
otomane din Ţara Românească, anunţând retragerea sa din Bucureşti ca urmare a răscoalei
boierilor şi a sosirii trupelor ruso-austriece; raport al delegatului Porţii la negocierile de
pace de la Svištov, sugerând ca partea otomană să propună scutirea pe termen limitat a
dărilor către Poartă ale locuitorilor Principatelor (OAK, 2/14, 32/16).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 582-584, 586-588.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 28, c. 412, 504.
297 – Act, din 3 februarie 1790, prin care preotul Toadir din Nicoreştii de Sus vinde
lui Ion Făinără un loc în Hănţeşti (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7609).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 34.
298 – Act, din 20 iunie 1791, prin care Mihail vinde lui Sandu Căpitanul 2 pogoane
şi o casă (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7620).
Ref.: ibidem, p. 35.
299 – Documente otomane (5), din 1791-1792, referitoare la relaţiile politice şi
comerciale cu Poarta ale Principatelor Române: scutire de haraci pentru Moldova (arz,
1791), consecinţele economice ale războiului ruso-turc (1791), aprovizionări pentru
armata otomană, documente de liberă trecere etc. (OAK, 12/2; RC 50, Silistra, p. 7, 11-12,
32-33).
Publ.: Documente turceşti, III, p. l, 3-5, 12-13, 21-22, 35-36.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 2, c. 17, 39-40, 173, 175.
300 – Scrisoare, din 15 mai 1792, semnată de Constandache, staroste de negustori.
Fragment (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7611).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 37.
301 – Act, din 20 aprilie 1794, prin care diaconul Anton Făinără din Hănţeşti vinde
preotesei Maria Albulesii un pogon de loc (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7607).
Ref.: ibidem, p. 39.
332  BULGARIA

302 – Act, din 20 august 1794, prin care Alexandru Făinără vinde lui Andrei Grecea
un pogon de vie în dealul Hănţeşti (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7608).
Ref.: ibidem.
303 – Scrisoare din Craiova, 26 iunie 1795, a lui Anastas Vasiliev către Tošo Cenov
din Vraţa cu informaţii despre epidemia de ciumă din Ţara Românească (BIA, fond 490,
a.e. 3, f.l).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 37, nr. 18.
304 – Act, din 11 octombrie 1795, prin care Mihail Glăric vinde lui Rotaru un pogon
de vie (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7610).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 40.
305 – Documente (6), din 1797-1820, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române
şi Poartă: ordin al sultanului Selim III de a se trimite bani pentru cumpărarea de provizii
din portul Galaţi (1797), propuneri pentru mutarea frontierei dintre Ţara Românească şi
Moldova pe râul Ialomiţa, plecarea din ţară a domnului Constantin Ipsilanti şi situaţia
politică din Bucureşti (1807), retragerea trupelor otomane din Oltenia (1813), recrutări
de panduri pentru urmărirea haiducilor (1814), luarea în arendă a unei moşii din raiaua
Brăilei (1820) de către Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti (OAK, a.e.3; fond 208,
a.e. 58.1.1; fond 303, a.e. 64, 120, 221, 238).
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 643-644, 651-653, 683-686, 717-719, 722-724v, 742-743.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 26, c. 11, 317; r. 28, c. 52, 221, 241-242, 537.
306 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 22 aprilie 1798, a lui Ianache Papazoglu,
cneazul oraşului, către căpitanul Nano din [Schela] Ciobanului prin care îi cere scutire de
vamă pentru Tošo Cenov. Text în limba română (BIA, fond 40, a.e. 7, f. 87-88).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 38-39 (trad. bulgară).
307 – Act, din 4 iulie 1798, prin care Marin Onica se învoieşte cu Crihan să-i facă
un poloboc de vin (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7613).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 40
308 – Act, din 28 august 1798, prin care preotul Toader de la Nicoreşti se învoieşte
cu Manolache Hanganul în privinţa unui teren (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7612).
Ref.: ibidem.
309 – Act, din 20 iulie 1799, prin care Lupul vinde preotului Sandu un pogon şi
jumătate de pământ sterp (Arhiv na Văzrazdaneto, doc. 7614).
Ref.: ibidem.
310 – Act, din 12 august 1800, prin care răzeşii târgului Nicoreşti se învoiesc cu
jupânul Ispir în privinţa dughenelor lor (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7616).
Ref.: ibidem.
311 – Act, din 27 iulie 1801, prin care Constantin Popăescu vinde lui Gheorghe un
pogon de pământ săpat (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7615).
Ref.: ibidem.
312 – Document, din 19 martie 1802, prin care Alexandru Suţu, domnitorul
Moldovei, comunică Porţii procurarea de grâu şi orz pentru Istanbul (OAK, 15/33).
 BULGARIA  333

Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 210; idem, op. cit., în RA, 1970,
nr. 1, p. 277.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 45.
313 – Scrisoare din Timişoara, 13 iulie 1805, a lui Anastas Vasiliev către Tošo
Cenov referitoare la afaceri în Orşova şi Timişoara (BIA, fond 40, a.e. 3, f. 2).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 68, nr. 59.
314 – Act, din l septembrie 1805, prin care Manolache, velarmaş, vinde căpitanului
Gheorghe Şerban o casă în târgul Tecuci, pe moşia mănăstirii Sf. Proroc Samuil (Arhiv na
Văžraždaneto, doc. 7617).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 43.
315 – Act, din 9 martie 1806, prin care Sorica şi Iordache Măgureanul schimbă o vie
cu căpitanul Gheorghe (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7618).
Ref.: ibidem.
316 – Act, din 16 iunie 1807, prin care Nicolae şi Elena schimbă o vie cu jupânul
Gheorghe (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7619).
Ref.: ibidem.
317 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 15 iunie 1808, a cneazului Ianaki
Hadjiduceovici către Tošo Cenov în chestiuni de afaceri (BIA, fond 40, a.e. 3, f. 76-77).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 87-88, nr. 84.
318 – Documente, din 1808-1894, referitoare la Panaiot Ioanidis (mitropolitul
Panaret Rašev), studiile sale la Colegiul ,,Sf. Sava”, din Bucureşti şi relaţiile ecleziastice
româno-bulgare (BIA, fond 8, Panaret Rašev).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978, nr. 2, p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 601-651.
319 – Act, din 17 martie 1809, prin care Sandul şi Maria din Bacău vând o vie lui
Gheorghe Vameşul din Tecuci (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7621).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 43.
320 – Scrisoare din mănăstirea Xenofont (Athos), 4 martie 1810, a egumenului Paisie
ieromonahul către Tošo Cenov în legătură cu o moşie din Călăraşi (Ţara Românească)
închinată mănăstirii (Fond 40, a.e. 3, f. 31-32).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 97-98.
321 – Scrisori (9) din Bucureşti, Craiova, Oreahovo (Rahova), Vidin şi Vraţa, 25
mai, 4, 9, 12 iunie 1811, 8 august 1813, 25 mai, 9 decembrie 1826, 14 mai 1827, de
la Dimitraki Hagitoşev, Ianaki Papazoglu, Eustatii Hagidimitriev, Ibrahim paşa de Vidin
ş.a., către Tošo Pejov, Tošo Cenov din Vraţa, Dobrijan Nicolaevici Bogadji din Piteşti,
referitoare la probleme de afaceri în Ţara Românească (BIA fond 40, a.e. l, f. 1-2; a.e. 2,
f. 12, 15 a, 73, 156; a.e. 3, f. 33, 38, 39, 50, 52).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 105-106, nr. 110; p. 110-111, nr. 115; p. 114-117, nr. 118-119; p.
146, nr. 158; p. 305, nr. 335; p. 327, nr. 359; p. 345-346, nr. 379; p. 346-347, nr. 380.
322 – Act, din 16 august 1811, prin care Ştefan Făinără din Nicoreştii de Sus vinde
334  BULGARIA

căpitanului Gheorghe Şerban un pogon şi jumătate de vie în dealul Hănţeşti (Arhiv na

Văžraždaneto, doc. 7622).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 43
323 – Hrisov, din 28 iulie 1814, prin care Scarlat Calimachi, domnul Moldovei,
întăreşte, pe baza atestatului divanului, drepturile fraţilor Sandul şi Iordachi Tomuleţ.
Pergament cu pecete domnească, chenar cu motive florale în roşu, verde şi auriu. 55 x 35
cm (Arhiv na Văžraždaneto, doc. II B. 634).
Ref., publ. şi reprod.: ibidem, p. 44-47.
324 – Act, din 22 decembrie 1814, prin care Ioana, soţia lui Macovei, vinde
paharnicului Gheorghie o vie (Arhiv na Văžraždaneto, doc. 7623).
Ref.: ibidem, p. 47.
325 – Documente, din 1817-1871, privitoare la activitatea dr. Petăr Beron la
Bucureşti, Braşov şi Craiova şi relaţiile sale cu personalităţi şi instituţii din România (BIA,
fond Petăr Beron).
Ref.: A. Constantinescu, Opisanie na edno beronovo proizvedenie i edno neizvestno pismo
văv vrăzka s nasledstvoto mu v Rumănija („Izvestija na Narodnata Biblioteka i
Bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 3 (9), 1963, p. 249).
326 – Zapis, din 14 martie 1818, prin care mănăstirea Sf. Proroc Samuil din Tecuci
dă un loc de casă vameşului Gheorghie (Arhiv na Văzraždaneto).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 48.
327 – Recipisă, din 23 octombrie 1819, de primire a unei arvune în bani pentru o vie
vândută de vameşul Gheorghie (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7625).
Ref.: ibidem, p. 49.
328 – Scrisoare vizirală, [25 octombrie 1821], 28 muharrem 1237, prin care se
cere lui [Mehmed Selim], paşă, muhafiz şi valiu de Silistra, să obţină informaţii despre
arhimandritul Milan, candidat la scaunul episcopal al lui Ieremia, refugiat dintr-o localitate
din Moldova (OAK, 13/36).
Ref.: Arhiv Hadjitoševi, p. 148.
329 – Documente otomane (4), din 1821, referitoare la revoluţia lui Tudor
Vladimirescu şi acţiunile eteriştilor în Ţara Românească: descrierea luptei de la Drăgăşani,
ocuparea oraşelor Bucureşti şi Iaşi de trupele otomane ş.a. (OAK, 7/21, 15/15, 15/31,
15/43, 24/53, 54/17, 114/15).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1970, nr. 1, p. 280.
Publ.: Veliman, Relaţiile, p. 745-751 (3 doc., 1821).
Reprod.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 281 (doc., 6 aug. 1821); Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria,
r. 2, c. 83, 94-96, 114, 132, 134, 191; r. 28, c. 419.
330 – Act, din 15 decembrie 1824, prin care Grigorie Timofte vinde cuconului
Gheorghie o jumătate de pogon de vie (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7626).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 50.
331 – Scrisoare din Bucureşti, 23 noiembrie 1826, a arhimandritului Gavriil
Bistriţeanul către Dimitraki Hadjitoşev din Vraţa, cu informaţii despre epidemia de ciumă
 BULGARIA  335

din Ţara Românească, sfârşitul regimului fanariot din Principate, încheierea Convenţiei de
la Akkerman etc. (BIA, fond 40, a.e. f. 56-57).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 325-326, nr. 357.
332 – Act, din 21 martie 1830, prin care Ştefan şi ginerele său, Gheorghie, vând
cuconului Gheorghie un pogon de vie (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7627).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 50.
333 – Carte de preoţie, din 8 septembrie 1835, eliberată de Mitropolia Ungrovlahiei
lui Teodor, fiul lui Gheorghie, pentru satul Slivca Nouă din judeţul Prahova. Formular
tipărit, completat de mână (Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7939/59).
Ref.: ibidem.
334 – Documente (2) din Bucureşti, 10 iulie şi 25 octombrie 1835: hotărâri ale
Eforiei şcoalelor (nr. 308 şi 562) adresate dr. Ivan Seliminski, privind aprobarea deschiderii
unei şcoli cu limba de predare greacă la Ploieşti din iniţiativa acestuia şi retragerea acestei
aprobări (BIA, fond 28, Ivan Seliminski, a.c. 12, f. 3, 9).
Ref. şi publ.: Iv.S. Penakov, Kăm văprosa za otnošeniata mezdu dr. Ivan Seliminski i dr.
Nikola Pikolo („Izvestija na Narodna Biblioteka «Kiril i Metodij» i na Bibliotekata
na Sofiskija Universitet «Kliment Ohridski»”, 5 (11), 1965, p. 75-81).
335 – Documente, din 1836-1866, referitoare la activitatea medicală şi culturală în
România a dr. Ivan Seliminski şi relaţiile sale cu personalităţi din România, între care Carol
Davila: acte, corespondenţă, autorizaţii de la poliţie (1836-1838), dosare ale administraţiei
spitalului judeţean Bolgrad (1863-1866); corespondenţă ca medic primar al jud. Brăila
(1853) şi al jud. Bolgrad (1865-1866); condica de corespondenţă a serviciului medical, a
coloniilor bulgare şi a domeniilor statului (1863-1865); condica documentelor înregistrate
de serviciul sanitar al jud. Bolgrad (1866); copii de documente româneşti, sec. XV-XVII,
extrase din lucrări istorice şi din presă (BIA, fond 28, Ivan Seliminski).
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, f. 50-51; Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978,
nr. 2, p. 178-179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 11, c. 1-738.
336 – Raport, din 20 aprilie 1838, către sultanul Mahmud II, privitor la refuzul Ţării
Româneşti de a plăti tributul şi atitudinea ostilă a Divanului din Bucureşti faţă de Poartă
(OAK 15/16).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 212.
337 – Documente (44 000 file), circa 1840-1900, ale casei de comerţ Evloghi şi
Hristo Gheorghiev din Bucureşti, cuprinzând informaţii despre schimburile economice
româno-bulgare, activitatea comunităţii bulgare din România, lupta poporului bulgar
pentru eliberare, războiul din 1877-1878 (BIA, fond 7, E. şi H. Gheorghiev).
Ref.: Obzor na arhivnite fondove kolekcii i edinički postăplenija săhranjavali v Bălgarski
istoriceski arhiv, I, Sofia, 1963, p. 62; D. Kosev, V. Paskaleva, VI. Diculescu, Za
položenieto i stopanskata dejnost na bălgarskata emigracija văv Vlasko prez XIX v
(do Rusko-turskata vojna 1877-1878 g.), în Bălgarsko-rumănski vrăzki i otnošenija
prez vekovete, I, Sofia, 1965, p. 304, 308-314, 316-359; idem, Despre situaţia şi
activitatea economică a imigraţiei bulgare în Muntenia şi Oltenia în secolul XIX
336  BULGARIA

(până la războiul ruso-turc din 1877-1878), în Relaţii româno-bulgare de-a lungul

veacurilor, I, p. 303, 309-313, 316-360; Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978,
nr. 2, p. 179; Elena Siupiur, Bălgarska emigrantska inteligencija v Rumănija prez
XIX v., Sofia, 1982, p. 238.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 3, c. 323-600; r. 8, c. 507-905; r. 9, c. 240-652,
760-1004; r. 12, c. 1-919; r. 13, c. 1-741; r. 14, c. 1-604; r. 15, c. 1-487.
338 – Documente, din 1849-1896, referitoare la activitatea lui Hristo Botev, Vasil
Levski, Ljuben Karavelov, Filip Totiu, a Comitetului central revoluţionar bulgar din
Bucureşti, a Societăţii Literare Bulgare din Brăila, a Şcolii bulgare din Tulcea, la lucrările
Congresului de pace de la Berlin (1878) etc. (BIA, fond 266, Račo Petrov).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 178.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 31, c. 118-178, 186-409.
339 – Documente, din 1855-1867, referitoare la activitatea politică, publicistică şi
culturală în România a luptătorului revoluţionar bulgar Gheorghi Stojkov Rakovski şi
relaţiile sale cu personalităţi politice şi culturale din România (BIA, fond 1, G.S. Rakovski).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, Arhivni fondove na pisateli v Bălgarski Istoričeski Arhiv (BIA)
v Narodna Biblioteka „Kiril i Metodij” („Izvestija na Narodna Biblioteka «Kiril i
Metodij», i na Bibliotekata na Sofijskija Universitet «Kliment Ohridski»”, 5 (11),
1965, p. 158-159); Veselin Trajkov, Le transfert par territoire roumain d’armes
russes destinées à la Serbie (Octobre – Decembre 1862). Le rôle des Bulgares
(EB, 6, 1970, nr. 2, p. 94-96) (5 doc., 1862); VI. Diculescu, Din legăturile lui G.S.
Rakovski cu bulgarii din Brăila în 1861 („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 179-182)
(12 doc., 1861); Ieliţa Gămulescu, Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia şi
Bulgaria în lupta pentru cucerirea independenţei (1866-1878), în Ilfov. File de
istorie, Buc., 1978, p. 366 (doc., 1863); idem, op. cit., în RA, 1978, nr. 2, p. 177-178.
Publ.: Arhiv na G. S. Rakovski, I-IV, Sofia, 1952-1969.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 311-491; 9, c. 1-239; 13, 2-742-772; V.
Tileva, Răkopisno – dokumentalen Centăr pri Narodna Biblioteka „Kiril i Metodij”,
în Stefka Slavova, Arhivite v Bălgarija, Sofia, 1986, p. 79.
340 – Documente, din 1859-1869, relative la activitatea lui Cani Ginčev Skipărliev
în perioada şederii în sudul Basarabiei. Texte literare, culegeri de folclor bulgar, acte
privitoare la şcolile bulgare din Basarabia, corespondenţă legată de colaborarea la
periodicul „Obšt trud” din Bolgrad şi editarea de manuale şcolare etc. (BIA, fond 173-b,
Ginčev).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 139, 216, 239.
341 – Documente (3), din 1860-1861 şi 1864, privind proiectul transformării
Principatelor Unite în regat, mişcarea unionistă în Transilvania şi atitudinea Franţei faţă
de Principate (OAK, 28/12; I. B. 153/52, 1431/52).
Publ.: Documente 1859, I, p. 514, 520, 598-599.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 8, c. 74-75; r. 9, c. 81-83, 166-169.
342 – Documente, circa 1860-1875, din arhiva personală a lui Ivan Popaleksov
Adjenov din perioada activităţii sale în România; corespondenţă a ziarului „Otečestvo”
 BULGARIA  337

din Bucureşti (1869), corespondenţă cu R.I. Blăskov, I. Avramov, V. Popov, N. Cenov etc.
(BIA, fond 235, nr. 1, 2, 3, 4, 7).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 114-230, 235-236.
343 – Documente, din 1860-1878, din arhiva personală a lui Pavel Canev Kaljandji
(Pavel Klatev), privind activitatea emigraţiei bulgare în România, relaţiile cu emigraţia
bulgară din Rusia, înfiinţarea Şcolii centrale din Bolgrad, Comitetul central revoluţionar
bulgar din Bucureşti, organizarea detaşamentelor de voluntari bulgari din România
pentru participarea la războiul din 1877-1878; culegeri de folclor al comunităţii bulgare
din România; editarea ziarelor „Narodnost”, „Dunavska Zora”; corespondenţă cu
L. Karavelov, I. Grudov, K. Cankov; publicare de manuale şcolare în România ş.a. (BIA,
fond 18, P. Kaljandji)
Ref.: ibidem, p. 159, 239.
344 – Documente, din 1860-1878, din arhiva personală a lui Dimităr Cenović,
bancher şi om politic bulgar din Bucureşti: acte privind activitatea sa financiară, Comitetul
central revoluţionar bulgar din Bucureşti (1870-1874), editarea ziarelor „Svoboda”,
„Nezavisimost”, „Balcanul”, „Zname”; acte ale Comitetului central revoluţionar bulgar şi
ale Societăţii centrale bulgare de binefacere din Bucureşti; corespondenţă cu K. Cankov şi
L. Karavelov etc. (BIA, fond 55, D. Cenović).
Ref.: ibidem, p. 213, 225, 239.
345 – Documente, din 1860-1878, din arhiva mitropolitului Panaret Rašev
Pogonijanski, legate de activitatea emigraţiei bulgare din România: Dobrodetelna
družina, Comitetul filantropic al bisericii bulgare din Bucureşti (1876), Şcoala bulgară din
Bucureşti, corespondenţă etc. (BIA, fond 8, P. Rašev).
Ref.: ibidem, p. 181, 238.
346 – Documente, din 1862-1868, referitoare la activitatea politică a comunităţii
bulgare din România, pregătirea insurecţiei antiotomane şi atitudinea lui Al. I. Cuza faţă
de cauza bulgară (BIA, fond 154, Iv. Hristov Kasabov).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978, nr. 2, p. 178.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 31, c. 467-568.
347 – Documente otomane, din 1865-1878, cuprinzând statistici ale populaţiei
din vilaietele Ruse, Silistra, Šumen şi Turtucaia; numărul locuitorilor pe naţionalităţi,
confesiuni şi vârste; număr de case; venituri, impozite, turme de oi; informaţii despre
stratificarea socială a satelor şi efectele reformelor Tanzimatului (OAK, fond 119).
Ref. şi publ.: Slavka Draganova, Materiali za Dunavskija vilaet (Rusenka, Silistrenska,
Šumenska i Tutrakanska kaza) prez 50-te – 70-te godini na XIX v., Sofia, 1980,
p. 42-43, 94-97, 102-103, 105-106; 110-112, 114, 116, 285, 303, 313, 315-316, 321,
324, 338, 340-343, 350, 374, 382.
348 – Documente (134), din 1865-1886, ale revoluţionarului bulgar Ivan Grudov
din Bucureşti: corespondenţă, memorii către guvernul otoman, proclamaţii ale Comitetului
central secret bulgar; broşuri cu caracter politic etc. (BIA, fond 116, Iv. Grudov).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 428, nr. 413, 414; Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 178; Elena Siupiur,
op. cit., p. 224, 228, 239.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 31, c. 411-464.
338  BULGARIA

349 – Act de coaliţie sacră, 1866, încheiat între patrioţii bulgari din Bucureşti şi
partizanii lui C.A. Rosetti, privind acţiuni politice şi militare comune antiotomane (BIA,
II, B. 2130).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia şi Bulgaria în lupta
pentru cucerirea independenţei (1866-1878), în Ilfov. File de istorie, p. 359.
Publ.: C. Velichi, România şi Renaşterea bulgară, p. 214-215.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 16, c. 1-3.
350 – Documente din Giurgiu şi Brăila, 1866-1873, privind activitatea didactică a
lui Dobri P. Vojnikov (BIA, fond 81, D.P. Vojnikov).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, op. cit., p. 148.
351 – Documente, din 1866-1878, din arhiva lui Kiro Tuleškov, referitoare la
activitatea emigraţiei bulgare din România, în special Bucureşti, Brăila şi Bolgrad,
tipografia Svoboda, tipografia Şcolii centrale din Bolgrad, ziarele „Bălgarski glas” de la
Bolgrad şi „Nezavisimost” de la Bucureşti (fond 4, Kiro Tuleškov).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 208-235.
352 – Documente, din 1867-1905, din fondul arhival Kiriak Antonov Cankov,
privitoare la activitatea Comitetului central secret bulgar din Bucureşti (1867-1868),
Comitetului central revoluţionar bulgar din Bucureşti (1869-1876), a Comitetului
central bulgar de binefacere din Bucureşti (1876-1877): programe politice, regulamente,
proclamaţii, procese-verbale; corespondenţa lui Kiriak Cankov cu fruntaşi politici
şi emigranţi bulgari din România şi alte ţări (prin poşta secretă), cu ziarişti şi oameni
politici români; documente ale Societăţii Literare Bulgare din Brăila, Asociaţiei
„Slavjanska Družina” din Bucureşti şi ale primei agenţii diplomatice bulgare din România
(1880-1885) (BIA, fond 5, Kiriak Cankov; fond 64, fond 85, Vasil Levski, fond 88; OR,
inv. 339/1940; fond 116, Ivan Grudov, a.e. G, l, 38-39).
Ref.: D.N. Minčev, Revoljucionista pošta po vremeto na Vasil Levski („Izvestija na
Narodna Biblioteka «Kiril i Metodij» i na Bibliotekata na Sofiskija Universitet
«Kliment Ohridski»”, 5 (11), 1965, p. 45-74); Ieliţa Gămulescu, op. cit., în Ilfov. File
de istorie, p. 368; idem, Colecţia microfilme Bulgaria (RA, 1978, nr. 2, p. 178); Elena
Siupiur, op. cit., p. 211-212, 235-238.
Publ.: D.T. Strašimirov, Arhiv na Văzraždaneto, I, 1908; idem, Vasil Levski, I, Sofia, 1929;
Vasil Levski i negovite spodvižnici pred turskija săd., Sofia, 1952; Independenţa
României, II/1, p. 124-127, 181-184.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 9, c. 682-759 (arh. Cankov); r. 31, c. 462-464.
353 – Documente, din 1868-1878, din arhiva lui Grigor D. Načović, referitoare la
emigraţia bulgară din Bucureşti, Comitetul central secret bulgar (1867-68), Comitetul
central de binefacere din Bucureşti, ziarele „Bălgarski Glas” (Bolgrad, 1876),
corespondenţa cu K. Cankov, S.S. Bobčev etc. (BIA, fond 14, Gr.D. Načović).
Ref.: Elena Siupiur, op. cit., p. 177, 238-239.
354 – Permise (tezkere), din 1868-1870, emise comercianţilor din România şi din
vilaietul Dunării, cuprinzând şi date despre populaţia, proprietarii de case şi de depozite
de mărfuri din oraşele Babadag, Constanţa, Măcin, Medgidia, Tulcea (OAK, Tezkere,
Babadag, I, nr. 1-4, 6, 8-12, 15; II, nr. 1, 5, 7; Constanţa, I, nr. 1-7, 9-12; II, nr. 2, 4, 8;
 BULGARIA  339

Măcin, I, nr. 124; II, nr. 1; Medgidia, I, nr. 2-4, 6; II, 1-2, 5, 9, 12-13; Tulcea, I, nr. 1-2, 7,
13; II, nr. 2-3, 6-7, 10, 12, 14-17, 21-22, 24, 26, 30, 34, 37, 42).
Ref.: N. Todorov, La ville balkanique aux XVe-XIXe siècles: développement socio-
économique et démographique, Buc., 1980, p. 370-373, 378-383, 384-386, 408-410,
438-441, 445-450, 473.
355 – Documente, din 1869-1873, privitoare la activitatea politică, culturală şi
publicistică a luptătorului revoluţionar bulgar Ljuben Stojčev Karavelov în România
(BIA, fond 2, L.S. Karavelov).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, op. cit., p. 151-152; Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978,
nr. 2, p. 178; Elena Siupiur, op. cit., p. 160, 235.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 9, c. 653-681.
356 – Raport, [25 aprilie 1871], 25 nisan 1292 (?), prin care mutesarraful din Tulcea
informează asupra vakâfurilor din zonă, creşterea numerică a bulgarilor şi cazacilor,
faptul că aceştia s-au despărţit de Patriarhia [ecumenică ?] prin intervenţii din Principatele
Române (OAK – 28/20).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 149 (regest neclar).
357 – Document, din 10 noiembrie 1872, privind biserica românească din Tulcea
(ms. II B 47, f. 471).
Ref.: N. Ciachir, Războiul pentru independenţa României în contextul european, Buc.,
1977, p. 284.
358 – Documente, din 1874-1876, referitoare la activitatea politică şi publicistică
a luptătorului bulgar revoluţionar Hristo Botev Petkov în România (BIA, fond 86, Hristo
Botev Petkov).
Ref.: Z. Noneva, V. Tileva, op. cit., p. 146-147.
359 – Raport, din [15 martie 1877], 27 rebi‘u l-awwal 1293 (?), prin care valiul
din Rusciuk informează înaltul Devlet despre conflictul dintre români şi greci pentru
proprietatea Bisericii Sf. Nicolae din Tulcea şi cere intervenţia Patriarhiei ecumenice
(OAK, 16/19).
Ref.: Mihail Guboglu, op. cit., p. 148-149 (data originalului neclară).
360 – Poruncă, din [30 aprilie 1877] (?), către mutesarriful din Tulcea să restabilească
ordinea, să asigure drepturile locuitorilor indiferent de naţionalitate sau credinţă şi să-i
pedepsească pe vinovaţi (OAK, 12/13 etc.).
Ref.: ibidem, p. 149 (data originalului neclară).
361 – Scrisoare, din decembrie 1886, a lui Mihail Dragomanov către Z. Stoianov,
cu informaţii despre activitatea desfăşurată în România de Nikolai Konstantinović
Sudzilovski-Russel (BIA, fond 100, nr. II A, 9819).
Ref.: S. Israel şi J. Eskenazy, Le révolutionnaire russe Nikolaj Konstantinovič Sudzilovski-
Russel en Roumanie et en Bulgarie (EB, 7, 1968, p. 183).
362 – Scrisori (17), din 24 iulie 1889 – 8 aprilie 1898, ale lingvistului Gustav
Weigand către Pericle Robev, comerciant şi filolog amator din Macedonia, relatând
cercetările sale pe teren pentru studierea limbilor balcanice, între care dialectul aromân,
340  BULGARIA

activitatea sa didactică privitoare la limbile romanice, lucrările Seminarului românesc de

la Universitatea din Leipzig şi călătoria sa în Oltenia din 1898, pentru informaţii necesare
întocmirii Atlasului lingvistic român (BIA, fond 27, nr. 421).
Ref. şi publ.: Konstantin Kossev, Unveröffentliche Briefe Gustav Weigands an bulgarische
Gelehrte und Persönlichkeiten des öffentlichen Lebens (SF, 33, 1974, p. 205-221).
363 – Documente, din 1894-1907, privitoare la relaţiile româno-bulgare:
corespondenţa ministrului bulgar de externe D. Stančov cu agentul Bulgariei la Bucureşti
privind tratativele româno-bulgare pentru încheierea unei convenţii vamale (1894) şi
construirea unei căi ferate şi a unui pod peste Dunăre (1895), rapoarte despre negocierile
asupra tratatului de comerţ şi navigaţie româno-bulgar şi vizita ţarului Ferdinand la
Bucureşti (1907) (BIA, fond 13, Dimităr I. Stančov).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, op. cit., în RA, 1978, nr. 2, p. 179.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 31, c. 1-117.
364 – Documente, din 1900-1928, relative la activitatea savantului bulgar Ştefan
S. Bobčev şi relaţiile sale cu România: scrisori de la scriitorul Theodor M. Stoenescu
(1900), prof. G.C. Dragu (17 septembrie 1903), scriitorul Ioan N. Roman (28 septembrie
1907), prof. Grigore Maniu (12 mai 1909), slavistul Ilie Bărbulescu (7 scrisori,
1910-1923), Dimitrie Ghika, ministrul român la Sofia (2 scrisori, 1912), prof. Marcel
Emerit din Bucureşti (1928), tratând probleme politice, schimburi de cărţi, colaborare
cultural-ştiinţifică şi universitară româno-bulgară, Şcoala română din Tutrakan (Turtucaia)
în 1912 etc. (BIA, fond 225, Stefan S. Bobčev, II D 4192-4196, 4304-4305, 4356, 4372,
4569, 4708, 4768, 5830, 10 380).
Ref.: K. Văzvăzova-Karateodorova, Pisma na bălgarski i čuždi slavisti săhranjavani
văv fondovete na Bălgarski Istoričeski Arhiv v Narodna Biblioteca „V. Kolarov”
(„Izvestija na Narodnata Biblioteka i Bibliotekata na Sofijskja Dăržaven Universitet”,
III/9, 1963, p. 98-99); Elena Siupiur, Les relations littéraires..., p. 505; idem, Relaţii
literare..., p. 47-66, 73-74.
Publ.: Todor N. Ganev, Bălgaro-rumănski naučni i kulturni vrăzki. 1869-1944. Dokumenti,
Sofia, 1973, p. 18-31, 34-40.
365 – Cărţi poştale (16), din 12 decembrie 1907-ianuarie 1913, trimise de poetul
Panait Cerna din München, Berlin, Charlottenburg, Sinaia şi Bucureşti părinţilor săi
Maria şi Naum Costea, în comuna Cerna, jud. Tulcea, şi o scrisoare a lui Gh. Ionescu
din Bucureşti către Panait Cerna, la Sinaia. Luate în 1935 de la familia poetului, de Petăr
Hristoforov, aceste documente au fost date ulterior acad. Mihail Arnaudov, care le-a depus
la Biblioteca Naţională (D 977 – D 993).
Ref.: Elena Siupiur, 1986.

MS

366 – Idrīsī, Geografie, sec. XI. Text în limba arabă. Cuprinde şi date despre Ţările
Române. Copie (OAK, ms. 1166).
Ref.: Mihail Guboglu, Les documents turcs de la section orientale de la Bibliotheque
„V. Kolarov” de Sofia et leur importance pour l’histoire des Pays Roumains (SAO,
3, 1960, p. 100).
 BULGARIA  341

367 – Tetraevanghel, începutul sec. XIII. Pergament. 127 f. 20,9 x 14,7 cm. Text
în limba slavonă. Lipseşte începutul şi sfârşitul. Provine de la popa Dobrějša din Edrene
(însemnări: f. 18v, 120v). Din însemnarea de la f. 77v-78, a preotului Grigore Ivanovici,
rezultă că ms. era folosit în 1898 de o biserică din Tulcea (ms. 17/307).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 15-18, nr. 17; Svoden katalog, I, p. 24, nr. 12; Constantinescu,
Repertoriu, p. 169, nr. 870.
368 – Sinodicul ţarului Borilă, sec. XIV. 118 f. La f. 35v, rămasă nescrisă: însemnare
de pomenire din sec. XVI pentru voievodul Neagoe Basarab şi logofeteasa Zoe; între
f. 36-39: pomelnic completat în sec. XVI, în care sunt pomeniţi Ştefan cel Mare, Petru
Rareş şi doamna Elena, dovadă că manuscrisul a circulat în Ţările Române (ms. 289/55).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 187-198, nr. 289; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 54, nr. 114.
369 – Tetraevanghel, scris probabil în Ţările Române, sfârşitul sec. XIV – începutul
sec. XV. Pergament. 292 f. 30 x 21,5 cm. Text în limba slavonă, frontispicii şi iniţiale
ornate cu elemente florale. Pe ultima copertă: însemnare în limba română (ms. 24/50).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 25-26, nr. 24; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 35.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, t. 38, c. 373-412.
370 – Slujebnic, Ţara Românească, circa 1463-1465. Text în limba slavonă
(ms. 238/34).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 153; Constantinescu, Repertoriu, p. 13, nr. 50.
371 – Psaltire cu urmare, scrisă în Ţara Românească, sec. XV. Cuprinde şi Filotei
de la Cozia, Pripeale; 301 f. 20 x 14 cm. Text în limba slavonă. Lipseşte începutul şi
sfârşitul (ms. 4/532).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 4-5, nr. 4; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Constantinescu,
Repertoriu, p. 10, nr. 32-33.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 38, c. 1-108.
372 – Sbornic, sec. XIV, 181 f. 19,5 x 12,5 cm. Text în limba slavonă. Însemnări la
f. 51v, 52, 78 cu nume româneşti, iar la f. 132, în limba română (ms. 673/61).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 191-197, nr. 673; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 48-49, nr. 94; Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 78.
373 – Slujebnic, scris în Ţara Românească, sec. XV. 126 f. 21 x 15 cm. Text în
limba slavonă, incomplet. Primele 8 f. şi Trebnicul de la f. 63-126, scrise în sec. XVII
(ms. 591/261).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 102-103, nr. 591; Constantinescu, Repertoriu, p. 17, nr. 70.
374 – Slujebnic, scris, probabil, în Ţara Românească, sec. XV. 96 f. 16,5 x 11 cm.
Text în limba slavonă, lipsesc începutul şi sfârşitul (ms. 594/29).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 104-105, nr. 594; Svoden katalog, I, p. 87, nr. 210; Constantinescu,
Repertoriu, p. 17, nr. 71.
375 – Minei, [Ţările Române], sec. XV, scris de Macarie Monahul (colofon). 53 f.
Text în limba slavonă (ms. 133).
342  BULGARIA

Ref.: Zlatca Iuffu, Manuscrisele slavo-române din Biblioteca Naţională din Sofia, în Elena
Linţa (coord.), Din istoricul slavisticii româneşti, Buc., 1982, p. 197 (provenienţa
stabilită după hârtie, filigran şi ortografie).
376 – Tetraevanghel, [Ţările Române], sec. XV, 193 f. Text în limba slavonă
(ms. 863).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
377 – Miscelaneu, sec. XV-XVI. Text în limba slavonă. În cuprins texte liturgice.
La f. 201-203: Pripealele lui Filotei monahul de la mănăstirea Cozia (ms. 665/266).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 176-178; T. Simedrea, Les pripéla du moine Philothée
(„Romanoslavica”, 17, 1970, p. 192); Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 77.
378 – Slujebnic, Ţara Românească, începutul sec. XVI. Text în limba slavonă
(ms. 595/278).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 105-106; Constantinescu, Repertoriu, p. 17, nr. 72.
379 – Minei pe luna noiembrie, scris de David, la mănăstirea Železnik (Macedonia),
1509. 208 f. 31,5 x 20,5 c.m. Text în limba slavonă, frontispicii ornate cu motive
geometrice. La f. 208: însemnarea copistului, în care se menţionează că în anul scrierii
manuscrisului, Mihnea cel Rău, domnul Ţării Româneşti, a executat boieri (ms. 144/157).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 102, nr. 144; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 153;
Constantinescu, Repertoriu, p. 190, nr. 953.
380 – Registru [Defter], 1520-1535, cu evidenţa datoriilor către Poartă neachitate
de negustori evrei, întocmit de cadiul din Vidin, Şemseddin, inspector al punctelor
comerciale din Nicopole, Silistra şi Vidin. Cuprinde informaţii despre taxele din docurile
dunărene, taxe vamale pentru peşte, vase de transport, robi, trecerea prin vad în oraşele
Brăila şi gura Ialomiţei (Floci), păşunatul turmelor în timpul iernii, lacurile dobrogene şi
insule, sarea din docurile dunărene, inclusiv Tulcea şi Giurgiu (Turski arhivni fondove,
achiziţii noi, XVI-1/18).
Ref. şi publ.: Ştefan Andreev (ed.), Ottoman documents on Balkan Jews, XVIth-XVIIth
centuries, Sofia, 1990, p. 17-19.
381 – Pomelnic, Stepče, a doua jumătate a sec. XVI. 82 f. 21,5 x 15,5 cm. Text în
limba slavonă. La f. 15: pomelnic cu nume româneşti (ms. 1015, inv. 78/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 174-175, nr. 1015; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Svoden katalog, I, p. 139, nr. 370.
382 – Tipic, post 1551. Text în limba slavonă. La f. 23v-24: Stihuri la alegerea unui
voievod [din Ţările Române] (ms. 664/312).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 176; Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 76.
383 – Psaltire, 1559. Text în limba slavonă. În cuprins şi Pripealele lui Filotei
monahul de la mănăstirea Cozia (ms. 459/128).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 7-8; T. Simedrea, op. cit., p. 192; Constantinescu, Repertoriu,
p. 182, nr. 918.
384 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Radu grămăticul, fiul lui Drăghici din
Măniceşti, 1572 (25 aprilie-13 iulie). 257 f. 31 x 21 cm. Text în limba slavonă, frontispicii
 BULGARIA  343

şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în culori. Lipsesc 81 f., dintre care
64 de la început. La f. 253v-255: postfaţa copistului cu informaţii despre împrejurările
copierii cărţii; la 256v: însemnare a ieromonahului Vasili din Târnovo: cumpărat din Ţara
Românească de la popa Crăstea, 1605 (ms. 873, inv. 28/1949).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 42-46, nr. 873; Manjo Stojanov, Răkopisnata sbirka
na Najden Gerov („Izvestija na Instituta za literatura”, 16, 1965, p. 141); Maria
Rădulescu, Un manuscris slavonesc al lui Radu din Măniceşti („Romanoslavica”, 13,
1966, p. 357-365); Petăr Atanasov, L’activité littéraire de Radul le Grammarien en
Bulgarie (contribution aux relations culturelles bulgaro-roumaines an XVl-e siècle)
(EB, 6, 1970, nr. 3, p. 74-95); Manjo Stojanov, Ukrasa na slavjanskite răkopisi v
Bălgarija, Sofia, 1973, p. 31, 134 (nr. 227); Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 83.
Reprod.: Stojanov-Kodov, Opis, III, pl. X (f. 75); Maria Rădulescu, op. cit., pl. 1-8; Petăr
Atanasov, op. cit., fig. 1-12; Manjo Stojanov, op. cit., p. 134.
385 – Apostol, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 266 f. 32,3 x 23,5 cm. Text în
limba slavonă (ms. 95/266).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 73, nr. 95; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 43.
386 – Apostol, scris în Ţările Române, sec. XVI. 185 f. 32,5 x 21,5 cm. Text în
limba slavonă (ms. 102/232).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 78-79, nr. 102; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 44.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 37, c. 1-195.
387 – Apostol, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 341 f. 28,5 x 18 cm. Text în
limba slavonă. La f. 159: însemnare nedatată despre lupte ruso-turce şi ocuparea oraşelor
Bucureşti, Tighina, Hotin, Isaccea şi împrejurimile (ms. 507/158).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 43-44, nr. 507; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 15, nr. 62.
388 – Apostol şi Evangheliar, sec. XVI. La f. 71: însemnări din Ţara Românească,
sec. XVI (ms. 513/ 254).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 48-49; Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 63.
389 – Ceaslov, Ţara Românească, sec. XVI. Text în limba:slavonă (ms. 284/227).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 184; Constantinescu, Repertoriu, p. 14, nr. 52.
390 – Ceaslov, sec. XVI. 183 f. 20,5 x 15,5 cm. Text în limba slavonă, lipsesc
începutul şi sfârşitul. La f. 19-20: însemnare de posesor din Mahmudia, ţinutul Tulcea,
1870 (ms. 629/84).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 145-147, nr. 629; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Svoden katalog,
I, p. 118, nr. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 17, nr. 75.
391 – Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, scrise în Ţara
Românească, sec. XVI. 111 f. 20 x 14 cm. Text în limba slavonă, incomplet, achiziţionat
în trei etape: 1891, 90 f. (ms. 123), cumpărat de la fotograful Iv. Karastoianov, venit
din România; 8 f. (ms. 83), intrate până în 1894; 13 f. (ms. 369), înregistrate în 1921
(ms. 313/83, 123, 369).
344  BULGARIA

Ref.: P.A. Lavrov, Slova nakazatelnye voevody valašskogo Njagoja synu svoemu Feodosiu
(„Čtenija y Imperatorskom obščestve i drevnostej rossijskih”, 6, 1896, p. 4-16);
P.A. Syrku, K voprosti o podlinnike Pouĉenij valašsjkogo gospodarja Ioana Njagoe k
svoemu synu Feodosiju („Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovennosti, I.A.N.”,
5, 1900, kn. 4, p. 1284-1307); A. Jacimirskij, Valšskij Mark Avrelij i jego poucenija
(„Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovennosti, I.A.N.,” 10, 1905, kn. 4,
p. 339-374); Conev, Opis, I, p. 260-261, nr. 313; II, p. 410, nr. 478; G. Mihăilă, Două
fragmente inedite din textul slavon al „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său
Teodosie” („Romanoslavica”, 14, 1967, p. 359-364); Damian Bogdan, 13 file inedite
din cel de-al doilea arhetip al „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab” („Revista de
istorie şi teorie literară”, 17, 1968, nr. 3, p. 487-497); G. Mihăilă, Originalul slavon al
„Învăţăturilor” şi formaţia culturală a lui Neagoe Basarab, în Învăţăturile lui Neagoe
Basarab către fiul său Theodosie, ed. Florica Moisil şi Dan Zamfirescu, Buc., 1970,
p. 57-104; idem, Date noi despre originalul slavon al „Învăţăturilor lui Neagoe
Basarab”şi critica unei ipoteze neîntemeiate, în Contribuţii la istoria culturii
şi literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 327-338; idem, Poučenjata na Njagoe
Basarab (1512-1521) zabeležitelna tvorba na slavjano-rumănskata literatura
(„Studia balcanica”, 8, 1974, p. 71-86); Constantinescu, Repertoriu, p. 14, nr. 54;
p. 18, nr. 79.
Publ.: P.A. Lavrov, Slova nakazatelnyja voevody Valašskogo Njagoja k synu Feodosiju,
St. Peterburg, 1904; P.P. Panaitescu, Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, Buc.,
1959, p. 215-316; G. Mihăilă, în „Romanoslavica”, 14, 1967, p. 364-375 (13 f.,
ms. 369); idem, Fragmentele păstrate din originalul slavon al Învăţăturilor lui
Neagoe Basarab, în Învăţăturile..., ed. cit., p. 353-418.
Reprod.: P.A. Lavrov, op. cit., file din ms. 83 şi 123; G. Mihăilă în „Romanoslavica”,
14, 1967, 13 f. din ms. 369; Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 39, c. 1-111, 352-464;
Biblioteca Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mf.
392 – Minei, scris în Moldova, sec. XVI. Fragment 4 f. 30,5 x 20 cm. Text în limba
slavonă. La f. 4: însemnare a preotului Cosma din Moisea (ms. 549/415).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 66-67, nr. 549; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 65.
393 – Minei, scris în Ţările Române, sec. XVI. 19 f. disparate. 30,5 x 20,5 cm. Text
în limba slavonă (ms. 550/13).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 67, nr. 550; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 66.
394 – Minei pe luna aprilie, scris în Moldova, sec. XVI, din porunca doamnei
Ruxandra, pentru mănăstirea Agapia. 127 f. 31 x 20 cm. Text în limba slavonă. La f. 127:
colofonul. Însemnări în limba română pe prima copertă şi la f. 127, din 1742 şi 1770, de la
mănăstirea Agapia (ms. 537/448).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 60-61, nr. 537; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52;
E. Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966,
p. 143-146) (atribuie manuscrisul domniţei Ruxandra Lupu, sec. XVII);
Constantinescu, Repertoriu, p. 16, nr. 64.
 BULGARIA  345

395 – Minei de obşte, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 164 f. 31,2 x 21,2 cm.
Text în limba slavonă. Manuscris dezmembrat: 95 f. în ms. 282; 67 f., în ms. 323; 2 f. în
ms. 276 (ms. 134/276, 282, 323).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 97, nr. 134; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 46.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 1-90.
396 – Psaltire, Ţara Românească, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 5/221).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 5-6; Constantinescu, Repertoriu, p. 10, nr. 34.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 38, c. 308-372.
397 – Psaltire, sec. XVI. 148 f. 21 x 15 cm. Text în limba slavonă. Comentarii la
text în limba română. Provine de la mănăstirea Zografu (ms. 837; inv. 10/1929).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 11-12, nr. 837; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 81.
398 – Psaltire, sec. XVI. 92 f. 20,5 x 15 cm. Text în limba slavonă, frontispicii
ornate. La f. 76: însemnare de grămăticul Zaharia din Copăceni (ms. 840, inv. 79/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 13-14, nr. 840; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 82.
399 – Sbornic, sec. XVI. 174 f. 18,5 x 13,5 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde
legende apocrife şi Letopis de la facerea lumii, cu menţionarea românilor între popoarele
şi limbile lumii (f. 91) şi a campaniei lui Sinan-paşa în Ţara Românească, 1595 (f. 93v)
(ms. 309/68).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 254-257, nr. 309; Svoden katalog, I, p. 137, nr. 365.
400 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. 485/332).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 22; Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 61.
401 – Tetraevanghel, scris în Ţările Române, sec. XVI. 293 f. 30,5 x 21 cm. Text în
limba slavonă. La f. 1-9: însemnare în limba română privind cumpărarea manuscrisului de
Grigori Buhac şi dăruirea lui unei biserici de sat în 13 iulie 1777 (ms. 43/285).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 38-39, nr. 43; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 36.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 1-76.
402 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI. 270 f., 30 x 19 cm. Text în limba
slavonă, frontispicii ornate. La f. 54: însemnare în limba română din 9 februarie 1779, a
preotului Dimitrie din satul Zahor (probabil Zagor, jud. Mureş) (ms. 45/212).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 40-41, nr. 45; Mihailovici, Mărturii româneşti,
p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 11, nr. 37.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 77-350.
403 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 175 f. 29 x 21,5 cm.
Text în limba slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Frontispicii ornate. Manuscris
dezmembrat: 136 f. în ms. 255; 36 f. în ms. 358 (ms. 46/255, 358).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 41, nr. 46; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 38.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 351-400.
346  BULGARIA

404 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 256 f. 31,5 x 20 cm. Text
în limba slavonă fără început. Însemnare în limba română f. 256v: listă de cărţi şi veşminte
dăruite bisericii din Ivăneşti (ms. 47/231).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 41-42, nr. 47; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 11, nr. 39.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 35, c. 401-659.
405 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 293 f. 30 x 20,2 cm.
Text în limba slavonă, lipsuri la început, mijloc şi sfârşit. Însemnări de posesori români:
Miron, 1655 (f. 217v), Radu din Bucureşti ş.a., 1688 (f. 2) şi însemnare nedatată în limba
română de răscumpărare „din ţara tătărască” de către Ieremia, care l-a dăruit unei biserici
cu hramul Sf. Nicolae (f. 217v) (ms. 48/233).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 42-43, nr. 48; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 151; Constantinescu, Repertoriu, p. 12, nr. 40.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 39, c. 1-299.
406 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI. 226 f., 29 x 19 cm. Text în limba
slavonă, lipseşte sfârşitul (ms. 50/215).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 44, nr. 50; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 41.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 39, c. 300-51.
407 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI. 509 f. 29 x 19 cm. Text în limba
slavonă. Miniaturi reprezentând pe evanghelişti, frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi
culori (ms. 52/6).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 45-47, nr. 52; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 12, nr. 42.
408 – Tetraevanghel, sec. XVI. 401 f., 28 x 20,5 cm. Text în limba slavonă. Miniaturi
reprezentând evangheliştii, frontispicii şi iniţiale ornate. La f. 4 şi 296v, pomelnice cu
nume din Ţările Române (ms. 484/136).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 20-22, nr. 484; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Svoden katalog, 1,
p. 180, nr. 481; Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 60.
409 – Tetraevanghel, sec. XVI. 204 f. 30 x 20 cm. Text în limba slavonă. Pe
prima copertă, însemnare din 15 august 1760 de „Constantin pisar din Craiova, Ţara
Românească” (ms. 491/348).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 28, nr. 491; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150.
410 – Trebnic, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 57 f. 20 x 15,3 cm. Text în limba
slavonă (ms. 615/118).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 122-123, nr. 615; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 17, nr. 74.
411 – Triod înflorit, scris în Ţara Românească, sec. XVI. 236 f. 31 x 19,5 cm. Text
în limba slavonă. Lipsesc file la început, mijloc şi sfârşit (ms. 226/230).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 146-147, nr. 226; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 48.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 247-290.
 BULGARIA  347

412 – Triod înflorit, scris în Moldova, sec. XVI. Fragment 6 f. 30,5 x 20 cm. Text în
limba slavonă (ms. 588/416).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 101, nr. 588; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 69.
413 – Molitvenic, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în limba slavonă. La f. 202-210:
Canonul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (ms. 996).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 149-150; Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 85.
414 – Ceaslov, [Ţările Române], sec. XVI, 173 f. Text în limba slavonă (ms. 284).
Ref.: Zlatca Iuffu, Manuscrisele slavo-române din Biblioteca Naţională din Sofia, în Elena
Linţa (coord.), Din istoricul slavisticii româneşti, Buc., 1982, p. 198 (provenienţa
stabilită după hârtie, filigran şi ortografie).
415 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI, 142 f. Text în limba slavonă (ms. 131).
Ref.: ibidem, p. 197 (provenienţa).
416 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI, 277 f. Text în limba slavonă (ms. 545).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
417 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI, 23 f. Text în limba slavonă (ms. 917).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
418 – Minei cu proloage, [Ţările Române], sec. XVI, 265 f. Text în limba slavonă
(ms. 908).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
419 – Sbornic de învăţături, [Ţările Române], sec. XVI, 191 f. Text în limba slavonă
(ms. 318).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa).
420 – Tetraevanghel, [Ţările Române], sec. XVI, 294 f. Text în limba slavonă.
Titlurile şi iniţialele cu roşu. La p. 3, 209v şi 278: însemnări în limba română.
Ref.: ibidem, p. 197.
421 – Tetraevanghel, [Ţările Române], sec. XVI, 251 f. (ms. 49).
Ref.: ibidem, p. 197 (provenienţa).
422 – Tipic, [Ţările Române], sec. XVI, 227 f. Text în limba slavonă (ms. 291).
Ref.: ibidem, p. 198-199 (provenienţa).
423 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI, 310 f. Text în limba slavonă (ms. 485).
Ref.: ibidem, p. 199 (provenienţa); Constantinescu, Repertoriu, p. 15, nr. 61.
424 – Octoih scris în Ţara Românească, sec. XVI-XVII. 8 f. 32 x 20,5 cm. Text în
limba slavonă (ms. 571/419).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 81, nr. 571; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 16, nr. 67.
425 – Sbornic, sec. XVI-XVII. 324 f. 24,5 x 13 cm. Text în limba slavonă. Lipsesc
începutul şi sfârşitul. La f. 162v: pomelnic de nume româneşti. Manuscris dezmembrat:
f. 1-276, în ms. 508; f. 277-324, în ms. 340 (ms. 320/340, 508).
348  BULGARIA

Ref.: Conev, Opis, I, p. 280-295, nr. 320; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 14, nr. 56.
426 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI-XVII. 218 f. 34 x 23 cm. Text în
limba slavonă. Lipseşte sfârşitul, frontispicii şi iniţiale ornate (ms. 495/360).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 30, nr. 495.
427 – Sbornic, sec. XVI – începutul sec. XVII, scris de mâini diferite. 113 f. 19,5
x 14,5 cm. Text în limba slavonă. Filele 1-6 scrise în Ţara Românească; f. 8-44: molitve şi
Cuvânt al lui Epifanie din Cipru; f. 45-112: Ceaslov copiat de Dragul, diac, din porunca
duhovnicului Varlaam, 30 iunie 1605 (ms. 277/220).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 179-180, nr. 277; Svoden katalog, I, p. 154, nr. 47.
428 – Minei, [Ţările Române], sec. XVI şi XVII. 356 f. Text în limba slavonă
(ms. 161).
Ref.: Zlatka Iuffu, op. cit., p. 198 (provenienţa).
429 – Mustafa Selaniki, Tārīh [Cronică], circa 1600, cuprinzând informaţii despre
Ţările Române din 1565-1599. Copie.
Ref. şi publ.: Mihail Guboglu, Cronici turceşti, I, p. 357-398; idem, Crestomaţie turcă,
p. 377-388.
430 – Slujebnic arhieresc, începutul sec. XVII. 181 f. 19,5 x 14,5 f. Text în limba
slavonă. La f. 80: însemnare, nedatată, în limba română (ms. 954; inv. 3/1936).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 808-809, nr. 954; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 84.
431 – Minei pe luna iunie, scris la mănăstirea Cozia, din porunca stareţului Pahomie,
1613 (10 octombrie 1612 – 8 februarie 1613). 159 f. 30,5 x 20 cm. Text în limba slavonă.
La f. 151: însemnarea copistului; alte însemnări nedatate, în limba română (ms. 164/79).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 111-112, nr. 164; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 47.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 91-246.
432 – Cazanie, Moldova, 1626. Text în limba slavonă (ms. 304/278, 348, 39).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 241-244; Constantinescu, Repertoriu, p. 14, nr. 53.
Reprod.: B. A. R., mf. 96; Arh. Naţ. Rom., fotocopie.
433 – Letopiseţ, 1627. 4 + 469 f. 30 x 20 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde şi
informaţii de istorie românească (ms. 774/366).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 438-439; Constantinescu, Repertoriu, p. 18, nr. 80.
Publ.: Conev, Opis, II, p. 439-468 (fragment).
434 – Pomelnic, Etropole, 1648 – sfârşitul sec. XIX. 108 f. 21 x 15,5 cm.
Cuprinde şi nume româneşti, precum şi localităţile Bucureşti, Craiova, Caraş (ms. 1017;
inv. 71/1956).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 176-179, nr. 1017; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152;
Svoden katalog, I, p. 170, nr. 456.
435 – Necolai Dascălul, Pateric, 4 martie 1686. 247 + 2 + 2 f. 18,5 x 14 cm. Text
în limba română. Lipsesc începutul şi sfârşitul. La f. 140v: însemnarea copistului; la
 BULGARIA  349

f. 52v, 70v, 99v, 118v ş.a.: ştampilă cu inscripţia ieroschim. Ştefan; pe f. 140v şi pe ultima
filă albă: însemnare în limba română, din 8 septembrie 1862, a monahului Arca, privind
o notă găsită în manuscris despre relegarea acestuia la schitul Găvanele (jud. Buzău)
(ms. rom. 1).
Ref.: Maria Rădulescu, Manuscrise româneşti în Biblioteca Naţională „Chiril şi Metodie”
din Sofia („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 253-254); Şt. Godorogea, op. cit., p. 149;
Manjo Stojanov, Opis na grăckite i drugi čuždoezični răkopisi v Narodna Biblioteka
„Kiril i Metodij”, Sofia, 1973, p. 173-175; Constantinescu, Repertoriu, p. 238,
nr. 1198.
436 – Alexandria, sec. XVII. 181 f. 14,6 x 10,4, cm. Text în limba slavonă. La
f. 180v: însemnare despre cutremurul din 21 ianuarie 1685, „în zilele lui Dimitraşcu vodă
[Cantacuzino] al Ţării Moldovei”. Pe foaia de gardă: însemnare din 1688 despre o călătorie
la Lipoveşti (ms. 434/627).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 449-450, m. 434; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 209-210, nr. 578.
437 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, sec. XVII. Copie
sec. XIX. 59 f. + 24 f. albe. 20,5 x 15,3 cm. Text în limba greacă. Lucrare scrisă pentru
Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, tipărită la Snagov, 1697 (ms. gr. 108).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 113.
438 – Damaschin, sec. XVII. 235 + 3 f. 27 x 18 cm. Text în limba slavonă. Cumpărat
în 1697-1698 de satul Protopopinţi. Pe primele 3 file de gardă: relatare a unor evenimente
din 1815-1826, între care mişcarea lui Tudor Vladimirescu şi acţiunile represive de la
Galaţi, Huşi, Bucureşti, Craiova şi Iaşi (ms. 708/238).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 339-347, nr. 708; Svoden katalog, I, p. 218, nr. 602.
439 – Psaltire, scrisă în Ţara Românească, sec. XVII. 278 f. 29 x 21 cm. Text în
limba slavonă. Frontispicii ornate. La f. 10-14: însemnare în limba română din 1725,
privind relegarea manuscrisului la mănăstirea Agapia, de către ieromonahul Sava (ms.
461/216).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 9, nr. 461; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Constantinescu,
Repertoriu, p. 15, nr. 58.
440 – Psaltire, scrisă în Ţara Românească, sec. XVII. 164 f. 15 x 20 cm
(ms. 463/57).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 10-11, nr. 463; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 15, nr. 59.
441 – Sbornic, scris în Moldova, sec. XVII. 317 f. 32 x 19,5 cm. Text în limba
slavonă. Cuprinde învăţături şi predici, însemnări pe coperta II, din 1641 (în slavonă) şi
[1661-1690] (în română), de diacul Radu din Berivoii Mici (jud. Făgăraş). (ms. 317/213).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 275-278, nr. 317; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 14, nr. 55.
442 – Sbornic, sec. XVII. 306 f. 29,5 x 20 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde
texte patristice şi la f. 153-161, predică la Sf. Gheorghe, atribuită lui Grigore Ţamblac,
scrisă în Moldova. La f. 172v: însemnare nedatată, în limba română, de grămăticul Matei
(ms. 1050; inv. 62/1956).
350  BULGARIA

Ref.: Conev, Opis, II, p. 305-312, nr. 1050; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Svoden katalog,
I, p. 198, nr. 541.
443 – Triod al postului, scris în Moldova, sec XVII. 279 f. 32 x 21 cm. Text în limba
slavonă. La f. 279: însemnare în limba română din mănăstirea Topliţa, 1742 (ms. 229/214).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 148, nr. 229; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 13, nr. 49.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 36, c. 491-548.
444 – Sbornic, scris în Ţările Române, 1732-1733, 117 f. 15,4 x 10 cm. Text în
limba română, lipsesc începutul şi sfârşitul. Cuprinde rugăciuni (f. 1-9, 35-90, 104-117),
extrase din Gromovnic (f. 10-27), Trepetnic (f. 30-35) şi Pascalie, începând cu anul 1733
(f. 91-103) (ms. rom. 2/64).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 517-518, nr. 582; Mihailovici, op. cit., p. 25; Maria Rădulescu,
op. cit., p. 255; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Manjo Stojanov, op. cit., p. 175-176;
Constantinescu, Repertoriu, p. 237, nr. 1196.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 42, c. 3-350.
445 – Sbornic, 1739. 84 f. 15 x 10 cm. Text în limbile română, slavonă, bulgară şi
greacă (lipseşte începutul, 1 f. între f. 16-17, 1 f. între f. 49-50 şi sfârşitul). Cuprinde: la
f. 1-19, fragment de pateric (sl.); f. 19v-30: fragment de minei şi gromovnic ş.a. (bg.);
f. 30-54: învăţături şi rugăciuni (rom.); f. 54: rugăciune (gr.); f. 54-84: Cele şapte taine
(rom.) (ms. rom. 3).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 176-177; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Constantinescu,
Repertoriu, p. 238, nr. 1199.
446 – Orânduiala logofeţilor Mitropoliei, care ce treabă trebuie să facă, a
mitropolitului Grigorie al Ţării Româneşti, l noiembrie 1777. 73,5 x 50 cm (ms. 584/396).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 518, nr. 584; Olimpia Guţu, Cercetări în arhive de peste hotare.
R.P. Bulgaria (RA, 1959, nr. 4, p. 448); Constantinescu, Repertoriu, p. 16, nr. 68.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 25-28 (cu indicaţia: Arhiv na Văzraždmie).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 42, c. 351-516.
447 – Cronograf, scris în Ţările Române, 1782. 497 f. 30,5 x 21 cm. Text în limba
română (lipsesc începutul şi sfârşitul). Cuprinde istoria de la începutul lumii până la
sultanul Murad (1623-1640), iar de la f. 430v, tratate teologice. Provine de la familia
Andone Petre din Constanţa (ms. rom. 4).
Ref.: Manjo Stojanov, Die fremdsprachigen (nichtslawischen) Handschriften in der
Nationalibibliothek zu Sofia, în Actes du premier Congrès international des études
balkaniques et sud-est européennes, IV, Sofia, 1969, p. 496; Maria Rădulescu, op. cit.,
p. 256; nr. 4; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Manjo Stojanov, Opis na grăcite i drugi
čuždoezični răkopisi v Narodna Biblioteka „Kiril i Metodij”, p. 177; Constantinescu,
Repertoriu, p. 238, nr. 1200.
448 – Sbornic, scris de Ieronim monahul pentru Manasie de la Poiana Mărului,
1783. 130 f. 18 x 14,5 cm. Cuprinde texte din Sf. Nil Sorski, Simeon Noul Teolog şi
Grigore Sinaitul (ms. 1071, inv. 6/1952).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 376-379, nr. 1071.
 BULGARIA  351

449 – Paisie Hilendarski, Istoria slavjano-bolgarska, post 1784. 3 + 57 f. 25 x 20

cm. Copie după manuscrisul din Elena (1784), cuprinzând, pe primele 3 file, steme, între
care stemele Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. 371/86).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 413-414, nr. 371.
450 – Grigore Sinaitul, Cuvinte, traducere slavonă îndreptată după originalul
grecesc de monahul Dorotei, la mănăstirea Dragomirna, datată 29 martie 1785. 140 f. 17,5
x 12,5 cm. Conţin numeroase comentarii referitoare la inadvertenţele dintre cele două
versiuni (ms. 1034, inv. 4/1924).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 228-230, nr. 1034.
Reprod.: ibidem, pl. XXXIX.
451 – Isaac Sirul, Cuvinte pustniceşti scrise în 1786 de Mitrofan, ucenic al lui
Paisie Velicicovski, stareţul mănăstirilor Neamţul şi Secul, după traducerea acestuia
(inv. 70/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 190-199, nr. 1024 (greşit în catalog nr. 1023).
452 – Sbornic, scris de Obreten Ganjuv din Ščrăklevo şi de un alt copist anonim,
1789. 85 f. 22 x 17 cm. Text în limba bulgară. La f. 63v-71: Zodiac în limba română;
la f. 79v: însemnare din 20 mai 1791 privind ocuparea Giurgiului de trupele austriece
(ms. 1070, inv. 2080/12/1927).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 373-376, nr. 1070; Svoden katalog, I, p. 251-252,
nr. 686; Constantinescu, Repertoriu, p. 182, nr. 919.
453 – Alexandria şi Sindipa, scrise în Moldova, 23 februarie 1795. 179 f. 20,7 x 15
cm. Text în limba română. Lipsesc primele 3 file, câteva file între f. 140-141 şi sfârşitul.
La f. 1-140: Alexandria; la f. 141-179: Sindipa (ms. rom. 5/642).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 518, nr. 583; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 39-40; Manjo
Stojanov, op. cit., p. 177-178; Mircea Anghelescu, Un manuscris necunoscut
al Sindipei („Limba română”, 24, 1975, nr. 1, p. 39-41); Bibliografia analitică a
literaturii române vechi, I. Cărţile populare laice, 1, Buc., 1976, p. 85; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 151; Constantinescu, Repertoriu, p. 238, nr. 1197.
454 – Sbornic, scris de popa Punčo din Mokreš, 1796. 9 + 374 f. 20 x 13,5 cm. Text
în limba bulgară. La f. 356: relatare a pătrunderii credinţei catolice în timpul ţarului Asen
(1187-1196) în Bulgaria şi „Vlahia” şi măsurile aspre pentru întoarcerea la ortodoxie a
„celor două Vlahii” (ms. 693/95).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 284-306, nr. 693; Svoden katalog, I, p. 254, nr. 694.
455 – Petru Movilă, Euchologhion, Kiev, 1646. Copie selectivă din 1797. 93 f.
20,5 x 15 cm. (ms. 1176, inv. 21/1956).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 30-31, nr. 1176; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
456 – Neofit monahul, [Înfruntarea jidovilor], 1797. 138 p. 23,5 x 17 cm. Text în
limba română (ms. rom. 6).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 257, nr. 5; Şt. Godorogea, op. cit., p. 150; Manjo
Stojanov, op. cit., p. 179 (cu titlul: Catehism); Constantinescu, Repertoriu, p. 238,
nr. 1201.
352  BULGARIA

457 – Istorija o razorenii světago grada Ierusalima, sfârşitul sec. XVIII. 90 f.

24 x 17 cm. Provine de la G. Dimitrov, profesor la Brăila (ms. 1330, inv. 26/1965).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 128-129, nr. 1330; Şt. Godorogea, op. cit., p, 152.
458 – Sbornic, scris în Moldova, sfârşitul sec. XVIII. 14 f., 17 x 11,7 cm. Text
în limba slavonă. Cuprinde: (1) Sf. Ioan Scărarul, Leastviţa, fragment; (2) Scrisoare a
stareţului Paisie; (3) Slujba stareţului Paisie, săvârşit la 15 noiembrie 1794 (ms. 347 575).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 371, nr. 347; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Constantinescu,
Repertoriu, p. 14, nr. 57.
459 – Sbornic, sfârşitul sec. XVIII. 209 f. 20,5 x 15,5 cm. Text în limba slavonă.
Cuprinde texte din Sf. Simeon Noul Teolog, Nil Sorski, Efrem Sirul şi din Pateric. Provine
de la G. Dimitrov, profesor la Brăila (ms. 1184, inv. 27/1965).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 36-39, nr. 1184; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151;
Constantinescu, Repertoriu, p. 19, nr. 86.
460 – Sbornic, sfârşitul sec. XVIII. 37 f. 23 x 10,5 cm. Text în limba slavonă.
Cuprinde: (1) Povestea împăratului Amfilohie; (2) extrase din Sf. Simeon al Thesalonicului;
(3) Gromovnic, în care se menţionează, la f. 22v, „Taur înseamnă Valahia” (ms. 1322).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 123-124, nr. 1322.
461 – Alexandria, începutul sec. XIX. 38 f. text + 29 f. albe. 22 x 17 cm. Text în
limba bulgară. Provine din Tulcea sau Constanţa (ms. 1109, inv. 23/1923).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 444, nr. 1109; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
462 – Catavasier, începutul sec. XIX. 44 f. 14,7 x 11cm. Text în limbile greacă,
română şi slavonă. Provine din Brăila (ms. gr. 51).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 61-62; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 237, nr. 1195.
463 – Miscelaneu, începutul sec. XIX. 49 f. 19,5 x 15 cm. Text în limba greacă.
La f. 42: rugăciuni în limbile română şi bulgară, scrise cu litere greceşti (ms. gr. 52).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 62-63; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
464 – Sbornic, începutul sec. XIX. 116 f. 20,7 x 15 cm. Text în limba română,
cuprinzând texte patristice. Pe forzaţ: „Manuscrisu nr. 1 trecut-a la nr. 48 în catalogul
bibliotecei N. Andronescu”. La p. 1-12, 13-27: însemnări nedatate, în limba română, ale
schimonahului Iosif de la peştera Sf. Gheorghe (ms. rom. 7).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 179-180; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 238, nr. 1202.
465 – Trebnic, începutul sec. XIX, 39 f. 16,5 x 12 cm. Text în limba slavonă.
La f. 31: molitvă copiată la 22 februarie 1849 din Evanghelia mitropolitului Petru Movilă,
tipărită la Lvov, în 1636 (ms. 1165, inv. 38/1964).
Ref.: Conev, Opis, IV, p. 23-24, nr. 1165; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
466 – Filosofski mudrosti, 1809. Traducere fragmentară de Sofronij Vračanski din:
Ambrosius Marlianus, Theatrum politicum, după ed. Veneţia, 1802, a versiunii greceşti
patronate de Nicolae Mavrocordat (ms. 1093).
 BULGARIA  353

Ref.: V.S. Kiselkov, Sofronij Vračanski, Život i tvorčestvo, Sofia, 1963, p. 141-147,
186-201; Afrodita Alexieva, Sofronij Vrăčanski-traducteur du „Theatron politikon”
(EB, 15, 1979, nr. 1, p. 63); Stojanov, BVK, I, p. 337, nr. 7189.
467 – Grăždanskoe pozorište, 1809. Traducere de Sofronij Vračanski a cărţii lui
Ambrosius Marlianus Theatrum politicum, după ed. Veneţia, 1802, a versiunii greceşti
patronate de Nicolae Mavrocordat. 5 + 349 f. 23,5 x 18,7 cm (ms. 357/92).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 393-396, nr. 357; Matejič, Supplemental Checklist, I, p. 21,
nr. 357/92; Afrodita Alexieva, op. cit., p. 63-85; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
Reprod.: OSU, HR.
468 – Miscelaneu, 1809. 272 f. 22 x 16,14 cm. Text în limba greacă. În cuprins,
canoane şi texte patristice. Provine din România (ms. gr. 58).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 66-67.
Reprod.: ibidem, pl. 14 (f. 4).
469 – Istoria lui [sic] na veliki car Alexandru na unuj vreme kogito beše va letoto
na sveta 5250 gudini ot Adama. Traducere din limba română în limba bulgară de Popa
Spas, fiul lui Hristu din Plevna, şi Lazăr, fiul lui Dumitru, la Caracal, 1813, după Istoriia a
Alexandrului celui Mare, s.l., 1809. 52 f. 23 x 17 cm (ms. 1107, inv. 19/1929).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 440-441, nr. 1107; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
470 – Alexandria. Traducere în limba bulgară din limba română de Popa Spas, fiul
lui Hristu, şi Lazăr, fiul lui Dumitru, la Caracal, 1813. Copie din 1814 de Popa Spas. 96 f.
21,5 x 15,5 cm. La f. 87v-88: cântece bisericeşti şi rugăciuni în limbile română şi bulgară;
la f. 8, 9v, 83, 85: însemnări ale copistului despre călătorii la Caracal şi episoade din cursul
războaielor ruso-turce din 1810, 1814, 1828 (ms. 1108; inv. 1011/2/1924).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 441-444, nr. 1108; Gh. Dancev, Traduceri ale
„Alexandriei” din limba română în limba bulgară modernă („Romanoslavica”, 15,
1967, p. 109-118); Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
471 – Istoria lui Alexandru. Traducere în limba bulgară din limba română de
Ioan Rajkovič Kifalov din Teteven, post 1824, după ed. a 3-a [Bucureşti], 1824. 8 f.
(ms. 797/124, nr. 3).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 486, nr. 797; Gh. Dancev, op. cit., p. 109-118.
472 – Alexandria. Traducere în limba bulgară din limba română de Daskal Todor
Pirdopski, 1826. 189 f. 15 x 9,5 cm (ms. 1110, inv. 642/3/1928).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 444-445, nr. 1110; Gh. Dancev, op. cit., p. 109-118.
473 – Alexandria. Traducere în limba bulgară din limba română, post 1826. 244
f. 10 x 9 cm. Copie după traducerea dascălului Todor Pirdopski, din 1826 (ms. 1111,
inv. 21/1929).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 445-446, nr. 1111.
474 – Trebnic, 1826. 58 f. 15 x 10 cm. Text în limba slavonă. La f. 40v: însemnare a
monahului Epifanie de la Rila privind folosirea textului din Euhologhionul mitropolitului
Petru Movilă (Kiev, 1646) la scrierea manuscrisului (ms. 1164, inv. 22/1964).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 22-23, nr. 1164; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
354  BULGARIA

475 – Agathanghel, Hrismos. Traducere în limba bulgară după versiunea română

(Iaşi, 1818) de Vlad Papa Petkov Gabroval, Plevna, 1830-1831. 38 f. (ms. 348/556).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 372-374, nr. 348; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
476 – Neofit, Služenie evreiskoe i vse zlotvorenie [...], 1839. Prelucrare în limba
bulgară de Pavel Midijski. 75 f. 23,5 x 17 cm. În titlu: menţiunea că prima ediţie a cărţii a
apărut în limba română (Înfruntarea Jidovilor, Iaşi, 1803) (ms. 1342).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 137-138, nr. 1342.
477 – Paisie Hilendarski, Carstvennik [Istorija slavjano-bolgarska], scris de
Vasile Manuilov din Sliven la Chirsova (jud. Tighina), 1841. 44 f. 36,3 x 23 cm. Copie
(ms. 375/320).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 416-417, nr. 375; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
478 – Catavasier, scris de Lazăr I. Kifalov în Teteven, 1843. 70 f. 15 x 10,5 cm.
La f. 55-67v: megalinarii şi catavasii în limbile greacă şi română (mss. 995, inv. 14/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 148-149, nr. 995; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
479 – Nravoučenie, Bucureşti, 1846. 118 f. 19,5 x 12,5 cm. Text în limba bulgară,
pregătit pentru tipar. La p. 118v: aprobarea „Censurii statului” din Bucureşti, l octombrie
1846 (ms. 1224).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 73-74, nr. 1224; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
480 – Dlăznostyte čelověku hristianinu, 1847. Traducere în limba bulgară, de Vasile
Stanković, a cărţii Datoriile omului creştin de Simion Marcovici, publicată la Bucureşti.
Donat în 1892 de Moses Gaster (ms. 399/154).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 426, nr. 399; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
481 – Sbornic, 1847. 110 f. 16 x 10 cm. Text în limba bulgară. La f. 62-75: Canon
de rugăciune al Sf. Haralambie, copie după ed. Bucureşti, 1841 (ms. 1181, inv. 1/1970).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 34; nr. 1181, Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
482 – Viaţa şi minunile marelui mucenic Gheorghe, 1848-1849. 76 f. 17,5 x 11 cm. Text
în limba bulgară. La f. 51-53: Cântecul sultanului Abdul Medjid, copiat din Mesecoslov
sau Calendar pe anul 1848, Bucureşti, 1848 (p. 4-8) (ms. 1096; inv. 22/1956).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 434-435, nr. 1096; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
483 – Sbornic, 1850. 270 f. 31,5 x 21,5 cm. Text în limba bulgară. Cuprinde
texte religioase şi literare (Sindipa, Esop etc.) în traduceri ale lui Sofronij Vračanski.
La f. 250: însemnare din 11 aprilie 1860 referitoare la ocuparea Ţării Româneşti de trupele
austriece şi fuga la Rusciuc a domnitorului Nicolae Mavrogheni, la 24 octombrie 1789
(ms. 363/211).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 406-409, nr. 363; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Stojanov, BVK,
I, p. 337, nr. 7189.
484 – Ilija şi Dimo P. Blăskovi, Dobri P. Vojnikov, Culegere de cuvântări, poezii şi
dialoguri, 1862-1863. 141 + 3 f. 23,5 x 18,5 cm. La f. 131-133: Predică la Duminica Tomii,
tradusă din limba română după revista Predicatorul din Iaşi (ms. 1334; inv. 12/1951).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 132-133, nr. 1334; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
 BULGARIA  355

485 – Tractatŭ de correspondiţia commerciale, 1864. 230 f. 21 x 16,5 cm. Text în

limba română (ms. rom. 8).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 180-181; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151; Constantinescu,
Repertoriu, p. 239, nr. 1203,.
486 – Al. I. Cuza, Otgovor vladetelja romynov Aleksandra Ioana I kăm vezira na
Portata [Fuad Paşa], 1865. Traducere în limba bulgară de Gheorghi Stojkov Rakovski
a Scrisorii domnitorului român Al. Ioan Cuza către vizirul Fuad Paşa (BIA, fond
G.S. Rakovski).
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 311, nr. 6572.
487 – [Hristo K. Daskalov], Stojan vojvoda sled padanieto na bălgarskoto carstvo.
Tragedie în 3 acte, copie după ed. Bucureşti, 1866. 55 f. 18 x 12,5 cm. Text în limba
bulgară (ms. 1302, inv. 15/1951).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 109, nr. 1302; Stojanov, BVK, I, p. 78, nr. 1603.
488 – Cetvel-i mizan-i vergi ve nüfus [Situaţie centralizată a impozitelor şi
populaţiei], 1866, 1872. Cuprinde şi date despre numărul locuitorilor din oraşele Babadag,
Constanţa, Mangalia, Măcin, Medgidia, Sulina şi Tulcea, pe confesiuni, şi a bunurilor
imobiliare (SO, Rs 78/8, 98/8).
Ref.: N. Todorov, La ville balkanique aux XVe-XIXe siècles: développement socio-
économique et démographique, Buc., 1980, p. 346-347, 354, 368, 434.
489 – Iovčo din Treavna, Letopis i rodoslovie, 1850-1869. 74 f. 16 x 10,5 cm.
La f. 28: informaţii despre venirea autorului la Bucureşti în 1799, pentru şcoală, schimbarea
de domnie între Alexandru Moruzi şi Mihail Suţu, în 1800 (ms. 1350; inv. 20/1965).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 142-145; nr. 1350; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
490 – Miscelaneu, scris de Dimitrie Popsimion din Arbănaşi, 1858-1869. 6 +
315 f. 25 x 21,8 cm. Text în limba greacă. În cuprins, referiri la localităţi din România.
La p. 538-541: memoriu al comunităţii bulgare din Brăila, 6 ianuarie 1861, privind relaţiile
ecleziastice dintre Moldova şi Patriarhia din Constantinopol etc. (ms. gr. 147).
Ref.: Manjo Stojanov, Opis na grăckite i drugi čuždoezični răkopisi v Narodna Biblioteka
„Kiril i Metodij”, p. 154-166.
Reprod.: ibidem, pl. 20-21 (f. 207, 348).
491 – Meclis-i idare-i kaza, resm-i tapu [Dreptul de proprietate funciară în toate
cazalele], l şi 23 mai 1870, situaţii de impozite şi proprietăţi pe provincii. Cuprinde şi date
despre capitalurile investite în diferite sectoare ale târgului de la Jadjioğlu-Pazardjik din
1870 de comercianţi din Tulcea şi Medgidia, nume; de proprietari de prăvălii din Tulcea,
importul de mărfuri din Braşov etc. (S. O.).
Ref.: N. Todorov, op. cit., p. 422-423, 426-427.
492 – Konstantin Moravenov, Pametna kniga za Plovdivskoto hristijansko
naselenie, 1839-1870. 178 f., cu 12 f. albe. 25 x 18,5 cm. La f. 108-121: lista caselor
metocului Bačkov, între care cea a lui Vasilaki şi Elena Celebi Nikolaki, serdar al lui
Gheorghi Ivanov în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei (ms. 1351).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 145-148; nr. 1351; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
356  BULGARIA

493 – Dobri P. Vojnikov, Sbirka ot pesni, 1872-1874. 22 f. 20 x 15 cm. Culegere de

versuri scrise la Brăila şi Giurgiu (BIA, fond 81).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 131, nr. 1333.
494 – Salname-i Tuna vilayet-i [Anuarul vilaietului Dunării], 1873-1874. Cuprinde
şi numărul locuitorilor din sangeacul Tulcea, ai oraşelor Chilia, Constanţa, Hârşova,
Isaccea (S.O., Rusciuk 017).
Ref.: N. Todorov, op. cit., p. 329-330, 349.
495 – Dobri P. Vojnikov, Desislava, dramă în 5 acte, Giurgiu, 1874. 39 f. 34 x 21,5 cm
(inv. 1250/1921).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 109, nr. 1303.
496 – Articole, documente literare şi politice, materiale redacţionale, 1869-1876,
de Ljuben Karavelov şi colaboratori ai publicaţiilor sale din Bucureşti, „Svoboda”,
„Nezavisimost” şi „Znanie” (ms. 415-416/474-475).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 428, nr. 415-416.
497 – Dobri P. Vojnikov, Culegere de cuvântări, 1876. 32 f. 33,5 x 21,5 cm. Text
în limba bulgară. Cuprinde cuvântările lui D. P. Vojnikov la Šumen, Brăila şi Giurgiu,
în perioada 1861-1873. La f. 17-19: Despre educaţie, Brăila, 14 iulie 1862; la f. 21-23:
La aniversarea Sf. Chiril şi Metodiu, Brăila, 1865; f. 27-29: La redeschiderea şcolii
bulgare, Giurgiu, 1873 (BIA, fond 81).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, II, p. 133-134, nr., 1335; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
498 – Ilika Karabencov, Bălgarski narudni pesni, Vinga (jud. Timiş), 1877. 20 x
16,5 cm. Culegere de cântece populare din Banat, 2 caiete. 37 + 38 f. (inv. 2/1961).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 119, nr. 1318.
499 – Cvetosobranie na čkoto prezgodišno cerkovno bogosluženie, sec. XIX. Copia
foii de titlu, după ed. Bucureşti, 1847. Copie (File manuscrise disparate, nr. 22).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 148, 154, nr. 1352; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
500 – Hristjansko nišceljubie milostivago Filareta, sec. XIX. 22 f. 14 x 11 cm. Text
în limba bulgară. Copie după ed. Bucureşti, 1864 (inv. 26/1953).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 120, nr. 1319; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
501 – Liturgicon canticum, sec. XIX. 47 f. 18 x 12,5 cm. Text în limba greacă.
A aparţinut lui Costachi Popovici, din Brăila (ms. gr. 74).
Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 78-79; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
502 – Hristofor Nikovici, Sbornic, Razgrad, sec. XIX. 269 f. 20,5 x 16 cm. Text
în limba bulgară. Cuprinde rugăciuni, texte hagiografice şi însemnări cu caracter istoric.
La f. 86v-89: informaţii din 1828-1830 despre luptele ruso-turce din Dobrogea (Babadag
şi Constanţa); la f. 90v: informaţii din 1831-1834 referitoare la ocupaţia rusă din Ţara
Românească şi începutul domniei principelui Alexandru Ghica (inv. 10/1939).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 413-422, nr. 1087; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
503 – Psaltichie, sec. XIX. 47 f. 18 x 12,5 cm. Text în limba greacă. Ex libris
„Constantin Popovici, Brăila”, 1928 (ms. gr. 74).
 BULGARIA  357

Ref.: Manjo Stojanov, op. cit., p. 78-79.

Reprod.: ibidem, pl. 16 (f. 13).
504 – Sbornic, sec. XIX, cuprinzând slujba vecerniei şi a parastasului. 30 f. Text
în limba slavonă. Pe ultima filă, listă de ectenii pentru diferiţi ierarhi, între care Grigore,
mitropolitul de Durostor Červenska, cu text în limba română (ms. 440).
Ref.: Conev, Opis, II, p. 182-183, nr. 670; Şt. Godorogea, op. cit., p. 151.
505 – Sbornic, sec. XIX. 115 f. 22,5 x 14 cm. Text în limba bulgară. Cuprinde
Cuvinte ascetice şi Învăţături extrase din Chiriacodromion, tradus de Sofronij Vračanski
(Râmnic, 1806), între care, la f. 60: menţiuni despre mutarea moaştelor Sf. Paraschiva de
la Târnovo la Iaşi, la cererea lui Vasile Lupu (12 octombrie 1641) (inv. 11/1943).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, III, p. 426-430, nr. 1092.
506 – Sbornic, sec. XIX. 110 + 44 f. albe. 21 x 16 cm. Text în limbile slavonă şi
bulgară. La f. 1-4: cântece liturgice transcrise din cartea lui N. Trendafil, Gledalo radi
slavěno-bolgarskata nyně novopečatana psaltika (Bucureşti, 1848) (inv. 1/1953).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 62, nr. 1209.
507 – Sbornic, sec. XIX. 66 f. 21 x 17 cm. Text în limba slavonă. La f. 19-27:
Slujba de tânguire la moartea stareţului Paisie Velicicovschi; la f. 27: consemnare a morţii
stareţului Paisie, 15 noiembrie 1794, la mănăstirea Neamţ. Provine de la G. Dimitrov,
profesor la Brăila (inv. 25/1965).
Ref.: Stojanov-Kodov, Opis, IV, p. 127-128, nr. 1329; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
508 – Ştefan S. Bobčev, Romănija i Bălgarija, începutul sec. XX. Lucrare privind
relaţiile româno-bulgare (fond Bobčev, II, D. 5950).
Ref.: Elena Siupiur, Les rélations littéraires roumano-bulgares pendant la période
1878-1918, I, p. 505.
509 – Ştefan S. Bobčev, Romănija i Balkanite, începutul sec. XX. Lucrare privind
politica externă şi poziţia României în Europa de Sud-Est (fond Bobčev, II, D. 5956).
Ref.: ibidem.
510 – Zamfir Arbore, Umbrele celor dispăruţi, 1914. Fragment din memoriile
autorului, cuprinzând informaţii despre activitatea emigranţilor bulgari în România.
Dăruit bibliotecii bulgare în 1926 (BIA, II, B. 2409, nr. 26).
Ref.: Vasile Christu, Les Bulgares, œuvre inédite de Zamfir Arbore („Balcania”, l, 1938,
p. 96-98); S. Israel şi J. Eskenazy, Le révolutionnaire russe Nikolaj Konstantinovič
Sudzilovski-Russel en Roumanie et en Bulgarie (EB, 7, 1968, p. 181); Elena Siupiur,
op. cit., p. 497, n. 2; Ieliţa Gămulescu, Aspecte ale relaţiilor României cu Serbia
şi Bulgaria, în lupta pentru cucerirea independenţei (1866-1878), în Ilfov. File de
Istorie, Buc., 1978, p. 366-368.
Publ.: V. Christu, op. cit., p. 98-147.
Reprod.: B. A. R., ms. 69; Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 16, c. 4-165.
CR

511 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Târgovişte, 1512. 287 f. La f. 84v: însemnare

de danie în limbile slavonă şi română, nedatată, a lui Danciul Stan din Gârbova către biserica
358  BULGARIA

Sf. Nicolae; la f. 135v: însemnare în limba slavonă, din 1642, privind răscumpărarea cărţii
din satul Pănade (jud. Alba) de Dan Simon pentru Biserica Sf. Nicolae din Gârbova de
Sus (jud. Alba); la f. 215v: însemnări româneşti din 1733. Cumpărată la Bucureşti de Ivan
Grudov (cota 260).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 477-478, nr. 466; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; P.P.
Panaitescu, Octoihul lui Macarie şi originile tipografiei în Ţara Românească (BOR,
57, 1939, p. 532); BRV, IV, p. 167, nr. 3; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152; Viktorija
Tileva, Răkopisno-dokumentalen Centăr pri Narodna Biblioteka „Kiril i Metodij”,
în Stefka Slavova (ş.a.), Arhivite v Bălgarija, Sofia, 1986, p. 70.
512 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Târgovişte, 1512. Fragmente. 5 f. (cotele
58, 334, 352, 400, 406, între care fragmente din Mineiul de praznice tipărit de Božidar
Vukovič, 1538).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 495, nr. 506.
513 – Triod al postului, tipărit de Coresi, Braşov, 1578. 191 f. Exemplar incomplet.
Fila 1 este luată dintr-un Tetraevanghel (Bălgrad, 1579) (cota 17).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 483-484, nr. 480; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
514 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Lorinţ, Bălgrad, 1579. 22 f. Exemplar
provenit din biserica Sf. Ioan Bracigovo (cota 573).
Ref.: K. Jireček, Ein Kirchenslavischer Druck aus Karlsburg, vom J. 1572 („Archiv für
slavische Philologie”, 8, 1884, p. 132); BRV, I, p. 75, nr. 24; Conev, Opis, I, p. 479,
nr. 468; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
515 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Lorinţ, Bălgrad, 1579. 188 f. Exemplar
incomplet (lipseşte sfârşitul). La f. 188: însemnare din Šumen, 1888 (cota 244).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 479, nr. 469; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
516 – Tetraevanghel, tipărit de Coresi şi Mănăilă, Braşov, 1579, 197 f. (RC, 579, 1).
Ref.: Maria Rădulescu, Tipărituri româneşti în limba slavonă în Biblioteca Naţională din
Sofia („Romanoslavica”, 6, 1962, p. 261).
518 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie la Mănăstirea Plumbuita, 1582. Fragment.
17 f. intercalate într-un manuscris din sec. XVI, la f. 181, 300-308, 325-331.
Ref.: Conev, Opis, II, p. 29; Ludovic Demény, Tiparniţa bucureşteană din secolul al
XVI-lea („Studii”, 25, 1972, nr. 2, p. 207, 209); idem, Când s-a tipărit prima carte
bucureşteană (MI, 6, 1972, nr. 10, p. 47); Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
519 – Tetraevanghel, Ţările Române, 1583 (?). 196 f. Exemplar incomplet
(RC 579.6).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 479, nr. 470 (datare 1579, Braşov); Mihailovici, Mărturii româneşti,
p. 52 (datare 1579, Braşov); Maria Rădulescu, op. cit., p. 264-265.
520 – Psaltire cu Sinaxar, Govora, 1638-1641. 363 f. Lipsesc f. 354 şi 359
(RC 641.1).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 262-263; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152 (semnalează
3 exemplare).
 BULGARIA  359

521 – Antologhion, Câmpulung, 1643. 499 f. Lipsesc primele 3 file şi câteva de la

sfârşit (RC XVII, 9).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 263.
522 – Thomas de Kempis, Imitarea lui Hristos. Traducere în limba slavonă de
Udrişte Năsturel, Târgovişte, 1647. 2 exemplare.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
523 – Triod-Penticostar, Târgovişte, 1649.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52 (localizat Cernăuţi); Şt. Godorogea, op. cit.,
p. 152.
524 – Abagar, Roma, 1651. Tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de
Nicopole. În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile
Lupu, domnul Moldovei (RC 651.1).
Ref.: Bojan Angelov, Abagarăt na sofijskata Narodna Biblioteka („Godišnik na Narodnata
Biblioteka v Sofija za 1923 god”, p. 89-92); Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na
naučnija i kulturen interes kăm Abagar, în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651,
Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. [41-49].
525 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]; Kyrillou tou Loukareōs
[...], Dositheou [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (Arbanaška sb.).
Ref.: Stojanov, p. 37, nr. 167; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.
526 – Minei, Buzău, 1698. Volumele [VIII, X-XI], pe lunile aprilie, iunie şi iulie (R.
C. 698, 1-2).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 263; Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
527 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīs
Ekklīsias tīs Anatolikīs, tipărită de Antim Ivireanul, Snagov, 1699 (col. Ruse).
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 179; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 399, nr. 4556.
528 – Alfavitar ili Bukvar, Moscova, 1701. Exemplar incomplet. La f. 9: însemnare
de posesor, în limba română, din 17 mai 1789, de la mănăstirea Cernica (cota 201).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 498, nr. 517.
529 – Molitvenic, Buzău, 1701 (cota 259).
Ref.: ibidem, p. 507-508, nr. 552; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 152.
530 – Triod-Penticostar, Buzău, 1701 (cota 53).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 485, nr. 484; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 152.
531 – Sevastos Kymenitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul.
Ref.: Stojanov, p. 38, nr. 182; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.
532 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn,
Bucureşti, 1714.
Ref.: Stojanov, p. 40, nr. 197; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.
360  BULGARIA

533 – Tetraevanghel, Kiev, ante 1719. Ediţie ilustrată. 366 f. Exemplar incomplet
(fără început şi sfârşit). La f. 123v-138: însemnare de donaţie, în limba română, a lui
Pană Negoescu velvornic, bisericii Simnişna [?] „den Ţara Ardealului”, cu hramul
Sf. Gheorghe, la 28 martie 1719 (cota 18).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 480, nr. 471; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 151.
534 – Ceaslov cu Sinaxar, [Bucureşti, 1731 ?] (RC XVIII. 21).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 163.
Reprod.: ibidem, p. 266, fig. 1-4 (p. 19, 42, 124, 230).
535 – Hristofor Žefarovič, Stematografia, Viena, 1741. Cuprinde şi stemele Ţărilor
Române. 2 exemplare: (1) cumpărat la Bucureşti de Ivan Grudov (cota 429); (2) colligatum
cu: Paisie Hilendarski, Istoria slavjano-bolgarska, 1784 (ms. 431).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 495, nr. 507 (cota 429), nr. 508 (ms. 431); Viktorija Tileva,
op. cit., p. 70.
536 – Emmanuel Romanitis, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată
lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 46, nr. 266; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.
537 – Evanghelie tipărită de Barbu Bucureşteanul şi Grigorie, Bucureşti, 1750.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
538 – Psaltire, Bucureşti, 1754.
Ref.: ibidem.
539 – Georgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...] Lexikon
tetraglōsson, I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat.
Ref.: Stojanov, p. 49, nr. 303; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.
540 – [Staurinos Vestiarios], Diīgīsis ōraiotatī tou Michaīl Voïvoda. Istoria tōn kata
tīn Ougkravlachian telesthentōn [...] para [...] mītropolitou Myreōn kyriou Matthaiou [...],
Veneţia, 1760 (R. GR. 768.2).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, nr. 5408; II, p. 252, nr. *657 a.
541 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1761. Cronică universală
compilată la Iaşi, din porunca lui Petru Şchiopul.
Ref.: Stojanov, p. 50, nr. 317; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2087.
542 – Ludovico Antonio Muratori, Īthikī filosofia, metafrastheista [...] para [...]
Iōsīpou [...] Moisiodakos, I-II, Veneţia, 1761-1762 (col. Averkim).
Ref.: Stojanov, p. 50, nr. 300; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4350.
543 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, I-II. Leipzig, 1766. Ediţie dedicată
Elenei Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti.
Ref.: Stojanov, p. 51, nr. 339; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.
544 – Nichifor Theotokis, Stoicheia fysikīs, I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit la
Academia domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.
Ref.: Stojanov, p. 52, nr. 344; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.
 BULGARIA  361

545 – Neofit Cavsocalivitul, Theodorou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis

tessara eis to tetarton ypomnīme ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.
Ref.: Stojanov, p. 53, nr. 358; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.
546 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’exochen yperochīs tīs [...] poleōs
Ierousalīm [...], Bucureşti, 1768.
Ref.: Stojanov, p. 53, nr. 356; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.
547 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,
I-VI, Veneţia, 1770-1773. Descrie şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române.
Ref.: Stojanov, p. 54, nr. 364; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 203, nr. 2736.
548 – Nichifor Theotokis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn eis tōn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773. Dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: Stojanov, p. 55, nr, 378; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
549 – Iosif Moisiodax, Pragmateia peri paidōn agōgīs, Veneţia, 1779.
Ref.: Stojanov, p. 58, nr. 442; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4310.
550 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...] metafrasten [...] ypo Polyhcroniou
Dīmītriou, Leipzig, 1775. Dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul
acestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române.
Ref.: Stojanov, p. 55, nr. 388; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 213, 612, nr. 2895.
551 – Opisanie Stago Božia Grada Ierusalima, Viena, 1781. Ediţie tipărită de
mitropolitul Moise Putnik, spre folosul „popoarelor sârbo-slovene şi românesc” (cota 428).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 495, nr. 509.
552 – Georgios Ventotis, Lexikon triglosson [...] eis tomous treis, Viena, 1790.
Întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn
al Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 64, nr. 521; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.
553 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, I, Viena, 1781,
scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei ruse
de ocupaţie.
Ref.: Stojanov, p. 64, nr. 526; Papadopoulus, Ell. vivl., I, p. 185, nr. 2449, p. 612.
554 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa tas
praxeīs tōn parontōn polemōn meson tōn austro-rōssōn kai tōn othōmanon, Veneţia,
1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor
Române în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pace,
care priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.
Ref.: Stojanov, p. 65, nr. 529; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.
555 – Istorie a Alexandrului celui Mare din Macedonia, Sibiu, 1794.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
556 – Radu Tempea, Gramatică românească, Sibiu, 1797.
Ref.: ibidem.
362  BULGARIA

557 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798.
Ref.: Stojanov, p. 70, nr. 605; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1909.
558 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, I-II, Veneţia, 1798. Traducere
din limba latină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (3 tiraje,
1798-1802, cu data 1798).
Ref.: Stojanov, p. 70, nr. 609; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 4565-4567.
559 – Chrysoun egkolpion ītoi Kevītos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,
metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799.
Ref.: Stojanov, p. 71, nr. 617; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 128, nr. 17.
560 – Psaltire, ed. rusă, sfârşitul sec. XVIII. Exemplar incomplet (fără început şi
sfârşit). La f. 93: însemnare din 10 august 1842 despre călătoria la Bucureşti a preotului
loan Valčov din Gabrovo (cota 264).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 477, nr. 463.
561 – Catavasier, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. În limba română.
Exemplar incomplet (cota 468).
Ref.: ibidem, p. 508, nr. 554; Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
562 – Psaltire, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. În limba română.
Exemplar incomplet (cota 193).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 508, nr. 553.
563 – Daniel Moscopoleanul, Eisagōgī didaskalia periechousa Lexikon tetraglōsson
tōn tessarōn koinōn dialektōn ītoi tīs haples romaïkīs, tīs en Moisia vlavikīs, tīs voulgarikīs
kai tīs albanitikīs, Viena, 1802. Dicţionar grec-român-bulgar-albanez, dedicat lui Nectarie
din Muntenia, mitropolit al Pelagoniei şi exarh al Bulgariei.
Ref.: Stojanov, p. 73, nr. 644.
564 – Neofit, Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 152.
565 – Mihai Cantacuzino, Istoria tīs Vlachias, [traducere de fraţii Tunusli], Viena,
1806.
Ref.: Stojanov, p. 84, nr. 755.
566 – Nicolae Caragea, ([fost] domn al Ţării Româneşti), Grammatikīs gallikīs
akrivīs didaskalia, Viena, 1806.
Ref.: Stojanov, p. 83, nr. 746.
567 – Kiriakodromion sireč Nedelnik, Râmnic, 1806. Traducere în limba bulgară de
Sofronij Vračanski. 3 exemplare (cotele 85, 161, 302).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 498-499, nr. 520-522; Stojanov, BVK, I, p. 337, nr. 7186; Viktorija
Tileva, op. cit., p. 70.
568 – Istoria synoptikī tīs Ellados, Viena, 1807. Traducere din limba engleză,
dedicată Frăţiei greco-române din Viena; între prenumeranţi: Gheorghe Văcărescu,
Scarlat şi Matei Ghica, Nicolae Petrescu, Zamfir Greceanu, Ştefan Budişteanu, Constantin
Berindei.
Ref.: Stojanov, p. 86, nr. 773.
 BULGARIA  363

569 – Floarea darurilor, ed. a 2-a, Braşov, 1808 (cota 176).

Ref.: Conev, Opis, I, p. 508-509, nr. 556; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52;
Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
570 – J.G. Heineccius, Stoicheia tīs logikīs kai īthikīs filosofias, Viena, 1808.
Traducere din limba latină de marele vornic Grigore Brâncoveanu.
Ref.: Stojanov, p. 89, nr. 797.
571 – Psaltire, Buda, 1808.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
572 – Istoria lui Alexandru cel Mare, ed. a 2-a, Sibiu, 1810.
Ref.: ibidem.
573 – Octoihul mic, Braşov, 1810.
Ref.: ibidem.
574 – Ceaslov, Buda, 1811.
Ref.: ibidem.
575 – Uşa pocăinţei, Braşov, 1812, (cota 287).
Ref.: Conev, Opis, p. 509, nr. 557; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea,
op. cit., p. 153.
576 – Constantin Vardalah, Fysikī peiramatikī, Viena, 1812. Manual scris în
Bucureşti, unde autorul era profesor.
Ref.: Stojanov, p. 97, nr. 880.
577 – Vieţile Sfinţilor din luna lui ianuarie, mănăstirea Neamţ, 1812.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
578 – Psaltire, Buda, 1813.
Ref.: ibidem.
579 – Calendariu [...] pre 100 de ani, Buda, 1814.
Ref.: ibidem.
580 – Bucoavnă, Chişinău, 1815.
Ref.: ibidem.
581 – Constantin Vardalah, Rītorikī technī, Viena, 1815. Manual scris în Bucureşti,
unde autorul era profesor, dedicat lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi
fratelui său Constantin, mare ban al Craiovei.
Ref.: Stojanov, p. 102, nr. 923.
582 – Evghenie Vulgaris, Adoleshia filotheos, adecă Îndeletnicire iubitoare de
Dumnezeu, I-V, Iaşi, 1815-1819. Traducere din limba greacă de Veniamin Costachi.
Ref.: ibidem.
583 – Daniel Philippide, Geōgrafikon tīs Roumounias, Leipzig, 1816.
Ref.: Stojanov, p. 103, nr. 933.
584 – Daniel Philippide, Istoria tīs Roumounias, Leipzig, 1816.
Ref.: Stojanov, p. 104, nr. 943.
364  BULGARIA

585 – Noul Testament, St. Peterburg, 1817.

Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 52; Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
586 – Dimitrie Darvari, Mai nainte gătire spre cunoştinţa de Dumnezeu. Traducere
din limba greacă de Eufrosin Dim. Poteca, Buda, 1818.
Ref.: ibidem.
587 – Nomothesia tou authentou kai hīgemonos pasīs Ouggrovlachias Iōannou
Geōrgiou Karatza Voevoda, Viena, 1818. Cuprinde şi portretul principelui de Blasius
Höfel.
Ref.: Stojanov, p. 110, nr. 996; Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
588 – [Mably], Dialogoi tou Fokionos, Iaşi, 1819. Traducere din limba franceză de
Ecaterina Suţu.
Ref.: Stojanov, p. 113, nr. 1017.
589 – Petru Lampadarie, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820.
Ref.: Stojanov, p. 119, nr. 1070.
590 – Neon Anastasimatarion, Bucureşti, 1820.
Ref.: Stojanov, p. 118, nr. 1061.
591 – Proclamaţia lui Alexandru Ipsilanti, Iaşi, 23 februarie 1821. Foaie volantă
(Arhiv na Văzraždaneto, doc. 7937/59).
Ref. şi publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 49-50.
592 – Aghiazmatariu mic, Iaşi, 1823.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
593 – Petăr Atanasov Beron, Bukvar s različni poučenija, Braşov, 1824. Primul
abecedar în limba bulgară; ed. a 2-a, Bucureşti, 1841; ed. a 3-a, Bucureşti, 1847; ed. a 4-a
Bucureşti, 1850 (cota 451).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 506, nr. 543 (ed. a 4-a); Stojanov, BVK, I, p. 13, nr. 251.
594 – Pavel Kengelac, Istoria universală sau a toată lumea, partea I, Buda, 1824.
Traducere din limba sârbă de Ioan Teodorovici.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
595 – Abecedar greco-român, [sec. XIX], probabil de Gr. Pleşoianu şi Gh. Librier,
Bucureşti, 1825, sau ed. a 2-a, publicată de Manole Vasilie, Bucureşti, 1827. Exemplar
incomplet (cota 469).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 508, nr. 555.
596 – Bukvar dlja poučenija junošestva. Napečatano toćnoj po Moskovskogo
bukvarja, Bucureşti, 1825.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 390, nr. 8208.
597 – Kniga sija Časoslov tončo po Moskovskogo izvoda, Bucureşti, 1825.
Exemplar incomplet.
Ref.: BRV, III, p. 577; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53 (ed. Sibiu); Şt. Godorogea,
op. cit., p. 153 (ed. Sibiu); Stojanov, BVK, I, p. 390, nr. 8209.
Reprod.: B. A. R., facsimil.
 BULGARIA  365

598 – Sf. Ioan Damaschin, Logica. Traducere din limba greacă de Grigorie al
Argeşului, Bucureşti, 1826.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
599 – Vasile Manole (Grigore Pleşoianu), Abeţedar grecoromanu i bulgaru in trei
limbi, Bucureşti, 1827.
Ref.: ibidem.
600 – Ceaslov, Bucureşti, 1828 (cota 171).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 501, nr. 528; BRV, III, p. 577, nr. 1362; Mihailovici, Mărturii
româneşti, p. 53; Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
601 – Novij Zavet sireč Cetirite Evangelj. Traducere din limba greacă de Petăr
Sapunov, Bucureşti, 1828; ed. a 2-a, Bucureşti, 1833.
Ref.: Paraschiv Angelescu, Noul Testament bulgar de la 1828. O carte apărută cu ajutorul
mitropolitului Grigorie Dascălul (BOR, 52, 1934, p. 306-323); Stojanov, BVK, I,
p. 315, nr. 6648.
602 – Novoj valahskoj i ruskoj slovar. Noao cuvinte ruseşti şi româneşti, Bucureşti,
1829.
Ref.: Şt. Godorogea, op. cit., p. 153.
603 – Ştefan Piscupescu, Oglinda sănătăţii, Bucureşti, 1829.
Ref.: ibidem.
604 – Bucoavnă pentru învăţătura pruncilor, Sibiu, 1830.
Ref.: ibidem.
605 – Psaltire, Neamţ, post 1830. Cu gravuri de Gherasie monahul şi Constantie
ieromonahul. Exemplar incomplet (lipsesc începutul şi sfârşitul) (RC XVIII, 37).
Ref.: Maria Rădulescu, op. cit., p. 263, 264.
Reprod.: ibidem, 267, fig. 5-6 (p. 46, 160).
606 – Neofit Doukas, Ī kat’epitomīn grammatikī Terpsithea, ed. a 5-a, Bucureşti,
1832 (Arbanaška sb.).
Ref.: Stojanov, p. 135, nr. 1188.
607 – Ceaslov, Sibiu, 1833.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
608 – Ch. Leroi, Ī therapeutikī methodos [...], metaphr. para Ioannou D. Mpraïla,
Odessa, 1833. Tipărită cu sprijinul a numeroşi negustori din Brăila, Bucureşti, Chişinău,
Ismail şi Odessa.
Ref.: Stojanov, p. 137, nr. 1204.
609 – Bernardin de Saint Pierre, Diīgīmata ītoi ta kata Paulon kai Virginian,
ī Indikī kalyvī, ī leschī tīs Souratīs kai periīgīsis tīs Silesias, Paris, 1834. Traducere de
dr. N. Piccolo, tipărită cu sprijinul arhim. Gavril Bistriţeanu, Ioan Manu, M. Iovanovici şi
M. Pencovici din Bucureşti şi a lui Dimitrie Hristovici din Brăila.
Ref.: Stojanov, p. 173, br. 1435.
366  BULGARIA

610 – Daniil Dimitrios Magnitos, Lexikon istorikomythikon kai geōgrafikon,

Veneţia, 1834. Tipărită cu sprijinul lui Ioan M. Coemgiu din Kozani şi Dimitrie Zevcovici
din Bucureşti.
Ref.: Stojanov, p. 140, nr. 1228.
611 – Dim. Kalachakidou-Melenikiou, Synopsis arithmītikīs praktikīs, Bucureşti,
1834 (Samokovska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 141, nr. 1232.
612 – Ceaslov Mare, Braşov, 1836.
Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53 (datare 1835).
613 – Simion Christidou, Alfavītarion chrīsimon tois archariois paisi, Bucureşti,
1836 (Samokovska sb.).
Ref.: Stojanov, p. 148, nr. 1271.
614 – Mihail Hristidi, Epistolarion koinōfelīs, Bucureşti, 1837.
Ref.: Stojanov, p. 153-154, nr. 1310.
615 – Charitonos Afrodisieos, Tōn peri Chairean kai Kalliroīn erōtikōn diīgematōn
logoi okto, metaphr. para Michail Christidou, Bucureşti, 1838.
Ref.: Stojanov, p. 164, nr. 1364.
616 – M. şi S. Christidi, Chrīstomatheia ek tōn ellīnikōn syggrafeōn, Bucureşti, 1838.
Ref.: Stojanov, p. 164, nr. 1366.
617 – Kyrillos ek Lasinitzis, Syllogī gnōmikōn kai apoftegmatōn ek diaforōn
syggrafeōn, Bucureşti, 1838.
Ref.: Stojanov, p. 162, nr. 1353.
618 – [Neofit], Služenie Evrejsko, Salonic, 1839. Traducere de Natanail Zogrofski
după versiunea greacă din Iaşi, 1818, a ediţiei originale Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803
(cota 459).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 501-502, nr. 529; Stojanov, BVK, I, p. 254.
619 – Prevod na Carski Hatišerif Kojto se e čel v Konstantinopol v Giulhane,
Bucureşti, 1839. Traducere de Mihail Kifalov.
Ref.: ibidem, p. 211, nr. 4607.
620 – Hristodul K.H. Sičan-Nikolov, Mesecoslov ili kalendar večni, Bucureşti,
1840; ed. a 2-a, Bucureşti, 1842.
Ref.: ibidem, p. 320, nr. 6732.
621 – Hristaki (Hrisant) Gheorghiev Pavlovič, Kanon melebnii ko svjatomu
svjašteno mučeniku Haralampiju, Bucureşti, 1841.
Ref.: ibidem, p. 276, nr. 5844.
622 – [N. Piccolo], Paul Kisseleff et les Principautés de Valachie et de Moldavie,
par un habitant de Valachie, Paris, 1841.
Ref.: ibidem, p. 289, nr. 6106.
 BULGARIA  367

623 – Prevod na-prepisat (na-kopijata) na-carskia samoryčnyj hattišerif, Bucureşti,

1841. Traducere din limba greacă în limba bulgară de Kallist Luka Sopotnenca din
Gabrovo (cota 458).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 506, nr. 541; Stojanov, BVK, I, p. 232, nr. 4993.
624 – Iurii Venelin, Zaradi vozroždenije novoi bolarskoi slovesnosti, Bucureşti,
1842. Traducere de Mihail Kifalov.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 211, nr. 4608.
625 – Kniga naricaemaja mitarstva, ed. a 2.a, Bucureşti, 1843. Traducere de
Ioachim Kărčovski.
Ref.: ibidem, p. 228, nr. 4919.
626 – Kniga naricaemaja svjatče, Bucureşti, 1843. Exemplar incomplet. 68 p.
(cota 442).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 503, nr. 533; Stojanov, BVK, I, p. 156, nr. 3249.
627 – Ivan Andreev, Părvička bălgarska gramatika, Bucureşti, 1844.
Ref.: ibidem, p. 25, nr. 552.
628 – Istorijata na slavjano-bolgarskija narod, Bucureşti, 1844. Traducere de Petăr
Sapunov.
Ref.: ibidem, p. 315, nr. 6650.
629 – Nečalnoe učenie čelovjakom hotjašem učitsja kniga Božestvenago Pisanija,
Bucureşti, 1844.
Ref.: ibidem, p. 315, nr. 6651
630 – Naj-nov snotolkovatel, kojto kazva pravdata matka, Bucureşti, 1844.
Traducere de Petăr Sapunov.
Ref.: ibidem, p. 315, nr. 6649.
631 – Snotolknovatel bolgarskii. Napečata se za ljubopitstvo na ljubočitatelite,
Bucureşti, 1844.
Ref.: ibidem, p. 390, nr. 8212.
632 – Kanon molebnyj k prepodobnomu i bogonosnomu otcu našemu Joannu
Rylskomu [...], Bucureşti, 1845 (cota 453).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 506, nr. 542; Stojanov, BVK, I, p. 315, nr. 6652.
633 – Hristodul Kostovič Sičan-Nikolov, Bolgarska aritmetika, Bucureşti, 1845.
Ref.: ibidem, p. 320, nr. 6733.
634 – Ion Eliade [-Rădulescu], Prokrestenjeto na ednogo sveštennika Isidin
ili načalato na hristijanstvoto [...]. Traducere de Vasili Stankovici, Bucureşti, 1845;
ed. a 2-a, Bucureşti, 1875.
Ref.: ibidem, p. 341, nr. 7257.
635 – Čudesa presvetja Bogorodici, ed. a 2-a, Bucureşti, 1846. Traducere de
Ioachim Kărčovski.
Ref.: ibidem, p. 228, nr. 4920.
368  BULGARIA

636 – Kratkoe tolkovanie na božestvenijat hram, traducere de Rajno Popovici,

ed. a 2-a, Bucureşti, 1846.
Ref.: ibidem, p. 298, nr. 6304.
637 – Najden Ioanovič, Bukvar ili načalnoe učenie, Bucureşti, 1846.
Ref.: ibidem, p. 156, nr. 3250.
638 – Mesecoslov ili Kalendar za leto 1847, Bucureşti [1846].
Ref.: ibidem, p. 157, nr. 3252.
639 – Žitie na svjatogo i slavnogo velikomučenika Dimitrija Mirotčica i svjatogo
slavnogo velikomučenika i pobedonosca i čudotvorca Georgija i sv. Teodora Tirona i sv.
Evstatija, Bucureşti, 1846. Traducere de Najden Ioanovič.
Ref.: ibidem, p. 157, nr. 3251.
640 – Cvetosobranie na sičkoto prezgodišno cerkovno bogosluženie, I-II, Bucureşti,
1847. Traducere de Nikolai Trjandafilov.
Ref.: ibidem, p. 355, nr. 7565.
641 – „Carigradski Vestnik”, Istanbul, 1848-1861. Periodic. Cuprinde informaţii
despre situaţia politică din Ţara Românească (nr. 20, 16 octombrie 1848), proclamaţiile
adresate poporului român de Fuad-paşa şi Constantin Cantacuzino (nr. 23, 25
septembrie 1848), mesajul sultanului către ţarul Nicolae I privind organizarea interioară
a Principatelor Române (nr. 77, 10 decembrie 1849), învăţământul public în România
(nr. 13, 19 decembrie 1850), organizarea viitoare a Principatelor, Conferinţa de la Paris
din 1858 (nr. 403, l noiembrie 1858), alegerea lui Al. I. Cuza ca principe al Moldovei
(nr. 417, 17 februarie 1859) şi firmanul de confirmare ca principe al Ţării Româneşti
(nr. 452, 10 octombrie 1859), activitatea politică pentru recunoaşterea Unirii Principatelor
(nr. 36, 2 septembrie 1861).
Ref.: Dimităr Minčev, Problèmes roumains reflétés dans la presse bulgare à l’époque de
la Renaissance nationale (EB, 9, 1973, nr. 2, p. 46-64).
642 – Mesecoslov ili kalendar za leto 1848, Bucureşti, [1847?] (cota 460).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 503, nr. 534; Stojanov, BVK, I, p. 157, nr. 3253.
643 – Voskresnik nov, kojto soderžava voskresnite večerni, utrenni i utrennite
stihari, Bucureşti, 1847. Traducere de Nikolai Trjandafilov.
Ref.: ibidem, p. 355, nr. 7566.
644 – Čistopisanie za bolgarskite junoši, Bucureşti, 1848.
Ref.: ibidem, p. 157, nr. 3255.
645 – Gledalo radi slavjano-bolkarskata nine novopečatana psaltika za ulesnenie
na psaltikoljubcite bulgare, kojto želajat de sja naučat soveršeno i lesno, Bucureşti, 1848.
Ref.: ibidem, p. 355, nr. 7566 a.
646 – Hristos dušata grešna zove kam to sebe, Bucureşti, 1848.
Ref.: ibidem, p. 157, nr. 3254.
647 – Mesecoslov ili kalendar za leto 1849, Bucureşti, [1848].
Ref.: ibidem, I, p. 157, nr. 3256.
 BULGARIA  369

648 – Neofit Rilski, Tablici vzaimnoučitelni, ed. a 2-a, Bucureşti, 1848.

Ref.: ibidem, p. 263, nr. 5608.
649 – [Hurmuzios Hartofilax], Kratka irmologija, koja soderžana potrebnata neina
prezgodišna cerkovna služba, Bucureşti, 1849. Traducere de N. Trjandafilov.
Ref.: ibidem, p. 355, nr. 7567.
650 – Culegere de tractate de pace încheiate între înaltele curţi otomane şi ruseşti
cum şi de alte osebite acte atingătoare de Principatele Valahiei şi Moldovei, Bucureşti,
1850. Traducere în limba română de M. Kifalov.
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 4609.
651 – Kalendar za godina 1851, „de vestitul Kazamija”, Bucureşti, 1850.
Ref.: ibidem, p. 390, nr. 8218.
652 – Imre Berecz, Manachija Kathekismus za katholicsanske paulichane,
Timişoara, [1851].
Ref.: ibidem, p. 414, nr. 8564.
653 – Ivan Andreev Bogorov, Kratka geographija matematičeska, phizičeska i
političeska, Bucureşti, 1851.
Ref.: ibidem, p. 25, nr. 557.
654 – Petko R. Slavejkov, Pesnopojica ili različni pesni, satiri i gatanki na bălgarski
ezik za ulesnenije na mladite, Bucureşti, 1852.
Ref.: ibidem, p. 322, nr. 6763.
655 – Săkratena sveštena istorija ili primeri ot starite sveti măže, kojto sa poživeli
văv Vethija i Novija Zavet, antologie de Nikola K. Grănčarov, ed. a 2-a, Bucureşti, 1852;
ed. a 3-a, Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 71, nr. 1475.
656 – „Smesna Kitka ili godišno periodičesko spisanie”, Bucureşti, 1852; 1886.
Ref.: ibidem, p. 435, nr. 8809.
657 – Novii Zavet gospoda našego Isusa Hrista, traducere de Neofit Rilski,
ed. a 3-a, Bucureşti, 1853; ed. a 4-a, Bucureşti, 1857; ed. a 5-a, Bucureşti, 1859.
Ref.: ibidem, p. 263, nr. 5614.
658 – Dušezapoved s zaveštanie za Tărnovskata v Bolgarija bolnica na gubernskijat
sekretar Mihail Kifalov, Bucureşti, 1855.
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 4610.
659 – Todor T. Hrulev, Katihizis s mnogo nužni i polezni ponjatija i dokazatelstva,
Bucureşti, 1855.
Ref.: ibidem, p. 336, nr. 7785.
660 – Dositei Obradovič, Venec azbučnij, Bucureşti, 1855. Traducere de Todor
T. Hrulev.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7784 a.
370  BULGARIA

661 – Desjat zapovedi Božii ili kratko hristijansko poučenie, Bucureşti, 1856.
Traducere de Ilija R. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 17, nr. 323.
662 – Georgi J. Ikonomov, Kratkij naj-novij pismovnik, Bucureşti, 1856.
Ref.: ibidem, p. 149, nr. 3101.
663 – Serafim ieroschimonahul, Proschinitar al Sfântului Munte al Atonului,
Bucureşti, 1856. 204 p. Traducere în limba română de Varnava Luchianov (cota 467).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 509, nr. 558; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 53.
664 – „Bălgarska dnevnica”, Novi Sad, 1857. Cuprinde rubrica permanentă „Ţara
Românească şi Moldova”, redactată de G.S. Rakovski, cu informaţii despre activitatea
pregătitoare Unirii din 1859, cheltuielile (l 500 000 de groşi) impuse Ţării Româneşti
pentru întreţinerea comisarilor Marilor Puteri însărcinaţi cu supravegherea activităţii
divanurilor ad-hoc (nr. 1-18).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 47-48.
665 – Emanuil Vaskidovič, Kratka egkiklopedija za deca, partea I, Bucureşti,
[1857].
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 44, nr. 988.
666 – Čudesa na svjatago Nikolaja Mirlikijskago čudotvorca, Bucureşti, 1858.
Traducere de Todor T. Hrulev.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7794.
667 – Drevnja egipetska istorija, Bucureşti, 1858. Traducere de N. Grănčarov.
Ref.: ibidem, p. 71, nr. 1476.
668 – Todor T. Hrulev, Kratăk molitvenik, Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7789.
669 – Todor T. Hrulev, Kratka aritmetika za načalnite učenici, Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7787.
670 – Todor T. Hrulev, Kratka geographija ili zemleopisanie, Bucureşti, 1858;
ed. a 3-a, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7790.
671 – Kratăk katihizis, traducere de Todor T. Hrulev, Bucureşti, 1858; ed. a 3-a,
Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7791.
672 – Kratka sveštena istorija, Bucureşti, 1858. Traducere de Todor T. Hrulev.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7792.
673 – Ižica Dositeja Obradoviča, traducere de Todor T. Hrulev, Bucureşti, 1858;
ed. a 2-a, Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7795.
674 – Svitok ili molitva kăm Presveta Bogorodica, traducere de Todor T. Hrulev,
Bucureşti, 1858.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7793.
 BULGARIA  371

675 – Kratka sveštena istorija za cărkvata na Vethija i Novija Zavet, Bucureşti,

1859. Traducere de Venko Hristov Bîrnev.
Ref.: ibidem, p. 39, nr. 866.
676 – Penco Rodov, Mesecoslov ili kalendar večnii, ed. a 3-a, Bucureşti, 1860.
Ref.: ibidem, p. 304, nr. 6438.
677 – Sokraščenij katihizis za načalnite učenici, kojto sa svăršili bukvarja,
Bucureşti, [1860]. Traducere de Todor T. Hrulev.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7798.
678 – Eugène Sue, Skitnika evrein, Brăila, 1860. Traducere de Hristo D. Vaklidov.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 957.
679 – Geographija za II klas na lankasterskite učilišta, Bolgrad, 1861. Traducere
de Teodor Paralodov.
Ref.: ibidem, p. 280, nr. 5924.
680 – Pavel Kaljandji, Bălgarski bukvar, ed. a 2-a, Bolgrad, 1861.
Ref.: ibidem, p. 163, nr. 3381.
681 – Pavel Kaljandji, Kratka čitanka za vzaimnite učilišta, ed. a 3-a, Bolgrad,
1861.
Ref.: ibidem, p. 163, nr. 3382.
682 – Kostaki Ivanov Tărnovski, Kratko oglašenie za vzaimnite učilišta, Bolgrad,
1861.
Ref.: ibidem, p. 357, nr. 7599.
683 – Dobrodetelna družina. Societatea de binefacere, Bucureşti, 1862.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8130.
684 – Silvio Pellico, Za dlăžnostite na celoveka, Bolgrad, 1862. Traducere de
Dimităr S. Taškovič.
Ref.: ibidem, p. 354, nr. 7553.
685 – Kostaki I. Popov Tărnovski, Tărgovski pismenik, Bolgrad, 1862.
Ref.: ibidem, p. 357, nr. 7600.
686 – Svitok Bogomatere ili molitva Presvjatija Bogorodici s pribavlenie na
sedmodnevni molitvi i sobestdovanie grešnika s Bogorodieto, Bucureşti, 1862.
Ref.: ibidem, p. 140, nr. 2896.
687 – „Bălgarska pčela”, Brăila, 31 mai 1863 – 7 octombrie 1864. Săptămânal în
limba bulgară; redactori Hristu Vaklidov şi Ispas Popescu.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, Publicaţiunile periodice româneşti, I, Buc., 1913,
p. 62; Stojanov, BVK, I, p. 440, nr. 8818 (14).
688 – Raško I. Blăskov, Pălni kalendar s predveštenija na znamenitii astronom
Kazamia za godina 1863 [...], Bucureşti, 1863.
Ref.: ibidem, p. 18, nr. 367.
372  BULGARIA

689 – Ivan Čorapčiev, V.D. Markov, Skoroučaštij francuzin ili siguren i lesen učitel
[...], Bucureşti, 1863.
Ref.: ibidem, p. 374, nr. 7942.
690 – Djado Silvestru i negovjat zavet. Silvestru Penu şi testamentul său, Bucureşti,
1863.
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 5992.
691 – Todor T. Hrulev, Detinsko dušeslovie ili razgovor za poznanieto na dušata, I,
Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7804.
692 – Todor T. Hrulev, Kanon molebnyj na svetago mucenika Mina, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7803.
693 – Todor T. Hrulev, Kratkij rečnik za čušdestranite reči, kojto se nahoždat v
bălgarski jazik, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7801.
694 – Bogdan Teodosii Ikonomov, Cuvěntu funebru, făcutu a se citi la moartea lui
Dimitrie Vasilievici Romoru [...], Bolgrad, 1863.
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 3121.
695 – Bogdan Teodosii Ikonomov, Lovčanskijt vladika ili bela na lovčanskijt
sahatčija, Bolgrad, 1863.
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 3120.
696 – Pavel Kaljandži, Kratka svjaštena istorija katihis s nužnite molitvi, Bolgrad,
1863.
Ref.: ibidem, p. 164, nr. 3386.
697 – Mihail Kifalov, Izvod za bolnica, kojto se razdava v dar, Bucureşti, 1863.
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 4612.
698 – Kniga za blagonravieto, ed. a 2-a, Brăila, 1863, ed. a 3-a, Brăila, 1863.
Traducere din limba franceză de Hristo D. Vaklidov.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 953.
699 – J. Laprade, Svadbata na hojdut Janča, Brăila, 1863. Traducere de [Ivan I.
Mănzov].
Ref.: ibidem, p. 252, nr. 5385.
700 – Petăr V. Odžakov, Praktičesko nastavlenie vav frenskij jazik, Brăila, 1863.
Ref.: ibidem, p. 271, nr. 5734.
701 – Sv. Dimitrii Rostovski, Venec azbučni ili nravstveni nastavlenija po
azbukveno, Bucureşti, 1863. Traducere de Iordan Vălkov.
Ref.: ibidem, p. 53, nr. 1154.
702 – Smirnov, Učebnik za bălgarski jazik, Bolgrad, 1863. Traducere şi prelucrare
de Sava Radulov.
Ref.: ibidem, p. 306, nr. 6481.
 BULGARIA  373

703 – Zaveštanie na pokojnago Gheorghe Petrović, [Brăila], 1863.

Ref.: ibidem, p. 288, nr. 6087.
704 – Život na svjatago Ivana Predteča i na svjatago Ignatija Bogonasca, Bolgrad,
1863. Traducere de Ilia R. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 17, nr. 325.
705 – F. Ahn, Praktičeska metoda za izučeavaneto na frenskijat jazik, Brăila, 1864.
Traducere de K. Iv. Tărnovski.
Ref.: ibidem, p. 357, nr. 7603.
706 – „Branitel-Aperatoriul”, Bucureşti, 19 iulie 1864. Periodic în limbile bulgară
şi română; redactor Gheorghe St. Rakovski.
Ref.: ibidem, p. 442, nr. 8824 (20).
707 – Todor S. Burmov, Otvet na njakoi si točki iz stalijata za nužda da sa buduštite
vlodici obrazovani [...], Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 37, nr. 840.
708 – Halima ili basnoslovni arabski povesnosti, I, Brăila, 1864. Traducere de
I.I. Mănzov.
Ref.: ibidem, p. 252, nr. 5387.
709 – Hristijansko nišceljubie milostivago Filareta, Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 393, nr. 8283.
710 – Todor T. Hrulev, Kratka sveštena istorija za vzaimnite učilišta, Bucureşti,
1864; ed. a 2-a, Bucureşti, 1866.
Ref.: ibidem, p. 367, nr. 7804.
711 – Teodosie Ikonomov, Slovo izrčeno v Centralnoto Bolgradsko Učiliste v denăt
na praznuvaneto pametta na sv. Kiril i Metodi, Bolgrad, 1864.
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 3122.
712 – Kalendar ili astronomičeski zabeležvanija na pročutija Kazamija za
visokosnata godina 1864, Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 393, nr. 8280.
713 – Ivan Hristov Kasabov, Discursu ţinutu cu occasiunea inaugurării şi
deschiderii Scólei naţionale bulgare din Giurgiu (24 septembrie 1864), Brăila, 1864.
Traducere de D. Vellison.
Ref.: ibidem, p. 205, nr. 4488.
714 – Pandeli Hadjigeorgiev Kisimov, Narodno napomnjuvanie kăm vestnicite
„Turcija” i „Bălgarska pčela” ot Edin besarabski bălgarin, Bolgrad, 1864.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4545.
715 – Stojan Kostov, Kratka aritmetika, [Brăila],1864.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4772.
716 – Kratko izjasnenie na božestvena liturgija, Brăila, 1864. Traducere de Natanail
Atonitul-Zoogratski.
Ref.: ibidem, p. 255, nr. 5442.
374  BULGARIA

717 – Dragan Vasiliev Mančev, Bălgarskij bukvar narjaden po najnova metoda,

Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 236, nr. 5386.
718 – I.I. Mănzov, Dialogi metodice Bulgare şi Române, Metodičeski razgovori
Bălgarski i Romănski, Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 252, nr. 5386.
719 – [Georgi] Mirkovič, Slavo văz nuždata na učenieto i na văzpitanieto, izloženo
ot d-ra Mirkovič direktor na Centralnoto učilište i izrečeno ot učenikăt D. Grekov văv
vreme na nagradite iunija 30, 1864, Bolgrad, 1864.
Ref.: ibidem, p. 244, nr. 5220.
720 – S. Milkowski, Jasen I. Prikazka iz bălgarskata istorija, Bolgrad, 1864.
Traducere de B. Dimitrov.
Ref.: ibidem, p. 76, nr. 1561.
721 – Zacharie Petresco (Žeko Čumurdjiev Petrov), Du meilleur moyen pour
déterminer l’accouchement prématuré artificiel. Thèse, Paris, 1864.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 958.
722 – Ž. Petrov (Zaharia Petrescu), Glandagiul in febra tifoidă. Memoriu, Bucureşti,
1864.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6047.
723 – Nikolaj Mihailov Popov, Dojnova svatba ili oženjanie na edin seljanin v
Tărnavo, Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 295, nr. 6247.
724 – Postanovlenija za bălgarskite kolonij i visočajši hrisovuli za tjahnoto
osnovanie i potvărždenie, Bolgrad, 1864. Traducere din limbile rusă şi română de Sava
Radulov. În cuprins: hrisoave şi decrete emise de ţarul Alexandru Pavlovici al Rusiei, de
caimacamii Moldovei Nicolae Vogoride şi N.T. Balş şi de domnitorul Al.I. Cuza.
Ref.: ibidem, p. 306, nr. 6482.
725 – Georgi Stojkov Rakovski, Cestiunea religioasă bulgară cu fanarioţii şi
illusoria mare idea de Panellenismu, Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 310, nr. 6568.
726 – Georgi Stojkov Rakovski, Bălgarskij veraizpoveden văpros s grăko-
fanariotite i goljamaja mečtajna ideja panelinizma, Bucureşti, 1864.
Ref.: ibidem, p. 310, nr. 6568 a.
727 – Sbor ot bălgarski pesni. Knižka părva, Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 290, nr. 6143.
728 – Hristo D. Vaklidov, Bukvar za francuzkij jazik, ed. a 2-a, Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 958.
729 – „Viitorulu” („Băduščnost”), Bucureşti, 8 martie-17 mai 1864. Periodic în
limbile română şi bulgară, editat de G.S. Rakovski. Cuprinde între altele, în numerele
 BULGARIA  375

8-10, articolele acestuia şi ale lui B.P. Hasdeu despre reforma agrară din România
(10 numere).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 49-50; Stojanov, BVK, I, p. 442, nr. 8823 (19).
730 – Nicolae Vogoride (caimacamul Moldovei), Hrisovul Şcoalei Centrale din
Bolgrad, 10 iunie 1858, Bolgrad, 1864.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8166.
731 – Dobri P. Voinikov, Učilištno teatro ili komičeski predstavlenija, sobstveni da
bădat predstavenii v salona na edno văzpitatelno zavedenie, Brăila, 1864.
Ref.: ibidem, p. 50, nr. 1089.
732 – Georg Weber, Kratkij učebnik po vseobšte istorija, Bolgrad, 1864. Traducere
de Nicolaj Kazanakli.
Ref.: ibidem, p. 163, nr. 3367.
733 – Žitie na svjatijte, Brăila, 1864. Traducere de R. I. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 369.
734 – Natanail Zoografski, Otvet pisavšemu v 18 broj na „Bălgarskata pčela”
za monastir Hilandar, Zoograf i Rila ot A. Bogdana, Brăila, 1864 (cota 45, colligatum,
nr. 16).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 256, nr. 5444.
735 – „Zornica”, Brăila, 28 ianuarie-22 iulie 1864. Săptămânal în limba bulgară,
editat de Hr. D. Vaclidov; responsabil T. Petrescu.
Ref.: ibidem, p. 441, nr. 8820 (16).
736 – Duhovniknižki za poučenie na vsjak hristijanin, Bolgrad, 1864-1868.
Ref.: ibidem, p. 442, nr. 8822 (18).
737 – „Bălgarska Starina”, Bucureşti, nr. 1, 1865. Periodic cu apariţie neregulată.
Redactor G.S. Rakovski.
Ref.: ibidem, p. 444, nr. 8829 (25).
738 – Vasil S. Beron, Bălgaro-frenski bukvar kato prigotovitelna knižka na bălgaro-
frenskata gramatika, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 237.
739 – Vasil S. Beron, Diskursu ţinutu în Şcóla Centrală din Bolgradu, la distribuirea
premiilor în 30 iunie 1865 de directorul Şcoalei centrale [...], Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 238.
740 – Ilija R. Blăskov, Izgubena Stanka. Povest săvremenna, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 17, nr. 335.
741 – I. Bogdanovič, Dušica. Năravstvena prikazka, Bucureşti, 1865. Traducere de
B. Zapreanov.
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 2850.
742 – B. Bogomolec [Natanail Zoografski], Projzšestvie v Skopska eparhia ot 1860
do 1865 g., Brăila, 1865.
Ref.: ibidem, p. 256, nr. 5452.
376  BULGARIA

743 – Bukvar slavjano-bălgarski zaradi učilište na Skopsko Černogorsko selo

kučevišta, Bucureşti, 1865.
Ref.: ibidem, p. 256, nr. 5451.
744 – [Al.I. Cuza], Otgovor vladetelja romynov Aleksandăr Ioan I kăm vezira na
Portata [Fuad-paşa], Bucureşti, 1865. Traducere din limba română de G.S. Rakovski.
Ref.: ibidem, p. 311, nr. 6572.
745 – [Pandeli Kisimov], Brošura vtora po istij predmet na părvata ot besarabskij
bălgarin, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4547.
746 – Kratko zdravoslovie ili uroci za da si vardim zdraveto, Bolgrad, 1865.
Traducere din limba greacă de Sava Dobroplodni.
Ref.: ibidem, p. 86, nr. 1754.
747 – [Lege pentru comunele urbane şi rurale ale Principatelor Unite Române],
Bolgrad, 1865. Traducere în limba bulgară de V. Plakunov.
Ref.: ibidem, p. 291, nr. 6162.
748 – Melchisedec [Ştefănescu] (episcop al Dunării de Jos), Slovo, Bolgrad, 1865
(cota 450, colligatum, nr. 26).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 412, nr. 8528.
749 – Mnogostradalna Genoveva ili žalostno pozorište na pet dejstvija, ed. a 2-a,
Bucureşti, 1865. Traducere de Pavel Todorov.
Ref.: ibidem, p. 352, nr. 7508.
750 – Poppetrov A. Granitski, Žitie na svjatago Kirila et Metodija, Bucureşti, 1865.
Ref.: ibidem, p. 64, nr. 1353.
751 – Prestolna beseda vladetelja Rumănii Aleksandra Ioan I, narečena v
otvarjaneto na Kamarata i Senata 5/17 dekemvri 1865, Bucureşti, 1865. Traducere din
limba română de G.S. Rakovski.
Ref.: ibidem, p. 311, nr. 6573.
752 – Sava I. Radulov, Metoda praktičeska za lesno izučenie na rumynskija jazik po
metoda na F. Ahn, ed. a 2-a, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 306, nr. 6483.
753 – Sava I. Radulov, Sveštena istorija za decata izbrana iz knigite na Vethij i
Novij Zavet, partea 1-2, Bolgrad, 1865.
Ref.: ibidem, p. 307, nr. 6484.
754 – „Vreme”, Istanbul, 1865-1866. Periodic bulgar. Cuprinde şi articole despre
conflictul româno-otoman provocat de reformele lui Al.I. Cuza (nr. 17-19 noiembrie,
l decembrie, 11 decembrie 1865) şi abdicarea principelui (nr. 31/13 martie 1866).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 50-51.
755 – F. Ahn, Nov sposob, upražnitelen i lesen za učenje na nemskij jazik, Bucureşti,
1866. Traducere de Ja. G. Slavkov.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 335, nr. 7166.
 BULGARIA  377

756 – Vasil Beron, Slovo, proizneseno v Centralnoto, v Bolgrad učiliste, 11-ogo

maja 1866 v denăt na prazdnuvaneto na pamjet na sv. ravnoapostolov Kirila i Metodi,
Bolgrad, 1866.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 239.
757 – Vasil Beron, Slovo, proizneseno v Centralnoto v Bolgrad učilište pri
razdaveneto na nagradite v kraja na 1865/1866 učebna godina, Bolgrad, 1866.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 240.
758 – C.S.B., Bălgarija pred Evropa, Bucureşti, 1866 (fond Ivan Grudov, ms. 472,
doc. 34).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 428, nr. 414; Stojanov, BVK, I, p. 209, nr. 4548.
759 – C.S.B., La Bulgarie devant l’Europe, Bucureşti 1866.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4548 a.
760 – Hristo Kr. Daskalov, Stojan vojvoda sled padaneto na bălgarskoto carstvo,
tragedie în 3 acte, Bucureşti, 1866.
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 1603.
761 – Maria Dobroplodnij, Nov bukvar za părvonačalnite momčeta i momičeta,
Bolgrad, 1866.
Ref.: ibidem, p. 85, nr. 1744.
762 – Sava Dobroplodnij, Nedelni apostoli i evangelija ili tălkovanie na apostolskiti
dejanija ot svjat. apost. Luka, na poslanijata na apostola Pavla i na evangelijata, s
nravstveni poučenja, Bolgrad, 1866.
Ref.: ibidem, p. 87, nr. 1755.
763 – Metodičesko răkovodstvo za părvonacalnala aritmetika, Bucureşti, 1866.
Traducere de Todor Ikonomov.
Ref.: ibidem, p. 151, nr. 3136.
764 – Konstantin Ogneanovič (Sârbul), Žitie svetago Aleksija čelovcka Božija (koj
se e predstavil v Rime v leto Hristovo 411, meseca marta v den 17, v Carstvo Onorija
kesarja rimskago i papi Inokentija), ed. a 3-a, Bolgrad, 1866.
Ref.: ibidem, p. 270, nr. 5720.
765 – Petăr Sapunov, Bălgarskij bukvar, nareden po naj-lesen način, Bucureşti,
1866.
Ref.: ibidem, p. 348, nr. 7407.
766 – K. Smirnov, Sravnitelno Zemleopisanie. Obšti poznanija iz zemleopisanieto,
matematičesko, fizičesko, političesko, Bolgrad, 1866. Traducere de Sava Radulov.
Ref.: ibidem, p. 307, nr. 6485.
767 – Dobri P. Vojnikov, Rajna Knjaginja, dramă în 5 acte, Brăila, 1866.
Ref.: ibidem, p. 51, nr. 1100.
768 – „Turcia”, Istanbul, 1866-1873. Periodic bulgar. Cuprinde articole despre
abdicarea lui Al.I. Cuza (nr. 33, 19 februarie 1866), scrisoarea lui Cuza către Carol I
(nr. 18, 24 aprilie 1867), sprijinul acordat de România mişcării bulgare de eliberare
378  BULGARIA

(nr. 29-30, 3 şi 10 august 1868), relaţiile româno-austriece (nr. 46, 7 decembrie 1868),
relaţiile româno-bulgare (nr. 4, 15 martie 1869), politica Partidului Liberal din România
(nr. 10, 26 aprilie 1869) şi mişcarea antimonarhică (nr. 51, 6 februarie 1871), populaţia
României (nr. 47, 10 ianuarie 1870) şi noua lege ecleziastică (nr. 3, 3 martie 1873).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 51-60.
769 – „Dunav”, Istanbul, 1866-1876. Periodic bulgar. Cuprinde articole despre
abdicarea lui Al.I. Cuza (3 aprilie 1866), afacerea Strousberg (nr. 602, 18 august 1871),
tratatele comerciale ale României cu Austria, Germania şi Rusia (nr. 991, 23 iulie 1875),
activitatea pregătitoare cuceririi independenţei României (nr. 40, 14/26 iulie 1876).
Ref.: ibidem, p. 51-60.
770 – Vasil Beron, Slovo proizneseno v Centralnoto v Bolgrad učilište pri
razdavaneto na nagradite na kraja na 1866/67 učebna godina, Bolgrad, 1867.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 12, nr. 243.
771 – Todor S. Burmov, Bratsko objasnenie na bălgarin kăm bratjata mu bălgare,
Bucureşti, 1867.
Ref.: ibidem, p. 37, nr. 841.
772 – Arhiepiskop Inokentij, Poslednite dni ot zemnija život na gospoda našego
Isusa Hrista, izobrazen po skazanieto na vsičkite četiri evangelisti, Bolgrad, 1867.
Traducere din limba rusă de Sava Radulov.
Ref.: ibidem, p. 307, nr. 6486.
773 – Istorija na velikij Aleksandra Makedoneca koyato opisuva negovoto roždenie,
život, junačestvo i smărt, ed. a 3-a, Bucureşti, 1867. Traducere din limba greacă de Hristo
P. Vasiliev Propopovič.
Ref.: ibidem, p. 44, nr. 978.
774 – Kalendar s predveštanijata na znamenitija astrolog Kazamija za godina
1867, Bolgrad, 1867. Traducere de R. I. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 375.
775 – Pandeli Kisimov, Glas na živušti văn ot otečestvo si bălgarin, iulija 1867,
Praga [Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4549.
776 – Kozma Tričiko i negovij zavet. Cosma Tričkovič şi testamentul său, Bucureşti,
1867.
Ref.: ibidem, p. 356, nr. 7568.
777 – Un bulgare [Ivan Mănzov], L’événement de Roustschouk et le Gouvernement
turc, 2 octobre 1867, [Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 395, nr. 8310.
778 – Mémoire adressé à S.M.I. le Sultan par le Comité Secret Central Bulgare,
[Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8123.
 BULGARIA  379

779 – Tonko I. Mutevski, Pripjatstvo za narodni uspeh, Bucureşti, 1867.

Ref.: ibidem, p. 252, nr. 5372.
780 – [Gr. Načovič], Appel aux Grandes puissances garantes, Juin 28, 1867,
[Bucureşti], 1867.
Ref.: ibidem, p. 394, nr. 8309 a.
781 – I.K. Pappia, Ta prōta vīmata tou Krītikou agōnos, tragedie, Brăila, 1867.
Ref.: Stojanov, p. 269, nr. 2261.
782 – Prinapomnjavane (memoar) otpraven na N.I.V. Sultana of Tajnija Centralen
Bălgarski Komitet, [Bucureşti], 1867.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 386, nr. 8122.
783 – Georgi St. Rakovski, Bălgarskite hajduti. Tjahnoto načalo i tjahnata
postojanna borba s turcite padenija Bălgarij do dnešnite vremena, Bucureşti, 1867.
Ref.: ibidem, p. 311, nr. 6574.
784 – Un resunetu, s.l., 1867. Broşură semnată de „un bulgarofil şi amic al libertăţii”
(cota 450, colligatum, nr. 15).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540.
785 – Sv. Dimitri Rostovski, Žitija svjatih za mesjac januari, Bucureşti, 1867.
Traducere de B.I. Blăskov.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 19, nr. 376.
786 – Skazanija za stradanijata i čudesata svjatogo slavnago velikomăčenika i
pobedonosca Georgija, Bolgrad, 1867. Traducere de I. Ivanov.
Ref.: ibidem, p. 144, nr. 2975.
787 – Slova, izrečeno po tăržestvenij obred, storen v pamet na umrelite za otečestvoto
bălgari i na slavnopočivšite Nikola k Vojvoda (Vărbanov) i Cvetka Pavlova, na 20 august
1867 u Brăila, Brăila, 1867 (cota 450, colligatum, nr. 18).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 394, nr. 8309.
788 – Dimităr Velixin, Les plaies de la Bulgarie, partea I, Galaţi, 1867.
Ref.: ibidem, p. 47, nr. 1033 a.
789 – „Makedonia”, Istanbul, 1867-1869. Periodic. Cuprinde articole despre relaţiile
româno-sârbe (nr. 33, 15 august 1867), sprijinul acordat de România mişcării bulgare de
eliberare (nr. 37, 10 august, 5 din 28 decembrie 1868), relaţiile româno-austriece (nr. 6, 7
ianuarie 1869), discursuri ale lui I.C. Brătianu exprimând atitudinea favorabilă comunităţii
bulgare din România a Partidului Liberal (nr. 6, 7 ianuarie şi 10, 22 februarie 1869).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 53-57.
790 – „Narodnost, Bălgarskyi vseobšt’ vestnik”, Bucureşti, 21 octombrie 1867-
6 iulie 1869 (75 numere). Periodic în limbile bulgară, română şi franceză. Organ al
Comitetului Central Secret Bulgar de la Bucureşti. Redactori Ivan Bogorov, Ivan Grudov,
Ivan Kasabov.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, Publicaţiunile periodice româneşti I, Buc., 1913,
p. 443; Dimităr Minčev, op. cit., p. 53-62; Stojanov, BVK, I, p. 496, nr. 8833 (29).
380  BULGARIA

791 – „Dunavska Zora, Věstnik za volnyjte bălgary”, Brăila, 10 septembrie

1867 – 29 martie 1870; 2 iunie – 17 iulie 1870; 1-6 ianuarie 1877; 12 octombrie
1878 – 31 martie 1879. Săptămânal bulgar. Redactor Dobri Vojnikov.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 220; Dimităr Minčev, op. cit., p. 52;
Stojanov, BVK, I, p. 447, nr. 8834 (30).
792 – „Pomeždu nastum”, Bucureşti, 1867, 12 p. Anexă la ziarul „Narodnost”, nr. 9,
1867 (cota 450, colligatum, nr. 11).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 316, nr. 6667.
793 – D.F. Ahn, Praktična metoda ili sposob, kak da isuči čelovek lesno francuzkij
jazik, Bolgrad, 1868, ed. a 2-a, 1871; ed. a 3-a, 1875. Traducere de Sava Radulov.
Ref.: ibidem, p. 307, nr. 6488.
794 – Dr. Vasil Beron, Părva bălgarsko-nemska gramatika, Bolgrad, 1868.
Ref.: ibidem, p. 12, nr. 245.
795 – R. I. Blăskov, Malko kalendarče za godina 1868, Bolgrad, [1868].
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 379.
796 – Ivan A. Bogorov, Njakolko dena razhodka po bălgarskite mesta prez
1865-1866, Bucureşti, 1868.
Ref.: ibidem, p. 27, nr. 594.
797 – Pandeli Kisimov, Episod ot hajduškite narečeni četi v Balkana na 1867,
Bucureşti, 1868.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4551.
798 – Pandeli Kisimov, Krivo da sedim, pravo da govorim (Narodna pogovorka),
[Bucureşti], 1868.
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 4552.
799 – „Obšt trud”, nr. 1-3, Bolgrad, 1868. Periodic al Şcolii Centrale Bulgare din
Bolgrad. Redactor T. Ikonomov.
Ref.: ibidem, p. 447, nr. 8835 (31).
800 – Pesni liubovni, horovodni, svatbenski i smešni, culese de Dobri P. Voinikov,
Brăila, 1868.
Ref.: ibidem, p. 51, nr. 1102.
801 – Angelake Savič, Masca josu, Brăila, 1868.
Ref.: ibidem, p. 314, nr. 6628.
802 – [Angelake Savič], Student ot liceja Sv. Sava, Dopălnenie, Bucureşti, 1868
(cota 450, colligatum, nr. 12).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 505, nr. 7420.
803 – Dobri P. Voinikov, Pokrăštenie na Preslavski dvor, dramă în 4 acte, Brăila,
1868.
Ref.: ibidem, p. 51, nr. 1104.
 BULGARIA  381

804 – Dobri P. Voinikov, Razni stihotvorenija, Brăila, 1868.

Ref.: ibidem, p. 51, nr. 1103.
805 – H. Mavridov, Cigulka s narodni i ljubovni pesni, Bolgrad, 1869; ed. a 2-a,
Brăila, 1876.
Ref.: ibidem, p. 233, nr. 5030.
806 – St. Najdenov, Alexandăr Uzunov, Teglilata na žitelite ot Romănska Basarabija,
Bolgradsko Okrăžie, Bolgrad, 1869.
Ref.: ibidem, p. 357, nr. 7609.
807 – [D. Paničkov], Bălgaronarodnij kaledar s prokobenijata na pročutija
svezdoslov Kazamija za godina 1869, Brăila, 1869.
Ref.: ibidem, p. 395, nr. 8320.
808 – Părva čitanka părvo načalnite deca, Brăila, 1869. Traducere de Taki
K. Blagostornov.
Ref.: ibidem, p. 16, nr. 298.
809 – Ivan Popkirov Kišelski, Protest ot edin bălgarin protiv njakoj si raboti,
Bucureşti, 1869.
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 4616.
810 – Societatea de Binefacere Bulgaria, Bucureşti, [1869].
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8131.
811 – Statutele Bisericii şi Şcoalei Bulgare din Bucureşti, Bucureşti, 1869.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8179.
812 – Vasil D. Stojanov, Beseda izrečena na narodnija praznik na bălgarskite
apostoli sv. Kiril i Metodi pri osvjaštenieto na bălgarskata cărvka sv. Kiril i Metodi v
Bukurešti na 11 maja 1869, Bucureşti, 1869 (cota 450, colligatum, nr. 10).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 346, nr. 7386.
813 – Ustav na Bălgarskoto knižovno družestvo, pregledan, odobren i priet
ednoglasno ot obštoto săbranie, dăržano na 26, 27, 28 i 29 septemvrija 1869 v Brăila,
Brăila, 1869.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8127.
814 – „Otečestvo. Patria”, Bucureşti, 25 iulie 1869-17 iunie 1871. Periodic în limbile
bulgară şi română. Cuprinde şi articole despre reformele bisericeşti din România (nr. 32,
6 martie 1870), mişcările de la Ploieşti (nr. 51-53, 12, 21, 29 august 1870), organizarea
armatei române (nr. 65, 20 noiembrie 1870), mişcarea antimonarhică din România (nr. 75,
15 februarie 1871).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 51-64; Stojanov, BVK, I, p. 450, nr. 8840 (36).
815 – „Pravo”, Carigrad, 1869-1873. Periodic. Cuprinde articole despre problema
mănăstirilor din România (nr. 12, 18 mai 1870, 19 aprilie 1871), mişcarea antimonarhică
(nr. 51, 15 februarie 1871) şi concesiile Bleichroder (14 februarie 1872).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 51; Stojanov, BVK, I, p. 449, nr. 8839 (35).
382  BULGARIA

816 – „Svoboda. Věstnik političeski i kniževni”, Bucureşti, noiembrie 1869-

25 octombrie 1872; 23 februarie 1873-12 octombrie 1874. Redactor L. Karavelov. Între
2 ianuarie 1871-25 octombrie 1872 apar două numere săptămânal, unul în limba bulgară,
altul în limba română, cu titlul „Libertatea”; de la 23 februarie 1873 a apărut cu titlul
„Nezavisimost”.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 708; Dimităr Minčev, op. cit., p. 54-64;
Stojanov, BVK, I, p. 450, nr. 8841 (27).
817 – „Tăpan”, Bucureşti, 1869-1870, 1875. Periodic umoristic bulgar. Redactor
Iv. Mănzov.
Ref.: ibidem, p. 449, nr. 8838 (34).
818 – Dr. Vasil Beron, Estestvena istorija părvi păt na bălgarski sistematičeski
izložena s priložni zabeležki i praktičeski izvodi, Bolgrad, 1870.
Ref.: ibidem, p. 13, nr. 247.
819 – R.I. Blăskov, Bukvar za părvonačalnite učenici, Bucureşti, 1870; ed. a 2-a,
modificată, Giurgiu, [Bucureşti], 1874.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. 390.
820 – H. Dimopoulos, Ī stratiōtikī zōī en Elladi. Eirografon ellīnos ypaxiōmātikou,
Brăila, 1870.
Ref.: Stojanov, p. 276, nr. 2333.
821 – Pavel C. Kaljandji, Nastojatel na Kiprijanovskijat mănastir, [Bolgrad, 1870].
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 164, nr. 3390.
822 – Ljuben Karavelov, Bălgarski glas, ot BRCK [Bălgarski Revoljucionen
Centralen Komitet], Geneva [Bucureşti], 1870.
Ref.: ibidem, p. 171, nr. 3580.
823 – Ljuben Karavelov, Hadji Ničo. Istinska povest, Bucureşti, 1870.
Ref.: ibidem, p. 169, nr. 3513.
824 – Bogdan Mančev, Izgubena Stanka, dramă în 5 acte, Bucureşti, 1870.
Ref.: ibidem, p. 235, nr. 5064.
825 – Objavlenie ot Bălg. kn. druz. [Brăila, 1870]. Anunţ privind apariţia revistei
„Periodičesko spisanie” (cota 450, colligatum, nr. 13).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540; Stojanov, BVK, I, p. 386, nr. 8128.
826 – Pătnik. List za kniževnost, polezna zabava i tărgovija, Bolgrad, 1870.
Ref.: ibidem, p. 451, nr. 8842.
827 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Elemente de farmacologie, partea I, Bucureşti,
1870.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6049.
828 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Istoricul şi viitorul terapeuticii. Lecţiune de
deschidere a cursului, Bucureşti, 1870.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6048.
 BULGARIA  383

829 – Dočko Popnikolov-Ikonomov, Štastliva srešta. Săvremenna gorsko-hăšovska

Spev. Naredil za militi si bratija hăšove [...], Bucureşti, 1870.
Ref.: ibidem, p. 294, nr. 6213.
830 – Sava Radulov, Načalna gramatika za izučenie na bălgarski jazik. Po k.
govorova kn. i 1[-2], Bolgrad, 1870-1871; ed. a 2-a, 1873.
Ref.: ibidem, p. 307, nr. 6489.
831 – Fr. Schiller, Războinicii, dramă în 5 acte. Traducere de Neso B. Bončev,
Brăila, 1870.
Ref.: ibidem, p. 28, nr. 619.
832 – Služba svjatyh slavnyh i ravnoapostolnyh gospodnim otcem našim Kiril i
Metodi episkopom i učitelem vsjen plemjanam slavjanskym, Brăila, 1870.
Ref.: ibidem, p. 279, nr. 5909.
833 – Ustav na Bălgarskijat Revoljucionni Centralni Komitet, Geneva [Bucureşti],
1870.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8124.
834 – Ivan S. Vladikin, Pozorištni dela. I. Vladislav, Kral bălgarski; II. Veliki Knjaz
Boris, Bucureşti, 1870.
Ref.: ibidem, p. 49, nr. 1072.
835 – Dobri P. Vojnikov, Velislava, bălgarska knjaginja, dramă în 5 acte, Brăila,
1870. Reprezentată pentru prima dată de Teatrul din Brăila în 1870.
Ref.: ibidem, p. 52, nr. 1129.
836 – R.I. Žinzifov, Kărvava košulja. Prikazka ot săvremenijt bălgarski život,
Brăila, 1870.
Ref.: ibidem, p. 135, nr. 2795.
837 – „Učilište”, Bucureşti, 1870-1872; Bucureşti-Giurgiu-Ruse, 1872-1876.
Publicaţie bilunară bulgar. Redactor R.I. Blăskov.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 752; Dimităr Minčev, op. cit., p. 63;
Stojanov, BVK, I, p. 453, nr. 8845 (41).
838 – „Hităr Petăr”, Malăk list za mnogo rabota, Brăila, 1870-1874; 1879; 1834.
Redactor Anghelaki Savič.
Ref.: ibidem, p. 451, nr. 8843 (39).
839 – „Periodičesko Spisanie na Bălgarsko Knižovno Družestvo”, Brăila,
1870-1876. Revista Societăţii Literare Bulgare de la Brăila. Editor V. D. Stojanov.
Ref.: ibidem, p. 453, nr. 8846 (42).
840 – Beležna knižka za ežednevnite otgovori v urocite i za povedenieto na učenicite
ot Narodnoto bălgarsko učilište v Brăila za učilišnata 1871 [...] godina, Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8168.
841 – Hristo Botev Petkov, Pričinite za neuspeha na Bălgarskoto knižovno
družestvo, Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 29, nr. 653.
384  BULGARIA

842 – „Duma na bălgarskite emigranti”, Brăila, 10 iunie-5 august 1871. Periodic.

Redactor D. Čavdar (Hristo Botev).
Ref.: ibidem, p. 454, nr. 8849 (45).
843 – Ioan Th. Goran [Ivan Puliev], Diasasfīseis epi tīs meta tou kyriou Eulogiou
Geōrgief diaphoras mou, Brăila, 1871.
Ref.: Stojanov, p. 278, nr. 2353; Stojanov, BVK, I, p. 61, nr. 1312.
844 – Aleksandăr Ivanov, Razkazy za nebeto i zemjata, cartea I, Bucureşti, 1871;
ed. a 2-a [Bucureşti, 1873]. Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 176, nr. 3709 a.
845 – Ljuben Karavelov, Vojvoda Razkaz, Bucureşti, 1871.
Ref.: ibidem, p. 171, nr. 3581.
846 – A. Kotzebue, Pomagačăt bez pomost (Max Hellenstein), comedie în 2 acte,
Brăila, 1871. Traducere de Pavel Ikonomov.
Ref.: ibidem, p. 150, nr. 3118.
847 – K.S. Nalbantov, Izloženie, napravjano ot nastojatelstvoto na Brailskoto
bălgarsko učilište pridavanie godišnata učilištna smetka za 1870-1871 g., Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 254, nr. 5426.
848 – Pogrebenie Hristovo vo svjatij velikij pjatok večer, Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 396, nr. 8330.
849 – A. Savic, Insurgenţii bulgari della 1867 sub comanda lui Hagi Dimităr şi
Ştefan Caradge, Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 314, nr. 6629.
850 – P.I. St-v, Radan vojvoda. Dramica iz bălgarskata istorija, Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 344, nr. 7344.
851 – (I) Statutele Eforiei Bulgare din Bucuresci; (II) Socotelile de la anul
1861-1870, Bucureşti, [1871].
Ref.: ibidem, p. 387, nr. 8150.
852 – Dobri P. Vojnikov, Krivorazbranata civilizacija, Bucureşti, 1871.
Ref.: ibidem, p. 52, nr. 1135.
853 – Dobri P. Voinikov, Văzcarjavaneto na Kruma Strašni, dramă istorică în
3 acte, Bucureşti, 1871.
Ref.: ibidem, p. 52, nr. 1134.
854 – Dobri P. Vojnikov, Zločesta majka ili nadgroben razkaz, Brăila, 1871.
Ref.: ibidem, p. 52, nr. 1136.
855 – Bălgarski naroden sbornik. Adunat, redactat şi editat de Vasil Čolakov, partea
I, Bolgrad, 1872.
Ref.: ibidem, p. 373, nr. 7917.
856 – Biblična dugaždina za škulare, Arad, 1872. Traducere de Ivan Kasilkov.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 4760.
 BULGARIA  385

857 – N. Gogol, Taras Bulba, Brăila, 1872. Traducere de Nešo Bončev (Tipărită ca
anexă a revistei „Periodičesko spisanie”, nr. 7-8, 1872).
Ref.: ibidem, p. 28, nr. 623.
858 – Vasil Drumev, Ivanku, ubiecăt na Asenja I, dramă în 5 acte, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 92, nr. 1858.
859 – Panajot Hitov, Moeto pătuvanie po Stara Planina i životopisanieto na njakoi
bălgarski stari i novi vojvodi, sub redacţia lui L. Karavelov, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 364, nr. 7736.
860 – Izloženie napraveno ot nastojatelstvoto na Brailskoto bălgarsko učilište
pridavanie godišnata učilištna ravnosmetka za 1871-1872, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8169.
861 – Ljuben Karavelov, Bălgare ot staro vreme. Povest, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 177, nr. 3743.
862 – Ljuben Karavelov, Hadji Dimităr Asenov, dramă, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 184, nr. 3944.
863 – Ljuben Karavelov, Na čužd’ grob bez sălzi plačat. Razkaz, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 175, nr. 3690.
864 – Ljuben Karavelov, Neda (Razkaz ot moja baba), Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 181, nr. 3853.
865 – Katekizmus ăli nauka ud Katoličanskata věra za II i III razred na narodni
škuli, Arad, 1872. Traducere de Leopold Kasilkov.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4763.
866 – Kratka istorija na arapite i turcite ot Mohameda i dosega, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 54, nr. 1171.
867 – M.I. Minkov, Smešen kalendar za visokosna godina 1872, Brăila, 1372.
Ref.: ibidem, p. 243, nr. 5203.
868 – Molière, Georgi Danden ili izlăgan măž, Bucureşti, 1872. Traducere de Ivan
M. Lilov.
Ref.: ibidem, p. 231, nr. 4989.
869 – Nadgrobnoe slova na pokojnaja Marijka V. Petrovič, Brăila, 1872.
Ref.: ibidem, p. 396, nr. 8335.
870 – Pitias i Damon ili iskreno prijatelstvo, Brăila, 1872, dramă. Traducere de
Nikolaj T. Boršukoc.
Ref.: ibidem, p. 29, nr. 631.
871 – „Prosveštenie črez nauka, promišlenost i tărgovija”, Bucureşti, 1872.
Periodic. Redactor K.P. Sapunov.
Ref.: ibidem, p. 456, nr. 8856(52).
386  BULGARIA

872 – Pubožna mulitva za devete tornika na slana sv. Antuna ud Padua, Timişoara,
1872.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 4761.
873 – Konstantin P. Sapunov, Kniževnost. Kniga I. O bolgar roda, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 315, nr. 6646.
874 – Ličo Stojčev [L. Karavelov], Za văzduhăt i za negovoto vlijanie na životnite i
nastenijata, ed. a 2-a, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 184, nr. 3945.
875 – Ustav na Družestvoto za razprostranenie na polezni znanija. Statut de la
Société pour la propagation des sciences utiles, Bucureşti, 1872.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8134.
876 – Vazdiganj na Duha Kantu Boga. Iz različi knigji na idno sastavinu i za
duhovna koris na bălgărscia narud izdadinu, Timişoara, 1872. Traducere de Frank Glasz.
Ref.: ibidem, p. 60, nr. 1290.
877 – Vasile Andronopoulos, Ī ypokrinomenī prigkipessa. Kōmōdia (Rusenka
sbirka), Brăila, 1873.
Ref.: Stojanov, p. 283, nr. 2404.
878 – „Budilnik. Vestnik satiričeski i jumorističeski”, Bucureşti, 1873. Periodic.
Redactor Hristo Botev.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 456, nr. 8862 (58).
879 – Nestor D. Debrenski, Cvetana Smešno pozorište v dve dejstvija, Brăila, 1873.
Ref.: ibidem, p. 79, nr. 1626.
880 – Ljubomir Ivanovič, Četovanie ili vojna s četi, Bucureşti, 1873. Traducere de
L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 191, nr. 4135.
881 – Mihajlov, Uroci za părvite četiri aritmetičeski pravila i za sčetovete,
Bucureşti, 1873. Traducere de [Hristo Botev].
Ref.: ibidem, p. 30, nr. 679.
882 – Haralampi M. Popov, Moite stradanija v 1867 godina, Bucureşti, 1873.
Ref.: ibidem, p. 296, nr. 6286.
883 – Razkazi za starovremennite hora. I. Za starite iudijci i egiptjane, Bucureşti,
1873. Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 191, nr. 4136.
884 – Razkazi za starovremennite hora. II. Za starite pfinikijane, asirijane i persi,
Bucureşti, 1873. Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 191, nr. 4137.
885 – Smetkjite na Bălgarskata eforija v Bukurešti za godina 1872, Bucureşti, 1873.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8133.
 BULGARIA  387

886 – Učebna kniga za velikija boži mir, Brăila, 1873. Traducere de N.D. Kozlev.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 4679.
887 – Urednia predpis za Organizaciata za kp. priv. Vinga văruš sas ureden
Magistrăt pu XVIII-tia zakon na 187l-a gudišna naredba, Timişoara, 1873. Traducere de
Leopold Kosilkov.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4764.
888 – Dimităr R. Blăskov, Slova i propovedi, napisani i skaszvani u selo Divdjadovo
pri Šumen, Bucureşti, 1874.
Ref.: ibidem, p. 16, nr. 321.
889 – G. Bobrânkov, Istoričesko obozrenie na Bălgarija, Bucureşti, 1874. Traducere
de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4336.
890 – „Gradinka”, Bucureşti, 1874, 1875. Periodic trimestrial. Redactor şi editor
I.R. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 460, nr. 8871(67).
891 – Dimo G. Hadjarov, Molitvinička za učilišta s cărkovno penie, Brăila, 1874.
Ref.: ibidem, p. 363, nr. 7718.
892 – Kopija na dnevnicite ot glavnoto godišno săbranie na Bălgarsko kniž.
družestvo, stanalo na 25-j, 26-j iulija 1874 g. v Brăila, Viena, 1874.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8129.
893 – Hristo Nedjalkov, Gabrovska rabota ili istorijata na gabrovskite pensioni i
otčasti na učilišteto, Bucureşti, 1874.
Ref.: ibidem, p. 259, nr. 5537.
894 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Materia medicală şi terapeutică, Bucureşti,
1874.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6051.
895 – Razkazi za starovremennite hora, III, Bucureşti, 1874. Traducere de
L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4332.
896 – Razkazi za starovremennite hora, IV. Za starite rimlene, Bucureşti, 1874.
Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4333.
897 – Razkazi za starovremennite hora, V. Za starite evrei i kitajci, Bucureşti, 1874.
Traducere de L. Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4334.
898 – Lico Stojčev [L. Karavelov], Za toplinata i za svetlinata ili što e život,
ed. a 2-a, Bucureşti, 1874.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 4335.
388  BULGARIA

899 – „Stupan. Zemedelsko-ekonomičeski vestnik”, Bucureşti, 1874-1876. Periodic.

Redactor şi editor D.V. Hranov.
Ref.: ibidem, p. 458, nr. 8865(61).
900 – N. Zandrok, Za Zemjata (počvata) i za nejnoto prigotovlenie, Bucureşti,
1874. Traducere din limba rusă de D. Hranov.
Ref.: ibidem, p. 365, nr. 7766.
901 – „Zname. Vestnik, političeski i kniževni”, Bucureşti, 1874-1875. Periodic.
Redactor şi editor Hristo Botev.
Ref.: ibidem, p. 459, nr. 8870(66).
902 – „Iztočno Vreme. The Levant Times”, Carigrad [Istanbul], 1874-1877. Periodic
în limbile engleză şi franceză. Cuprinde articole despre agricultura în România (nr. 22,
12 iulie 1875), activitatea politică pentru cucerirea independenţei României, schimbul de
mesaje româno-otomane în acest scop şi proclamarea independenţei (nr. 9, 31 iulie 1876;
22, 30 octombrie 1876; 8 şi 15 ianuarie; 26 februarie 1877).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 60-63, Stojanov, BVK, I, p. 458, nr. 8867 (63).
903 – „Vek”, 1874-1876, Carigrad [Istanbul]. Periodic bulgar. Cuprinde articole
despre tratatele comerciale dintre România, Austria, Germania şi Rusia, economia,
finanţele, armata şi populaţia României (potrivit lui Ubicini), politica internă şi externă a
ţării noastre (1874, nr. 23, 34; nr. 29, 1875; nr. 8 1876).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 54, 63; Stojanov, BVK, I, p. 458, nr. 8866 (62).
904 – J. Abet, Majka – Kăštovnica ili po koj način trjabva majkata da văzpitava
decata, Bucureşti, 1875. Traducere de P.D. Bojadjev.
Ref.: ibidem, p. 35, nr. 782.
905 – „Balcanul”, Bucureşti, 2 februarie – 22 noiembrie 1875. Organ politic,
literar, comercial. Redactor-proprietar K. Cancov.
Ref.: ibidem, p. 462, nr. 8878 (74).
906 – „Balkan”, Bucureşti, 24 septembrie – 9 octombrie 1875. Ziar politic în
limba bulgară. Redactor K. Cankov.
Ref.: ibidem, p. 463, nr. 8882 (78).
907 – Hristo Botev, Ştefan Stambolov, Pesni i stihotvorenja, I, Bucureşti, 1875.
Ref.: ibidem, p. 31, nr. 682.
908 – Dialogoi ellīno-rōmounikoi, ed. a 2-a, Brăila, 1875.
Ref.: Stojanov, p. 287, nr. 2452.
909 – Lefter M. Dobricijanov, Molitvi s cărkovno penie na turski jazik, Brăila, 1875.
Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 85, nr. 1736.
910 – Ivan Hrulev, Molitvinička za učilišta s cărkovno penie, Brăila, 1875.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7780.
911 – D. Ilovajski, Za slavjanskoto proishoždenie na dunavskite bălgare, Bucureşti,
1875.
Ref.: ibidem, p. 201, nr. 4407.
 BULGARIA  389

912 – Ljuben Karavelov, Kiril i Metodij, bălgarski prosvetiteli, Bucureşti, 1875.

Ref.: ibidem, p. 201, nr. 4407.
913 – Leopold Kossilkov, Năjpotrebitutu znăjenji ud novata metermera za
bălgărščija narud, Timişoara, 1875.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4765.
914 – N. Kostomarov, Kremucij kord, dramă în 3 acte, Bucureşti, 1875. Traducere
de Hr. Botev.
Ref.: ibidem, p. 31, nr. 683.
915 – Krăstio I. Mirski, Za ogledvaneto na malkite deca. Kratka skazka, Bucureşti,
1875.
Ref.: ibidem, p. 244, nr. 5236.
916 – Molitvi s cărkovno penie na turski jazik, adunate de Ivan T. Hrulev, Brăila,
1875.
Ref.: ibidem, p. 366, nr. 7780.
917 – Dr. Dimităr Načev, Ponjatie za higiena, Bolgrad, 1875.
Ref.: ibidem, p. 257, nr. 5478.
918 – Nov ustav za izdavanie dokumenti (seneti) za nedvižimi imoti v osmanskata
dăržava, Tulcea, 1875.
Ref.: ibidem, p. 389, nr. 8195.
919 – Otčet na nastojatelstvoto na „Bălgarskata dobrodetelna družina” v Bucurešti
za godina 1874-5, Bucureşti, 1875.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8132.
920 – D. Paničkov, Paraklis na Presvetaja Borodica na turski jazik, Brăila, 1875.
Ref.: ibidem, p. 280, nr. 5911.
921 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Despre serviciul sanitar al armatei Imperiului
german, Bucureşti, 1875.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6052.
922 – Petăr Protič, Poezii, Bucureşti, 1875.
Ref.: ibidem, p. 299, nr. 6325.
923 – Aleksandăr Puškin, Kapetanskata dăšterja, Bucureşti, 1875. Traducere de
Mihail G. Grekov.
Ref.: ibidem, p. 64, nr. 1361.
924 – Ljuben Karavelov, Sbornik ot razni spisanija za pročitane (za učebni
zavedenija), partea I, Bucureşti,1875.
Ref.: ibidem, p. 201, nr. 4408.
925 – Ustav na Bălgarskoto tărgovsko družestvo v Tulcea, Brăila, 1875.
Ref.: ibidem, p. 387, nr. 8147.
390  BULGARIA

926 – „Znanie”, Bucureşti, 1875-1876. Publicaţie bilunară de ştiinţă şi literatură.

Redactor Ljuben Karavelov.
Ref.: ibidem, p. 461, nr. 8877(73).
927 – „Bălgarski glas”, Bolgrad, 17 aprilie 1876 – 27 august 1877. Periodic politic
şi de cultură al emigraţiei bulgare din România.
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 61; Stojanov, BVK, I, p. 463, nr. 8885 (81).
928 – Karl Braunscheid, Nastavlenija za upotrebljavaneto na životo-văzbuditelnata
mašina iznamerena ot [...], Bucureşti, 1876. Traducere de A. Hristev.
Ref.: ibidem, p. 365, nr. 7768 .
929 – At. A. Černev, Rusčuškite tămnici ili bălgarskata revoljucija na 1867-a
godina, Bucureşti, 1876.
Ref.: ibidem, p. 371, nr. 7880.
930 – Evangjeljiete za syte neděli i praznici prez gudinata, adunate de Robert
Kankmisnič şi Leopold Kosilkov, Timişoara, 1876.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4766.
931 – Pejčina [Ivan Vazov], Prjaporec i gusla, Bucureşti, 1876.
Ref.: ibidem, p. 41, nr. 932.
932 – Ivan Popkirov Kišelski, Răkovodstvo za uspešen boj s turcite, Bucureşti,
1876.
Ref.: ibidem, p. 212, nr. 4618.
933 – „Nova Bălgarija. Ziar de politică şi conştiinţă naţională”, Giurgiu, 5 mai
1876-22 aprilie 1877. Fondator Hristo Botev.
Ref.: ibidem, p. 464, nr. 8886 (82).
934 – Obšta ravnosmetka na bălgarskata narodna cerkva „Voznesenie” v Brăila
1872 do 15 dekemvri 1875 g., Brăila, 1876.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8178.
935 – Stefan I. Popov, Nadgrobni slova, Bucureşti, 1876.
Ref.: ibidem, p. 296, nr. 6276.
936 – Regulamentul pentru biblioteca Schoalei centrale din Bolgrad, Bolgrad, 1876.
Ref.: ibidem, p. 388, nr. 8167.
937 – Ustav na Bălgarskoto Tărgovsko Družestvo v Tulcea, Brăila, 1876.
Ref.: ibidem, p. 387, nr. 8148.
938 – Ustav na Blagodetelnoto žensko Družestvo v Bucureşti, Bucureşti, 1876.
Ref.: ibidem, p. 386, nr. 8135.
939 – Atanas Cvjatkov Uzunov, Cvjatko vojvoda, dramă în 3 acte, Bucureşti, 1876.
Ref.: ibidem, p. 358, nr. 7610.
940 – „Vulturul”, Ploieşti, 12 iulie 1876-26 iunie 1877. Cotidian politic bulgar în
limba română, 76 de numere.
 BULGARIA  391

Ref.: Nerva Hodoş, AI.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 803; Dimităr Minčev, op. cit., p. 59;
Stojanov, BVK, I, p. 465, nr. 8889 (85).
941 – „Văzraždanje”, Brăila, 5 iunie-17 octombrie 1876. Săptămânal în limbile
bulgară şi franceză.
Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 763; Dimităr Minčev, op. cit., p. 60-61;
Stojanov, BVK, I, p. 464, nr. 8888 (84).
942 – „Stara planina”, Bucureşti, 1876-1877. Periodic. Cuprinde articole despre
consolidarea internă şi externă a României (nr. 22/23 ianuarie 1876), activitatea politică
pentru cucerirea independenţei de stat a României (nr. 15, 29 septembrie 1876), proclamarea
independenţei (nr. 71, 12 mai 1877) şi scrisoarea lui Garibaldi către căpitanul Dunca, din
15 februarie 1877 (?), referitoare la lupta poporului român şi a celor din Europa de sud-est
pentru eliberarea de sub dominaţia străină (15 mai 1877).
Ref.: Dimităr Minčev, op. cit., p. 60-62; Stojanov, BVK, I, p. 465, nr. 8890 (86).
943 – „Bălgarin”, Bucureşti, 8 octombrie 1877-10 iunie 1879. Bisăptămânal.
Editori Hr.G. Băčevarov şi Dim. K. Popov.
Ref.: ibidem, p. 466, nr. 8899 (95).
944 – Stefan Savov Bobčev, Rusko-turskata vojna, Bucureşti, [1877].
Ref.: ibidem, p. 24, nr. 539.
945 – Istinata i intrigite na „Stara Planina”, Bucureşti, 10-16 mai 1877.
Ref.: ibidem, p. 397, nr. 8357.
946 – Prinţul Petăr Kutuzov, Što je naj-potrebno sego na bălgarskij narod?,
Bucureşti, 1877.
Ref.: ibidem, p. 404, nr. 8438.
947 – Dragan V. Mančev, Za spomen na batačkita i na drugite măčenici v Bălgarija.
Naroden kalendar za 1877 g., Bucureşti, 1877.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 5114.
948 – Leopold Kosilkov, Bolgar naptăr Bîlgaršči deněvnič (ali kalindăr) za 1877-a
gudina, Timişoara, 1877.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 4767.
949 – Kr.I. Mirski, Razgovori bălgarsko-ruski, Brăila, 1877. Adaptare după Ioachim
Titov.
Ref.: ibidem, p. 245, nr. 5243.
950 – Kapitan Raičo Nikolov, Zakon za bălgarskite vojnici, Ploieşti, 1877.
Ref.: ibidem, p. 267, nr. 5659.
951 – Pismete na d-ra Rigera do I. S. Aksakova i otgovărăt na poslednijat, Bucureşti,
1877.
Ref.: ibidem, p. 413, nr. 8542.
952 – „Sěkidnevnij Novinar”, Bucureşti, 8 aprilie 1877-5 iunie 1877. Cotidian
bulgar. Editor I.P. Adženov. 50 de numere.
392  BULGARIA

Ref.: Nerva Hodoş, Al.-Sadi Ionescu, op. cit., I, p. 662; Dimităr Minčev, op. cit., p. 61;
Stojanov, BVK, I, p. 466, nr. 8897 (13).
953 – Filip Stojanov Simidov, Săvremeni zapiski za bălgarskite četi v Sărbija v
1876, I-II, Giurgiu, 1877. Editor Dimităr Dundov.
Ref.: ibidem, p. 320, nr. 6728.
954 – „Slavjansko bratstvo”, Bucureşti, 1877-1878. Cotidian. Editor R.I. Blăskov.
Ref.: ibidem, p. 467, nr. 8900 (96).
955 – Stefan Stambolov, Pesni i stihotvorenija, publicate de D.I. Gorov, Bucureşti,
1877.
Ref.: ibidem, p. 340, nr. 7252.
956 – Les bulgares devant l’Europe, Bucureşti, 1878.
Ref.: ibidem, p. 397, nr. 8368.
957 – Hristo P. Georgiev, Naroden bălgarski pametnik s predskazvanieto na Martina
Zadeka, Giurgiu, 1878.
Ref.: ibidem, p. 57, nr. 1231.
958 – W.E. Gladstone, Uroci ot klanie ili povedenieto na turskoto pravitelstvo v i
okolo Bălgarija ot maja nasam 1876, Tulcea, 1878. Traducere de P. Dimitrov.
Ref.: ibidem, p. 83, nr. 1694.
959 – Ivan Kz. Mirskij, Aleksandăr II-ij imperator vserosijskij, pokrovitel i izbavitel
Bălgarij, Tulcea, 1878.
Ref.: ibidem, p. 245, nr. 5246.
960 – Oficialnij tekst na mirăt, izraboten ot Berlinskij kongres 1 iulij 1878, Giurgiu,
[1878].
Ref.: ibidem, p. 397, nr. 8365.
961 – Zaharia Petrescu [Z. Petrov], Idroterapia contra infecţiunii tifoide, Bucureşti,
1878.
Ref.: ibidem, p. 286, nr. 6054.
962 – Ivan Vazov, Izbavlenie. Săvremeni stihotvorenija, Bucureşti, 1878. Editor I.
R. Blăskov şi G. Cončov.
Ref.: ibidem, p. 42, nr. 945.
963 – H.R. Blăskov, Žalen pomen za ljutite rani na Bălgarija prez godina 1876, I,
Bucureşti, 1878.
Ref.: ibidem, p. 18, nr. 356.
964 – Dr. Petăr D. Protič, La voix de Bulgarie, Bucureşti, 1879. În cuprins poezii în
limbile franceză, română şi greacă.
Ref.: ibidem, p. 299, nr. 6331.
965 – Ustavite na bolnicata na sv. bezsrebrenici Kozma i Damian i na vărhovnoto
učilište Svjatago Kirila văr Velikija Tărnov, Bucureşti, s.a.
Ref.: ibidem, p. 387, nr. 8151.
 BULGARIA  393

966 – „Rabotničeski Vestnik”, Sofia, 24, 1920, nr. 15 din 26 iulie. Cuprinde informaţii
referitoare la cererea socialiştilor din România în favoarea intervenţiei guvernului de la
Bucureşti pentru eliberarea militanţilor politici bulgari Vasil Kolarov şi Gheorghi Dimitrov.
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 408.
H

967 – Petrus Apianus Leysnicus, Tipus orbis universalis juxta Ptolomei

cosmographii traditionem [...], s.l., 1520. 36 x 46 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: Dora Velčeva-Popsavova, Obzor na Kartografskata sbirka săhranivana v Narodna
Biblioteka „Kiril i Metodij” („Izvestija na Narodna Biblioteka «Kiril i Metodij» i
na Bibliotekata na Sofijskija Universitet «Kliment Ohridski»”, 5 (11), 1965, p. 215,
nr. 514).
968 – Sebastian Münster, Cosmographia Universalis, Basel, 1550, planşa:
Landtafel des Ungerlands [...], Walachen und Bulgaren [...], 30,5 x 35,5 cm; ed. Basel,
1558, planşa: Beschreibung des Ungerlands [...], Walachei, Bulgarei [...], 33 x 39 cm; ed.
Basel, 1569, planşele: Beschreibung des Ungerlands [...], Walachei, Bulgarei, 30,5 x 38,5
cm şi Europa, 30,5 x 39 cm.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 517, 519, 525-526.
969 – Abraham Ortelius, Pontus Euxinus, s.l., 1590. 35,5 x 50 cm.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 528.
970 – Abraham Ortelius, Theatrum orbis Terrarum sive veteris, Anvers, 1595,
planşa nr. 30: Daciarum Moesiarumque vetus descriptio, 35 x 45,5 cm; ed. Anvers, 1598,
planşa: Argonautica, 34 x 49 cm, reprezentând şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 529-530.
Reprod.: ibidem, p. 250-251 (Argonautica).
971 – Gerard Mercator, Valachia, Servia, Bulgaria, Romania, s.l. [1633]. 38 x 50 cm.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 532.
972 – Turcicum Imperium, s.l., 1650. 19 x 30,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 533.
973 – N. Sanson, Ponti Euxini periplus, Amsterdam [1653]. 48 x 58 cm.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 534.
974 – N. Sanson, Imperium Turcicum, Amsterdam, [1660]. 46 x 56 cm. Cuprinde
şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 535.
975 – Giacomo Cantelli da Vignola, Corso del Danubio da Belgrado fino al Mar
Nero con le provincia che intorno al medesimo si trovano, Roma, 1684. 42 x 54 cm.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 536.
976 – Nicolaus Visscher, Totius regni Hungariae et adjacentium regionum tabula,
[Belgia], 1686. 43,5 x 79 cm. Include Ţările Române şi teatrul războiului turco-austriac
început în 1683.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 537.
394  BULGARIA

977 – Fredericus de Wit, Hungaria, Amsterdam, 1688. 20 x 15 cm. Cuprinde şi

Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 216, nr. 538, 539.
978 – T. Danckerus, Acuratissima et maxima totius Turcicis Imperii tabula,
Amsterdam, 1690. 49 x 57,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 543.
979 – Guillelmus Delisle, Theatrum istoricum, Paris, 1705. 48 x 65 cm. Cuprinde
şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 550.
980 – Regnum Bosnia [...] una cum finitimis Valachiae, Bulgariae partibus,
Nürnberg, [1718]. 61 x 110 cm.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 551.
981 – Nicolaus Visscher, Exactissima tabula qua tam Danubii fluvii pars inferior
a Belgrado urbe usq. ad eius ostia et minores in eum influentes fluvii quam regiones
adjacentis ut Transylvania, Valachia, Moldovia, Bulgaria, Bessarabia et Romania [...]
ostenduntur, Amsterdam [1720]. 48 x 57,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 553.
982 – Gerardus Valk, Fluminum princeps Danubius [...] septentrionalem Europeam
Turcicam sinuoso flexu interlabitur [...], s.l., [1720]. 48,5 x 58,5 cm. Cuprinde şi Ţările
Române.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 554.
983 – Joh. Bapt. Homannus, Danubii fluminis pars infima in qua Transyhania,
Walachia, Moldavia [...] et Bessarabia [...] ostendutur, Nürnberg, [1720]. 49 x 58 cm.
Ref.: ibidem, 217, nr. 555.
984 – Guillielmus de l’Isle, Tabula Hungariae et regionum quae praeterea ab ea
dependent, Viena, [1726]. 47,5 x 64 cm; ed. Viena, [1726], 46 x 64 cm. Cuprinde şi Ţările
Române.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 558-559.
985 – Ger. et Leon Valk, Bulgaria et Romania [...] una cum finitimis regionibus
Valachia, Servia etc., s.l. [1730]. 60,5 x 49 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 560.
986 – Joh. Baptista Homannus, Ukraina [...] cum vicinis Walachiae, Moldaviae,
minoris Tartariae provinciis exhibita, Nürnberg, [1730]. 47 x 57 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 561.
987 – Joh. Baptista Homannus, Fluviorum in Europa principis Danubii cum
adiacentibus regnis [...] novissima tabula, Nürnberg, [1736]. 47 x 56 cm. Cuprinde şi
Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 562.
988 – Theatrum belli ad Borysthenem, Tyram [et] Danubium fluvios gesti, St.
 BULGARIA  395

Peterburg, 1738. 51 x 62 cm. Cuprinde şi Ţările Române în teatrul războiului ruso-turc

din 1736-1739.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 564.
989 – Tobias Conrad Lotterus, Tabula sinoptica totius fluminis Danubii a fontibus
usque ad ostia in qua omnes regiones quas perfluit [...] principatus Transilvaniae,
Moldaviae, Walachiae [...], Bessarabiae, Viena, [1739]. 2 planşe. 49 x 57 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 566.
990 – Tobias Conrad Lotter, Transilvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova
et accurata delineatio, Viena, [1739]. 48,5 x 57,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 567.
991 – Tobias Conrad Lotterus, Theatrum belli russorum victoriis illustratam sive
nova et accurata Turcicorum et Tartaricum provinciarum intra fluvios Tyras s. Niestar et
Tanaim s. Don ad oram Ponti Euxini [...] sitarum designatium, Viena, [1739]. 49 x 57 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 568.
992 – G. a Schagen, Nova totius Hungariae, Transilvaniae [...], Walachiae,
Moldaviae [...] descriptio, s.l., 1739. 45,5 x 58 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 569.
993 – G. Valk, P. Schenk, Danubius fluvius Europae maximus a fontibus ad ostia
[...], Amsterdam, [1740]. 2 planşe. 40,5 x 47,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 570.
994 – Joh. Baptista Homannus, Tabula geographica qua para Russiae magnae.
Pontus Euxinus seu Mare Nigrum et Tartaria minor [...] exhibetur, Nürnberg, 1740.
57 x 48,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 571.
995 – Imperii Turcici Europaei terra, in primis Graecia cum confiniis, s.l., 1741.
51,5 x 56,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 572.
996 – Hungariae [...], principatum. Transsylvaniae, despotatus Walachiae,
Moldaviae [...], s.l., 1744. 49 x 59 cm.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 574.
997 – Matthaeus Seutter, Nova mappa Maris Nigri et freti Constantinopolitani, s.l.,
1750. 48,5 x 57 cm. Cuprinde şi litoralul românesc al Mării Negre.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 575.
998 – Matthaeus Seutter, Nova et accurata Tartariae Europae seu Minoris [...] et
in specie Crimeae delineatio geographica, cum omnibus circa Pontum Euxinum [...], s.l.,
[1753]. 48,5 x 57 cm. Cuprinde şi litoralul românesc al Mării Negre.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 576.
999 – Robert de Vaugondy, Antiquor Imperiorum tabula, in qua pro coeteris
Macedonicum seu Alexandri Magni Imperium et expeditiones exarantur, s.l., 1753.
Cuprinde şi sudul Daciei şi Scythia Minor.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 577.
396  BULGARIA

1000 – Charte von Ungarn, Polen, Russland und der Turkey, enthaelt Polen,
Galitien, die Moldau, Bukowina und Walachey [...], Nürnberg, [1772]. 53 x 52 cm.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 581.
1001 – Allgemeiner Deutscher Atlass, partea 1-2, Viena, 1780-1800. 61 x 45 cm.
Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1129.
1001 – F.L. Güssefeld, Charte von der Moldau und Walachey [...], Nürnberg, 1785.
16,5 x 19,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 582.
1002 – F.C. Rhode, Partes confines trium magnorum Imperiorum Austriaci, Russici
et Osmanici [...] descriptio, Augsburg, 1785. 93 x 133 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 219, nr. 583.
1003 – C. Schültz, Kriegstheater oder Graentzkarte Oesterreichs, Russlands und
der Turkey endhaltend das Königreich Ungarn, Siebenbürgen, Moldau, Bessarabien,
Wallachey [...], Viena, 1783. 50 x 73 cm.
Ref.: ibidem, p. 219-220, nr. 534.
1004 – I.F. Schmidt, Karte von der Walachei, Moldau und Bessarabien..., Viena,
1788. 45 x 61 cm.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 585.
1005 – D.F. Sotzmann, Charte von den oberhalb und seitwärts dem Schwarzen
Meere gelegenen Russischen und Türkischen Ländern [...], Berlin, 1788. 52 x 64 cm.
Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 586.
1006 – [Walachey], s.l., [1790]. 31 x 47 cm.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 589.
1006 – Franz Joh. Ios. von Reilly, Karte von dem Oschmanischen Reiche in Europa,
Viena, 1795. 56,5 x 72 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 590.
1007 – I.C.M. Reinecke, Charte von Türkischen Reiche in Europa [...], Weimar,
1800. 47 x 47 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 591.
1008 – Atlas de toutes les parties connues du globe terrestre, s.l., [sec. XVIII]. 24 p.
text, 49 pl. 26 x 20 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1128.
1009 – Matthaeus Seutterus, Novissima et accuratissima Hungariae cum
circumjacentibus regnis et principatibus [...] designatio, s.l., sec. XVIII. 50 x 58 cm.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 549.
1010 – Turcicum Imperium, s.l., sec. XVIII. 27 x 36 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 217, nr. 549.
 BULGARIA  397

1011 – N. Sanson, Estats de l’Empire des Turq en Europe, Amsterdam, sec. XVIII.
48,5 x 57 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 557.
1012 – Anthimos Gazis, Pinax geografikos, Viena, 1801. 98 x 111 cm. Cuprinde şi
Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 220, nr. 593.
1013 – P. Solarič, Pešij zemlepisnik, Veneţia, 1804. 37 planşe, 23 x 28,5 cm.
Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1131.
1014 – T.I. Maire, Kriegstheater zwischen Russland und der Ottomanischen Pforte
enthaltend des südlichen Theil des Russischen Reichs, das Asowische und Schwarze Meer,
die ganze Moldau, Wallachey [...], Bessarabien [...], Siebenbürgen [...], Viena, 1807. 68
x 152 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 595.
1015 – Atlas izdannyj ko vseobščemu zemleopisanju [...], partea I, St. Peterburg,
1808. 21 x 13,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1133.
1016 – Johann Pongraz, Neueste Allgemeine Postkarte von Europa [...], Viena,
1809. 14 planşe, 29 x 39 cm.Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1134.
1017 – Atlas ili sobranie kart vseh častej zemnago šara, St. Peterburg, 1816. 42
planşe, 29 x 25 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1136.
1018 – Pierre Lapie, Atlas classique et universel de géographie ancienne et
moderne, ed. a 2-a, Paris, 1816. 18 planşe, 32 x 26 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1137.
1019 – Joseph Dirwaldt, Allgemeiner Hand-Atlas [...], Viena, 1818. 41 planşe,
35 x 49,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1138.
1020 – [Pierre] Lapie, Charte générale de la Turquie d’Europe en XV feuilles [...],
Paris, 1822. 4 f. 194 x 50 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 603.
1021 – A.-L. Le Sage, Atlas historique, généalogique, chronologique et
geographique, Bruxelles, 1825. 37 planşe, 49 x 37 cm; ed. germ., Carlsruhe, 1826,
42 planşe, 53 x 38 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1140, 1141.
1022 – C.E. Rainold, Uebersichts Karte des Türkischen Reiches in Europa und
Asien, Viena, 1828. 7 f. text + l planşă, 35 x 48 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 604.
398  BULGARIA

1023 – Franz von Weiss, Carte der Europäischen Türkey [...] in XXI. Blättern, s.l.,
1829. 21 planşe. 41,5 x 63 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 605.
1024 – Karta teatra vojny v Europe 1828 i 1829 godov. Sostav s instrumental’noj
saemki Bessarabii, rekognoscirovok Serbii, vostočnoj časti Bulgarij i Rumilii i voennoj
saemki Moldavii, Valahii i Babadagskoj oblasti, St. Peterburg, 1835, 10 planşe, 44 x 78 cm.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 607.
1025 – M. Gutt, Geografičeski atlas, St. Peterburg, 1832. 14 p. text, 14 planşe, 32 x
40 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1142.
1026 – J.-J.-H. Huot, Atlas complet du Précis de la géographie universelle de Malte-
Brun, Paris, 1837. 49 p. text, 67 planşe, 43 x 23 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1143.
1027 – Christian Kruze, Atlas i tablicy dlja obozrenija istorii vseh evropejskih zemel
i gosudarstvy, St. Peterburg, 1843. 83 planşe. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1144.
1028 – Lukianovič, Plany k opisaniju tureckoj vojny 1828 i 1829 godov, s.l., [1844].
8 p. text + 20 planşe, 29,5 x 24,5 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 611.
1029 – C.F. Weiland, General Karte vom Europäischen Russland, Weimar, 1844.
115 x 84 cm. Cuprinde şi Moldova şi Gurile Dunării.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 612.
1030 – Karta Vengrii, Galicii i prilezaščin k nim zemelj: Slavonii i Kroacii,
Transilvanii i voennoj granicy, St. Peterburg, 1849. 32 x 51 cm.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 613.
1031 – Mapa Evropske, Turske, Balkansko poluostrovo, Belgrad, 1850. 36 x 44 cm.
Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 616.
1032 – Carte de la Principauté de Serbie et des pays environnants, Paris, 1850.
43 x 55 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 617.
1033 – Karl von Schpruner’s historisch-geographischer Hand-Atlas, Abteil. 1-3,
Gotha, 1850-1855, 37 x 45 cm. Partea 1: Atlas antiquus, 1850, 27 planşe; partea 2:
Geschichte der Staaten Europa’s vom Anfang des Mittelalters bis auf die neueste Zeit,
1854. 73 planşe. Cuprind hărţi ale Daciei şi Ţărilor Române.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1149.
1034 – Ethnographische Karte des Osmanischen Reichs europäischen Theils und
von Griechland, ed. a 2-a, Gotha, 1852. 33 x 36 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 621.
 BULGARIA  399

1035 – General Karte des Türkischen Reichs [...], Viena, 1853. 35 x 49 cm. Cuprinde
şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 623.
1036 – Complete Map and Plans illustrative of the World (including the Baltic
and Black Sea, Cronstad, Saint Petersburg, the Danube), Londra, [1854]. 46 x 58 cm.
Cuprinde şi Principatele Române în cadrul teatrului luptelor din războiul Crimeii.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 625.
1037 – C. Thompson, Map of Russia, Turkey, the Baltic and Black Sea, with All
the Continental Railways, as a Guide Map to the Seat of War, Londra, 1854. 50 x 71 cm.
Cuprinde şi Principatele Române în cadrul teatrului luptelor din războiul Crimeii.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 626.
1038 – Heinrich Kiepert, General-Karte des Türkischen Reiches in Europa und
Asien nebst Ungarn Südrussland [...], Berlin, 1855. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 627.
1039 – Harta Europei după cele mai noue şi mai sigure isvóre, Iaşi, 1857. Litografie
de Partenie. 42 x 48 cm.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 630.
1040 – Carte der Europäischen-Turkey nach den neusten geographischen
Ortsbestimmungen besten Carten und Reise Beschreibungen, Augsburg, [1860]. 6 planşe,
103 x 98 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 632.
1041 – Das Schwarze Meer mit den zunächst austossenden Ländern, Cassel, [1860].
21 x 49,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 222, nr. 633.
1042 – G. Lejean, Carte ethnographique de la Turquie d’Europe et des États
vassaux autonomes, Gotha, 1861. 43 x 52 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 222, nr. 635.
1043 – M. Block, Machtverhältnisse der Europ. Staaten, Gotha, 1862.
7 planşe. 37 x 24 cm.
Ref.: ibidem, p. 222, nr. 64.
1044 – Karta pastrana Evropeičeska Turcija s nadležašti nei knjažestva
Ungrovlajhija i Sărbija [...], ed. Plovdiv, tipărită la Viena, 1862. 55 x 79 cm. Cuprinde şi
Principatele Unite.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 1; Stojanov, BVK, I, p. 398, nr. 8394.
Reprod.: Dora Velčeva-Popsavova, op. cit., p. 250-251.
1045 – Glavna karta na Evropsko Tursko, ed. Plovdiv, tipărită la Viena, 1863.
90 x 126 cm; ed. 1870. 88 x 125 cm. Cuprinde şi Principatele Unite.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 2, 5, Stojanov, BVK, I, p. 398, nr. 8395.
1046 – Vasil D. Stojanov, Evropské Tureckó, Černáhora, Recko a Jonské ostrovy,
Praga, 1863. 45 x 36 cm. Cuprinde şi Principatele Unite.
Ref.: Dora Velčeva-Popsavova, op. cit., p. 195, nr. 4.
400  BULGARIA

1047 – Hr. G. Danov, Malyk učeben atlas, ed. Plovdiv, tipărit la Viena, 1865.
2 p. text, 9 planşe. 28,5 x 20 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 213, nr. 473.
1048 – Hr. G. Danov, Zemle opisatelenen učeben atlas, ed. Plovdiv, tipărit la Viena,
1865. 12 p. text, 24 planşe, 29 x 19 cm, ed. Plovdiv, 1876, [1876-1880], 1880. Cuprinde
şi România.
Ref.: ibidem, p. 213, nr. 472, 474-476.
1049 – Heinrich Kiepert, General-Karte von der Europäischen Türkei, Berlin,
1870. 81 x 125 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 648.
1050 – Materjaly, dlja istoriko-geografičeskogo atlasa Rossii, I-II, St. Peterburg,
1871. 39,5 x 27 cm, facsimile: harta Europei (1493), harta unei părţi a lumii (1459),
cuprinzând şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 653.
1051 – Karta Evropejskoj Turcii, s.l., [1875], 91 x 208 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 655.
1052 – Heinrich Kiepert, Politische Übersichts-karte der Türkei und Griechenland,
Berlin, 1876. 52 x 43 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 657.
1053 – Special-Karte der Europäischen Türkey, Leipzig, 1876. 63 x 82 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 658.
1054 – Novickij, Semenov, Butovič, Plan gor. Švistova i Zimnicy i okrestnostjami,
s.l., 1877, 48 x 60 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 660.
1055 – Podrobnaja karta russko-tureckoj vojny na Balkanskom poluostrove,
Odessa, 1877. Cuprinde şi frontul românesc. 94 x 88 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 662.
1056 – R. Meinhardt, Die Donau-Länder und die Balkan-Halbinsel. Theatre of the
War between the Russia and the Turkey in Europa, Berlin, 1877. 86 x 106 cm. Cuprinde
şi frontul românesc.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 663.
1057 – F. Stülpnagel, J.C. Bär, Karte von Europa und dem Mittellandischen Meere,
ed. a 8-a, Gotha, 1877. 86 x 106 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 664.
1058 – Heinrich Kiepert, Die Staaten der Balkan-Halbinsel nach den Gränz-
Bestimmungen des Friedens von Hagios Stephanos, 3 März 1878. 51 x 43 cm. Berlin,
1878.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 670.
 BULGARIA  401

1059 – Knjažestvo Bălgarija s blizosednite nezavisimi knjažestva Sărbija, Cerna

gora, Romănija i ostanalite čjasti ot Evrop. Turcija, [Plovdiv], 1878. 85 x 125 cm.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 7.
1060 – A Map to illustrate articles I, III, VI of the Treaty of Peace signed at San
Stephano, February 19, 1878, s.l., [1878]. 21 x 26 cm.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 669.
1061 – Carl Sax, Ethnographische Karte der Europäischen Türkey und ihrer
Dependenzen zu Anfang des Jahres 1877, Viena, 1878. 16 p., text + l planşă, 27 x 35 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 667.
1062 – Th. Bonsdorff, Eisenbahn-karte von Oesterreich Ungarn, ed. a 42-a, Viena,
1879. 31 p. text + l planşă. 59 x 75 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 673.
1063 – Karta na knjažestvo Bălgarija [...] i Dobrudža, Plovdiv, [1879]. 60 x 83 cm.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 9.
1064 – H. Cassella, Carta generale dell’Europa divisa ne’suoi principali stati
secondo gli ultimi trattati di pace, Torino, 1880. 35,5 x 47 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 674.
1065 – F. Handtke, Karte der Balkanhalbinsel, ed. a 10-a, Glogau, 1880. 80 x 65 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 675.
1066 – F. Konitz, Original-Karte von Donau-Bulgarien und dem Balkan nach seinen
eigenen Reise – Aufnahmen in den Jahren 1870-1874, ed. a 2-a, s.l., 1880. Cuprinde şi
România.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 678.
1067 – Heinrich Kiepert, Neue General-Karte der Unter-Donau und Balkan-Länder
mit den neuen Grenzen von Serbien, Bulgarien und Ost-Rumelien, Berlin, 1880. 53 x 83 cm.
Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 677.
1068 – Heinrich Kiepert, Die neuen Grenzen auf der Balkan-Halbinsel nach den
Bestimmungen des Vertrags von Berlin vom 13 Juli, 1878, Berlin, [1880]. 52 x 43 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 677.
1069 – Carte des nouvelles frontières entre la Serbie, la Roumanie, la Bulgarie,
la Roumélie orientale et les provinces immédiates de la Turquie, selon les décisions du
Congres de Berlin, 1878, Berlin, 1881. 4 planşe, 37 x 27 cm.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 680.
1070 – Charta căilor ferate române cu legăturile lorŭ cu statele vecine, ed. a 2-a,
Bucureşti, [1882-1885]. 39 x 64 cm.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 683.
402  BULGARIA

1071 – Heinrich Kiepert, Ethnographische Übersicht des Europäischen Orients,

Berlin, [1882]. 52 x 43 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 684.
1072 – Grecia-Turchia e Stati confinanti, Milano, circa 1885. 76 x 58 cm. Cuprinde
şi România.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 687.
1073 – Cartes du Delta du Danube et plans comparatifs de l’embouchure et des
sections fluviales du Bras de Soulina, indiquant les derniers travaux qui y ont été exécutés
par la Commission européenne d’après les projets de Ch. A. Hartley, Leipzig, 1887. 78
planşe, 56 x 40 cm.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 689.
1074 – A. Steinhauser, Karte von Südost-Europa. Die Staaten der Balkan-Halbinsel,
sammt Theilen von Oesterreich-Ungarn bis Budapest und Wien [...], Viena, 1887.
75 x 69 cm.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 690.
1075 – Übersichts-Karte der Weinbau-Gebiete Österreich’s und der in denselben
von der Reblaus befallenen Flächen, Viena, 1887, 55 x 73 cm. Cuprinde şi regiunile
viticole din zonele româneşti.
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 691.
1076 – I.V. Ivanov, Balkanskij poluostrov, Sofia, 1891, 60 x 42 cm. Cuprinde şi
România.
Ref.: ibidem, p. 195, nr. 17.
1077 – C. Vogel, B. Domann, Die Balkan-Halbinsel in 4 Blättern. Türkei, Rumänien,
Griechenland, Serbien, Montenegro, Bulgarien, Gotha, 1891. 80 x 65 cm.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 698.
1078 – Drei Karten von Gerhard Mercator. Europa-Britische Inseln-Weltkarte.
Facsimile-Lichtdruck nach den Originalen des Stadtbibliothek zu Breslau, Berlin, 1891.
70 x 49 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 699.
1079 – A. Krivošiev, Karta na Bălgarija s priležaštike nei dăržavi, ed. Plovdiv,
tipărită la Viena [1892]. 122 x 178 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 196, nr. 19.
1080 – Prochaska’s Eisenbahnkarte von Österreich-Ungarn für 1892, ed. a 60-a,
Viena, 1892. 72 x 106 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 703.
1081 – Henricus Kiepert, Imperii romani tabula geographica in usum Scolarum
descripta, Berlin, 1894. 140 x 185 cm. Cuprinde şi Dacia.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 707.
1082 – Karte der Balkanbahnen, ed. Sofia, tipărită la Viena, [1894-1903]. 31 x 46 cm.
Cuprinde şi reţeaua feroviară din România.
 BULGARIA  403

Ref.: ibidem, p. 196, nr. 20.

1083 – Njama karta na Balkanskija poluostrov..., ed. Plovdiv, tipărită la Viena,
[1895]. 160 x 134 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 196, nr. 22.
1084 – K. Peucker, Praktische Geschäfts und Reisekarte sämmtlicher Staaten von
Europa, enthaltend die europäischen Schiffahrtslinien..., ed. nouă, Viena, 1896. 92 x 125 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 710.
1085 – Hermenegild Ritter v. Jireček, Karten zur Geschichte des heutigen
Österreichische-Ungarischen Reichs, Viena, 1897. 1 p. text + 6 planşe. 32,5 x 21,5 cm.
Cuprinde şi teritoriile româneşti în Evul Mediu.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 713.
1086 – Karta časti Balkanskogo poluostrova, I-X, s.l., [1900]. 70 f. 45,5 x 52 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 196, nr. 36.
1087 – G.Al. Zamphiropol, România cu terrile vecine, Bucureşti, [circa 1900].
46,5 x 64 cm.
Ref.: ibidem, p. 225, nr. 717.
1088 – V. Kănčev, Etnografska karta na Balkanskija poluostrov [...], ed. Plovdiv,
tipărită la Viena, [1900-1912]. 22 x 32 cm; ed. Sofia, [1901]. 34 x 30 cm.
Ref.: ibidem, p. 196, nr. 39; p. 197, nr. 42.
1089 – Iztočna vojna 1877-1878. Atlas po otbranata na Pleven ot Muzaferr paša i
Tal’jat bej, Sofia, 1901. 10 planşe, 47 x 33 cm. Reprezintă teatrul luptelor de la Plevna.
Ref.: ibidem, p. 214, nr. 483.
1090 – Figurativna karta na r. Dunav sădăržašta rečnata granica meždu Bălgarijata
i Romănija opredelena prez m. oktomvri 1908 g., Sofia, 1908. 24 f. 43 x 59,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 198, nr. 76.
1091 – Karta na Balkanski poluostrov, Sofia, 1913. 36 x 47 cm. Cuprinde graniţele
Bulgariei fixate prin pacea de la Bucureşti.
Ref.: ibidem, p. 199, nr, 93.
1092 – Karta na Romănija, Sofia, [1913-1918]. 40 x 60 cm.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 95.
1093 – Karta s naj-novite granici na bălkanskite dăržavi sled Balkanskata vojna,
Sofia, 1915. 56 x 47,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 106.
1094 – St. Romanski, Narodopisna Karta na nova rumănska Dobrudža, Sofia,
1915. 112 p. 54 x 91 cm; ed. franceză, Sofia, 1915. 35,5 x 60 cm; ed. a 2-a fr., Sofia, 1940.
53 x 91 cm.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 108, 109; p. 205, nr. 259.
404  BULGARIA

1095 – Flemmings Kriegskarte für Oesterreich-Ungarn und Serbien, Berlin, circa

1915. 85 x 67 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1072.
1096 – G. Freytags, Detail-Karte der Dobrudscha, Viena, circa 1917. 70 x 51 cm.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1074.
1097 – Alexis Nour, Traian Georgescu, C. Ioanid, Basarabia. Hartă etnografică,
Bucureşti, [1915].
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 745.
1098 – Tutrakanski ukrepen lager, Sofia, [1916-1917]. Hartă a frontului româno-
bulgar de la Turtucaia. 56 x 66 cm.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 111.
1099 – Najpodrobna džobna karta na dobrudžanskija front, s.l., 1916-1917.
17,5 x 21 cm.
Ref.: ibidem, p. 199, nr. 112.
1100 – Podrobna džobna karta na Severna Dobrudža. Front na Hăršovo, Babadag,
Măčin, Isakča i Dunavikite ustija, s.l., 1916-1917.
Ref.: ibidem, p. 200, nr. 113.
1101 – D. Rizov, Bălgarite v tehnite istoričeski etnografičeski i političeski granici,
Berlin, 1917. XXI p. text + 74 planşe. 30 x 30,5 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti ocupate.
Ref.: ibidem, p. 214, nr. 484.
1102 – Übersicht der Kriegslage in Europa, Berlin, 1917. 85 x 117 cm. Cuprinde şi
fronturile româneşti.
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 760.
1103 – Oesterreichische Spezial-karte von Rumänien, s.l., [1917]. 46 x 56 cm.
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 759.
1104 – R. Bolze, M. Chesneau, Carte ethnographique de l’Europe Centrale et des
États balkaniques, s.l., 1918. 42 x 54 cm.
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 763.
1105 – J. Gabrys, Carte ethnographique de l’Europe, ed. a 2-a, Lausanne, 1918.
21 p. text + 1 planşă. 86 x 106 cm.
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 764.
1106 – G. Freytags, Karte von Bessarabien und der West Ukraina, Viena, 1918.
67 x 48 cm.
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 765.
1107 – Karta Evropejskoj Turcii, Rumynii, Serbii, Černogorii i korolestva ellinov,
[St. Peterburg], s.a. 65 x 55 cm.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1017.
1108 – Ševelev, Karta pograničnago prostranstva Rossii s Prussieju i Avstrieju i
Evropeskoj Turcii, St. Peterburg, s.a. 139 x 93 cm. Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1019.
 BULGARIA  405

1109 – Karta teatra vojnu v Turcii, v 1828-1929 godah, s.l., s.a. 33 x 63 cm.
Cuprinde şi Principatele Române.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1020.
1110 – G. Al. Zamphiropol, Charta judeţului Ilfov, [Bucureşti], s.a. 29 x 38 cm.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1033.
1111 – Paul Langhans, Politisch-militärische Karte der Balkan-Halbinsel, Gotha,
s.a., cuprinzând şi România. 57 x 68 cm.
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 1038.
1112 – F.W. Streit, Charte des Osmanischen Reichs in Europa und Asien, Leipzig,
s.a. 39 x 48 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1053.
1113 – Dalmatien, Bosnien, Serbien, Črnagora, Moldau und Wallachei, Viena,
s.a. 61 x 96 cm.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1054.
1114 – C.A. Bretschneider, Europa im Anfange des sechsesten Jahrhunderts;
Europa zur Zeit der Kreuzzüge; Europa zur Zeit der Reformation: Europa im achtzehten
Jahrhundert von 1700 bis 1789; Europa in Zeitalter Napoleons 1789 bis 1815, Gotha, s.a.
5 planşe. 122 x 150 cm. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1059-1063.
1115 – G. Freytags, Karte der Balkan-Halbinsel, Viena, s.a. 64,5 x 46,5 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 238, nr. 1075.
1116 – G. Freytags, Karte von Rumänien, Viena, s.a. 66 x 81 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1078.
1117 – K. Peucker, General Karte des Königsreiches Rumänien mit Bessarabien
und den bulgarischen, serbischen und oesterreichisch-ungarischen Grenzgebieten,
ed. a 2-a, Viena, s.a. 70 x 88 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1081.
1118 – Grenzen der Balkan-Länder nach dem präliminar Akte von San Stephano
und dem Berliner Verträge, s.l., s. a. 44,5 x 57 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1084.
1119 – Jo. Baptista Homannus, Imperium Turcicum in Europa, Asia et Africa
regiones, proprias, tributarias clientelares [...] exhibens, Nürnberg, [sec. XVIII]. Cuprinde
şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1087.
1120 – M.A. Schmidt, Carte des Kriegsschauplatzes der europäischen unde
asiatischen Türkei sammt den angrenzenden Ländern. Nach der russisch Generalstabskarte
[...], ed. a 2-a, s.a., s.l. 27 x 67 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1088.
406  BULGARIA

1121 – W. Liebenow, Karte von Rumänien und der Nachbargebieten, Berlin,

s.a. 77 x 51 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1089.
1122 – Karl Gräf, Das Königreich Ungarn mit seinem Nebenländern und Galizien,
Weimer, s.a. 51,5 x 63,5 cm. Cuprinde şi teritorii româneşti.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1090.
1123 – Pinax tou kath’īmas ellīnismōn meta tōn parakeimenōn slavikōn, albanikōn
kai roumanikōn chorōn, Atena, s.a. 29 x 35 cm.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1108.
1124 – Plan général du secteur des cataractes et des Portes-de-fer du Danube,
s.l., s.a.
Ref.: ibidem, p. 239, nr. 1109.
1125 – W. Liebenow, Politische Karte der Balkan-Halbinsel, Berlin, s.a. 65 x 89 cm.
Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1112.
1126 – J.L. Kettler, Rumänien und Nachbargebiete, Berlin, s.a. 81 x 65 cm.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 1115.
1127 – J.I. Kettler, Das russische Kriegsgebiet zwischen Ostsee und Schwarzen
Meer, Berlin, s.a. 95 x 72 cm. Cuprinde şi frontul românesc din Primul Război Mondial.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 116.
1128 – Janvier, Turquie d’Europe et partie de celle d’Asie divisée par grandes
provinces et gouvernements, Paris, s.a. 30 x 43,5 cm.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1122.
1129 – Übersichtskarte des Balkan-Kriegsschauplatzes, Viena, s.a. Cuprinde şi
România. 99 x 131 cm.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1122.
1130 – Herm. Berghaus, Übersichts-Karte des Türkischen Reichs in Europa und
Asien, ed. a 2-a, Gotha, s.a. 43 x 61 cm. Cuprinde şi România.
Ref.: ibidem, p. 241, nr. 1123.

1131 – Carol Popp de Szathmári, Prea sfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-

Vlahiei D. Nifon. Dessiné d’après nature par Ch. P. Szathmáry. Lithografie, Paris. 1851.
47,5 x 36 cm (450, colligatum, nr. 23).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540 (descriere incompletă).
1132 – Gh. Panaiteanu-Bardasare, Escursiune arheologică la m-rea Putna (Bucovina).
Ştefan cel Mare şi fiul său Alexandru Voievod. Litografie. Bucureşti, 1864. 12 x 24 cm.
Din revista „Buletinul instrucţiunii publice”, I, 1867, sept.-nov. La p. 32-33, ilustraţie
la articolul lui V.A. Urechia, Portretul lui Ştefan. 2 exemplare (450, colligatum, nr. 22).
Ref.: Conev, Opis, I, p. 505, nr. 540 (descriere incompletă).
 BULGARIA  407

NAUČEN INSTITUT I MUZEJ

IVAN VAZOV
(Institutul Ştiinţific şi Muzeul „Ivan Vazov”)

CR

1133 – Ivan Vazov, Tăgite na Bălgarija, Bucureşti, 1877.

Ref.: Stojanov, BVK, I, p. 42, nr. 941.

SOFIJSKI GRADSKI I OKRĂŽEN

DĂRŽAVEN ARHIV
(Arhiva de Stat a Oraşului şi a Regiunii Sofia)

DOC

1134 – Documente, din 1886-1939, privitoare la relaţiile politice, economice

şi culturale româno-bulgare: legislaţia românească din Dobrogea; urmărirea, de către
poliţia bulgară, a agenţilor Internaţionalei a III-a (Al. Dobrogeanu-Gherea, Alexandru
Constantinescu, Marcel Pauker şi David Finkelstein) refugiaţi în Bulgaria; activitatea
companiilor L. Dreyfus şi a sucursalei sale din Sofia, „Redevenţa”, a sucursalei sale din
Svištov etc. (fond I K, 62 K, 164 K, 1042 K).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Colecţia de microfilme Bulgaria (RA, 1978, nr. 2, p. 176).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 5, c. 182-264.

SOZOPOL
AM

1135 – Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, ajutată între 1624-1626 de domnii Moldovei
Radu Mihnea şi Miron Barnovschi, care i-au închinat mănăstirea Aron Vodă din Iaşi.
Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 892; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 117-122 (doc. de danie
şi întărire din 24 oct. 1624, 20 martie, 25 apr., 30 iun. 1626); Lambros Kamperidis,
The Greek Monasteries of Sozopolis, XIV-XVII Centuries, Salonic, 1993, p. 37.
Reprod.: B. A. R., copii manuscrise în limba greacă.

STARA ZAGORA

OKRĂŽEN NARODEN MUZEJ

(Muzeul Naţional Regional)

MUZ

1136 – Diplomă militară romană, Dacia Superior, 23 februarie 144, tabella I, emisă
pentru Aulenus Her, din Cohors II Gallorum Panonica. Bronz, fragm. 10,2 x 7 x 0,15 cm.
Descoperită lângă Nova Zagora.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 112-114.
408  BULGARIA

SVIŠTOV

CĂRKVA SV. DIMITĂR

(Biserica Sf. Dumitru)

AM

1137 – Ctitorie a lui Mihai Viteazul, 1595-1600.

Ref.: St. Gančev, Svištov prinos kăm istorijata mu, Svištov, 1928, p. 27; G. Pop Hristov,
Svištov, 1937, p. 10; Teodor Zlatev, Bălgarskite gradove po reka Dunav prez epohata
na Văzraždaneto, Sofia, 1962, p. 50; Valentin Antonov, Des vestiges roumains à
Svištov (RESEE, 16, 1978, nr. 1, p. 163-164).
1138 – Cruce de lemn, ferecată în argint aurit, cu pietre semipreţioase. Inscripţie
în limba slavonă din 1642 a donatorilor Stroe, mare vistiernic, şi soţia sa Vişa, din Ţara
Românească.
Ref.: St. Gančev, op. cit., p. 27; Valentin Antonov, op. cit., p. 163.

CĂRKVA SV. PETĂR I PAVEL

(Biserica Sf. Petru şi Pavel)

AM

1139 – Ctitorie a lui Matei Basarab şi a doamnei Elina, 1644.

Ref.: K., Une vieille église à Svichtov. Le geste d’un prince du XVII-ème siècle („La Parole
Bulgare”, nr. 706, 13 septembrie 1941); C. C. Giurescu, Două ctitorii ale lui Matei
Basarab în Bulgaria (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 390-391); Ovidiu Marina, Însemnări
din Bulgaria, Buc., 1954, p. 58; A. Vasilev, Ktitorski portret, Sofia, 1960, p. 76-80;
Valentin Antonov, op. cit., p. 163-164.

1140 – Pictură murală interioară (parţial deteriorată). În tabloul votiv sunt

reprezentaţi ctitorii: Matei Basarab şi doamna Elina.
Ref.: C.C. Giurescu, loc. cit.; A. Vasilev, loc. cit.; Valentin Antonov, loc. cit.; Dimitrina
Mitova Džonova, Ktitorskij portret župana, XVII v cerkvi Sv. Pantalejmona v Vidine
(EB, 14, 1978, nr. 4, p. 123-124, 127).
Reprod.: A. Vasilev, op. cit., fig. 41.

MUZ

1141 – Turn cu ceas, 1765, pentru întreţinerea căruia s-au primit ajutoare materiale
de la domnul Ţării Româneşti, Ioan Gheorghe Caragea, în 1815 şi 1817.
Ref.: Urechia, XII, p. 45, 274; Nikolaj Tuleškov, Časovnikovite kuli („Vekove”, 1987,
nr. 1, p. 43).
Reprod.: ibidem, p. 44.
 BULGARIA  409

ČITALIŠTE ELENKA I KIRIL AVRAMOVI

(Biblioteca „Elenka şi Kiril Avramov”)

MS

1142 – Hronograf, scris în Ţara Românească, 1610. Dăruit de Hristache Popov,

învăţător din Alexandria (ms. 1650).
Ref.: Valentin Antonov, Manuscrits et vieux livres roumains dans la Bibliothèque de
Svištov (RESEE, 18, 1980, nr. 2, p. 313).
1143 – [Dicţionar slavon-român şi român-slavon] scris la Târgovişte, 1614,
cuprinzând circa 20000 de cuvinte. Dăruit de Vasil Mančov. Dispărut în incendiul din 1877.
Ref.: ibidem.
1144 – Alexandria şi Esopia, scrise în Ţara Românească, 19 februarie 1781. 142 f.
15 x 21 cm. Text în limba română. Lipseşte începutul (ms. 0868). Însemnare de posesor:
Anghel Teodorovici Broscariul.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 313-316.

CR

1145 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie la mănăstirea Plumbuita, 1582. Exemplar

unic, incomplet (lipseşte partea de început a epilogului).
Ref.: G.P. Hristov, Staropečatni knigi i răkopisi v čitalištnata biblioteka vă Svištov, în
Žubileen sbornik na čitališteto „Elenka i Kiril D. Avramovi” vă gr. Svištov, Svištov,
1931, p. 142-144; Petăr Atanasov, Četirievangelnieto na jeromonah Lavrentij
în Starobălgarska literatura. Izsledovanie i materjaly, I, Sofia, 1971, p. 413-440;
idem, Tipografia din Bucureşti a ieromonahului Lavrentie („Revista bibliotecilor”,
25, 1972, nr. 3, p. 171-175); Ludovic Demény, Tiparniţa bucureşteană în secolul al
XVI-lea („Studii”, 25, 1972, nr. 2, p. 207, 209); idem, Când s-a tipărit prima carte
bucureşteană (MI, 6, 1972, nr. 10, p. 47); idem, O tipăritură coresiană necunoscută
bibliografiei româneşti de carte veche, în Târgovişte, cetate de scaun a Ţării
Româneşti, I, Buc., 1974, p. 70; idem, L’imprimerie de Bucarest au XVI-e siècle.
Quelques précisions nécessaires (RRH, 20, 1981, nr. 4, p. 669).
Publ.: Ludovic Demény, op. cit., în „Studii”, 25, 1972, p. 211 (fragment epilog).
1146 – Maxim din Pelopones, Egcheiridion kata ton schismatos tōn papistōn,
Bucureşti, 1690.
Ref.: Stojanov, p. 37, nr. 166; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 289, nr. 3826.
1147 – [Tâlcuire la cele patru evanghelii], tipărită în Ţările Române, începutul
sec. XIX. Lipseşte începutul.
Ref.: V. Antonov, op. cit., p. 320.
Reprod.: ibidem, p. 319 (începutul Evangheliei lui Ioan).
1148 – Antologhion, Râmnic, 1705 (inv. 139).
Ref.: V. Antonov, op. cit., p. 320.
Reprod.: ibidem, p. 321-322 (f. 89, 98).
1149 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţie
410  BULGARIA

îngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării

Româneşti.
Ref.: Stojanov, p. 46, nr. 270; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.
1150 – Nichifor Theotokis, Stoicheia fysikīs, I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit la
Academia domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.
Ref.: Stojanov, p. 52, nr. 344; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.
1151 – Dimitrie Nicolae Darvaris, Grammatikī germanikī, Viena, 1785
(Vaskidovič, 69).
Ref.: Stojanov, p. 62, nr. 487; p. 68, nr. 572; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611,
nr. 1909.
1152 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791. Traducere
din limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova. Tipărită cu cheltuiala
marelui spătar Ioan [Ienăchiţă] Văcărescu.
Ref.: Stojanov, p. 65, nr. 533; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 175-176, 612, nr. 2338.
1153 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīssou, I-II, Viena, 1792. Traducere de Gherasim
Caruso. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,
mitropolitul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 64, nr. 540; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 203, nr. 2734.
1154 – Asfalīs hodīgia [...] ītoi Theofrastou Īthikoi charaktīres metafrasthentes ypo
Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1795 (Vaskidovič, 200).
Ref.: Stojanov, p, 68, nr. 571; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 68, nr. 910; f. 609.
1155 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de Nicolae
Varkosi, dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti (2 tiraje).
Ref.: Stojanov, p. 68-69, nr. 583; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 75, nr. 991.
1156 – Alīthīs odos eis tīn eudaimonian ītoi logoi [...] Ploutarchou [...], Isokratous
[...], Xenofōntos [...], metafrasthentes [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena,
1796 (cota 176).
Ref.: Stojanov, p. 69, nr. 585; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 19, nr. 198.
1157 – J. Lalande, Epitomī astronomias, Viena, 1803. Traducere de D.D. Filipide,
dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 76, nr. 669.
1158 – Neofit Doukas, Egcheiridion peri diatheseōs scholeiōn ellīnikōn, Viena,
1805. Prezentare a organizării învăţământului în şcolile din Ianina şi Bucureşti.
Ref.: Stojanov, p. 81, nr. 723.
1159 – Istoria synoptikī tīs Ellados, Viena, 1807. Traducere din limba engleză,
dedicată Frăţiei greco-române din Viena; între prenumeranţi: Gheorghe Văcărescu,
Scarlat şi Matei Ghica, Nicolae Petrescu, Zamfir Greceanu, Ştefan Budişteanu, Constantin
Berindei (nr. 773).
Ref.: Stojanov, p. 86, nr. 773.
1160 – J.G. Heineccius, Stoicheia tīs logikīs kai īthikīs filosofias, Viena, 1808.
Traducere din limba latină, de marele vornic Grigore Brâncoveanu (nr. 157).
 BULGARIA  411

Ref.: Stojanov, p. 89, nr. 796.

1161 – Neofit Doukas, Logoi tōn Attikōn rītorōn, Viena, 1812. Imprimată cu
sprijinul negustorilor din Bucureşti, Gheorghe Ioannou, Vasile şi Nicolae din Rusciuc şi al
şcolii din Târnovo (nr. 153).
Ref.: Stojanov, p. 96, nr. 809.
1162 – Constantin Vardalah, Fysikī peiramatikī, Viena, 1812. Manual scris în
Bucureşti, unde autorul era profesor (nr. 71).
Ref.: Stojanov, p. 97, nr. 880.
1163 – Andronachi Donici, Adunare din împărăteştile pravile, Iaşi, 1814.
Ref.: V. Antonov, op. cit., p. 314.
Reprod.: ibidem, p. 318.
1164 – Buffier, Gheografiia sau Scrierea pământului, I-II. Traducere în limba
română de Amfilohie Hotiniul (inv. 3722).
Ref.: V. Antonov, op. cit., p. 320.
1165 – Constantin Vardalah, Rītorikī technī, Viena, 1815. Manual scris în Bucureşti,
unde autorul era profesor; dedicat lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi
fratelui său Constantin, mare ban al Craiovei.
Ref.: Stojanov, p. 102, nr. 923.
1166 – Daniel Philippide, Istoria tīs Roumounias, I, Leipzig, 1816 (nr. 160).
Ref.: Stojanov, p. 104, nr. 943.
1167 – Pseudo-Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1818. Cronică
universală, compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei.
Ref.: Stojanov, p. 108, nr. 977.
1168 – Neofit Monahul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn kai tōn ethimōn autōn,
Iaşi, 1818. Traducere de Ioan Gheorghiu (nr. 80).
Ref.: Stojanov, p. 108, nr. 975.
1169 – [Mably], Dialogoi tou Fokionos, Iaşi, 1819. Traducere de Ecaterina Suţu.
Ref.: Stojanov, p. 113, nr. 1017.
1170 – Neofit Doukas, Ī kat’epitomīn grammatikī Terpsithea, ed. a 5-a, Bucureşti,
1832.
Ref.: Stojanov, p. 135, nr. 1188.
1171 – Catehism, s.l., [ante 1833]. Text în limba slavonă. La pagina 1: semnătura lui
Vidakovič Milovan, Timişoara, 1833 (inv. 1780).
Ref.: V. Antonov, op. cit., p. 320.
Reprod.: ibidem, p. 323.
1172 – Dim. Kalavakidou-Melenikiou, Synopsis arithmītikīs praktikīs, Bucureşti,
1834.
Ref.: Stojanov, p. 141, nr. 1232.
1173 – Psaltire, Buzău, 1835.
Ref.: Valentin Antonov, op. cit., p. 314.
412  BULGARIA

Reprod.: ibidem, p. 318 (foaia de titlu).

1174 – Oktoīchos, Bucureşti, [1836] (nr. 343).
Ref.: Stojanov, p. 151, nr. 1292.
1175 – Le Sage, Istoria tou Zilbla Santilan parafrastheisa para Manouīl Sergiadou,
I-III, Bucureşti, 1836 (Vaskidovič).
Ref.: Stojanov, p. 150, nr. 1289.
1176 – Ceaslov, Buzău, 1837.
Ref.: Valentin Antonov, op. cit., p. 314.
Reprod.: ibidem, p. 317 (foaia de titlu).
1177 – Mihail Hristidi, Epistolarion koinōfeles, Bucureşti, 1837.
Ref.: ibidem, p. 153-154, nr. 1310.
1178 – N. Piccolo, Filomousou parerga ītoi syllogī poiīmatiōn, Paris, 1838 (nr. 366).
Tipărită cu sprijinul lui M. Ivanovici din Bucureşti şi H. Dim. Hristovici din Brăila.
Ref.: ibidem, p. 163, nr. 1361.

ŠUMEN

ARHEOLOGIČESKI MUZEJ
(Muzeul arheologic)

MS

1179 – Nedelnoe evangelskoe tolkovanie, scrisă la Bucureşti, 1805. Traducere de

Sofronij Vračanski, după Kiriakodromion (autograf).
Ref.: Rečnik na bălgarskata literatura, III, Sofia, 1982, p. 326.

ČlTALIŠTE DOBRI P. VOJNIKOV

(Biblioteca „Dobri P. Voinikov”)

CR

1180 – Le Sage, Istoria tou Zilbla Santilan paraphrastheisa para Manouīl

Sergiadou, IV-VI, Bucureşti, 1837.
Ref.: Stojanov, p. 155, nr. 1312.

TOLBUHIN (DOBRIČ)

OKRĂŽEN DĂRŽAVEN ARHIV

(Arhiva Regională de Stat)

DOC

1181 – Registre cadiale (8), din 1710-1908, cuprinzând firmane, scrisori vizirale şi
acte judecătoreşti privitoare la oraşele Babadag, Constanţa, Mangalia, Medgidia, Tulcea.
 BULGARIA  413

Ref.: Mihail Guboglu, Călătorii pentru cercetarea documentelor turceşti aflate în arhivele
din R.P. Bulgară (RA, 1970, nr. 1, p, 284).

TROJAN

TROJANSKI MANASTIR
(Mănăstirea Troian)

MS

1182 – Alexandria, scrisă de Popa Pěnčo, fiul lui Dimov, 1816. Copie după
traducerea în limba bulgară din limba română a lui Popa Spas, fiul lui Hristov din Plevna,
făcută la Caracal, 1810.
Ref.: K. Mircev, Ošte edna nova bălgarska Alexandrija ot načaloto na XIX vek („Godišnik
na Sofijskija universitet, Istoričesko-filologičeski fakultet”, 43, 1946-1947); Gh.
Dancev, Traduceri ale „Alexandriei” din limba română în limba bulgară modernă
(„Romanoslavica”, 15, 1967, p. 111).

TURTUCAIA (Tutrakan)
AM

1183 – Biserică ortodoxă, datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Ultimul

preot român al bisericii a încetat din viaţă în 1888.
Ref.: Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 227-229 (doc. 70), 238-239 (doc. 76).
1184 – Şcoală, înfiinţată circa 1775. A funcţionat cu sprijinul statului român până în
perioada războaielor balcanice.
Ref.: Berciu-Drăghicescu-Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 227-229 (doc. 70); Şt. Vâlcu, op.
cit., p. 320, 323.

VARNA
AM

1185 – Bogdan-ceşme. Fântână ctitorită de Vasile Lupu (inscripţie din 5 noiembrie

1646) şi reparată de Grigore IV Ghica (inscripţie din 1849).
Ref.: P.I. Stoianoff, Bogdan-Ceşme din Varna, Bulgaria (Cişmeaua voievodului Moldovei,
Vasile Lupu) (CL, 45, 1911, p. 1387-1389); V. Mihordea, Itinerariul domnilor
Moldovei, de la Constantinopol la Iaşi (RI, 20, 1934, p. 365-366).
Publ.: N. Iorga, Ştiri mărunte de istorie românească (RI, 7, 1921, p. 219-220).
Reprod.: B. A. R., foto; AIIAI, 18, 1981, p. 689.

MITROPOLIJA
(Mitropolia)

AM

1186 – Mitropolia a primit ajutoare de la domni din Ţările Române, după cum se
414  BULGARIA

menţionează în hrisovul de danie de 150 taleri anual, 1803, al lui Constantin Ipsilanti,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Urechia, VIII, p. 406-407.
CR

1187 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklesiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-

1784-1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu
(III), Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (II).
Ref.: Stojanov, p. 60, nr. 473; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.

OKRĂŽEN NARODEN MUZEJ

(Muzeul Naţional Regional)

MUZ

1188 – Helios, sec. III a. Chr. Marmură. Statuie colosală, fragment (capul).
Descoperit la Histria, transferat din ţară în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Adrian Rădulescu, 1975.
Reprod.: V. Pârvan, Începuturile vieţii romane la Gurile Dunării, Buc., 1923, p. 187, fig.
89; idem, Dacia. Civilizaţiile antice din ţările carpato-danubiene, Buc., 1972, fig. 67.
1189 – Altar de marmură, sec. II a. Chr., cu dedicaţia lui Pankrates şi a Victoriei.
Parţial deteriorat, 18 x 18 x 9 cm. Descoperit la Histria, în 1914-1915 (inv. II, 272).
Ref. şi publ.: V. Pârvan, Histria, IV (AARMSI, s. II, t. 38, 1916, p. 549, nr. 9); G. Mihailov,
Inscriptiones graecae in Bulgaria repertae, I/2 Sofia, 1970, p. 300; IADSM, 2, I,
p. 262-263.
1190 – Picior de bancă. Marmură. Descoperit la Histria. Transferat din ţară în
timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Adrian Rădulescu, 1975.
Reprod.: V. Pârvan, Începuturile vieţii romane..., p. 114, fig. 62.
1191 – Friză cu Victorii, marmură. Fragment descoperit la Histria. Transferat din
ţară în timpul Primului Război Mondial.
Ref.: Adrian Rădulescu, 1975.
Reprod.: V. Pârvan, op. cit., p. 193, fig. 92.
CR

1192 – M. Svoronos, O en Braïla syllogikos vios mou, Brăila, 1873 (Otdel

Văzraždaneto).
Ref.: Stojanov, p. 283, nr. 2412.

VELIKO TĂRNOVO
AM

1193 – Spital şi şcoală, fondate în 1861, cu sprijinul statului român, care a acordat
un ajutor de 10 000 lei.
 BULGARIA  415

Ref.: Arh. Naţ. Rom., Min. Instrucţiunii, dos. 414/1861; C.C. Giurescu, L’aide accordée
par les Pays Roumains (RRH, 1970, nr. 5, p. 850).

CĂRKVA SV. KONSTANTIN I ELENA

(Biserica Sf. Constantin şi Elena)

AM

1194 – Ion Georgescu, Mitropolitul Panaret Rašev (1808-1887), Bucureşti, 1894.

Statuie în marmură a prelatului şi filantropului bulgar care a trăit mult timp în România,
executată cu ajutorul lui Giuseppe Molinari, la comanda bancherului bucureştean Evloghie
Gheorghiev, executor testamentar al mitropolitului (în pridvorul bisericii).
Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, O statuie de Ion Georgescu în Bulgaria: aceea a
mitropolitului Panaret Raşev (SCIA, Secţia Artă plastică, 42, 1995, p. 63-70 şi fig. 3).

CĂRKVA SV. NIKOLAJ

(Biserica Sf. Nicolae)

MUZ

1195 – Clopot, 1707, dăruit de Constantin Brâncoveanu bisericii din Brâncoveni

(jud. Olt).
Ref.: Iordan Ivanov, Severna Makedonia, Sofia, 1906, p. 168; M. Burghelea, Un clopot al
lui Const. Brâncoveanu în Târnovo („Arhiva”, 35, 1928, p. 268-269).

MANASTIRĂT SV. TROICA

(Mănăstirea Sf. Treime)

AM

1196 – Aşezământ sprijinit de voievozii români Mircea cel Bătrân, Radu cel Mare,
Radu Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Şerban Cantacuzino,
Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Ghica şi din veniturile metocului
său, mănăstirea Sf. Apostoli din Bucureşti.
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 117; A.N. Žekov, Edin světilnik vă minaloto,
Sofia, 1936; C. Velichi, Documente şi cărţi româneşti din Bulgaria (RI, 22, 1936,
p. 112-121); T.G. Bulat, Daniile lui Constantin vodă Brâncoveanu pentru Orientul
ortodox (BOR, 82, 1964, nr. 9-10, p. 935).
CR

1197 – Antologhion, adecă floarea cuvintelor, Bucureşti, 1705.

Ref.: I. Žekov, Edin světilnik vă minaloto, Sofia, 1936; C. Velichi, op. cit., p. 114.
1198 – Sf. Efrem Sirul, Cuvintele şi învăţăturile [...], Neamţ, 1818.
Ref.: ibidem.
416  BULGARIA

OKRĂŽEN DĂRŽAVEN ARHIV

(Arhiva Regională de Stat)

MS

1199 – Tetraevanghel, 1629. 319 f. A aparţinut bisericii Sf. Dumitru din Iaşi
(fond 165 K, op. 2, ed. 1).
Ref.: Ieliţa Gămulescu, Colecţia microfilme Bulgaria (RA, 1979, nr. 2, p. 177);
Constantinescu, Repertoriu, p. 21, nr. 97.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 1-326.
1200 – Slujebnic scris de Ghervasie, din porunca lui Varlaam al Ungrovlahiei, la
Putna, 1672. 120 f. 21 x 18 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu
împletituri şi motive vegetale în culori (fond 165 K, op. 2, ed. a 2-a).
Ref.: Manjo Stojanov, Ukrasa na slavjanskite răkopisi v Bălgarija, Sofia, 1973, p. 31, 203
(nr. 434); Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 177; Constantinescu, Repertoriu, p. 22, nr. 98.
Reprod.: M. Stojanov, op. cit., p. 203-204; Arh. Naţ. Rom., mf. Bulgaria, r. 10, c. 327-424.

OKRĂZEN NARODEN MUZEJ

(Muzeul Naţional Regional)

CR

1201 – Triod-Penticostar, tipărit de Coresi, Târgovişte, 1558. 327 + 32 f. manuscrise.

29 x 18 cm. Completări manuscrise, sec. XVII. Provine de la mănăstirea Kilifarevo.
Ref.: T.D. Pločev, Novootkriti starobălgarski răkopisi v Kilifarskija manastir („Izvestija
na Instituta za bălgarska literatura”, 5, Sofia, 1958, p. 277); Petăr Atanasov, Novi
danni za slavjanskoto knigopečatane v Rumănija prez XVI vek (Prinos kăm bălgaro-
rumănskite kulturni otnošenija) („Studia Balcanica”, 2, 1970, p. 133-137).
1202 – Minei de praznice pe lunile septembrie-februarie [Sbornic I], tipărit de
Coresi, ante 1567-1569. 179 f. (greşit legate). 28,3 x 17,1 cm. Unicul exemplar cunoscut.
Provine de la mănăstirea Kilifarevo.
Ref.: T.D. Pločev, loc. cit.; P. Atanasov, op. cit., p. 137-142 (datare 1568); L. Demény,
O tipăritură coresiană necunoscută bibliografiei româneşti de carte veche, Buc.,
1974, p. 70.
1203 – Octoih, tipărit de Coresi, Târgovişte, 1574-1575. Partea I, 203 + 9 f.
manuscrise la începutul cărţii. 30 x 19 cm.; Partea II, 195 f. 17,2 x 28,8 cm. Exemplare
incomplete. Provin de la mănăstirea Kilifarevo.
Ref.: T.D. Pločev, loc. cit.; Novootkriti răkopisi i staropečatni liturgičeski pametnici
(„Duhovna kultura”, 46, 1966, nr. 7-8, p. 37-38); Petăr Atanasov, op. cit., p. 142-145;
Paul Mihail, Circulaţia Octoihului slavon al lui Coresi în Bulgaria (AIIAI, 9, 1972
p. 591-595).
1204 – Zenovie K. Pop, Metrikīs vivlia II, Bucureşti, 1803, dedicată lui Lambru
Fotiade.
Ref.: Stojanov, p. 76, nr. 673.
 BULGARIA  417

1205 – Constantin Vardalah, Rītorikī technī, Viena, 1815. Manual scris în Bucureşti,
unde autorul era profesor. Dedicat lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, şi
fratelui său Constantin, mare ban al Craiovei.
Ref.: Stojanov, p. 102, nr. 923.

TĂRNOVSKATA MITROPOLIJA
(Mitropolia din Târnovo)

DOC

1206 – Condică, din 1847-1882, cuprinzând acte cu nume de sate cu populaţie

românească (în special din jurul localităţii Nicopole) şi nume de botez româneşti.
Ref.: I. Snegarov, Nova kodeks na Tărnovskata Mitropolija (SBAN, 31, 1937, nr. 17,
p. 1-181) (rec. C. Velichi, în RIR, 11, 1941-1942, p. 523-524).

VISŠ PEDAGOGIČESKI INSTITUT BRATJA KIRIL I METODIJ

(Institutul Pedagogic Superior „Fraţii Kiril şi Metodiu”)

MS

1207 – Alexandria, Sevliev, 1834. Text în limba bulgară. Copie de Popa Nedelko şi
fiul său Mihai Popovici, după traducerea din limba română a lui Popa Spas, fiul lui Hristo,
şi Lazăr Dimitrov din Plevna, realizată la Caracal, 1813. Colligatum cu alte 20 manuscrise.
Ref.: Gh. Dančev, Răkopisen sbornik ot načaloto na XIX v. („Izvesti na Instituta za
literatura”, 16, Sofia, 1965, p. 129-134); idem, Traduceri ale „Alexandriei” din
limba română în limba bulgară modernă („Romanoslavica”, 15, 1967, p. 109-118);
Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I. Cărţile populare laice, 1, Buc.,
1976, p. 113-114.

VIDIN
AM

1208 – Biserica Sf. Pantelimon, ctitorită în 1633 şi zugrăvită în 1640 de Ştefan,

mitropolitul Ungrovlahiei, conform pisaniei.
Ref.: Ovidiu Marina, Însemnări din Bulgaria, Buc., 1954, p. 58.

CĂRKVA SV. PETKA

(Biserica Sf. Paraschiva)

AM

1209 – Ctitorie a lui Matei Basarab (1632-1654).

Ref.: A. Grabar, Materialy po srednovekovemu iskustvu v Bolgarii („Godišnik na
Narodnija Muzej”, 2, 1920, p. 133); Andrej Protič, Denacionalizirane i văzraždane
na bălgarskoto izkustvo prez turskoto robstvo ot 1393 do 1879 god, p. 425;
Ilie Bărbulescu, O biserică a lui Matei Basarab la Vidin („Arhiva”, 31, 1924,
p. 123-125); P. Constantinescu-Iaşi, Monumente de artă românească în Bulgaria,
418  BULGARIA

p. 5; V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti în Bulgaria (BG, 3, 1932, nr. 3-4, p. 95)
(datare 1636); C.C. Giurescu, Două ctitorii ale lui Matei Basarab în Bulgaria (RIR,
11-12, 1941-1942, p. 390) (datare 1641-1642); Ovidiu Marina, op. cit., p. 58 (datare
1652); Dimitrina Mitova Džonova, Ktitorski portret župana XVII v. v cărkvi Sv.
Pantalejmona v Vidine (EB, 14, 1978, nr. 4, p. 124).
Reprod.: V. Hrisicu, op. cit., p. 94.
1210 – Pictură murală interioară. În tabloul votiv este reprezentat ctitorul, Matei
Basarab.
Ref.: V. Hrisicu, op. cit., p. 95 (datare 1640); Ovidiu Marina, op. cit., p. 58; D.M. Džonova,
op. cit., p. 123-124.

VRAŢA (Vraca)

OKRĂŽEN ISTORIČESKI MUZEJ

(Muzeul Istoric Regional)

DOC

1211 – Documente comerciale (7) din Bucureşti, Craiova, Giurgiu, Plevna, Vraţa, 26
mai 1801, 1805, 27 februarie 1813, 1814-1818, 30 aprilie 1815, 5 decembrie 1826, 1827:
chitanţe, facturi, poliţe, lista de mărfuri etc. (unele în limba română), privind relaţiile de
afaceri cu Ţara Românească ale casei Hadjitošev din Vraţa (fond 1, a.e. 1, f. 2, 82, 85-86;
a.e. f. 10,15a; a.e. 3, f. 1).
Ref. şi publ.: Arhiv Hadjitoševi, p. 379, nr. 415; p. 417, nr. 417; p. 468, nr. 441; p. 472-474,
nr. 444; p. 444-445, nr. 446; p. 541, nr. 477; p. 556, nr. 491.
Reprod.: ibidem, doc. 477, p. 802-803.
1212 – Scrisori (4) din Craiova, 2, 4, 15, 28 iunie 1801, de la Mihal Gora şi Mihal
Kurte către Toşe Cenov din Vraţa, privitoare la afaceri (fond 1, a.e. 4, f. 3-6).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 41, nr. 23; p. 42, nr. 24; p. 42-43, nr. 25; p. 43-44, nr. 26.
Reprod.: ibidem, doc. 26, p. 665-666.
1213 – Scrisoare din Craiova, 18 august 1803, a lui Ano Boiadjijata către
Tošo Cenov, referitoare la probleme de afaceri, urări pentru călătoria la Ierusalim
(fond 1, a.e. 4, f. 9).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 51, nr. 36.
1214 – Scrisoare din Pleven (Plevna), 7 octombrie 1803, a lui Dimităr Cenov
(Mitko Utak) şi Nicolachi Pop Sachelarii către Dimitrachi Hadjitoşev privitoare, la afaceri
în Bucureşti (fond 1, a.e. 2, f. 1).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 52-53, nr. 38.
1215 – Scrisoare din Craiova, 15 octombrie 1804, a lui Tošo Kostadinu către
Dimitrachi Hadjitošev, referitoare la probleme de afaceri (fond 1, a.e. 2, f. 2).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 60-61, nr. 49.
1216 – Scrisori (9) din Craiova, 22, 31 iulie, 2 noiembrie 1805 (în limba română),
 BULGARIA  419

7 februarie (în limba română), 10 mai, 8 iunie, 11 iulie 1806, 21 februarie (în limba română),
6 iunie 1808, de la L. Slavko, Mihail Kurte, Matei Karahristu, Ştefan Petcovici, Gheorghi
Cenovici, Hadji Ioanis, Anastas D. Papazoglu ş.a. către Tošo Cenov ş.a. referitoare la
chestiuni de afaceri (fond 1, a.e. 4, f. 12, 13, 16, 21; a.e. 6, f. 2; a.e. 8, f. 5, 6, 17).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 69-70, nr. 60-61; p. 72-73, nr. 65, p. 75-76, nr. 69-70; p. 78, nr. 72;
p. 80, nr. 75; p. 85-87, nr. 82-83.
Reprod.: ibidem, doc. 65, p. 679-680; doc. 69, p. 681-682; doc. 72, p. 686-687; doc. 82,
p. 691-693.
1217 – Scrisoare din Svištov, 12 august 1806, a lui Atanas Paraškevov către Tošo
Cenov referitoare al chestiuni de afaceri (fond 1, a.e. 4, p. 18).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 81-82, nr. 77.
1218 – Scrisoare din Svištov, 15 iulie 1808, a lui Bojan Ivanovici către Tošo Cenov
referitoare la chestiuni de afaceri (fond 1, a.e. 4, p. 22).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 88-89, nr. 86.
1219 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 2 septembrie 1808, a lui Tošo Cenov către
Dimitrachi Hadjitošev, despre intenţia de a călători în Ţara Românească şi o expediţie de
blănuri (fond 1, a.e. 3, p. 10).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 90, nr. 88.
1220 – Scrisoare din Vraţa, 15 decembrie 1808, a lui Dimitrachi Hadjitošev către
Tošo Cenov, despre vânzare de vite în Ţara Românească şi alte chestiuni de afaceri
(fond 1, a.e. 1, p. 3).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 90-91, nr. 89.
1221 – Scrisori (5) din Craiova şi Oreahovo (Rahova), 25 februarie, 16 martie,
8 decembrie 1809, 5 februarie şi 11 iulie 1810 de la Anastas D. Papazoglu şi Nincio
Dikov către Tošo Cenov şi a acestuia către Hadji Necio referitoare la chestiuni de afaceri
(fond 1, a.e. 3, f. 3; a.e. 4, p. 23-26).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 92-93 (doc. 91, 92); p. 96 (doc. 96); p. 96-97 (doc. 97); p. 98
(doc. 99).
1222 – Scrisoare din [Craiova], 14 febr. 1811, a lui Vasile Cojocaru către Eustatie
[Hadjidimitrov] la Caracal, referitoare la afaceri (fond 1, a.e. 8, f. 8).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 102, nr. 105.
Reprod.: ibidem, p. 699-700.
1223 – Scrisori (21) din Craiova, Bucureşti, Negotici, Vidin, Vraţa, 26 mai, 5 iunie,
16 iulie 1811, 16 mai, 23 septembrie 1812, l martie, 2 iulie, 8 august, 20 noiembrie 1813,
9 ianuarie, 27 iulie 1814, 27 ianuarie 1815, 25 ianuarie, 10 februarie, 21 aprilie, l decembrie
1816 către Dimitrachi Hadjitošev din Vraţa de la diverşi parteneri de afaceri desfăşurate
în Ţara Românească (fond 1, a.e. l, f. 50; a.e. 2, f. 6, 11-13, 16, 22-23, 43, 103, 113; a.e. 3,
f. 4; a.e.4, f. 32-33, 35, 53; a.e. 5, f. 1; a.e. 8, f. 10, 13).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 107, nr. 112; p. 113-114, nr. 117; p. 117-118, nr. 120; p. 118-119,
nr. 122; p. 132-133, nr. 141; p. 133-134, nr. 142; p. 137, nr. 147; p. 135-136, nr. 145;
p. 13, 6, nr. 146; p. 137, nr. 47; p. 139-140, nr. 151; p. 142, nr. 154; p. 146, nr. 158;
420  BULGARIA

p. 146-147, nr. 159; p. 147-149, nr. 160; p. 149, nr. 161; p. 151-152, nr. 164; p. 156-
157, nr. 169; p. 157-158, nr. 170; p. 160, nr. 174; p. 164, nr. 179.
Reprod.: ibidem, p. 706-707, doc. 174.
1224 – Scrisoare din Oreahovo (Rahova), 4 iunie 1811, a lui Dimitrachi Hadjitošev
către Tošo Cenov, privind relaţiile sale cu armata rusă de ocupaţie şi cu ofiţeri cărora le
dădea informaţii (Fond 1, a.e. 1, f. 14-15).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 111-112, nr. 116.
Reprod.: ibidem, p. 701.
1225 – Scrisori (2) din Bucureşti, l august şi 14 octombrie 1812 ale lui Babik
Manukbegov (fiul lui Manuk-bei Mirzaian) către Dimitrachi Hadjitošev, în probleme de
afaceri (Fond 1, a.e. 2, f. 7-8).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 131, 135-136, nr. 138, 145.
1226 – Registru comercial, Vraţa, 23 noiembrie 1817-1824, redactat de Dimitrachi
şi Iovancio Hadjitošev. Fragment (f. 56-79). Cuprinde (f. 61, 63, 70v, 72 ş.a.) menţiuni de
produse, mărfuri, preţuri, nume de parteneri din Ţara Românească ai casei Hadjitošev din
Vraţa (Fond 1, a.e. 1, f. 56-79v).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 477-524, nr. 451.
1227 – Scrisori (10) din Craiova, Oreahovo (Rahova), Piteşti, Svištov, 7-12,
23 august 1818, 21 martie, 29 aprilie, 21 iulie, 17 decembrie 1819, 21 septembrie 1820
şi 30 ianuarie 1821 către Dimitrachi Hadjitošev, Tošo Cenov ş.a. de la diverşi parteneri
privind afacerile casei Hadjitošev din Vraţa în Ţara Românească (Fond 1, a.e. 2, f. 26,
27-33, 35; a.e. 4; f. 36).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 176, nr. 193; p. 177, nr. 194; p. 178, nr. 195; p. 179-180, nr. 197;
p. 182-183, nr. 200; p. 184, nr. 203; p. 185, nr. 204; p. 186, nr. 205; p. 189, nr. 209;
p. 190-191, nr. 211.
1228 – Scrisori (27) din Craiova, Kunino, Oreahovo (Rahova), Orşova, Piteşti,
Svištov şi Vraţa, 25, 26 mai, 28 august, 11, 23 septembrie, 10 octombrie 1825,
25 ianuarie, 5, 23 aprilie, 19 mai, 31 iulie, 7, 12 august, 4, 16 octombrie, 5 noiembrie
1826, 30, 31 ianuarie, 5, 11, 26 martie, 28 aprilie, 14, 24 mai 1827 către Dimitrachi şi
Ivancio Hadjitošev, Tošo Cenov din Vraţa şi Dobrian Nicolaevici din Piteşti, referitoare
la afacerile casei Hadjitošev în Ţara Românească (Fond 1, a.e. 1, f. 79, 118; a.e. 2, f. 34,
49, 51-52, 58, 63, 64, 66, 69, 74, 77, 86, 88, 90-92, 99, 100-101; a.e. 2, f. 5; a.e. 4, f. 37,
39; a.e. 5, f. 8).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 257, nr. 281; p. 257-258, nr. 282; p. 262-263, nr. 289; p. 264-265,
nr. 292; p. 267-269, nr. 296; p. 270-272, nr. 299; p. 286-287, nr. 314; p. 298, nr. 328;
p. 300, nr. 330; p. 300-301, nr. 331; p. 303-304, nr. 333; p. 311-312, nr. 342; p. 315,
nr. 346; p. 315-316, nr. 347; p. 319-320, nr. 351; p. 322-323, nr. 354; p. 323-324,
nr. 355; p. 330-332, nr. 364; p. 332-333, nr. 365; p. 336-337, nr. 370; p. 338-339,
nr. 372; p. 344-345, nr. 377; p. 345-346, nr. 379; p. 347, nr. 381; p. 353-354, nr. 390;
p. 354, nr. 391.
Reprod.: ibidem, p. 772-773 (doc. 355); p. 783-784 (doc. 381).
 CANADA  421

CANADA

ASSINIBOIA (Saskatchewan)
AM

1 – Biserica ortodoxă Pogorârea Sf. Duh (504, Sixth Ave. East).

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 60.

BOIAN-WILLINGDON (Alberta)
AM

2 – Biserica ortodoxă Sf. Maria (Township Road 562 & Range Road 143).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 59; www.boianchurch.org.

CALGARY (Alberta)
AM

3 – Biserica ortodoxă Naşterea Fecioarei Maria (608-16 A Str.).

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 60.

CANORA (Saskatchewan)
AM

4 – Biserica ortodoxă Sfinţii Petru şi Pavel.

Ref.: ibidem, p. 60.

DYSART (Saskatchewan)
AM

5 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe.

Ref.: ibidem, p. 60.

EDMONTON (Alberta)
AM

6 – Biserica ortodoxă Sfinţii Constantin şi Elena, inaugurată în 1972. Clopotniţă în

stil moldovenesc (132 Ave.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 60; Angela Comnène, Présence de l’art
422  CANADA

néobyzantin au Canada, Québec, 1982, p. 86; http://www.romarch.org/ro/parohie.

php?id=33.
Reprod.: Angela Comnène, op. cit., p. 89.

ELM SPRING (Saskatchewan)

AM

7 – Biserica ortodoxă Înălţarea Domnului.

Ref.: ibidem, p. 89.

FLINTOFT (Saskatchewan)
AM

8 – Biserica ortodoxă Sfinţii Petru şi Pavel.

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 60.

HAIRY HILL (Alberta)

AM

9 – Biserica ortodoxă Sf. Maria.

Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 60.

HAMILTON (Ontario)
AM

10 – Biserica ortodoxă Învierea Domnului, înfiinţată în 1960 (278, McNab

St. North), înlocuind biserica mai veche din lemn din Wallache Avenue nr. 154, înfiinţată
în 1916.
Ref.: ibidem, p. 60; http://www.biserica.ca.
11 – Mihai Eminescu, 1989, monument de sculptorul Nică Petre. Bust de bronz pe
soclu de marmură albă, inaugurat la centenarul morţii poetului.
Ref.: Dulciu Morărescu, 1991.

HAMLIN (Alberta)
AM

12 – Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt.

Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 60.

KAYVILLE (Saskatchewan)
AM

13 – Biserica ortodoxă Sf. Maria şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (P.O. Box 74).
Ref.:http://www.romarch.org/ro/parohie.php?id=51.
 CANADA  423

KITCHENER (Ontario)
AM

14 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul (335, Lancaster St. West).

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 54.
15 – Biserica ortodoxă Sfinţii Petru şi Pavel (184, Madison Ave.), înfiinţată în
anul 1967 la iniţiativa unui comitet format din Ion Scopu, Matei Chiusdea, Ion Topala,
Ginu Sava, Ilie Stoicu, Ion Voin.
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61; http://www.pastwatch.net/biserica.

LENNARD (Manitoba)
AM

16 – Biserica ortodoxă Sf. Profet Ilie.

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 61.

MAC NUTT (Saskatchewan)

AM

17 – Biserica ortodoxă Sf. Treime.

Ref.: ibidem, p. 61.

MALIN (Alberta)
AM

18 – Biserica ortodoxă Sf. Cruce.

Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 60.

MANNING-PEACE RIVER (Alberta)

AM

19 – Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt.

Ref.: ibidem, p. 60.

MARCELIN (Saskatchewan)
AM

20 – Biserica ortodoxă Naşterea Sf. Ioan Botezătorul.

Ref.: ibidem, p. 62.

MONTRÉAL (Quebec)
AM

21 – Biserica ortodoxă Buna Vestire, construită în 1918 sub jurisdicţia Mitropoliei

de Cernăuţi (Rachel Street).
424  CANADA

Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 32; „Pagini româneşti” (Montréal), 29 martie 2009.
22 – Casa Română (Ibreville St.), ridicată în 1939, unde se organizează şi o şcoală
de limba română. Din 1981, Casa Română devine „sala parohială” a bisericii Buna Vestire.
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 32; „Pagini româneşti” (Montréal), 29 martie 2009.
23 – Biserica ortodoxă Buna Vestire, construită în 1968 (80, Bvd. Christophe
Colomb).
Ref. şi reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 32-35; http://www.bunavestire.ca/RO/main.htm.
24 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul, înfiinţată în 1973 (1841, Masson St.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 62; http://www.bor-montreal.ca.

COLECŢIA SAMUEL BRONFMAN

25 – Constantin Brâncuşi, Peşte, 1924-1926. Bronz polisat, pe disc de metal.

12,6 x 42,2 x 3 cm (fost în Col. Maitland).
Ref.: Geist, I, nr. 168 a; II, nr. 181 b.
Reprod.: Geist, II, fig. 168.

COLECŢIA REMUS TZINCOCA

DOC

26 – Scrisori (3), din 1950-1953, ale lui George Enescu către Yehudi Menuhin,
recomandându-l pe dirijorul Remus Tzincoca (22 oct. 1950), şi către acesta (22 şi
28 iunie 1953).
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1981, p. 116, 137-138.

MUSÉE D’ART POPULAIRE

27 – Piese de artă populară românească, sec. XX.

Ref.: Ioan Opriş, 1989.

OTTAWA (Ontario)
AM

28 – Biserica ortodoxă Sf. Matei, înfiinţată în 1982 (289, Spencer Street).

Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61; http://www.bor-sfmatei-ottawa.ca.

CANADIAN MUSEUM OF CIVILISATION

MUZ

29 – Costume populare româneşti, sec. XX, îndeosebi din Bucovina şi Transilvania.

Ref.: Ioan Opriş, 1989.
 CANADA  425

COLECŢIA RAYMOND ALEXIS COMNÈNE

30 – Fecioara cu Pruncul. Icoană, atelier românesc, sec. XVIII. Ferecătură de

argint.
Ref. şi reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 54.
31 – Fecioara cu Pruncul Hodighitria. Icoană, atelier românesc, sec. XVIII.
Ferecătură de argint.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 56.
32 – Sf. Nicolae. Icoană, atelier românesc, sec. XVIII. Ferecătură de argint.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 54.
33 – Sf. Nicolae. Icoană, atelier românesc, sec. XVIII. Ferecătură de argint şi nimb
de argint aurit, sec. XIX.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 55.
MUZ

34 – Decoraţii (32), dintre care 10 româneşti, conferite diplomatului N. Petrescu

Comnène (1881-1958).
Ref.: R. Alexis Comnène, A Collection of Honours and Awards N.P. Comnène
(1881-1958), Toronto, 1984.

NATIONAL LIBRARY

CR

35 – „Cuvântul Românesc / The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper

in the Free World”, Hamilton, Ontario, 1976 (an I, nr. 1, mai)-1989. Director: George
Bălaşu. În limba română.
Ref. şi publ.: Aurel Sasu, Cultura, I, n. 97-102.

PIERCELAND (Saskatchewan)
AM

36 – Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt.

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1988, p. 62.

REGINA (Saskatchewan)
AM

37 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, construită în 1964 (2005, Edgar Str.).

Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 80-83; Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 61.
Reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 80-83.
38 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae (1770, St. John Str.).
Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 61.
426  CANADA

SHELL VALLEY (Manitoba)

AM

39 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul.

Ref.: ibidem, p. 62.

TIMMINS (Ontario)
AM

40 – Biserica ortodoxă Sf. Maria.

Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61.

TORONTO (Ontario)
AM

41 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe (247, Rosethorn Ave.).

Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 55; http://www.romanianchurchtoronto.com.

ART GALLERY OF ONTARIO

42 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz polisat (fost în Col. Hulton
şi Quinn).
Ref.: Geist, II, nr. 111 a.
Reprod.: Geist, II, fig. 77.

COLECŢIA A.J. LATNER

43 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, circa 1907. Piatră (fost în Col. G. Farquhar).

Ref.: B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 131.

ROYAL ONTARIO MUSEUM

MUZ

44 – Piese arheologice descoperite în România: obiecte din epoca bronzului

(cultura Otomani), topor de bronz (circa 1600-1300 î.e.n.) din tezaurul de la Gaura
(Valea Chioarului, jud. Maramureş), topor de bronz (circa 1100-900 î.e.n.), obiecte găsite
în jud. Cluj. Provin din colecţiile S. Egger (Viena) şi H.D. Warren.
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 46; Ioan Opriş, 1989 (localizare).
Reprod.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 151.
45 – Ţesături populare (228), Moldova, sec. XIX-XX: ii (112, Bucovina), cămăşuţă
de copil, ştergare de cap (16, Suceava), brâie şi bete (5, Suceava), costume de bărbat
 CANADA  427

(7, Bucovina şi Năruja), scoarţe (9, Bucovina), fotă şi covor, huţule, cămăşi, veste şi alte
ţesături ucrainene din Bucovina (10), ştergar de cap ceangău, piese de costum femeiesc
(5, Năruja), ştergare (4, Vrancea), batiste brodate (18, Vrancea).
Ref.: Veronika Gervers, Colecţia de port şi ţesături populare româneşti a Muzeului Regal
Ontario din Toronto (Canada) („Revista Muzeelor”, 8, 1971, nr. 3, 235-236).
Reprod.: ibidem, p. 234 (costum femeiesc din Năruja), 235-236 (cămăşi din Bucovina).
46 – Piese de costum si ţesături populare (16), Oltenia, sec. XIX-XX: cojoace
(2, Porţile de Fier), costume femeieşti (4, Târgu Jiu), boscele (4, Dolj), scoarţe (2), catrinţă
(zona Dunării).
Ref.: ibidem, p. 235-237.
47 – Ţesături populare (42), Muntenia, sec. XIX-XX: ştergare (13, Argeş, Ilfov,
Dâmboviţa), ii (5, Argeş, Ilfov), costume femeieşti (9, Muscel, Prahova, Dâmboviţa), fotă
(Ilfov), scoarţe (5, Dâmboviţa), costume bulgăreşti (7, Puţu Greci-Prahova).
Ref.: ibidem, p. 235, 237.
48 – Piese de port popular tătărăşti şi turceşti (5, zona Constanţa), sec. XIX-XX.
Ref.: ibidem, p. 235, 237.
49 – Piese de port popular (5) din Banat, sec. XIX-XX: costume femeieşti (2),
oprege (2), catrinţă.
Ref.: ibidem, p. 236-237.
50 – Piese de port popular şi ţesături (47), Transilvania, sec. XIX-XX, dintre care
piese româneşti: cămăşi de copil (2, Săpânţa), fotă (Nimigea), feţe de masă (3, Prodăneşti,
Nimigea), ştergare (11, Buru, Prodăneşti, Răstolniţa), bete (2), traistă (Vişeul de Sus);
piese ungureşti din regiunea Calatei: feţe de pernă (5), cămaşă (1), şorţuri femeieşti
(2, Căpuşu Mare), costume bărbăteşti (3, Căpuşu Mare), papuci de femeie (Căpuşu Mare),
manta bărbătească (Sâncrăieni), ştergar brodat (Căpuşu Mare), cearşafuri brodate (2);
piese secuieşti: faţă de masă, cuvertură de pat, feţe de pernă brodate (3, Vlăhiţa), fustă
(Harghita), ştergare (2, Câmpia Ardealului, Bonţida), centură cu ornamente; piese săseşti:
feţe de masă (2, Sibiu, Bistriţa Năsăud).
Ref.: ibidem, p. 236-237.

METROPOLITAN TORONTO REFERENCE LIBRARY

CR

51 – „Dialog cultural / Dialogue culturel. Literatură. Artă. Film. Ştiinţă. Civilizaţie”,

Montréal, Québec (Canada), 1983 (an I, nr. 1, ian.). Editor: Constantin Stoiciu. În limbile
română şi franceză.
Ref. şi publ.: Aurel Sasu, Cultura, I, p. 107-110.
52 – „Ethos românesc / Romanian Ethos. Supliment bibliografic al revistei
«Tricolorul» / Bibliographical Supplement of the Magazine «Tricolorul»”. Cuprinde o
bibliografie a scrierilor lui Mircea Eliade. Toronto, Ontario, an 1, 1982-1983.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 130.
428  CANADA

53 – „Tricolorul / The Romanian Flag. Istorie, literatură, artă şi civilizaţie

românească”. Toronto, Ontario, 1980 (an. I, nr. 1, august) – 1986. Redactor: Cornelius
Dima-Drăgan. În limba română.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 255-259.

MULTICULTURAL HISTORY SOCIETY OF ONTARIO

CR

54 – „Cuvântul Românesc / The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper

in the Free World”. Hamilton, Ontario, 1977-1979. Director: George Bălaşu. În limba
română.
Ref. şi publ.: Aurel Sasu, Cultura, I, p. 97-102.
55 – „Ecouri româneşti / Romanian Echoes. Primul ziar canadian în limba română
/ The First Canadian Newspaper in Romanian Language”. Toronto, Ontario (Canada),
1974 (an I, nr. 1, oct.) – 1984. În limbile română şi engleză.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 126-129.

VAL DAVID (Québec)

FÉDÉRATION DES ASSOCIATIONS ROUMAINES DU CANADA

AM

56 – Casă-muzeu, înfiinţată în 1984. În expunere, obiecte de artă populară

românească: costume populare, scoarţe, ceramică.
Ref.: Ionel Ţăranu, 1988.
57 – Troiţă sculptată şi pictată de meşterul Florea Moţatu din comuna Petreşti,
jud. Argeş, 1979.
Ref. şi reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 40-41.
CR

58 – Nicolae Iorga, La Roumanie pittoresque, Paris, 1924. Dedicaţie a reginei Maria

a României către George Enescu, 1926. Provine din biblioteca lui Remus Tzincoca.
Ref.: Ionel Ţăranu, 1988.

MUZ

59 – Albume foto-documentare (7) oferite de administraţia Căilor Ferate Canadiene

reginei Maria a României, cu prilejul călătoriei sale în America de Nord, 1926. Cuprinde
descrierea principalelor oraşe din Canada. Provin din biblioteca lui A. Dubuc, fost consul
general onorific al României la Montréal.
Ref.: ibidem.
 CANADA  429

VANCOUVER (British Columbia)

AM

60 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae (Surrey, Vanc.).

Ref.: http://www.snicolae.org.

UNIVERSITY OF BRITISH COLUMBIA

61 – Magazin füer die neue Historie und Geographie angelegt von d. Anton
Friedrich Buesching, III-IV, Hamburg, 1769-1770. Cuprinde şi: Dimitrie Cantemir,
Beschreibung der Moldau.
Ref.: Virgil Cândea, 1984.

WINDSOR (Ontario)
AM

62 – Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt, construită în 1935 (2895, Seminole

St.).
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 70; Calendarul ,,Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61; http://www.
romarch.org/ro/ parohie.php?id=46.
Reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 71.
63 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, construită în 1971. Iconostas sculptat de
Grigore Dumitrescu (1960, Tecumsch Rd. East).
Ref.: A. Comnène, op. cit., p. 67, 69-70; Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61.
Reprod.: A. Comnène, op. cit., p. 68-69.
64 – Biserica ortodoxă Toţi Sfinţii (1242, McEwan Ave.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 61.

WINNIPEG (Manitoba)
AM

65 – Biserica ortodoxă Sf. Dumitru. Iconostas pictat de fraţii Gavril şi Mihai

Moroşan, 1976 (103, Furby St.).
Ref.: Calendarul „Credinţa”, Detroit, 1988, p. 60; Mihai Moroşan, 1984.
66 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe (123, Harvard Ave. East).
Ref.: Calendarul „Solia”, Detroit, 1983, p. 62.

WOOD MOUNTAIN (Saskatchewan)

AM

67 – Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă.

Ref.: ibidem, p. 62.
430  CEHIA

CEHIA

BÁNOV
AM

1 – Monumentul ostaşilor români din regimentul 27 infanterie căzuţi în luptele din

27-28 aprilie 1945 pentru eliberarea comunei Bánov (Munţii Carpaţii Albi, cota 356).
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, Florile recunoştinţei, Buc., 1967, p. 269-271.

BRNO
AM

2 – Mormântul lui Thomas Jordan, sas originar din Cluj, fost medic al oraşului Brno
între anii 1569-1585.
Ref.: Aurel Petrescu, În secolul XVI, un clujean medic de faimă europeană (MI, 1976,
nr. 12, p. 27).
3 – Statuia fostului domnitor Alexandru Ipsilanti, „Fürst von Moldau”, aşezată pe
portalul casei din str. Křidlovická 4, unde a locuit în 1788.
Ref. şi reprod.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. LXXXIII-LXXXVI; N. Iorga, Portretele
domnilor români, Sibiu, 1930, p. 183 a.
4 – Placă memorială, pentru soldaţii din corpul VII armată căzuţi la 4-12 mai 1945,
în luptele pentru eliberarea oraşului Brno.
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 280-283.

STÁTNÍ ARCHÍV V BRNĚ

(Arhiva de Stat din Brno)

DOC

5 – Documente, din 1661-1664 şi 1673-1698, referitoare la evenimentele din

Transilvania: scrisori ale feldmareşalului Raimondo Montecuccoli, din timpul campaniei
antiotomane din 1661-1664 de pe teritoriul Transilvaniei, actele dezbaterilor dietale din
1673-1698, memorii, rapoarte ale principilor Transilvaniei, comiţilor din Cluj, Oradea,
Satu Mare şi Sibiu etc. (fond G. 140, Rodinný archiv Ditrichštejnů).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
6 – Memoriu, din 1750, către seniorii feudali din Žarotín, al locuitorilor români
(valaši), care îşi afirmă conştiinţa etniei lor (Suppl. 82).
 CEHIA  431

Ref.: M. Vanáček, Valaši, strážcové české řeči v době Marie Terezie („Vlastivědný
věstník moravský”, 16, 1961-1964, p. 123); Antonín Vašek, Sur la méthodologie des
recherches carpatologiques linguistiques („Romanoslavica”, 14, 1967, p. 21, n. 1).
7 – Documente, din 1768-1772, privitoare la călătoriile lui Iosif II în Banat.
Ref. şi publ.: M. Pan, C. Feneşan, Informaţii privind pregătirea celei de-a treia călătorii a
lui Iosif al II-lea în Banat („Banatica”, 4, 1977, p. 259 şi urm.).
8 – Documente, din 1821-1822, referitoare la relaţiile Ţărilor Române cu Imperiile
Otoman şi Austriac: rapoarte guberniale despre revoluţia din 1821, sosirea lui Grigore şi
Constantin Suţu la Brno etc. (fond B 95, Moravskoslezské Gubernium Presidium).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
9 – Documente, din 1906-1916, relative la situaţia politică din România şi relaţiile
româno-austro-ungare: atitudinea României faţă de războaiele balcanice în perioada
neutralităţii, corespondenţa diplomatică între ambasadorul Rusiei la Viena, ministrul Take
Ionescu, guvernatorul Moraviei ş.a. (Rodinný archiv Berchtoldů).
Ref.: ibidem.
CR

10 – Articuluşi obşteşti pentru chesaro-crăeasca armatie, [1818], 16 p. 17,3 x 22 cm.

Foaia de titlu lipseşte.
Ref.: BRV, IV, p. 304, nr. 969.
Reprod.: B. A. R., copie fotografică.

HAVLÍČKŮV BROD
AM

11 – Placă comemorativă, în amintirea celor 4 ofiţeri, 6 subofiţeri şi 101 soldaţi

din regimentul 26 dorobanţi „Rovine”, Craiova, căzuţi la 10 mai 1945, în lupta pentru
eliberarea localităţii Havlíčkův Brod (Cota 488).
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 283-286.

HUMPOLEC
AM

12 – Monument ridicat în amintirea eroilor regimentului 9 călăraşi căzuţi pentru

eliberarea Cehoslovaciei, în luptele din martie-mai 1945.
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 286-290

JAVORNÍK (Venhaus)
AM

13 – Obelisc ridicat în amintirea soldaţilor români căzuţi în luptele de la Javorník,

în aprilie 1945.
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 264-267.
432  CEHIA

JINDŘICHŮV HRADEC

OKRESNÍ ARCHIV V JINDŘICHOVĚ HRADCI

(Arhiva Raională din Jindřichův Hradec)

DOC

14 – Documente, din 1481-1649, referitoare la luptele antiotomane şi antihabsburgice

ale Ţărilor Române şi relaţiile româno-polone: scrisori ale lui Sigismund III, rege al
Poloniei, principii Gabriel Bethlen, Gheorghe I şi Gheorghe II Rákóczi, Radu Mihnea,
Matei Basarab ş.a. (fond Historica I).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
15 – Document, din 1498, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (col. Autografy).
Ref.: ibidem.
16 – Document, din 1550, de la Nicolaus Olahus (col. Autografy).
Ref.: ibidem.
17 – Rapoarte, din 1644-1645, ale lui Hermann Czernin (1619-1651), ambasador
imperial la Constantinopol, referitoare la politica antihabsburgică a principelui
Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, şi la relaţiile acestuia cu Moldova şi Franţa (Rodinný
archiv Czernin Hermann).
Ref.: ibidem.
18 – Documente, din 1654 şi 1657, din arhiva de familie a lui Humprecht Johann
Czernin von Chudenic (1630-1682), referitoare la alianţa antiotomană a Ţărilor Române
în timpul principelui Gheorghe II Rákóczi (Rodinný archiv Humprecht Johann Czernin
von Chudenic).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1977, nr. 3 p. 315.
19 – Documente, din 1656-1706, relative la relaţiile Ţărilor Române cu Imperiile
Habsburgic şi Otoman: rapoarte diplomatice şi informaţii din Roma, Varşovia, Viena,
Alba Iulia, Cluj, Satu Mare, Sighişoara etc., privind activitatea principilor Mihail Apafi I,
Francisc Rákóczi, Constantin Şerban, Gheorghe Duca, Şerban Cantacuzino, Dumitraşcu
Cantacuzino, Constantin Cantemir, Constantin Brâncoveanu, răscoala din Transilvania
(1688), organizarea Transilvaniei şi dotarea armatei după ocupaţia austriacă etc.
(fond Historica II).
Ref.: ibidem.
20 – Documente, din 1909-1911, din arhiva lui Johann Schönburg-Hartenstein, fost
în această perioadă ministru plenipotenţiar la Bucureşti, cuprinzând informaţii referitoare
la poziţia României faţă de situaţia politică din Balcani şi negocierile austro-române pentru
încheierea de convenţii comerciale (Rodinný archiv Johann Schönburg-Hartenstein).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
MS

21 – Wilhelm Slavata, Geschichtliche Schriften, sec. XVII. În tomul X: informaţii

 CEHIA  433

despre evenimentele din Transilvania în sec. XVI-XVII (Rodinný archiv Wilhelm Slavata
von Hlum und Košumberk).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 315.

KROMĔŘÍŽ
AM

22 – Obelisc ridicat în amintirea soldaţilor români din corpul IV armată, căzuţi în

luptele de la 5-6 mai 1945 pentru eliberarea localităţii Kromĕříž (Piaţa Păcii).
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 278-279.
23 – Monument (tun românesc antitanc pe postament de beton) ridicat în amintirea
soldaţilor români din trupele diviziilor II, X şi XIX infanterie, căzuţi pentru eliberarea
oraşului.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 275-278.

BISKUPSKÁ KNIHOVNA
(Biblioteca Episcopală)

MS

24 – Ibrahim Pecevi (fost defterdar de Timişoara), Tārīh [Cronică], jumătatea

sec. XVII. Tratează evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinde
informaţii despre relaţiile româno-turce în această perioadă. Copie din 1668 după
manuscrisul autograf.
Ref.: Babinger, GOW, p. 194.

LESNICKE

DREVÁRSKE A POLOVNÍCKE MÚZEUM

(Muzeul Pădurii şi al Vânătoarei)

25 – Mihai Apafi, principele Transilvaniei (1661-1690), sec. XVIII. Portret în ulei

de un anonim, după o gravură mai veche (inv. 534).
Ref.: Die Türken vor Wien, p. 39, nr. 5/2.

LIBOCHOVICE

STATUI ZAMEK
(Castelul Statului)

AM

26 – Castel, din secolul al XIII-lea, refăcut în 1560-1564 şi transformat în muzeu,

din care o parte conţine animale împăiate aduse din Africa de un explorator, Josef von
434  CEHIA

Herberstein, iar alta este o expoziţie despre J. E. Purkyně, fiziologist. Aici a trăit, în anii
de exil de la sfârşitul vieţii (1602-1613), Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei.
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.

LITOMĚŘICE

STÁTNÍ ARCHIV V LITOMĚŘICÍCH

(Arhiva de Stat din Litoměřice)

DOC

27 – Corespondenţă, din 1562-1771: scrisori şi rapoarte diplomatice adresate

membrilor familiei Lobkowitz, demnitari ai curţii imperiale din Viena, între care scrisori
de la principii Matei Basarab, Ştefan Báthory, Gabriel Báthory, Francisc I Rákóczi, Mihai
Apafi ş. a. (arh. fam. Lobkowitz).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1980 (I)
(RA, 1981, nr. 3, p. 370).
28 – Scrisoare din Baden, 16 septembrie 1638, în limba italiană, de la Ana Movilă
către Polixenia Lobkowitz, soţia lui Wenzel Eusebius, exprimîndu-şi regretul de a nu o fi
vizitat în timpul călătoriei (arh. fam. Lobkowitz).
Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Relaţiuni ceho-române în trecut (RI, 17, 1931, p. 297-298).
29 – Scrisori (2), din 31 martie 1649 şi 8 martie 1654, ale lui Mihnea III Radu, viitor
domn al Ţării Româneşti, către Wenzel Eusebius Lobkowitz, reflectând relaţii de prietenie
(arh. fam. Lobkowitz).
Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, op. cit., p. 294-297.
30 – Scrisori (8), din 1662-1671, adresate principelui Wenzel Lobkowitz, cuprinzând
informaţii din Ţările Române, vestea arestării vlădicii valahilor din Croaţia, solicitări de
la Gheorghe Ştefan pentru intervenţii la împărat în vederea redobândirii tronului şi de la
Grigore Ghica pentru o audienţă (arh. fam. Lobkowitz, B 124, C 35, D 257).
Publ.: N. Iorga, Scrisori domneşti (ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 511-512, 530-534);
Ion I. Nistor, Cehoslovacii şi românii (CC, 6, 1929-1930, p. 332-337, 5 doc.,
1662-1664); Veress, Documente, XI, p. 32-33, 37, 38, 52-58, 126-127.
MS

31 – Wenzel Eusebius Lobkowitz, Memorial de călătorie, ante 1677. Cuprinde şi

informaţii despre zonele vizitate în Transilvania (arh. fam. Lobkowitz).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 370.

OLOMOUC

STÁTNÍ ARCHÍV OPAVE – POBOČKA V OLOMOUCI

(Arhiva de Stat a regiunii Opava la Olomouc)

DOC

32 – Matricula seu Album Academicum Universitatis Olomoucensis Societatis

 CEHIA  435

Jesu, 1725-1855, cuprinzând şi nume de studenţi teologi din Transilvania (Universitas

Olomouc, 6).
Ref.: Szögi László, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten
der Habsburger Monarchie, în I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism,
Târgu Mureş, 1944, p. 160, n. 11.
33 – Jaume Olives din Mallorca, Mappae Geographicae calamo descriptae,
1563 (fond mss).
Ref.: Ileana Cazan, Stagiu de documentare la München şi Budapesta (RI, 5, 1994, nr. 3-4,
p. 370, n. 1).

PRAGA
AM

34 – Hanul „U tří pštrosů” [La trei struţi], în care a locuit Mihai Viteazul în timpul
călătoriei la Praga, 23 februarie-3 aprilie 1601 (în apropierea Podului Carol).
Ref.: J[iří] F[elix], Câteva date din istoria relaţiilor ceho-române („Zpravodaj Česko-
Rumunské Společnosti. Buletinul Asociaţiei Cehia-România”. Supliment, Praga,
[1994], p. 3).
35 – Casă în care a locuit în 1869 Mihai Eminescu, în vizită la fratele său Şerban
(str. Lipová 6).
Ref.: ibidem.
36 – Fostul sediu al Institutului cehoslovaco-român, noiembrie 1927-august 1944,
înfiinţat la 23 noiembrie 1919 ca Societate Ceho-Română, activ ca Institut Cehoslovaco-
Român (8 noiembrie 1927-23 august 1944). Transformat în Societatea pentru Relaţii
Culturale şi Economice cu România la 11 februarie 1946, care a fost desfiinţată în 1951
(str. Dittrichova 9).
Ref.: ibidem, p. 4-6.

ARCHÍV HLAVNÍHO MĚSTA PRAHY

(Arhiva Centrală a Oraşului Praga)

DOC

37 – Acte (2), din 29 iulie 1357, prin care Ludovic I, regele Ungariei, întăreşte
negustorilor de la Praga şi Nürnberg privilegiile acordate lor de regele Carol Robert la 6
ianuarie şi 5 mai 1336. Documentele sunt semnate şi de Andrei, voievodul Transilvaniei.
Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlékek az Anjou korból (Monumente diplomatice
maghiare din epoca angevină), II, Budapesta, 1875, p. 482-486; DRH, C, XI,
p. 162-163.
38 – Documente (12), din 1599-1601, privitoare la domeniul Königsberg primit de
Mihai Viteazul de la împăratul Rudolf II: scrisori de la Mihai, stările Boemiei şi Sileziei,
procură către Carlo Magno de la Mihai Viteazul pentru luarea în primire a domeniului şi a
castelului (Böhmische Herrschaftsakten, karton 81, copii; Hofkammer, Gut Königsberg).
Ref. şi publ.: Josef Macurek, Rumänische Fürsten als Gäste in Böhmen. Unbekannte
Dokumente („Prager Presse”, 5 mai 1929, p. 6-8); Ioan Lupaş, Noi contribuţiuni
436  CEHIA

la relaţiile lui Mihai Viteazul cu împăratul Rudolf (AIINC, 5, 1928-1930,

p. 484-487); I.I. Nistor, Cehoslovacii şi românii (CC, 6, 1929-1930, p. 329-331)
(2 doc., Mihai Viteazul, 1599, 1601); Josef Macurek, Michael der Tapfere und die
Böhmisch-Schlessischen Stände am Ende des 16. Jh. (RIR, 2, 1932, p. 346-353);
Veress, Documente, VI, p. 20-21, 35, 37-38, 41-43, 67-68, 73-74; 81-82, 96-97,
346-347, 471-472 (11 doc. 1600-1601).
ARCHÍV UNIVERZITY KARLOVY
(Arhiva Universităţii Caroline)
DOC

39 – Matricole din 1875-1876 referitoare la studiile lui Grigore Tocilescu la

Universitatea Carolină din Praga unde a susţinut şi doctoratul în luna iunie 1876 (Katalog
poslucháčů, 1875).
Ref.: Tr. Ionescu-Nişcov, Contacts établis entre l’historiographie roumaine et tchèque
dans le problème de la formation du peuple roumain durant la seconde moitié du
XIXe siècle („Romanoslavica”, 16, 1968, p. 436, n. 4).

HRADČANY
A

40 – Statuie ecvestră, executată de fraţii Martin şi Gheorghe din Cluj pentru a

împodobi fântâna curţii interioare a palatului împăratului Carol IV, cu inscripţia: „Anul
Domnului 1373, această operă a chipului sfântului Gheorghe a fost săvârşită de Martin şi
Gheorghe din Cluj”.
Ref. şi reprod.: I. Balogh, Marton és György kolozsvári szobrászok (Martin şi Gheorghe,
sculptori din Cluj) (EM, 39, 1934) (rec. Coriolan Petranu, în RJ, 21, 1935,
p. 282-293); Marcel Romanescu, Introducere la istoria costumului românesc (RIR,
14, 1944, p. 477); Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania până în secolul
al XVI-lea, Buc., 1953, p. 75; D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 62;
Edith Pogány-Balázs, Observations in Connection with the Antique Prototype of the
St. George Sculpture of Márton and György Kolozsvári („Acta historiae artium”, 21,
1975, fasc. l, p. 333-358).

NÁRODNÍ GALERIE
(Galeria naţională)

41 – Aegidius Sadeler, Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, 1601. Gravură.

23,6 x 15,5 cm (inv. R-77.955).
Ref. şi reprod.: Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser Rudolfs II., I. Bd., Viena,
1988, p. 121-122, nr. 38.
42 – Aegidius Sadeler, Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, 1607. Gravură.
32,3 x 12,5 cm (inv. R-155.115/R-16.972).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 100-101, nr. 11.
 CEHIA  437

NÁRODNÍ KNIHOVNA
(Biblioteca Naţională)

MS

43 – Simeona Podolskiho, Knížka o menách zlenskych [Simeon din Podolia,

Cărticică despre multe ţări]. Tradusă în limba cehă în 1617, este opera călătorului armean
Simeon Lehaci din Zamosc şi Lvov care, în 1608, în drum spre Constantinopol, a traversat
Moldova şi Dobrogea (ms. ceh 310).
Ref. şi reprod.: Călători străini, IV, p. 345-347 (fragmente).
44 – Inscriptiones Latinae tam in Italia quam in Germania et Hungaria repertae.
Culegerea medicului Philippus Apianus, din 1560, cuprinde şi texte epigrafice din
Transilvania (ms. lat. 2381).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
45 – Documenta historica latina et bohemica. Cuprinde scrisori către Sigismund
III, regele Poloniei, de la Rudolf II, de la solii săi la Cracovia, de la nobilii maghiari
din Transilvania, precum şi mesaje adresate în 1597 lui Sigismund Báthory de către
sultan, sultana Valide, marele vizir Ibrahim paşa şi împăratul Rudolf II, toate materialele
interesând acţiunile lui Mihai Viteazul (ms. lat. 2691, f. 13-21, 21-29, 34-37).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.

NÁRODNÍ MUZEUM
(Muzeul Naţional)

DOC

46 – Documente (3), din 1610, relative la Marcu vodă, pretendent la tronul Ţării
Româneşti, şi la relaţiile sale cu Sigismund Báthory. (Archiv D/5, nr. 20).
Publ.: Veress, Documente, VIII, p. 72-79, 88-89.
47 – Scrisoare din Paris, 10 februarie 1876, a lui C.A. Rosetti către Fr.L. Rieger, om
politic ceh, cerându-i informaţii şi sprijin în legătură cu un articol antiromânesc din presa
engleză şi franceză.
Ref. şi publ.: Tr. Ionescu-Nişcov, Contribuţii la relaţiunile româno-cehoslovace („Revista
Fundaţiilor Regale”, 5, 1938, nr. 3, p. 610-611); C.A. Rosetti, Corespondenţă,
ed. Marin Bucur, Buc., 1980, p. 388-389.
48 – Scrisori (2) din Constanţa, 10/22 august, şi Iaşi, 7 septembrie 1886, ale lui
Grigore M. Sturdza către Fr.L. Rieger, referitoare la evenimentele politice din Bulgaria
(fond Fr. L. Rieger).
Ref. şi publ.: Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., p. 611-615; Lucian Boia, Relationships between
Romanians, Czechs and Slovaks, 1848-1914, Buc., 1977, p. 76.
49 – Scrisori din Londra, 1922-1925, de la Nicolae Titulescu, ministru plenipotenţiar
în Anglia, către Mastný, ambasador al Cehoslovaciei la Roma, cu informaţii despre situaţia
politică din România (fond Rasin).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, art. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 371.
438  CEHIA

MS

50 – Sintagma lui Matei Vlastaris (forma prescurtată), Banat, [1390-1408]

(cf. sinaxar, f. 182-187v). IV + 191 f. 21,5 x 14 c.n. Text în limba slavonă, însemnări:
la f. II-III: J.P. Šafařik, 18 iunie 1830, descrierea manuscrisului; f. 86: sec. XVI, despre
asediul Budei la 23 august 1685; f. 109v : 1688, despre trecerea manuscrisului în
proprietatea lui Teofan, călugăr la Hopovo; f. 187: 1736-1742; mănăstirea Hodoş Bodrog
(ms. IX, F. 10, fost în col. P.J. Šafařik, ms. 14).
Ref.: J. Zhischmann, Das Eherecht der orientalischen Kirche, I, Viena, 1864, p. 143-144;
P. Šafařik, Geschichte der südslavischen Literatur, III, Praga, 1865, p. 217-227;
J. Vašica, J. Vajs, Soupis staroslovanských rukopisů Národního Muzea v Praze, Praga,
1957, p. 212-219, nr. 110; Eugen Glück, Vechi manuscrise din părţile Aradului şi
Bihorului în mari biblioteci europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 21); Constantinescu,
Repertoriu, p. 22-23, nr. 102.
Reprod.: B. A. R., mf. 418; B.N., mf. 1633.
51 – Evanghelie, sec. XV. Pergament, fragment, l f. 18 x 19,5 cm. Text în limba
slavonă, însemnare de proprietate din sec. XVIII de la mănăstirea Marcea (ms. l Dc 2/9).
Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južnoslavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyh bibliotek
(„Sbornik Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 587; J. Vašica,
J. Vajs, op. cit., p. 446, nr. 208; Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 111.
52 – Ceaslov, Moldova, sec. XVI. Fragment 85 p. Text în limba slavonă. 20,3 x 14,5
cm (ms. IX, F. 26/v, fost în col. P.J. Šafařik, ms. III).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 626-627; J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 243-245, nr. 121;
Constantinescu, Repertoriu, p. 23, nr. 104.
53 – Pravilă, Ţara Românească, sec. XVI. 185 f. Text în limba slavonă. Frontispicii
şi iniţiale ornate cu motive geometrice în culori. Legătură de epocă, piele pe lemn.
16 x 10,5 cm. (ms. IX, H. 14, fost în col. P.J. Šafařik, ms. 22).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 670-681; J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 324-328, nr. 149;
Constantinescu, Vechiul drept românesc. Repertoriul izvoarelor, Buc., 1984 p. 93;
idem, Repertoriu, p. 24, nr. 108.
54 – Slujebnic, Moldova, sec. XVI. 164 f. 22,5 x 16,5 cm. Text în limba slavonă.
Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Legătură originală, catifea roşie pe lemn.
La f. 1: însemnare ştearsă, din care a rămas numai data: „1618” (ms. IX, E. 29, fost în
col. P.J. Šafařik, ms. VII).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 635-646; J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 160-162, nr. 90;
Constantinescu, Repertoriu, p. 22, nr. 101.
Reprod.: J. Vašiča, J. Vajs, op. cit., pl. VII.
55 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI. 255 + 5 p. 27 x 19,5 cm. Text în
limba slavonă. Frontispicii ornate în culori. Legătură originală, piele pe lemn. Pe ultimele
file, însemnări ale slavistului J. Dobrovský (ms. IX, D. 13/1 O 15).
Ref.: J. Dobrovský, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Vindobonae, 1822, I,
 CEHIA  439

p. XVII-XVIII; A. J. Jacimirskij, op. cit., p. 590-594; J. Vašica, J. Vajs, op. cit.,

p. 110-111, nr. 40; Constantinescu, Repertoriu, p. 22, nr. 99.
Reprod.: J. Vašiča, J. Vais, op. cit., pl. III.
56 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI. 326 p. 27 x 19,6 cm. Text în limba
slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori, însemnare P.J. Šafařik, forzaţ coperta II,
etichetă cu menţiunea: „Timoc”. La f. 7v; 9 însemnări din Moldova, sec. XVII (ms. IX,
D. 20, fost în col. P. J. Šafařik, ms. II).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 594-595; J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 118-119, nr. 44;
Constantinescu, Repertoriu, p. 22, nr. 100.
57 – Sbornic, Maramureş, 1644 (cf. f. 1v). 180 p. 14,7 x 9,3 cm. Text în limba slavonă.
Cuprinde predici şi rugăciuni, însemnări de proprietate la f. 153: 1768, Gheorghe Iliaşcovici
cumpără manuscrisul de la Petro Maciogea (sau Malogea?); la p. 38v, 40v, 84v, 153v:
25 martie 1925, preotul Mihail Rozman cumpără manuscrisul în Sokyrnica – Maramureş
de la Monici Vasilie; forzaţ, coperta I: J.A. Javorskij, august 1926, achiziţionează
manuscrisul în Sokyrnica; la f. 153v: însemnare din sec. XVII, menţionând moartea regelui
Matia, la Viena, 6 august 1490 şi expediţia din 1657 a principelui Gheorghe II Rákóczi în
Polonia (ms. IX. G. 18).
Ref.: J.A. Javorskij, Novye rukopisnye nahodki v oblasti starinnnoj Karpatorusskoj
pis’mennosti XVI-XVIII vekov („Knihovna Sboru pro výzkum Slovenska a Podkarp.
Rusi při Slovan. Ústavu v Praze”, 2, 1931, p. 64-71).
58 – Miscelaneu, 1646 (cf. însemnare la f. 90), sfârşitul sec. XVII, scris de mai
mulţi copişti. 7 + 351 f. 14,5 x 10 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde: nomocanon,
predici, apocrife etc. La f. 161v: Despre cucerirea oraşelor de la Dunăre de către turci
(Belgrad, Varadin, Buda şi Timişoara) (ms. IX. H. 16; fost în col. P.J. Šafařik, ms. 19).
Ref.: Jacimirskij, op. cit., p. 814-828; J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 331-344, nr. 151;
R. Constantinescu, Vechiul drept românesc. Repertoriul izvoarelor, Buc., 1984, p. 94;
idem, Repertoriu, p. 24, nr. 109.
59 – Sbornic, scris de ieromonahul Rafail de la mănăstirea Dragomirna, 1661 (cf.
colofon, f. 83). 117 f. 13,5 x 10,5 cm. Text în limba slavonă, română şi greacă, în cuprins:
psalmi, menologiu, tropare, fragmente de pravilă etc. La f. 24-32: Pripealele lui Filotei
monahul, fost logofăt al lui Mircea voievod. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive
geometrice în culoare roşie. Legătură de epocă, piele pe lemn. La f. 1, însemnări în limba
română, cu alfabet chirilic (ms. IX, H. 19, fost în col. P.J. Šafařik).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 648-662; Ilie Bărbulescu, Cercetări istorico-filologice,
Buc., 1900, p. 88-89; M. Ştefănescu, Codex Dragomirnensis („Arhiva”, 36, 1929,
p. 195-239); J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 349-354, nr. 153; R. Constantinescu, Vechiul
drept..., p. 132-133; idem, Repertoriu, p. 24, nr. 110
60 – Miscelaneu, mănăstirea Studeniţa, 1619-sec. XVII. 16 + 172 f. 15,5 x 10,5
cm. Text în limba slavonă. Cuprinde rugăciuni şi texte hagiografice şi istorice. La f.
117: însemnare din 1750 de preotul Andrei, paroh din Timişoara (ms. IX, H. 8, fost în
col. P.J. Šafařik, ms. 10).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 305-309, nr. 144.
440  CEHIA

61 – Hronologia ili Letopis Serbskih carej v kratce scrisă la mănăstirea Hilandar,

1758. 9 f. Copie de P.J. Šafařik, sec. XIX. Cuprinde şi însemnări despre cucerirea
Timişoarei, Lipovei şi altor oraşe de către Ahmed-paşa în iulie 1552 (ms. IX, E. 10/4, fost
în col. P.J. Šafařik).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 151-152, nr. 82.
62 – Sf. Antonie cel Mare şi Teodor al Edesei, Scrieri. Traducere din limba greacă în
limba slavonă de Paisie Velicicovschi, scrisă de Ioanichie şi Platon, la mănăstirea Neamţ,
1798-1799. 67 p. 23 x 16,5 cm (ms. XVIII. B. 23).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 385-386, nr. 163.
63 – Diplomata ugrovlachica et moldavica, copie din sec. XIX. 44 f. 28 x 21,8 cm.
Text în limba slavonă, în cuprins, 10 documente, din sec. XVI-XVII, dintre care 8 din Ţara
Românească şi Moldova (ms. IX, D. 10/5, fost în col. P.J. Šafařik).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 108, nr. 37.
64 – Josef Dobrovský, Catalogus codicum slavonicorum, primele trei decenii
ale sec. XIX. 20 f. 28 x 22 cm. Manuscris autograf. La f. 4v-8v: Catalogus editionum
slavicarum, unde figurează la prima poziţie: Tetraevanghelul tipărit de Macarie în Ţara
Românească (ms. IX, D. 14/4. F. 12).
Ref.: J. Vašica, J. Vajs, op. cit., p. 111-112, nr. 41; Mihai Mitu, Cartea de istorie şi teorie
literară, p. 181.
65 – J.H. Ag. Gallaš, Valaši v kraji Přerovském, pravá Arkádové Moravšti, jejich
prosvatné hory, obyčejové a národní pisne. Vlestenská brázva znamkovaná od Josefa
Heřm. Gallaše, [sec. XIX], studiu despre structura lingvistică a valahilor din Moravia
(Ms II F 12).
Ref.: Antonin Vašek, op. cit., p. 17.
Publ.: K. Kadlec, Jos. Heřm. Gallaše ztraceny spis o Valaších v kraji Přerovském
(„Česky lid”, 15, 1906, p. 161-178, 209-225, 257-277).
CR

66 – Psaltire tipărită de Coresi, Sebeş, 1577.

Ref.: BRV, I, p. 68, nr. 20.
67 – Krátká spráwa co se s knijzetem Zygmuntem Báthory w Sedmihradske zemi
zběhlo [...], Praga, 1595. Cuprinde informaţii despre luptele lui Mihai Viteazul cu turcii
(Odd. Staré tisky, Sign. 33 D 1).
Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus (AIINC, 7, 1936-1938, p. 170);
M. Dan, Cehi, slovaci şi români în veacurile XIII-XVI, Sibiu, 1944, p. 387.
Publ.: M. Dan, op. cit., p. 364-365.
68 – Nowiny gisté a prawdiné. Neyprwé yak se Turky od dobiwáni Pewnosti Bukarestu
odehnati a odstrassyti dali [...], Praga, [1595]. Broşură cu informaţii din 7 septembrie 1595,
despre luptele cu otomanii în Ţara Românească (Odd. Staré tisky, 33 D 1).
Ref.: M. Dan, op. cit., p. 398; Göllner, Turcica, II, p. 577, nr. 2123.
Publ.: M. Dan, op. cit., p. 371-374.
 CEHIA  441

69 – Nowiny gisté z Zemé Sedmihradské, Praha, 1595. Relatează cucerirea

Târgoviştei în octombrie 1595, de către Mihai Viteazul, cu ajutor ardelean (Odd. Staré
tisky, Sign. 33 D 1).
Ref.: M. Dan, op. cit., p. 398.
Publ.: ibidem, p. 381-386.
70 – Nowiny z Krakowa a z Tokage [...], Praga, 1595. Relatare a luptelor între
coaliţia creştină şi otomani din 10-15 februarie 1595 (Odd. Staré tiski, 33 D 1).
Ref.: ibidem, p. 397.
Publ.: ibidem, p. 365-368.
71 – Nowiny prawdiwé z Zyseku od 22 dne Měsýce Czervna z Kassy, Praga,
[1595]. Informaţii din 22 iunie, 4 şi 8 iulie 1595, relative la luptele antiotomane din Ţara
Românească (Odd. Staré tiski, 33 D 1).
Ref.: ibidem, p. 398; Göllner, Turcica, II, 579, nr. 2127.
Publ.: M. Dan, op. cit., p. 369-371.
72 – Partikulář o sstiastném dobyti Pewnosti Tergewystu w Zemi Walašské, Praga,
1595. Relatează alungarea turcilor din Târgovişte şi Bucureşti de către Mihai Viteazul şi
luptele de la Giurgiu (Odd. Staré tisky, Sign. 33 D 1).
Ref.: ibidem, p. 398.
Publ.: ibidem, p. 374-381.
73 – O dobytij třjch Pewnostj, Praga, 1596. Relatează luptele din mai 1596
pentru cucerirea oraşelor Cladova-Arad, Vácz din Ungaria şi Kastanoviţa din Dalmaţia
(Odd. Staré tisky, Sign. 33 D 1).
Ref.: ibidem, p. 398.
Publ.: ibidem, p. 386.
74 – Prawdiwý Partykulář o [...] dobytí [...] pewnosti města Rábu [...], Praga, 1597.
Relatare a cuceririi oraşului Raab şi a încheierii păcii între otomani şi Ţara Românească
(Odd. Staré tisky, 33 D 1).
Publ.: ibidem, p. 387-388.
75 – Nowiny od druhýho až do 14-ho dne měsýce Máge Léta tohoto 1599, Praga,
1599, relatând victorii ale lui Mihai Viteazul contra turcilor (Odd. Staré tisky, Sign. 33 D 1).
Ref.: ibidem, p. 398; Göllner, Turcica, II, p. 711-712, nr. 2422.
Publ.: M. Dan, op. cit., p. 389-390; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 160.
76 – Nowiny z Uber a Sedmihradské zeme, Praga, 1599. Relatare a cuceririi
Transilvaniei de către Mihai Viteazul (Odd. Staré tisky, Sign. 33 D 1).
Ref.: M. Dan, op. cit., p. 398.
Publ.: ibidem, p. 390-393; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 171-172.
77 – O bitwě Zykmunda Báthoryho s Michalem Weydau Walasskym a Giřjim Bastau,
kteráż se léta přitomnébo 1601 [...], Praga, 1601. Broşură despre lupta de la Gorăslău a lui
Sigismund Báthory cu Mihai Viteazul (Odd. Staré tisky, Sign. 33 D 1).
Ref. şi publ.: M. Dan, op. cit., p. 393-395; 398; idem, Ziar ceh contemporan despre bătălia
de la Gorăslău (AIINC, 9, 1943-1944, p. 411-422).
442  CEHIA

PAMÁTNÍK NÁRODNÍHO PÍSEMNÍCTVÍ

(Muzeul Literaturii Naţionale)

DOC

78 – Diploma de doctorat, din 17 octombrie 1876, a lui Grigore Tocilescu, eliberată

de Universitatea din Praga (Varia 18 F 24).
Ref.: Lucian Boia, Relationships..., p. 55.
79 – Scrisori, din 1920, adresate de Jan Urban Jarník ministrului român Take
Ionescu, referitoare la dezvoltarea colaborării culturale ceho-române, importanţa actului
Unirii din 1918 etc. (fond J. U. Jarník).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 371.
80 – Scrisoare din Bratislava, 19 august 1935, a scriitoarei Zuzka Dovalová, prin
care propune editurii „Družstevní práce” din Praga traducerea în limba cehă a romanului
lui Gib. I. Mihăescu Donna Alba.
Publ.: Cornel Barborică, Camil Petrescu şi Gib I. Mihăescu la Praga („Manuscriptum”,
5, 1974, nr. 1, p. 161).
81 – Scrisori (3), din 1936, de la Maria Kojecká către Camil Petrescu (4 şi 20
noiembrie) şi răspunsul acestuia (16 noiembrie), referitoare la proiectul traducerii în limba
cehă a romanului Patul lui Procust.
Publ.: ibidem, p. 159-160.
82 – Scrisori (3), din 1937, ale lui Victor Ion Popa către Maria Kojecká, referitoare
la traducerea în limba cehă a romanelor Floarea de oţel şi Sfârlează cu fofează (Arh. lit.,
fond. M. Kojecká, III, D 29).
Ref. şi publ.: Alexandra Toader, Victor Ion Popa în arhive pragheze („Manuscriptum”, 9,
1978, nr. 4, D. 171-175).
MS

83 – Sbornic, sec. XV. 349 p. Text în limba slavonă. Cuprinde texte istorice,
canonice şi hagiografice. La p. 348-349: Cronică când au luat turcii oraşele de pe Dunăre
şi din ţara vlahilor.
Ref.: Gr. Voskresenskij, Slavjanskie rukopisi, hranjaščihsja v zagraničnyh bibliotekah
Berlinskoj, Pražskoj, Venskoj, Zagrebskoj i dvuh belgradskih („Sbornik Otdelenija
russkogo jazyka i slovesnosti”, 30, 1882, nr. 1, nr. XIII); Ghenadie Enăceanu,
Trei manuscrise slavone (BOR, 10, 1886, p. 969).
CR

84 – Siebenbürgische Chronika oder Kriegshändel zu Masset und Lande, Wallstatt,

1596. Lucrarea cuprinde relaţii despre luptele lui Mihai Viteazul cu turcii (Sig. AM XIV 18).
Ref.: M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 397.
85 – Michael Eytzinger, Historicarum relationum continuatio [...], Köln,
1596. Cuprinde informaţii despre evenimentele din Ungaria şi Transilvania între
1596-1598, raportul comisarilor imperiali privind semnarea tratatului lui Mihai Viteazul
 CEHIA  443

cu împăratul Rudolf II şi atacarea Novigradului de către trupele voievodului român în 1598

(Sig. AR XVIII 27)
Ref.: M. Dan, op. cit., p. 397; idem, Ştiri privitoare la Mihai Viteazul în câteva broşuri
germane contemporane (AIINC, 10, 1945, p. 258).
Publ.: ibidem, p. 263-264; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 112-113.
86 – Michael Eytzinger, Historicarum relationum continuatio [...] Continuirt und
beschrieben durch J[acob F[riedlieb], Köln, 1600. Cuprinde informaţii despre campania
lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre [1599], în Transilvania (1600), moartea lui Andrei
Báthory, negocieri cu împăratul Rudolf II (Sign. AR XVIII 27).
Ref.: M. Dan, Ştiri privitoare la Mihai Viteazul..., p. 258-259.
Publ.: ibidem, p. 264-277; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 148, 153-154,
160, 165-166, 182-184, 213-214.
87 – Michael Eytzinger, Historicarum relationum continuatio [...], Köln, 1600.
Cuprinde informaţii despre campania lui Mihai Viteazul în Moldova şi sechestrarea la
Cluj a comisarilor imperiali (Sign. AR XVIII 27).
Ref.: M. Dan, Ştiri privitoare la Mihai Viteazul..., p. 260.
Publ.: ibidem, p. 280-283; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 153-154.
88 – Jacob Friedlieb, Historicae relationis continuatio [...], Köln, 1600. Conţine
ştiri despre campania lui Mihai Viteazul în Transilvania şi relaţiile acestuia cu împăratul
Rudolf II (Sign. AR XVIII 27).
Ref.: M. Dan, Ştiri privitoare la Mihai Viteazul..., p. 259-260.
Publ.: ibidem, p. 277-280.
89 – Michael Eytzinger, Historicarum relationum continuatio [...], Köln, 1601.
Relatează înfrângerile lui Mihai Viteazul în Transilvania şi Moldova, luptele cu polonii şi
călătoria sa la Viena şi Praga (Sign. AR XVIII 27).
Ref.: ibidem, p. 260-261.
Publ.: ibidem, p. 283-286.
90 – Jacob Friedlieb, Historicae relationis continuatio [...], Köln, 1601. Cuprinde
informaţii despre întoarcerea lui Mihai Viteazul de la Praga, revernirea lui Sigismund
Báthory în Transilvania, lupta de la Gorăslău, ocuparea Clujului (Sign. AR XVIII 27).
Ref.: ibidem, p. 261.
Publ.: ibidem, p. 286-290.
H

91 – Europa, s.l., 1592. Hartă alegorică. Cuprinde şi Ţările Române.

Ref. şi reprod.: Paul Cernovodeanu, Aventura britanică a lui Ştefan Bogdan. Un principe
moldovean la curtea regelui Iacob I Stuart (MI, 9, 1975, nr. 3, p. 20-22; p. 32, pl. 3).
92 – Pavel Chinezul (comandant român din Transilvania, m. 1491), sec. XV. Portret
în ulei, autor necunoscut. 74 x 87 cm.
Ref.: C. Rezachevici, Pavel Chinezul (MI, 9, 1975, nr. 2, p. 33).
Reprod.: ibidem, p. 32.
444  CEHIA

STÁTNÍ ÚSTŘEDNÍ ARCHIV

(Arhiva Centrală de Stat)

DOC

93 – Proiect, din februarie 1474, privind pacea pe termen de doi ani între regii
Boemiei şi Ungariei cu Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti şi Ştefan cel Mare,
domnul Moldovei. Copie contemporană.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationum Transilvaniae Hungariaeque cum Moldavia et
Valachia, I. 1468-1540, în Fontes Rerum Transylvanicarum, IV, Budapesta, 1914, p. 7.
94 – Scrisori în limba polonă, ale lui Bogdan Lăpuşneanu către Sigismund II
August, regele Poloniei, trimise la 27 septembrie, 9 octombrie 1571 şi 14 martie 1572
(Inv. č. 4331, XI/1, Karton 2612).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
95 – Raport, în limba italiană, din Constantinopol, 28 martie 1572, referitor, între
altele, la fuga lui Bogdan Lăpuşneanu în Polonia şi intrarea în Moldova a lui Ioan Vodă
(Stará Manipulace, inv. č 4399. XIII-43, Karton 2614).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
96 – Scrisoare din 1574 a marelui vizir Mehmed Sokollu către Jerzy Jaslowiecki, cu
privire la eventualele evenimente din Moldova (Inv. č. 4332, XI/2, Karton 2612).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
97 – Petiţie adresată în 1597 împăratului Rudolf II de către Iliaş Alexandru,
pretendent la tronul Moldovei (inv. č. 4333, XI/3, Karton 2612).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
98 – Postavení knižeti Zikmundovi Báthory panství Libochovického do jeho
živobytí [Acordarea pe viaţă a domeniului Libochowice principelui Sigismund Báthory],
29 iulie 1604 (Kopir, vol. 105: Majestalien, 1595-1599).
Ref.: M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 397.
99 – Acte (2), din 1604, referitoare la primirea lui Sigismund Báthory în rândurile
nobilimii cehe (fond Stará Manipulace, Sign. B/238-l, 1604).
Ref.: ibidem.
100 – Lista satelor domeniului Libochowice acordat lui Sigismund Báthory la
28 iulie 1604, după părăsirea tronului Transilvaniei (fond Stará Manipulace, Sign.
B/238-1, 1606).
Ref.: ibidem.
101 – Documente (3) din Praga, 1610, referitoare la intenţia lui Marcu vodă,
pretendent domnesc, de a intra în Moldova şi la relaţiile sale cu principele Sigismund
Báthory (fond Ministerstvo Vnitra, K. I/133).
Publ.: Veress, Documente, VIII, p. 80-88.
102 – Documente referitoare la înnobilarea lui Marcu Vodă, pretendent domnesc în
1610 („Marek, voévoda Moldavsky”) (Inv. č. 1533 J 21/M, Karton 1020/15).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
 CEHIA  445

103 – Documente, din 1618-1648, privind participarea Transilvaniei la războiul de

30 de ani (fond Ministerstvo Vnítra).
Ref.: Václav Liva, Prameny k dějinám třicetileté války. Regesta fondu militare Archivu
Ministerstva Vnítra Č.S.R. v Praze, 3 vol., Praga, 1951-1954; Josef Polisensky,
Der Krieg und die Gesellschaft in Europa 1618-1648, Viena-Köln-Graz, 1971
(rec. Alexander Manfred, în SF, 33, 1974, p. 366-369).
104 – Diploma de indigenat (ciornă în limba germană) acordată de Ferdinand III, la
19 ianuarie 1637, domniţei Ancuţa, „Ana Maria, geboren Wayvodin in der Walachey und
Moldau” (ČDK, IV D1, Karton 504).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
105 – Documente, din 1660-1800, cuprinzând şi corespondenţa ordinului
Premonstratensilor din Strahov cu episcopia din Oradea şi mănăstiri catolice din
Transilvania (fond Premonstráti-Strahov II).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
106 – Documente, din 1848-1849, referitoare la revoluţia din Ungaria şi Transilvania,
intervenţia trupelor habsburgice şi ţariste, operaţiile militare din vara anului 1849 etc.
(Rodinný archív Metternišsky. Vlastní rodinný archív. Varia – 9 Dil.).
Ref.: ibidem, p. 103; Tr. Ionescu-Nişcov, Semnalări tematice. Colecţia de microfilme
Cehoslovacia (RA, 1978, nr. 1, p. 101).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 12, c. 969-1041.
107 – Documente privitoare la revoluţia din 1848-1849 din Transilvania
(fond Presidium Českého Gubernia).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 102.
108 – Documente, din 1851-1917, cuprinzând informaţii despre revoluţia de
la 1848-1849 din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania şi represiunea ei, despre
împiedicarea intrării în Transilvania a conducătorilor mişcării din Ţara Românească
(N. Bălcescu, C.A. Rosetti etc.), aprovizionarea cu armament şi echipament a armatei
române în timpul Războiului pentru independenţă, confiscarea hărţilor reprezentând
„Daco-Romania” în comitatul Caraş (1877), activitatea refugiaţilor cehi din Bucureşti
(1917) etc. (fond Praesidialschriften der Bezirkamtes Mladá Boleslav).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 453.
109 – Documente, din 1875-1878, privitoare la situaţia României în timpul războiului
balcanic şi în războiul pentru independenţă (fond Presidium Českého Gubernia).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 102.
110 – Documente, din 1887-1914, referitoare la situaţia politică din România
(Ministerstvo zahraničních věcí).
Ref.: ibidem, p. 103.
111 – Documente, din 1893, referitoare la negocierile dintre reprezentanţii românilor,
sârbo-croaţilor şi slovacilor din Austro-Ungaria pentru pregătirea unei conferinţe a
naţionalităţilor care urma să aibă loc la Sibiu (Pražské místodržitelství, ms. 1, 16l, 2535,
6171, pres. 1893).
446  CEHIA

Ref.: M. Krajčovič, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor şi croaţilor

între 1890-1900 (AIIC, 11, 1981, p. 285).
112 – Documente, din 1915-1931. Cuprind: corespondenţa abatelui Method
Zavoral, preşedintele Institutului Ceho-Român (înfiinţat în 1928), cu personalităţi din
România (Horia Petra-Petrescu, Andrei Bârseanu, Nicolae Iorga, Silviu Dragomir etc.),
cu profesorul universitar J. Urban Jarník şi cu ambasadorul Cehoslovaciei în România,
Künzl-Jizerský (fond Premonstráti-Strahov II, col. Method Zavoral).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1979, nr. 4, p. 449.
113 – Documente, din 1917-1932, referitoare la viaţa politică din România: mişcarea
muncitorească, acţiunile studenţeşti, minoritatea germană şi relaţiile cu partidele germane
din Cehia şi Slovacia (Presidiální spisy okresního úřadu).
Ref.: ibidem.
114 – Documente, din 1918-1944, referitoare la situaţia politică din România şi
relaţiile româno-cehoslovace: memorii ale ministrului de externe al României, Nicolae
Titulescu, prezentate în iunie 1924 la conferinţa de la Londra, acordul guvernamental
româno-cehoslovac şi achitarea datoriilor între ţările succesoare, Austria şi Ungaria,
rapoarte privind pregătirea convenţiei pentru definirea agresorului din 1933, stenograma
discuţiilor dintre T. Masaryk, M. Litvinov şi N. Titulescu în cursul lucrărilor preliminare,
greve, activitatea sindicatelor unitare, relaţiile P.C.R. cu Internaţionala a III-a etc.
(fond Ministerstvo vnitra, Presidium Ministerstva vnitra).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 327-328.
115 – Documente, din 1921-1928, referitoare la relaţiile culturale ceho-române:
corespondenţa Institutului Ceho-Român din Praga cu Academia Română, asociaţia
„Astra” din Sibiu, Universităţile din Cluj şi Iaşi, listă de proverbe româneşti traduse
în limba cehă, raport despre minorităţile din România, reforma agrară din 1921 etc.
(fond Premonstrátí-Strahov II).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
116 – Documente, din 1926-1944, privitoare la relaţiile politice şi economice
româno-cehoslovace: rapoarte diplomatice cehoslovace din Bucureşti, Cluj şi Galaţi,
corespondenţă, informaţii ale agenţiilor de presă cehoslovace din România privitoare la
criza economică din 1929-1934, acorduri şi convenţii comerciale, importul de armament
cehoslovac în România, tarife vamale, firme participante la schimburile economice,
conversiunea datoriilor agricole din România (1932), înfiinţarea la Bucureşti şi Praga
a camerelor de comerţ româno-cehoslovace (1931), publicarea lucrării Agricultura în
România (Praga, 1931) etc. (Československá akademie zemědělská, Českoslo-vensko-
rumunská hospodářská komora, Exportní ústav československy, Ministerstvo průmyslu,
obchodu a živnoností, Ministerstvo zemědělství, Tisková documentace).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103; 1974, nr. 4, p. 548; Tr. Ionescu-
Nişcov, Semnalări tematice. Colecţia de microfilme Cehoslovacia (RA, 1978, nr. 1,
p. 100-101).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 11, c. 12-36, 172-181, 245-268, 286-289,
318-321, 411-414, 417-419, 546-560, 570-571, 593-595, 599-600, 651-660, 683-
699, 719-734, 878-930, 947-954, 1713-1741; r. 13, c. 672-688, 706-741, 748-754,
 CEHIA  447

812-871, 921-1032, 1061-1167; r. 14, c. 4-7, 12-36,155-158, 258-281, 306-307, 395-

401, 411-427, 433-439, 455-467, 504-507, 513-514, 571, 599-602.
117 – Documente (15), din 1932-1939, referitoare la relaţiile diplomatice româno-
cehoslovace, acţiunile comune pe plan internaţional şi în cadrul Societăţii Naţiunilor pentru
promovarea păcii, Mica înţelegere, activitatea lui Nicolae Titulescu ş.a. (Ministerstvo
Zachraničních Věcí, dos. 1932, doc. 582; dos. 1933, doc. 211; dos. 1934, doc. 99;
dos. 1935, doc. 212; dos. 1936, doc. 638, 664; dos. 1939, doc. 1248; fond Berlin 1933,
nr. 17.6, 74, 85; 1934, nr. 46; 1935, nr. 9; fond Societatea Naţiunilor, 1936, nr. 91631;
fond Varşovia 1933, nr. 753).
Ref.: Nicolae Iordache, La Petite Entente et l’Europe, Thèse, Geneva, 1977, p. 167,
207-209, 216-220, 267, 311.
MS

118 – Les minorités ethniques en Roumanie, [1918-1922] (fond Premonstráti-

Strahov II, col. Method Zavoral).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1979, nr. 4, p. 449.
119 – La politique du gouvernement Roumain à l’égard des confessions minoritaires,
[1918-1922] (fond Premonstráti-Strahov II, col. Method Zavoral).
Ref.: ibidem.
120 – Quelle est actuellement la situation économique et financière de la Roumanie?,
[1918-1922] (fond Premonstráti-Strahov II, col. Method Zavoral).
Ref.: ibidem.
121 – Romania’s after-War Effort, [1918-1922] (fond Premonstráti-Strahov II,
col. Method Zavoral).
Ref.: ibidem.
122 – La Russie en Orient, [1918-1922] (fond Premonstráti-Strahov II, col. Method
Zavoral).
Ref.: ibidem.
123 – Articole, din 1921-1938, confiscate, în manuscris sau şpalturi, de cenzura
cehoslovacă de la redacţiile ziarelor muncitoreşti. Cuprind informaţii despre mişcarea
muncitorească din România, participarea comuniştilor români la activitatea Internaţionalei
a III-a, acţiunile Ligii pentru drepturile omului, ale Comitetului pentru apărarea deţinuţilor
politici din România şi ale altor organizaţii, greve etc. (fond Soupis konfiskátů revolučního
tisku).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1974, nr. 4, p. 547.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 23, c. 1-144; r. 40, c. 87-239.
H

124 – Hartă, 1829. Cuprinde regiunile anexate de Rusia în 1772-1829, între care şi
Basarabia (fond Rodinný archiv Metternišský).
Ref.: Tr. Ionescu-Nişcov, op. cit., în RA, 1978, nr. 1, p. 101.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 12, c. 944-946.
448  CEHIA

125 – Hartă a Ungariei, 1838, cu diviziunile administrative, cuprinzând şi

Transilvania (fond Rodinný archiv Metternišský).
Ref.: Tr. Ionescu-Nişcov, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Cehoslovacia, r. 12, c. 947-948.

UNIVERZITNÍ KNIHOVNA
(Biblioteca Universitară)

DOC

126 – „Hesperus”, Praga, 1813, revistă cuprinzând articolul lui Johann Ferdinand
Opiz, Etwas über die Wallachische Sprache.
Ref. şi publ.: Mihai Mitu, Ştiri despre limba română într-o revistă pragheză din 1813,
în Elena Linţa (coord.), Din istoricul slavisticei româneşti, Buc., 1982, p. 243-255,
traducere şi comentarii; idem, Cartea de istorie şi teorie literară (RITL, 40, 1992, nr.
1-2, p. 181; rec. la V. Cândea, Mărturii româneşti peste hotare, I).
127 – Documente, din 1882-1922, referitoare la cercetările lui Jan Urban Jarník,
privind limba şi folclorul românesc şi colaborarea sa cu Andrei Bîrseanu pentru elaborarea
culegerii Doine şi strigături din Ardeal (Filosofische Fakultät der Tschechischen
Universität, C 1328).
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 371.
128 – Documente, din 1929-1930, referitoare la activitatea Societăţii studenţilor
români din Praga (Der Verband der rumänischen Studenten in Prag).
Ref.: ibidem.
MS

129 – Ulrich von Richental, Conciliumbuch zu Costencz, 1464. Cuprinde informaţii

privind participarea clericilor români la Conciliul catolic de la Konstanz, 1415 (ms. pr.).
Ref.: C.J. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Constanţa (Baden), în 1415 (ARMSI,
s. III, t. 7, 1927, p. 61-62).
130 – Emiddio Portelli di Ascoli Piceno, Descrittione del Mar Negro et della
Tartaria, 1634. Raport prezentând situaţia de pe litoralul pontic şi îndeosebi Caffa,
cuprinzând şi informaţii despre relaţiile comerciale cu porturile româneşti şi exportul
de mărfuri spre Imperiul Otoman, Veneţia şi Occident, distanţele între porturi, prima
menţiune a Portiţei (fond Kinsky 24).
Ref.: A. Eszer, Die „Beschreibung des Schwarzen Meeres und des Tatarei“ des
Emidio Portelli d’Ascoli, O.P. („Archivum Fratrum Praedicatorum”, 42, 1972,
p. 199-249); A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia
în Marea Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22/II, 1985, p. 614-615).
CR

131 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la

istoria Ţărilor Române, până la lupta de la Baia dintre Matia Corvin şi Ştefan cel
Mare, 1467.
 CEHIA  449

Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui
Johannes de Thurocz (ARMSI, s. II, 16, 1934-1935, p. 36),
Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhraczcky, Budapesta, 1900.
132 – Krátká spráwa, co se s knijžetem Zygmundem Báthory w Sedmihradské
Zemi zběhlo [...], Praga, [1595]. Informaţii despre campania antiotomană a Ţărilor
Române din 1595 (Roudnice III Jb 12 adl 20).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 585, nr. 2145.
133 – Nowiny gisté z Země Sedmihradské z Leženij Polnijho [...]. Také o dobytij
Pewnosti Tergowystu, s.l., [1595]. Broşură despre victoriile de la Târgovişte şi
Giurgiu, atribuite, fals, lui Sigismund Báthory (65 E 2022).
Ref.: ibidem, p. 577-578, nr. 2124.
134 – Nowiny z Charwát, z Bielehradu a Rábu, z Wijdně, z Kossyc a z Grácu
[...], Praga, 16 mai 1595. Conţine şi informaţii relative la respingerea otomanilor din
Ţara Românească, în perioada mai-iunie 1595 (65 E 2029).
Ref.: ibidem, p. 579, nr. 2128.
135 – Nowiny z Krakowa a z Tokage [...], Praga, 1595. Conţine şi informaţii
relative la victoria antiotomană din Ţara Românească din 10-15 februarie 1596
(65 E 2026).
Ref.: ibidem, p. 579, nr. 2129.
136 – Nowiny z Sedmihradskěho Bělebradu [...] yaké gsau Aron Weyde
Muldajwsky a Michal Weyda Walašsky [...] Wijtězstwij nad Tatary a Turky dosáhli
[...], Praga, 1595. Conţine şi informaţii relative la victoriile antiotomane ale lui Mihai
Viteazul, din lunile ianuarie-martie 1595 (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 580, nr. 2130.
137 – O porážce Tataruv a Turkuv Nowiny, kterak Weywody Sedmihradského,
Walasský a Muldawský Lid Walečný, tez Rácowe, nad Tatary a Turky Wijtezstwij
obdrželi [...], Praga, 1595. Informaţii despre luptele coaliţiei Ţărilor Române contra
otomanilor din 28 ianuarie (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 581, nr. 2133.
138 – O dobytij třjch Pewnostj, w Hořegssých vhřjch Mesta Wacen, w Zemi
Walasské Města Klaudu, a w Kragině Dalmátské Pewnosti gménem Kasta Nawico
[...], Praga, [1596]. Cuprinde şi un raport din Viena (24 mai 1596) despre luptele
antiotomane de la Cladova (65 E 1915).
Ref.: ibidem, p. 627, nr. 2235.
139 – O sstiatném Dobytj Města Chanadu a Kasstelu řečeného Nagblak v
Země Sedmihradské [...], Praga, [1596], cu informaţii din Transilvania despre luptele
antiotomane (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 628, nr. 2236.
140 – Nowiny prawdiwé [...] Druhé Nowiny z Země Sedmihradské [...], Praga,
1597, cu informaţii despre luptele antiotomane din vara anului 1597 (Depositum).
Ref.: ibidem, p. 664-665, nr. 2313.
450  CEHIA

141 – O dobyti Pewnosti Tureckě Slatiny, a giné gménem Weronyky obleženj, Item
o wytaženj Krále Perského do Pole a Tatařjch: Kterak on Král Perský se proti Turkum
pozdwjbw, gjm dwě hlawňi Města odňal: Tatařij pak když gsau w velikém počtu na Záhubu
Králowstwj Vherského k Moldawé přitábli [...], Praga, 1597.
Ref.: ibidem, p. 663, nr. 2310.
142 – Prawdwý Partykulár o sstiastném Wijtezstiwij [...], Praga, 1597. Relatează
cucerirea oraşului Raab de la turci şi despre intervenţia ambasadorului englez Barton
pentru încheierea păcii cu Mihai Viteazul (Odd. Letáky, Sign. 54 G 3041).
Ref.: M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 399; Göllner, Turcica, II, p. 665, nr. 2314.
Publ.: M. Dan, op. cit., p. 387-388.
143 – Nowiny [...] O strogenij se Turka s třijma Wogsky na Křestiany:
do Sedmihradské Zemé [...], Praga, 1598. Cuprinde si informaţii despre luptele
antiotomane ale lui Mihai Viteazul (65 E 2030).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 687-688, nr. 2364.

ROKYCANY

MESTSKÁ KNIHOVNA
(Biblioteca Municipală)

MS

144 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. n. i. 29541/4241).
Ref.: F. V. Mareš, Rokycansky rukopis církevně-slovanského Apostola („Slavia”, 26, 1957,
p. 180-191); Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 112.

ROUDNICE

LOBKOVICKÁ KNIHOVNA
(Biblioteca Lobkovic)

CR

145 – Partykulár, O Sstiastném dobyti Pewnosti, Tergewystu w zemi Walašské [...],

Praga, 1595 (III, l b, 12/37).
Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus. Broşuri contemporane (AIINC,
9, 1942-1943, p. 121); idem, Michael der Tapfere, nr. 27; idem, Turcica, II, p. 571,
nr. 2110.
146 – Z Strany Nowin, kterež mezy ginými zde máme, gsau tyto: Zě Sedmi Hradsstij,
Muldawsstij a Walasstij, se k nassij straně oddali [...], Praga, 1595 (III 1 b, 12/16).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 580, nr. 2131.
147 – O Sstiastném Dobytj Mesta Chanadu a Kasstelu řeceného Naghlak v Zeme
Sedmihradské [...], Praga, [1596]. Conţine şi informaţii din Transilvania despre luptele
antiotomane (III l b 12/43).
Ref.: ibidem, p. 628, nr. 2236.
 CEHIA  451

148 – Nowiny prawdiwě [...] Druhé Nowiny z Země Sedmihradské [...], Praga,
1597. Conţine şi informaţii despre luptele antiotomane din vara anului 1597 (III l b 12/49).
Ref.: ibidem, p. 664-665, nr. 2313.
149 – O dobyti Pewnosti Turecké Slatiny a giné gménem Weronyki obleženj, Item
o wytaženj Krále Perského do Pole a Tatařjch: kterak on Král Perský se proti Turkum
pozdwjhw, gjm dwe hlawnj Města odňal: Tatařij pak když gsau w velikém počtu na Záhubu
Králowstwij Vherského k Moldawé přitáhli [...], Praga, 1597 (III 1 b, 12 adl. 48).
Ref.: ibidem, p. 663, nr. 2310.
150 – Nowiny z Uher a Sedmihradské Zeme tez jak gest Michal Valassky Weywoda,
témer wssecku Sedmihradskau Zemi k ruce Gehomilosti Cysarské podmanil, Praga,
1599. Conţine şi informaţii despre victoria lui Mihai Viteazul în bătălia de la Şelimbăr şi
intrarea în Alba Iulia, evenimente care supun întregul teritoriu al Transilvaniei autorităţii
principelui român (III 1 b 12/56).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 85, nr. 84; idem, Turcica, II, p. 712, nr. 2423.

TŘEBOŇ

STÁTNÍ OBLASTNÍ ARCHIV V TŘEBONI

(Arhiva de Stat regională din Třebon)

DOC

151 – Documente (36), din 1398-1621, referitoare la istoria Transilvaniei, între care
un act din 1398 de la voievodul Stibor din Stiboricz (fond Historica).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
152 – Documente, din sec. XV-XVII, referitoare la istoria Ţărilor Române: acte de
la sau despre Iancu de Hunedoara, Petru cel Tânăr, Ştefan Báthory, Sigismund şi Andrei
Báthory, Gabriel Bethlen, informaţii despre campaniile turcilor în Ţara Românească,
Moldova şi Transilvania (fond Historica).
Ref.: ibidem.
153 – Scrisoare din Belgrad, 24 iulie 1456, prin care Iancu de Hunedoara anunţă
palatinului Ladislau Garay victoria repurtată asupra armatei otomane (ms. C. nr. 4, f. 50).
Ref. şi publ.: Lajos Thallóczy, Antal Áldásy, Codex diplomaticus partium Hungariae
adnexarum, II, Budapesta, 1907, p. 209; Matthias Corvinus, p. 174-175, nr. 63.
154 – Valkiy o Turky. Documente referitoare la Imperiul otoman, sec. XVI
(ms. 3997-4003; 4088-4093; 4369-4371; 4585-4595; 5899-5900).
Ref.: Soupis česky psaných listin a listů do r. 1526, I-VI, Praha, 1974-1980.
155 – Salvconduct din Brno, 18 martie 1591, eliberat de Stanislav Pavlovský,
episcop de Olomouc pentru pribeagul Pătraşcu, pretendent domnesc.
Ref.: N. Iorga, Note cu privire la Ioan Mihail Cigala, în Prinos lui D.A. Sturdza, Buc.,
1903, p. 296-300; M. Dan, Cehi, slovaci şi români..., p. 285-288, 397; Rodica
Popescu, Ştefan Andreescu, Un prinţ cărturar: Pătraşcu, fiul lui Petru vodă Cercel
(„Arhiva Genealogică”, VII, 2000, 1-4, p. 149-153).
452  CEHIA

156 – Rapoarte, din 1599-1600, ale informatorilor imperiali Peter Worth şi Peter zu
Rosenberg, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul în Transilvania şi situaţia din Ţara
Românească şi Moldova (fond Historica).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., p. 433.
157 – Document din 1814, în limba latină, Timişoara, prin care capitulul de Cenad îl
întăreşte ca plenipotent al său pe Karol I Schwartzenberg (inv. č. 52, XIX, Blumental 268).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
158 – Document din 1817, prin care baronul Simon Georg Sina cumpără de la Karel
Schwartzenberg moşiile Hodoş şi Chizdia, cu 350 000 zloţi (ibidem).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
159 – Documente, din 1812-1813, de la Karel I Filip Schwarzenberg-Orlík
(1771-1820), comandant suprem al corpului de armată austriac, în campania lui Napoleon
în Rusia. Cuprind informaţii militare privitoare la Transilvania, Muntenia, Moldova şi
Bucovina (arh. fam. Karel I Filip Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., p. 433.
160 – Scrisori (2), din 1729, de la Viena, în limba italiană, ale lui Radu Cantacuzino
„di Vallachia” către contele F.K. Vratislav de Mitrovice, ambasadorul imperial în Rusia
(arhiva fam. Vratislav, III B1c 14 G Kart. 128).
Ref. şi reprod.: A. Pippidi, L’ordre Constantinien et les généalogies byzantines
(„Études byzantines et post-byzantines”, III, Buc., 1997, p. 219-220).
161 – Scrisoare, din 6 aprilie 1848, a lui Simion Bărnuţiu către Karel II
Schwarzenberg-Orlik (1802-1858), guvernator militar al Transilvaniei, în care descrie
situaţia socială a populaţiei române din Principat (arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 103.
162 – Scrisoare, din 5 august 1848, a lui A.G. Golescu către A.T. Laurian şi
I. Maiorescu, referitoare la răspîndirea ideilor revoluţionare în Ţara Românească
(arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: ibidem.
163 – Raport, din 1848 al lui Schweinitz, locţiitorul guvernatorului militar al
Transilvaniei, în care descrie mişcarea revoluţionară a românilor ardeleni, poziţia politică
a lui Avram Iancu şi Axente Sever (arh. fam. Karel II; Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: ibidem.
164 – Documente, din 1848-1858, de la Karel II Schwarzenberg-Orlík, guvernator
al Transilvaniei (1851-1857), referitoare la pătrunderea ideilor revoluţionare în
Transilvania, desfăşurarea revoluţiei, situaţia politică ulterioară din Principate şi războiul
Crimeii; corespondenţa lui A.T. Laurian cu Nicolae Bălăşescu şi I. Maiorescu, a lui Axente
Sever şi Constantin Roman cu Simion Bărnuţiu, situaţia armatelor ruse şi otomane din
Ţara Românească şi Moldova, noua împărţire administrativ-teritorială a Transilvaniei
din 1853-1854, rapoartele guvernatorului către ministrul de interne al Austriei etc.
(arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík, inv. č. Kart. 466, 467, 474).
Ref.: ibidem; Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
 CEHIA  453

165 – Documente din 1850-1858, referitoare la misiunea lui K. Schwartzenberg la

Sibiu (Inv. č. Kart. 70-77).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.
166 – Corespondenţă, din 1848-1860, între Bedřich I Schwarzenberg-Orlík
şi baronul Samuel de Josika din Cluj, cu informaţii despre situaţia din Transilvania
(arh. fam. Bedřich I Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.
167 – Scrisori (3), în limba franceză, din anii 1852-1854, adresate de Barbu Ştirbei,
domnitorul Ţării Româneşti, prinţului Karol II Filip Schwartzenberg (inv. č. 1081,
II-29/27, RA Schwartzenberg-Orlik II-29/27, Kart. 179).
Ref.: Andrei Pippidi, 1991.

168 – Planuri militare, din 1853, privind poziţiile trupelor ruse în Dobrogea la
începutul războiului Crimeii (arh. fam. Karel II Schwarzenberg-Orlík).
Ref.: Monica Vlaicu, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 433.

VRACOV
AM

169 – Obelisc de marmură ridicat în memoria soldaţilor români din divizia IX

cavalerie, căzuţi în 1945 în luptele de la Vracov, ale căror morminte se află în cimitirul
localităţii.
Ref. şi reprod.: Florian Tucă, op. cit., p. 272-275.

ŽITENICE

OKRESNÍ ARCHIV V ŽITENICÍCH

(Arhiva Raională din Žitenice)

DOC

170 – Documente, din 1737-1743, cuprinzând informaţii despre situaţia economică

şi militară şi relaţiile sociale din Transilvania.
Ref.: Cornelia Popescu, Monica Vlaicu, op. cit., RA, 1981, nr. 3, p. 370-371.
MS
171 – Jurnal de campanie, 1737, menţionând participarea a 12 000 soldaţi din
Transilvania în luptele antiotomane din Ungaria.
Ref.: ibidem, p. 371.
172 – Memoriu privind naţiunea valahă din Transilvania, mijlocul sec. XIX.
Cuprinde şi referiri la actele oficiale privitoare la populaţia română a Principatului, emise
în perioada 1699-1850.
Ref.: ibidem.
454  CHINA

CHINA

BEIJING

ARHIVELE DE STAT ALE R.P. CHINEZE

DOC6

l – Scrisoare, din 28 mai 1675, a lui Alexei Mihailovici, ţarul Rusiei, către Kangxi,
împăratul Chinei, recomandând pe solul Nicolae Spătarul. Traducere în limba manciuriană
(dos. 2006, nr. 8).
Ref. şi reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.P. Chineză, r. 1; I.G. Dumitriu, Contribuţiuni la
opera Spătarului Nicolae Milescu („Revista Fundaţiilor Regale”, 7, 1940, nr. 12,
p. 557-590); Virgil Cândea, Les sources chinoises sur l’ambassade de Nicolae
Milescu à Beijing („Romanian Journal of International Affairs”, 3, 1997, nr. 4,
p. 36-42).
Publ.: Aleksandr Osipović Ivanovskij, Kitajskaja reljacija o posolstve Nikolaja Spafari
v’ Kitai, mančurskij tekst s predisloviem P.A. Syrku, St. Peterburg, 1889; traducere
românească de I.G. Dumitriu, op. cit., p. 591-610 (extrase).
2 – Raport din porunca maiestăţii voastre privind discuţiile asupra cererilor
trimisului rus (Nicolae Spătarul), prezentat la 27 iunie 1676 de marele prinţ Yu Fuquan
împăratului Kangxi. Text în limba manciuriană (dos. 2006, nr. 5).
Ref. şi reprod.: ibidem.
3 – Raport secret, din 7 august 1676 al lui Amuhuran, ministrul Curţii pentru
Afacerile coloniale referitor la convorbirile cu solul Nicolae Spătarul. Text în limba
manciuriană (dos. 2006, nr. 6).
Ref. şi reprod.: ibidem.
4 – Memoriu către tron, din 3 septembrie 1677, al marelui prinţ Yu Fuquan, referitor
la mersul negocierilor cu Nicolae Spătarul, solul Rusiei. Text în limba manciuriană
(dos. 2006, nr. 7).
Ref. şi reprod.: ibidem.

MS

5 – Cronica împăratului, redactată în epoca dinastiei Qing (1644-1911). Text în

limba manciuriană. La „a 15-a zi a celei de-a 5-a luni a celui de-al 15-lea an de domnie a
6
Microfilmul celor patru documente are 74 cadre. Descrierea lor a fost făcută după fişele
comunicate de Arhivele de Stat ale R.P. Chineze către Direcţia Generală a Arhivelor Statului din
Bucureşti.
 CHINA  455

împăratului Kangxi” (1676) este menţionată primirea la curte, în Sala Armoniei Supreme,
a lui Nikolai Gavrilovici Spafarij, ambasador al ţarului Rusiei; la „a 12-a zi a celei de-a
6-a luni a celui de-al 15-lea an”, însemnare că în aceeaşi sală împăratul chinez a oferit o
masă lui Milescu şi suitei sale.
Ref.: Ionel Gall, Nicolae Milescu Spătarul în arhive istorice chineze (MI, 16, 1982, nr. 2,
p. 18-20).
456  CIPRU

CIPRU

KYKKOU

MONĪ TĪS PANAGIAS

AM

1 – Aşezământ şi şcoală, ajutate prin danii româneşti de la domnitorii Grigore II

Ghica (1726-1733, 1748), Constantin Mavrocordat (1748), Constantin Racoviţă (1750),
Matei Ghica (1754), Mihai Suţu (1795), Alexandru Ipsilanti (1797).
Ref.: Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751, p. 68-71;
Urechia, VII, p. 336; VIII, p. 402-404, Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1094-1096;
Gh. Cioran, Scheseis tōn Roumanikōn īgemoniōn pros ta kypriaka monastīria Kykkou
kai Machaira (BNJ, 13, 1937, nr. 2-4, p. 5) (rec. N. Iorga, în RI, 26, 1940, p. 79-80);
Beza, Urme, p. 62, 67; A. Camariano-Cioran, Contributions aux relations roumano-
chypriotes (RESEE, 15, 1977, nr. 3, p. 506-508); idem, Aides pécuniaires, II, p. 81.
DOC

2 – Documente, sec. XVIII, referitoare la ajutoarele româneşti acordate mănăstirii

de Constantin-vodă Racoviţă şi corespondenţă cu Constantin şi Mihai Cantacuzino ş.a.
Copii (ms. 44).
Ref.: Kostas P. Kyrris, Analytikos katalogos tōn kōdikōn tīs Ieras Monīs Kykkou („Epetīris
tou Kentrou Epistīmonikōn Ereunōn”, 7, 1973-1975, p. 386).
MS

3 – Manuel Malaxos, Nomikon, Ţara Românească, 1562-1580. 302 f., 20,4 x 15,4 cm.
Nomocanon copiat de episcopul Luca al Buzăului. Text în limba greacă (ms. 625).
Ref. şi reprod.: L. Politis, Eine Schreibersschule im Kloster tôn Odêgôn („Byzantinische
Zeitschrift”, 51, 1958, p. 282-283 şi pl. XVIII, nr. 31); Kostas P. Kyrris, op. cit.,
p. 307-312.
4 – Theofil Corydaleu, [Scrieri], text copiat la Bucureşti, 1720, mănăstirea Sf. Sava
(Academia domnească), de un student care notează la f.2r: „Am început la 8 iulie 1720”
(ms. 274).
Ref.: Kostas P. Kyrris, op. cit., p. 358-359, nr. 28.
 CIPRU  457

LIMASSOL

NAOS TOU EUAGGELISMOU

(Biserica Buna Vestire)

5 – Pictură murală, executată în 1984 de fraţii Gavriil şi Mihai Moroşan din

Suceava.
Ref.: M. Moroşan, 1984.

NAOS AGIOU ANTONIOU

(Catedrala Sf. Anton)

6 – Altar, pictat în 1980 de fraţii Gavriil şi Mihai Moroşan.

Ref.: ibidem.

MACHAIRAS

MONĪ TĪS PANAGIAS

AM

7 – Aşezământ, sprijinit prin dania anuală acordată în 1795 de domnul Ţării

Româneşti Mihail Suţu şi cu ajutoare adunate în Moldova, între 1783-1802 de arhimandritul
Chiprian.
Ref.: N. Iorga, Danii româneşti în Cipru (RI, 5, 1919, p. 47); Gh. Cioran, loc. cit.; Beza,
op. cit., p. 68; Ioan P. Tsiknopoulos, Ī iera vasilikī kai stauropegiakī monī tīs Yperagias
Theotokou tou Machaira, Nicosia, 1968, p. 101-102; A. Camariano-Cioran, op. cit.,
p. 507-508; idem, Aides pécuniaires, II, p. 81.
DOC

8 – Scrisoare, din 24 septembrie 1837, privind numirea lui Gheorghe Theodosiades

pentru strângere de mile în Moldova în locul lui Grigorie, decedat (Condica mănăstirii,
p. 338).
Ref., publ. şi reprod.: I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 132.
MS

9 – Sticherarion, scris în Moldova, în 1791, de Daniil ieromonahul. 457 f. 19,8 x

14 cm. Text în limba greacă şi notaţie psaltică. Însemnare de posesor a ieromonahului
Chiprian, aflat în Moldova între 1783-1802 (ms. muz. 5).
Ref.: ibidem, p. 215, nr. 11.
10 – Psaltichie, scrisă în Moldova (sec. XVIII), 786 f., 20,4 x 14 cm. Text în limba
greacă şi notaţie psaltică. La f. 333, figurează un polihronion în ehul 4 autentic dedicat
458  CIPRU

lui Şerban Cantacuzino, compoziţie a patriarhului ecumenic Atanasie al V-lea. Însemnare

de posesor în limba greacă, a lui Dimitrie preotul, legător de cărţi, Iaşi, ianuarie 1797
(ms. muz. 1).
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 212; idem, Urme, p. 68; I. P. Tsiknopoulos, op. cit.,
p, 215, nr. 7; Ozana Alexandrescu, Polihronioane dedicate unor domnitori şi ierarhi
români – o reevaluare („Muzica”, s.n., anul XII, nr. 2 (46), 2001, p. 148).
11 – Psaltichie, scrisă în Moldova (sec. XVIII), 483 f., 21,8 x 15,5 cm. Text în
limba greacă şi notaţie psaltică. La f. 301v figurează un polihronion compus de patriarhul
ecumenic Atanasie al V-lea, dedicat lui Nicolae Mavrocordat (ms. muz. 2).
Ref.: ibidem, p. 149.
12 – Psaltichie, scrisă în Moldova (sec. XVIII), 483 f., 21,8 x 15,5 cm. Text în limba
greacă şi notaţie psaltică. Cuprinde, la f. 195v, doxologia în glasul al patrulea, sau ehul 4
autentic, atribuită lui Iovaşcu Vlahul (ms. muz. 3, microfilm aflat la Biblioteca Naţională
din Atena).
Ref.: „Microphōtografīseis Cheirografōn kai Archeiōn”, 3, 1981-1983, p. 55; Sebastian
Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, „protopsaltul Curţii Ungrovlahiei” şi epoca sa în
manuscrise psaltice de la Muntele Athos (BOR, CVI, nr. 7-8, 1988, p. 78-80); Ozana
Alexandrescu, Un manuscris inedit din secolul al XVII-lea („Muzica”, s.n., 9, nr. 4
(36), 1998, p. 136).
CR

13 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peri

tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 222, nr. 24.
14 – Ioan Damaschin, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.
Ref.: ibidem, nr. 28.
15 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773. Tipărită cu cheltuiala lui
Grigore III Ghica, domnul Moldovei. Portretul domnitorului, gravură în frontispiciu.
Ref.: ibidem, p. 223, nr. 44.
16 – Relicvariu de aur, împodobit cu pietre preţioase. Atelier Moldova, 1795.
34 x 23,5 x 15,5 cm. Inscripţie în limba greacă, menţionând ca donator pe arhimandritul
Haralambie din Mahera, Iaşi, 30 mai 1795.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 212; idem, Urme, p. 68; I.P. Tsiknopoulos, op. cit.,
p. 103, 207-208.
Reprod.: Beza, Urme, p. 69; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 209.
17 – Rugăciunea Maicii Domnului. Icoană pe lemn, ante 1802. Nimb aplicat, din
argint, şi coroană aplicată, ornată cu pietre semipreţioase. 71 x 54 cm. Adusă din Moldova
de arhimandritul Chiprian.
Ref.: I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 112, 202-203.
18 – Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti (1792-1795). Portret. Ulei pe pânză. Adus
din Moldova de arhimandritul Chiprian. Distrus în incendiul din 1892.
 CIPRU  459

Ref.: ibidem.
19 – Chiprian, iconom al mănăstirii Mahera, Iaşi, ante 1802. Portret. Ulei pe pânză.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 211; idem, Urme, p. 68; I.P. Tsiknopoulos, op. cit.,
p. 112.
Reprod.: Beza, op. cit., p. 64; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 109.
20 – Haralambie, iconom al mănăstirii Mahera, Iaşi, ante 1802. Portret. Ulei pe
pânză.
Ref.: Beza, op. cit., p. 68.
Reprod.: ibidem, p. 64; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 111.

NICOSIA

ARCHEION TĪS ARCHIEPISKOPĪS

(Arhiva Arhiepiscopiei)

DOC

21 – Scrisoare enciclică, din martie 1794, a egumenului mănăstrii Mahera,

Ioanichie, prin care iconomul Haralambie şi popa Grigorie sunt împuterniciţi să adune
danii din Moldova şi Ţara Românească.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 211; idem, Urme, p. 68.
Publ.: I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 101.
22 – Hrisov, din 13 februarie 1795, prin care Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti,
acordă mănăstirii din Mahera un ajutor anual de 100 groşi. Copie (ms. I, p. 137).
Publ.: N. Iorga, O danie românească în Cipru (RI, 19, 1933, p. 14-15); Beza, Biblioteci
mănăstireşti, p. 212-213; I.P. Tsiknopoulos, op. cit., p. 101-102.
460  CROAŢIA

CROAŢIA

BRIJUNI OTOK (Insula Brioni)

REŞEDINŢA PREZIDENŢIALĂ

1 – Ion Andreescu, Crângul desfrunzit, circa 1876. Ulei pe pânză.

Ref.: Radu Bogdan, Ion Andreescu, Buc., 1969, p. 59.
Reprod.: ibidem, p. 61.

DUBROVNIK

HISTORIJSKI ARHIV DUBROVNIK

(Arhiva Istorică din Dubrovnik)

DOC

2 – Raport, 12 octombrie 1416, adresat de municipalitatea oraşului Ragusa către

regele Sigismund al Ungariei, cuprinzând informaţii despre incursiunea lui Mustafa,
pretendent la tronul otoman în Bulgaria şi Macedonia, plecat în campanie din Ţara
Românească împreună cu trupe ale lui Mircea cel Bătrân (Arh. Sv. Marija Velika, fond
Lettere e commissioni di Levante, 1411-1417, f. 1).
Ref.: Radu Constantinescu, Documente ragusane în colecţia de microfilme a Arhivelor
Statului (RA, 1981, nr. 1, p. 34-35).
Publ.: J. Gelcich, L. Thalóczy, Raguza és Magyrorság összeköttetéseinek oklevéltára.
Diplomatarium relationum reipublicae Ragusanae cum regno Hungariae, Budapesta,
1887, p. 261.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 584.
3 – Raport, din 25 decembrie 1416, despre acţiunea lui Mehmed I care a izbutit să-l
oprească la Salonic pe Mustafa, aliat al lui Mircea cel Bătrân (Arh. Sv. Marije Velika, fond
Lettere e commissioni di Levante, 1411-1417).
Ref.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 35.
Publ.: J. Gelcich, L. Thallóczy, op. cit., nr. 265 (greşit: 1417).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 583.
4 – Raport către regele Sigismund al Ungariei, 31 iulie 1432, referitor la campania
beiului de Nicopol în Ţara Românească, din 1431 (Arh. Sv. Marija Velika, fond Lettere e
comissioni di Levante, 1430-1435, f. 108).
Ref.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 35-36.
 CROAŢIA  461

Publ.: G. Gelcich, L. Thalóczy, op. cit., p. 373-374.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 579.
5 – Documente din 1438 referitoare la procesul dintre mai mulţi negustori din
Ragusa stabiliţi la Târgovişte: Marinko Jurčević, Beirban Bosinović, Dodae Vehtinović şi
Vlatko Vohsić (Diversa Cancellariae, 52, 265).
Ref.: N. Iorga, Studii şi documente, III, p. LXXX-LXXXI; Pippidi, Hommes et idées,
p. 72-73, nr. 28.
6 – Documente (3) din septembrie, 5 şi 7 noiembrie 1438 privitoare la afacerile
din Ţara Românească ale unor negustori ragusani (Arh. Sv. Marija Velika, Diversorum
Cancellariae reg., 1437-1438, 1438-1440).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. LXXX-LXXXI.
7 – Scrisoare din Subotiţa, 11 septembrie 1448, a lui Pasquale di Giunio de Sorgo,
negustor ragusan, cuprinzând informaţii asupra puterii armate a lui Iancu de Hunedoara cu
două luni înaintea bătăliei de la Kosovo.
Ref.: Aurel Decei, Oastea lui Iancu Huniade înainte de bătălia de la Kosovo (1448) (RIR,
16, 1946, p. 40-50).
Publ.: Radoslav M. Gruić („Bulletin de la Société Scientifique de Skoplje”, 1, 1925,
p. 79-91).
8 – Instrucţiuni, aprilie 1458, date solilor ragusani la Poartă, Palatino Gondola şi
Paladino Luccari, în care se prevede cererea comerţului liber al negustorilor din Ragusa
în Imperiul Otoman şi în Ţara Românească (Lettere e commissioni di Levante, 14, f. 191).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 69, nr. 6.
Publ.: J. Radonić, Acta et diplomata Ragusina, II, 1, Belgrad, 1935, p. 16-19.
9 – Raport, 31 ianuarie 1474, către veneţieni, referitor la pacea încheiată de sultanul
Mehmet II cu Uzun Hasan şi atacul asupra Moldovei pregătit de Hadām Süleyman,
beilerbeiul Rumeliei (Lettere e commissioni di Levante, 1403-1567, f. 114).
Ref.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 37.
Publ.: J. Gelchich, L. Thallóczy, Diplomatarium relationun reipublicae Ragusanae cum
regno Hungariae, Budapesta, 1887, p. 630-631.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 585.
10 – Raport, 1 aprilie 1512, al senatului oraşului dalmatin către regele Vladislav
II al Ungariei, cuprinzând informaţii despre cererea lui Selim, fiul sultanului Bayazid
II, de a i se acorda sandjakatele Trapezuntului, Silistrei şi Nicopolei şi despre înlocuirea
voievodului Vlăduţ al Ţării Româneşti prin Neagoe Basarab (Lettere i commissioni di
Levante, 1512, f. 24-25).
Ref.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 37-38.
Publ.: J. Gelcich, L. Thallóczy, op. cit., p. 673.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 492.
11 – Documente (2) din 1517, menţionând pe ragusanul Geronimo Matiević ca
medic chirurg al lui Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, care îl trimite în solie la
Veneţia.
Ref. şi publ.: N. Iorga, Două documente din arhivele ragusane relative la un sol trimis la
Veneţia de Basarab al III-lea (Neagoe) („Arhiva”, 9, 1898, p. 66-69).
462  CROAŢIA

12 – Raport, 14 noiembrie 1518, trimis papei, referitor la atacul tătăresc asupra

Moldovei din 9 august 1518 (Lettere e commisioni di Levante, 1504-1526, f. 1414).
Ref.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 38-39.
Publ.: J. Gelcich, L. Thallóczy, op. cit., p. 682-683.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Iugoslavia, r. 23, c. 490.
13 – Scrisoare din Ragusa, 29 iunie 1549, a rectorului şi a Consiliului Republicii
către Serafim Grdobić, trimis la Alba Iulia pentru angajarea de mercenari unguri,
şi informaţii despre urmaşii lui Stepan Vukčić Kosaća din Lipova (Banat), care
primeau o pensie din partea Republicii dalmate (Lettere e commissioni di Levante, 24,
f. 91-92).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 78-79 şi 98-100, n. 1.
14 – Scrisori (3) din 26 septembrie 1549 către regina Isabela a Ungariei, Gheorghe
Martinuzzi, guvernatorul Ungariei şi Ivan Smolić, căpitanul mercenarilor angajaţi de
Republica Ragusa în Transilvania, referitoare la venirea acestora (Lettere e commissioni
di Levante, 24, f. 104-105).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 78, nr. 57, p. 100, nr. 2-4.
15 – Scrisoare din Ragusa, 22 ianuarie 1550, prin care rectorul şi Consiliul
Republicii dau instrucţiuni trimisului lor Serafim Grdobić în legătură cu angajarea de
mercenari din Transilvania (Lettere e commissioni di Levante, 24, f. 117-118).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, f. 78 şi 101, nr. 5.
16 – Scrisoare din Ragusa, 23 septembrie 1552, a rectorului şi Consiliului Republicii
către Giovanni di Sorgo, trimis ragusan la Belgrad cu instrucţiuni privind angajarea unor
barabanci (mercenari) unguri din Transilvania (Lettere e commissioni di Levante, 32, f. 74).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 77-78 şi 101-102, nr. 7.
17 – Scrisoare din Ragusa, 23 septembrie 1552 a rectorului şi Consiliului către
Martino di Andrea Giucho, referitoare la angajarea de mercenari unguri din Transilvania
(Lettere e commissioni di Levante, 32, f. 74).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 77-78, 102, nr. 8.
18 – Scrisoare din Ragusa, 27 martie 1556, prin care se trimit viceregelui din
Napoli informaţii despre participarea Ţării Româneşti şi Moldovei la campania otomană
din Ungaria şi Translvania (Lettere e commissioni di Levante, 26).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 76, n. 47; p. 101, nr. 6.
19 – Scrisoare din iunie 1566 a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, către
Consiliul Republicii Ragusa, prin care intervine în favoarea descendenţilor lui Nicola
„Cherzegh di Santo Sabba”, rude ale doamnei Ruxandra Lăpuşneanu, refugiaţi la Suceava
(Lettere e commissioni di Levante, 24, f. 117-118).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 78, nr. 58.
Publ.: F. Miklosich, Monumenta serbica, I, Viena, 1858, p. 556-557; Ion Dejan,
O scrisoare a lui Alexandru Lăpuşneanu către ragusani (AIIAI, 19, 1982,
p. 587-588; cota: Arhiva istorică, 452/4).
Reprod.: Dejan, op. cit., p. 589.
 CROAŢIA  463

20 – Consemnare din 7 aprilie 1581 în Registrul de hotărâri al Senatului Ragusei,

privind scrisorile prezentate rectorului de către Petru Cercel, pretendent la tronul Ţării
Româneşti, din partea protectorilor săi Henri III, regele Franţei şi regina Caterina de
Medicis (Consilium Rogatorum, 66, f. 49).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 81, nr. 69.
21 – Cont de cheltuieli, Ragusa, 7-15 aprilie 1581, ocazionate de primirea lui Petru
Cercel, pretendent la tronul Ţării Româneşti (Libro della Detta, 4, f. 308-309).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 102-104, nr. 9.
22 – Scrisori (20) schimbate între oraşele Sofia, Silistra, Bucureşti, la 14 februarie,
16 iunie, 28 septembrie, 15 octombrie, 26 noiembrie, 10 decembrie 1587, 6, 10 şi 26
aprilie, 12 şi 22 iunie 1588, 9 ianuarie, 21 februarie, 12 şi 29 martie, 28 mai, 21 iunie, 28
iulie 1589, 25 mai 1590 între membri ai familiei de Sorgo (Sorkočević) relative la afaceri
diverse între care împrumuturi de bani către domnitorul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul
(Diversa Cancellariae, 182, f. 60-90).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 79-80, 105, nr. 11.
23 – Scrisoare din Mediaş , 22 decembrie 1588, a lui Sigismund Báthory, principele
Transilvaniei, către Andrea Marini, rectorul Ragusei şi Consiliul Republicii, recomandând
soluţionarea favorabilă a cauzei lui Paul Herczegh (Diversa Cancellariae, 177, f. 119-
120).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 83, 104, nr. 10.
24 – Testament, Bucureşti, 1594 şi inventar al bunurilor lui Giulio Salvaressi
(Diversa de Foris, f. 18-22).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 85, 105-109, nr. 12.
25 – Testament, Alba Iulia, 22 decembrie 1595 (transcris la 19 iunie 1598), al
ragusanului Francesco Luccari (Testamenta notaria, 50, f. 155).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 85, 111-112, nr. 14.
26 – Hotărâre din Alba Iulia, 21 iunie 1598 (transcrisă la 14 octombrie 1598), a
Mariei-Christina, principesă a Transilvaniei în favoarea lui Alvisio Radibrati, emisar al
Curţii din Viena la Mihai Viteazul, cuprinzând şi chitanţe ale lui Giulio Salvaressi şi ale
moştenitorilor lui (Diversa de Foris, f. 50-52).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 84, 109-111, nr. 13.
27 – Scrisoare din Provadia, 29 martie 1619, a lui Gaspar Gratiani, domnul
Moldovei către guvernul Ragusei, referitoare la eliberarea unor sclavi turci şi recomandarea
negustorului Giorgio Gradi (Tabularium Ragusinum, litterae sec. XVII, fasc. LII, nr. 1932).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, II,
(AARMSI, s. II, t. 21, 1898-1899, nr. 33-34); idem, Studii şi documente, XX, 47-57,
155-156; Pippidi, Hommes et idées, p. 87-88, 112-113, nr. 15.
28 – Scrisoare din Ragusa, 9 iulie 1620, a rectorului şi consilierilor Republicii,
către Gaspar Gratiani, domnitorul Moldovei în legătură cu sclavii turci cărora li se ceruse
eliberarea (Lettere e commissioni di Levante, 43, f. 208).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 87, 113, nr. 16.
464  CROAŢIA

29 – Scrisoare din Târgovişte, 8 februarie 1622, a lui Radu Mihnea, domnul Ţării
Româneşti, către guvernul Ragusei, prin care cere libera trecere pentru numitul Rissa
(Acta S. Mariae Majoris, XVII, 31).
Ref. şi publ.: Ranka Kuić, Jedan dokumenat u vezi sa dubrovačko-rumunskim kulturnim
vezama u 17 veku („Analele Societăţii de limbă română”, Zrenjanin, 3-4, 1972-1973,
p. 249-256); Pippidi, Hommes et idées, p. 88, 113-114, nr. 17.
Reprod.: Ranka Kuić, loc. cit.; Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările
Române, Buc., 1983, p. 242, fig. 242 (sigiliul).
30 – Scrisoare din Ragusa, 29 iulie 1622, a rectorului şi consilierilor către Radu
Mihnea, domnul Ţării Româneşti, privind acordarea de paşaport lui Rissa (Lettere e
commissioni di Levante, 43, f. 283).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 88, 114, nr. 18.
31 – Testament din 1641 al negustorului ragusan M. O. Radojević, stabilit la
Timişoara.
Ref. şi publ.: Mirko Deanović, Oporuka jednog Dubrovćanina iz Temišvara 1641 („Zbornik
radova Filozofskog Fakulteta”, Zagreb, 2, 1954, p. 185-198).
32 – Scrisoare din Ragusa, 14 octombrie 1649, a rectorului şi a consilierilor
Republicii către Gheorghe Rákóczi II, principele Transilvaniei, prin care i se cere să
intervină pentru plata datoriilor lui Cristoforo di Pasquale către Nicola di Cerne, ragusan
stabilit la Belgrad (Lettere e commissioni di Levante, 43, f. 283).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 90, 115, nr. 19.
33 – Scrisoare din Ragusa, 6 noiembrie 1697, a guvernului Republicii, către Djuro
Medin (Georgio Medini) din Adrianopol, ragusan cu relaţii de afaceri în Ţara Românească
(Lettere e commissioni di Levante, 66, f. 55).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 91, 115, nr. 20.
34 – Inventar, Ragusa, 1723-1727, cu consemnarea mărfurilor aduse din Ţara
Românească de diverşi negustori (Sanitas, l, f. 94, 130, 132, 163, 165, 175).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, 116-117, nr. 21.
35 – Scrisori din 1726 între Nicolae Mavrocordat, domnul Ţarii Româneşti şi
guvernul Ragusei, referitoare la bunele relaţii româno-ragusane.
Ref.: Al. Grecu [P.P. Panaitescu], Relaţiile Ţării Româneşti şi ale Moldovei cu Ragusa
(sec. XV-XVIII) („Studii”, 4, 1949, nr. 2, p. 121-122).
36 – Scrisoare din Ragusa, 10 decembrie 1730, a guvernului Republicii către
Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (decedat la acea dată) prin care se cere
pentru negustorii ragusani protecţia principelui (Lettere e commissioni di Levante, 72,
f. 229-230).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 93 (către Mihai Racoviţă ?).
Publ.: ibidem (către N. Mavrocordat).
37 – Contract încheiat la 28 august 1748 (transcris la 8 aprilie 1756 şi l martie
1757), între Paul d’Hercullez, consulul Franţei la Ragusa şi doi neguţători ragusani pentru
 CROAŢIA  465

înfiinţarea unor case de comerţ în Ţara Românească (Diversa de Foris, 173, f. 254-256).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, 120-122, nr. 26.
38 – Scrisori din Ragusa (3) din 27 aprilie şi 6 iulie 1756 ale guvernului Republicii
referitoare la cererea lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, de a se permite
angajarea în serviciul său a medicului ragusan Matteo Bratti (Lettere e commisioni di
Levante, 79, f. 206-207, 250-251; 80, f. 14-15).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 93, 118-120, nr. 23-24.
39 – Testament, Bucureşti, 20 octombrie 1757 (transcris la 20 iunie 1758), al
tânărului Anton Vodopić, farmacist, cuprinzând lista bunurilor sale din capitala Ţării
Româneşti (Testamenta notoria, 79, f. 166-167).
Ref. şi publ.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, 122-124, nr. 27.

COLECŢIA NIKO BOŠKOVIČ

MUZ

40 – Sabie, cu inscripţie în limba română, sec. XVII-XVIII.

Ref.: Isidor Ieşanu, Inscripţiune românească cu litere cirilice pe o sabie veche în Ragusa
(„Junimea literară”, 3, 1906, p. 42-43) (după „Wissenschaftliche Mitteilungen aus
Bosnien und Herzegowina”, 2, 1894).

KOPRIVNICA

ARHIV GRADA
(Arhiva oraşului)

DOC

41 – Document din 4 noiembrie 1356, prin care Ludovic I, regele Ungariei, ridică
oraşul Koprivnica la rangul de oraş liber regesc. Documentul este semnat şi de episcopii
Dumitru de Oradea şi Toma de Cenad şi de Andrei, voievodul Transilvaniei.
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus regni Croatiae, Dalmatiae et Slavoniae,
XII, Zagreb, 1914, p. 373-375; DRH, C, XI, p. 39-40.

KRIŽEVCI

ARHIV GRADA
(Arhiva oraşului)

DOC

42 – Document din 8 mai 1356 prin care regele Ludovic I al Ungariei întăreşte un
privilegiu al regelui Bela IV din 16 august 1253. Documentul este semnat şi de episcopii
Dumitru de Oradea şi Toma de Cenad şi de Andrei, voievodul Transilvaniei (fasc. 76, nr. 16).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 348-349; DRH, C, XI, p. 20.
466  CROAŢIA

KRK

MANASTIR SV. ARHANDJEL MIHAIL

(Mănăstirea Sf. Arhanghel Mihail)

MS

43 – Cazanie, Moldova, sec. XVI. 350 f., 20,5 x 18 cm. Text în limba slavonă. Copie
după un manuscris din Rusia, post 1407. Însemnare 1556, din Lvov (ms. sl. 53/288/80).
Ref.: Bogdanović, p. 83, nr. 1136; Constantinescu, Repertoriu, p. 55-56, nr. 267.
44 – Sf. Ioan Scărarul, Scara, Moldova (?) sec. XVI. 198 f., 21 x 14,7 cm. Text în
limba slavonă (ms. sl. 27/133).
Ref.: V. Mosin, M. Radeka, Čirilski rukopisi u severnoj Dalmaciji („Starine”, 48, 1958,
p. 189-216); Bogdanović, p. 48; Constantinescu, Repertoriu, p. 55, nr. 266.

OSIJEK

COLECŢIA MAJDAKOVIČ

45 – Constantin Daniel Rosenthal, Portretul lui Petrovič din Jarkovac, s.a., ulei pe
pânză.
Ref.: Konstantin Danil, p. 114, nr. 90.

PAKRAC

MANASTIR BIJELA
(Mănăstirea Bijela)

CR

46 – Triod-Penticostar, Târgovişte, 1649.

Ref.: Vladimir Krasić, Opis Manastira Pakra („Strazilovo”, 1886, p. 26-27); E. Turdeanu,
Din vechile schimburi..., p. 170.
47 – Epitaf, atelier moldovenesc, 1567, dăruit de Alexandru Lăpuşneanu domnul
Moldovei şi doamna Ruxandra mănăstirii Mileševo, 178 x 138 cm. Broderie cu fir de
aur, argint şi mătase colorată, ornată cu perle şi pietre semipreţioase. Inscripţii în limba
slavonă. Transferat în 1688 la Pakra, reparat în 1801 la Osijek.
Ref. şi reprod.: Vladimir Krasić, Opis Manastira Pakra („Stražilovo”, 1886, nr.
1660-1661); A.I. Jacimirskij, Iz istorii kulturnyh i literaturnyh snošenij rumyni s
serbami („Slavjanskih izvestij”, 1906-1907, p. 5); Stojanović, Zapisi i natpisi, I,
p. 207-208, nr. 668-669; Lazar Mirković, Mileševska plastanica moldavskog vojvode
Aleksandra i. žene tu Roksande u manastiru Pakri („Prilozi za književnost, jezik,
istoriju i folklor”, 7, 1927, p. 130-137); P.P. Panaitescu, [Notă] (RI, 14, 1928,
p. 407); Bărbulescu, Relations, 224-225, 273; M. Romanescu, Patrafirul Buzeştilor de
 CROAŢIA  467

la Banja (Boka Kotorska), Craiova, 1938, p. 15; E. Turdeanu, Din vechile schimburi,
p. 162-164; idem, La broderie religieuse, p. 211-212; Dobrila Stojanovic, Umetnički
vez Srbiji od XIV do XIX veka, Beograd, 1959, p. 49, nr. 16; Broderia artistică la
sârbi. Catalog de expoziţie, M.N.A., Buc., 1973, p. 15, nr. 10; Anuichi, Relaţii, p. 18;
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, [IV], p. 62-63, nr. 59-60.

ŠIBENIK

BIBLIOTEKA FRANJEVAČKOG SAMOSTANA

(Biblioteca Mănăstirii Franciscanilor)

CR

48 – Johannes Lucius (Ivan Lučić), De regno Dalmatiae et Croatiae, I-II, Frankfurt,

1666. În partea a II-a, p. 285, De Vlahis, cuprinde informaţii referitoare la românii din
Croaţia şi o listă, întocmită de Francisc Şoimirovici, cu 68 de cuvinte şi 8 propoziţii
româneşti însoţite de traducerea latină.
Ref.: A. Philippide, Originea românilor, I, Iaşi, 1925, p. 664-665; A. Sacerdoţeanu,
Consideraţii asupra românilor în evul mediu, Bucureşti, 1936, p. 54-55; A.
Armbruster, Romanitatea românilor, Buc., 1972, p. 161-164; Omagiu Găzdaru,
p. 19-25.
Publ.: Franjo Rački, Notae Ioannis Lucii („Starine”, 13, 1881, p. 211-268); Silviu
Dragomir, Vlahii şi morlacii. Studiu din istoria românismului balcanic, Cluj, 1924,
p. 84-85; Omagiu Găzdaru, p. 21-22 (lista de cuvinte).

SOKOLOVAK

MANASTIR LEPAVINA
(Mănăstirea Lepavina)

DOC

49 – Hrisov al lui Vasile Lupu din 12 august 1650, prin care se acordă mănăstirii un
ajutor anual de 5 000 de aspri.
Ref.: Vladimir Krasić, Manastir Lepavina („Letopis Matice srpske”, Novi Sad, 1889, p. 25);
Bărbulescu, Relations, p. 275; N. Iorga, Donaţiile româneşti pentru mănăstirile din
Marea de Marmara (RI, 7, 1921, p. 143-144); E. Turdeanu, Din vechile schimburi...,
p. 175-176; Radu Flora, Relaţiile iugoslavo-române. Sinteză („Lumina”, Pančevo,
22, 1968, nr. 6, p. 387); Anuichi, Relaţii, p. 34.
Publ.: L. Bogdanović, Starine manastira Lepavina („Starinar Srpskog Arheološkog
Društva”, 11, 1894, p. 83-86); I. Bărbulescu, O danie a lui Vasile Lupu mănăstirei
Lepavine din Croaţia şi vechile relaţii ale Principatelor Române cu Croaţia (RIAF,
5, 1903, extras, Buc., 1903, p. 2-5); idem, Relations, p. 312-314.
MS

50 – Sf. Efrem Sirul, Predici, ante 1666. Text în limba slavonă, însemnare de danie
către mănăstire de către „Teodosie, mitropolit de Vârşeţ şi Caransebeş”, 1666.
468  CROAŢIA

Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 173-174, nr. 6951; Anuichi, Relaţii, p. 23 (citează
pe Stoianović; localizarea actuală necunoscută).

TROGIR

KAPTELSKI ARHIV
(Arhiva Capitlului)

DOC

51 – Document din 3 septembrie 1358, prin care Ludovic I, regele Ungariei, întăreşte
un privilegiu al regelui Bela IV din 1242 la prediul Drid. Între semnatari, episcopii
Dumitru de Oradea, Toma de Cenad şi Andrei, voievodul Transilvaniei. Cu copie sec. XV
(doc. nr. 73-74).
Publ.: G. Fejer, IX/2, p. 638-684; T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 511-512;
DRH, C, XI, p. 320.

ZADAR

MANASTIR SV. MARIJA

(Mănăstirea Sf. Maria)

DOC

52 – Document din 17 noiembrie 1360, prin care Ludovic I, regele Ungariei

întăreşte un privilegiu al lui Ladislau IV din 1285 pentru mănăstirea Sf. Dumitru din
Zadar, privitor la moşia Starosan. Între semnatari, episcopii: Dumitru de Oradea, Dominic
de Transilvania, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei. Transumpt în
actul Capitlului din Zadar, 8 iunie 1396.
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 63-64; DRH, C, XI, p. 574.

ZAGREB

ARHIV HRVATSKE
(Arhivele Croaţiei)

DOC

53 – Document din 1200, prin care regele Emeric al Ungariei întăreşte episcopiei
de Zagreb dania regelui Ladislau cel Sfânt privitoare la moşia Chasma, act elaborat de
Desiderius, cancelar al Curţii regale şi preposit de Sibiu (Liber privilegiorum episcopatus
Zagrebiensis).
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 5; DIR, C, XI-XIII, vol. I, p. 18.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., II, p. 354-355.
54 – Document din 1201, prin care regele Emeric al Ungariei întăreşte proprietăţile
şi veniturile episcopiei de Zagreb. Act emis de Desiderius, cancelar al Curţii şi preposit
 CROAŢIA  469

de Sibiu; între semnatari: Adrian, episcopul Transilvaniei, Ioan, episcop de Cenad, Mica,
palatin şi comite de Bihor, Iula, voievod al Transilvaniei.
Ref.: Urkundenbuch, I, p. 6; DIR, C, XI-XIII, vol. I, p. 19.
Publ.: B. Tkalčić, Monumenta liberae et regiae Civitatis Zagrebiensis metropolis regni
Croatiae, voi. I, Zagreb, 1889, p. 19.
55 – Documente din 1264, prin care regele Ştefan IV al Ungariei dăruieşte comitelui
Andreas de Gyog (Geoagiu) trei moşii lângă râul Mureş ca recompensă pentru serviciile
aduse în timpul invaziei mongole (Arhiva familiei Draškovič).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, 323; Urkundenbuch, I, p. 94; DIR, C, XI-XIII,
vol. II, p. 54-55.
56 – Document din 30 august 1359, prin care regele Ludovic I al Ungariei porunceşte
ca pricinile oamenilor din Slavonia să fie aduse spre judecată în faţa banului ţării, între
semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Grigore de Cenad şi
Andrei, voievodul Transilvaniei. Transumpt în actul Capitlului din Zagreb, 3 noiembrie,
1391 (Privilegia, nr. 7).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 409.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 612-613.
57 – Document din 27 ianuarie 1364, prin care regele Ludovic I donează moşii
din Slavonia, între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei,
Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei (Documenta mediaevalia varia,
a. 1364).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 214-215.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 331-335.
58 – Document din 5 martie 1364, prin care regele Ludovic I întăreşte unui nobil croat
un privilegiu din 6 aprilie 1357, între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al
Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei. Transumpt în actul
banului Nicolae Zrinyi din 1541 (Documenta medii aevi, a. 1357).
Ref.: DRH, C, vol. XII, p. 231.
Publ.: ibidem, p. 342-343.
59 – Document din Alba Iulia, 28 mai 1422, prin care capitlul din Alba Iulia adevereşte
acordul intervenit între David Laczk din Zantho şi Johann Greb din Marthonfalva ş.a., în
legătură cu 14 proprietăţi între care Kenteleke (Chintelnic, jud. Bistriţa Năsăud), Arokalya
(Arcalia, jud. Bistriţa Năsăud) ş.a. (Arhiva familiei Drašković).
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, IV, p. 158-160.
60 – Salvconduct acordat în 1592 de Alexandru Vodă cel Rău, domnul Ţării
Româneşti lui Alexandru Komulovici, trimisul papei.
Ref.: Silviu Anuichi, 1982.
61 – Hrisov de danie din 15 iunie 1646 al lui Matei Basarab pentru mănăstirea
Trebinje. Copie.
Ref.: Bărbulescu, Relations, p. 274, 315.
Publ.: D. Mioc, Materiale româneşti din arhive străine (SMIM, 6, 1973, p. 326-328).
470  CROAŢIA

62 – Documente din 1848-1918 referitoare la colaborarea între românii din Ardeal şi

croaţii banului Jelasic în timpul Revoluţiei din 1848-1849, activitatea emigraţiei române şi
croate organizată de N. Bălcescu la Londra (1850), tratativele dintre sârbi, croaţi, români
şi unguri în timpul războiului din 1866 dintre Prusia şi Austria, opoziţia comună româno-
croată împotriva stăpânirii maghiare în perioada 1867-1918 etc. (Fondul Spisi Banske
Vlade, Fondul mişcării din Bosnia şi Herţegovina, Fondul primului război mondial etc.).
Ref.: N. Ciachir, Informaţii despre ţara noastră în arhivele din R.S.F. Iugoslavia (RA,
1966, nr. 2, p. 172).
63 – Documente din 1890-1900 privind începuturile colaborării românilor cu sârbii
şi croaţii în lupta pentru crearea statului naţional unitar.
Ref.: M. Krajčović, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor, sârbilor şi
croaţilor între 1890-1900 (AIIC, 24, 1981, p. 281-300).

ARHIV HRVATSKE AKADEMIJE

ZNANOSTI I UMJETNOSTI
(Arhiva Academiei Croate de Ştiinţă şi Artă)

DOC

64 – Document din 26 iulie 1355, prin care regele Ludovic I al Ungariei confirmă
un act din 19 iulie 1345. Semnat şi de demnitari din Transilvania: episcopii Dumitru
de Oradea, Andrei al Transilvaniei, Toma de Cenad şi Nicolae, voievodul Transilvaniei
(Diplomata, a. 1263).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 349.
65 – Document din 18 aprilie 1356, prin care Ludovic I, regele Ungariei, confirma
familiei Gordas actul de înnobilare, semnat şi de episcopii Dumitru de Oradea, Andrei de
Transilvania, Toma de Cenad şi de Andrei, voievodul Transilvaniei (Diplomata, a. 1279).
Ref. şi publ.: Fejer, IX/7, p. 140-142; T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 341-342;
DRH, C, vol. XI, p. 16.
66 – Document din 25 aprilie 1359, prin care regele Ludovic I întăreşte un privilegiu
al mănăstirii cisterciene din Cârţa (jud. Sibiu). Semnat şi de demnitari din Transilvania:
episcopii Dumitru de Oradea şi Dominic al Transilvaniei, Andrei, voievodul Transilvaniei,
Dionisie, banul Severinului (Diplomata, a. 1280).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 365-366; DRH, C, vol. XI,
p. 368-369.
67 – Document din 15 august 1359, prin care regele Ludovic I întăreşte un act al
capitlului din Alba Regală. Semnat şi de demnitari din Transilvania: episcopii Toma de
[Calocea], Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Andrei, voievodul Transilvaniei
(Diplomata, a. 1217).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 603-605; DRH, C, vol. XI, p. 406.
68 – Document din 27 septembrie 1359, prin care regele Ludovic I întăreşte
libertăţile oraşului Zagrepčanina. Semnat şi de demnitari din Transilvania: episcopii
 CROAŢIA  471

Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Grigore, episcop de Cenad, Andrei,

voievodul Transilvaniei.
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 624-625; DRH, C, vol. XI, p. 419.
69 – Document din 19 decembrie 1364, prin care regele Ludovic I întăreşte cu noua
sa pecete privilegiul său din 26 iulie 1355 acordat unor nobili din Lapuch (Iugoslavia).
Este amintită pierderea peceţii lui Carol Robert în Ţara Românească (Diplomata, a. 1263).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 409-410; DRH, C, vol. XII, p.
383.
70 – Document din 27 august 1365, prin care regele Ludovic I întăreşte lui Emeric,
fiul lui Petru zis Castellan, canonic de Buda, cumpărarea unor moşii, între semnatari:
episcopii Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Dominic de Cenad, Dionisie,
voievodul Transilvaniei (Diplomata, a. 1365).
Ref. şi publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 461-462; DRH, C, vol. XII, p.
442.
71 – Scrisoare din 23 mai 1893 a fruntaşului politic croat J. J. Strossmayer către
deputatul G. Eim referitoare la proiectul constituirii unui fond necesar publicării unui ziar
de limbă germană al naţionalităţilor asuprite din Imperiul austro-ungar, între care şi cea
română (Ostavština J.J. Strossmayera – G. Eim).
Ref.: Milan Krajcovič, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor, sârbilor
şi croaţilor între 1890-1900 (AIIC, 24, 1981, p. 285, n. 11).
Publ.: F. Šišić, Korespondencija F. Raćki, J.J. Strossmayer, vol. IV, Zagreb, p. 343.
MS

72 – Orazioni varie presentate al Sommo Pontifice e Cardinali contra Bayazet

Imperator de Turchi, sec. XVI, cuprinzând diverse instrucţiuni relative la pregătirea luptei
contra turcilor la care participau şi Ţările Române (Kodeks Zagrebački).
Ref. şi publ.: Jozef Garbacik, Materialy do dziejow dyplomacji z lat 1486-1516, Varşovia,
1968.
73 – Apostol, scris în Moldova, prima jumătate a secolului XVI. 312 f., 33 x 21,5 cm.
Text în limba slavonă (Čiriliska zbirka, III, c. 18).
Ref.: Bogdanović, p. 22, nr. 99; Constantinescu, Repertoriu, p. 62, nr. 300.
74 – Triod de post, Rădăuţi, a doua jumătate a sec. XVI. 300 f., 28,5 x 15 cm. Text
în limba slavonă (Čiriliska zbirka, IV, d. 108).
Ref.: Bogdanović, p. 116 nr. 1724; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 302.
75 – Slujebnic, scris în Moldova, 1568. 161 f., 21,8 x 17 cm. Text în limba slavonă.
Cuprinde şi Rânduiala maslului şi însemnări (Čiriliska zbirka, ms. III, a. 42).
Ref.: Bogdanović, p. 103 nr. 1475; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 301.
76 – Pomelnicul mănăstirii Hopovo, sec. XVI-XVII. 32 f., 14,7 x 10 cm. Cuprinde
şi nume de donatori români: Istratie Dabija, doamna Ecaterina şi copiii ei Maria şi Buhuş,
Ştefăniţă Lupu, Drăguţul, Elina Cantacuzino etc. (Čiriliska zbirka, III/a 9/2).
Ref.: B.P. Hasdeu, Opovo („Traian”, 1, 1869, nr. 14, p. 56); E. Turdeanu, Din vechile
schimburi..., p. 179; Bogdanović, p. 83, nr. 1134.
472  CROAŢIA

77 – Trebnic, Transilvania, sec. XVIII. Text în limba română. Fragment.

Ref.: Vl. Mošin, Čirilski rukopisi Jugoslavenske Akademie, I. Opis, Zagreb, 1955, nr. 181;
Constantinescu, Repertoriu, p. 250, nr. 1303.

KAPTOLSKI ARHIV U ZAGREBU

(Arhiva Capitulară din Zagreb)

DOC

78 – Document din Buda, 11 aprilie 1351, prin care regele Ludovic I întăreşte un
privilegiu al lui Nicolae de Szecs, ban de Severin (Zeuryino), emis la 16 august 1346
(fasc. 2 şi copie în Lib. stat. capit. Zagreb, partea IV, cap. I).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 21.
79 – Document din 10 februarie 1352, prin care regele Ludovic I confirmă un act
de danie al regelui Carol Robert din 11 iunie 1333. Printre semnatari: episcopii Dumitru
de Oradea, Andrei de Transilvania, Toma de Cenad, Nicolae, fiul lui Laurenţiu, voievodul
Transilvaniei, Nicolae, ban de Severin (fasc. I, nr. 39 şi copie în Lib. stat. capit. Zagreb,
partea IV, cap. IV).
Ref.: DRH, C, vol X, p. 107.
80 – Document din 10 februarie 1352, prin care regele Ludovic I confirmă actul
său din 14 decembrie 1342. Printre semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Andrei al
Transilvaniei, Toma de Cenad, Nicolae, fiul lui Laurenţiu, voievodul Transilvaniei,
Nicolae, ban de Severin. Copie (Lib. stat. capit. Zagreb, partea IV, cap. IV).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 107.
81 – Document din 4 iulie 1355, prin care regele Ludovic I întăreşte bisericii de
Zagreb actele din 1328, amintindu-se pecetea regelui Carol Robert, pierdută în Ţara
Românească. Printre semnatari: episcopii Andrei al Transilvaniei, Dumitru de Oradea şi
Toma de Cenad; Nicolae, voievodul Transilvaniei şi comite de Solnoc (Arhiv Biskupije,
Decimalia, I, p. 734).
Ref.: DRH, C, vol. X, p. 338.
82 – Document din 21 mai 1356, prin care regele Ludovic I încuviinţează, la
cererea lui Dionisie, canonic al bisericii din Zagreb, folosirea veniturilor unei părţi din
proprietatea sa Petrouch. Între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Toma de Cenad,
Andrei, voievod al Transilvaniei (Acta capituli antiqua, fasc. 76, nr. 16).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 22.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 353-355.
83 – Document din 19 martie 1359, de la regele Ludovic I, prin care sunt
transcrise două privilegii ale regelui Bela IV privind moşii din Croaţia, între semnatari,
episcopii: Dumitru de Oradea, Dominic al Transilvaniei, Andrei, voievodul Transilvaniei
(Acta capituli antiqua).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 356.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XII, p. 556-558.
 CROAŢIA  473

84 – Document din 25 decembrie 1360, prin care regele Ludovic I scuteşte de

unele dări pe iobagii mănăstirii Topliţa din Croaţia, între semnatari: episcopii Dumitru de
Oradea, Dominic al Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei
(Arh. Biskupije, I, B.XI.15).
Ref.: DRH, C, vol. XI, p. 590.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 83-85.
85 – Document din Zagreb, 6 august 1361, prin care regele Ludovic I întăreşte un
privilegiu episcopiei de Zagreb, între semnatari: episcopii Dumitru de Oradea, Dominic
al Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei (Acta capituli
antiqua, fasc. 24, nr. 4).
Ref.: DRH, C, XII, p. 37.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 164-166.
86 – Document din 22 august 1364, prin care regele Ludovic I întăreşte unei
mănăstiri din Zagreb un act al său din 25 mai 1356, între semnatari: episcopii Dumitru de
Oradea, Dominic al Transilvaniei, Dominic de Cenad şi Dionisie, voievodul Transilvaniei
(Acta capituli antiqua, a. 1369).
Ref.: DRH, C, XII, p. 320.
Publ.: T. Smičklas, Codex diplomaticus..., XIII, p. 393-394.

MUZEJ ZA UMJETNOST I OBRT

(Muzeul de Artă şi Meserii)

87 – Pahar de argint, 1591, aurit parţial, dăruit de Luca Stroici, logofăt din Moldova,
fiului său Bosnea ceaşnic. H 18 cm, d 8 cm.
Ref.: Ivan Kukuljević Sakcinski, în „Vjesnik Hrvatskog Arheološka Društva”, 4, 1882,
p. 100-101; Corina Nicolescu, Un pahar moldovenesc din sec. XVI, în Omagiu
P. Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 644-650; idem, Arta metalelor preţioase în
România, Buc., 1973, p. 51, nr. 12.
Reprod.: Corina Nicolescu, Un pahar moldovenesc..., p. 644, fig. 1; idem, Arta metalelor,
fig. 12.

NACIONALNA I SVEUČILIŠNA BIBLIOTEKA

(Biblioteca Naţională şi Universitară)

DOC

88 – Scrisori (28), [post 1886-ante 1919], ale slavistului român Ioan Bogdan către
slavistul Vatroslav Jagić şi câteva scrisori de la I. Bărbulescu, I. Bianu şi alţi savanţi
români.
Ref.: J. Hamm, Register der Korrespondent von Vatroslav Jagić im Besitz der Universitäts-
bibliothek in Zagreb („Wiener slavische Jahrbuch”, 8, 1960, p. 75-111); G. Mihăilă,
Principales étapes de l’histoire des études slaves en Roumanie et de leurs rapports
avec les études slaves internationales („Romanoslavica”, 16, 1968, p. 215, n. 2).
474  CROAŢIA

89 – Corespondenţă, 1892, referitoare la consultările dintre fruntaşii politici români,

sârbi, slovaci şi croaţi în vederea organizării conferinţei naţionalităţilor din Imperiul
austro-ungar, Viena, 1893 (ms. 4610 b).
Ref.: Milan Krajčović, Apariţia şi dezvoltarea colaborării românilor, slovacilor, sârbilor
şi croaţilor între 1890-1900 (MIC, 24, 1981, p. 283-284, n. 7).
90 – Muhamed Efendi ibn ‘Abdullah [Suzi Čelebi], Gazavāt-nāme-i Ali-beg
Mihaloglu [Istoria campaniilor lui Mihaloglu Ali-bei], a doua jumătate a sec. XV, cronică
în versuri despre faptele de arme ale unui comandant de akângii care a luptat şi în
Transilvania, Moldova şi Ţara Românească în anii 1460-1485.
Ref.: Al. Olesnicki, Suzi Celebi i Prizrena turski pesnik XIV i XV veka („Glasnik Skopskog
Naučnog Drustva, 1934, p. 69-71); Th. Trîpcea, Din cronica rimată a lui Suzi Celebi
(„Balcania”, 5, 1, 1942, p. 431-434).
Publ.: M. Guboglu, Cronici turceşti, I, p. 141-147.
91 – Viaţa Sf. Constantin Chiril din Salonic, scrisă în Moldova, sec. XVI-XVII.
16 f., 25,5 x 20 cm. Text în limba slavonă. Copie după un manuscris sârbesc de la
mănăstirea Hilandar, din sec. XIV sau XV (ms. 4586).
Ref.: Bogdanović, p. 31, nr. 243; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 303.

POVIJESNI MUZEJ HRVATSKE

(Muzeul de Istorie al Croaţiei)

MS

92 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească, sec. XIV-XV. Pergament. 230 f.,

33,5 x 23 cm. Text în limba slavonă. Fragment din ms. Belgrad, Muzeul Bisericii Sârbe
(ms. 40).
Ref.: Bogdanović, p. 127, nr. 1916 şi 1918; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 304; p.
53, nr. 258.
93 – Sf. Ioan Hrisostom, Comentariu la Epistolele Sf. Apostol Pavel, Moldova, sec.
XVI. l + 408 f. 32,3 x 20,5 cm. Text în limba slavonă cu însemnări (ms. 70).
Ref.: Bogdanović, p. 121, nr. 1820; Constantinescu, Repertoriu, p. 64, nr. 306.
94 – Tetraevanghel, scris în Moldova, 1537. III + 411 f., 30,5 x 21 cm. Text în limba
slavonă, cu însemnări. Provine de la mănăstirea Plaški (ms. 42).
Ref.: Bogdanović, p. 129, nr. 1980; Constantinescu, Repertoriu, p. 63, nr. 305.
95 – Sf. Simion Metafrastul, [Scrieri], scris în Moldova, 1538. 548 f., 31,5 x 19 cm.
Text în limba slavonă, cu însemnări. Provine de la mănăstirea Orahovica (ms. 72).
Ref.: Bogdanović, p. 49, nr. 520; Constantinescu, Repertoriu, p. 64, nr. 307.
CR

96 – Biblia, Ostrog, 1581, dăruită de mitropolitul Sava Brancovici la l august 1703,

în Bucureşti, lui Iefrem Ianković, vlădica din Munkacs, cu ocazia călătoriei acestuia în
Ţara Românească. Fostă la mănăstirea Sf. Nicolae din Orahovica.
 CROAŢIA  475

Ref.: Vladimir Krasić, Opis manastira Orahovice, republicat din „Letopis Matice Srpske”,
143, Novi Sad, 1885; întregit de L. Bogdanović, Zapisi na rukopisnim i štampanim
knjigama manastira Orahovice („Brankovo kolo”, 4, 1898, p. 1592-1597);
Stojanović, Zapisi i natpisi, II, p. 7, nr. 2120; E. Turdeanu, Din vechile schimburi...,
p. 180-181; Radu Flora, Din relaţiile sârbo-române. Privire de ansamblu, Pančevo,
1964, p. 116; Anuichi, Relaţii, p. 48; Bogdanović, p. 278 (localizarea fondului
mănăstirii Orahovica la Zagreb).

PRAVOSLAVNA CRKVA
SV. PREOBRAŽENIJA
(Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă)

97 – Pictura murală şi iconostasul, 1883-1885, realizate de pictorul român

bucovinean Epaminonda Bucevschi.
Ref. şi reprod.: Corneliu Gheorghian, Pictorul catedralei sârbeşti din Zagreb („Gazeta
bucovinenilor”, 1934, nr. 4-5); idem, Bucovina în pictură (Epaminonda Bucevschi),
Buc., 1935, p. 31, 33, 38, 39; Remus Niculescu, Bucevschi (Buczewski), Epaminonda
Anibal, în Allgemeines Künstlerlexikon, XIV, München-Leipzig, 1996, p. 656.
476  DANEMARCA

DANEMARCA

ÅRHUS

UNIVERSITETSBIBLIOTEK
(Biblioteca Universităţii)

1 – Scrisori (5), din 1925-1926 ale lui Panait Istrati către criticul literar danez Georg
Brandes.
Ref. şi publ.: Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc.,
1988, p. 246-255.

COPENHAGA (København)

KONGELIGE BIBLIOTEK
(Biblioteca Regală)

DOC

2 – Memoriu, din 1595, referitor la negocierile din 1594 privitoare la intrarea

Transilvaniei în Liga Sfântă (Thottske S. f. 687).
Ref.: Eugen Glück, Cercetări în arhivele Danemarcei şi Suediei (RA, 1983, nr. 3, p. 326).
MS

3 – Muṣṭafā Čelebi Ğelāl-zāde, Ṭabaqāt el-memālik ve dereğāt el-mesālik

[Păturile sociale şi ierahiile slujbelor (în Imperiul Otoman)], ante 1567. Lucrare relatând
evenimentele istoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campaniile din
Moldova (1538), Transilvania (1551) şi Banat (1552-1553) (ms. tc. XI).
Ref.: Babinger, GOW, p. 103.
4 – Relazioni della Transilvania, circa 1594-1595, 17 f. Scriere anonimă, având ca
scop informarea Curţii daneze despre Transilvania: situare geografică, bogăţii miniere,
producţie agricolă, căi de comunicaţie, oraşe, locuitori, organizare socio-politică, răscoala
antiotomană din 1594 din Banat (Gl. Kongl. S. 2329-40).
Ref.: Eugen Glück, op. cit., p. 326; idem, Transilvania în 1594-1599 (MI, 1983, nr. 5, p. 54).
5 – Miscelaneu muzical, sec. XVII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La
f. 127r: Iovaşcu Vlahul, cu chinonicul „organikon” în ehul 1, Aineite ton kyrion.
Manuscrisul cuprinde şi polihronioane dedicate unor domnitori şi ierarhi din Ţările
Române: f. 227v, polihronion (ehul 4) închinat unui mitropolit al Ungrovlahiei şi exarh al
plaiurilor (nenumit); f. 229r, polihronion (ehul 1 plagal) închinat mitropolitului Teodosie
 DANEMARCA  477

al Ungrovlahiei; f. 229v, polihronion (ehul 1) închinat lui Şerban Cantacuzino; f. 231r,

polihronion (ehul 4) închinat probabil tot lui Şerban Cantacuzino (cod. Serpanon);
f. 232r, polihronion (ehul 4) închinat aceluiaşi; f. 256r, compoziţie „de mulţumire” (pros
eucharistian) (ehul 4 plagal) de Hrisaf la porunca lui Şerban voievodul; f. 258v, altă
compoziţie a lui Gherman arhiereu al Patrelor Noi, la cererea lui Mihail Cantacuzino, în
timpul domniei lui Radu [Leon] voievod (ms. NKS 4466, 4o).
Ref.: Jørgen Raasted, A 17th Century Manuscript of Byzantine Music Recently Acquired
by the Royal Library in Copenhagen, ms. gr. nr. 4466, în Actes du XIVème Congrès
International des Études Byzantines, Bucarest, 6-12 septembre 1971, III, Buc., 1976,
p. 565-573; Bjarne Schartau, Manuscripts of Byzantine Music in Denmark, în Cahiers
de l’Institut du Moyen-Âge Grec et Latin, 48, 1984, p. 21-39; Barbu-Bucur, Iovaşcu
Vlahul, p. 16; Barbu Bucur, Cultura, p. 174-175, nr. 456; Ozana Alexandrescu,
Polihronioane dedicate unor domnitori şi ierarhi români – o reevaluare („Muzica”,
s.n., XII, nr. 2 (46), 2001, p. 142-150).
CR

6 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschrockenliche ystoren von dem
wilden wütrich Drakole weyde, Strassburg, 1500. Povestiri despre Vlad Ţepeş.
Ref.: C.I. Karadja, Incunabule despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui N. Iorga,
Cluj, 1931, p. 200-201.
Publ.: ibidem, p. 202-206.
Reprod.: ibidem, p. 201 (gravuri).
7 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnul
Moldovei.
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, în
Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. (41-49).

NY CARLSBERG GLYPTOTEK
(Noua Gliptotecă Carlsberg)

MUZ

8 – Bust de dac comatus. Provine de la Roma (?).

Ref.: C. Jakobsen, Ny Carlsberg Glyptotek. Fortegnelse over de antike kunstvaerker,
1907, p. 237, nr. 676; Russu, Daco-geţii, p. 86.
9 – Cap de dac comatus, descoperit la Roma, lângă Palazzo Giustiniani, h = 46 cm.
Ref.: C. Jakobsen, op. cit., p. 238, nr. 677; Russu, Daco-geţii, p. 86.

RIGSARKIVET
(Arhivele Daneze de Stat)

DOC

10 – Documente, din 1591-1594, referitoare la Nicolae Pătraşcu vodă, pretendent la

478  DANEMARCA

tronul Ţării Româneşti, care cerea sprijin regenţilor Danemarcii (fond Danske kancellis
udenrigske afdeling, Valakieti A.T., f. 1-5).
Ref.: E. Glück, op. cit., p. 325.
Publ.: N. Iorga, Note cu privire la Ioan Mihail Cigala, în Prinos lui D.A. Sturdza, Buc.,
1903, p. 296-300.
11 – Memoriu, din 1595. Cuprinde condiţiile prezentate curţii din Viena pentru
aderarea Transilvaniei la Liga Sfântă, cu referiri şi la Ţara Românească (Danske kancellis
udenrigske afdeling, Ungarn, A. II).
Ref.: E. Glück, op. cit., p. 326.
12 – Scrisori (2), sec. XVI, pentru acreditarea de soli din Transilvania la Curtea
daneză: Ioan Statilius, episcop al Transilvaniei şi un sol al lui Ioan Zapolya, trimis la
regele Frederic I (Danske kancellis udenrigske afdeling, Ungarn, A.I, f. 1-2).
Ref.: ibidem.
13 – Raport, din 1621. Cuprinde cele 30 de puncte pe baza cărora s-a negociat
pacea dintre Transilvania şi Imperiul Habsburgic (Danske kancellis udenrigske afdeling,
Ungarn, A. III, f. 5-12).
Ref.: ibidem, p. 325-326.
14 – Documente, din 1625-1629, referitoare la relaţiile dintre Transilvania şi
Danemarca în cursul războiului de 30 de ani: scrisori de la Gabriel Béthlen, principele
Transilvaniei, privind schimburi de ambasadori, informaţii despre potenţialul militar
otoman, acţiunile trupelor transilvănene, alianţa antihabsburgică, moartea principelui
Béthlen (Danske kancellis udenrigske afdeling, Ungarn, A. II, f. 1-24; A. III f. 1-3).
Ref.: ibidem, p. 325.
15 – Rapoarte (29), din 1764, 1767-1769 ale lui Armand de Mestral de Saint-
Saphorin, ambasador al Danemarcei la Varşovia, cu informaţii despre acţiunile
confederaţilor polonezi în Moldova, represiunile trupelor ruseşti şi otomane, devastarea
ţării din cauza ostilităţilor.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 575-591 (extrase).
16 – Documente (12), din 1828-1853, privind relaţiile politice şi economice româno-
daneze (Dpt. u. A. Tyrhiet I d. 1771-1848, Korrespondancesager vedr. Gesandtskabits
ekstraordinare Uellag. 1831-1848; Udenrigsministeriet, Dpt. f. handelsog konsulatsager,
Samlede sager no 980, 1845-1853).
Ref.: Dan Berindei, Nouvelles données concernant les rapports roumano-danois au XIXe
siècle (RRH, XX, 1981, nr. 1, p. 58, 60-63).
17 – Rapoarte, din 1877-1878, ale căpitanului danez Marius Sophus Frederik von
Hedemann despre războiul ruso-româno-turc la care a participat ca ataşat pe lângă armata
rusă.
Ref.: Daniel Brunn, Plevna-Schipka, Copenhaga, 1915; Radu Rosetti, Rapoarte daneze
asupra războiului din 1877-1878 (ARMSI, s. III, t. 9, 1928-1929, p. 317-322);
Valeriu Avram, 1877: un document militar danez (MI, 1982, nr. 5, p. 11-12).
Publ.: Radu Rosetti, op. cit., p. 322-334.
 DANEMARCA  479

18 – Documente (2), din 1879, privind recunoaşterea independenţei României de

către Danemarca: scrisoarea principelui Carol către regele Christian IX (1/13 martie) şi
copie după răspunsul acestuia (Undenrigsministeriet, nr. 6871).
Ref. şi reprod.: Cristian Popişteanu, 1879: Copenhaga recunoaşte independenţa absolută
de stat a României (MI, 1982, nr. 5, p. 10-11).
Publ.: 110 ani de la dobândirea independenţei. Documente (RA, 1987, nr. 2, p. 152-153;
doc. 1/13 mart. 1879).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Danemarca, r. 2, c. 12-13.

UNIVERSITETSBIBLIOTEK
(Biblioteca Universităţii)

CR

19 – Københavenske Tidender, 1784-1785. Ziar, cuprinzând informaţii despre

răscoala din Transilvania condusă de Horia, Cloşca şi Crişan: izbucnirea răscoalei (nr. din
3 decembrie 1784), posibilitatea extinderii în zona Lugoj-Caransebeş (nr. din 12 noiembrie
1784), caracterul antinobiliar al răscoalei (nr. din 20 decembrie 1784), înăbuşirea răscoalei
şi executarea capilor ei (nr. din ianuarie-februarie 1785).
Ref.: E. Glück, op. cit., p. 326.
480  EGIPT

EGIPT

ALEXANDRIA (al-Iskandariyya)

PATRIARCHEIO ALEXANDREIAS, LIVYĪS, PENTAPOLEŌS,

AITHIOPIAS KAI PASĪS AFRIKĪS
(Patriarhia Alexandriei, Libiei, Pentapolei, Etiopiei şi a întregii Africi)

AM

1 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX prin danii de la domnitorii români Radu

Paisie (1535-1545, mormânt neidentificat în biserica Patriarhiei), Mihai Viteazul, Vasile
Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1692), Nicolae (1715) şi Constantin
Mavrocordat (1747), Alexandru Ipsilanti (1775) ş.a. şi din veniturile mănăstirilor
închinate: Zlătari (Bucureşti), Stăneşti (Vâlcea), schitul Arhanghelul (Vâlcea), Cernica
(Ilfov), Hangu (Neamţ) şi Segarcea (Dolj).
Ref.: D.G. Ionescu, Relaţiile Ţărilor Române cu Patriarhia din Alexandria, Buc., 1935,
passim; I. Rămureanu, Legăturile Patriarhiei de Alexandria cu Ţările Române
(„Studii teologice”, 8, 1956, nr. 1-2, p. 59-80); Th.G. Bulat, Daniile lui Constantin
vodă Brîncoveanu pentru Orientul ortodox (BOR, 82, 1964, nr. 9-10, p. 934-935).
2 – Şcoala patriarhiei, înfiinţată în 1743 de Constantin Mavrocordat, domnul
Moldovei, şi ajutată, în continuare, prin danii româneşti.
Ref.: Hurmuzachi-Iorga XIV/3, p. 161; Gh. Pîrnuţă, Documents concernant les aides
accordées par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE, 7,
1969, nr. 4, p. 647); Giurescu, L’aide, p. 834; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires,
II, p. 76-77.

DOC

3 – Hrisov, din februarie 1399-1400, prin care Iuga, domnul Moldovei, întăreşte lui
Şerbu Hindău satul lui Solomon pe râul Topoliţa şi satele Munteni şi Pântăceşti pe Cracău.
Ref.: Maria Nystazopoulou Pelekides, Florin Marinescu Himu, Dalila Aramă, 1985.
Publ.: Ion Dumitriu-Snagov, Iuga voievod şi domnul Ţării Moldovei de la munţi şi pînă
la malul Mării („Contemporanul”, 1987, nr. 5/2098, p. 2, localizat Simono Petra).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
4 – Hrisov din Suceava, 22 iulie 1448, prin care Petru II, domnitorul Moldovei,
întăreşte lui Pan Iliaş, diac, fiul popii Trifan, satele Solomoneşti pe Topoliţa şi Fetea din
Câmp, o selişte şi o pustie.
Ref.: Maria Nystazopoulou Pelekides, Florin Marinescu Himu, Dalila Aramă, 1986.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
 EGIPT  481

5 – Hrisov din Hârlău, 18 martie 1558, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul
Moldovei, întăreşte nepoţilor lui Mic Hîndău satul Crăcăoani şi o moară pe Cracău.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
6 – Hrisov din Iaşi, 15 aprilie 1603, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei,
dăruieşte lui Gheorghie, pârcălab de Neamţ, satul Hindăoani şi seliştea Răuceşti.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
7 – Hrisoave (4) din Iaşi, 30 martie şi 30 aprilie 1627, prin care Miron Barnovschi,
domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Hangu satele Vânători, Vindăoani şi Solomoneşti,
Bălţăteşti, Mânjeşti (Neamţ), Băicenii Mari (Roman) şi Berbeşti (ţinutul Cârligăturii) ş. a.
Ref.: ibidem.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto.
8 – Scrisori (3) din Egipt, 1631, ale lui Gherasim Spartaliotul, patriarh de Alexandria,
către Corneliu Haga, ambasador al Olandei la Constantinopol, Daniil, mitropolit de Seres,
şi preotul Arsenic din Ţara Românească, relative la situaţia metoacelor româneşti ale
Patriarhiei.
Ref.: N. Iorga, Domnii români Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu
în legătură cu patriarhii Alexandriei (ARMSI, s. III, t. 13, 1932-1933, p. 146).
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 54-57; idem, Symbolī eis tīn istorian tīs
en Aigyptō orthodoxou ekklīsias, Alexandria, 1932, p. 246-247; Hurmuzaki – Iorga,
XIV/3, p. 5-7.
9 – Acte (8), din 1645, 1648, 1651, 1655, relative la conflictul dintre călugării sinaiţi
şi patriarhii Alexandriei, Gherasim Palada şi Ioanichie: scrisori către şi de la Vasile Lupu,
arbitru al conflictului.
Ref.: N. Iorga, Domnii români..., p. 140-146.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 29, 1930, p. 117-119, 169, 171, 175-179, 405-411,
415-419, 520-523, 525-527; idem, Symbolī..., p. 329-330, 358-364, 379-382,
414-419; Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 10-32.
10 – Gramate (7) din Iaşi, 11 ianuarie, Bucureşti, 11 martie, 3 şi 6 iunie 1680 şi
din Iaşi, mai 1683, ale lui Partenie, patriarhul Alexandriei, venit pentru ajutoare în Ţările
Române, referitoare la: numirea ca dascăl a lui Zaharia din Iaşi, recomandare pentru
Meletie, fost arhiepiscop de Ohrida, numirea marelui postelnic Constantin Brâncoveanu
ca epitrop la Slobozia Segarcii, întărirea lui Pârvu Cantacuzino în dreptul de ctitor al
mănăstirii Cobia, întărirea daniilor lui Şerban Cantacuzino către mănăstirea Cotroceni,
scrisoare către ţarii Ivan şi Petru Alexeievici privind datoriile patriarhiei, motivele
călătoriei în Moldova şi cerere de ajutoare.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 228-237, 247-255; Hurmuzaki – Iorga,
XIV/3, p. 37-43, 45-46; N. Iorga, Domnii români..., p. 147.
11 – Scrisoare din Bucureşti, ianuarie 1692, a patriarhului Alexandriei, Gherasim
Palada, către ţarul Petru cel Mare, cu cerere de ajutor menţionând şi acte ruseşti (2)
privitoare la mănăstirile Sf. Sava şi Sf. Gheorghe din Bucureşti.
482  EGIPT

Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 415-421; Hurmuzaki – Iorga, XIV/3,
p. 47-50.
12 – Act, din 6 decembrie 1694, referitor la vânzarea casei lui Chiriţă Hrisoscoleu
către soţia sa, Marioara Mavrocordat.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 28, 1929, p. 430; Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 50-51;
N. Iorga, op. cit., p. 148.
13 – Scrisoare, din [1700] a patriarhului Alexandriei, Gherasim Palada, către
Constantin Brâncoveanu, prin care îi dedică o lucrare de retorică cu rugămintea de a o
tipări.
Publ.: G.G. Mazarakis, în „Faros”, 30, 1931, p. 443-444; idem, Symbolī..., p. 544-545;
Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 52-53; N. Iorga, Domnii români..., p. 148.
14 – Hrisoave (32), din Moldova, 1715-1855, prin care domnitorii Nicolae
Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Constantin Racoviţă, Scarlat Ghica, Ioan Theodor
Callimachi, Grigore al III-lea Ghica, Grigore Callimachi, Constantin Moruzi, Alexandru I
Mavrocordat, Mihail Suţu, Alexandru Callimachi, Constantin Ipsilanti, Scarlat Callimachi
întăresc danii către Patriarhia din Alexandria şi reînnoiesc privilegiile pentru mănăstirea
Hangu, metoc al Patriarhiei din 1715, şi un submetoc al acesteia, Băiceni.
Ref.: Florin Marinescu, Les Pays Roumains et le Patriarcat d’Alexandrie. Quelques
données préliminaires, în The Romanian Principalities and the Holy Places along
the Centuries, edited by Emanoil Băbuş, Ioan Moldoveanu, Adrian Marinescu, Buc.,
2006, p. 197-202.
15 – Tomos, din 26 iulie 1746, al sinodului patriarhiei din Constantinopol către
mitropolia Ungrovlahiei, prin care se anunţă alegerea ca patriarh al Alexandriei a lui
Matei Psaltul, egumenul mănăstirii Zlătari din Bucureşti, rugând ca acesta să fie hirotonit
arhiereu la Bucureşti.
Ref.: Ghenadie Craioveanu, în Condica sfîntă a mitropoliei Ungrovlahiei, I, Bucureşti,
1886, p. 41.
Publ.: G.G. Mazarakis, Symbolī..., p. 607-609.
16 – Scrisoare din Bucureşti, 16 noiembrie 1808, a lui Sofronie, egumenul mănăstirii
Zlătari, închinată Patriarhiei Alexandriei (ms. 36, pe fila liminară).
Ref. şi publ.: Moschonas, III, p. 233-235, nr. 36.
17 – Scrisoare a lui Răducanu Slătineanu, 18 octombrie 1815, către patriarhul
Alexandriei [Theofil III], purtând şi semnăturile: Safta, Ianache, Radu etc. (ms. 36).
Ref. şi publ.: Moschonas, III, p. 237.

MS

18 – Liturghier, scris de Matei al Mirelor, la mănăstirea Dealu, februarie 1615.

Text în limba greacă. 69 p. 24,5 x 18 cm. Vignete, iniţiale, chenare ornate cu motive
vegetale şi zoomorfe. Donat de Matei al Mirelor arhimandritului Gherasim Spartaliotis
din Alexandria (ms. 165).
 EGIPT  483

Ref.: Moschonas, I, p. 113-114; Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 387, nr. 17; Politis, II, p. 389,
nr. 21; Gratziou, p. 164, nr. 36.
Reprod.: ibidem, fig. 118-127.
19 – Liturghier arhieresc, scris de Matei al Mirelor, la mănăstirea Dealu, 1615. Text
în limba greacă. 128 p. 28 x 20,5 cm. Chenare, frontispiciu, iniţiale ornate cu motive
vegetale. Donat de Matei al Mirelor lui Chiril Lucaris, patriarhul Alexandriei (ms. 115).
Ref.: Moschonas, I, p. 77; Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 387, nr. 18; Politis I, p. 8; II, p. 389,
nr. 22; Gratziou, p. 164, nr. 37.
20 – Tetraevanghel, 1640, scris în Ţara Românească, de Antim din Ianina. Text în
limba greacă. 40 x 30 cm. Iniţiale şi vignete ornate. Miniaturi în plină pagină reprezentând
cei patru evanghelişti, alegoria zodiacului şi portretele lui Matei Basarab şi al doamnei
Elina cu însemnare de donaţie către patriarhul Ioanichie al Alexandriei. Ferecătură în
argint aurit.
Ref.: M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 7-8, p. 166-167);
Politis, I, p. 10; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 99-100; Gh. Buluţă, Sultana Craia,
Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Buc., 1984, p. 12, 45, nr. 1.
Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 166-167 (coperta I, portretul doamnei Elina, Sf. Ioan şi
Zodiacul).
21 – Syllogī patriarchikōn grammatōn kai allōn schediōn dia diaforous
ekklīsiastikas ypotheseis [Culegere de înscrisuri patriarhale şi alte documente privitoare
la felurite pricini bisericeşti] (post 1682). 532 f., 21 x 16 cm. Cuprinde şi documente
relative la legăturile Ţărilor Române cu Patriarhia Alexandriei, Patriarhia ecumenică şi
Orientul creştin: hrisov din 1714 al lui Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei, prin care
închină Sfântului Mormânt o biserică din Chios; scrisoare a lui Grigore II Ghica, domnul
Moldovei, către Paisie II, patriarhul Constantinopolului (1727); act din 1728 prin care
Ioanichie Stavropoleos închină ctitoria sa din Bucureşti mănăstirii Goura din eparhia
Pogonianei (cu două întăriri); scrisoare a lui Antonie, mitropolitul Moldovei (1729-1739);
scrisoare din 1740 a lui Cosma III, patriarhul Alexandriei, către Constantin Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti; corespondenţă din 1742-1743 între patriarhul ecumenic Paisie
II şi mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul (3 doc.); act privind moştenirea lui
Răducanul (1742-1743) (ms. 315).
Ref. şi publ.: Moschonas, III, p. 283, nr. 21-23; p. 284, nr. 24-25; p. 285, nr. 35; p. 286, nr.
43; p. 289, nr. 62-63; p. 290, nr. 66.
22 – Miscelaneu, 1743. 398 p. 24,7 x 18,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins:
scrieri religioase. La p. 377-398: Răspuns din Bucureşti, circa 1689-1702, al lui Sevastos
Kymenites la întrebări ale lui Dositei al Ierusalimului (ms. 152/93-ROE).
Ref.: Moschonas, I, p. 144-147, nr. 152.
23 – Teofil Coridaleu, Peri psychīs. Copie de Ioachim ieromonahul, Bucureşti, 13
noiembrie 1745, după cursul predat de dascălul Alexandru la Academia Domnească de la
Sf. Sava, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (cf. însemnare, p. 365)
(ms. 333, 122).
Ref.: G. Charitakīs, Katalogos tōn chronologīmenōn tīs patriarchikīs vivliothīkīs Kairou
484  EGIPT

(„Epetīris tīs Etairias Vyzantinōn Spoudōn”, 1927, p. 78-79); N. Iorga, în RI, 15,
1929, p. 188; idem, în RI, 19, 1933, p. 250-251; Moschonas, I, p. 283, nr. 333;
M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 1968, nr. 7-8, p. 166).
24 – Dorotei al Monemvasiei, [Vivlion istorikon], sfârşitul sec. XVI. 329 f. 25,8 x
19,5 cm. Cronică universală redactată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul. Copie post
1772 (ms. 98/339-A).
Ref.: Moschonas, I, p. 93-94, nr. 97.
25 – Miscelaneu, sec. XVIII. 152 f. 20 x 14,5 cm. Text în limba greacă, în cuprins:
Ilie Miniat, Petra skandalou, copie după ediţia Leipzig, 1718; extrase din Eutimie
Zigaben, Panoplia dogmatikī, copie după ediţia Târgovişte, 1710 şi din Fotie patriarhul
Constantinopolului, Peri tōn epta oikoumenikōn synodōn (ms. 361/293).
Ref.: Moschonas, I, p. 299-300, nr. 361.
26 – Miscelaneu, sec. XVIII-XIX. 126 f. 30,5 x 21 cm. Text în limba greacă.
La f. 122v: Calinic al Heracleei, Canon de laudă pentru Constantin Mavrocordat, domnul
Ţării Româneşti (ms. 39/55-8-ROA).
Ref.: Moschonas, I, p. 56-57, nr. 39.

CR

27 – Paraphrastes greaecus in Etihica Aristoteles Nicomacheia, a Daniele Hrinsio,

Lugduni Batavorum, 1607. Însemnare din iulie 1723: „carte dăruită mănăstirii Sântei
Treimi din Bucureşti [mănăstirea Văcăreşti] de Nicolae-vodă Mavrocordat”.
Ref.: Moschonas, III, p. 122, nr. 1638.
28 – Petrus Arcudius, Libri VII De Concordia Ecclesiae Occidentalis & Orientalis
in septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie către
Sigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania lui Mihai Viteazul în
Transilvania.
Ref.: Legrand, XVII, l, p. 205-216; Moschonas II, p. 75; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66,
nr. 889.
29 – Stavrinos, Andragatheias tou [...] Mihaīl Voïvoda [...]. Istoria tōn kata tīn
Ougkro Vlachian (sic!) [...] poiītheisa para [...] mītropolitou Myreōn [...] Matthaiou [...],
Veneţia, 1672.
Ref.: Moschonas, III, p. 92, nr. 1545; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 405, nr. 5403.
30 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros tas proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou papa antirrīsis, Iaşi, 1682. 3 cx.
Ref.: Moschonas, II, p. 139-140, nr. 384, 389, 480; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324,
nr. 4367; P.Ş. Năsturel, Vechi tipărituri româneşti în Biblioteca Patriarhiei din
Alexandria („Ortodoxia”, 4, 1952, p. 516-525); idem, Catalogul Bibliotecii
Patriarhiei din Alexandria („Ortodoxia”. 7, 1955, p. 113-122).
31 – Simeon al Tesalonicului, Kata aireseōn [...] Markou Eugenikou exīgīsis tīs
ekklīsiastikīs akolouthias, Iaşi, 1683. 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 117-118, 141, nr. 309, 320, 390; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
 EGIPT  485

32 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]; Kyrillou tou Loukareōs
[...] Dositheon [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690. 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 134, 168-169, 208, nr. 368; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414,
nr. 5514; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
33 – Akolouthiai [...] Paraskeuīs tīs Neas kai [...] Dekapolitou, Bucureşti, 1692,
tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: Moschonas, II, p. 344, nr. 1091; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 161;
P.Ş. Năsturel, loc. cit.
34 – Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694.
Ref.: Moschonas, II, p. 125, nr. 339 (cu titlul greşit Kata latinōn); Papadopoulos, Ell. vivl.
I, p. 331, nr. 4441.
35 – Dositei Notara, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694. 3 ex.
Ref.: Moschonas, III, nr. 500, 501, 504; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
36 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.
Ref.: Moschonas, II, p. 162, nr. 451; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 331, nr. 4443.
37 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīs
ekklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul, 2 ex.
Ref.: Moschonas, III, nr. 267-268; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
38 – Ai theiai leitourgiai. Kitāb al-qudūsāt at-talāt al-’ilahiyya [Cele trei
dumnezeieşti Sfinte Liturghii], Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul şi Athanasie
Dabbās, patriarhul Antiohiei.
Ref.: Moschonas, III, nr. 229; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 260,
nr. 3527.
39 – Sevastos Kyminitis, Eortologion, Snagov, 1701.
Ref.: Moschonas, II, p. 326, nr. 848; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl.,
p. 240, nr. 3242.
40 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul.
Ref.: Moschonas, II, p. 280, nr. 866; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 240, nr. 3240.
41 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul, dedicată lui Dositei, patriarhul Ierusalimului. 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 280, 312, 337, nr. 868, 979, 1068; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 240, nr. 3240.
42 – Dositei Notara, Tomos charas [...] typōthei, [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705, 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 116, 126, 155, nr. 315, 429, 431; P.Ş. Năsturel, loc. cit.;
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.
486  EGIPT

43 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul.

Ref.: Moschonas, III, p. 176, nr. 1818; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 99, nr. 1331.
44 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710. 3 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 142, nr. 373, 383, 392; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell.
vivl., I, p. 451, nr. 5979.
45 – Dositei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, Bucureşti,
1714.
Ref.: Moschonas, II, p. 24, nr. 46 (anul greşit: 1715); III, p. 255-256 (însemnare);
P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.
46 – Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.
Ref.: Moschonas, II, p. 316, nr. 992; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 136, nr. 1833.
47 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gabriel [Sevīrou]
[...] syn Omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.
Ref.: Moschonas, II, p. 165, nr. 461; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439;
P.Ş. Năsturel, loc. cit.
48 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaïka [...] epimeleia Iōannou tou
Postelnikou, Bucureşti, 1716. 5 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 119-120, 122, 157, 161, nr. 308, 324, 331, 437, 446; Papadopoulos,
Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
49 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geografika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată
lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.
Ref.: Moschonas, II, p. 57-58; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.
50 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...] epimeleia [...] Georgiou
Trapezountiou, Bucureşti, 1719. 2 ex.
Ref.: Moschonas, II, p. 317, nr. 970, 997; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl.,
I, p. 283, nr. 3814.
51 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de Officiis, Leipzig, 1722.
Ref.: Moschonas, III, nr. 131; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815.
52 – Christoforos Emporokomītīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou Panagiou
Pneumatos, [Bucureşti], 1728.
Ref.: Moschonas, III, nr. 974; P.Ş. Năsturel, loc. cit.
53 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.
Ref.: Moschonas, III, nr. 190; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.
54 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,
dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat al
Moldovei.
Ref.: Moschonas, II, nr. 229; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.
 EGIPT  487

55 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,
Veneţia, 1746, dedicată lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.
Ref.: Moschonas, II, p. 278; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.
56 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Qaḍā’ al-ḥaqq wa-naql aṣ-ṣidq [Arbitrul
adevărului şi calea dreptăţii] (fără indicarea traducătorului); Eustratios Argentis, Risāla
mutaṣara fi r-radd ‘alā ‘adam ġalaṭ bābāwāt Rūmiyya ar-ra’i al-kāḏib [Scurtă epistolă
de respingere a infailibilităţii Papilor de la Roma (ca fiind) o învăţătură mincinoasă];
acelaşi, Al-‘Ašā ar-Rabbānī [Cina Domnului], traduceri de Mas‘ad Naš‘ū, mănăstirea
Sfântul Sava, Iaşi, 1746.
Ref.: BRV IV, p. 61; Moschonas, II, p. 278, nr. 861; III, p. 180. nr. 183 (greşit: Cairo, cca
1740); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 45, nr. 167, 576; Gh. Cioran, Scheseis, p. 140.
57 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,
1758, cuprinzând epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed.
Veneţia, 1677.
Ref.: Moschonas, II, p. 294; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4364.
58 – Eustratios Argentis, Syntagma kata azymōn, Leipzig, 1760, cu menţiunea, în
foaia de titlu, că o traducere arabă a fost publicată la Iaşi.
Ref.: Moschonas, II, p. 245, 265, 272, nr. 743, 816, 837; III, p. 265-266 (însemnare);
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 45, nr. 575.
59 – Neofit Cavsocalivitul, Theodorou [Gazīs] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessara
eis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.
Ref.: Moschonas, II, p. 201, nr. 576; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377;
P.Ş. Năsturel, loc. cit.
60 – Meletios Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.
Ref : Moschonas, II, p. 268, nr. 826; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.
61 – Nichifor Theotochis, Seira enos kai pentīkonta ypomnematistōn eis tīn
Oktateuchon kai to tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia. 6 ex. disparate.
Ref.: Moschonas, II, p. 13, nr. 12; p. 20, nr. 36; p. 21, nr. 39; III, p. 247-248 (însemnări din
1774-1777); p. 254 (însemnare); p. 255 (însemnare de posesor din Bucureşti, 6 mai
1796); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
62 – Iera akolouthia [...] Spyridonos, Veneţia, 1775, dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei. Însemnări de posesor de la Gherasim, patriarhul Alexandriei,
menţionând şi sfârşitul tragic al lui Grigore III Ghica, 1777.
Ref.: M. Beza, Urme, p. 188, 191.
63 – Sf. Grigorie cel Mare, Papă, Paterikon [...] metafrasthentes [...] para
Konstantinou Daponte, Veneţia, 1780, dedicată lui Chesarie, mitropolitul Râmnicului.
Ref.: Moschonas, II, p. 35, nr. 80.
64 – Meletie, mitropolitul Atenei, Ekklīsiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
488  EGIPT

Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Vendoti) şi al Moldovei, Alexandru Mavrocordat

„Delibei” (t. III).
Ref.: Moschonas, II, p. 225, 251-253, 258: III, p. 123, nr. 1640; Papadopoulos, Ell. vivl.,
I, p. 284-285, nr. 3829.
65 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, traducere din limba
italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, Viena, 1791, tipărit cu cheltuiala
marelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu. Însemnare la p. 277: „Tradusă în arabă de mine,
preotul ‘Īsā Buṭros din Ierusalim, la Pelousion, mulţumită domnului Basilios Fahriyy, la
25 aprilie 1817”.
Ref.: Moschonas, II, nr. 232-233, nr. 700; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 175-176, 612,
nr. 2338.
66 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, I, Viena, 1795, scrisă în
Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,
mitropolitul Ungrovlahiei.
Ref.: Moschonas, II, nr. 372; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1905.
67 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere de
Eugenios Voulgaris, I-II, St. Peterburg, 1797, cuprinzând şi Epistola dogmatică a lui
Teofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi, din Iaşi.
Ref.: Moschonas, II, nr. 25, 35, nr. 50, 82; III, nr. 185-186, nr. 1858; Papadopoulos Ell.
vivl., I, 451, nr. 5980.
68 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, I-II, Veneţia, 1798, traducere din
latină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802,
cu data 1798).
Ref.: Moschonas, II nr. 33; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340 nr. 4565-4567.
69 – Daniel Filippides, Geografikon tīs Roumounias, I, partea II, Leipzig, 1816.
Ref.: Moschonas, II, p. 315, nr. 990.
70 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs
Anatolikīs, Moscova, 1839.
Ref.: Moschonas, II, p. 233, nr. 703.

71 – Epigonation, [sec. XVII], broderie românească reprezentând scena Învierii şi

donatorii: un voievod cu doamna lui (fond Mitropolia Cairo).
Ref.: M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 7-8, p. 166).
72 – Dumitru (Matache) Orăşanu, Izvorul Tămăduirii, 1860. Icoană, donaţie a
Rozinei Franghiscatu (Biserica Sf. Sava).
Ref.: Beza, Urme, p. 191.
Reprod.: ibidem, p. 189.
73 – Dumitru Orăşanu, icoane (5), 1867. Donaţie a lui Anastase Mela din Brăila
(Biserica Sf. Sava, iconostas şi peretele de nord).
Ref.: ibidem, p. 142.
 EGIPT  489

CAIRO (al-Qāhira)

DĀR AL-KUTUB
(Casa Cărţilor)

MS

74 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl-Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-i

Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică despre evenimente din sec.
XIII până în 1533, inclusiv legături româno-otomane.
Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.
75 – Muṣṭāfa Čelebi Ğelāl-zāde, Ṭabaqāt el-memālik ve dereğāt el-mesālik (Păturile
sociale şi ierarhiile funcţiilor în Imperiul Otoman), ante 1567. Lucrare despre evenimentele
istoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campania din Moldova (1538),
Transilvania (1551) şi Banat (1552-1553).
Ref.: Babinger, GOW, loc. cit.
76 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Scrisori sultanale], 1568.
Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya, principele
Transilvaniei, la sultanul Soliman Magnificul, pe câmpia Zimony.
Ref.: Babinger, GOW, p. 107-108.
77 – Abū Isḥāq (oğa-i Ğihān), Münše’āt-i fetiḥ-nāme-i Qara Boġḍān [Scrisori de
biruinţă asupra Moldovei], sec. XVI.
Ref.: Babinger, GOW, p. 66, nota 1; p. 171.
78 – Muṣṭafā ‘Alī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi
informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Mare până la Mihai Viteazul,
descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea IV, 5 copii.
Ref.: Babinger, GOW, p. 129.
79 – Aḥmed Ḥasan Beyzāde, Taʼrī-i ‘Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei otomane], 1623.
Cronică a evenimentelor de la începuturile Imperiului Otoman până în 1623, inclusiv
legăturile dintre Imperiul Otoman şi Principatele Române.
Ref.: Babinger, GOW, p. 194.
80 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi
al ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV. Cuprinde şi
informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane. 2 copii (ms. 237).
Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).
81 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī
[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind
evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane.
Ref.: Babinger, GOW, p. 197.
490  EGIPT

82 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Taʼrī [Istorie], jumătatea sec.

XVII. Cronică a evenimentelor Imperiului Otoman din anii 1520-1639 (continuată de
Muṣṭafā bin Aḥmed din Belgrad până în 1650). Cuprinde şi informaţii despre relaţiile
româno-turce în această perioadă.
Ref.: Babinger, GOW, p. 194.
83 – Ṣolaq-zāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.
Cronică, tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despre
legăturile dintre Ţările Române şi Imperiul Otoman în această perioadă.
Ref.: Babinger, GOW, p. 204.
84 – Miscelaneu, sec. XVII. 222 p. Text în limbile persană, arabă şi turcă. În
cuprins, copii de scrisori ale sultanilor otomani. La p. 102-108: Türk-i fetiḥ-nāme-i Qara
Boġḍān [Scrisoarea biruinţei turceşti asupra Moldovei] relatând cucerirea cetăţilor Chilia
şi Cetatea Albă de către Baiazid II, în 1484. Copie. La p. 15-20: variantă în limba persană,
scrisă de Abū Isḥak (ms. adab turki 131).
Ref.: Andrei Antalffy, Două documente din Biblioteca egipteană de la Cairo despre
cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe în 1484 (RI, 20, 1934, p. 33-36); Cronici turceşti, II,
p. 13-14, nota 57; idem, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ştefan cel Mare cu
Imperiul otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 136).
Publ.: A. Antalffy, op. cit., p. 37-42.
85 – ‘Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqāʼi‘-nāme [Cronica întâmplărilor], sfârşitul sec.
XVII. Cuprinde şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648-1682.
Ref.: Babinger, GOW, p. 228.
86 – Ḥusein Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până
în anul 1672. 2 manuscrise autografe şi o copie.
Ref.: Babinger, GOW, 229-230.
87 – Aḥmed bin Luṭfullāh (Müneğğimbašı), Ğamī‘ al-duwwal [Toate ţările], ante
1702. Cronică otomană în limba arabă, relatând evenimente până la 1672, cu referiri la
relaţiile româno-otomane, de la Vlad Dracul (1436-1446) până la sfârşitul domniei lui
Duca vodă în Moldova şi asediul Cameniţei (1672).
Ref.: ibidem, p. 235.
88 – Muṣṭafā Na‘īmā, Ravḍat-ül-Hüseyin fī ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădina
lui Hüseyn, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentru
anii 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul
domniei lui Mihai Viteazul.
Ref.: Babinger, GOW, p. 246.
89 – Dāmād Meḥmed-Paša (defterdār), Zübdet-ül-veqāʼi‘ [Sâmburele întâmplărilor],
ante 1717. Cronică relatând evenimentele din anii 1648-1704, cu referiri şi la raporturile
româno-otomane.
Ref.: Babinger, GOW, p. 248; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 886.
90 – Aḥmed bin Luṭfullāh (Müneğğimbašı), Ṣaḥāʼif ül-abār [File de cronici], ante
1702. Versiune turcă de Aḥmed Nedīm, 1720-1723, a cronicii otomane în limba arabă
 EGIPT  491

Ğamī‘ al-duwwal [Toate ţările], relatând evenimente până la 1672, cu referiri la relaţiile
româno-otomane de la Vlad Dracul (1436-1446) până la sfârşitul domniei lui Duca vodă
în Moldova şi asediul Cameniţei (1672).
Ref.: Babinger, GOW, p. 235.
91 – Seyyid Meḥmed Riḍā, Es-seb‘ es-seyyār fī ’abār mülūk üt-Tātār [Cele şapte
planete călătoare cu ştiri despre stăpânirea hanilor tătarilor], mijlocul sec. XVIII. Istorie a
Hanatului Crimeei între 1438-1727, cu referiri şi la relaţiile româno-tătare.
Ref.: Babinger, GOW, p. 281.

DĀR AL-WAṮĀ’IQ
(Arhivele Naţionale)

92 – Documente (11), din 1821, referitoare la evenimente din Moldova şi Ţara

Românească: rapoarte către Mehmed Ali, guvernatorul Egiptului, cu informaţii despre
începerea acţiunilor Eteriei şi a revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi lupta de la Drăgăşani
(dos. nr. 7, Bahririn, dos. 88, 107, 112, 117, 138: Reg. nr. 4, dos. 283, 284, 286).
Ref.: Abdulrahim Abdulrahman, Inventaire des documents des Archives Nationales du
Caire concernant les Balkans (XIXe s.), Sofia, 1982, p. 12, 14-16, 18-20, nr. 13, 26,
29-31, 36, 43, 46-47, 51, 54.
93 – Raport, din 2 iunie 1828, prin care marele vizir este informat că trupele ruse
au pătruns în Moldova, declanşând războiul împotriva Imperiului Otoman (Reg. nr. 38).
Ref.: ibidem, p. 33, nr. 126.
94 – Raport, din 12 ianuarie 1854, referitor la refugiul la Călăraşi a o sută de
persoane din Silistra, din cauza războiului ruso-turc (Mem. 4).
Ref.: ibidem, p. 37, nr. 143.
95 – Telegrame (2), din 16 şi 25 decembrie 1875, ale comandamentului otoman din
Balcic către cel din Bazargic, prin care informează că în zona Mangalia – Medgidia nu
sunt incidente (doc. 1176, 1203).
Ref.: ibidem, p. 47, nr. 200-201.
MATḤAF AL-’ĀṮĀR
(Muzeul de Antichităţi)
MUZ
96 – Lingou de aur. 544 g, L 17,2 cm, l 1,8 cm, h 1-1,4 cm. Turnat în februarie-iunie
379, în timpul expediţiei împăratului Teodosie I către Salonic, cu ştampila de garanţie a lui
Kalyopius din Naissus. Descoperit la Feldioara în 1934, donat de regele României Carol
II regelui Faruq al Egiptului.
Ref.: Georg Elmer, Exkurs über die römischen Goldbaren aus Sirmium (Naissus und
Tbessalonika) und ihre Datierung („Numizmatičar”, 2, 1935, fasc. V, p. 19, nr. 1);
The Palace Collections of Egypt. Catalogue of the highly important and extremely
valuable collection of Coins and Medals. The Property of the Republic of Egypt,
Sotheby and Co., 1954, p. 139, nr. 1470; Octavian Iliescu, Nouvelles informations
relatives aux lingots romains d’or trouvés en Transylvanie (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2,
492  EGIPT

p. 272, nr. 1); idem, Sur le trésor de lingots romains d’or découvert à Feldioara
(dép. de Braşov) (RESEE, 26, 1988, nr. 1, p. 59-60, nr. 1).
Reprod.: Octavian Iliescu, Nouvelles informations..., p. 270; idem, Sur le trésor..., p. 62,
pl. I, 1.
97 – Lingou de aur. 588,5 g, L 1,17 cm, l 2,4-3,8 cm, h 1-1,2 cm. Turnat în februarie-
iunie 379, în tabăra armatei împăratului Teodosie I, în timpul expediţiei spre Salonic,
cu ştampila de garanţie a lui Bassus. Descoperit la Feldioara în 1934, donat de regele
României Carol II regelui Faruk al Egiptului.
Ref.: Georg Elmer, op. cit., p. 19, nr. 2; The Palace Collections, p. 139, nr. 1468; Octavian
Iliescu, Nouvelles informations, p. 274, nr. II; idem, Sur le trésor, p. 60, nr. 3.
Reprod.: Octavian Iliescu, Nouvelles informations..., p. 272; idem, Sur le trésor, p. 62,
pl. II, 1.
98 – Lingou de aur. 373,5 g, L 16,7 cm, l 2-2,3 cm, h 0,8-1 cm. Turnat la Salonic,
în iunie 379-noiembrie 380, cu ştampila de garanţie a lui Flavius Calliopius şi a curator
thesauri sacri. Descoperit la Feldioara în 1934, donat de regele României Carol II regelui
Faruk al Egiptului.
Ref.: George Elmer, op. cit., p. 19, nr. 3; The Palace Collections, p. 139, nr. 1469; Octavian
Iliescu, Nouvelles informations, p. 271, nr. III; idem, Sur le trésor, p. 60-61, nr. 4.
Reprod.: Octavian Iliescu, Nouvelles informations..., p. 271; idem, Sur le trésor,
p. 62, pl. II, 2.

MATḤAF AL-’ĀṮĀR AL-QIBṬIYYA

(Muzeul de Antichităţi Copte)

MS

99 – Kitāb al-kunūz [Cartea comorilor]. Traducere din limba greacă de Makarios Ibn
az-Za‘īm, patriarhul Antiohiei. Începută în Ţările Române în timpul călătoriei patriarhului
din 1652-1658, lucrarea a fost încheiată în 1669 la Damasc. Copie din 1764, 118 f. 22 x
16 cm, caietele ultime: 18 x 12 cm. Culegere de texte hagiografice, cuprinzând şi Viaţa Sf.
Paraschiva cea Nouă, tradusă după Matei al Mirelor după ce Makarios a văzut moaştele
Sfintei la Iaşi, în 1654 (ms. theol. 205).
Ref.: Georg Graf, Catalogue des manuscrits arabes chrétiens conservés au Caire, Cittá
del Vaticano, 1934, p. 47-48, nr. 119; idem, Geschichte der christlichen arabischen
Literatur, III, Cittá del Vaticano, 1949, p. 110; J. Nasrallah, Notes et documents pour
servir à l’histoire du Patriarcat Melchite d’Antioche, I, Ierusalim, 1965, p. 116, n. 16;
idem, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église melchite du Ve au XXe siècle,
Louvain-Paris, 1979, p. 105-106.
100 – Eustratios Argentis, Al-‘Ašā ar-Rabbānī [Cina Domnului]. Traducere din
limba greacă în limba arabă de Mas‘ad Naš‘ū, Cairo, 1740. Fragment din Syntagma kata
tōn azymōn, tipărită la Iaşi, 1746 (ms. 1244).
Ref.: Georg Graf, Catalogue des manuscrits..., p. 193, nr. 512; BRV, IV, p. 66-67; G. Graf,
Geschichte der christlichen arabischen Literatur, III, p. 141.
 EGIPT  493

GAZA
AM

101 – Şcoală ajutată prin danii acordate de Gheorghe Castriotul, mare comis al Ţării
Româneşti (1706), şi Grigore Ghica, domnul Moldovei (1728, întărită în 1747).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano-Cioran, Aides
pécuniaires, II, p. 76-77.

SINAI (MUNTELE ~) (Ṭūr Sīnā)

MONĪ TĪS AGIAS AIKATERINĪS

(Mănăstirea Sf. Ecaterina)

AM

102 – Aşezământ, ajutat în sec. XVI-XIX prin danii româneşti de la domnitorii

Radu Paisie, Petru cel Tânăr, Alexandru II Mircea, Petru Şchiopul, Ieremia Movilă,
Vasile Lupu, Radu Leon, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat,
Mihail şi Constantin Racoviţă, Alexandru Callimachi, familiile Cantacuzino şi Bălăceanu,
Neofit, mitropolitul Ţării Româneşti ş.a., precum şi din veniturile mănăstirilor închinate:
Frumoasa, din Iaşi (1587), Adam (1695), Adormirea Maicii Domnului, din Râmnicu Sărat
(1700), şi al bisericilor Sf. Nicolae din Focşani (1703) şi Sf. Nicolae din Galaţi (1723).
Ref.: P. Gîrboviceanu, Actul de închinare al m-rei Adam către m-rea Sinaiului — 1695
(BOR, 33, 1915, p. 646-650); N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai.
Observaţii la comunicarea d-lui M. Beza (ARMSI, s. III, t. 13, 1932, p. 337);
C.N. Papamichalopoulos, Ī Monī tou Orous Sina, Atena-Cairo, 1932, p. 323-324
(rec. Teodor M. Popescu, în BOR, 52, 1934, p. 236-237); T.G. Bulat, Românii şi
creştinătatea răsăriteană (BOR, 61, 1943, p. 347); idem, O ctitorie brâncovenească
închinată Sfântului Munte Sinai: Râmnicu Sărat 1700 (GB, 22, 1963, p. 1031-1049).
103 – Paraclisul Sf. Ioan Înaintemergătorul (Prodromul), ctitorit de Alexandru
Mircea, domnul Ţării Româneşti, şi de doamna Ecaterina, 1576.
Ref.: Beza, Urme, p. 8.
Reprod.: N. Iorga, Evangheliarul lui Alexandru Vodă Mircea la Muntele Sinai (BCMI,
27, 1934, p. 85, fig. 1); Beza, Urme, p. 104, 107; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, I, [p. 115].
DOC

104 – Epistolarion. Cuprinde şi scrisori (30), circa 1590 – mijlocul sec. XVIII,
de la patriarhii Alexandriei, Meletie Pigas, Samuel, Ieremia, Ioasaf, şi alţi egumeni ai
mănăstirii Sf. Ecaterina de la Sinai, către domnitorii Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Nicolae
Mavrocordat şi doamna Maria, Constantin Mavrocordat, Mihai Racoviţă, Grigore II
Ghica ş.a., mitropoliţii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, privitoare la metocurile patriarhiei
Alexandriei şi ale mănăstirii din Sinai aflate în Ţările Române (ms. 1605).
Ref.: V. Beneševič, Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui in monasterio
Sanctae Catarinae in monte Sina asservantur, I, St. Peterburg, 1911, p. 392, 395-
494  EGIPT

396, 399, 402-404, 407-409, 411-415, nr. 530-531; Vasile Grecu, Informaţiuni
(CC, 7, 1931-1932, p. 533-535); D. Ionescu, Ştiri greceşti privitoare la istoria noastră
(RI, 18 1932, p. 258-259).
105 – Hrisov, din 21 decembrie 1610, prin care Constantin Movilă, domnul
Moldovei, închină mănăstirii Sf. Ecaterina de la Sinai, ca metoc, biserica Sf. Paraschiva
din Iaşi. Copie.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213.
Publ.: Them. V. Volidou, Istorika eggrafa tou Sina peri tīs en Ouggrovlachia Monīs tou
Martzinaniou, Athena, 1906; N. Iorga, Două hrisoave domneşti pentru mănăstirea
Mărgineni, închinată Muntelui Sinai (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 2-10);
DIR, XVII, II, p. 336-339.
Reprod.: B. A. R., foto, XXVII/31.
106 – Documente, din anii 1621, 1623, 1636, 1667, 1703, 1704, 1723, 1724, 1731,
1750, 1756, 1799, relative la metocurile din Ţările Române ale mănăstirii Sf. Ecaterina.
Ref.: C. Papamihalopoulos, op. cit., p. 323-334; Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 214.
107 – Hrisov, 1689, al lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, prin
care întăreşte proprietăţile lui Matei Filipescu, fost mare agă, şi ale fiilor lui. Pergament,
38,5 x 30,4 cm, cu pecete de ceară roşie în cutie metalică. Text în limba română.
Ref. şi reprod.: Konstantinos A. Manafis, Sinai. Treasures of the Monastery of Saint
Catherine, Atena, 1990, p. 361, 377, fig. 24.
108 – Scrisoare din Bucureşti, 20 iulie 1692, a lui Hrisant Notara către Hagichiriachis
din Vurla, cuprinzând aprecieri elogioase despre stolnicul Constantin Cantacuzino.
Publ.: Doris Papastratos, O sinaïtīs Chatzīkiriakīs ek Chōras Vourla,
grammata – xylografies, 1688-1709, Atena, 1981, p. 50-56.
109 – Scrisoare, din 22 februarie 1694, a lui Timotei, egumenul mănăstirii
Sf. Paraschiva din Iaşi, către Hagichiriachis din Vurla, privind un împrumut de bani.
Ref.: ibidem, p. 57-58.
110 – Scrisoare, din 15 octombrie 1698, a lui Ioanichie, arhiepiscopul Muntelui
Sinai, către Hagichiriachis din Vurla, cu referiri la stolnicul Constantin Cantacuzino.
Publ.: ibidem, p. 60-63.
111 – Scrisoare, din 1699, a lui Hagichiriachis din Vurla, adresată, probabil,
lui Ioanichie, arhiepiscopul Muntelui Sinai, despre afaceri diverse, cu menţiuni despre
Moldova, Galaţi, Braşov etc.
Publ.: ibidem, p. 66-70.
112 – Scrisoare din Silistra, 10 mai 1700, a lui Cosma, protosinghelul din Ierusalim,
adresată lui Hagichiriachis din Vurla, aflat în Ţara Românească, cu referiri la stolnicul
Constantin Cantacuzino.
Publ.: ibidem, p. 71-72.
113 – Scrisoare din Focşani, 6 noiembrie 1700, a lui Hrisant Notara, către
Hagichiriachis din Vurla, la Râmnicu Sărat, cu referiri la activitatea sa la Râmnic şi
Bucureşti.
Publ.: ibidem, p. 73-74.
 EGIPT  495

114 – Scrisoare din Bucureşti, 20 iunie 1701, trimisă de marele spătar Mihai
Cantacuzino către Hagichiriachis din Vurla, la mănăstirea Adormirea Maicii Domnului
din Râmnicul Sărat, rugându-l să-l asiste pe egumenul Averchie în buna conducere a
mănăstirii.
Publ.: ibidem, p. 75-76.
115 – Scrisoare din Adrianopol, 25 iulie 1701, a lui Dositei, patriarhul Ierusalimului,
către Hagichiriachis din Vurla, în Ţara Românească, privind restituirea unei datorii prin
egumenul bisericii Sf. Gheorghe din Bucureşti, metocul Sfântului Mormânt.
Publ.: ibidem, p. 77-78.
116 – Scrisoare, din februarie 1702, a marelui spătar Mihai Cantacuzino către
Hagichiriachis din Vurla în Ţara Românească, în legătură cu mănăstirea Adormirea Maicii
Domnului din Râmnicu Sărat, închinată Muntelui Sinai.
Publ.: ibidem, p. 79-80.
117 – Scrisoare, din 4 ianuarie 1703, a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti, către Hagichiriachis din Vurla, la Râmnicu Sărat, sfătuindu-l ca în cazul unei
năvăliri a tătarilor să se adăpostească în mănăstirea Adormirea Maicii Domnului.
Publ.: ibidem, p. 81-82.
118 – Scrisoare din Târgovişte, 30 august 1707, a lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului,
către Hagichiriachis din Vurla, la Bucureşti, rugându-l să nu plece din Ţara Românească.
Publ.: ibidem, p. 85.
119 – Scrisoare, din 5 septembrie 1707, a stolnicului Constantin Cantacuzino către
Hagichiriachis din Vurla, insistând să nu plece din Ţara Românească.
Publ.: ibidem, p. 86-87.
120 – Scrisori (2), din 20 septembrie şi 16 decembrie 1707, ale lui Nichifor Glyki,
egumen al mănăstirii Adormirea din Râmnicu Sărat, către Hagichiriachis din Vurla, aflător
la Constantinopol sau în insula Chios, despre afaceri ale mănăstirii.
Publ.: ibidem, p. 88-89.
121 – Scrisoare, din 7 februarie 1708, a lui Filotei ieromonahul, egumenul
mănăstirii Sf. Ecaterina din Bucureşti, metoc al Muntelui Sinai, către Hagichiriachis din
Vurla, aflător în insula Chios. Între altele, informaţii despre Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, şi învăţaţii greci Gheorghe Maiota şi Marcos Porfiropoulos.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 93-95.
122 – Scrisoare, din 9 decembrie 1708, a exarhilor Laurentie şi Simion, în vizită la
mănăstirea Adormirea din Râmnicu Sărat, către Atanasie, arhiepiscopul Muntelui Sinai.
Informaţii diverse din Ţara Românească şi Rusia.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 105-106.
123 – Scrisoare, din 16 decembrie 1708, a lui Filotei, egumenul mănăstirii
Sf. Ecaterina din Bucureşti, către Hagichiriachis din Vurla, aflat în insula Chios. Informaţii
în legătură cu Gheorghe Maiota, spătarul Mihai Cantacuzino, Marcu Porfiropoulos,
Constantin Brâncoveanu ş.a.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 109-111.
496  EGIPT

124 – Scrisori (4), din 2 februarie, 8 aprilie, 9 iunie şi 6 octombrie 1709, ale lui
Hagichiriachis din Vurla către Athanasie, arhiepiscopul Muntelui Sinai, cu ştiri diferite,
între care din Ţara Românească, îndeosebi despre mănăstirea Adormirea Maicii Domnului
din Râmnicu Sărat.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 113-124, 126-131, 134-139.
125 – Scrisoare, din 14 septembrie 1709 a lui Anatolie, egumenul mănăstirii
Pavsolipi din Chios, către Athanasie, arhiepiscopul Muntelui Sinai, cu ştiri despre metocul
din Râmnicu Sărat.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 132-133.
126 – Hrisov, din 18 septembrie 1720, prin care Nicolae Mavrocordat închină
Sinaiului mănăstirea Mărgineni din Ţara Românească. Traducere în limba greacă a
originalului românesc aflat la Muzeul Istoric Naţional din Atena. În anexă: informaţii
despre moartea lui Nicolae Mavrocordat (1731), alegerea lui Constantin Mavrocordat,
luarea domniei de către Mihai Racoviţă etc.
Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213; idem, Urme, p. 10, 196-197; Them.
P. Volidou, loc. cit.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., LIII/26; N. Iorga, Două hrisoave..., pl. I-II.
127 – Memoriu, din [1729-1747], al lui Nichifor Martali, stareţ al mănăstirii Sf.
Ecaterina din Bucureşti, cu informaţii despre rolul domnitorilor Nicolae Mavrocordat al
Ţării Româneşti şi Grigore II Ghica al Moldovei în alegerea sa ca stareţ (1728) şi despre
distrugerea reşedinţelor domneşti româneşti din Constantinopol, în incendiul din iulie 1729.
Ref.: Constantin Amantos, Sinaïtika mnīmeia anekdota, Atena, 1928; D. Ionescu, Ştiri
greceşti privitoare la istoria noastră (RI, 18, 1932, p. 259).
128 – Hrisov, din 4 noiembrie 1750, prin care Grigore II Ghica, domnul Ţării
Româneşti, donează 15 000 de groşi mănăstirii Sf. Ecaterina.
Ref. şi publ.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele
Sinai. Observaţii la comunicarea d-lui Marcu Beza (ARMSI, s. III, t. 13, 1932-1933,
p. 343-345); Beza, Urme, p. 10.
129 – Document, în limba rusă, sec. XVIII-XIX, privitor la biserica Sf. Nicolae din
Galaţi.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213; idem, Urme, p. 10.
130 – Scrisoare, din 4 iunie 1828, prin care moştenitorii lui Grigore Palade reclamă
episcopului de Sinai pe egumenul mănăstirii Buhalniţa.
Ref.: N. Iorga, Legături româneşti..., p. 346.
131 – Document, în limba germană, 1869, privind o biserică din Bucovina.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 213.
MS

132 – [Cronică universală] anonimă, ante 1204. Text în limba greacă. Copie din sec.
XIV. Cuprinde şi relatarea răscoalei antibizantine a vlahilor şi bulgarilor din 1185-1186,
întemeierea imperiului asăneştilor şi domnia lui Ioniţă Caloian (ms. 1117, f. 324v-326v).
Ref. şi publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975,
p. 129-155; Fontes, IV, p. 88-91.
 EGIPT  497

133 – Notitia episcopatum, Constantinopol, sec. XIII, menţionând şi localitatea

Tibiscum (castelul Timiş = Timişoara) în lista eparhiilor supuse arhiepiscopiei de Ohrida.
Fragment (ms. 482, 976, 992).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 21.
134 – Triod-Penticostar, 1360. Text în limba slavonă, însemnare din 1622, Sinai, a
lui Calistru de la Putna (ms. sl. 24).
Ref.: M.N. Speranskij, Slavjamkaja pis’mennost’ XI-XII vekov na Sinae i v Palestine
(„Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 32, 1927, p. 107-108);
Constantinescu, Repertoriu, p. 170, nr. 873.
135 – Octoih mare, Moldova, sec. XV. Text în limba slavonă, însemnare din Sinai,
1622, a lui Calistru de la Putna (ms. si. 22).
Ref.: M.N. Speranskij, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 113.
136 – Panaghiar, atelier din Moldova (?), circa 1500.
Ref.: Corina Niculescu, Argintăria laică şi religioasă în Ţările Române (sec. XIV-XIX),
Buc., 1968, p. 215-216; K. A. Manafis, op. cit., p. 268, 391, n. 73.
137 – Chivot, atelier Transilvania, 1542-1545. Argint aurit. H 31,7 cm. Dăruit de
jupân Coadă, vornicul Ţării Româneşti, şi fiii săi Teodosie şi Staicu (inscripţie în limba
slavonă), în formă de biserică, cu ornamente gotice târzii.
Ref. şi reprod.: K.A. Manafis, op. cit., p. 268, 285, fig. 10; p. 391, n. 77.
138 – Octoih mare, Moldova, 1566. Text în limba slavonă.
Ref.: A.A. Dmitrievski, Putešestvie po Vostoku, ego naučnye rezul’taty („Trudy Kievskoj
Duhovnoj Akademii”, 30, 1899, 2, p. 432); Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 115.
139 – Chivot, atelier Transilvania, 1569, în formă de biserică, ornamente gotice
târzii. Argint aurit. H 27, 2 cm. Dăruit mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinai de
Gheorghe, episcop de Rădăuţi (inscripţie în limba slavonă).
Ref. şi reprod.: J.G. Herzog zu Sachsen, Das Katharinenkloster am Sinai, Leipzig-Berlin,
1912, p. 19, fig. 24; K.A. Manafis, op. cit., p. 269-270, 289, fig. 15; p. 391, nr. 91-92.
140 – Cădelniţă, atelier Transilvania, 1569. Argint aurit. H 31 cm. Dăruită de
doamna Moldovei Ruxandra Lăpuşneanu paraclisului Sf. Ioan Prodromul din mănăstirea
Sf. Ecaterina (inscripţie în limba slavonă), în formă de biserică, ornamente florale şi gotice
târzii.
Ref. şi reprod.: K.A. Manafis, op. cit., p. 269, 288, fig. 14; p. 391, n. 87.
141 – Taxis prokathedrias tōn osiōtatōn patriarchōn kai ai metropoleis [...], 1572.
Catalog în limba greacă al patriarhiilor, mitropoliilor şi arhiepiscopiilor supuse scaunului
ecumenic din Constantinopol, menţionând şi mitropoliile Ungrovlahiei şi Moldovei,
la nr. 71-72.
Ref.: V. Bencševič, op. cit., III/1, p. 260, nr. 1889; Vasile Grecu, op. cit., p. 540.
142 – Evangheliar, începutul sec. XII. Pergament. 254 f., 38,3 x 28 cm. Ferecătură
de argint, atelier Ţara Românească. Text în limba greacă. Coperta I: „Răstignirea”; coperta
IV, „Schimbarea la faţă” şi portretele lui Alexandru II Mircea, domnul Ţării Româneşti,
al doamnei Ecaterina şi al fiului lor Mihnea, cu inscripţia de donaţie către Muntele Sinai
(ms. 208).
498  EGIPT

Ref.: N. Iorga, Evangheliarul lui Alexandru Vodă Mircea la Muntele Sinai (BCMI,
27, 1934, p. 185); Beza, Urme, p. 103; E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul
(BCMI, 28, 1935, p. 18-19); Corina Nicolescu, Istoria costumului de curte în Ţările
Române, sec. XIV-XVIII, Buc., 1970, cat. 112, p. 242; idem, Arta metalelor preţioase
în România, Buc., 1973, p. 53; Daniel Barbu, Manuscrise bizantine în colecţii din
România, Buc., 1984, p. 49-50, n. 29 (datează ms. din sec. XII); Kurt Weitzmann,
George Galanaris, The Illuminated Greek Manuscripts, I (IX-XII Cen.), Princeton,
1990, p. 166-170, nr. 60; K.A. Manafis, op. cit., p. 268-269.
Reprod.: N. Iorga, op. cit., p. 86, fig. 2 şi 31; E. Vârtosu, op. cit., p. 80, 85; M. Beza,
Urme, p. 104, 105, 107; Corina Nicolescu, Istoria costumului..., pl. CXXVI; idem,
Arta metalelor..., fig. 67; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [108-109];
Kurt Weitzmann, George Galanaris, op. cit., fig. 645-651; K.A. Manafis, op. cit.,
p. 286-287, fig. 11-12.
143 – Tetraevanghel, sec. XVI (?) cu ferecătură de argint, dania lui Mihail,
mare vornic al Ţării Româneşti şi a soţiei lui Maria (inscripţie slavonă, septembrie
1583 – martie 1584).
Ref.: K.A. Manafis, op. cit., p. 269, 391, n. 84.
144 – Tetraevanghel, împodobit de Constantin Croatul din Candia, martie 1598, cu
cheltuiala domnului Moldovei, Ieremia Movilă. Text în limba greacă. Chenare şi iniţiale
ornate în aur şi culori. Ferecătură de argint: coperta I, „Învierea”; II, „Înălţarea”, cu stema
Moldovei şi inscripţia de donaţie în limba greacă.
Ref.: N. Iorga, Obiecte de artă găsite la Ierusalim, la m-rea „Sf. Sava” şi la Muntele
Sinai (BCMI, 24, 1931, p. 185); Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 214-215; Marcel
Romanescu, Argintăria la bănăţenii şi românii balcanici (RIR, 11-12, 1941-1942,
p. 108; H. Scrobucha, Sinai, trad. eng. G. Hunt, Londra–New York–Toronto, 1966,
p. 105.
Reprod.: ibidem; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I, p. [113].
145 – Miscelaneu, sec. XVI-XVII. Cuprinde şi Calist (arhimandritul Niceii),
[Scrieri], Moldova, sec. XVI-XVII. Text în limba greacă.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, 1917, p. 12; nr. 1265; V. Grecu, op. cit., p. 537.
146 – Sbornic, sec. XVI-XVII. Text în limba slavonă, în cuprins, texte patristice şi
pateric, însemnare din Kiev, 1622, a lui Petru Movilă (ms. sl. 32).
Ref.: M.N. Speranskij, op. cit., p. 110; Constantinescu, Repertoriu, p. 25, nr. 114.
147 – Miscelaneu muzical, Moldova, sec. XVI-XVII, scris de arhimandritul Calist
Nikaias. Text în limba greacă (ms. 1265).
Ref.: Barbu-Bucur, Cultura, p. 228, n. 697.
148 – Evanghelie, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului, 1616. Text în limba
greacă. Frontispicii ornate cu motive vegetale şi zoomorfe.
Ref.: M. Romanescu, op. cit., p. 108-109; N. Iorga, Obiecte de artă..., p. 185-186; idem,
La figuration des évangelistes, p. 124.
149 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1641. Text în limba
greacă (ms. 1052).
Ref.: Papazoglou, Anthimos, p. 342, nr. 13.
 EGIPT  499

150 – Cruce cu ceas, atelier Transilvania, [ante 1660]. Argint aurit, cu sculpturi în
lemn încastrate şi ornamente în email. Meşter Michael Renner. Cutie de metal cu iniţialele
de meşter T.M. Donaţie a stareţului Ioasaf (inscripţie) (inv. nr. 30.15).
Ref. şi reprod.: K.A. Manafis, op. cit., p. 276-277, 298, fig. 27, 29; p. 393, nr. 169-170.
151 – Psaltire, scrisă de „preanobilul Dimitrie Ioan, tînăr în ştiinţa cîntării”, Ţara
Românească, 1655. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând cei trei ierarhi, Vasile,
Grigore şi Ioan, şi pe Ioan Cucuzel. Însemnare în limba română, din 1661.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 19, nr. 1297 (greşită datarea 1665); Vasile Grecu, op.
cit., p. 537-538.
152 – Pantelimon [Paisie Ligaridis], Exīgīsis eis ton Psaltīrion. Copie scrisă de
Mihail Vizantios, în mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, 1696, pentru stolnicul Constantin
Cantacuzino, purtând ex librisul acestuia. Partea II: Psalmii 109-151 (ms. 1907).
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 77-78, nr. 64.
153 – Miscelaneu, sec. XVII. Text în limba greacă. Cuprinde şi informaţii despre
egumenul român Ioachim Vlahul, paraclisul Sf. Ioan, ctitorit de Alexandru II Mircea
(1576), închinarea mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Râmnic şi a schitului
Fâstâci din Vaslui.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 214.
Publ.: Perigrafī iera tou agiou kai theovadistou Orous Sina, Veneţia, 1817.
154 – Miscelaneu, sec. XVII. Text în limba greacă. Cuprinde şi rugăciuni în versuri
către Maica Domnului, ale lui Athanasie, fost patriarh ecumenic, dedicate lui Vasile Lupu.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 224-226, nr. 18; Vasile Grecu, op. cit., p. 540.
155 – Pafta, atelier Braşov, de meşterul Stephan Waltzer II, 1716. Argint. L 23 cm.
Gravată cu imaginea alegorică „Pacea şi Războiul”. Inscripţie în limba latină.
Ref.: J. Bielz, L’Art des orfèvres saxons de Transylvanie, Buc., 1957, p. 35; K.A. Manafis,
op. cit., p. 277.
Reprod.: K.A. Manafis, op. cit., p. 305, fig. 40.
156 – Sinodikon, 1718, al lui Ieremia, patriarhul Constantinopolului, privitor la
mănăstirea Zlătari din Bucureşti, metoc al patriarhiei din Alexandria (ms. 1605).
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 403, nr. 531; Vasile Grecu, op. cit., p. 534.
Publ.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 419-421.
157 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere greacă de Ioan
Abramios, sub patronajul lui Nicolae Mavrocordat. Copie din 1750 (ms. 1678).
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, p. 430, nr. 537; Vasile Grecu, op. cit., p. 537; Ariadna
Camariano, Traducerea greacă a „Teatrului Politic” atribuită greşit lui
N. Mavrocordat şi versiunile româneşti (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221; reeditare
idem, Relaţii româno-elene. Studii istorice şi filologice (secolele XIV-XIX),
ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 193).
158 – Atanasie Comnen Ipsilanti, Ekklīsiastikōn te kai politikōn vivlia dōdeka,
a doua jumătate a sec. XVIII. Cărţile VIII, IX şi X cuprind informaţii privitoare la
istoria Ţărilor Române şi a relaţiilor lor religioase cu Orientul Apropiat. 40 f. din acest
500  EGIPT

manuscris se află în Col. Porfirij Uspenskij păstrată la Biblioteca Academiei de Ştiinţe din
St. Peterburg, ms. 72 (21 f.) şi ms. 136 (19 f.).
Ref. şi publ.: Ghermanos Aftonidis, Ekklīsiastikōn kai politikōn tōn eis dōdeka vivlion,
Constantinopol, 1870;Alexandru Papadopol-Calimachi, Dare de seamă despre scrierea
lui Atanasiu Comnen Ipsilantu în ce priveşte pe români („Analele Academiei Române”,
Secţia II, s. II, t. 2, 1881, p. 427-535); Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII,
p. XI, 513-531; Hurmuzaki-Murnu-Litzica, XIII, p. XII, 465-480; V. Beneševič,
op. cit., I, p. 450-514, nr. 549; Vasile Grecu, op. cit., p. 535-537.
159 – Ioan Molyvdos Comnen, Metamōrfosis tou palaiou anthrōpou kai tou neou
genīsis, sec. XVIII. 2 copii. Autorul era profesor la Academia domnească din Bucureşti.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 170, 178, nr. 1728, 1752; Vasile Grecu, op. cit., p. 538.
160 – Gramatică, sec. XVIII. Text în limba greacă, cu însemnări din 9 decembrie
1729, menţionând pe domnitorul Nicolae Mavrocordat.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 157, nr. 1698; Vasile Grecu,op. cit., p. 538.
161 – Atanasie Comnen Ipsilanti, Ekklīsiastikōn te kai politikōn vivlia dōdeka, sec.
XVIII. Cărţile I-IV, VI-VIII, X.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 43, nr. 1395.
162 – Irmologhion, scris de Ghenadie, ieromonah din Moldova, şi egumen al
Argeşului, Ţara Românească, sec. XVIII. Text în limba greacă.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 60, nr. 1492.
163 – Nicolae Spătarul, Perigrafī tou Kitaï para tou archontos Spatharī kyriou
Nikolaou [sec. XVIII]. Traducere în limba greacă a Descrierii Chinei.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., I, nr. 545, p. 447; Vasile Grecu, loc. cit., p. 537.
164 – Miscelaneu, sec. XVIII. La p. 1-4: Istoria syntomos peri tōn prōfanōn aitiōn
di’as ī Vlachia orgī Theou epeirasthī [...] [Istorie pe scurt despre cauzele vădite pentru
care Ţara Românească a fost încercată de mânia lui Dumnezeu], cu informaţii despre
căderea lui Ştefan Cantacuzino, Nicolae Mavrocordat şi venirea la tronul Ţării Româneşti
a lui Ioan Mavrocordat; în continuare, note de la cursurile de gramatică de la Academia
domnească din Bucureşti, ale profesorilor Gheorghe din Trapezunt şi Marcu din Cipru,
1715-1716. Cuprinde şi scrieri ale Sf. Vasile cel Mare, copiate la Bucureşti.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 171, nr. 1731; Vasile Grecu, op. cit., p. 538-539.
165 – Miscelaneu, sec. XVIII. Cuprinde: Gheorghe din Trapezunt, Themata eis
ton tou sofotatou Corydaleōs epistolarion ōs en eidei epistolōn, curs ţinut la Academia
domnească din Bucureşti, 1716; Marcu din Cipru, Themata eis tīn grammatikīn tou [...]
kyriou Alexandrou tou Exaporrītōn, curs ţinut la Academia Domnească „cea din Dacia”,
1715; Tou sofotatōu Corydaleōs eis ta eidī epistolōn, sec. XVIII, şi însemnări diverse.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 215, nr. 1810.
CR

166 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia;

ed. 1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei.
Ref.: Constantin Amantos, Sinaitika mnīmeia anekdota, Atena, 1928; D. Popescu, Ştiri
 EGIPT  501

greceşti privitoare la istoria noastră (RI, 18, 1932, p. 257-258); Gr. Maniatopoulos,
Euretīrion tōn archaiōn entypōn ekdoseōn tīs monīs Sina (1540-1900), Cairo, 1965,
p. 69; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323-324, nr. 4362, 4364.
167 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros ta proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.
168 – Simion al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 15; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.
168 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tōn schismatos tōn papistōn,
Bucureşti, 1690.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284, nr. 3826.
169 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...] Kyrillou tou Loukareōs
[...]; Dositheou [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.
170 – Vasile Macedoneanul, Kefalaia parainetika exīkonta exi pros ton autou yion
Leonta ton Sofon, Bucureşti, 1691, tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 78; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 73, nr. 972.
171 – Dositei Notara, Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.
172 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsia tīs
Anatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio [...], interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 15; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555.
173 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1693.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.
174 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton megan Kōnstantinon,
Bucureşti, 1701; tipărită de Antim Ivireanul. Legat cu un manuscris, cu o carte veneţiană
din 1680 şi cu Logos panīgyrikos eis tīn endoxon metastasin tīs aeiparthenou Theomītoros,
Bucureşti, 1703.
Ref.: V. Beneševič, op. cit., III/1, p. 39, nr. 1378; Vasile Grecu, op. cit., p. 538.
175 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul, dedicată lui Dositei, patriarhul Ierusalimului.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.
176 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.
177 – Dositei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, Bucureşti,
1714.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.
502  EGIPT

178 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaïka [...] epimeleia Iōannou tou
Postelnikou, Bucureşti, 1716.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.
179 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată
lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 6; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.
180 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...] epimeleia [...] Geōrgiou
Trapezountiou, Bucureşti, 1719.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 53; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814.
181 – Emmanuel Romanitis, O metanoōn didaskomenos (traducere după Paolo
Segneri, Il penitente istruito), Veneţia, 1742, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul
Moldovei.
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.
182 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751. La p.
68-71: hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie
1750.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 80; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.
183 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs
Anatolikīs. Orthodoxa confessio, ed. Wratislawiae, 1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764;
Viena, 1771.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 15; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557-4558,
4560.
184 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1758, traducere de Ioan
Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 80; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778.
185 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, 1766, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul
Moldovei.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 101; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.
186 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit de
Academia domnească, din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 71; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.
187 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’exochīn yperochīs tīs [...] poleōs
Ierousalīm, Bucureşti, 1768.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 55; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.
188 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 41; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.
189 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.
 EGIPT  503

190 – [Giovanni della Casa], Chrīstoītheia, metafrasteisa kai stikhourgītheisa para

Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Daponte către Ioan
Mavrocordat.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 51; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 115, nr. 1559.
191 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnnematistōn eis tīn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 21; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
192 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...], metafrasthen [...] ypo Polychroniou
Dīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul
acestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 55; Papadopoulos, Ell. vivl., p. 213, 612, nr. 2895.
193 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778. Cuprinde şi formulele de adresare folosite
în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 79; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2147.
194 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, I, Veneţia, 1781. Cuprinde şi formulele
de adresare folosite în ierarhia civilă şi eclesiastică din Ţările Române.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 79; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 161, nr. 2149.
195 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu (III),
Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Vendoti), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (II).
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
196 – Iosif Moisiodax, Sīmeiōseis fysiologikai [...], Bucureşti, 1784.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 98; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4311.
197 – Giovanni Zanetti (Ioannis Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată lui
Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 441, nr. 5874.
198 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791. Traducere
din limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărit cu cheltuiala
marelui spătar Ioan [Ienăchiţă] Văcărescu.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 16; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 175-176, 612,
nr. 2338.
199 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa tas
praxeīs tōn parontōn polemōn meson tōn austro-rōssōn kai tōn othōmanōn, Veneţia,
1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor
Române în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pace
care priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 67; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.
504  EGIPT

200 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, I-II,
St. Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris. Cuprinde şi Epistola dogmatică a
lui Teofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.
Ref.: Gr. Maniatopoulos, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.
A

201 – Ferecătură de Evanghelie, oferită de Matei Basarab şi Doamna Elena în

1636, cupru cu email (inv. nr. 32.5).
Ref.: Elena Ene D.-Vasilescu, Romanian Treasures in the Monastery of St. Catherine,
Mount Sinai, „Series Byzantina”, 6, 2009, p. 72; idem, The Monastery of St. Catherine
on Mount Sinai and Romanians, RESEE, 47, 2009, nr. 1-4, p. 83.
Reprod.: ibidem.
202 – Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, 1696. Portret în ulei.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 215; idem, Urme, p. 12; J.G. Nandriş, The Role of
„Vlah” and its Rulers on Athos and Sinai. Reflections on a portrait of Constantin
Brâncoveanu, Prince of Wallachia, at St. Katherine’s Monastery on Mt. Sinai
(RESEE, 1981, nr. 3, p. 605-610).
Reprod.: M. Beza, Urme, p. 12, pl.; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I,
p. [110-111]; Muzeul Naţional de Artă, copie, ulei pe pânză, circa 1930-1932.
203 – Sfeşnice arhiereşti de argint (2) împodobite, cu inscripţia în greacă:
„Ruga robului lui Dumnezeu, Io Co[nstantin] Nicolae voevod, a Mariei doamnei şi fiilor,
iulie 21, 1745”.
Ref.: C. N. Papamichalopoulos, op. cit., p. 350-372; Beza, Urme, p. 103.
Reprod.: ibidem, p. 104.
204 – Dveră. Broderie reprezentând episoade din viaţa Sf. Ecaterina, datată „Viena,
1770” şi dăruită de Nicolae Dimitriu, membru al coloniei greco-române din Viena.
Ref.: Beza, Urme, p. 105.
Reprod.: ibidem, p. 108.
205 – Candelă de argint cu inscripţia în limba greacă a donatorilor, „Alexandru
Ipsilanti voevod, doamna Ecaterina şi fiii săi, Al. Ralu şi Const. Ralu, 1785”.
Ref.: C.N. Papamichalopoulos, op. cit., p. 350-372; Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 215;
idem, Urme, p. 12.
Reprod.: ibidem, p. 8.
206 – Baston cu mâner de fildeş, reprezentând „Închinarea magilor”, trimis din
Ţările Române, la 1856, stareţului mănăstirii, Partenie Sinaitul.
Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 215; idem, Urme, p. 12.
Reprod.: ibidem, p. 8, 9.
207 – Relicvariu, executat de meşterul Demetriu pentru un comanditar român.
Ref.: M. Beza, Noi urme româneşti la Mănăstirea Sinai şi Ierusalim (BCMI, 20, 1935,
p. 18, nota 1); Sv. Radojčič, Rapports artistiques serbo-roumains, în Actes du
colloque, Sinaia, 1962, p. 26, 30.
 ELVEŢIA  505

ELVEŢIA

BASEL

KUNSTMUSEUM

1 – Constantin Brâncuşi, Tors de tânără femeie. 1918. Onix. 32,7 cm (fost în

col. Roche).
Ref.: Geist, I, nr. 115; II, nr. 117.
Reprod.: Geist, II, fig. 115; Giedion Welcker, I, p. 86-87; II, fig. 47-48.

ÖFFENTLICHE BIBLIOTHEK
DER UNIVERSITÄT

DOC

2 – Document, din 28 martie 1412, Ţara Românească, prin care Constantin cumpără
de la protopopul Hariton un cal, o şa, o pătură şi două găleţi de grâu. Între martori:
Constantin din Caliacra şi popa Radomir din satul logofătului Baldovin (cod F VIII
-3 f. 75v).
Publ.: Sp. Lambros, Anekdoton eggrafon ton 1412 (NE, 4, 1907, p. 380-381); DIR, B, I,
p. 66; DRH, B, I, p. 77-78.
3 – Scrisori, prima jumătate a sec. XVI de la umanistul Anselmus Ephorinus către
juristul elveţian Bonifatius Amerbach. Cuprind informaţii despre Johannes Honterus în
perioada studiilor lui la Basel.
Ref.: Karl Reinerth, Anselmus Ephorinus. Zur Frage der humanistisch-reformatorischen
Bestrebungen zwischen Krakau-Nürnberg-Basel-Wittemberg und Kronstadt
(SDA, 7, 1964, p. 184-193).
MS

4 – Evliya Celebi, Seyāhatnāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII.

Relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând informaţii
despre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania,
1657-1662 (col. Tschudi, t. 1-3).
Ref.: Babinger, GOW, p. 221-222.
506  ELVEŢIA

BERNA

COLECŢIA SAMUEL STAEMPFLI

5 – Constantin Brâncuşi, Autoportret la Anvil, 1915. Acuarelă.

Reprod.: Geist, II, p. 203.

SCHWEIZERISCHE BUNDESARCHIV

DOC

6 – Documente din 1863-1918, rapoarte şi corespondenţe ale diplomaţilor elveţieni

din România şi alte ţări referitoare la relaţiile politice şi economice româno-elveţiene,
activităţi ale cetăţenilor elveţieni din România, războiul balcanic din 1912-1913, participarea
României la Primul Război Mondial etc. (fond 2, Politische Angelegenheiten; fond 13/B,
Bilaterale Staatsverträge; fond 200 1/A, Abteilung für Auswärtiges Zentralregistratur;
fond 2300, Politische Berichte der Auslandsvertretungen).
Ref.: Vasile Arimia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Elveţia (RA, 1980, nr. 3-4, p. 417).
7 – Scrisoare din Bucureşti, 10/22 mai 1880, a regelui Carol I către preşedintele
Confederaţiei Elveţiene, prin care îi comunică proclamarea independenţei României
(Département Politique Fédéral, Politische Angelegenheiten, 2, Archiv no 865).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Bucureşti, 1997,
p. 298-299, nr. 87.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Elveţia, r. 3, c. 137-138.
8 – Rapoarte (5), din 1917, de la G. Boissier, însărcinat cu afaceri al Elveţiei în
România, privind evenimente din timpul participării României la primul război mondial:
criza ministerială, proiectul de evacuare a oraşului Iaşi, situaţia pe front, armistiţiul cu
Puterile centrale, mişcări în favoarea continuării războiului (Politische Berichte der
Auslandsvertretungen, doss. nr. 2).
Publ.: 1918 la români, II, p. 919-926, 948-956, 1004-1006, 1022-1026, 1046-1047.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii, pach. XXIV/2.
9 – Rapoarte confidenţiale, Bucureşti, 1941-1945, ale lui René de Weck, ministrul
Elveţiei în România, cuprinzând şi informaţii privitoare la viaţa politică românească
în timpul celui de-al doilea război mondial (fond 2300, Politische Berichte der
Auslandsvertretungen, 1941: nr. 37, 39, 41, 44, 47, 49, 53, 54, 56, 57, 59, 60-62, 64, 67,
68, 70-74, 76, 82, 87, 91, 92, 94; 1942: nr. 2, 3, 6, 7, 10, 11, 13, 16, 18, 20, 26-28, 30, 33,
35, 38, 39, 41, 44, 46, 47, 50, 51, 57, 58, 68, 71, 73, 76, 80, 83-85, 88, 89; 1943: nr. 2, 6-9,
13, 16, 17, 19, 20, 23, 25, 29-31, 39, 46, 51, 53, 55, 56, 58, 59, 62-64, 68; 1944: nr. 2, 5,
15, 17-20, 21-22, 25-27, 29, 30, 32-37, 41).
Ref.: Andrei Şiperco, Raport elveţian (MI, 23, 1989, nr. 8, p. 28; raport nr. 68, din 22
decembrie 1943); idem, Ministrul Elveţiei la Bucureşti transmite... (MI, 24, 1990,
nr. 4, p. 33-35; nr. 5, p. 51-54; nr. 6, p. 29-32; nr. 7, p. 33-36; nr. 8, p. 40-42, 52; nr.
9, p. 36-39; nr. 10, p. 43-46 şi 56; nr. 11, p. 41-45; nr. 12, p. 60-63; 25, 1991, nr. 1,
p. 47-52; nr. 2, p. 49-51 şi 56; nr. 3, p. 41-46; nr. 4, p. 73-77; nr. 5, p. 72-76; nr. 6,
p. 45-48 şi 66; nr. 7, p. 25-30); Eugen Preda, 23 August 1944: mărturii diplomatice.
 ELVEŢIA  507

În slujba ţelului suprem – lichidarea fascismului (MI, s.n., 24, 1990, nr. 8, p. 40-42, 52;
rap. politic nr. 41 din 4 septembrie 1944).
10 – Observaţiile unui comunist român asupra intenţiilor U.R.S.S. faţă de România,
[1944]. Memoriu trimis de René de Weck, ministrul Elveţiei la Bucureşti, consilierului
federal M. Pilet-Golaz, şeful Departamentului politic federal, cu o notă de prezentare
(Fond E 2001/D, 3, 1943-1945, Bd. 469, doss.: Stellung Rumäniens in Kriege).
Ref. şi publ.: Andrei Şiperco, „Ruşii forţează nota... Doresc o evoluţie foarte rapidă”
(MI, 27, 1993, nr. 4, p. 4-6).

SCHWEIZERISCHE LANDESBIBLIOTHEK

DOC

11 – Scrisori (14) din Bucureşti şi Câmpina, 1897, 1899 şi 1901, ale lui Nicolae
Grigorescu către criticul de artă şi scriitorul elveţian William Ritter, ilustrând relaţiile
artistice şi amicale între cei doi.
Publ.: Remus Niculescu, William Ritter despre N. Grigorescu. Aspecte ale perioadei
filiale a pictorului (SCIA, Seria artă plastică, 31, 1984, p. 58-64).

STADT UND UNIVERSITÄTBIBLIOTHEK

MS

12 – Jacques Bongars, Jurnal de călătorie la Constantinopol, 1585. Cuprinde şi

descrierea localităţilor şi persoanelor vizitate în Transilvania şi Ţara Românească între
6 mai şi 3 iulie: Satu Mare, Baia Mare, Dej, Gherla, Cluj, Aiud, Sibiu, Făgăraş, Braşov,
Râşnov, Bucureşti, Giurgiu (Bongarsische Sammlung, ms. 468, f. 7a-13b).
Publ.: Hermann Hagen, Iacobus Bongarsius, Ein Beitrag zur Geschichte der Gelehrten
Studien des 16-17 Jahrhunderts, Berna, 1974, 76 p.; W. Wattenbach, Jakob Bongars
Reise durch Siebenbürgen (AVSL, 12, 1974, p. 354-380); Hurmuzaki – Iorga, XI,
p. 190-192; Călători străini, III, p. 154-163, 677-678.
13 – Historia de Transylvania, începutul sec. XVII. Cuprinde rapoarte (în limbile
franceză, italiană şi latină), scrisori ale generalului George Basta, însemnări de la
Jacques Bongars despre evenimentele din Transilvania în anii domniei lui Mihai Viteazul
(Bongarsische Sammlung, ms. 140).
Ref.: H. Hagen, Catalogus codicum Bernensium (Bibliotheca Bongarsiana), Berna, 1875;
Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 179 (inf., 1601).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 46-47, 120, 151-152, 237-238, 247-248, 449, 481-482,
525-526, 562-563, 726-727, 989-990, 1037-1040, 1057-1058, 1116, 1211-1212,
1218-1219, 1245, 1278 (18 doc., 1595-1601).
14 – Historia Báthori Gáboré. Conspiratio Kendiana, 1610. Cronică în versuri a
conspiraţiei cancelarului transilvan Ştefan Kendi împotriva principelui Gabriel Báthori, la
1610 (Bongarsische Sammlung, ms. 148).
Ref.: I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români,
1566-1608, Cluj, 1928, p. 10, nota 4; Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 454.
508  ELVEŢIA

Publ.: Sandor Szilágyi, Conspiratio Kendiana, în MHH Scriptores, XXX, p. 506-541;

Bela Pettkó, A Kendy Féle összeésküvés (Latin historiás ének Szamosközy Istvántól)
[Conspiraţia Kendiana. Cântec istoric în limba latină de Ştefan Szamosközy]
(TT, 11, 1888, p. 754-789); Lajos Szádeczky, Szamosközy magyar historiás éneke az
1610-iki Kendiféle összeésküvésröl [Cântecul istoric maghiar al lui Szamosközy
despre conspiraţia kendiană din 1610] („Századok” 33, 1899, p. 310-341);
G. Bisztray, T. Klaniczay et al., în Régi magyar költök tára XVII század
[Arhiva vechilor poeţi maghiari, sec. XVII], I, Budapesta, 1959, p. 398-428.
CR

15 – J.A. de Thou, Histoire universelle de 1543-1607, Londra, [Paris], 1734.

Cuprinde şi informaţii despre istoria Ţărilor Române în sec. XVI.
Ref.: T.G. Bulat, Încă ceva asupra lui Iacob Heraclide Despotul (RI, 2, 1916, p. 45-51).

CHAMBÉSY
AM

16 – Biserica ortodoxă Învierea Domnului, înfiinţată în 1975.

Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church
News”, 7, 1977, nr. 1, p. 79-80; 9, 1979, nr. 4, p. 80).

EINSIEDELN

BENEDIKTINISCHE STIFT

DOC

17 – Documente din arhiva personală a lui Raymund Netzhammer

(1862-1945). Cuprind şi perioada activităţii sale ca arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti
(1905-1926): scrisori, acte, articole din presă etc.
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, L’archivio dell’Arcivescovato Romano-Catholico di Bucarest,
un caso particolare di ordinamento e di inventariazione („Archivum Ecclesiae”,
26-27, 1983-1984, p. 97-108).
MS

18 – Raymund Netzhammer, Memorii, 1901-1945. Cuprind şi Erinnerungen als

Erzbischof in Bukarest (5 vol., 1905-1926), Meine Erinnerungen an den rumänische
Staatsmann Demeter A. Sturdza (19 p.); Demission und Verteidigung, 1924 (162 p.);
Erinnerungen aus meinem Leben, 6 martie 1944 (110 p.).
Ref.: ibidem; Ion Barnea, Jurnalul arhiepiscopului Raymund Netzhammer (SCIVA, 48,
1997, 3, p. 283-293); Andrei Pippidi, En marge du Journal de Netzhammer (RESEE,
XLV, 2007, p. 499-505); Alexandru Barnea, Relations interconfessionnelles en
Roumanie en suivant le Journal de Raymund Netzhammer (RESEE, XLVI, 2008,
p. 509-512).
Publ.: Raymund Netzhammer, Bischof in Rumänien, I, München, 1995; II, München,
1996; idem, Episcop în România, I-II, Buc., 2005.
 ELVEŢIA  509

19 – Potir, 1897. Argint şi aur, cu decoraţii din filigran, email şi pietre preţioase,
h 24 cm, cu inscripţie de donaţie din partea regelui Carol I către mănăstirea din Einsiedeln
(inv. 74).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, loc. cit.

MUZ

20 – Colecţie numismatică antică şi bizantină, 1438 piese, între care 315 monede
dacice şi emisiuni ale coloniilor greceşti din Dobrogea. Fostă a lui Raymund Netzhammer,
arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti.
Ref.: ibidem.

FRAUENFELD

KANTONSBIBLIOTHEK

CR

21 – Drei Warhafte newe Zeitung. Die Erste Von der Türckischen Botschaft, so
der Türck an den Siebenbürgischen Fürsten geschickt. Die Ander, was sich mit dem
Siebenbürger und dem Türcken von der Vestung Temeschwar [...] zugetragen [...], Viena,
1598.
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 698, p. 2389.

FRIBOURG

BIBLIOTHÈQUE CANTONALE ET UNIVERSITAIRE

MS

22 – René de Weck, Journal, Bucureşti, 1939-1945, redactat în perioada în care

diplomatul elveţian a fost ministru plenipotenţiar al ţării sale la Bucureşti. Cuprinde
informaţii despre viaţa politică din România înainte şi în timpul celui de-al doilea război
mondial, actul de la 23 august 1944 etc.
Ref. şi publ.: René de Weck, Două fapte ce vor intra în istoria universală (MI, 26, 1992,
nr. 8, p. 28-31, fragmente, cu o prezentare de Ion Dumitriu-Snagov); René de Weck,
Jurnalul unui diplomat elveţian în România 1939-1945, ediţie tradusă din franceză şi
îngrijită de Viorel Grecu şi Claudia Chinezu, Buc., 2000.

GENEVA (Genève)
AM

23 – Monument funerar ridicat în amintirea lui Aurel C. Popovici (Lugoj,

1863 – Geneva, 1917), om politic transilvănean (Cimitirul Saint Georges).
Ref.: Gabriel Iosif Chiuzbaian, Patriot şi europeist („Săptămîna”, 9 sept. 1977);
510  ELVEŢIA

Commémoration de Aurel Constantin Popovici (1863-1917), Genève, 19 Juin 1977,

[Milano], Fondation Européene Drăgan, [1977].
Reprod.: ibidem; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [63].
24 – Placă memorială pe casa în care a locuit Tudor Arghezi în anii 1906-1910.
Inscripţie în marmură şi portret în bronz, basorelief (29, rue de Carouge).
Reprod.: ibidem, p. [59].
25 – Placă memorială, menţionând anii de profesorat la clasele superioare şi de
virtuozitate ale Conservatorului din Geneva (1944-1949) ai compozitorului şi pianistului
român Dinu Lipatti (1917-1950) (Conservatoire de Musique).
Reprod.: ibidem, p. [62].
26 – Vasile Vlasie, Dinu Lipatti, 1983. Bust (Chêne-Bourg, Place Dinu Lipatti).
Ref.: Emil Roman, 1983.

ARCHIVES DE LA VILLE

DOC

27 – Raport, 1593, al lui Charles Liffort, către municipalitatea Genevei, despre

ajutoare băneşti strânse de Biserica evanghelică în Transilvania.
Publ.: Paul Binder, Sur les liens de l’Église évangélique saxonne de Transylvanie avec
Genève (RRH, 1976, n. 2, p. 323-325).

BIBLIOTHÈQUE PUBLIQUE ET UNIVERSITAIRE

DOC

28 – Scrisori de la Ioan Caragea, domn al Ţării Româneşti (1826-1829) şi de la

Constantin Caragea către Jean Gabriel Eynard, bancher filo-elen (1775-1863) (ms. supl.
1884, 1885, 1886, 1887).
Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Jean Caradja et ses amis de Genève, în Symposium. Époque
phanariote, Salonic, 1974, p. 187-208.
29 – Scrisoare din Dresden, aprilie 1827, de la Al. Cantacuzino către J.G. Eynard
(ms. supl. 1885, f. 116-117).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
30 – Scrisoare din 20 mai 1828 a lui Ioan Caragea către medicul Jean-François
Coindet, prin care îi recomandă lui Rodolphe Töpffer, ca studenţi la Geneva, pe cei
trei nepoţi Constantin, Ioan şi Grigore Suţu, fiii lui Mihail Suţu, fost domnitor în Ţara
Românească şi Moldova (ms. suppl. 369, f. 130-131).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 301, nr. 31.
31 – Scrisoare din Pisa, 15 aprilie 1829, către J.G. Eynard, a lui Ioan Caragea, cu
referiri la relaţiile lui cu principele Mihail Suţu şi averile acestuia din Ţara Românească
(ms. suppl. 1886, f. 287).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 305, nr. 42; p. 313-314.
 ELVEŢIA  511

32 – Scrisoare din Londra, martie 1838, a lui Grigore M. Suţu (1816-1875), pictor,
către „Adolphe” (sic!) Töpffer (Collection des autographes).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
33 – Scrisori din 1840-1850 ale lui Alex. S. Sturdza către Charles Eynard-Châtelain
(ms. supl. 1904, f. 116-117).
Ref.: Andrei Pippidi, Des Lumières à la Contre-Revolution: Alexandre Stourdza (RESEE,
XXXIX, 2001, p. 89-95).
34 – Scrisoare de la Veytoux, din 12 februarie 1860, a Dorei d’Istria (Collection
Galliffe).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
35 – Matricole, din sec. XIX, ale studenţilor romani ai universităţii, între care juristul
Constantin Brăiloiu, Ioan Cantacuzino-Paşcanu, Constantin şi Alexandru Filipescu etc.
Ref.: Le livre du Recteur, Catalogue des étudiants de l’Académie de Génève, Geneva,
1860, s.v.; N. Iorga, Goleştii şi alţi elevi ai lui Toepfer la Geneva (ARMSI, s. III,
t. 6, 1927, p. 79-85); Virgil Cândea, în Sven Stelling-Michaud, Le livre du Recteur de
l’Académie de Génève (1559-1878), I-III, Geneva, 1959-1972, s.v.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [65-66].
36 – Scrisori (2), din 1900 şi 1908, ale lui Constantin Basarab Brâncoveanu
(Collection Meunier).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
37 – Scrisoare din Paris, decembrie 1902, a lui I. G. Duca către Henry Spiess
(ms. 2331).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
38 – Scrisoare, începutul sec. XX, a lui I. G. Duca către Mathias Morhardt
(ms. fr. 4206).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
39 – Scrisori (6), din 1907-1917, ale Annei de Noailles (Collection Meunier).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
40 – Scrisoare din Geneva, 14 iulie 1925, a lui N. Titulescu către Théodore Bret
(ms. var. 4, f. 247).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
41 – Scrisori (6), 1927-1930, ale lui Panait Istrati către Daniel Band-Bovy (Archives
Band-Bovy, 23, f. 23-33).
Ref.: Andrei Pippidi, 1969.
42 – Scrisoare, 11 mai 1931, a lui N. Iorga către prof. Victor Martin, referitoare
la primirea titlului de doctor honoris causa al Universităţii din Geneva (Collection des
autographes, ms. fr. 4363, f. 244-245).
Publ.: Viorel Faur, Andrei Pippidi, N. Iorga în Budapesta şi Geneva („Manuscriptum”, 7,
1976, n. 3, p. 169-171).
512  ELVEŢIA

MS
43 – Caiete ale lui Rodolphe Töpffer, din 1830, 1834-1840, în care sunt menţionaţi
studenţi români ai institutului său din Geneva: Al. Hrisoscoleu, fraţii Goleşti, Al.,
Gr., Const. şi I. Suţu, M. Al. Plagino, Gr. Piliţi, N. Nicolescu, I. Cantacuzino-Paşcanu etc.
(ms. 21-1162, 37; 75).
Ref.: N. Iorga, Goleştii..., p. 79-85; G. Oprescu, Ceva despre Geneva romantică şi legăturile
oraşului cu câţiva de la noi („Revista Fundaţiilor Regale”, XI, 1944, 2, p. 305-315).

CAFÉ BAVARIA
A
44 – Derso, Caricatură, [circa 1930], reprezentând pe miniştrii afacerilor
străine ai României (Nicolae Titulescu), Cehoslovaciei (Edward Beneš) şi Iugoslaviei
(Vojlav Marinković).
Reprod.: Titulescu notre contemporain, ed. Valentin Lipatti, George G. Potra, Constantin
I. Turcu, Paris, 1982, p. 174-175, pl.

COLECŢIA FRANÇOIS FRANZONI

DOC
45 – Scrisori (31), din 1930-1933 ale lui Panait Istrati către poetul elveţian François
Franzoni.
Ref. şi publ.: Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc.,
1988, p. 255-294.

COLECŢIA ARTHUR HONEGGER

DOC
46 – Scrisori (2) din Paris, [2 iunie] şi 2 august 1951, ale lui George Enescu către
Arthur Honegger.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, I, Buc., 1974, p. 396, 398.

COLECŢIA DANIEL JÉHOUDA

DOC
47 – Scrisori (3), din 1926 ale lui Panait Istrati către scriitorul genevez Josué
Jéhouda.
Ref. şi publ.: Panait Istrati, op. cit., p. 294-299.

COLECŢIA ELENI KAZANTZAKIS

DOC
48 – Scrisori (9), din 1932-1935 ale lui Panait Istrati către scriitorul Nikos
Kazantzakis.
Ref. şi publ.: Panait Istrati, op. cit., p. 138-145, 151-155, 158-162.
 ELVEŢIA  513

MUSÉE D’ART ET D’HISTOIRE

49 – Jean Étienne Liotard, Gentilhomme à la cour de Jassy. Desen, executat la Iaşi,

1742-1743. 22,9 x 16,9 cm.
Ref.: Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Geneva”, N.S., t. 30,
1982, p. 144-148, 161).
Reprod.: R. Niculescu, op. cit., p. 147.

ORGANISATION MONDIALE POUR

LA PROPRIÉTÉ INTELLECTUELLE

50 – Mozaic, realizat de Ştefan Constantinescu şi Jules Perahim, 1954-1955.

Donaţie a statului român.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III p. [61].

PALAIS DES NATIONS

AM

51 – Placă memorială Nicolae Titulescu, 1963. Inscripţie şi portret.

Ref.: Virgil Cândea, 1971.

DOC

52 – Notă verbală, Bucureşti, 2 noiembrie 1919, prin care guvernul român face
cunoscută Consiliului Suprem Aliat poziţia sa în problema frontierei româno-ungare, a
semnării tratatului de pace cu Austria şi a situaţiei din Ungaria (cutia 562, dos. 1982,
act 2010).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 1-3.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 2.
53 – Raport, 5 decembrie 1919, prin care Foreign Office exprimă acordul Aliaţilor
cu modificările propuse de România la textul tratatului de pace cu Austria şi la statutul
minorităţilor. Extras (cutia 562, dos. 1982, act. 2296).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 308-309.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 5.
54 – Raport, Paris, 4 februarie 1920, al lui Harold Nicholson, expert britanic în
probleme balcanice, privind garanţiile cerute de Dl. Vaida-Voevod pentru românii din
teritoriile maghiare evacuate de armata română. Extras (cutia 562, dos. 1982, act. 2943).
Ref. şi publ.: ibidem, VI, p. 1.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 7.
55 – Raport, Londra, 13 februarie, 1920, întocmit de Foreign Office, privind
evacuarea Ungariei de către trupele române. Extras (cutia 562, dos. 1982, act. 3065).
514  ELVEŢIA

Ref. şi publ.: ibidem, p. 5.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Elveţia, pach. 9, doc. 9.
56 – Documente, 1920-1946, referitoare la prezenţa României în activitatea Ligii
Naţiunilor: memorii, corespondenţă, scrisori de acreditare, fotografii, ilustrând îndeosebi
activitatea lui Nicolae Titulescu.
Ref.: Gheorghe Matei, La Roumanie et quelques problèmes du désarmement et de la
definition de l’agrésseur (1932-1933) (RRH, 7, 1968, nr. 4, p. 563-586).
A

57 – Edmond X. Kapp, Nicolae Titulescu. Portret în cărbune.

Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [58]; Guide des Archives de la
Société des Nations (rédaction provisoire), Geneva, 1969 (rec. Mihail Fănescu, RA,
1971, nr. 1, p. 158-160).
58 – Jules Perahim, Nicolae Titulescu, 1965. Portret, ulei pe pânză.
Ref.: Teodor Meleşcanu, 1984.

KÖLLIKEN

COLECŢIA SIEGFRIED AMBERG-HERZOG

59 – Maica Domnului cu Pruncul. Icoană, atelier Ţara Românească, [1761].

Tempera pe lemn, reprezentând în partea superioară şi pe arhanghelii Mihail (stânga) şi
Gavril (dreapta). 105,2 x 89,7 x 4 cm. Inscripţie pe spate: „Crăciun Elie, 1761” (inv. 300).
Ref.: Les icônes dans les collections suisses, Geneva, 1968, nr. 202; Corina Nicolescu,
Lucrări de artă românească în colecţiile străine („Revista Muzeelor”, 1969, nr. 6,
p. 526).
Reprod.: Les icônes..., pl. 202.

LUCERNA (Luzern)

COLECŢIA WALTER SCHWEIZER7

60 – Sf. Gheorghe omorând balaurul. Icoană, atelier românesc, sec. XVI. Tempera
pe lemn. 52,5 x 36,4 x 3,5 cm (inv. 73).
Ref.: Les icônes..., nr. 194.
Reprod.: ibidem, pl. 194.
61 – Botezul lui Hristos. Icoană, atelier Transilvania, a doua jumătate a sec. XVI.
Tempera pe lemn. 80 x 58 x 3 cm (inv. 42).
Ref.: ibidem, nr. 191; Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească în colecţiile străine
(„Revista Muzeelor”, 1969, nr. 6, p. 525).
Reprod.: Les icônes..., pl. 191.
7
Colecţia a fost vândută de posesor. Localizările actuale ale pieselor sunt necunoscute.
 ELVEŢIA  515

62 – Maica Domnului cu Pruncul. Icoană, atelier Moldova, sec. XVII. Tempera

pe lemn. în partea superioară, sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril şi în chenare laterale
doisprezece profeţi. Fondul icoanei, laturile transversale ale cadrului şi aureolele în relief
cu motive florale aurite. 110 x 84,5 x 3,5 cm. (inv. 19).
Ref.: ibidem, nr. 197; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 208.
63 – Arhanghelul Mihail. Icoană, atelier Transilvania, sfârşitul sec. XVII – prima
jumătate a sec. XVIII. Tempera pe lemn. 69,3 x 52,2 x 3,5 cm (inv. 54).
Ref.: ibidem, nr. 193; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 193.
64 – Sfântul Nicolae. Icoană, atelier Transilvania, sfîrşitul sec. XVII – prima
jumătate a sec. XVIII. Tempera pe lemn. 67,7 x 54,4 x 4 cm (inv. 75)
Ref.: ibidem, nr. 192; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 192.
65 – Deisis. Icoană, atelier Ţara Românească, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn,
cu motive florale baroce. 95,5 x 63,5 x 3,5 cm. (inv. 8).
Ref.: ibidem, nr. 198; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 198.
66 – Fecioara cu Pruncul. Icoană, atelier Ţara Românească, sec. XVII-XVIII.
Tempera pe lemn, cu motive florale baroce, reprezentând în partea superioară şi pe
arhanghelii Mihail (stânga) şi Gavril (dreapta). 95,5 x 63,5 x 3,5 cm. (inv. 14).
Ref.: ibidem, nr. 199; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 199.
67 – Patruzeci de mucenici din Sevastia şi Sfinţii Teodor Stratilat, Teodor Tiron
şi Haralambie. Icoană, atelier românesc, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn, pictată pe
ambele feţe. 19,3 x 17,4 x 1 cm (inv. 72).
Ref.: ibidem, nr. 204.
Reprod.: ibidem, pl. 204.
68 – Sf. Ioan Botezătorul. Icoană, atelier Ţara Românească, sec. XVII-XVIII.
Tempera pe lemn, reprezentând şi scena Tăierii capului (partea inferioară, stângă). 95,5 x
63,5 x 3,5 cm. (inv. 58).
Ref.: ibidem, nr. 196; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 196.
69 – Sfinţii Constantin şi Elena şi Sfinţii Visarion, Dimitrie şi Nistor. Icoană, atelier
românesc, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn, pictată pe ambele feţe. 19,7 x 17,6 x 1 cm
(inv. 70).
Ref.: ibidem, nr. 203.
Reprod.: ibidem, pl. 203.
70 – Soborul apostolilor şi Sfinţii Chiriac, Procopie şi Iulita. Icoană, atelier
românesc, sec. XVII-XVIII. Tempera pe lemn, pictată pe ambele feţe. 18,8 x17 x l cm
(inv. 63).
516  ELVEŢIA

Ref.: ibidem, nr. 205.

Reprod.: ibidem, pl. 204.
71 – Deisis. Icoană, atelier Banat, 1755. Tempera pe lemn. 84,4 x 67,2 x 2 cm (inv. 9).
Ref.: ibidem, nr. 200; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 200.
72 – Maica Domnului cu Pruncul. Icoană, atelier Banat, 1755. Tempera pe lemn.
84,4 x 67,2 x 2,5 cm (inv. 20).
Ref.: ibidem, nr. 201; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 201.
73 – Stan Zugravul, Deisis, Sfinţii apostoli Vartolomeu, Matei şi Petru, Sfinţii
apostoli Paul, Ioan şi Luca, Sfinţii apostoli Iacob, Simion şi Filip. Icoane dintr-un
iconostas, atelier Banat, 1765. Tempera pe lemn. 79,8 x 95 x 4 cm; 81 x 95 x 4 cm; 79,3 x
94,5 x 4 cm; 79,5 x 90 x 4 cm. Inscripţie de donatori în limba română (inv. 12).
Ref.: ibidem, nr. 206; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 206.
74 – Iisus Hristos. Icoană, atelier Maramureş, 1789. Tempera pe lemn, reprezentând
în partea superioară pe Maica Domnului (stânga) şi pe Sf. Ioan Botezătorul (dreapta) şi,
în chenare laterale, pe cei doisprezece apostoli. Nimburi în relief cu motive vegetale şi
imitaţie de perle. 82 x 58,2 x 3 cm (inv. 10).
Ref.: ibidem, nr. 207; Corina Nicolescu, op. cit., p 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 207.
75 – Uşă de tâmplă, atelier Transilvania de sud-vest (Banat?), sec. XVIII. Tempera
pe lemn, reprezentând pe evangheliştii Matei şi Marcu (stânga), Luca şi Ioan (dreapta).
110 x 63,9 x 3 cm (inv. 61).
Ref.: ibidem, nr. 195; Corina Nicolescu, op. cit., p. 525.
Reprod.: Les icônes..., pl. 196.
76 – Deisis. Icoană, atelier din sud-vestul Transilvaniei, 1812. Tempera pe lemn.
73,6 x 51,5 x 6 cm (inv. 11).
Ref.: ibidem, nr. 208; Corina Nicolescu, op. cit., p. 526.
Reprod.: Les icônes..., pl. 208.

LUGANO

COLECŢIA THYSSEN-BORNEMISZA

77 – Constantin Brâncuşi, Muză, 1912. Marmură. 44,5 cm (fostă în colecţiile Ileana

Lindt, S.R. Guggenheim, Bulova şi Davies).
Ref.: Geist, I, nr. 66; II, nr. 84.
Reprod.: Dan Grigorescu, Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 44; Geist, II, fig. 66.
 ELVEŢIA  517

78 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită II, circa 1920. Bronz polisat. 28,5 cm
(fostă în colecţiile Diamond şi Doucet).
Ref. şi reprod.: Geist, II, nr. 79 e; fig. 79.

SANKT GALLEN

STIFTSARCHIV SANKT GALLEN

MS

79 – Julianus din Constantinopol, Epitome latina, sec. VIII-IX. În cap. IX se

menţionează, după Novela XI a lui Iustinian (14 aprilie 535), prerogativele şi jurisdicţia
arhiepiscopului de Prima Iustiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din Banat, între
care Arcidava (Vărădia) (ms. lat. 1395).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.
80 – Miscelaneu, sec. XVI. La p. 283-288: Item der altgubernator der het der alten
Drakol lassen töden [...]. Cuprinde povestiri despre Vlad Ţepeş (ms. 806).
Ref.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II Drakul,
Buc., 1903, p. 101-105; Const. I. Karadja, Die ältesten gedruckten Quellen zur
Geschichte der Rumänen, [s.l.], 1934, p. 127; Crăciun-Ilieş, Repertoriul, p. 143;
J. Striedter, Die Erzählung vom walachischen Vojevoden Drakula in der russischen
und deutschen Überlieferung („Zeitschrift für slavische Philologie”, 29, 1961, nr. 2,
p. 398-427) (rec. P. P. Panaitescu, în RRH, 2, 1963, nr. 1, p. 253-259).
Publ.: I. C. Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, Halle, 1804, p. 75-80, 173-179;
K. Kartbeny, A. magyar nemzeti és nemzetközi irodalom känyvészete [Bibliografia
literaturii naţionale şi internaţionale maghiare], I, Budapesta, 1880, p. 329-332;
I. Bogdan, Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti asupra lui, Buc., 1896,
p. 90-15.
Reprod.: B. A. R., copie, ms. germ. 62; ms. rom. 5217, f. 56-59.

SOLOTHURN

KANTONSBIBLIOTHEK

CR

81 – Dracole Waida, Nürnberg, [1488]. Broşură despre Vlad Ţepeş.

Ref.: C.O. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare
lui Nicolae Iorga, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p, 196-197.
82 – Dracole Waida, Augsburg, 1494. Broşură despre Vlad Ţepeş.
Ref.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul,
Buc., 1903, p. 17, n. 1; C.I. Karadja, op. cit., p. 199.
Publ.: Gr.C. Conduratu, op. cit., p. 109-114.
518  ELVEŢIA

VEVEY
AM

83 – Placă memorială pe casa în care a locuit între 1951-1960 pianista Clara Haskil,
dezvelită la 30 august 1985, din iniţiativa Asociaţiei „Clara Haskil” (Quai Perdounet, 14).
Ref.: „Gazette de Lausanne”, 1985, 31 august, nr. 203, p. 2.

COLECŢIA MICHEL ROSSIER

DOC

84 – Scrisori (3), din 1921-1922, ale lui George Enescu către pianista Clara Haskil,
Ministerul Finanţelor şi administraţia Fundaţiei Carol I: recomandări pentru pianistă şi
sora ei, Jana Haskil.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, I, Buc., 1974, p. 430-431, 446.

WINTERTHUR

COLECŢIA HEINZ KELLER

85 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită II, circa 1920. Bronz polisat. 28,65 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 79 a; II, nr. 166 d.
Reprod.: Geist, II, fig. 79.

KUNSTMUSEUM WINTERTHUR

86 – Constantin Brâncuşi, Danaidă, circa 1913. Bronz. 27 cm.

Ref.: Geist, I, nr. 73 c; II, nr. 87 c.
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 228; II, fig. 131.

ZÜRICH
AM

87 – Piatră tombală. Marmură neagră, pe mormântul artistului liric Joseph Schmidt,

născut la Davideni (Moldova), 4 martie 1904, mort la 16 noiembrie 1942 în Elveţia ca
internat în lagărul de la Gyrenbad (Jüdische Friedhof).
Ref. şi reprod.: Leon Abramovici, A căzut o stea („Revista cultului mozaic”, 31, 1988,
15 ianuarie, nr. 638, p. 3).

COLECŢIA WALTER A. BECHTLER

88 – Constantin Brâncuşi, Profil de femeie, 1912. Ulei.

 ELVEŢIA  519

Reprod.: P. Comarnescu, Brâncuşi. Mit şi metamorfoză în sculptura contemporană, Buc.,

1972, [pl. 28].
89 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz. 25,85 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 77 b; II, nr. 111 c.
Reprod.: P. Comarnescu, op. cit., 1972, [pl. 19]; Geist, I, II, fig. 77; Ionel Jianu, Brâncuşi.
Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 81.

COLECŢIA CAROLA GIEDION WELCKER

90 – Constantin Brâncuşi, Nud, 1920-1922. Desen în creion albastru, 36 x 26 cm.

Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 189; II. fig. 123.

KUNSTHAUS

91 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, circa 1925-1931. Marmură gri. 134 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 162; II, nr. 168.
Reprod.: Geist, II, fig. 162; Giedion Welcker, I, p. 200; II, fig. 133 b.

STAATSARCHIV DES KANTONS ZÜRICH

DOC

92 – Scrisori (6), din 1543-1544, de la Martin Hentius din Braşov, referitoare la

controverse religioase reformate, menţionând şi numele unor cărturari şi fruntaşi saşi din
Transilvania: Thomas Sybenbürger din Sibiu, Laurentius Sybenbürger, Lukas Hirscher
din Braşov.
Ref.: Oskar Netoliczka, Der Bullingerbrief an Honterus und Martinus Hentius
Transilvanus, în Festschrift D. Dr. Friedrich Teutsch, Sibiu, 1931; Erich Roth,
Die Reformation in Siebenbürgen. Ihr Verhältnis zu Wittenberg und der Schweiz,
Bd. I-II, Köln-Graz, 1962-1964; Karl Reinerth, Martinus Hentius aus Kronstadt über
den Lehruntereschied zwischen Wittenberg und der Schweiz in der Abendmahlsfrage
im Jahr 1543 („Archiv für Reformationsgeschichte”, 54, 1963, p. 181-198; rec. Karl
Kurt Klein, în SDA, 7, 1964, p. 245).
Publ.: Karl Reinerth, op. cit.

STADTARCHIV ZÜRICH

DOC

93 – Documente, din sec. XVI, privind relaţiile dintre conducătorii Reformei din
Transilvania şi Europa apuseană.
Ref. şi publ.: Oskar Netoliczka, op. cit., p. 179-190; idem, Honterus und Zürich
(„Zwingliana”, 6, 1934, nr. 2, p. 85-98); Erich Roth, op. cit., passim; Karl Reinerth,
op. cit.
520  ELVEŢIA

94 – Scrisoare, din iarna anului 1571, a lui Nicolae Basarab, pretendent la tronul
Ţării Româneşti, către magistraţii oraşului Zürich, prin care cere ajutor material.
Ref. şi publ.: L.W., în „Neue Züricher Zeitung”, 1931, aprilie 9; N. Iorga, Pretendentul
Nicolae Basarab în Elveţia (ARMSI, s. III, t. 12, 1932, p. 40-43).

ZENTRALBIBLIOTHEK.
KANTONS-, STADT- UND UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK

CR

95 – De falsa et vera unius Dei Patris. Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Auctoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 (= 1568).
Ref.: Regi Magyarországi Nyomiaiványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,
p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi
modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.
96 – Johann Tröster, Das Alt- und Neu-Teutsche Dacia, Nürnberg, 1666.
Ref.: Ion Hurdubeţiu, Din Ţara Ardealului (MI, 19, 1985, nr. 6, p. 62).
 ETIOPIA  521

ETIOPIA

ADDIS ABEBA
KIDST SELASSE CATTEDRALL
(Catedrala Sfânta Treime)
A
1 – Agagnew Ingida (Agihou Engda), Împăratul Haile Selassie la Liga Naţiunilor,
Geneva, iunie 1936, frescă, 1944. Între personaje, în prim plan, dreapta, diplomatul român
Nicolae Titulescu, care a apărat cauza Etiopiei la Liga Naţiunilor împotriva agresiunii
fasciste (naos, peretele lateral din dreapta, registrul superior).
Ref. şi reprod.: Dr. Richard Pankhurst, Memories of Fascist Italy’s Invasion of Etiopia. In
Praise of Nicolae Titulescu of Romania („Addis Tribune”, 1995, August 5, nr. 147,
p. 8).
 CUPRINS

Cuvânt înainte V
Foreword XXXVII
Metodologie LXXI
Methodology LXXV
Nota editorului LXXIX
Editor’s Note LXXXIII
Abrevieri LXXXVIII

Albania 1
Berat 1
Bularat 1
Derviçani 1
Dhroviani 1
Dishnicë (Arom. Dişniţa) 2
Drenova 2
Drino 2
Durrës 2
Elbasan 3
Fieri (Arom. Ferica) 3
Frashëri (Arom. Fraşari) 3
Gjirokastër 3
Grabovë (Arom. Grabova) 4
Grëdishte (Arom. Grădiştea) 4
Hotova 4
524  VIRGIL CÂNDEA

Jorgucat 5
Korçë (Arom. Coriţa, Corcea) 5
Labova 6
Lëngë (Arom. Lănga) 6
Leusa 6
Lushnjë – Karbunarë (Arom. Luşnia – Cărbunara) 6
Malçani 6
Niçë (Arom. Nicea) 7
Përmeti (Arom. Permet) 7
Pljasë (Arom. Pleasa) 7
Poliçani 8
Sarandë (Arom. Saranda) 8
Shipskë (Arom. Şipsca) 8
Tepelena 9
Tirana 9
Vithkuq (Arom. Bitcuchi) 13
Voskopojë (Arom. Moscopole) 14
Algeria 15
Alger (Al-Ğazā’ir) 15
Argentina 16
Buenos Aires 16
Armenia 17
Erevan 17
Vagarşabat 26
Australia 27
Adelaide 27
Brisbane 27
Canberra 27
Melbourne 27
Sydney 28
Austria 29
Ambras 29
Eisenstadt 29
Graz 30
Hall In Tirol 33
Innsbruck 33
Kaisersteinbruch 38
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  525

Klagenfurt 38
Klosterneuburg 38
Kreuzenstein 39
Kufstein 39
Lambach 39
Laxenburg 40
Lilienfeld 40
Linz 40
Melk 40
Perchtoldsdorf 41
Salzburg 41
Sankt Florian 41
Seitenstetten 42
Tulln 42
Viena (Wien) 42
Wiener-Neustadt 265
Zwentendorf 266
Belarus 267
Nieświeź 267
Belgia 268
Anvers 268
Bruxelles 268
Gand 284
Liège 285
Bosnia-Herţegovina 287
Manastir Paprača 287
Manastir Trebinje 287
Manastir Zavala 287
Mostar 287
Pljevlja 288
Sarajevo 288
Brazilia 289
Itaberai Goias 289
Rio De Janeiro 289
Sāo Paulo 289
Bulgaria 290
Arbănaşi (Arbanasi) 290
Bacicovo (Bačkovo) 291
526  VIRGIL CÂNDEA

Balcic (Balčik) 291

Basarabovo 292
Blagoevgrad (Arom. Giumaia De Sus) 292
Dragoevo 292
Etropole 293
Gabrovo 293
Griviţa (Grivica) 293
Kapitanovci 294
Karlovo 294
Kjustendil 294
Koprivščica 295
Lom 295
Loveci 295
Plevna (Pleven) 295
Plovdiv 296
Popovo 298
Poradim (Pordim) 298
Rahova (Oreahovo) 299
Rila 299
Ruse 306
Silistra 306
Sliven 306
Smârdan (Inovo) 307
Sofia (Sofija) 307
Sozopol 407
Stara Zagora 407
Svištov 408
Šumen 412
Tolbuhin (Dobrič) 412
Trojan 413
Turtucaia (Tutrakan) 413
Varna 413
Veliko Tărnovo 414
Vidin 417
Vraţa (Vraca) 418
Canada 421
Assiniboia (Saskatchewan) 421
Boian-Willingdon (Alberta) 421
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  527

Calgary (Alberta) 421

Canora (Saskatchewan) 421
Dysart (Saskatchewan) 421
Edmonton (Alberta) 421
Elm Spring (Saskatchewan) 422
Flintoft (Saskatchewan) 422
Hairy Hill (Alberta) 422
Hamilton (Ontario) 422
Hamlin (Alberta) 422
Kayville (Saskatchewan) 422
Kitchener (Ontario) 423
Lennard (Manitoba) 423
Mac Nutt (Saskatchewan) 423
Malin (Alberta) 423
Manning-Peace River (Alberta) 423
Marcelin (Saskatchewan) 423
Montréal (Quebec) 423
Ottawa (Ontario) 424
Pierceland (Saskatchewan) 425
Regina (Saskatchewan) 425
Shell Valley (Manitoba) 426
Timmins (Ontario) 426
Toronto (Ontario) 426
Val David (Québec) 428
Vancouver (British Columbia) 429
Windsor (Ontario) 429
Winnipeg (Manitoba) 429
Wood Mountain (Saskatchewan) 429
Cehia 430
Bánov 430
Brno 430
Havlíčkův Brod 431
Humpolec 431
Javorník (Venhaus) 431
Jindřichův Hradec 432
Kromĕříž 433
Lesnicke 433
Libochovice 433
528  VIRGIL CÂNDEA

Litoměřice 434
Olomouc 434
Praga 435
Hradčany 436
Rokycany 450
Roudnice 450
Třeboň 451
Vracov 453
Žitenice 453
China 454
Beijing 454
Cipru 456
Kykkou 456
Limassol 457
Machairas 457
Nicosia 459
Croaţia 460
Brijuni Otok (Insula Brioni) 460
Dubrovnik 460
Koprivnica 465
Križevci 465
Krk 466
Osijek 466
Pakrac 466
Šibenik 467
Sokolovak 467
Trogir 468
Zadar 468
Zagreb 468
Danemarca 476
Århus 476
Copenhaga (København) 476
Egipt 480
Alexandria (Al-Iskandariyya) 480
Cairo (Al-Qāhira) 489
Gaza 493
Sinai (Muntele ~) (Ṭūr Sīnā) 493
 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  529

Elveţia 505
Basel 505
Berna 506
Chambésy 508
Einsiedeln 508
Frauenfeld 509
Fribourg 509
Geneva (Genève) 509
Kölliken 514
Lucerna (Luzern) 514
Lugano 516
Sankt Gallen 517
Solothurn 517
Vevey 518
Winterthur 518
Zürich 518
Etiopia 521
Addis Abeba 521