SĂNĂTATE CU

FRUNZE VERZI

Prof. Cornelia Cucu

Liceul cu Program
Sportiv
 Când rupi o frunză de pătrunjel ca s-o pui în oala cu supă, un fir de
leuştean ca să boteze ciorba cu aromă sau o rămurea de mărar ca să
parfumeze o salată de castraveţi, nu te gândeşti niciodată că verdeţurile pe
care le-ai cumpărat la piaţă ascund în ele comori cu mult mai nepreţuite
decât aromarea bucatelor. Ei bine, modestele frunze pe care le tocăm fără
milă cu ghilotina cuţitului sunt zăcăminte absolut fabuloase de principii
vitale, medicamente verzi, pe care natura le umple de forţă . Reconsiderate
cu demnitatea care li se cuvine, scoase din rolul de Cenuşărese ale
bucătăriei, ele vă pot dărui remedii de sănătate nepreţuite. Folosiţi-le!
Costă puţin şi pot mai mult decât tonele de medicamente pe care le
înghiţim.
Mărarul
Este probabil zarzavatul cu cea mai lungă "carieră" din lume, folosirea sa
ca adaos în mâncăruri, dar şi ca medicament fiind menţionată într-un
papirus egiptean vechi de peste 4000 de ani. Mărarul a fost intens folosit
şi în medicina tibetană (Unani) şi în cea indiană (Ayurveda), unde era
administrat ca tonic digestiv, antiinfecţios şi antiinflamator. În
Antichitate, romanii preţuiau în mod special mărarul, care era un
remediu de prim ajutor contra tulburărilor digestive şi a durerilor de cap
ce apăreau după petrecerile prea îmbelşugate. În medicina populară
românească, sucul proaspăt sau decoctul obţinut din tulpinile de mărar se
dădea contra bolilor de inimă , tusei, dar şi pentru diverse "boli de
pântece". Secretul frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit
de uleiul aromat pe care îl conţin, o substanţă cu proprietăţi terapeutice
excepţionale. Uleiul aromatic din mărar acţionează în special asupra
sistemului digestiv şi a celui nervos, dar are şi alte acţiuni, aşa cum vom
vedea în cele ce urmează:
  Mărarul şi bolile digestive - Mărarul verde are darul de a ne feri de o
mulţime de
probleme, cum ar fi: indigestia, hipoaciditatea sau balonarea. Mărarul este
de un real folos şi în colite, întrucât substanţele aromate pe care le conţine
împiedică bacteriile să se dezvolte în intestin. Persoanele care se confruntă
cu aceste probleme ar trebui să consume mâncăruri condimentate cu mult
mărar sau să mănânce salate de mărar, cu ulei de măsline şi suc de lămâie,
iar vara, să adauge în compoziţie şi roşii.
 Mărarul şi sistemul nervos -În medicina tradiţională a multor popoare
europene, mărarul
este renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos.
Mestecarea câtorva tulpini verzi de mărar combate eficient durerile de cap
(inclusiv cele însoţite de ameţeală şi vărsături), redă acuitatea şi claritatea
simţurilor celor surmenaţi, combate astenia nervoasă.
 Mărarul şi aparatul urinar - Consumarea a patru linguri de suc
proaspăt de mărar
(obţinut prin centrifugare), de 3-4 ori pe zi, în cure de două săptămâni, este
un puternic stimulent al activităţii rinichilor, ajută la prevenirea şi
Pătrunjelul
verde
Frunzele pătrunjelului, cu mirosul lor extrem de plăcut şi care acţionează
ca un veritabil declanşator al poftei de mâncare, sunt şi o redutabilă
colecţie de vitamine şi minerale. Ele conţin mai multă vitamina C decât
lămâile, fiind bogate şi în vitamina K , beta-caroten, magneziu şi calciu.
Medicii Antichităţii spuneau că la început de vară mestecatul de pătrunjel
verde fereşte de insolaţie, de infecţiile digestive şi de durerile de cap. În
medicina arabă, la fel ca şi în arta culinară a Orientului Mijlociu,
pătrunjelul verde juca un rol foarte important, fiind considerat un
adevărat elixir de sănătate pentru stomac şi pentru întreg tubul digestiv.
Medicii arabi din Evul Mediu susţineau chiar că pătrunjelul conferă un
anumit gen de imunitate la otrăvire şi la intoxicaţiile lente de tot felul.
Cercetările moderne arată o puternică acţiune a acestui zarzavat la nivelul
ficatului şi al splinei, precum şi asupra sistemului endocrin şi a celui
digestiv.
  Pătrunjelul şi pofta de mâncare: Câteva frunze de pătrunjel mestecate
înainte de masă
trezesc pofta de mâncare şi activează digestia, fiind un excelent remediu
contra anorexiei. De asemenea, acest zarzavat combate greaţa, fiind de un real
ajutor celor grav bolnavi, care nu pot mânca din cauza stărilor de vomă
persistente.
 Pătrunjelul şi bolile hepatice: Studii recente au arătat că pătrunjelul are
un neobişnuit efect
de combatere a virusurilor care atacă ficatul. Se
recomandă ,aşadar ,bolnavilor de hepatita A, B şi C să facă vreme de 4
săptămâni o cură cu suc proaspăt de frunze de pătrunjel (obţinut prin
centrifugare), câte cincisprezece linguri pe zi, luate de preferinţă pe stomacul
gol, înainte de masă.
 Pătrunjelul şi respiraţia: Pătrunjelul verde mestecat îndelung dă un miros
plăcut respiraţiei,
acţionează ca un dezinfectant excelent asupra căilor respiratorii medii şi
superioare. Se recomandă ca tratament celor care suferă de halenă, precum şi
  Pătrunjelul şi infecţiile - În medicina arabă, pătrunjelul verde tăiat
fin şi amestecat
cu suc de lămâie şi puţină ceapă (eventual câteva felii de roşii) este
folosit ca salată, care se administrează celor care au boli infecţioase
recidivante. Studii recente au pus în evidenţă că acest remediu activează
puternic sistemul imunitar şi, în plus, combate foarte multe specii de
bacterii şi ciuperci parazite. Preventiv, mâncaţi dimineaţa , la micul
dejun, pâine unsă cu puţin ulei de dovleac sau măsline, presărată din
abundenţă cu pătrunjel tocat. Dacă vă permite stomacul, adaugăţi şi un
căţel de usturoi ras.
 Pătrunjelul contra cancerului - Salatele cu mult pătrunjel şi sucul de
pătrunjel
ajută în tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspăt menţine pofta
de mâncare, activează sistemul imunitar susţinând organismul să lupte
cu boala, ajută la restabilirea echilibrului hormonal. În plus, pătrunjelul
verde combate multe dintre reacţiile adverse ale citostaticelor şi ale
radioterapiei.
Frunzele de ţelină
 În medicina chineză se spune că nu există aliment mai eficient pentru
întinerirea corpului şi a minţii ca frunzele de ţelină. Ele dau vioiciune,
calmează "focul interior" care mistuie resursele vitale, dau vigoare
trupului . Aceeaşi părere o aveau şi medicii greci şi romani, care
puneau frunze proaspete de ţelină în vin, pentru mărirea puterii fizice
şi a capacităţii de procreare. Vindecătorii populari romani foloseau
ţelina verde ca pe un mic panaceu, util copiilor (pentru a-i face să
creasca repede şi a-i feri de boli), adulţilor (contra bolilor de rărunchi
şi a oboselii), bătrânilor (contra reumatismului, senilităţii şi a altor
neajunsuri). Deopotrivă aliment şi medicament, frunzele de ţelină au o
serie de proprietăţi terapeutice remarcabile, recunoscute şi de
medicina modernă, după cum vom afla în continuare:
  Ţelina şi bolile de piele - Frunzele de ţelină sunt un excelent diuretic şi
depurativ, precum
şi un fin reglator hormonal, întrunind multe din calităţile necesare tratării
unor boli de piele cu o cauzalitate complexă, cum ar fi: psoriazisul,
sclerodermia, vitiligo, anumite forme de acnee, dermatozele alergice. Se ţin
cure de 2-3 săptămâni, timp în care se consumă la fiecare masă salate
asezonate cu ţelină verde din belşug.
 Ţelina şi bolile cauzate de intoxicaţii - 10-15 linguri de suc de ţelină
consumate zilnic, în
cure de două săptămâni, sunt un excelent depurativ de primăvară, care
accelerează puternic procesul de eliminare a substanţelor toxice din corp.
Acest tratament este indicat în mod special persoanelor care lucrează într-un
mediu poluat, celor care au consumat sau consumă carne, alimente cu aditivi
alimentari, tutun sau medicamente de sinteză cu efecte adverse puternice.
 Ţelina şi reumatismul - Salatele cu multă ţelină tăiată mărunt sunt un
excelent preventiv
şi adjuvant în tratamentul reumatismului şi al gutei. Ele au efect
antiinflamator, depurativ şi chiar uşor calmant pentru durere. Extern, se
face următorul tratament contra reumatismului: frunzele de ţelină opărite
cu apă clocotită se lasă să se răcească puţin şi se pun pe articulaţiile
Cum se prepară sucul de
verdeţuri
Se mixează o mână de frunze proaspete (de ţelină, pătrunjel sau mărar)
la care s-au adăugat patru linguri de apă, după care se lasă jumătate de
oră să macereze şi se filtrează. Licoarea obţinută este bine să se consume
imediat sau să fie păstrată la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul
proaspăt, obţinut din zarzavaturi, este un puternic medicament, care de
obicei nu se administrează singur, ci diluat în puţin suc de rădăcină de
morcov. De regulă, se iau de 4 ori pe zi câte 4-6 linguri diluate în câte un
sfert de pahar de suc de morcov.
 Cum trebuie
folosite
verdeţurile la gătit
Este bine să ţineţi cont de câteva sfaturi simple, referitoare la prepararea
mâncării:
 Nu fierbeţi niciodată verdeţurile, ci adăugaţi-le la câteva minute după
ce mâncarea a
fost scoasă de pe foc. În felul acesta se va pierde mai puţin din aroma şi
puterea lor tămăduitoare;
 Pentru a nu pierde nimic din proprietăţile terapeutice ale verdeţurilor
prin preparare
termică, tăiaţi zarzavaturile foarte fin şi adaugaţi-le în mâncare, doar
înainte de a o consuma;
 Nu păstraţi mult timp zarzavaturile în apă, după ce le-aţi cumpărat,
deoarece îşi pierd
rapid conţinutul de vitamine;
 Pentru a păstra mai mult timp zarzavaturile, puneţi-le în frigider (nu
în congelator),
într-o pungă de plastic bine închisă. Astfel verdeţurile pot fi păstrate 2-3
zile fără să-şi piardă foarte mult din proprietăţi;
 Mâncărurile cu zarzavaturi crude trebuie mestecate îndelung (de
minim 30 de ori),
 Bibliografie:

1. Legumele cu frunze verzi sunt esenţiale pentru sănătate,

“Evenimentul zilei” din 5 martie 2013
2. Sănătate cu frunze verzi, “Formula As”, Anul 2005, Numărul 669
3. www. wikipedia.ro
SFÂRŞIT