Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Decembrie 2018
OBSERVAȚII
Prezentele instrucţiuni privind siguranţa jucăriilor (Ghid Toys) servesc drept manual pentru toate
părțile afectate direct sau indirect de Directiva 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor. Prezentul ghid
are ca scop facilitarea aplicării Directivei 2009/48/CE, care a fost transpusă în legislaţia Republicii
Moldova în Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 29.10.2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind
siguranţa jucăriilor.
3. Comisia nu își asumă nici o răspundere sau responsabilitate pentru informațiile cuprinse în
prezentul ghid, unicul său scop fiind acela de a oferi consiliere.
Aceste instrucţiuni:
au doar caracter general și nu vizează abordarea situației particulare a unei persoane
fizice sau juridice;
fac r e f e r i n ţ e , uneori, la informații externe care nu intră în sfera de control a
Comisiei și pentru care Comisia nu își asumă responsabilitatea;
reprezintă un document evolutiv care va fi actualizat și care va face obiectul unor revizuiri, în
mod regulat;
nu constituie consiliere juridică.
5. Indicații suplimentare, în special în ceea privește tipul specific de produse, pot fi găsite pe site-ul
Comisiei, la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/index_en.htm.
INTRODUCERE
Evoluția tehnologică a pieței jucăriilor a ridicat noi probleme cu privire la siguranța jucăriilor
și i-a determinat pe consumatori să își exprime preocupările sporite în această privință. Experiența
acumulată prin punerea în aplicare a „vechii” Directive 88/378/CEE cu privire la siguranța
jucăriilor a condus la concluzia că există o nevoie de a actualiza și de a completa cerințele privind
siguranța, în special, în domenii precum zgomotul și substanțele chimice din jucării și pericolul
de asfixiere reprezentat de prezența jucăriilor în produsele alimentare. În același timp, autoritățile
de supraveghere a pieței au subliniat necesitatea de a se asigura o abordare coerentă, în special, în
domeniul punerii în aplicare a legislației și în cel al supravegherii pieței, îndreptată către o piață
foarte diferită de cea existentă în momentul intrării în vigoare a Directivei 88/378/CEE, în 1988.
Prin urmare, noua Directivă 2009/48/CE necesită a fi adaptată la aceste evoluții. În conformitate
cu inițiativa sa privind o mai bună legiferare, Comisia s-a implicat și în simplificarea cadrului
legislativ, și în îmbunătățirea calității și eficienței acestuia.
Directiva 2009/48/CE este prima directivă sectorială care încorporează și care se aliniază la cadrul
general pentru comercializarea de produse în UE, așa-numitul „pachetul bunuri”.
[Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de
stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește
comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 și Decizia nr.
768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun
pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei nr. 93/465/CEE a Consiliului].
Obiectivul prezentelor îndrumări este de a clarifica anumite aspecte și proceduri la care se face
trimitere în cadrul Directivei 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor. Îndrumările trebuie să fie
utilizate în asociație cu directiva și cu „Ghidul Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a
directivelor bazate pe noua abordare și pe abordarea globală (Ghidul albastru)”
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/documents/blue-guide/.
Prezentele orientări nu sunt destinate numai utilizării de către autoritățile competente, ci și de către
principalii operatori economici vizați, precum producătorii, organizațiile profesionale ale acestora,
organismele responsabile cu elaborarea standardelor, precum și cele cu atribuții în ceea ce
privește procedurile de evaluare a conformității.
În primul rând și cel mai important, prezentul document trebuie să asigure aplicarea corectă a
directivei care duce la eliminarea obstacolelor și a dificultăților legate de libera circulație a
mărfurilor în cadrul Comunității Europene. Trebuie remarcat faptul că afirmațiile cuprinse în
prezentele orientări se referă numai la aplicarea Directivei 2009/48/CE cu excepția cazului în care
se prevede altfel. Toate părțile implicate trebuie să i a în considerare și alte cerințe care pot fi
aplicate (a se vedea http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/relevant-legislation/
index_en.htm).
Imaginile care apar în prezentul document constituie exemple care au ca scop facilitarea înțelegerii.
Acestea nu presupun conformitatea produselor reprezentate.
3
GHID PENTRU APLICAREA DIRECTIVEI 2009/48/CE PRIVIND SIGURANȚA
JUCĂRIILOR 13
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE...........................................................13
Articolul 1. Obiect...........................................................................................13
Articolul 2. Domeniul de aplicare....................................................................13
Articolul 3. Definiții.........................................................................................15
CAPITOLUL II. OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI........................20
Articolele 4-9...................................................................................................20
CAPITOLUL III. CONFORMITATEA JUCĂRIILOR............................................30
Articolul 10. Cerințe esențiale de siguranță.....................................................30
Articolul 11. Avertismentele............................................................................33
Articolul 12. Libera circulație .........................................................................37
Articolul 13. Prezumția de conformitate .........................................................38
Articolul 14. Obiecția formală la standardele armonizate ..............................38
Articolul 15. Declarația CE de conformitate ..................................................39
Articolul 16. Principii generale ale marcajului CE .........................................40
Articolul 17. Reguli și condiții pentru aplicarea marcajului CE .....................42
CAPITOLUL IV. EVALUAREA CONFORMITĂȚII ............................................43
Articolul 18. Evaluări privind siguranța .........................................................43
Articolul 19. Procedurile aplicabile pentru evaluarea conformității ...............45
Articolul 20. Examinarea CE de tip ................................................................45
Articolul 21. Documentația tehnică ................................................................47
CAPITOLUL V. NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A
CONFORMITĂȚII ...................................................................................................49
Articolele 22-38. .............................................................................................49
CAPITOLUL VI. OBLIGAȚII ȘI COMPETENȚE ALE STATELOR MEMBRE 56
Articolul 39. Principiul precauției ...................................................................56
Articolul 40. Obligația generală de organizare a supravegherii pieței ...........57
Articolul 41. Instrucțiuni pentru organismul notificat ....................................57
Articolul 42. Procedura aplicabilă jucăriilor care prezintă risc la nivel național 58
Articolul 43. Procedura comunitară de salvgardare ........................................59
Articolul 44. Schimbul de informații – Sistemul european de schimb
rapid de informații ...........................................................................................60
Articolul 45. Neconformitatea formală ...........................................................61
CAPITOLUL VII. PROCEDURILE COMITETULUI ............................................61
4
Articolul 46. Modificări și măsuri de punere în aplicare ................................61
Articolul 47. Comitetul ...................................................................................63
CAPITOLUL VIII. DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE SPECIALE .......................63
Articolul 48. Raportarea ..................................................................................63
Articolul 49. Transparență și confidențialitate ................................................64
Articolul 50. Motivarea măsurilor ..................................................................64
Articolul 51. Sancțiuni ....................................................................................65
CAPITOLUL IX. DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII ...................................65
Articolul 52. Aplicarea Directivelor 85/374/CEE și 2001/95/CE ..................65
Articolul 53. Perioade de tranziție ..................................................................66
Articolul 54. Transpunerea .............................................................................67
Articolul 55. Abrogarea ..................................................................................67
Articolul 56. Intrarea în vigoare ......................................................................68
Articolul 57. Destinatari ..................................................................................68
ANEXA 1. LISTA PRODUSELOR CARE NU SUNT CONSIDERATE ÎN MOD
SPECIAL JUCĂRII ÎN SENSUL PREZENTEI DIRECTIVE 69
[ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)] .........................................................................69
ANEXA II. CERINȚE SPECIALE DE SIGURANȚĂ ............................................75
I. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘI MECANICE .......................................................75
II. INFLAMABILITATEA ........................................................................… 82
III. PROPRIETĂȚI CHIMICE .......................................................................83
IV. PROPRIETĂȚI ELECTRICE ................................................................101
V. IGIENĂ .......................................................................................................104
VI. RADIOACTIVITATE ...............................................................................106
ANEXA III. .............................................................................................................109
ANEXA IV. ............................................................................................................110
ANEXA V. AVERTISMENTE ..............................................................................111
PARTEA A. Avertismente generale .............................................................111
PARTEA B. Avertismente specifice și indicații privind precauții de utilizare pentru
anumite categorii de jucării ...........................................................................111
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA STANDARDELOR ȘI
ORIENTĂRILOR 113
EXPLICAȚIA I. OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI .....................115
5
EXPLICAȚIA IV. PĂRȚI ALE JUCĂRIILOR ATAȘATE ÎN MOD DIRECT LA
UN PRODUS ALIMENTAR .................................................................................136
6
MODIFICĂRI EFECTUATE ÎN COMPARAȚIE CU VERSIUNEA
ANTERIOARĂ
Rev 1.1 Lutul pentru modelarea de figurine este un exemplu de material pliabil
Rev 1.1 Cleiul pentru modelarea de figurine este un exemplu de material lipicios
Rev 1.2 Clarificare privind marcajele „nu este posibil” și „dimensiunea nu permite”
Rev 1.2 Clarificare privind marcajele „produs de”, „importat de”, „distribuit de” și
„reprezentat de”
Rev 1.2 Distincție între DSJ și REACH
Rev 1.3 Adăugarea ghidului care descrie relația dintre DSGP și regulament
Rev 1.3 Adăugarea ghidului care descrie relația dintre DSGP și regulament
11
Rev 1.3 Urme și bunele practici de fabricație
Rev 1.3 Adăugarea ghidului care descrie relația dintre DSGP și regulament
Rev 1.7 Clarificare privind marcajele CE de pe pachetele mixte care conțin atât
jucării, cât și produse care nu sunt jucării
Rev 1.7 Clarificarea interpretării anexei I
12
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiect
Prezenta directivă prevede norme privind siguranța jucăriilor și libera circulație a acestora
în Comunitate.
Articolul 1 definește obiectul directivei. Obiectul este dublu. Directiva prevede norme privind
siguranța jucăriilor, pe de o parte, și libera circulație a acestora în Comunitate, pe de altă parte.
Obiectul derivă din cele două obiective principale ale directivei care vizează, în primul rând,
asigurarea faptului că jucăriile utilizate de copii sunt sigure și, în al doilea rând, garantarea bunei
funcționări a pieței interne a jucăriilor.
Prezenta directivă se aplică produselor concepute sau destinate, în mod exclusiv sau
neexclusiv, utilizării pentru joacă de către copiii cu o vârstă mai mică de 14 ani (denumite în
continuare „jucării”).
Articolul 2 alineatul (1) definește domeniul de aplicare al directivei, respectiv produsele la care se
aplică.
Definiția din articolul 2 alineatul (1) primul paragraf prevede următoarele criterii pentru a decide
dacă un produs intră în domeniul de aplicare al directivei:
Formularea acestei dispoziții este ușor diferită față de definiția formulată în Directiva
88/378/CEE. Cu toate acestea, intenția a fost doar aceea de a codifica practica existentă în temeiul
acelei directive, și nu de a modifica domeniul material de aplicare al directivei față de ceea ce a fost
pînă în prezent. Cuvintele „în mod exclusiv sau neexclusiv” au fost adăugate în definiție pentru a
indica faptul că produsul nu trebuie să fie destinat exclusiv utilizării pentru joacă pentru ca acesta
să fie considerat ca o jucărie, ci poate avea, de asemenea, și alte funcții. De exemplu, un breloc
cu un ursuleț de pluș atașat la el este considerat o jucărie, sau un sac de dormit de forma unei
jucării moi umplute. Intenția nu este aceea de a sugera, de exemplu, că standardul privind
trambulinele trebuie să ia în considerare utilizarea de către adulți a unei trambuline de jucărie.
Alte exemple de produse cu funcție dublă (decorațiuni pentru uși, rucsacuri sau genți moi,
umplute, în formă de animal, ...) pot fi găsite în ghidul 11 privind clasificarea jucăriilor
destinate copiilor cu o vârstă mai mare sau mai mică de 36 de luni.
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/gd011_classification_toys_for_children_u
nder_3_years_red_en.pdf
Principala dificultate a acestei definiții este conceptul de „utilizare pentru joacă” sau „valoare
13
ludică”. Practic, totul are o valoare ludică pentru un copil, dar acest lucru nu înseamnă că orice
obiect poate fi definit drept jucărie. Pentru ca un obiect să fie considerat jucărie în sensul
directivei, valoarea ludică trebuie să fie introdusă în mod intenționat de către producător.
Declarația producătorului privind utilizarea prevăzută este un criteriu care trebuie să fie luat în
considerare, întrucât figurează chiar în modul de formulare. Cu toate acestea, sintagma
„destinat în mod clar”, utilizată în Directiva 88/378/CEE, a fost înlocuită și modificată prin
eliminarea cuvintelor „în mod clar”. Respectiv, utilizarea prevăzută în mod rezonabil este
considerată a prevala asupra declarației privind utilizarea prevăzută de către producător. În
cazul în care producătorul își etichetează produsele ca nefiind jucării, acesta trebuie să fie în
măsură să susțină această afirmație. Ghidul oferă și alte criterii orientative care trebuie să fie luate
în considerare pentru clasificarea unui produs ca jucărie
(http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/004_greyzone_rev2_en.pdf).
În plus, au fost elaborate mai multe ghiduri pentru clasificarea produselor specifice.
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/guidance/index_en.htm
Notă: definiția unei jucării nu se referă la uzul public sau domestic. Prin urmare, jucăriile
utilizate la domiciliu sau în locuri publice (școli, creșe, grădinițe) sunt reglementate de
prezenta directivă. Cu toate acestea, directiva nu se aplică în cazul anumitor produse de uz
public care corespund definiției jucăriilor [a se vedea articolul 2 alineatul (2) de mai jos].
Anexa I prezintă produsele care ar putea fi confundate cu jucăriile, chiar dacă acestea nu
corespund definiției jucăriei formulate mai sus, la articolul 2 alineatul (1) din primul paragraf.
Această listă este o listă de exemple și nu este în niciun caz exhaustivă. Dacă un produs nu
figurează în listă, aceasta nu înseamnă neapărat că produsul respectiv este o jucărie; într-un
astfel de caz, produsul trebuie să fie întotdeauna evaluat în raport cu definiția generală
formulată la articolul 2 alineatul (1) primul paragraf. Pentru o explicație detaliată, a se vedea
punctul 10 din anexa I.
Acest alineat conține o listă a produselor excluse din domeniul de aplicare al directivei. Aceasta
prezintă în mod exhaustiv produsele care se încadrează în definiția jucăriilor de la articolul 2
alineatul (1) primul paragraf, dar care sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei din
diferite motive.
(a) Echipamentele pentru terenurile de joacă destinate uzului public sunt reglementate de
legislația comunitară - Directiva privind siguranța generală a produselor (DSGP). În special
standardele EN 1176, EN 1177, EN 1069 și EN 14960 pot fi utilizate pentru a demonstra
conformitatea, dacă este cazul.
14
Notă: echipamentele de joacă destinate uzului domestic, cunoscute sub denumirea de jucării
de activitate, sunt reglementate de prezenta directivă (și de standardul EN 71-8). Uzul domestic
reprezintă utilizarea jucăriilor în cadrul familiei sau al gospodăriei.
(c) Exemplele de vehicule de jucărie echipate cu motor cu combustie internă care nu sunt
destinate uzului rutier intră în domeniul de aplicare al Directivei privind echipamentele tehnice.
De asemenea, acestea intră sub incidența legislației comunitare privind compatibilitatea
electromagnetică. În plus, întrucât aceste produse sunt utilizate de consumatori, sunt aplicabile
și anumite dispoziții ale legislației comunitare privind DSGP.
(d) (e) De asemenea, jucăriile cu motor cu aburi, precum și praștiile și catapultele sunt excluse
din domeniul de aplicare al directivei.
Articolul 3. Definiții
2) „introducere pe piață” înseamnă punerea la dispoziție pentru prima dată a unei jucării
pe piața comunitară;
3) „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care produce o jucărie sau
pentru care se proiectează sau se produce o jucărie și care comercializează respectiva
jucărie sub numele sau marca sa;
15
numele acestuia în legătură cu sarcini specifice;
5) „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate, care
introduce pe piața comunitară o jucărie dintr-o țară terță;
6) „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de distribuție,
alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție o jucărie pe piață;
10) „acreditare” are înțelesul atribuit prin Regulamentul (CE) nr. 765/2008;
11) „evaluare a conformității” înseamnă procesul prin care se evaluează dacă s-a
demonstrat că au fost îndeplinite cerințele specificate pentru o jucărie;
13) „rechemare” înseamnă orice măsură cu scopul de a returna o jucărie, care a fost pusă
deja la dispoziția utilizatorului final;
16) „marcaj CE” înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că jucăria respectă
cerințele aplicabile stabilite în legislația comunitară de armonizare, care prevede
aplicarea sa pe jucărie;
Acest articol conține o serie de definiții esențiale pentru înțelegerea termenilor utilizați în partea
dispozitivă a directivei.
Punctele 1-16 sunt definiții orizontale care se bazează pe modele de dispoziții din Decizia
768/2008. Sensul acestora este definit în ghidul orizontal (Ghidul albastru).
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/single-market-goods/documents/blue-guide/.
Definițiile de la punctele 17-29 sunt definiții specifice sectorului jucăriilor și prezentei
directive.
16
Produs funcțional
17) „produs funcțional” înseamnă acel produs care are același rol și este utilizat în același
mod ca un produs, aparat sau instalație destinate uzului de către adulți și care poate fi un
model redus la scară al unui astfel de produs, aparat sau instalație;
Acest termen este folosit în anexa I (lista produselor care nu sunt considerate jucării) la punctul
12, care precizează faptul că următoarele produse nu sunt considerate jucării: „produse
educative funcționale, cum ar fi cuptoare electrice, fiare de călcat sau alte produse
funcționale alimentate la o tensiune nominală mai mare de 24 de volți, vândute exclusiv în
scopuri didactice și utilizate sub supravegherea adulților”. Definiția formulată la articolul 3
clarifică ceea ce se înțelege prin aceste produse, respectiv faptul că acestea sunt produse care au
același rol și sunt utilizate în același mod ca aparatele sau instalațiile destinate uzului de către
adulți și care pot fi un model la scară redusă a unui astfel de obiect.
Jucărie funcțională
18) „jucărie funcțională” înseamnă acea jucărie care are același rol și este utilizată în același
mod ca un produs, aparat sau instalație destinate uzului de către adulți și care poate fi un
model redus la scară al unui astfel de produs, aparat sau instalație;
Termenul „jucărie funcțională” este folosit în anexa V, care prevede avertismente specifice și
instrucțiuni pentru această categorie de jucării (anexa V partea B punctul 3).
Exemple din această categorie de jucării sunt mașinile de cusut, filtrele de cafea.
Jucărie acvatică
19) „jucărie acvatică” înseamnă o jucărie destinată utilizării în apă de adâncime mică,
capabilă să ducă sau să susțină copilul în apă;
Termenul „jucărie acvatică” este utilizat în anexa II, în care este prevăzută o cerință de
siguranță specifică pentru jucăriile acvatice (anexa II partea I punctul 5), și în anexa V, care
prevede un avertisment specific pentru aceste jucării (anexa V partea B punctul 6). Pe lângă
această cerință specifică, jucăriile acvatice trebuie să mai îndeplinească și celelalte cerințe ale
DSJ. Această definiție indică principalele criterii pentru clasificarea acestor produse drept jucării
destinate utilizării în apă de adâncime mică. Echipamentele acvatice destinate utilizării în apă de
adâncime mare nu sunt considerate jucării. Această definiție este completată de un ghid specific
privind jucăriile acvatice. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/gd007_en.pdf
Viteză proiectată
17
20) „viteză proiectată” înseamnă viteza de funcționare normală, determinată prin
proiectarea jucăriei;
Termenul „viteză proiectată” este utilizat în contextul cerinței de siguranță prevăzute pentru
deplasarea cu vehicule acționate electric în anexa II partea 1 punctul 7. Viteza proiectată este
viteza de funcționare normală, determinată prin proiectarea jucăriei.
Jucării de activitate
21) „jucărie de activitate” înseamnă o jucărie destinată uzului domestic, a cărei structură de
sprijin este fixă pe parcursul activității și care este destinată efectuării următoarelor
activități de către un copil: escaladare, sărire, legănare, alunecare, balansare, învârtire,
mers târâș sau de-a bușilea sau orice combinație a acestora;
Termenul „jucărie de activitate” este utilizat în anexa II partea I punctul 11, care prevede o
cerință specifică de siguranță pentru jucăriile de activitate. De asemenea, anexa V prevede
avertismente specifice pentru această categorie de jucării (anexa V partea B punctul 2). Pe
lângă această cerință specifică, jucăriile de activitate trebuie să mai îndeplinească și celelalte
cerințe ale DSJ. Numai jucăriile de activitate destinate uzului domestic intră sub incidența
Directivei privind jucăriile. Aceasta înseamnă că echipamentele pentru terenuri de joacă
destinate uzului public sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei [articolul 2 alineatul
(2)]. Jucăriile de activitate sunt destinate efectuării următoarelor activități de către un copil:
escaladare, sărire, legănare, balansare, învârtire, mers târâș sau de-a bușilea sau orice combinație
a acestora. Activitatea are loc în jucărie sau pe aceasta. Structura de sprijin a jucăriei de activitate
este fixă pe parcursul activității.
Exemple de astfel de jucării de activitate pot include balansoare, tobogane, carusele, cadre
pentru escaladare, trambuline, bazine de mică adâncime și jucării acvatice gonflabile. În
schimb, vehiculele cu ajutorul cărora copiii se pot deplasa nu sunt considerate jucării de
activitate.
Jucărie chimică
Acest cuvânt este utilizat în anexa V partea B punctul 4, care prevede avertismente
specifice pentru jucăriile chimice. Aceste jucării sunt destinate manevrării directe a substanțelor și
amestecurilor chimice. Exemple de astfel de produse sunt trusele de chimie, kiturile de
creștere a cristalelor, trusele de plastifiere, atelierele miniaturale de ceramică, emailare sau de
fotografie și jucăriile similare care provoacă o reacție chimică sau o modificare similară a
substanței în cursul utilizării (a se vedea anexa V partea B punctul 4).
23) „joc de masă olfactiv” înseamnă o jucărie al cărei scop este să asiste un copil să
recunoască diferite mirosuri sau arome;
24) „trusă cosmetică” înseamnă o jucărie al cărei scop este să ajute copilul să învețe să
realizeze produse precum parfumuri, săpunuri, creme, șampoane, spume de baie, luciu
de buze (glossuri), rujuri, alte produse de machiat, pastă de dinți și balsamuri;
25) „joc gustativ” înseamnă o jucărie al cărei scop este să permită copiilor să obțină dulciuri
18
sau să realizeze rețete culinare care implică utilizarea unor ingrediente alimentare
precum dulciuri, lichide, pudre și arome;
Acești termeni sunt utilizați în anexa II partea III punctul 12 care prevede pentru astfel de jucării
o anumită derogare de la cerințele referitoare la substanțele de parfumare ce pot fi utilizate în
jucării, precum și în anexa V, în care este prevăzut un avertisment special pentru aceste tipuri
de produse (anexa V partea B punctul 10). Termenul „joc de masă olfactiv” nu se referă, de
exemplu, la o jucărie moale umplută care are o anumită aromă.
Vătămare
26) „vătămare” înseamnă rănire fizică sau orice alt efect nefast pentru sănătate, inclusiv
efectele pe termen lung asupra sănătății;
Acest termen este utilizat în definițiile pericolului și riscului formulate la punctele 27 și 28,
precum și la articolul 10 alineatul (2).
Pericol
Acest termen este utilizat în definiția riscului formulată la punctul 28 și la articolul 10 alineatul
(2), articolul 18 și articolul 20 alineatul (3).
Risc
Acest termen este utilizat la articolele 4, 5, 6, 7, 10 17, 21 și 42, precum și în anexa II. În ceea ce
privește cerințele chimice, „risc” înseamnă combinația dintre pericole și expunerea la pericole.
19
29) „destinat uzului de către” înseamnă că un părinte sau tutore poate considera în mod
rezonabil, în virtutea funcțiilor, dimensiunilor și caracteristicilor unei anumite jucării,
că aceasta este destinată uzului copiilor din categoria de vârstă indicată.
Acest termen este utilizat pentru prima oară la articolul 10 alineatul (2), în cerința generală de
siguranță care prevede că „abilitatea utilizatorilor și, dacă este cazul, a supraveghetorilor acestora
trebuie luată în considerare, în special în cazul jucăriilor care sunt destinate utilizării de către
copiii mai mici de 36 de luni sau altor grupe de vârstă specifice”. De asemenea, acesta este
întrebuințat în anexa II partea I punctul 4 (d), care prevede interzicerea pieselor de mici
dimensiuni pentru jucăriile destinate uzului de către copiii cu o vârstă mai mică de 36 de luni.
Această definiție oferă criteriile de evaluare pentru a stabili dacă o anumită jucărie este
„destinată uzului de către” o anumită grupă de vârstă. Definiția arată că factorul decisiv este
ceea ce un părinte sau tutore consideră în mod rezonabil, în virtutea funcțiilor,
dimensiunilor și caracteristicilor unei anumite jucării, ca fiind adecvat pentru utilizarea de
către copiii din categoria de vârstă indicată. Pentru informații suplimentare, a se consulta
punctul 1.2.1. din acest ghid.
Articolele 4-9
Articolul 4. Obligațiile producătorilor
Atunci când introduc jucăriile lor pe piață, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate
și fabricate în conformitate cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute la articolul 10 și în
anexa II.
Producătorii asigură faptul că pe jucăriile lor sunt afișate tipul, lotul sau numărul de serie sau al
20
modelului sau alt element de identificare, sau, în cazul în care mărimea sau natura jucăriei nu
permite acest lucru, producătorii se asigură că informația solicitată este prevăzută pe ambalaj
sau într-un document care însoțește jucăria.
Pe jucărie trebuie să fie afișate tipul, lotul sau numărul de serie sau al modelului sau alt element
de identificare.
Această prevedere implică faptul că, în cazul în care jucăria nu are ambalaj sau nu este însoțită
de un document, elementul de identificare trebuie să fie aplicat pe jucăria în sine.
Cerința formulată în DSJ oferă producătorilor libertatea de a alege elementul pe care doresc
să îl utilizeze pentru identificarea jucăriei, atâta timp cât este asigurată trasabilitatea. Acest
element de identificare este un cod unic pentru jucărie, care este identic cu cel înscris în
declarația CE de conformitate.
În unele cazuri, de exemplu atunci când o jucărie este alcătuită din mai multe părți sau
reprezintă un ansamblu alcătuit din mai multe părți, natura sa nu permite aplicarea codului de
identificare. În aceste cazuri, elementul de identificare a jucăriei trebuie aplicat pe ambalaj (sau
pe documentul care însoțește jucăria). În afara marcajului cu codul de identificare aplicat pe
ambalaj, poate fi realizat un marcaj suplimentar al jucăriilor/părților/componentelor individuale
pe baza normelor interne și a obiectivelor producătorului privind reducerea riscului unei
potențiale rechemări prin deținerea unui sistem avansat de trasabilitate a elementelor individuale
(de exemplu, coduri de lot, date de fabricație).
Potrivit operatorilor economici, modul consacrat de trimitere la jucării este de a utiliza un număr
de articol (o așa-numită „SKU” - „unitate de păstrare în stoc”) ca element de identificare. De
asemenea, acest număr de articol este utilizat, în general, ca identificator în declarația de
conformitate (DDC) împreună cu o imagine, o descriere etc.
21
Jucăria este alcătuită din mai multe părți/componente, precum:
Fiecare dintre jucăriile menționate anterior este ambalată într-un singur pachet dar, în general,
acestea ar putea/vor fi vândute, de asemenea, într-un pachet alternativ sub formă de
părți/componente separate sau în alte combinații de părți/componente. Există posibilitatea ca o
parte din părțile/componentele din aceste pachete să poată fi marcate, în timp ce altele ar putea
avea dimensiuni prea mici sau o formă care să nu permită marcajul. Din aceste motive, este
mult mai practic să se atribuie un număr de articol întregului set/pachet și să se utilizeze
același număr de articol și în declarația de conformitate.
De asemenea, când o jucărie este alcătuită dintr-un singur „articol”, nu este neobișnuit ca acest
articol să fi fost asamblat de producător, prin îmbinarea mai multor părți (dar să nu fie proiectat
pentru a fi dezasamblat de consumator). Părțile care alcătuiesc un articol (jucărie) sunt deseori
utilizate în mai multe concepte de jucării. De exemplu, corpul unei figurine de jucărie poate avea
o varietate de tipuri de capete, montate pe același corp, iar mai multe jucării diferite pot fi create
utilizând același corp. În general, anumite părți nu vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a
putea afișa un cod de identificare pe acesta, în timp ce alte părți ar putea să nu permită marcajul
cu un cod de identificare din motive tehnice (suprafață neregulată, suprafață sferică etc.). În
plus, în acest caz este mult mai practic să se aplice un număr de articol pe ambalaj și să se
utilizeze același număr și în declarația de conformitate.
Jucăria este alcătuită dintr-un singur articol care cuprinde mai multe părți neasamblate
Acesta este un caz în care aplicarea pe jucăria în sine a unui marcaj cu un cod de
identificare identic cu cel din declarația de conformitate (un număr de articol) poate părea simplă.
Cu toate acestea, aceeași jucărie ar putea fi vândută în combinație cu alte jucării/articole sub
forma unui set. Având în vedere faptul că la punctul de producție nu se știe care dintre articole
va fi vândut în mod „independent” și care va fi vândut într-un ambalaj alături de alte jucării este,
prin urmare, mai ușor să se indice pe ambalaj numărul de articol, care corespunde declarației de
conformitate, acest lucru facilitând activitățile autorității de supraveghere a pieței de corelare a
jucăriei cu declarația de conformitate.
Producătorii indică pe jucărie numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor
înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, producătorii
indică aceste informații pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria. Adresa
trebuie să indice un singur punct de contact al producătorului.
Producătorul înseamnă orice persoană fizică sau juridică care produce o jucărie sau pentru
22
care se proiectează sau se produce o jucărie, și care comercializează respectiva jucărie sub
numele sau marca sa. Definiția conține două condiții cumulative: persoana trebuie să producă
o jucărie (sau pentru aceasta trebuie să se proiecteze o jucărie) și să comercializeze respectiva
jucărie sub numele sau marca sa. Prin urmare, în cazul în care jucăria este comercializată sub
numele sau marca altei persoane, această persoană va fi considerată producător.
Producătorii indică pe jucărie numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor
înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil,
producătorii indică aceste informații pe ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria. Ca
regulă generală, numele și adresa se aplică pe jucărie. Cu toate acestea, în mod excepțional,
acestea pot fi mutate de pe jucărie, dacă această regulă nu poate fi respectată. Acest lucru ar fi
justificat în cazul în care aplicarea acestora pe jucărie nu a fost posibilă din motive tehnice sau
economice rezonabile.
Adresa trebuie să indice un punct unic de contact al producătorului. Textul legii îl obligă pe
producător să indice un singur punct de contact pe produs. Acesta nu este neapărat adresa
sediului social al producătorului. Această adresă de contact poate fi adresa reprezentantului
autorizat, dacă este însoțită de clarificarea „reprezentat de”.
Nimic din această dispoziție nu îl împiedică pe producător să menționeze alte adrese, cu condiția
să se indice în mod clar care este punctul unic de contact. Producătorul nu poate avea o listă de
puncte de contact în 10 țări fără a desemna punctul unic de contact. Desemnarea punctului
unic de contact se poate realiza subliniind sau evidențiind punctul unic de contact sau indicând
„în conformitate cu Directiva 2009/48/CE, punctul unic de contact este…”
Un site internet reprezintă o sursă de informare suplimentară, dar nu este suficient ca adresă
de contact. În mod normal, o adresă indică strada și numărul sau căsuța poștală și un număr,
codul poștal și orașul. Unele țări se pot abate de la acest principiu (de exemplu, nu se indică
strada și numărul, ci doar un cod poștal), dar în acest caz producătorul trebuie să pună la
dispoziție o aprobare scrisă a acestui punct unic de contact din partea autorității naționale
pentru alte autorități din statele membre.
Producătorul trebuie să respecte această obligație indiferent de locul în care se află (în UE sau în
afara UE). Această dispoziție implică faptul că jucăriile vândute fără ambalaj sau fără un
document însoțitor trebuie să conțină numele și adresa producătorului!
Notă: formularea dispoziției din Directiva 88/378/CEE care precizează că „în cazul în care
indicațiile menționate nu sunt aplicate pe jucării, trebuie să se atragă atenția consumatorului
că este util să le păstreze” nu este inclusă în Directiva 2009/48/CE.
DSJ sau legislația orizontală (noul cadru legislativ) nu stipulează obligația de a traduce în toate
limbile necesare cuvintele „produs de”, „importat de”, „reprezentat de” sau „distribuit
de”. Cerințele în materie de traducere se referă exclusiv la instrucțiuni, la informațiile
privind siguranța și la avertismente. Aceste cuvinte sunt considerate ușor de înțeles în toate
limbile.
Producătorii pot menționa „proiectat și produs de” în loc de „produs de...”. În cazul în care o
societate cu sediul în UE deține o jucărie care este fabricată în Uniunea Europeană sau în afara
23
acesteia și o vinde sub propria sa marcă, însă produsul poartă și logoul unui furnizor de licențe,
societatea cu sediul în UE este considerată în continuare producător și trebuie să afișeze pe
jucărie propria adresa. Nu există nicio obligație de a tipări adresa titularului de licență. Cu toate
acestea, în baza unui contract, societatea cu sediul în UE trebuie să aibă dreptul de a fabrica și
de a vinde produse sub marca pentru care a obținut licența.
În cazul, în care o societate cu sediul în UE deține o jucărie care este fabricată în Uniunea
Europeană sau în afara acesteia și, o vinde sub marca pentru care deține licență (în baza unui
contract de licență), societatea cu sediul în UE este considerată în continuare producător și
trebuie să afișeze pe jucărie propria adresă. Nu există nicio obligație de a tipări adresa
titularului de licență.
24
producătorul a întocmit documentația tehnică, că jucăria poartă marcajul de conformitate cerut
și că aceasta este însoțită de documentele prevăzute și că producătorul a respectat cerințele
prevăzute la articolul 4 alineatele (5) și (6). Atunci când un importator consideră sau are
motive să creadă că o jucărie nu respectă cerințele esențiale de siguranță prevăzute la articolul
10 și în anexa II, acesta nu introduce jucăria pe piață până când aceasta nu respectă cerințele în
cauză. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un risc, importatorul informează
producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în această privință.
Sintagma „documente necesare” se referă la toate documentele care trebuie să însoțească jucăria
în sine. În temeiul DSJ, aceste documente sunt reprezentate de informațiile privind siguranța, de
instrucțiuni și de avertismente.
Importatorii indică pe jucărie numele lor, denumirea înregistrată sau marca lor înregistrată și
adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, indică aceste informații pe
ambalaj sau într-un document care însoțește jucăria.
În concluzie: în general, pe o jucărie se indică una sau două adrese: a producătorului și/sau a
importatorului. Cu toate acestea, în cazul în care producătorul este situat în Comunitate și
jucăria este fabricată în Comunitate, aceasta va indica doar o adresă (a producătorului).
În cazul în care producătorul este situat în afara Comunității și importatorul introduce jucăria
pe piață sub numele sau marca proprie sau modifică o jucărie deja existentă pe piață (într-un mod
în care conformitatea cu cerințele aplicabile poate fi afectată), importatorul este considerat
producător. Singura adresă care va figura pe jucărie în acest caz (sau pe ambalaj sau în
1
documentul care însoțește jucăria) este adresa importatorului, care este considerat producător . O
marcă înregistrată este un semn distinctiv sau un indicator utilizat de o persoană fizică, o
organizație comercială sau altă persoană juridică, pentru a indica faptul dacă produsele sau
serviciile oferite consumatorilor provin dintr-o sursă unică și pentru a distinge produsele sau
serviciile proprii de cele ale altor entități. O marcă înregistrată este un tip de proprietate
intelectuală și constă, în general, într-un nume, un cuvânt, o expresie, un logo, un simbol,
un concept, o imagine sau o combinație a acestor elemente.
25
În cazul în care producătorul este situat în Comunitate (o societate cu sediul în Comunitate
se prezintă ca fiind producătorul, permițând utilizarea mărcii sale sau a adresei proprii etc.),
deși produsele sunt fabricate în afara Comunității, această societate este considerată a fi
producătorul care introduce jucăriile pe piața comunitară, chiar dacă importul efectiv este
realizat de către o altă societate. În acest caz nu există niciun importator în sensul definiției
importatorului și este suficient să se menționeze numai adresa producătorului.
Importatorii asigură faptul că, atâta timp cât o jucărie se află în responsabilitatea lor, condițiile de
depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acesteia cu cerințele prevăzute la articolul
10 și în anexa II.
În cazul în care acest lucru este considerat oportun în raport cu riscurile prezentate de o jucărie,
pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor, importatorii testează prin eșantionare
jucăriile comercializate, investighează și, dacă este cazul, păstrează un registru de reclamații,
de jucării neconforme și rechemări de jucării și informează distribuitorii cu privire la
astfel de monitorizări.
_________________________________
Nota1: În cazul în care importatorul aplică doar numele și adresa proprie, dar păstrează marca producătorului
original, acesta rămâne importator. Adresa importatorului și cea a producătorului vor figura pe jucărie (sau pe
ambalaj sau în documentele care însoțesc jucăria).
26
Articolul 7. Obligațiile distribuitorilor
Înainte de a pune la dispoziție o jucărie pe piață, distribuitorii verifică dacă jucăria poartă
marcajul de conformitate cerut, dacă aceasta este însoțită de documentele necesare și de
instrucțiuni și informații de siguranță, în limba sau în limbile ușor de înțeles de către
consumatorii din statul membru în care jucăria este pusă la dispoziție pe piață, și dacă
producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 4 alineatele (5) și (6) și
la articolul 6 alineatul (3).
Atunci când un distribuitor consideră sau are motive să creadă că o jucărie nu respectă cerințele
prevăzute la articolul 10 și în anexa II, acesta nu pune la dispoziție jucăria pe piață până
când aceasta nu se conformează respectivelor cerințe. În plus, în cazul în care jucăria prezintă un
risc, distribuitorul informează în acest sens producătorul sau importatorul și autoritățile de
supraveghere a pieței.
Producătorii și importatorii se asigură, iar distribuitorii verifică dacă jucăria este însoțită de
instrucțiuni și informații de siguranță în limba sau limbile ușor de înțeles de către consumatori,
2
în condițiile stabilite de statul membru în cauză .
În cazul în care există instrucțiuni, acestea trebuie să facă referire în mod clar la jucării; prin
urmare, ele ar trebui să repete informațiile înscrise pe jucărie (a se vedea trasabilitatea). În
cazul în care instrucțiunile cuprind mai mult de o pagină, paginile ar trebui să fie
numerotate.Informațiile de siguranță pot include text și/sau imagini care să însoțească sau care să
fie asociat(e) cu jucăria. Pentru anumite tipuri de jucării, nu există informații de siguranță
relevante. Scopul informațiilor de siguranță este de a permite consumatorului sau utilizatorului să
folosească jucăria în condiții de siguranță și, pe lângă avertismentele prevăzute de DSJ, de a
contribui la evitarea riscurilor pentru utilizatori sau de deteriorare a produsului. Exemple din
această categorie sunt următoarele: „a se răci exclusiv într-un frigider de uz casnic”; „a nu se
introduce în congelator”.
Nota2: În conformitate cu prevederile DSJ, „trebuie” indică faptul că operatorii economici au o îndatorire
obligatorie, iar „ar trebui” indică faptul că operatorii economici au posibilitatea.
Nu există cerințe specifice privind atașarea instrucțiunilor și a informațiilor de siguranță. DSJ
27
menționează doar că jucăria trebuie să fie însoțită de aceste informații, în sensul că acestea se
pot afla pe ambalaj, într-un prospect sau o notă.
DSJ indică faptul că informațiile trebuie să fie într-o limbă ușor de înțeles de către
consumatori, în condițiile stabilite de statul membru în cauză. Aceste dispoziții rezultă din
secțiunea Pachetul bunuri și se referă efectiv doar la aspectele de limbă: instrucțiunile și
informațiile de siguranță nu trebuie să fie neapărat în limba națională; acestea pot fi în altă limbă
„ușor de înțeles de către consumator, în condițiile stabilite de fiecare stat membru”. Aceasta
înseamnă că statele membre vor stabili în legislația lor națională limba/limbile pe care o/le
consideră ușor de înțeles de către consumatori. (În general, este vorba despre limba oficială
(limbile oficiale) a(le) statului membru, dar se poate solicita și întrebuințarea altor limbi
suplimentare).
Astfel cum se indică mai sus, distribuitorul nu are obligația de a deține documentația tehnică.
Obligația de a acționa cu atenția cuvenită și de a verifica prezența documentelor necesare trebuie
să fie interpretată în lumina acestei situații.
28
În plus, atunci când există îndoieli cu privire la produsele relevante din „zona gri”,
distribuitorul poate întotdeauna solicita importatorului sau producătorului explicații privind
absența oricărui marcaj.
Distribuitorii asigură faptul că, atâta timp cât o jucărie se află în responsabilitatea lor,
condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea cu cerințele prevăzute la
articolul 10 și în anexa II.
Explicația I la acest ghid încearcă să ofere mai multe orientări cu scopul de a stabili cazurile
în care un operator economic poate fi considerat producător, importator sau distribuitor.
Aceasta clarifică și principalele obligații ale operatorilor economici. Operatorii economici
trebuie să fie atenți atunci când își aleg modelul de afaceri, pentru a putea respecta cerințele
directivei. Cadrul juridic stabilește obligațiile pe care operatorii economici trebuie să le respecte,
dar nu acoperă sfera privată a negocierilor comerciale și legate de afaceri pe care operatorii
29
economici le pot derula între ei.
Criteriile depind, de exemplu, de modul în care sunt achiziționate jucăriile, de entitatea care a
proiectat (sau modificat) jucăria, de marca sub care jucăria este introdusă pe piață și de etapa din
cadrul ciclului de producție în care un operator devine implicat.
Rolurile operatorului, astfel cum sunt definite în DSJ, pot fi diferite de ceea ce o societate ar
considera a fi „rolul obișnuit de comercializare”. De exemplu, există momente în care un
importator trebuie să accepte rolul unui „producător” mai mult în funcție de modul de furnizare;
societățile pot chiar să adopte roluri diferite de operator atunci când vând jucăria cu
amănuntul către comercianți diferiți. Prin urmare, este important să se rețină faptul că rolul
adoptat trebuie să fie evaluat de la caz la caz.
Pentru fiecare tip de operator există o serie de obligații pe care aceștia au obligația juridică
de a le respecta atunci când furnizează sau achiziționează jucării. În general, obligațiile sunt
mai oneroase în cazul în care societățile adoptă rolul de „producător” și mai puțin oneroase în
momentul adoptării rolului de „importator” și chiar mai puțin oneroase când se adoptă rolul
de „distribuitor”. Un producător poate numi un „reprezentant autorizat” printr-un mandat
scris. Reprezentantul autorizat va îndeplini toate sarcinile prevăzute în mandat.
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura faptul că jucăriile pot fi
introduse pe piață numai dacă respectă cerințele esențiale de siguranță prevăzute, în ceea ce
privește cerințele generale de siguranță, la alineatul (2) și în ceea ce privește cerințele speciale de
siguranță, în anexa II.
Articolul 10 alineatul (1) stabilește principiul de bază al directivei, și anume că doar jucăriile
care respectă cerințele esențiale de siguranță ale directivei pot fi introduse pe piață și că
statelor membre li se solicită adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a garanta faptul că
jucăriile care nu respectă aceste cerințe nu vor fi introduse pe piață.
De asemenea, această dispoziție clarifică faptul că directiva conține atât o cerință generală de
siguranță, care este stabilită la alineatul 2 de mai jos, cât și cerințele specifice de siguranță
aplicabile riscurilor specifice cuprinse în anexa II.
Articolul 10 alineatul (2) stabilește cerințele generale de siguranță care se aplică riscurilor pe care
le pot prezenta jucăriile și care nu sunt reglementate de nicio cerință specifică de siguranță.
Cerința generală de siguranță poate fi utilizată ca temei juridic pentru luarea unor măsuri
împotriva jucăriilor care prezintă riscuri care nu sunt reglementate de nicio cerință specifică de
siguranță. Un exemplu de astfel de risc a fost pericolul recent identificat în ceea ce privește
anumiți magneți puternici care, în caz de înghițire, ar putea provoca leziuni intestinale. În
30
momentul identificării, în 2007, a acestui risc prezentat de jucăriile magnetice, Directiva
88/378/CEE nu prevedea nicio cerință specifică de siguranță aplicabilă riscului de leziuni
intestinale și nici nu existau cerințe tehnice în standardul EN 71 privind jucăriile. Prin urmare,
cerința generală de siguranță din Directiva 88/378/CEE a fost utilizată drept temei juridic
pentru scoaterea de pe piață a unor jucării periculoase cu magneți. Ulterior, a fost elaborat un
standard pentru a asigura siguranța jucăriilor magnetice (a se vedea EN 71-1:2005+A8:2009, în
prezent EN 71- 1:2011).
Cerința generală de siguranță prevede, în primul rând, faptul că jucăriile, inclusiv substanțele
chimice pe care acestea le conțin, nu trebuie să pună în pericol siguranța sau sănătatea
utilizatorilor sau a părților terțe. Prin urmare, cerința generală de siguranță acoperă atât
efectele adverse asupra sănătății, inclusiv efectele pe termen lung, cât și efectele adverse
asupra siguranței, care includ toate leziunile minore și majore. Cerința generală de siguranță
prevede că jucăriile trebuie să fie sigure atât pentru utilizatori, cât și pentru terți, respectiv părinții
sau alți supraveghetori, alți copii sau chiar persoane complet străine. În al doilea rând, cerința
generală de siguranță prevede faptul că jucăriile trebuie să fie sigure atunci când sunt utilizate
în conformitate cu destinația lor sau atunci când sunt utilizate într-un mod previzibil, ținând
seama de comportamentul obișnuit al copiilor. Prin urmare, nu este suficient ca jucăria să fie
sigură atunci când este utilizată în scopurile vizate de producător, ci aceasta trebuie să fie sigură
și atunci când este utilizată într-un mod previzibil. Atunci când se evaluează ceea ce poate fi
considerat ca fiind previzibil, trebuie să se țină seama de comportamentul obișnuit al copiilor
care, în mod normal, nu acționează cu aceeași grijă ca un utilizator adult obișnuit. Atunci
când un pericol nu poate fi redus la un nivel suficient de mic prin modul de proiectare sau măsuri
de precauție, riscul rezidual poate fi abordat prin informații legate de produs adresate
supraveghetorilor, ținând seama de capacitatea acestora de a face față acestui risc rezidual. În
conformitate cu metodele acceptate de evaluare a riscurilor, nu este adecvată utilizarea
informațiilor adresate supraveghetorilor sau indicarea lipsei unui istoric al accidentelor ca
substitut pentru îmbunătățirile legate de proiectare. Având în vedere comportamentul copiilor,
și o utilizare într-o oarecare măsură neadecvată a jucăriei trebuie considerată o utilizare
previzibilă și, prin urmare, trebuie luată în considerare în momentul proiectării și fabricării
jucăriei. Un exemplu ar putea fi utilizarea de către copii a unui tobogan nu numai pentru
alunecarea pe el în poziția corectă, ci și pentru escaladarea lui sau alunecarea cu capul înainte.
Directiva 88/378/CEE a folosit expresia „comportament obișnuit (al copiilor)” în acest context,
dar aceasta a fost schimbată deoarece a creat probleme de interpretare în legătură cu ceea ce
poate fi considerat ca fiind „obișnuit”. Cu toate acestea, este important de subliniat faptul că
scopul eliminării acestui cuvânt nu a fost acela de a schimba, în esență, sfera de aplicare a cerinței
generale de siguranță.
Cerința generală de siguranță include o trimitere la produsele chimice pe care le conțin
jucăriile. Această trimitere susține dispoziția din anexa II partea III punctul 1 din directivă, care
prevede că jucăriile nu trebuie să prezinte riscuri de efecte adverse asupra sănătății umane
cauzate de expunerea la substanțele chimice sau la amestecurile conținute de jucării.
Abilitatea utilizatorilor și, dacă este cazul, a supraveghetorilor acestora trebuie luată în
considerare, în special, în cazul jucăriilor care sunt destinate uzului de către copiii mai mici de
36 de luni sau altor grupe de vârstă specifice.
31
Directivei 88/378/CEE care prevede, în anexa II partea I punctul 1, că „gradul de risc pe care îl
presupune utilizarea unei jucării trebuie să fie în relație cu capacitatea utilizatorilor și, după
caz, cu cea a supraveghetorilor acestora de a-i face față”. Aceasta înseamnă că, deși jucăriile
trebuie să fie sigure, este, de asemenea, recunoscut faptul că nu există un grad de risc zero și că
trebuie admis un nivel acceptabil de risc în cazurile în care acesta nu poate fi complet eliminat
într-un mod rezonabil prin proiectare sau mecanisme de protecție. Cu alte cuvinte, anumite
jucării includ pericole inerente (surse de vătămare) care nu pot fi complet eliminate. De
exemplu, nu se poate impune să nu există nicio posibilitate de a cădea dintr-un leagăn, dar riscul
trebuie redus la un nivel acceptabil. De asemenea, producătorul nu are control asupra suprafeței
de sub leagănele aflate pe proprietăți private pentru a putea evita leziunile la nivelul capului;
prin urmare, trebuie furnizate informații adecvate cu privire la suprafața potrivită pentru
montarea leagănului. La evaluarea nivelului de risc acceptabil, trebuie luată în considerare
capacitatea utilizatorilor și, după caz, cea a supraveghetorilor acestora.
În plus, această dispoziție prevede că trebuie luată în considerare capacitatea utilizatorilor sau a
supraveghetorilor acestora, în special în cazul jucăriilor care sunt destinate uzului de către copiii
mai mici de 36 de luni sau altor grupe de vârstă specifice.
Instrucțiunile fac parte integrantă din conceptul de siguranță a jucăriei. Acestea oferă
informațiile necesare pentru a se evita un risc inacceptabil pentru utilizator, deteriorarea jucăriei
și defectarea sau funcționarea ineficientă a acesteia, dar nu sunt destinate compensării
deficiențelor de proiectare.
32
măsurile de precauție care trebuie luate pentru a se evita riscurile. Atunci când există mai multe
pericole, trebuie să se indice cel puțin unul dintre pericolele principale.
Conform articolului 18 din DSJ, trebuie efectuată o evaluare a riscurilor/pericolelor pentru a
identifica riscurile/pericolele prezentate de o jucărie. Jucăria ar trebui proiectată astfel încât să
fie eliminate cât mai multe pericole sau astfel încât riscul rezidual să fie redus la un nivel
acceptabil. Riscurile reziduale ar trebui descrise prin avertismente adecvate și/sau instrucțiuni
de utilizare. De exemplu, riscul de înecare prezentat de jucăriile acvatice nu poate fi eliminat în
proporție de 100 % prin proiectarea jucăriei. Prin urmare, supraveghetorii ar trebui să fie
informați asupra faptului că jucăria trebuie să fie utilizată în apă de adâncime mică și sub
supravegherea unui adult. Pentru baloanele de latex este obligatoriu să existe un avertisment
privind supravegherea copiilor cu o vârstă mai mică de 8 ani și aruncarea baloanelor sparte.
Jucăriile de activitate trebuie să fie însoțite de un avertisment care indică faptul că acestea
servesc numai pentru uz domestic.
Jucăriile introduse pe piață respectă cerințele esențiale de siguranță de-a lungul perioadei
previzibile și normale de utilizare.
Articolul 10 alineatul (3) prevede perioada de-a lungul căreia jucăriile trebuie să respecte
cerințele esențiale de siguranță. Se precizează că acestea trebuie să fie sigure de-a lungul
perioadei previzibile sau normale de utilizare. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca o jucărie
să fie sigură în momentul introducerii pe piață sau al vânzării către consumatori, ci cerințele de
siguranță trebuie să fie îndeplinite de-a lungul întregii perioade previzibile sau normale de
utilizare.
Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf prevede regula generală pentru avertismentele care se
aplică tuturor jucăriilor. Se prevede că avertismentele privind utilizarea în condiții de siguranță
trebuie să specifice limitele utilizării adecvate, după caz. Aceasta înseamnă, de asemenea, că
aceste avertismente trebuie utilizate doar acolo unde este cazul pentru o utilizare în condiții de
33
siguranță. În cazul în care avertismentul nu are valoare adăugată în ceea ce privește siguranța
jucăriilor, acesta nu trebuie utilizat. Precizări suplimentare privind modalitățile de realizare a
acestui lucru sunt prevăzute în anexa V partea A.
Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf prevede că anumite categorii de jucării trebuie să
includă un avertisment specific. Aceste avertismente sunt enumerate în anexa V. Această listă nu
este exhaustivă, iar unele avertismente specifice figurează și în standardele privind jucăriile EN
71 sau EN 62115. Se mai precizează că formularea acestor avertismente trebuie să fie exact
cea indicată la punctele de la 2-10 din anexa V partea B.
Jucăriile nu sunt însoțite de unul sau mai multe dintre avertismentele specifice prevăzute în
anexa V partea B în cazul în care avertismentele nu corespund utilizării prevăzute pentru
jucăriile respective, astfel cum au fost stabilite ținând seama de funcția, dimensiunea și
caracteristicile acestora.
Articolul 11 alineatul (1) paragraful al treilea are drept scop prevenirea utilizării greșite a
avertismentelor pentru a se sustrage de la cerințele de siguranță. Au existat în trecut cazuri
de utilizare necorespunzătoare, în special în cazul avertismentelor care informează că jucăria nu
este recomandată copiilor mai mici de 36 de luni, care au fost utilizate în mod greșit pentru a
se sustrage cerințelor privind piesele de dimensiuni mici care se aplică jucăriilor destinate
copiilor mai mici de 36 de luni. Cu toate acestea, formularea acestei dispoziții este generală și
interzice utilizarea tuturor avertismentelor specifice prevăzute în anexa V partea B care sunt în
contradicție cu utilizarea prevăzută a jucăriei. Utilizarea prevăzută a jucăriei este determinată în
virtutea funcției, dimensiunii și caracteristicilor acesteia.
Producătorul aplică avertismentele într-un mod vizibil și ușor lizibil, ușor de înțeles și precis
pe jucărie, pe o etichetă aplicată sau pe ambalaj și, dacă este cazul, pe instrucțiunile de
folosire care însoțesc jucăria. Jucăriile de dimensiuni mici vândute fără ambalaj au aplicate pe
ele avertismentele corespunzătoare.
Articolul 11 alineatul (2) prevede normele privind aplicarea avertismentelor. În primul rând,
avertismentele trebuie să fie aplicate într-un mod vizibil și ușor lizibil, ușor de înțeles și
precis. În al doilea rând, dispoziția menționată impune ca avertismentele să fie aplicate pe
jucărie, pe o etichetă aplicată sau pe ambalaj. Etichetă aplicată înseamnă orice fel de etichetă,
precum eticheta cusută pe ursuleții de pluș, o etichetă volantă sau o etichetă adezivă. În plus
față de aceasta, dacă este cazul, avertismentele vor fi incluse și în instrucțiunile de utilizare care
însoțesc jucăriile. În cazul jucăriilor de dimensiuni mici vândute fără ambalaj, avertismentele
trebuie să fie aplicate chiar pe jucărie. În acest caz poate fi un avertisment aplicat pe jucărie sau
poate fi o etichetă aplicată pe jucărie. Nu este suficient ca acestea să fie aplicate, de exemplu, la
standul de expunere.
34
conformitate cu anexa V partea B punctul 9. A se vedea și punctul 14.2.2.
Avertismentele nu pot fi aplicate numai la standul de expunere atunci când nu sunt aplicate
pe fiecare jucărie în parte. Marcajul CE este aplicat în mod corect (a se vedea articolul 17).
Această dispoziție prevede că avertismentele, fie sub formă de text, fie sub formă de
pictogramă, trebuie să fie precedate de cuvântul „avertisment(e)” pentru a permite
consumatorului să înțeleagă natura respectivului avertisment (respectivelor avertismente). În
trecut, consumatorii ar fi putut interpreta anumite avertismente drept simple recomandări (de
exemplu, cu privire la vârsta adecvată). În cazul în care există mai multe avertismente, nu este
necesar să fie precedate toate de cuvântul „avertisment”, ci este suficient să se introducă
cuvântul „avertismente” la începutul listei care conține toate avertismentele. Cuvântul
„avertisment” poate să fie urmat, de exemplu, de un semn de exclamare. Dacă pe ambalaj
este deja aplicat un avertisment conform privind vârsta (precedat de cuvântul „avertisment”), o
pictogramă de avertisment privind vârsta, aplicată într-un alt loc de pe ambalaj, este considerată
informație suplimentară al cărei unic scop este de a atrage atenția (și nu de a adăuga valoare din
punct de vedere al siguranței). Prin urmare, o astfel de pictogramă suplimentară nu trebuie să
fie precedată de cuvântul „avertisment”.
35
Simbolul nu înlocuiește cuvântul „avertisment”, ci este un element suplimentar.
Simbolul de avertizare în formă de triunghi galben este prevăzut în standardul american
ASTM F 963-08, „Specificații de siguranță standard pentru consumatori privind siguranța
jucăriilor”, care împreună cu cerințele prevăzute de Legea privind îmbunătățirea siguranței
produselor de consum (CPSIA), fac ca acest standard (și simbolul) să devină obligatoriu
(obligatorii) pe piața americană.
Avertismentele care determină decizia de a cumpăra jucăria, cum ar fi cele care specifică vârsta
minimă și maximă a utilizatorilor și celelalte avertismente aplicabile prevăzute în anexa V, sunt
indicate pe ambalajul de comercializare sau sunt vizibile în mod clar pentru consumator
înainte de cumpărare, inclusiv atunci când cumpărarea este făcută pe internet.
Această dispoziție prevede norme specifice pentru marcarea anumitor avertismente care
determină decizia de a cumpăra jucăria, pentru a se asigura că aceste tipuri de avertismente
sunt în mod clar vizibile consumatorului înainte de achiziționarea jucăriei. Aceste avertismente
trebuie să figureze pe ambalajul de comercializare sau să fie vizibile în mod clar pentru
consumator înainte de cumpărare. Același lucru se aplică și în cazul achizițiilor făcute pe
internet și, prin urmare, aceste avertismente trebuie să fie vizibile pe site-ul respectiv înainte de
achiziționare. Achiziționarea include orice modalitate de cumpărare care permite cumpărătorului
să comande produsul fără a fi în prezența fizică a produsului.
În cazul în care jucăria este vândută prin intermediul unui catalog, avertismentele care
determină decizia de achiziționare trebuie să fie vizibile în mod clar în catalog. Nu există nicio
obligație ca aceste avertismente (care determină decizia de achiziționare) să fie aplicate lângă
descrierea/imaginea jucăriei, atâta timp cât consumatorul poate accesa și citi avertismentul
(avertismentele) înainte de a lansa o comandă. În schimb, imaginea/descrierea jucăriei poate fi
însoțită de o referință la locația avertismentului (avertismentelor). Atenția consumatorului
este atrasă asupra faptului că avertismentul (avertismentele) este disponibil (sunt disponibile),
de exemplu, la pagina x sub numărul de referință y.
Avertismentul (avertismentele) este considerat (sunt considerate) vizibil(e) în mod clar dacă
acesta (acestea) figurează aproape de începutul catalogului care conține jucăriile destinate
achiziționării sau lângă informațiile privind comenzile sau formularul de comandă.
Dacă jucăria este vândută pe un site, avertismentele care determină decizia de achiziționare
36
trebuie să fie vizibile în mod clar pe site. Aceste avertismente trebuie să fie vizibile în întregime
pentru cumpărător înainte ca acesta să efectueze achiziția.
În cazul în care consumatorul comandă o jucărie online de pe un site într-o anumită limbă,
avertismentele trebuie să fie scrise în aceeași limbă ca cea a site-ului. Dacă site-ul este disponibil
în mai multe limbi, avertismentele trebuie să fie vizibile pentru consumator în limba paginii de
internet pe care acesta o accesează.
Articolul 11 alineatul (3) prevede cerințele privind limba în care vor fi redactate avertismentele.
Avertismentele trebuie să fie scrise în limba sau limbile ușor de înțeles pentru consumatori, în
condițiile stabilite de fiecare stat membru pentru teritoriul său. Aceasta implică faptul că
transpunerea națională a directivei de către statele membre va face trimitere la limba (limbile)
ușor de înțeles de către consumatori.
Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață, pe teritoriul lor, a jucăriilor
care respectă prezenta directivă.
De asemenea, există și alte acte legislative care impun cerințe de siguranță și alte cerințe privind
jucăriile, dar care nu sunt menționate în Directiva privind jucăriile, în special:
37
– Directiva 1999/5/CE privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de
telecomunicații;
– Directiva 2004/108/CE privind compatibilitatea electromagnetică;
– …
Mai multe informații pot fi găsite la următoarea adresă de internet:
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/relevant-legislation/index_en.htm
În cazul, în care aceste dispoziții nu sunt respectate, statele membre pot împiedica
comercializarea jucăriilor în cauză pe baza acestor cerințe, chiar dacă ele sunt conforme cu
Directiva privind jucăriile în sine.
Unele state membre pot avea o legislație națională suplimentară, care trebuie să fie
notificată Comisiei. Mai multe informații pot fi găsite la următoarea adresă de internet:
http://ec.europa.eu/enterprise/tris/index_en.htm
Jucăriile care respectă, în întregime sau parțial, standardele armonizate ale căror trimiteri sunt
publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate ca fiind în conformitate
cu cerințele aflate sub incidența respectivelor standarde sau a unor părți ale acestora, stabilite la
articolul 10 și în anexa II.
Articolul 13, care urmează modelul articolului R8 din Decizia 768/2008, stabilește principiul
prezumției de conformitate. Prezumția de conformitate este dată de conformitatea cu standardele
armonizate ale căror trimiteri au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul
în care jucăriile respectă aceste standarde, statele membre vor presupune că acestea sunt în
conformitate cu cerințele esențiale acoperite de acele standarde sau părți ale acestora. În cazul
în care un stat membru consideră că o jucărie care respectă aceste standarde nu este în
conformitate cu cerințele esențiale de siguranță, acesta are sarcina de a demonstra faptul că
jucăria nu este conformă.
Referința „standardul național relevant care transpune standardele armonizate...” nu mai este
menționată în directivă, ceea ce înseamnă că producătorii nu mai trebuie să aștepte respectarea
standardelor armonizate pentru transpunerea națională a standardelor armonizate.
În cazul în care un stat membru sau Comisia consideră că un standard armonizat nu îndeplinește
în întregime cerințele aflate sub incidența sa și care sunt prevăzute la articolul 10 și anexa II,
Comisia sau statul membru în cauză înaintează chestiunea comitetului instituit prin articolul 5 din
Directiva 98/34/CE, prezentând argumentele. După consultarea organismelor europene de
standardizare relevante, comitetul pronunță avizul său fără întârziere.
Comisia informează organismul european de standardizare în cauză și, în cazul în care este
necesar, solicită revizuirea standardelor armonizate în cauză.
Prezentul articol se bazează pe dispozițiile model ale Deciziei orizontale 768/2008. Sensul
acestora este definit în documentul orizontal de orientare (Ghidul albastru).
38
Articolul 15. Declarația CE de conformitate
Articolul 15 alineatul (2) precizează într-un mod mai detaliat conținutul declarației CE de
conformitate (DDC). Acesta trebuie să conțină elementele specificate 1) în anexa III la
prezenta directivă și 2) în modulele relevante pentru evaluarea conformității din Decizia
orizontală nr. 768/2008. Cerințele din anexa III vor fi tratate în secțiunea 13. Articolul 15
alineatul (2) precizează că DDC trebuie să respecte structura model și să conțină elementele
descrise în anexa III la DSJ.
În ceea ce privește elementele prevăzute în Decizia nr. 768/2008, se aplică următoarele: dacă se
utilizează modulul B (examinarea CE de tip) combinat cu modulul C (conformitatea cu tipul)
sau, în cazul în care a fost utilizat modulul A (controlul intern al producției), anexa II la decizie
prevede că declarația CE de conformitate trebuie să identifice modelul produsului pentru care
a fost întocmită.
În cele din urmă, este necesar ca declarația CE de conformitate să fie tradusă în limba sau limbile
solicitate de statul membru pe teritoriul căruia jucăria este introdusă sau pusă la dispoziție.
O DDC declară că o jucărie îndeplinește cerințele esențiale ale prezentei directive. În aceste
condiții, apar întrebări cu privire la acțiunile care trebuie luate având în vedere „progresele
tehnice general recunoscute”.
39
tehnologiei: în acest caz, producătorul stabilește dacă tehnologia privind cerințele s-a schimbat
și, dacă da, în ce privințe.
Dacă un standard revizuit nu are niciun impact asupra jucăriei în cauză, DDC rămâne
valabilă. Producătorul își poate realiza evaluarea într-un document separat. De exemplu, pentru
modificarea standardului EN 71-1 prin A8 în sensul introducerii de noi cerințe pentru
magneți, ar fi inutil ca producătorul să revizuiască declarațiile de conformitate pentru jucăriile
care, în mod evident, nu conțin magneți, iar evaluarea sa poate fi separat documentată și pusă la
dispoziția autorităților competente.
În astfel de cazuri, dacă specificațiile și criteriile de evaluare aplicate inițial pentru o jucărie
nu mai asigură conformitatea cu progresul tehnologic, DDC nu mai este valabilă și sunt
necesare măsuri suplimentare. Având în vedere perioadele de tranziție rezonabile și cunoașterea
evoluției actuale, este de așteptat ca producătorul să aibă timp suficient pentru a întreprinde
reevaluarea necesară, astfel încât să existe o tranziție lină de la un set de specificații aplicate la
altul.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că emiterea unei noi DDC nu va avea efect
retroactiv și, prin urmare, nu va afecta produsele deja introduse pe piață, pentru care
producătorul deține, după caz, o DDC valabilă.
Articolul 16 alineatul (1) impune ca toate jucăriile să poarte marcajul CE. Marcajul CE trebuie
să fie aplicat înainte de introducerea jucăriei pe piață, respectiv înainte ca jucăria să fie pusă la
dispoziție pe piața comunitară pentru prima dată. Consecințele nerespectării acestei obligații sunt
prevăzute la articolul 45. Aplicarea marcajului CE este menționată în detaliu în articolul 17 de
mai jos.
Articolul 16 alineatul (2)
40
(CE) nr. 765/2008.
În caz de micșorare sau de mărire a marcajului „CE”, trebuie respectate proporțiile care rezultă din
reprezentarea grafică gradată care figurează mai sus.
Marcajul „CE” are o înălțime de cel puțin 5 mm.
Statele membre presupun că jucăriile care au aplicat marcajul CE respectă prezenta directivă.
Articolul 16 alineatul (3) prevede o prezumție de conformitate pentru jucăriile care poartă
marcajul CE. Acest lucru înseamnă că statele membre nu pot restricționa introducerea pe piață a
jucăriilor ce poartă marcajul CE. Numai neconformitatea de fond demonstrată de către
autoritățile de supraveghere a pieței invalidează prezumția de conformitate și permite statelor
membre să ia măsuri adecvate. Măsurile trebuie să fie proporționale cu natura riscului și să
precizeze motivele pe care se bazează. Mai multe informații despre neconformitatea de fond pot
fi găsite în Ghidul albastru.
Jucăriile care nu au aplicat marcajul CE sau care nu respectă într-un alt mod dispozițiile
prezentei directive pot fi prezentate și utilizate în cadrul unor târguri sau expoziții, cu condiția
să fie însoțite de un anunț care să indice clar faptul că jucăriile nu respectă prezenta
directivă și că acestea nu vor fi puse la dispoziție în Comunitate înainte de îndeplinirea
cerințelor de conformitate.
Articolul 16 alineatul (4) prevede o derogare de la regula de bază stabilită la alineatul (1),
conform căreia toate jucăriile puse la dispoziție pe piață trebuie să poarte marcajul CE. Și anume,
derogarea este prevăzută pentru jucăriile care sunt prezentate la târguri și expoziții. De
asemenea, se prevede că aceste jucării nu trebuie să respecte alte dispoziții ale directivei.
Prezenta asigurare face, cu toate acestea, obiectul următoarelor rezerve: jucăriile trebuie să fie
însoțite de un semn clar care să indice faptul că acestea nu sunt conforme cu cerințele prezentei
directive și că nu vor fi puse la dispoziție în Comunitatea Europeană înainte de îndeplinirea
cerințelor de conformitate. Acest semn poate lua forma unui text pe o etichetă sau poate fi un
anunț care însoțește jucăria. În cazul în care semnul lipsește, statele membre trebuie să ia măsuri
41
pentru jucăriile care nu sunt în conformitate cu cerințele esențiale de siguranță.
Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și fără a putea fi șters fie pe jucărie, pe o etichetă
aplicată sau pe ambalaj. În cazul jucăriilor de dimensiuni mici și a jucăriilor compuse din
părți mici, marcajul CE poate fi aplicat alternativ pe o etichetă sau un prospect însoțitor.
Dacă acest lucru nu este posibil din motive tehnice în cazul jucăriilor vândute prin intermediul
automatelor de jucării, și cu condiția ca automatele să fi fost folosite inițial ca ambalaj pentru
jucării, marcajul CE este aplicat la vedere, pe automate. În cazul în care marcajul CE nu este
vizibil din exteriorul ambalajului, dacă acesta există, trebuie cel puțin să fie aplicat pe ambalaj.
Cu toate acestea, articolul 17 alineatul (1) prevede derogări pentru jucăriile mici. În cazul
jucăriilor de dimensiuni mici, marcajul CE poate fi aplicat alternativ pe o etichetă sau pe un
prospect care însoțește jucăria. Dacă acest lucru nu este posibil în cazul jucăriilor de dimensiuni
mici vândute prin intermediul automatelor de jucării, marcajul CE va fi aplicat pe automate.
Cu toate acestea, marcajul poate fi aplicat pe automatele de jucării numai cu condiția ca acesta
să fi fost folosit inițial ca ambalaj pentru jucării.
Articolul 17 alineatul (1) al doilea paragraf prevede o nouă regulă pentru a promova
vizibilitatea marcajului CE, care nu a fost prevăzută de Directiva 88/378/CEE: dacă jucăria
are un ambalaj și marcajul CE nu este vizibil din afara ambalajului (transparent), marcajul CE
trebuie să fie aplicat întotdeauna cel puțin pe ambalaj. Aplicarea marcajului CE pe ambalaj
facilitează acțiunile de supraveghere a pieței, dat fiind că autoritățile nu sunt obligate să
deschidă ambalajul pentru a verifica prezența marcajului CE. La vânzarea jucăriilor prin
intermediul automatelor de jucării, se recomandă afișarea jucăriilor astfel încât marcajul CE să
poată fi vizibil.
Marcajul CE pe ambalaje mixte care conțin atât jucării cât și produse care nu sunt jucării
Jucăriile, care sunt ambalate împreună cu produse care nu sunt jucării, poartă marcajul CE în
conformitate cu articolul 17 (a se vedea mai sus), iar avertismentele sunt în conformitate cu
articolul 11.
Produsele care nu sunt jucării, incluse în ambalajele mixte, trebuie să fie conforme cu
42
cerințele juridice aplicabile și trebuie să fie marcate în mod corespunzător. Cu toate acestea,
un produs care nu este jucărie și care este ambalat împreună cu o jucărie trebuie să respecte DSJ.
Pentru informații suplimentare cu privire la aplicarea marcajului CE, a se consulta Explicația III.
Articolul 17 alineatul (2) prevede, de asemenea, în mod explicit ceea ce decurge din
articolul 16 alineatul (1): Marcajul CE se aplică înainte ca jucăria să fie introdusă pe piață.
Acest alineat precizează în plus că este posibil ca marcajul CE să fie urmat de o pictogramă
sau alt însemn care indică un risc sau o utilizare specială.
Articolul 18 prevede o nouă obligație explicită pentru producători, și anume aceea de a efectua
o evaluare a siguranței în scopul evaluării conformității. Evaluarea siguranței constă într-o
analiză a pericolelor de natură chimică, fizică, mecanică, electrică, inflamabilitate, igienă și
radioactivitate pe care jucăria le poate prezenta și o evaluare a potențialei expuneri la acestea.
Evaluarea siguranței este adesea realizată înainte ca jucăria să fie supusă evaluării conformității,
însă poate fi finalizată într-o etapă ulterioară, dar în orice caz cel mai târziu înainte de
introducerea pe piață a jucăriei. În acest context, producătorii pot realiza o evaluare a
probabilității prezenței în jucărie a unor substanțe interzise sau restricționate în mod special.
Domeniul de aplicare a testării posibile se poate baza pe evaluare. Testarea trebuie să fie
luată în considerare doar pentru acele substanțe care pot fi bănuite în mod rezonabil a fi
prezente în jucăria în cauză. În cazul în care evaluarea arată că nu există niciun risc în ceea ce
privește anumite substanțe de parfumare, producătorii nu trebuie să efectueze teste pentru
aceste substanțe. În cazul în care nu există niciun risc electric, producătorii nu sunt obligați să
efectueze teste electrice.
În conformitate cu anexa IV, evaluarea siguranței trebuie să fie păstrată în documentația tehnică
și, prin urmare, să fie pusă la dispoziție pentru inspecție autorităților de supraveghere a pieței
timp de 10 ani după introducerea jucăriei pe piață [articolul 4 alineatul (3)].
Indicații detaliate privind elaborarea unei evaluări a siguranței vor fi oferite într-un ghid separat
referitor la documentația tehnică.
43
Înaintea introducerii jucăriilor pe piață, producătorii trebuie să utilizeze procedurile de
evaluare a conformității menționate la alineatele (2) și (3) pentru a demonstra faptul că jucăriile
respectă cerințele prevăzute la articolul 10 și în anexa II.
Articolul 4 alineatul (2) din directivă prevede o obligație pentru producător de a efectua sau de a
dispune efectuarea unei proceduri de evaluare a conformității, în conformitate cu articolul 19.
Articolul 19 alineatul (1) reiterează această obligație cu scopul de a demonstra faptul că
jucăriile respectă cerințele esențiale de siguranță prevăzute în directivă. Această evaluare trebuie
efectuată înainte de introducerea pe piață a jucăriei.
Dacă producătorul a aplicat standardele armonizate, al căror număr de referință a fost publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sub incidența cărora se află toate cerințele relevante
de siguranță pentru jucărie, producătorul folosește procedura controlului intern al producției
prevăzută în modulul A din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE.
Jucăria este supusă examinării CE de tip menționată la articolul 20, combinată cu procedura
conformității de tip prevăzută în modulul C din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE în
următoarele cazuri:
(a) atunci când standardele armonizate, al căror număr de referință a fost publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sub incidența cărora se află toate cerințele relevante de
siguranță pentru jucărie, nu există;
(b) atunci când standardele armonizate menționate la litera (a) există, dar producătorul nu le-
a aplicat sau le-a aplicat doar parțial;
(c) atunci când standardele armonizate menționate la litera (a) sau oricare dintre acestea
44
au fost publicate cu o restricție;
(d) atunci când producătorul consideră că natura, proiectarea, construcția sau scopul jucăriei
necesită o verificare de către o parte terță.
Articolul 19 alineatul (3), prevede cazurile în care jucăria trebuie să fie prezentată pentru
certificare de către o parte terță, care constă în examinarea CE de tip combinată cu
procedura conformității de tip.
Primul caz este acela în care nu există standarde armonizate ale căror numere de referință să fi
fost publicate în Jurnalul Oficial al UE și care să reglementeze toate cerințele de siguranță
pentru jucărie.
Al doilea caz este acela în care aceste standarde există, dar producătorul nu le-a aplicat sau le-a
aplicat numai parțial.
Al treilea caz este acela în care toate aceste standarde sau oricare dintre ele au fost
publicate cu o restricție care se aplică la jucăria în cauză.
În cele din urmă, jucăria trebuie să fie supusă examinării CE de tip, în cazul în care
producătorul consideră că natura, proiectarea, construcția sau scopul jucăriei necesită o
verificare de către o parte terță. Cazul din urmă este o noutate, întrucât această posibilitate nu
a fost prevăzută în Directiva 88/378/CEE. Conform noii directive, producătorii au această
obligație în cazul în care consideră că jucăria necesită o verificare efectuată de către o parte terță.
Examinarea CE de tip se desfășoară astfel cum se prevede la punctul 2 a doua liniuță din modulul
menționat.
În plus față de respectivele dispoziții, se aplică cerințele stabilite la alineatele (2)-(5) din prezentul
articol.
Articolul 20 alineatul (1) precizează dispozițiile care urmează să fie utilizate pentru
aplicarea concretă a examinării CE de tip. Aplicarea examinării CE de tip, întreprinderea acestei
examinări și eliberarea certificatului examinării CE de tip trebuie efectuate în conformitate cu
procedurile stabilite în modulul B prevăzut în anexa II la Decizia 768/2008/CE. Dat fiind faptul
că modulul prevede trei posibilități pentru efectuarea examinării CE de tip, se mai precizează
că o combinație de tip de producție și tip de proiect este utilizată în conformitate cu a doua
liniuță de la punctul 2 din acel modul.
De asemenea, se precizează că, în plus față de aceste dispoziții din modulul B, trebuie aplicate
dispozițiile de la alineatele (2)-(5) din prezentul articol. Aceste alineate conțin norme specifice
sectorului jucăriilor.
45
Articolul 20 alineatul (2)
Articolul 20 alineatul (3) conține o cerință pentru realizarea examinării CE de tip. Organismul
notificat analizează evaluarea siguranței pe care producătorul a efectuat-o în conformitate cu
articolul 18. Dacă este necesar, aceasta se va realiza împreună cu producătorul.
Articolul 20 alineatul (4) prevede cerințele pentru certificatul de examinare CE de tip. Primul
paragraf cuprinde o cerință conform căreia certificarea trebuie să includă o trimitere la directiva
jucăriilor, o imagine color și o descriere clară a jucăriei, inclusiv dimensiunile acesteia. În
plus, certificatul de examinare CE de tip trebuie să descrie testele efectuate cu o trimitere la
raportul testului relevant.
Dimensiunile menționate la prezentul alineat se referă la dimensiunile unei jucării, nu la părțile
componente ale acesteia. Scopul a fost acela de a distinge o jucărie dintr-un sortiment de
jucării identice cu dimensiuni diferite. În ceea ce privește dimensiunile jucăriei, este suficient
să se indice, de exemplu, „urs brun, cu caracteristici brodate, cu o înălțime de 45 cm”, astfel încât
să se facă distincție între o versiune de 25 cm și una de 35 cm dintr-un sortiment (dintr-o familie)
de jucării. Scopul nu a fost acela de a face referire la părțile componente ale seturilor de
construcții, și nici la dimensiunile generale ale jucăriei asamblate dintr-un set de construcție.
Certificatul de examinare CE de tip este revizuit, ori de câte ori este necesar, în special în cazul
unei modificări a procesului de producție, a materiei prime sau a componentelor jucăriei și, în
orice caz, la fiecare cinci ani.
46
de tip ori de câte ori este necesar și în special în cazurile menționate la articolul 20 alineatul (4)
al doilea paragraf.
Certificatul de examinare CE de tip este retras dacă jucăria nu îndeplinește cerințele stabilite
la articolul 10 și în anexa II.
Această dispoziție prevede o obligație pentru statele membre. Acestea trebuie să se asigure
că organismele lor notificate nu acordă un certificat de examinare CE de tip pentru o jucărie
căreia i s-a refuzat sau retras certificatul.
Documentația tehnică menționată la articolul 4 alineatul (2) conține toate datele și detaliile
relevante referitoare la mijloacele utilizate de producător pentru a garanta faptul că jucăriile
respectă cerințele prevăzute la articolul 10 și în anexa II. Aceasta conține, în special,
documentele enumerate în anexa IV.
Articolul 21 conține cerințele privind documentația tehnică pe care producătorul este obligat
să o elaboreze în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) și pe care producătorul sau
reprezentantul său autorizat trebuie să o mențină disponibilă pentru inspecția autorităților de
supraveghere a pieței, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și cu articolul 5 alineatul
(3). Articolul 21 alineatul (1) precizează conținutul documentației tehnice. Aceasta trebuie să
conțină toate datele și detaliile relevante referitoare la mijloacele utilizate de producător pentru a
garanta faptul că jucăriile respectă cerințele de siguranță esențiale prevăzute în directivă. Aceasta
trebuie să conțină cel puțin documentele enumerate în anexa IV.
47
Mai multe informații referitoare la documentația tehnică, pot fi găsite într-un ghid separat privind
documentația tehnică.
Documentația tehnică este redactată într-una dintre limbile oficiale ale Comunității, sub rezerva
cerințelor prevăzute la articolul 20 alineatul (5).
Articolul 21 alineatul (2) stabilește cerințele de limbă pentru documentația tehnică. Documentația
tehnică trebuie să fie redactată într-una din limbile oficiale ale Comunității Europene. În ceea ce
privește documentația tehnică elaborată pentru examinarea CE de tip, cerința referitoare la limbă
este prevăzută la articolul 20 alineatul (5).
Atunci când o autoritate de supraveghere a pieței solicită unui producător documentația tehnică
sau traducerea unei părți a acesteia, aceasta poate stabili un termen de 30 de zile pentru a
răspunde cererii, dacă existența unui risc serios și imediat nu justifică stabilirea unui termen mai
scurt.
În cazul în care producătorul nu respectă obligațiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3),
autoritatea de supraveghere a pieței îi poate solicita acestuia să se supună unui test efectuat
de un organism notificat, pe cheltuiala proprie într-un termen determinat, în vederea
verificării conformității cu standardele armonizate și cerințele esențiale de siguranță.
Articolul 21 alineatul (4) stabilește consecințele pentru cazul în care producătorul nu-și respectă
obligațiile prevăzute în alineatele anterioare, respectiv în cazul în care nu a întocmit
documentația tehnică cu privire la conținutul necesar (de exemplu, atunci când nu există nicio
legătură între jucărie și documentația tehnică în cauză), în cazul în care acesta nu a redactat
documentația într-una din limbile oficiale ale Comunității sau dacă nu a asigurat traducerea
documentației în termenul limită specificat. În cazul în care producătorul nu respectă aceste
obligații, autoritatea de supraveghere a pieței îi poate impune acestuia să dispună efectuarea
unui test de către un organism notificat într-un termen determinat, în vederea verificării
conformității cu standardele armonizate și cu cerințele esențiale de siguranță. Cheltuielile
48
aferente acestui test vor fi suportate de producător. În cazul în care nerespectarea persistă,
autoritatea are posibilitatea, în conformitate cu articolul 45, să ia toate măsurile adecvate
pentru a restricționa sau a interzice jucăriile puse la dispoziție pe piață sau pentru a asigura că
acestea sunt rechemate sau retrase de pe piață.
Articolele 22-38
Acest capitol provine în toate elementele sale din Decizia orizontală 768/2008/CE. Prin urmare,
vă rugăm să consultați ghidul orizontal (Ghidul albastru).
Statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea să fie efectuate de către un organism
național de acreditare în înțelesul și conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008.
În cazul în care autoritatea de notificare deleagă sau încredințează în alt mod evaluarea,
notificarea sau monitorizarea menționate la alineatul (1) unui organism care nu constituie o
entitate guvernamentală, organismul respectiv este persoană juridică și îndeplinește, mutatis
mutandis, cerințele prevăzute la articolul 24 alineatele (1)-(5). În plus, un astfel de organism
dispune de un regim care acoperă responsabilitățile care decurg din activitățile pe care le
desfășoară.
Autoritatea de notificare își asumă întreaga răspundere pentru sarcinile îndeplinite de organismul
49
menționat la alineatul (3).
Autoritățile de notificare sunt organizate astfel încât fiecare decizie cu privire la notificarea
organismului de evaluare a conformității să fie luată de persoane competente, altele decât cele
care au efectuat evaluarea.
Un organism care aparține unei asociații sau unei federații profesionale care reprezintă
întreprinderile implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea, utilizarea sau
întreținerea jucăriilor pe care le evaluează poate fi considerat a fi un astfel de organism, cu
condiția să se demonstreze că este independent și că nu există conflicte de interese.
50
operatorul de întreținere a jucăriilor pe care le evaluează, nici reprezentantul autorizat al
vreuneia dintre acele părți. Acest lucru nu împiedică utilizarea jucăriilor evaluate care sunt
necesare pentru operațiunile organismului de evaluare a conformității sau utilizarea acestor
jucării în scopuri personale.
De fiecare dată și pentru fiecare procedură de evaluare a conformității și pentru fiecare tip sau
categorie de jucărie pentru care este notificat, un organism de evaluare a conformității are la
dispoziție:
(a) personalul necesar având cunoștințe tehnice și experiență suficientă și adecvată pentru a
îndeplini sarcinile de evaluare a conformității;
(b) descrierile necesare ale procedurilor în conformitate cu care se realizează evaluarea
conformității, asigurându-se transparența și posibilitatea de a reproduce procedurile în cauză.
Acesta dispune de politici și proceduri adecvate care fac o distincție între sarcinile îndeplinite ca
organism notificat și orice alte activități;
(c) procedurile necesare pentru a-și desfășura activitățile ținând seama în mod
corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, domeniul de activitate și structura
acesteia, de gradul de complexitate al tehnologiei utilizate pentru producerea jucăriei
respective, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție. Organismul de
evaluare a conformității trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod
corespunzător sarcinile tehnice și administrative legate de activitățile de evaluare a conformității
și are acces la toate echipamentele sau facilitățile necesare.
51
corespunzătoare pentru realizarea acestor evaluări;
(c) cunoașterea și înțelegerea corespunzătoare a cerințelor esențiale, a standardelor
armonizate aplicabile și a dispozițiilor relevante din legislația comunitară de armonizare
relevantă și a regulamentelor de punere în aplicare a acesteia;
(d) abilitatea necesară pentru a întocmi certificate, evidențe și rapoarte care să demonstreze
că au fost realizate evaluări.
Prin afirmația „organismul notificat nu poate desfășura activități de consultanță pentru produsele
pentru care efectuează examinări CE de tip” [articolul 26 alineatul (4) din noua DSJ] se înțelege
faptul că acesta poate oferi „servicii de consultanță”, în sensul interpretării cerințelor legislației
pentru producător, numai în legătură cu certificările pe care le efectuează efectiv. Aceasta ar fi o
extindere naturală a procesului de certificare, cu valoare adăugată pentru producător. De
exemplu, organismul notificat trebuie să explice exact motivele pentru care refuză să elibereze un
certificat. Consultanța poate fi o activitate asigurată de un laborator de testare (chiar dacă
respectivul laborator este în același timp și organism notificat), cu condiția ca cele două activități
să fie bine identificate și separate.
52
criteriile prevăzute în standardele armonizate sau în părți ale acestora, ale căror referințe au fost
publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se presupune că acesta se conformează
cerințelor prevăzute la articolul 26 în măsura în care aceste cerințe sunt reglementate de
standardele armonizate aplicabile.
În cazul în care un stat membru sau Comisia a ridicat o obiecție formală cu privire la
standardele armonizate menționate la articolul 27, se aplică articolul 14.
53
Autoritățile de notificare notifică Comisiei și celorlalte state membre organismele de evaluare a
conformității, prin intermediul instrumentului de notificare electronică dezvoltat și gestionat de
Comisie.
Organismul în cauză poate îndeplini activitățile unui organism notificat numai în cazul în care nu
există obiecții din partea Comisiei sau a celorlalte state membre, transmise în termen de două
săptămâni de la notificare, în cazul în care se utilizează un certificat de acreditare, sau în
termen de două luni de la notificare, în cazul în care nu se utilizează acreditarea.
Comisia și celelalte state membre trebuie să fie înștiințate cu privire la orice modificări
relevante ulterioare aduse notificării.
Aceasta atribuie un singur număr de identificare, chiar și în cazul în care același organism este
notificat în temeiul mai multor acte comunitare.
În caz de restricționare, suspendare sau retragere a notificării sau în cazul în care organismul
notificat și-a încetat activitatea, statul membru în cauză adoptă măsurile adecvate pentru a se
asigura că dosarele acelui organism sunt fie prelucrate de un alt organism notificat, fie sunt puse
la dispoziția autorităților de notificare responsabile și de supraveghere a pieței responsabile, la
solicitarea acestora.
54
Articolul 34. Contestarea competenței organismelor notificate
Comisia investighează toate cazurile în care se îndoiește sau i se atrage atenția asupra unei
îndoieli privind competența unui organism notificat sau continuarea îndeplinirii de către un
organism notificat a cerințelor și responsabilităților care îi revin.
Statul membru care a transmis notificarea prezintă Comisiei, la cerere, toate informațiile
referitoare la motivele notificării sau la menținerea competenței organismului în cauză.
În cazul în care Comisia constată că un organism notificat nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește
cerințele pentru a fi notificat, aceasta informează în mod corespunzător statul membru care a
transmis notificarea și îi solicită acestuia să adopte măsurile corective necesare, inclusiv de-
notificarea, în funcție de necesitate.
Procedând astfel, organismele în cauză respectă totuși gradul de precizie și nivelul de protecție
necesare pentru conformitatea jucăriei cu prezenta directivă.
În cazul în care nu sunt adoptate măsuri corective sau acestea nu au efectul cerut, organismul
notificat restricționează, suspendă sau retrage certificatul de examinare CE de tip, după caz.
55
(c) orice cerere de informare cu privire la activitățile de evaluare a conformității, primită
de la autoritățile de supraveghere a pieței;
(d) la cerere, activitățile de evaluare a conformității realizate în limita domeniului de aplicare
a notificării și în legătură cu orice altă activitate realizată, inclusiv activități
transfrontaliere și subcontractare.
Comisia prevede organizarea schimbului de experiență între autoritățile naționale ale statelor
membre responsabile de politica privind notificarea.
Comisia se asigură de existența unei coordonări și a unei cooperări adecvate între organismele
notificate în temeiul prezentei directive și de buna funcționare a acestora în cadrul unui grup sau
unor grupuri sectoriale ale organismelor notificate.
Statele membre se asigură că organismele notificate participă la activitatea grupului sau
grupurilor respective, în mod direct sau prin reprezentanți desemnați.
Când autoritățile competente din statele membre adoptă măsuri în conformitate cu prezenta
directivă și în special cele menționate la articolul 40, țin seama în mod corespunzător de
principiul precauției.
Principiul precauției se aplică în situațiile în care dovezile științifice disponibile sunt prea nesigure
pentru a permite o estimare exactă a riscului. Principiul precauției este un principiu general
4
de drept comunitar care a fost dezvoltat în jurisprudența Curții de Justiție pe baza unei
dispoziții din tratat aplicabile în domeniul mediului (articolul 174 CE). Conținutul său este
specificat în comunicarea Comisiei privind principiul precauției din 2 februarie 2000 [a se
vedea COM (2000)1 sau http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/library/pub/pub07_en.pdf].
Nota 4 A se vedea, printre altele, Hotărârea Curții de Justiție din 26 mai 2005 în cauza C-132/03 Codacons și Federconsommatori
[2005] REC I-4167.
56
În domeniul siguranței jucăriilor, atunci când riscurile unei jucării sunt complet reglementate
de standarde armonizate ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial, principiul
precauției nu poate fi aplicat, cu excepția cazului în care se formulează o obiecție formală
împotriva standardului sau a anumitor părți ale acestuia. În cazul în care jucăria a fost
implicată în incidente grave, principiul poate fi totuși aplicat chiar înainte ca obiecția formală
să fie oficial ridicată.
Trebuie remarcat - după cum se menționează în comunicarea Comisiei - că, atunci când o acțiune
este considerată necesară, măsurile bazate pe principiul precauției trebuie să fie, inter alia:
De asemenea, este clar că principiul precauției trebuie aplicat ținând seama de celelalte norme
și principii ale directivei. Normele clare au, în mod normal, prioritate în fața unui principiu. În
ceea ce privește celelalte principii cuprinse în directivă, precum libera circulație a jucăriilor
(articolul 12) și prezumția de conformitate (articolul 13), acestea trebuie luate în considerare
atunci când se aplică principiul precauției și apreciate în raport cu principiul precauției.
Articolul 40. Obligația generală de organizare a supravegherii pieței
Prezentul articol prevede o obligație generală pentru statele membre de a organiza și efectua
supravegherea pieței. Supravegherea pieței se efectuează în conformitate cu articolele 15-29 din
Regulamentul 765/2008. Pentru aplicarea acestora vă rugăm să consultați ghidul orizontal (Ghidul
albastru).
În plus față de acestea, Directiva privind jucăriile prevede anumite competențe și obligații
specifice pentru autoritățile de supraveghere a pieței la articolul 41.
Notă: Măsurile mai specifice privind supravegherea pieței prevăzute în Directiva privind
siguranța generală a produselor se vor aplica și sectorului jucăriilor [a se vedea articolul 15
alineatul (3) din regulamentul orizontal]. Măsurile aplicabile sunt descrise în ghidul care descrie
relația dintre DSGP și Regulamentul (CE) nr. 765/2008 care este anexat la respectivul ghid.
Articolul 41. Instrucțiuni pentru organismul notificat
57
Articolul 41 alineatul (1) oferă autorității de supraveghere a pieței competența de a solicita
unui organism notificat să îi furnizeze informații. Se pot solicita informații cu privire la un
certificat de examinare CE de tip pe care organismul l-a emis sau l-a retras. De asemenea, poate
solicita informații referitoare la un refuz al unui organism notificat de a emite un astfel de
certificat. Informațiile solicitate pot include rapoartele privind testele și documentația tehnică
referitoare la certificatul în cauză.
Articolul 42. Procedura aplicabilă jucăriilor care prezintă risc la nivel național
În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au luat măsuri în
conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, sau în cazul în care au motive
suficiente să considere că o jucărie care face obiectul prezentei directive prezintă un risc la adresa
sănătății sau siguranței persoanelor, reglementate de prezenta directivă, acestea realizează o
evaluare cu privire la jucăria în cauză, acoperind toate cerințele prevăzute în prezenta directivă.
Operatorii economici relevanți cooperează cu autoritățile de supraveghere a pieței de câte ori este
necesar.
58
Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică în cazul măsurilor menționate la
paragraful al doilea din prezentul alineat.
Operatorul economic în cauză se asigură că sunt luate măsurile corective adecvate pentru jucăriile
pe care respectivul operator le-a pus la dispoziție pe piața comunitară.
Informațiile menționate la alineatul (4) includ toate detaliile disponibile, în special datele
necesare identificării jucăriei neconforme, originea acesteia, natura neconformității invocate și
riscul implicat, tipul și durata măsurilor naționale adoptate, precum și argumentele prezentate
de operatorul economic relevant. Autoritățile de supraveghere a pieței indică, în special, dacă
neconformitatea se datorează:
(a) fie neîndeplinirii de către jucărie a cerințelor referitoare la sănătatea sau siguranța
persoanelor; sau
(b) fie deficiențelor existente în standardele armonizate menționate la articolul 13, care
conferă o prezumție de conformitate.
Statele membre, altele decât statul membru care inițiază procedura, informează imediat
Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile adoptate și la informațiile
suplimentare aflate la dispoziția lor referitoare la neconformitatea jucăriei în cauză și, în caz de
dezacord cu măsura națională notificată, cu privire la obiecțiile lor.
În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (4),
nu se ridică nicio obiecție din partea unui stat membru sau a Comisiei cu privire la o măsură
provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.
În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 42 alineatele (3) și (4), se ridică
obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că o
măsură națională contravine legislației comunitare, Comisia inițiază fără întârziere consultări cu
statele membre și operatorul (operatorii) economic(i) relevant (relevanți) și evaluează măsura
națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide dacă măsura națională
este justificată sau nu.
59
Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora și
operatorului sau operatorilor economic(i) relevant (relevanți).
În cazul în care măsura națională este considerată justificată, toate statele membre adoptă
măsurile necesare pentru a se asigura că jucăria neconformă este retrasă de pe piețele lor și
informează Comisia în consecință.
În cazul în care măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage
măsura.
În cazul în care măsura națională este considerată justificată și neconformitatea jucăriei este
atribuită unor deficiențe ale standardelor armonizate menționate la articolul 42 alineatul (5)
litera (b), Comisia informează organismul sau organismele de standardizare europene
relevante și sesizează Comitetul constituit în temeiul articolului 5 din Directiva 98/34/CE.
Comitetul respectiv se consultă cu organismul (organismele) european (europene) de
standardizare relevant(e) și emite de îndată avizul său.
Articolele 42 și 43 provin din Decizia orizontală 768/2008, este necesar de a consulta ghidul
orizontal (Ghidul albastru).
În cazul în care o măsură menționată la articolul 42 alineatul (4) reprezintă un tip de măsură
pentru care, în temeiul articolului 22 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se solicită
notificarea prin intermediul sistemului comunitar de informare rapidă, nu se impune
efectuarea unei notificări separate în temeiul articolului 42 alineatul (4) din prezenta
directivă, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
Acest articol prevede o simplificare a procedurilor în cazurile în care trebuie să se facă atât
notificarea prevăzută la articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, cât și o notificare
privind clauza de salvgardare. În acest caz nu este necesar să se facă o notificare separată privind
clauza de salvgardare în următoarele condiții:
a) dacă articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 indică faptul că notificarea este
necesară și în temeiul directivei jucăriilor;
Fără a aduce atingere articolului 42, un stat membru solicită operatorului economic în cauză să
pună capăt neconformității respective atunci când constată oricare dintre următoarele aspecte:
(a) marcajul CE a fost aplicat cu încălcarea articolului 16 sau a articolului 17;
60
(b) marcajul CE nu a fost aplicat;
(c) declarația CE de conformitate nu a fost redactată;
(d) declarația CE de conformitate nu a fost redactată corect;
(e) documentația tehnică nu este disponibilă sau este incompletă.
Articolul 45 provine din Decizia orizontală 768/2008. Vă rugăm să consultați ghidul orizontal
(Ghidul albastru).
Articolul 46 alineatul (1) primul paragraf prevede dispozițiile directivei care pot fi modificate de
Comisie prin utilizarea procedurii de comitologie.
În primul rând, procedura de comitologie poate fi utilizată pentru a modifica anexa I, care conține
lista de exemple de produse care nu sunt considerate jucării. Acest lucru poate fi util, în special în
scopul de a adăuga la această listă noi produse care apar pe piață și care ar putea fi confundate cu
jucăriile.
În al doilea rând, punctul 11 din cerințele privind siguranța chimică poate fi modificat prin
procedura de comitologie, respectiv lista de substanțe de parfumare interzise sau care trebuie să
fie menționate pe etichete, dacă sunt utilizate în jucării. Acest lucru ar putea fi realizat în special
atunci când se adaugă noi substanțe la lista de substanțe de parfumare interzise sau la lista de
substanțe de parfumare supuse etichetării în Directiva privind produsele cosmetice.
În al treilea rând, punctul 13 din cerințele privind siguranța chimică poate fi modificată prin
procedura de comitologie, și anume lista limitelor de migrare pentru anumite elemente. Noi
limite ar putea fi stabilite în cazul în care apar noi dovezi științifice sau noi substanțe ar putea fi
adăugate la această listă, dacă este cazul.
În cele din urmă, procedura de comitologie poate fi utilizată pentru modificarea și completarea
anexei V, care conține avertismentele specifice pentru anumite categorii de produse.
Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă
în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 47 alineatul (2).
Articolul 46 alineatul (1) al doilea paragraf prevede procedura din Decizia 1999/468/CE privind
comitologia care este utilizată pentru a modifica prevederile sus-menționate. Procedura care
urmează să fie utilizată de Comisie este procedura de reglementare cu control exercitat de
61
către Parlamentul European.
Comisia poate adopta valori limită specifice pentru substanțele chimice utilizate în jucăriile
destinate utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni sau în alte jucării concepute pentru
a fi introduse în cavitatea bucală, având în vedere cerințele referitoare la ambalarea alimentelor,
prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și măsurile specifice aferente referitoare la
anumite materiale, precum și diferențele dintre jucăriile și materialele care intră în contact cu
alimentele. Comisia modifică în mod corespunzător apendicele C al anexei II la prezenta
directivă. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive
prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 47 alineatul din prezenta directivă.
Comisia poate decide cu privire la utilizarea în fabricarea jucăriilor a unor substanțe sau
amestecuri care sunt clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, din
categoriile prevăzute în anexa II apendicele B punctul 5 și care au fost evaluate de către
comitetul științific și poate modifica în mod corespunzător apendicele A al anexei II. Măsurile
respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea
acesteia, sunt adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la
articolul 47 alineatul (2).
62
Comisia este asistată de un comitet.
Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și
articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva
decizie.
Articolul 47 alineatul (2) precizează dispozițiile aplicabile din Decizia privind comitologia
(1999/468/CEE) atunci când se face trimitere la prezentul alineat. Trimiterea la prezentul alineat
se face în articolul precedent 46 la punctele 1, 2 și 3.
Până la 20 iulie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, statele membre transmit Comisiei un raport
privind aplicarea prezentei directive.
Acest articol prevede obligația statelor membre de a elabora un raport privind aplicarea
directivei. Acest raport trebuie să fie transmis Comisiei la cinci ani de la data intrării în vigoare
a directivei, ceea ce înseamnă la 20 iulie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani.
Evaluarea Comisiei se va baza, inter alia, pe rapoartele pe care statele membre vor trebui să le
prezinte în termen de trei ani de la data aplicării directivei și va pune accentul, în mod special,
pe supravegherea pieței în Uniunea Europeană și la granițele sale exterioare.
63
Comisia va transmite un raport Parlamentului European în termen de cel mult un an de la
prezentarea rapoartelor de către statele membre.”
În cazul în care autoritățile competente ale statelor membre și Comisia adoptă măsuri în temeiul
prezentei directive, se aplică cerințele de transparență și confidențialitate prevăzute la articolul
16 din Directiva 2001/95/CE.
În ceea ce privește transparența și confidențialitatea care trebuie să fie respectate de către statele
membre atunci când adoptă măsuri în temeiul directivei, se face o trimitere la dispozițiile
articolului 16 din Directiva privind siguranța generală a produselor. Acest articol prevede
următoarele:
“Articolul 16
1. Informațiile disponibile autorităților din statele membre sau Comisiei cu privire la
riscurile prezentate de produse la adresa sănătății și siguranței consumatorilor sunt în
general disponibile publicului, în conformitate cu cerințele de transparență și fără a aduce
atingere restricțiilor necesare pentru activitățile de monitorizare și investigare. Publicul are
acces în special la informațiile referitoare la identificarea produselor, natura riscului și
măsurile luate.
Cu toate acestea, statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a se asigura că
oficialilor și agenților lor li se cere să nu dezvăluie informații obținute în legătură cu prezenta
directivă, care, prin natura lor, sunt acoperite de secretul profesional în cazurile justificate
în mod corespunzător, cu excepția informațiilor referitoare la proprietățile de siguranță ale
produselor, care trebuie să fie făcute publice atunci când împrejurările o cer, pentru a se
proteja sănătatea și siguranța consumatorilor.
2.Protejarea secretului profesional nu trebuie să împiedice difuzarea către autoritățile
competente a informațiilor relevante pentru asigurarea eficienței activităților de
monitorizare și supraveghere a pieței. Autoritățile care primesc informații ce țin de secretul
profesional asigură protejarea lor.”
Măsurile aplicabile sunt descrise în ghidul care prezintă relația dintre Directiva DSGP și
Regulamentul (CE) nr. 765/2008 anexat la respectivul ghid.
Orice măsură adoptată în temeiul prezentei directive în vederea interzicerii sau a restricționării
introducerii pe piață a unei jucării sau a retragerii de pe piață sau rechemării acesteia precizează
motivele exacte care stau la baza măsurii respective.
Astfel de măsuri sunt notificate fără întârziere părții vizate, care este în același timp
informată asupra căilor de atac de care dispune în temeiul legislației în vigoare în statul membru
respectiv și asupra termenelor aplicabile în cazul acestor căi de atac.
Acest articol prevede obligația autorităților din statele membre de a motiva orice decizie pe care
o iau în temeiul prezentei directivei în vederea interzicerii sau a restricționării introducerii pe
piață a unei jucării sau prin care se ordonă retragerea sau rechemarea acesteia de pe piață.
Aceste măsuri și motivele aferente trebuie să fie notificate operatorului economic în cauză.
De asemenea, această notificare trebuie să conțină informații privind căile de atac, respectiv
64
posibilitățile de redresare, disponibile în statul membru în cauză, și cu privire la termenele care
trebuie respectate pentru exercitarea acestora.
Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor pentru operatorii economici, care pot include
sancțiuni penale în cazul încălcărilor grave, aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale
adoptate în temeiul prezentei directive și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura
executarea acestora.
Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și cu efect de descurajare și pot fi mai severe
în cazul în care operatorul economic relevant a comis anterior o încălcare similară a dispozițiilor
prezentei directive. Statele membre informează Comisia cu privire la aceste dispoziții până la 20
iulie 2011 și notifică Comisia fără întârziere cu privire la orice modificare ulterioară a acestora.
Articolul 52 alineatul (1) prevede că prezenta directivă nu afectează aplicarea directivei privind
răspunderea pentru produsele cu defect, care prevede răspunderea și obligațiile de compensare
pentru operatorii economici în cazul unei daune cauzate de produse, inclusiv jucării, pe baza
răspunderii stricte pentru jucăriile defecte. Este important de reținut în special faptul că, în
temeiul Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, persoana responsabilă poate
fi:
– producătorul unui produs finit;
– producătorul oricărei materii prime; sau
– producătorul unei componente;
– orice persoană care, aplicându-și numele, marca sau alt semn distinctiv pe produs, se prezintă
drept producătorul acestuia; și
– orice persoană care importă în Comunitate un produs pentru orice formă de
distribuție în cadrul activității sale.
Acest articol înseamnă faptul că respectarea tuturor obligațiilor și cerințelor de siguranță stabilite
de DSJ nu exonerează producătorul de răspunderea pentru produsele cu defecte, în conformitate
cu Directiva 85/374. Pentru a evalua dacă un produs este „defect” în conformitate cu articolul
65
6 din Directiva 85/374, trebuie să se aplice cerințele de siguranță prevăzute de DSJ.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra dispozițiilor mai specifice, a se vedea și articolul
40.
Statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață a jucăriilor care sunt conforme cu
Directiva 88/378/CEE și care au fost introduse pe piață înainte de 20 iulie 2011.
Articolul 53 alineatul (1) prevede perioada de tranziție generală care se aplică pentru jucării,
cu excepția cerințelor privind substanțele chimice, pentru care se prevede o perioadă de tranziție
mai lungă la alineatul (2). Perioada de tranziție înseamnă că jucăriile care respectă Directiva
88/378/CEE pot fi puse la dispoziție pe piață dacă au fost introduse înainte sau în timpul unei
perioadei de 2 ani de la intrarea în vigoare a directivei, respectiv înainte de 20 iulie 2011.
Punerea la dispoziție se referă la orice furnizare de jucării pentru distribuție, consum sau
utilizare în cadrul Comunității în cursul activității comerciale. Prin urmare, este posibil ca
jucăriile care respectă directiva veche să rămână pe piață și să fie livrate în orice etapă a lanțului
de aprovizionare, atâta timp cât au fost introduse pe piață (= prima punere la dispoziție în
Comunitatea Europeană) înainte de 20 iulie 2011.
Articolul 53 alineatul (2) prevede o perioadă de tranziție mai lungă pentru conformitatea cu
cerințele chimice. Această perioadă de tranziție este cu doi ani mai mare decât cea generală și
se încheie la data de 20 iulie 2013. Prin urmare, jucăriile care nu sunt conforme cu cerințele
chimice noi pot fi puse la dispoziție pe piață dacă sunt conforme cu cerințele chimice din
Directiva 88/378/CEE și au fost introduse pe piață înainte de 20 iulie 2013. În cazul în care au
fost introduse pe piață după încheierea perioadei generale de tranziție, respectiv 20 iulie 2013, ele
trebuie să respecte celelalte cerințe ale directivei.
66
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative
necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 20 ianuarie 2011. Statele membre
informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea includ o trimitere la prezenta
directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării oficiale. Statele membre
stabilesc modalitățile de efectuare a acestei trimiteri.
Statele membre vor aplica toate dispozițiile de transpunere a directivei în același timp. Acest
lucru va începe de la data de 20 iulie 2011.
Atunci când statele membre adoptă dispozițiile de transpunere a directivei, acestea trebuie să
conțină o trimitere la directivă sau să fie însoțite de o asemenea trimitere în cazul în care
dispozițiile sunt publicate. Statele membre trebuie să stabilească modalitatea de efectuare a acestei
trimiteri.
Directiva 88/378/CEE, cu excepția articolului 2 alineatul (1) și a părții a treia din anexa II, se
abrogă cu începere de la 20 iulie 2011. Articolul 2 alineatul (1) și partea a treia din anexa II la
respectiva directivă se abrogă cu începere de la 20 iulie 2013.
Articolul 55 abrogă Directiva 88/378/CEE de la 20 iulie 2011, respectiv la data la care se încheie
perioada de tranziție. Cu toate acestea, partea referitoare la produsele chimice se va abroga din
data de 20 iulie 2013 din cauza perioadei de tranziție mai lungi care se aplică cerințelor
chimice.
Trimiterile din alte acte legislative la Directiva 88/378/CEE vor fi considerate ca fiind trimiteri
la noua directivă sau la dispoziția corespunzătoare cuprinsă în aceasta.
67
Directiva a intrat în vigoare la 20 iulie 2009.
Destinatarii directivei sunt statele membre care sunt obligate să asigure punerea în aplicare
a directivei prin transpunerea acesteia în legislația națională.
ANEXA 1
LISTA PRODUSELOR CARE NU SUNT CONSIDERATE ÎN MOD SPECIAL
JUCĂRII ÎN SENSUL PREZENTEI DIRECTIVE
[ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)]
68
Prezenta anexă prezintă exemple de produse care nu sunt considerate jucării, dar care ar putea fi
confundate cu jucăriile. Întrucât ar fi imposibil să se enumere toate produsele care nu sunt
considerate jucării, lista nu este în general exhaustivă. Nu trebuie să se dea o interpretare a
contrario acestei liste, adică dacă un anumit produs nu este menționat în listă nu înseamnă în
mod automat că acesta este o jucărie și vice-versa. Fiecare excepție trebuie să fie luată în
considerare separat. Formularea a unor dintre excepțiile din lista de la anexa I este exactă, lăsând
o marjă foarte mică de apreciere atunci când este evaluată încadrarea sau neîncadrarea unui
produs sub incidența domeniului de aplicare al excepției. Aceasta este, de exemplu, cazul
punctului 3, 4, 8 sau 9. În ceea ce privește alte excepții, formularea ar necesita o evaluare
suplimentară pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile privind excepția și prin urmare,
dacă un produs nu trebuie să fie considerat ca fiind o jucărie. Aceasta ar fi, de exemplu, cazul
punctului 1, 14 sau 19, unde ar putea fi necesară evaluarea valorii ludice a produsului în sine.
În aceste din urmă cazuri, este necesar ca pe baza definiției jucăriei de la articolul 2 alineatul
(1) primul paragraf să se decidă dacă un produs este o jucărie sau nu. Utilizarea previzibilă
rezonabilă va prevala asupra declarației de intenție a producătorului. În cazul în care un produs
intră sub incidența domeniului de aplicare al articolului 2, acesta va fi calificat drept jucărie și
se va supune cerințelor directivei [cu excepția jucăriilor enumerate la articolul 2 alineatul
(2)]. În plus, ghidurile menționate la articolul de mai sus (punctul 1.2.1) furnizează criterii
utile care ar trebui să fie mereu luate în considerare în cazul produselor din zona gri.
Trebuie remarcat faptul că, indiferent dacă un produs de consum intră sau nu sub incidența
directivei privind jucăriile, acesta trebuie să fie sigur în ceea ce privește sănătatea și siguranța
consumatorilor, în conformitate cu Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a
produselor sau cu oricare altă legislație comunitară aplicabilă care conține cerințe specifice
privind sănătatea și siguranța.
Punctul 1
Această categorie de produse include o gamă largă de obiecte decorative, de exemplu pentru
Crăciun sau zilele de naștere. Acestea, cum ar fi un Moș Crăciun decorativ de Crăciun, pot fi
atrăgătoare pentru copii. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că un produs pe
care copiii îl consideră atrăgător, dar care nu este considerat jucărie trebuie să fie sigur pentru
copii, în conformitate cu dispozițiile Directivei privind siguranța generală a produselor. Mai
multe informații și instrucțiuni pot fi găsite în ghidul 11 „jucării destinate copiilor cu vârste mai
mici și mai mari de 36 de luni”.
Punctul 2
Această categorie de produse pentru colecționari adulți include o gamă largă de produse, dintre
care unele sunt menționate în mod special în acest punct drept exemple.
69
Modele detaliate și fidele la scară redusă
Acestea pot fi, de exemplu, autoturisme, nave, avioane, trenuri, clădiri istorice.
Truse de asamblare a modelelor detaliate și fidele la scară redusă. Aceste produse sunt de
același tip ca cele menționate la punctul 10.1.2.1., dar trebuie să fie asamblate chiar de către
consumator.
A fost elaborat un ghid specific pentru furnizarea criteriilor necesare pentru a face o distincție între
păpuși, care ar trebui să fie considerate jucării și articole, care ar trebui să fie considerate produse
pentru colecționari adulți (ghidul „Criterii pentru diferențierea păpușilor pentru colecționari adulți
de jucării”) http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/guidance/index_en.htm.
Reproducerile armelor de foc nu sunt considerate jucării. Trebuie să se facă o distincție între
acestea și armele de jucărie destinate jocului pe baza criteriilor generale de clasificare (preț, loc
de vânzare, publicul-țintă etc.), precum și gradul de detaliere.
Punctul 3
Echipamentele destinate utilizării în activități sportive, dar nu și în jocurile copiilor sub 14 ani
nu sunt considerate jucării. Deoarece există produse din zona gri, acest punct clarifică modul
de clasificare prin includerea unor criterii care vor stabili dacă produsul este destinat copiilor cu
o masă corporală de peste 20 kg.
Punctul 4
Biciclete cu o înălțime maximă a șeii mai mare de 435 mm, măsurată ca distanța verticală de la
sol la suprafața superioară a șeii, cu șaua în poziție orizontală și reglată în poziția cea mai joasă
Acest punct indică acele biciclete care sunt considerate jucării destinate pentru joacă și care nu
intră sub incidența directivei privind jucăriile. Criteriul decisiv este înălțimea maximă a șeii.
Bicicletele cu o înălțime maximă a șeii mai mare de 435 mm, măsurată ca distanța verticală de la
sol la suprafața superioară a șeii, cu șaua în poziție orizontală și reglată în poziția cea mai joasă,
nu sunt considerate jucării.
Acest punct a fost modificat față de prevederile Directivei 88/378. În această directivă,
criteriile determinante erau acelea care stabileau dacă bicicleta a fost concepută pentru
activități sportive sau pentru deplasarea pe drumurile publice. În acest caz, bicicleta nu a fost
considerată jucărie. Cu toate acestea, caracterul general al acestei definiții a condus la diferențe în
clasificarea bicicletelor în diferite state membre.
Bicicletele cu o înălțime a șeii mai mare de 435 mm și mai mică de 635 mm intră sub incidența
70
directivei privind siguranța generală a produselor și respectă, de preferință, standardul EN 14765.
Punctul 5
Scutere și alte mijloace de transport sportive sau care sunt destinate utilizării pentru
deplasarea pe șosele sau drumuri publice.
În schimb, unele mijloace de transport pot fi considerate jucării, dacă au o valoare ludică și sunt
destinate copiilor cu o vârstă mai mică de 14 ani, de exemplu unele scutere cu valoare ludică
și care nu sunt destinate utilizării pentru deplasarea pe drumurile publice sau șosele.
Punctul 6
Vehiculele cu motor electric care sunt destinate utilizării pentru deplasarea pe șoselele sau
drumurile publice sau pe trotuarul de pe marginea acestora.
Acest punct reglementează vehiculele acționate electric. Se clarifică faptul că acestea nu sunt
jucării atunci când sunt destinate utilizării pentru deplasarea pe drumurile publice, pe șosele
sau pe trotuarul de pe marginea acestora. În schimb, jucăriile de deplasare acționate electric,
respectiv vehiculele acționate electric pentru copiii sub 14 ani, cu valoare ludică și care nu
sunt destinate utilizării pentru deplasarea pe drumurile publice, pe alei, pe trotuarul de pe
marginea acestora, sunt considerate jucării.
Punctul 7
Echipament acvatic destinat utilizării în apă adâncă și dispozitive destinate învățării înotului
de către copii, precum scaune pentru bazine de înot și accesorii de facilitare a înotului.
Acest punct reglementează, în primul rând, echipamentele acvatice care sunt folosite în apă de
mare adâncime și, în al doilea rând, dispozitivele destinate învățării înotului, precum
scaunele pentru bazine de înot și accesoriile de facilitare a înotului. Clasificarea echipamentelor
acvatice este tratată în mod special într-un ghid denumit „Fac anumite dispozitive/echipamente
acvatice obiectul Directivei privind siguranța jucăriilor (88/378/CEE) sau nu?”
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/documents/guidance/index_en.htm
Punctul 8
Acest punct oferă un criteriu clar pentru a decide care puzzle-uri nu sunt considerate jucării.
Puzzle-urile cu mai mult de 500 de piese nu sunt considerate jucării.
Punctul 9
71
Puști și pistoale cu gaz comprimat, cu excepția puștilor și a pistoalelor cu apă, precum și arcuri
cu săgeți cu lungime mai mare de 120 cm
Acest punct reglementează în primul rând un anumit tip de arme care ar putea fi confundate cu
jucăriile. Se clarifică faptul că puștile și pistoalele cu gaz comprimat, spre exemplu pistoalele cu
aer comprimat, nu sunt jucării. Cu toate acestea, pistoalele cu apă sunt considerate jucării. În al
doilea rând, arcurile cu săgeți cu o lungime mai mare de 120 cm nu sunt considerate jucării.
Punctul 10
Artificii, inclusiv capse de percuție care nu sunt concepute în mod special pentru jucării.
Acest punct clarifică faptul că focurile de artificii nu sunt considerate jucării. Capsele de percuție
nu sunt considerate jucării, cu excepția cazului când acestea au fost concepute special pentru
jucării.
Punctul 11
Produse și jocuri care utilizează proiectile cu vârf ascuțit, precum seturile de săgeți darts cu vârf
metalic.
Acest punct precizează că, dacă un produs sau un joc include proiectile cu vârf ascuțit, acesta
nu este considerat jucărie. Exemple de astfel de produse includ seturile de săgeți darts cu vârf
metalic ascuțit. Prin urmare, săgețile darts de jucărie nu pot include vârfuri metalice ascuțite.
Punctul 12
Produse educative funcționale, cum ar fi cuptoare electrice, fiare de călcat sau alte produse
funcționale alimentate la o tensiune nominală mai mare de 24 de volți vândute exclusiv în
scopuri didactice și utilizate sub supravegherea adulților.
Acest punct exclude produsele funcționale educative. Conform definiției date la articolul 3,
„produs funcțional” înseamnă acel produs care are același rol și este utilizat în același mod ca un
produs, aparat sau instalație destinată uzului de către adulți și care poate fi un model redus la
scară al unui astfel de produs, aparat sau instalație. Punctul 12 menționează drept exemplu
cuptoarele electrice, fiarele de călcat. Aceste produse nu pot fi considerate jucării atunci când
funcționează la o tensiune nominală mai mare de 24 de volți și sunt vândute exclusiv în scopuri
didactice pentru a fi utilizate sub supravegherea unui adult.
Punctul 13
Produsele destinate să fie utilizate în școli în scopuri educative specifice sau în alte
contexte pedagogice sub supravegherea unui instructor adult, cum ar fi echipamentele
științifice.
Acest punct exclude produsele destinate utilizării în scop educativ. Acestea sunt excluse în cazul
în care, pentru a fi utilizate în școli sau în alte contexte pedagogice, se impune supravegherea
unui instructor adult. Drept exemplu se menționează echipamentele științifice.
Punctul 14
72
pentru copii și destinate acestora și nu au valoare ludică în sine, cum ar fi calculatoarele
personale, tastaturile, manetele sau volanele special concepute.
Acest punct clarifică ce tipuri de echipamente electronice nu pot fi considerate jucării. În primul
rând echipamentele electronice, precum calculatoarele personale și consolele de jocuri care
sunt utilizate pentru accesarea programelor informatice interactive nu sunt considerate jucării.
Cu toate acestea, ele sunt considerate jucării în cazul în care au fost special concepute pentru
copii și au o valoare ludică, cum ar fi calculatoarele personale de jucărie special concepute în
acest sens. În al doilea rând, nici perifericele asociate echipamentelor electronice care sunt
folosite pentru accesarea programelor informatice interactive nu sunt considerate jucării. Cu
toate acestea, ele sunt considerate jucării în cazul în care sunt special concepute pentru copii și
au o valoare ludică în sine, cum ar fi tastaturile, joystickurile sau volanele.
Punctul 15
Punctul 16
Acest punct precizează că suzetele pentru copii nu sunt jucării. Acestea sunt articole de îngrijire
a copiilor care intră sub incidența Directivei privind siguranța generală a produselor.
Punctul 17
Acest punct clarifică faptul că nu sunt considerate jucării corpurile de iluminat atrăgătoare
pentru copii, precum lămpile și alte obiecte de iluminat. Acestea nu au valoare ludică pentru a
fi clasificate drept jucării. Cu toate acestea, lămpile folosite în casele pentru păpuși sunt
considerate jucării.
Acestor produse li se aplică Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la
dispoziție pe piață a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de
tensiune. Mai multe informații privind corpurile de iluminat atrăgătoare pentru copii pot fi găsite
pe pagina următoare: http://ec.europa.eu/enterprise/electr_equipment/lv/guides/index.htm#lvdadco.
Punctul 18
73
Transformatoare electrice pentru jucării.
Acest punct precizează că transformatoarele electrice pentru jucării nu sunt considerate jucării.
În acest context, este important de remarcat cerința de la anexa II partea IV punctul 9, care
prevede că transformatoarele electrice pentru jucării nu sunt parte integrantă a jucăriei.
Punctul 19
Accesorii de modă pentru copii, care nu sunt destinate utilizării pentru joacă.
Acest punct clarifică faptul că accesoriile de modă, în special bijuteriile pentru copii care nu sunt
destinate utilizării pentru joacă, nu sunt considerate jucării. Bijuteriile cu valoare ludică, în
schimb, sunt jucării, de exemplu bijuteriile vândute împreună cu costume de bal mascat pentru
jucării și cu bijuterii (imitații) care trebuie asamblate chiar de către copil.
ANEXA II
CERINȚE SPECIALE DE SIGURANȚĂ
Punctul 1
74
Jucăriile și părțile acestora, precum și elementele de fixare în cazul jucăriilor montate, trebuie
să aibă rezistență mecanică și, după caz, stabilitatea necesară pentru a rezista solicitărilor la
care sunt supuse în timpul utilizării, fără a se distruge sau a se deforma cu riscul de a provoca
răniri fizice.
Această cerință se referă la rezistența mecanică a jucăriilor, care trebuie să asigure că jucăria
nu va provoca vătămarea prin spargere sau distorsiuni. Această cerință este tratată în EN 71-
1:2011 (a se vedea anexa ZA) și EN 71-8:2011 (a se vedea anexa ZA).
Punctul 2
Punctul 3
Jucăriile trebuie proiectate și fabricate astfel încât să nu prezinte vreun risc sau doar riscurile
minime inerente utilizării acestora care ar putea fi cauzate de mișcarea părților componente ale
acestora.
Această cerință se referă la riscul prezentat de părțile mobile ale jucăriei. Acestea nu trebuie
să prezinte niciun risc de rănire sau numai riscurile minime inerente utilizării jucăriilor. De
exemplu, trotinetele pliabile ar putea provoca răniri prin prinderea degetelor, însă acest risc
trebuie să fie acoperit astfel încât să fie redus la minimum. Această cerință este tratată în EN
71-1:2011 (a se vedea anexa ZA) . De asemenea, unele teste de rezistență se referă la „strivire”,
de exemplu 4.15.1.3. EN 71-8:2011(a se vedea anexa ZA).
Jucăriile și părțile componente ale acestora nu trebuie să prezinte pericolul de asfixiere prin
întreruperea fluxului de aer ca urmare a obstrucției externe a căilor respiratorii ale gurii și ale
nasului.
Această cerință se referă la riscul de obstrucție externă a căilor respiratorii, care ar putea provoca
75
asfixierea. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cazul în care fluxul de aer de la gură și nas este
întrerupt de jucărie sau de componentele acesteia. În Directiva 88/378/CEE, pentru același risc
a fost folosit termenul risc de „sufocare”. De exemplu, o folie de plastic subțire pusă peste gură
și nas ar putea provoca acest risc de obstrucție externă a căilor respiratorii. Întrucât nu se
specifică nicio grupă de vârstă, această cerință se aplică tuturor jucăriilor, indiferent de grupa de
vârstă vizată. Avertismentele nu sunt suficiente pentru a contracara acest pericol. Un alt
exemplu este o jucărie în formă emisferică care formează un sigiliu etanș peste gură și nas.
Pentru astfel de jucării destinate copiilor cu o vârstă mai mare de 3 ani există în prezent un
avertisment considerat a fi suficient pentru a reduce riscul la minimum. Această cerință este
tratată în EN 71-1:2011 (a se vedea anexa ZA).
Jucăriile și părțile componente ale acestora trebuie să aibă dimensiuni care să nu prezinte niciun
pericol de asfixiere prin întreruperea fluxului de aer ca urmare a obstrucției căilor respiratorii
din cauza unor obiecte blocate în cavitatea bucală sau faringe sau la intrarea în căile respiratorii
inferioare.
Această cerință se referă la riscul obstrucției interne a căilor respiratorii, care ar putea
provoca, de asemenea, asfixierea. Acest lucru ar putea fi cauzat de întreruperea fluxului de aer
din cauza unor obiecte blocate în cavitatea bucală sau faringe sau la intrarea în căile
respiratorii inferioare. Această cerință, care nu există în Directiva 88/378, se referă la produse
precum ventuze, baloane și bile de dimensiuni mici. Această cerință este tratată în EN 71-
1:2011 (a se vedea anexa ZA).
Întrucât nu se specifică nicio grupă de vârstă, această cerință se aplică tuturor jucăriilor,
indiferent de grupa de vârstă vizată. Acestea trebuie să îndeplinească cerințele rezultate în urma
aplicării testului bilelor de dimensiuni mici, șablonul E. Este important de reținut că acest risc este
diferit de riscul de sufocare prevăzut la punctul d).
Pentru bilele de dimensiuni mici, bilele de sticlă și alte obiecte similare, avertismentele sunt în
prezent considerate a fi suficiente pentru a reduce la minimum pericolele în cazul în care jucăria
este destinată copiilor cu o vârstă mai mare de 3 ani. Pentru baloane, avertismentele ar trebui
să se adreseze copiilor cu o vârstă mai mică de 8 ani.
Jucăriile destinate în mod evident copiilor mai mici de 36 de luni, părțile lor componente și orice
parte detașabilă a acestora trebuie să aibă dimensiunile în așa fel încât să nu poată fi înghițite sau
inhalate. Acest lucru se aplică și altor jucării destinate a fi introduse în cavitatea bucală, precum
și părților componente ale acestora și părților detașabile.
Această cerință se referă la riscul de sufocare prezentat de jucăriile și piesele de mici
dimensiuni. Se aplică numai pentru două tipuri de jucării: 1) jucării destinate în mod clar copiilor
mai mici de 36 de luni și părțile lor componente, precum și orice parte detașabilă a acestora și 2)
alte jucării care sunt destinate a fi introduse în cavitatea bucală, precum instrumentele de jucărie
și părțile componente și părțile detașabile ale acestora. Părțile componente și cele detașabile se
76
referă la orice piesă mică care ar putea fi prezentă pe jucărie, nu numai la piesa destinată a fi
introdusă în cavitatea bucală. În cazul în care jucăria destinată introducerii în cavitatea bucală
este vândută împreună cu alte jucării (fluier cu minge, trompetă cu tambur), numai jucăriile
destinate a fi introduse în cavitatea bucală sunt vizate. Aceste tipuri de jucării ar trebui să aibă
o dimensiune care să nu permită să fie înghițite sau inhalate. Acest risc a fost în general numit
risc de „sufocare”. Această cerință este tratată în EN 71-1:2011 (a se vedea anexa ZA).
Ambalajele în care jucăriile sunt introduse în vederea vânzării cu amănuntul nu trebuie să prezinte
pericolul de strangulare sau de asfixiere prin obstrucția externă a căilor respiratorii ale gurii și ale
nasului.
Această dispoziție prevede cerințele aplicabile tuturor tipurilor de ambalaje pentru jucării.
Ambalajele în care sunt introduse jucăriile în vederea vânzării cu amănuntul, respectiv
ambalajul în care sunt prezentate consumatorilor, nu trebuie să prezinte următoarele riscuri:
1) de strangulare; sau
2) de asfixiere prin obstrucția externă a căilor respiratorii ale gurii și nasului [a se vedea punctul
4 litera (b) pentru explicația acestui pericol].
Jucăriile prezente în produsele alimentare sau amestecate cu un produs alimentar trebuie să aibă
propriul lor ambalaj. Acest ambalaj, așa cum se prezintă, trebuie să aibă dimensiunile în așa fel
încât să împiedice înghițirea și/sau inhalarea acestuia.
Această dispoziție prevede cerințele specifice pentru ambalarea jucăriilor prezente în
produsele alimentare, respectiv pentru jucăriile aflate în produsele alimentare sau amestecate
cu un produs alimentar. Jucăriile aflate în produsele alimentare sau amestecate cu
acestea trebuie să aibă întotdeauna propriul lor ambalaj, care separă jucăria de alimente. Astfel de
exemple sunt jucăriile din ouăle cu surpriză, jucăriile din pungile cu cereale, jucăriile din pungile
cu chipsuri etc.
Scopul cerinței privind „jucăriile prezente în produsele alimentare” este tot de a minimiza riscul
de sufocare. Totuși, în acest caz, riscul se datorează faptului că jucăria nu este vizibilă atunci
77
când produsul alimentar este consumat. Un exemplu în acest sens îl reprezintă oul de
ciocolată cu o jucărie în interior.
Unele jucării pot fi vândute împreună cu produse alimentare fără a intra sub incidența
domeniului de aplicare al prezentului articol. De exemplu, o jucărie atașată în exteriorul sau în
interiorul ambalajului unei cutii cu biscuiți. Jucăria nu este amestecată în produsul alimentar sau
inclusă în acesta, dat fiind că aceasta este atașată pe ambalajul respectivului produs alimentar și
nu combinată cu acesta. Un alt exemplu l-ar constitui o cutie care conține produse alimentare
și o jucărie, separate între ele. În aceste cazuri, la deschiderea cutiei/ambalajului, copilul va
vedea conținutul și va face diferența dintre articolele din interior. Astfel, riscul de confuzie este
minimizat.
Ambalajul nu trebuie să prezinte niciun risc de sufocare, adică acesta trebuie sa aibă astfel
de dimensiuni încât să împiedice înghițirea și/sau inhalarea sa. Aceasta înseamnă că, la fel ca
jucăriile prezentate la punctul 4 litera (d), ambalajul trebuie să treacă testul pieselor de mici
dimensiuni, testul cilindrului 8.2 din EN 71-1:2011.
Ambalajul jucăriilor, menționat la literele (e) și (f), care este sferic, în forma unui ou sau
elipsoidal și orice parte detașabilă a acestuia, sau a unui ambalaj cilindric cu capete rotunjite
al unei jucării, trebuie să aibă dimensiuni care să împiedice cauzarea obstrucției căilor
respiratorii prin înțepenirea lui în cavitatea bucală sau faringe sau prin depunerea lui la intrarea
în căile respiratorii inferioare.
Această dispoziție prevede cerințele specifice pentru anumite forme de ambalaje pentru jucării.
În primul rând, ambalajul sferic, în formă de ou sau elipsoidal și orice parte detașabilă a
acestuia trebuie să aibă astfel de dimensiunile încât să împiedice obstrucția internă a căilor
respiratorii. Acesta trebuie să treacă testul bilelor de dimensiuni mici, șablonul E, din
standardul EN 71-1. În al doilea rând, aceeași cerință se aplică părților detașabile ale unui
ambalaj pentru jucărie în formă cilindrică cu capete rotunjite, ceea ce înseamnă că un ambalaj
pentru jucărie în formă cilindrică cu capete rotunjite care poate fi separat în două părți individuale
este vizat de această cerință. Imagine care prezintă exemple de ambalaje care nu sunt conforme,
întrucât părțile detașabile ale ambalajului pentru jucărie în formă cilindrică cu capete rotunjite
nu au trecut testul bilelor de dimensiuni mici, șablon E:
Imagine care prezintă exemple de ambalaje conforme, întrucât ambalajul pentru jucărie în formă
cilindrică cu capetele rotunjite nu a avut piese detașabile după testarea în conformitate cu
testele menționate la punctul 5.1 din EN 71-1:2011:
78
Aceste cerințe se aplică tuturor ambalajelor pentru jucării, indiferent de grupa de vârstă vizată.
Pungile mici de plastic nu sunt incluse deoarece acestea nu sunt sferice, în formă de ou sau
elipsoidale. Prezența părților de dimensiuni mici este permisă într-un ambalaj pentru jucării, cu
excepția ambalajelor separate pentru jucăriile aflate în produsele alimentare sau amestecate cu
acestea.
(a) Jucăriile care fac corp comun cu un produs alimentar în momentul consumului astfel încât
este indispensabilă consumarea produsului alimentar înainte de a avea acces direct la jucărie sunt
interzise. Părțile jucăriilor atașate în mod direct la un produs alimentar îndeplinesc cerințele
stabilite la literele (c) și (d).
Această primă teză interzice anumite tipuri de produse compuse dintr-o jucărie și un produs
alimentar, respectiv jucării care fac corp comun cu un produs alimentar în momentul consumului.
A face corp comun înseamnă că produsele alimentare trebuie să fie consumate efectiv - nu
numai eliminate - pentru a avea acces direct la jucărie (nicio parte a jucăriei nu este accesibilă
înainte de consumarea alimentului). Pentru ca această cerință să fie aplicabilă trebuie să fie
îndeplinite trei criterii: jucăria se află în interiorul produsului alimentar, este atașată la produsul
alimentar și nu este accesibilă decât prin consumarea, în prealabil, a produsului alimentar. Un
exemplu în acest sens ar fi o jucărie complet acoperită de o bomboană. Pentru a avea acces la
jucăria din interiorul bomboanei, copilul va trebui să consume bomboana.
În contrast cu cerința privind jucăriile sus-menționată, a doua teză prevede cerințe privind părți ale
jucăriilor atașate în mod direct la un produs alimentar; este vorba despre o parte a jucăriilor care
este inclusă în partea alimentară a unui produs alimentar, dar care este accesibilă fără a
consuma produsul alimentar. Acest lucru înseamnă că părți ale jucăriei sunt accesibile fără a
consuma, în prealabil, produsul alimentar sau părțile pot fi accesibile prin apucarea alimentului
cu mâinile, întrucât acestea nu fac corp comun cu produsul alimentar. În condițiile menționate
anterior, jucăria și părțile sale componente nu pot conține piese de dimensiuni mici, care ar
putea cauza sufocarea sau obstrucția internă a căilor respiratorii prin blocarea acestora în
cavitatea bucală sau faringe sau prin depunere la intrarea în căile respiratorii inferioare.
Exemple de astfel de produse sunt bomboanele în formă de rujuri de jucărie, unele tipuri de
acadele. Atunci când este aplicabil, aceste părți ale jucăriilor trebuie să îndeplinească cerințele
de la punctul 4 litera (c) (obstrucția internă a căilor respiratorii - testul bilelor de dimensiuni mici,
șablonul E) și de la punctul 4 litera (d) (interdicția pieselor de dimensiuni mici, indiferent de
categoria de vârstă vizată). Așa cum s-a explicat mai sus, punctul 4 litera (c) se aplică tuturor
jucăriilor și, în consecință, acest punct este menționat aici din motive de claritate. În aceste
cazuri nu este permisă folosirea avertismentelor privind vârsta „nerecomandat...”.
Exemple de părți ale jucăriilor atașate în mod direct la un produs alimentar pot fi găsite în
Explicația IV.
Punctul 5
Jucăriile acvatice trebuie să fie proiectate și fabricate astfel încât să se reducă, pe cât posibil,
79
atunci când sunt folosite conform instrucțiunilor de utilizare, pericolul de a-și pierde starea de
plutire și sprijinul acordat copilului.
Acest punct prevede o cerință de siguranță pentru jucăriile acvatice. Jucăriile acvatice sunt
definite la articolul 3 drept jucării destinate utilizării în apă de adâncime mică, capabile să
transporte sau să susțină copilul în apă (a se vedea și ghidul privind jucăriile acvatice
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/toys/files/gd007_en.pdf). Aceste jucării trebuie să fie
proiectate și fabricate astfel încât să reducă, pe cât posibil, orice risc de pierdere a flotabilității
jucăriei și a sprijinului acordat copilului. Utilizarea recomandată a jucăriei trebuie să fie luată în
considerare atunci când se evaluează dacă riscul în cauză a fost redus cât de mult posibil.
Această cerință este tratată în EN 71-1:2011 (a se vedea anexa ZA). De asemenea, jucăriile
acvatice trebuie să îndeplinească și celelalte cerințe aplicabile din DSJ (piese de mici
dimensiuni, etc.).
Punctul 6
Jucăriile în care se poate pătrunde și care constituie astfel un spațiu închis pentru ocupanți
trebuie să aibă o ieșire pe care utilizatorul să o poată deschide cu ușurință acționând din
interior spre exterior.
Acest punct stabilește cerințele pentru jucăriile în interiorul cărora se poate pătrunde, precum
corturi și unele jucării de activitate. Acestea trebuie să fie prevăzute cu o ieșire, care trebuie să
fie proiectată și fabricată astfel încât utilizatorul să o poată deschide ușor din interior. Această
cerință este tratată în EN 71-1:2011 (a se vedea anexa ZA).
Punctul 7
Jucăriile care conferă mobilitate pentru utilizatori trebuie să fie dotate, pe cât posibil, cu un
dispozitiv de frânare adecvat tipului de jucărie și energiei cinetice generate de aceasta.
Dispozitivul de frânare trebuie să fie ușor de acționat de către utilizator și fără a produce căderi
sau răniri fizice pentru utilizatori sau terți.
Viteza maximă prin construcție a jucăriilor electrice prevăzute cu loc trebuie să fie limitată astfel
încât să reducă la minimum riscul de răniri fizice.
Acest punct prevede, în primul rând, condițiile pentru toate jucăriile care conferă mobilitate,
precum biciclete, trotinete, jucării acționate electric și patine cu rotile. Acestea trebuie să conțină,
pe cât posibil, un sistem de frânare. Acest sistem de frânare trebuie să fie compatibil cu tipul de
jucărie și proporțional cu energia cinetică generată de jucărie. În plus, dispozitivul de frânare
trebuie să fie ușor de acționat de copil și să nu producă răniri fizice sau căderi pentru utilizatori
sau pentru terți. Această cerință este tratată în EN 71- 1:2011 (a se vedea anexa ZA).
În al doilea rând, acest punct conține o cerință referitoare la jucăriile electrice prevăzute cu loc.
Viteza maximă proiectată a acestora trebuie să fie limitată astfel încât să reducă la minimum
riscul de răniri fizice. „Viteza proiectată” este definită la articolul 3 alineatul (20).
Punctul 8
Forma și compoziția proiectilelor și energia cinetică pe care o pot genera în momentul lansării
lor, pentru o jucărie concepută în acest scop, trebuie să fie astfel încât să nu existe pericolul de
rănire a utilizatorului jucăriei sau a terților, ținând seama de natura jucăriei.
Acest punct prevede cerințele aplicabile privind energia cinetică a proiectilelor de jucărie. Forma
80
și compoziția acestora trebuie să fie astfel încât să nu existe niciun risc de rănire fizică a
utilizatorului sau a terților atunci când proiectilele sunt lansate de la o jucărie concepută în
acest scop și ținând seama de natura jucăriei. Această cerință este tratată în EN 71-1:2011 (a se
vedea anexa ZA).
Jucăriile trebuie să fie fabricate astfel încât să garanteze că: temperatura maximă și minimă a
oricărei suprafețe accesibile să nu provoace pericolul unor vătămări corporale la atingere.
În primul rând, acest punct conține, la litera (a), o cerință privind temperatura maximă și cea
minimă a oricărei suprafețe accesibile a unei jucării. Temperatura minimă și cea maximă a
suprafețelor nu trebuie să provoace răniri la atingere. Cu alte cuvinte, jucăriile nu trebuie să
conțină elemente încălzite sau fierbinți care ar putea provoca răniri la atingere. În ceea ce
privește temperatura minimă, jucăriile trebuie să fie realizate din anumite materiale, astfel
încât suprafața rece să nu poată cauza răniri. De exemplu, gazul comprimat care creează o
suprafață rece atunci când este evacuat nu trebuie să provoace răniri la atingere. Această cerință
este în mod parțial tratată în EN 71-1:2011 (a se vedea anexa ZA). Un exemplu de jucărie pentru
care trebuie să se evalueze temperatura minimă este o trusă pentru experimente științifice, care
permite copiilor să descopere efectul asupra temperaturii al unui gaz comprimat care revine
la presiunea atmosferică (temperatura recipientului va scădea).
(a) lichidele, vaporii și gazul conținute în jucărie nu trebuie să atingă temperaturi sau presiuni
periculoase, astfel încât evacuarea acestora, cu excepția unor rațiuni indispensabile bunei
funcționări a jucăriei, să provoace arsuri sau alte vătămări corporale.
Litera (b) prevede cerințele aplicabile pentru lichidele, vaporii și gazul conținute în jucării.
Acestea nu trebuie să atingă temperaturi sau presiuni periculoase, a căror evacuare să provoace
arsuri sau alte vătămări corporale. Cu toate acestea, este prevăzută o exceptare de la această
cerință pentru jucăriile care, din motive esențiale pentru funcționarea lor corespunzătoare, conțin
lichide sau gaze care ating temperaturi ridicate.
Punctul 10
Jucăriile concepute să emită un sunet trebuie să fie concepute și fabricate în ceea ce privește
valorile maxime ale zgomotului de impulsuri și ale zgomotului prelungit astfel încât sunetul pe
care îl emit să nu poată afecta auzul copiilor.
Acest punct prevede o cerință pentru jucăriile care sunt concepute să emită un sunet. Astfel,
aceasta nu se aplică în cazul sunetului care ar putea veni dintr-o jucărie care, în mod clar, nu a
fost destinată să emită un sunet, precum un balon care se sparge sau un balon pe care un copil
l-ar putea face să „fluiere”, fără niciun dispozitiv de ajutor, ci în cazul jucăriilor construite cu
intenția de a emite un sunet. Aceste jucării trebuie să fie concepute și fabricate astfel încât
sunetul pe care îl emit să nu poată afecta auzul copiilor. Acest lucru se aplică atât zgomotului de
impulsuri, cât și zgomotului prelungit. Valorile de vârf (maxime) care trebuie respectate pot fi
găsite în EN 71-1:2011 (a se vedea anexa ZA).
Punctul 11
Jucăriile de activitate sunt fabricate astfel încât să reducă, pe cât posibil, pericolul de strivire
sau de prindere a părților corpului sau de prindere a hainelor, precum și pericolul de cădere,
impact și înec. În special, orice suprafață a acestora la care au acces și unde se pot juca unul sau
81
mai mulți copii este concepută pentru a le putea suporta greutatea.
Acest punct se referă la jucăriile de activitate, care sunt definite la articolul 3 punctul 21. În
primul rând, acestea trebuie să fie concepute și fabricate astfel încât să reducă la minimum,
următoarele riscuri: strivire sau prindere a părților corpului sau prindere a hainelor, precum și
riscul de cădere, impact și înec. În al doilea rând, orice suprafață la care unul sau mai mulți
copii au acces pentru a se juca trebuie să fie concepută astfel încât să suporte sarcina lor în
timpul utilizării statice și dinamice. Această cerință este tratată în clauza EN 71-8. De
asemenea, jucăriile de activitate trebuie să respecte și celelalte cerințe aplicabile din DSJ, ceea
ce înseamnă că jucăriile de activitate trebuie să respecte și alte cerințe aplicabile prevăzute în seria
de standard EN 71.
II. INFLAMABILITATEA
Punctul 1
A doua posibilitate este ca jucăria să nu fie ușor inflamabilă. Aceasta înseamnă că flacăra se
stinge imediat şi dispare cauza focului [litera (b)].
A treia posibilitate de a îndeplini cerința privind inflamabilitatea este ca, în cazul în care jucăria
se aprinde, aceasta să ardă încet și flacăra să se propage încet [punctul (c)].
Prima, a doua și a treia posibilitate nu exclud utilizarea substanțelor ignifuge, desigur, cu condiția
ca acestea să nu fie interzise sau nesigure din punct de vedere chimic și ca dispozițiile
(chimice) prevăzute în prezenta directivă să fie îndeplinite.
În plus, este necesar ca materialele combustibile, în cazul care sunt prezente, să nu
constituie un risc de aprindere a altor materiale utilizate în jucării. Această cerință este tratată
82
în clauza EN 71-2.
Punctul 2
Jucăriile care, din rațiuni indispensabile funcționării lor, conțin substanțe sau amestecuri care
îndeplinesc criteriile de clasificare prevăzute la punctul 1 din apendicele B, în special
materiale și echipamente pentru experiențe chimice, asamblarea de machete, mulaje plastice sau
ceramice, emailare, fotografiere sau alte activități similare, nu trebuie să conțină ca atare
substanțe sau amestecuri care să poată deveni inflamabile în urma pierderii componenților
volatili neinflamabili. Acest alineat prevede o normă specifică pentru jucăriile care, prin derogare
și din rațiuni indispensabile funcționării lor, conțin substanțe sau amestecuri clasificate.
Criteriile de clasificare sunt stabilite în apendicele B la anexa II ca urmare a aplicării unui nou
cadru juridic pentru clasificare. Prezenta dispoziție se referă în special la materialele și
echipamentele pentru experiențe chimice, asamblare de machete, mulaje plastice sau
ceramice, fotografiere sau alte activități similare. Aceste tipuri de jucării nu trebuie să conțină
substanțe sau amestecuri care pot deveni inflamabile în urma pierderii componenților volatili
neinflamabili.
Punctul 3
Acest alineat prevede că jucăriile nu trebuie să fie explozibile sau să conțină elemente sau
substanțe susceptibile să explodeze la utilizarea jucăriei, în conformitate cu articolul 10
alineatul (2) primul paragraf. Cu toate acestea, pentru capsele cu percuție de jucărie este
prevăzută o exceptare.
Punctul 4
Jucăriile și în special jocurile și jucăriile tip truse chimice nu trebuie să conțină ca atare substanțe
sau amestecuri:
(a) care, în amestec, pot exploda prin reacție chimică sau prin încălzire;
(b) care în amestec cu substanțe oxidante pot exploda; sau
(c) care conțin componente volatile inflamabile în aer și care sunt capabile să formeze
amestecuri de vapori/aer inflamabile sau explozibile.
Acest alineat se referă tot la explozii și inflamabilitate și, în special, la jucării precum jocurile
și jucăriile chimice. Litera (a) prevede că acestea nu ar trebui să explodeze în amestec cu
substanțe oxidante, fie prin reacție chimică, fie prin încălzire. Litera (b) prevede că
substanțele sau amestecurile din jucării nu ar trebui să conțină componente volatile inflamabile
în aer sau care sunt susceptibile de a forma amestecuri de vapori/aer inflamabile sau explozibile.
Punctul 1
Jucăriile sunt proiectate și fabricate astfel încât să nu prezinte niciun pericol de efecte nocive
asupra sănătății umane cauzate de expunerea la substanțe chimice sau preparate care intră în
compoziția jucăriilor sau pe care le conțin, atunci când utilizarea acestor jucării este cea descrisă la
articolul 10 alineatul (2) primul paragraf.
Jucăriile respectă legislația comunitară relevantă referitoare la anumite categorii de produse sau
83
restricțiile referitoare la anumite substanțe și amestecuri.
Acest alineat stabilește cerința generală de siguranță privind substanțele chimice sau
preparatele care intră în compoziția jucăriilor. Aceasta trebuie să fie întotdeauna respectată de
către producători, iar autoritățile naționale de aplicare a legii pot lua măsuri împotriva jucăriilor
care nu respectă această cerință, chiar dacă acestea sunt în conformitate cu dispoziții specifice
ale secțiunii privind proprietățile chimice.
Această dispoziție prevede că jucăriile sunt concepute și fabricate astfel încât să nu existe riscuri
de efecte adverse asupra sănătății oamenilor din cauza substanțelor chimice sau a preparatelor
care intră în compoziția jucăriilor sau pe care le conțin prin expunerea la acestea. Astfel,
această dispoziție este bazată pe risc, în sensul că, dacă jucăriile conțin substanțe chimice
periculoase care nu pot în niciun caz să iasă în afară, cu alte cuvinte dacă nu există expunere la
acestea, utilizarea lor nu este interzisă [cu excepția cazului în care se aplică orice altă
restricție/interdicție prevăzută de Directiva privind siguranța jucăriilor sau alte legi (a se vedea
a doua parte a prezentului alineat)]. În plus, este vorba de situațiile în care jucăriile sunt
utilizate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) primul paragraf, respectiv atunci când
jucăriile sunt utilizate conform destinației sau într- un mod previzibil având în vedere
comportamentul copiilor.
A doua parte a acestui alineat clarifică faptul că toate jucăriile trebuie să respecte legislația
comunitară generală privind substanțele chimice, respectiv legislația referitoare la anumite
produse sau prin care se stabilesc restricții pentru anumite substanțe sau amestecuri.
Această legislație este vastă și nu este abordată în mod exhaustiv de prezenta dispoziție. O parte
importantă a legislației este Regulamentul 1907/2006 (REACH). Aceasta înseamnă că, printre
altele, trebuie să fie respectate cerințele privind ftalații, benzenul, coloranții azoici, nichelul etc.
Comitetul ECHA pentru evaluarea riscurilor de la Helsinki se va ocupa de aspectele chimice
orizontale care decurg din REACH, în timp ce comitetele științifice DG SANCO vor oferi
consiliere științifică privind aspecte specifice anumitor sectoare.
Alte acte de importanță sunt cele adoptate în domeniul mediului. Cerințele generale și
specifice privind substanțele chimice prevăzute prin prezenta directivă ar trebui să vizeze
protejarea sănătății copiilor de anumite substanțe din jucării, în timp ce preocupările legate
de protecția mediului ridicate în legătură cu jucăriile sunt reglementate de legislația orizontală de
mediu care se aplică jucăriilor electrice și electronice, și anume Directiva 2011/65/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a
anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (reformă) și Directiva
2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de
echipamente electrice și electronice. În plus, aspectele de mediu privind deșeurile sunt
reglementate prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19
noiembrie 2008, aspectele referitoare la ambalaje și la deșeurile de ambalaje sunt reglementate
prin Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 și
cele privind bateriile, acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori prin Directiva
2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006.
Punctul 2
Jucăriile care constituie în sine substanțe sau amestecuri trebuie să respecte, de asemenea, Directiva
67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a
84
5
actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase ,
Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind
apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la
6
clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase și Regulamentul (CE) nr.
1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind
7
clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor , după caz, referitoare la
clasificarea, ambalarea și etichetarea anumitor substanțe și amestecuri periculoase.
Acest alineat prevede că jucăriile care sunt în sine substanțe sau amestecuri trebuie să respecte
Directiva 67/548/CEE (Directiva privind substanțele periculoase, DSD), precum și Directiva
1999/45/CE (Directiva privind preparatele periculoase, DPD) și Regulamentul 1272/2008
(CLP). Acesta din urmă va înlocui DSD și DPD până la 1 iunie 2015, după o perioadă de dispoziții
tranzitorii.
Punctul 3
Punctul 3 se referă la utilizarea substanțelor CMR în jucării. Acestea sunt substanțe care sunt
clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere categoria 1A, 1B sau 2 în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Substanțele CMR din toate aceste categorii
sunt, în principiu, interzise în jucării sau în părțile componente ale acestora cu o microstructură
distinctă. Cu toate acestea, interdicția nu afectează aplicarea de restricții în conformitate cu
legislația generală privind substanțele chimice, astfel cum este prevăzut în al doilea alineat de la
punctul 1.
„Cu o structură distinctă” înseamnă a avea o delimitare bine definită. O parte componentă „cu o
structură distinctă” este partea componentă care poate fi delimitată vizual de împrejurimile
sale; acesta este un termen care are un sens mai larg decât cel al termenului „parte componentă”.
Termenul „parte componentă” înseamnă, în mod normal, ceva ce poate fi asamblat într-un
articol sau îndepărtat de acesta, precum o jucărie. De exemplu, o bicicletă este compusă din
următoarele părți: cadru, șa, roți, ghidon, lanț, frâne etc.
_____________________________________________________________________________
5
JO 196, 16.8.1967, p. 1.
6
JO L 200, 30.7.1999, p. 1.
7 JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
Cu toate acestea, multe dintre aceste elemente nu sunt substanțe omogene. De exemplu, o șa de
bicicletă poate conține atât piese metalice, cât și plastice care nu pot fi separate ușor. Cu toate
85
acestea, zonele de metal și plastic din partea respectivă vor fi vizibil distincte (chiar dacă o parte
componentă trebuie să fie tăiată în două pentru a le vedea), iar zonele de metal și de plastic din
cadrul acestei părți sunt considerate a fi elemente „cu o structură distinctă” ale acelei „părți” a
jucăriei.
Punctul 4
Prin derogare de la punctul 3, substanțele sau amestecurile clasificate ca CMR din categoriile
prevăzute la punctul 3 din apendicele B pot fi utilizate în jucării, în componente ale jucăriilor
sau în părți microstructurale distincte ale jucăriilor sub rezerva îndeplinirii uneia sau a mai multora
dintre următoarele condiții :
(a) aceste substanțe și amestecuri sunt în concentrații individuale egale sau mai mici decât
concentrațiile relevante stabilite în actele comunitare juridice la care face referire punctul 2 din
apendicele B privind clasificarea amestecurilor care conțin aceste substanțe;
(b) aceste substanțe și amestecuri sunt inaccesibile în orice formă copiilor, inclusiv prin
inhalare, când jucăria este utilizată în conformitate cu primul paragraf din articolul 10 alineatul
(2);
(c) s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) cu privire la
autorizarea substanței sau a amestecului, precum și a utilizării acestora, iar substanța sau
amestecul, precum și utilizările permise ale acestora au fost incluse în apendicele A.
Condițiile de exceptare de la interdicție pentru categoriile mai sus menționate impun ca una
dintre următoarele condiții să fie îndeplinită:
Litera (a) prevede prima posibilitate de a utiliza substanțele CMR sau amestecurile în jucării.
O astfel de situație este atunci când acestea sunt prezente în jucării sau părți componente ale
jucăriilor cu o microstructură distinctă în concentrații individuale mai mici sau egale cu
concentrația limită relevantă stabilită pentru clasificarea amestecurilor care conțin aceste
substanțe. Aceste limite de concentrație sunt stabilite în actele juridice menționate în secțiunea 2
din apendicele B la anexa II (a se vedea paginile de mai jos pentru explicații).
Litera (b) prevede o a doua posibilitate de a utiliza substanțele sau amestecurile CMR din
86
categoriile respective. Acesta este cazul în care substanța sau amestecul nu este accesibil (ă)
copiilor în nicio formă, inclusiv prin inhalare. Inaccesibilitatea este evaluată atunci când jucăria
este utilizată în modul prevăzut sau previzibil, având în vedere comportamentul copiilor.
Clauzele 8.3; 8.4; 8.5; 8.7; 8.8; 8.9; 8.10 din EN 71-1:2011 trebuie să fie îndeplinite cu
scopul de a asigura inaccesibilitatea. Aceste criterii nu sunt exhaustive, întrucât nu se referă la
expunerea prin inhalare.
Litera (c) prevede un al treilea caz pentru situațiile în care substanțele CMR din categoriile
respective pot fi utilizate în jucării. O astfel de situație este atunci când acestea au fost exceptate
printr-o decizie a Comisiei adoptate în cadrul procedurii de comitologie în conformitate cu
articolul 46 alineatul (3). În plus, substanța sau amestecul și utilizarea permisă a acestora trebuie
să fie enumerate în apendicele A la anexa II. Această decizie de a permite utilizarea substanțelor
CMR din categoriile menționate poate fi luată dacă toate condițiile următoare sunt îndeplinite:
În cele din urmă, Comisia trebuie să însărcineze comitetul științific competent să reevalueze
respectivele substanțe sau amestecuri de îndată ce apar îndoieli cu privire la siguranța acestora
și cel puțin o dată la cinci ani de la data adoptării deciziei de aprobare a substanțelor sau
amestecurilor, precum și a utilizării acestora.
Punctul 5
Prin derogare de la punctul 3, substanțele sau amestecurile clasificate ca CMR din categoriile
prevăzute la punctul 4 din apendicele B pot fi utilizate în jucării, în componente ale jucăriilor
sau în părți microstructurale distincte ale jucăriilor sub rezerva îndeplinirii uneia dintre
următoarele condiții:
(a) aceste substanțe și amestecuri sunt în concentrații individuale egale sau mai mici decât
concentrațiile relevante stabilite în actele comunitare juridice la care face referire punctul 2 din
apendicele B privind clasificarea amestecurilor care conțin aceste substanțe;
(b) aceste substanțe și amestecuri sunt inaccesibile în orice formă copiilor, inclusiv prin
inhalare, atunci când jucăria este utilizată în conformitate cu primul paragraf din articolul 10
alineatul (2); sau
(c) s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) cu privire la
autorizarea substanței sau a amestecului, precum și a utilizării acestora, iar substanța sau
amestecul, precum și utilizările acestora permise au fost incluse în apendicele A. Respectiva
decizie poate fi adoptată dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
(i) utilizarea substanței sau amestecului a fost evaluată de comitetul științific competent și
acesta a constatat siguranța acestora, în special din punctul de vedere al expunerii; și
(ii) substanța sau amestecul nu sunt interzise în temeiul Regulamentului (CE) nr.
1907/2006.
Comisia însărcinează comitetul științific competent să reevalueze respectivele substanțe sau
amestecuri de îndată ce apar îndoieli cu privire la siguranța acestora, și cel puțin o dată la cinci
ani de la data la care o decizie a fost adoptată, în conformitate cu articolul 46 alineatul (3).
87
Punctul 5 prevede condițiile pentru exceptările de la interdicția prevăzută la punctul 3 pentru o
categorie de CMR, și anume categoria 2 (în conformitate cu CLP și categoria 3 în conformitate
cu Directiva privind clasificarea și etichetarea care va fi aplicabilă pentru preparate până în
2015). Această categorie este cea prevăzută în secțiunea 4 din apendicele B la anexa II (a se
vedea pagina de mai jos pentru explicații privind categoriile).
Condițiile de exceptare de la interdicție pentru categoriile mai sus menționate impun ca una
dintre următoarele condiții să fie îndeplinită:
Litera (a) prevede prima posibilitate de a utiliza substanțele CMR sau amestecurile în jucării.
O astfel de situație este atunci când acestea sunt prezente în jucării sau în părți componente ale
jucăriilor cu o microstructură distinctă în concentrații individuale mai mici sau egale cu
concentrația limită relevantă stabilită de clasificarea amestecurilor care conțin aceste substanțe.
Aceste limite de concentrație sunt stabilite în actele juridice menționate în secțiunea 2 din
apendicele B la anexa II (a se vedea paginile de mai jos pentru explicații). Se prevede
posibilitatea de a utiliza substanțe sau amestecuri CMR, întrucât acestea sunt considerate ca
fiind sigure atunci când sunt sub această limită.
Litera (b) prevede o a doua posibilitate de a utiliza substanțele sau amestecurile CMR din
categoriile respective. Acesta este cazul în care substanța sau amestecul nu este
accesibil(ă) copiilor în nicio formă, inclusiv prin inhalare. Inaccesibilitatea este evaluată atunci
când jucăria este utilizată în modul prevăzut sau previzibil, având în vedere comportamentul
copiilor. Clauzele 8.3, 8.4, 8.5, 8.7, 8.8, 8.9 și 8.10 din EN 71-1:2011 trebuie să fie îndeplinite
cu scopul de a asigura inaccesibilitatea. Aceste criterii nu sunt exhaustive, întrucât nu se referă
la expunerea prin inhalare.
Litera (c) prevede un al treilea caz pentru situațiile în care substanțele CMR din categoriile
respective pot fi utilizate în jucării. O astfel de situație este atunci când acestea au fost exceptate
printr-o decizie a Comisiei adoptate în cadrul procedurii de comitologie în conformitate cu
articolul 46 alineatul (3). În plus, substanța sau amestecul și utilizarea permisă a acestora trebuie
să fie enumerate în apendicele A la anexa II. Această decizie de a permite utilizarea substanțelor
CMR din categoriile menționate poate fi luată dacă toate condițiile următoare sunt îndeplinite:
(i) utilizarea substanței sau a amestecului a fost evaluată de comitetul științific competent și
acesta a constatat siguranța acestora pentru copii. Siguranța este evaluată în special din
punctul de vedere al expunerii la substanța sau amestecul în cauză, în jucăria respectivă;
(ii) substanța sau amestecul nu sunt interzise în temeiul Regulamentului (CE) nr.
1907/2006 (REACH).
În cele din urmă, Comisia trebuie să însărcineze comitetul științific competent să reevalueze
respectivele substanțe sau amestecuri de îndată ce apar îndoieli cu privire la siguranța acestora
și cel puțin o dată la cinci ani de la data adoptării deciziei de aprobare a substanțelor sau
amestecurilor, precum și a utilizării acestora.
Punctul 6
88
Punctele 3, 4 și 5 nu se aplică în cazul nichelului din oțelul inoxidabil.
Notă: Această exceptare pentru nichelul din oțelul inoxidabil nu se aplică în cazul
nichelului din finisaje.
Punctul 7
Acest punct prevede o derogare de la cerința CMR privind materialele care respectă valorile-
limită specifice stabilite în apendicele C. Aceste valori sunt stabilite printr-o decizie a
Comisiei în conformitate cu procedura de comitologie prevăzută la articolul 46 alineatul (2).
Substanțele chimice enumerate în anexa C sunt substanțe chimice conforme cu valorile- limită
stricte și pot fi utilizate în jucăriile destinate copiilor cu o vârstă mai mică de 36 de luni și în
jucăriile destinate a fi introduse în cavitatea bucală. Stabilirea unor limite mai stricte se justifică
prin gradul ridicat de expunere asociat acestor două categorii specifice de jucării. Prin urmare,
aceste limite specifice sunt obligatorii pentru jucăriile de mai sus, dar pot fi utilizate și pentru
toate celelalte categorii de jucării.
Până la adoptarea unor dispoziții speciale, dar nu mai târziu de 20 iulie 2017, aceeași
exceptare se aplică materialelor reglementate și care respectă legislația privind materialele care
intră în contact cu produsele alimentare, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 și măsurile
specifice relevante privind materialele speciale. Prin urmare, utilizarea acestor materiale este
permisă în jucării, fără testări suplimentare în această perioadă limitată în timp. Mai multe
informații pot fi găsite pe următoarea pagină de internet
http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/foodcontact/legisl_list_en.htm.
Punctul 8
89
Acest punct prevede valorile-limită specifice pentru N-nitrozamine și pentru substanțele N-
nitrozabile din jucăriile destinate copiilor cu o vârstă mai mică de 36 de luni sau din alte jucării
destinate a fi introduse în cavitatea bucală. Aceste valori trebuie să fie respectate în plus față de
ceea ce este prevăzut la punctele 3 și 4. Aceste valori-limită sunt 0,05 mg/kg pentru N-nitrozamine
și 1 mg/kg pentru substanțele N-nitrozabile.
Punctul 9
Punctul 10
Acest punct clarifică faptul că Directiva privind produsele cosmetice se aplică jucăriilor
cosmetice, precum produsele cosmeticele de jucărie, în ceea ce privește cerințele de
compoziție și etichetare prevăzute în această directivă. Aceste jucării trebuie să respecte și toate
dispozițiile relevante ale directivei privind jucăriile. A se remarca faptul că Regulamentul
(CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice a abrogat și a înlocuit Directiva privind
produsele cosmetice începând cu 11 iulie 2013.
90
Se poate prevedea existența anumitor modalități de ambalare și prezentare a cosmeticelor pentru
copii care să indice valoarea ludică prevăzută, de exemplu, o sticlă de șampon având o
anumită formă. Aici sticla este o jucărie (atunci când este clătită și golită), dar șamponul este
un produs cosmetic.
În situațiile în care produsul cosmetic nu este utilizat drept produs cosmetic în astfel de
aplicații, atunci întregul produs poate fi tratat drept jucărie. Cu toate acestea, produsul
cosmetic trebuie să respecte Regulamentul privind produsele cosmetice.
Mai multe orientări și opinii au fost emise în ceea ce privește diverse aspecte ale
directivei privind produsele cosmetice.
Punctul 11
91
(14) 6,10-dimetil-3,5,9-undecatrien-2-onă 141-10-6
(15) Difenilamină 122-39-4
(16) Acrilat de etil 140-88-5
(17) Frunză de smochin, proaspătă și preparate 68916-52-9
(18) trans-2-Heptenal 18829-55-5
(19) trans-2-Hexenal dietil acetal 67746-30-9
(20) trans-2-Hexenal dimetil acetal 18318-83-7
(21) Alcool hidroabietilic 13393-93-6
(22) 4-etoxifenol 622-62-8
(23) 6-izopropil-2-decahidronaftalenol 34131-99-2
(24) 7-Metoxicumarină 531-59-9
(25) 4-Metoxifenol 150-76-5
(26) 4-(p-Metoxifenil)-3-buten-2-onă 943-88-4
(27) 1-(p-Metoxifenil)-1-penten-3-onă 104-27-8
(28) Trans-2-butenoat de metil 623-43-8
(29) 6-Metilcumarină 92-48-8
92
(48) Cumarină 91-64-5
(49) Eugenol 97-53-0
(50) Geraniol 106-24-1
(51) Hidroxi-citronelal 107-75-5
(52) Hidroximetil-penticiclohexan carboxaldehidă 31906-04-4
(53) Izoeugenol 97-54-1
(54) Extract din mușchiul stejarului 90028-68-5
(55) Extract din mușchiul arborilor 90028-67-4
Cu toate acestea, prezența urmelor acestor substanțe de parfumare este permisă, cu condiția ca
această prezență să fie tehnic inevitabilă, în conformitate cu bunele practici de fabricație și să nu
depășească 100 mg/kg.
Acest prim punct prezintă substanțele de parfumare alergene care sunt interzise în jucării. Lista
conține în total 55 de substanțe. Acestea sunt, în primul rând, aceleași substanțe de parfumare
alergene care au fost interzise în conformitate cu Directiva privind produsele cosmetice (cele
numerotate de la 1 la 40). În al doilea rând, există substanțe de parfumare alergene suplimentare
care sunt interzise în jucării, chiar dacă au fost supuse doar etichetării în produsele cosmetice
(numerele 41-55).
Cu toate acestea, prezența unor urme ale acestor substanțe de parfumare este permisă în
următoarele condiții: dacă prezența lor este tehnic inevitabilă în conformitate cu bunele
practici de fabricație (BPF) și nu depășește o concentrație de 100 mg/kg. Limita de 100 mg/kg
se aplică pentru fiecare substanță de parfumare. Producătorul nu ar trebui să utilizeze
intenționat substanțe de parfumare interzise. Limita de 100 mg/kg a fost stabilită pentru
scopurile supravegherii pieței. Urma poate fi definită drept o cantitate mică de impuritate în
produsul finit, în timp ce impuritatea reprezintă componente neintenționate din materiile prime.
Mai multe informații cu privire la BPF pot fi găsite în EN ISO 22716.
Este de reținut că acest punct (ambele liste) poate fi modificat printr-o decizie a Comisiei luată
în conformitate cu procedura de comitologie prevăzută la articolul 46.
Mai multe orientări au fost emise cu privire la diverse aspecte ale Directivei privind
produsele cosmetice. Pentru a consulta aceste orientări, a se vizita următoarea adresă de
internet: http://ec.europa.eu/consumers/sectors/cosmetics/documents/guidelines/
Punctul 12
Acest punct prevede exceptări pentru anumite tipuri de jucării de la interzicerea anumitor
substanțe de parfumare potențial alergene enumerate la punctul 11. Aceste exceptări se referă
la trei categorii de jucării: jocurile de masă olfactive, jocurile gustative și trusele cosmetice
astfel cum sunt definite la articolul 3. Aceste categorii de jucării ar putea conține
substanțele de parfumare alergene enumerate la punctele 41-55 din lista de interdicție
(prima listă de la punctul 11), în cazul în care următoarele condiții sunt îndeplinite:
Punctul 13
94
Fără a aduce atingere punctelor 3, 4 și 5, nu trebuie depășite următoarele limite de migrare
ale jucăriilor sau ale părților componente ale jucăriilor:
Aceste valori-limită nu se aplică jucăriilor sau părților componente ale jucăriilor care, din cauza
accesibilității, funcției, volumului sau masei exclud orice risc cauzat prin aspirație, lingere,
înghițire sau contact prelungit cu pielea în cazul în care sunt utilizate în condițiile definite la
articolul 10 alineatul (2) primul paragraf.
Acest punct prevede limitele specifice de migrare pentru anumite substanțe chimice din jucării.
Aceste limite trebuie să fie respectate în plus față de cele prevăzute la punctele 3, 4 și 5 din
aceeași anexă și în plus față de dispozițiile privind substanțele CMR din jucării. Limitele de
95
migrare se aplică pentru jucăriile sau componente ale jucăriilor care sunt accesibile copiilor în
cazul în care jucăriile sunt utilizate conform destinației sau într-un mod previzibil, având în
vedere comportamentul copiilor.
„Fără a aduce atingere” înseamnă că cele două cerințe pot exista și se pot aplica independent și
în mod suplimentar. Când apare un conflict între aceste două cerințe, prevalează cea căreia nu
îi aducem atingere.
Aplicată la punctul 13 din partea referitoare la substanțele chimice a DSJ, această definiție
înseamnă că valorile stabilite la punctul 13 există și se aplică în plus față de punctele 3, 4 și
5. Punctele 3, 4 și 5 se referă la interzicerea substanțelor CMR și la anumite exceptări pe baza
limitelor de concentrație, iar punctul 13 se referă la limitele de migrare.
Limitele de migrare stabilite la punctul 13 se vor aplica substanțelor enumerate atâta timp cât
acestea nu vor face obiectul unei interdicții generale sau al unei restricții mai stricte în
conformitate cu legislația orizontală generală. În acest caz ar exista un conflict între cele două
cerințe, iar punctul 13 nu se va mai aplica. Rezultatul final este acela că limitele mai stricte sau
mai sigure vor prevala. Punctul 13 nu este o exceptare care să ne permită să menținem limite mai
înalte sau să ne abatem de la o interdicție generală.
Aceste materiale se referă la materialele solide ale jucăriei prin care se eliberează substanțe sub
formă de praf în timpul jocului. Materialul poate fi ingerat. Contaminarea cu praf a mâinilor
contribuie la sporirea gradului de expunere orală. Ingerarea asumată este de 100 mg pe zi.
96
b) Materialul lichid și lipicios al jucăriei
Aceste materiale se referă la materialele lichide sau vâscoase ale jucăriei care pot fi ingerate
și/sau la care are loc expunerea cutanată în timpul jocului. Ingerarea asumată este de 400 mg
pe zi.
Aceste materiale se referă la materialele solide ale jucăriei, cu sau fără un strat de vopsea, care pot
fi ingerate ca urmare a mușcării, roaderii, sugerii sau lingerii. Ingerarea asumată este de 8 mg pe
zi.
97
Creioane Compuși de modelare
Plastilină
Compuși de modelare din PVC întărit
la cald modelabil
Mastic
2. Material lichid și lipicios al jucăriei
Material Exemple
Straturi superficiale de acoperire Vopsele, lacuri
Galvanoplastie
Metale aplicate prin depunere sub vid
Polimeri (duri) Polistiren
ABS (acrilonitril-butadien-stiren)
uPVC (policlorură de vinil neplastifiată)
Polipropilenă
Polimeri (moi) Spumă EVA (spume cu celule închise)
Cauciuc
PVC
Elastomeri
Imitație de piele
Alte materiale Piele
Os
Burete natural
Hârtie/carton
Lemn Plăci fibrolemnoase
Placă aglomerată din lemn
Placaj
Materiale textile Fetru pufos
Vată
Fibre discontinue de poliester
Plușuri
Sticlă, ceramică Marmură
Fibră de sticlă
Metale și aliaje Oțel
Nichel-argint
98
Următoarea diagramă de flux oferă ajutor cu privire la modul de clasificare a materialelor de
jucării.
a
ludic previzibil
Exemple:
- Bare de lipici;
- Cleiuri;
Materialuleste lichid sau Categorie: Material sau lipicios al - Vopsele aplicabile cu degete;
vîscos ?
Da jucăriei - Soluție pentru baloane de săpun.
Nu
u
Exemple:
- Compuși de modelare;
- Ipsos;
Materialul poate elimina Categorie: Material al jucăriei uscat, - Cretă;
materiale sfărîmicioase Da friabil, sfărîmicios sau flexibil - Creioane;
sau poate lăsa reziduuri - Pastille de acuarelăcomprimate.
pe mîini ? a
Nu
Exemple:
- Straturi superficiale de acoperire;
Materialul este pliabil sau
- Polimeri;
poate elibera materiale Da - Spume;
sfărîmicioase sau poate Categorie: Material răzuit al jucăriei
a
- Textile;
lăsa reziduuri pe mîini pe
- Lemn;
durata jocului ?
- Metal;
- Ceramică;
- Piele.
Nu
Există, totuși, o exceptare de la aceste cerințe în ceea ce privește anumite tipuri de jucării. Acestea sunt
jucăriile care exclud în mod clar orice risc cauzat prin aspirație, lingere, înghițire sau contact prelungit
cu pielea atunci când jucăria este utilizată conform destinației sau într-un mod previzibil, având în
vedere comportamentul copiilor. Pericolele pot fi excluse în mod clar datorită accesibilității, funcției,
volumului sau masei jucăriei.
Excludere pe baza funcției: un exemplu ar putea fi o bicicletă, unde lanțul, cauciucurile sau
saboții de frână sunt accesibili, dar puțin probabil să fie aspirați, mestecați sau ingerați.
99
superioară este accesibilă, dar nu poate fi introdusă în cavitatea bucală. Acesta este un exemplu
în care o parte este accesibilă în conformitate cu EN 71-1, dar într-o situație reală este foarte
puțin probabil să aibă loc introducerea în cavitatea bucală, deoarece este vorba despre o
componentă mare, imobilă și la care se ajunge greu cu gura.
Notă: trebuie să se aibă în vedere faptul că pot fi aplicabile și alte acte legislative
comunitare (în special REACH), precum cerințele referitoare la cadmiu, compușii organici de
staniu, nichel etc. Cerințele privind nichelul se aplică oricărui articol destinat contactului direct și
prelungit cu pielea. Jucăriile care se încadrează în această categorie sunt reglementate de
Directiva privind nichelul (în prezent, restricțiile din anexa XVII la REACH). Nu există nicio
suprapunere, întrucât Directiva privind nichelul vizează alergiile de contact, în timp ce DSJ
vizează ingestia.
Capul de tabel se referă la „element”; totuși, nu toate „elementele” enumerate sunt elemente,
unele fiind compuși. Limita de migrare ar trebui să se aplice sumei tuturor substanțelor
organostanice, deoarece toate acestea sunt toxice și au un efect aditiv (deși unele sunt mai
puternice decât altele).
100
IV. PROPRIETĂȚI ELECTRICE
Această dispoziție stabilește regula de bază cu privire la tensiunile maxime permise pentru
alimentarea jucăriilor și prezente în anumite părți accesibile ale jucăriilor. Jucăriile nu trebuie să
fie alimentate la o sursă de energie a cărei tensiune nominală depășește 24 de volți curent
continuu sau curent alternativ echivalent. Părțile accesibile ale jucăriilor nu trebuie să
depășească 24 de volți curent continuu sau curent alternativ echivalent.
Tensiunile interne nu trebuie să depășească 24 de volți curent continuu sau curent alternativ
echivalent, cu excepția cazului în care se garantează că tensiunea și combinația actuală generată
nu comportă niciun risc de șoc electric vătămător, chiar dacă jucăria este distrusă.
Acest alineat prevede cerințele pentru tensiunile interne în jucării. În principiu, tensiunile interne
nu trebuie să depășească 24 de volți curent continuu sau curent alternativ echivalent. Cu toate
acestea, există o exceptare de la această cerință pentru tensiunile interne, în cazul în care se
garantează că tensiunea și combinația actuală generată nu comportă niciun risc de șoc electric
vătămător, chiar dacă jucăria este distrusă. Cerința se aplică indiferent de vârsta copilului.
Definițiile termenilor „accesibil” și „teste privind utilizarea previzibilă” din clauza 5.1 din EN
71 partea 1 pot fi folosite ca o cerință minimă pentru a evalua ceea ce se înțelege prin „distrus”.
Punctul 2
Piesele jucăriilor care sunt în contact sau care pot fi în contact cu o sursă de electricitate capabilă
să provoace șocuri electrice, precum și cablurile sau alte fire conductoare prin care trece
electricitatea către aceste piese, trebuie să fie bine izolate și protejate din punct de vedere mecanic
astfel încât să se prevină pericolul unor asemenea șocuri.
Punctul 3
Jucăriile electrice trebuie proiectate și fabricate astfel încât să garanteze că temperaturile maxime
atinse de toate suprafețele direct accesibile să nu producă arsuri prin atingerea lor.
Acest punct repetă în mod special prevederile pentru jucăriile electrice ceea ce este prevăzut
pentru toate jucăriile la punctul 9 din partea 1 a acestei anexe. Și anume acest punct prevede că
jucăriile electrice trebuie să fie proiectate și fabricate astfel încât să garanteze că temperaturile
10
maxime atinse de toate suprafețele direct accesibile nu provoacă arsuri la atingere.
Punctul 4
Acest punct prevede că jucăriile trebuie să asigure protecție împotriva tuturor pericolelor de
natură electrică, precum șocuri electrice sau arsuri, chiar și în condiții previzibile de defectare.
Punctul 5
Punctul 5 prevede în mod expres că jucăriile electrice trebuie să asigure protecție împotriva
riscurilor de incendiu. Este important de remarcat faptul că cerințele de inflamabilitate din partea
2 a anexei la DSJ (cerințe specifice de siguranță) se referă și la jucăriile electrice.
Punctul 6
Jucăriile electrice trebuie să fie proiectate și fabricate astfel încât câmpurile electrice,
magnetice și electromagnetice, precum și alte radiații generate de echipament să fie limitate
în măsura necesară pentru funcționarea jucăriei și trebuie să funcționeze la un nivel de
siguranță, în conformitate cu tehnologia general recunoscută, ținând seama de măsurile
comunitare specifice.
Acest lucru înseamnă, în special, că Directiva CEM 2004/108 trebuie să fie respectată.
Punctul 7
Jucăriile dotate cu un sistem de comandă electronic trebuie să fie proiectate și fabricate astfel
încât să funcționeze în deplină siguranță, chiar și în caz de nefuncționare a sistemului electronic
care decurge dintr-o defecțiune a sistemului în sine, sau a unui factor extern.
Punctul 8
Jucăriile trebuie proiectate și fabricate astfel încât să nu prezinte niciun pericol pentru sănătate
și niciun pericol de vătămare a ochilor sau a pielii prin lasere, diode emițătoare de lumină (LED-
uri) sau orice alt tip de radiație.
Punctul 8 se referă la jucăriile cu lasere, diode emițătoare de lumină (LED-uri) sau orice alt tip
de radiație. Astfel de jucării trebuie proiectate și fabricate astfel încât să nu prezinte niciun
10
pericol pentru sănătate și niciun risc de vătămare a ochilor prin lasere, LED-uri sau orice alt tip
de radiație.
Cerințele tehnice pentru laserele și LED-urile din jucării se regăsesc în standardul internațional
IEC 608251-1 și amendamentele acestuia. CENELEC analizează în prezent acest aspect pentru a
elabora cerințe standard separate pentru jucării.
Punctul 9
Acest punct prevede că transformatorul electric pentru jucării nu trebuie să fie parte
integrantă a jucăriei. Această cerință este în conformitate cu anexa I punctul 18, care prevede
că transformatoarele electrice pentru jucării nu sunt considerate jucării și, prin urmare, nu
trebuie să respecte cerințele Directivei privind jucăriile.
10
V. IGIENĂ
Punctul 1
Jucăriile trebuie proiectate și fabricate astfel încât să respecte cerințele de igienă și de curățenie
pentru a se evita orice pericol de infectare, îmbolnăvire sau contaminare.
Punctul 1 prevede regula de bază privind igiena pe care toate tipurile de jucării trebuie să o
respecte. Toate jucăriile trebuie să fie proiectate și fabricate astfel încât să nu existe niciun
pericol de infectare, îmbolnăvire și contaminare de la acestea, din cauza unor deficiențe de
igienă sau curățenie.
Punctul 2
O jucărie destinată utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni trebuie să fie proiectată și
fabricată astfel încât să poată fi curățată. O jucărie textilă este lavabilă, în acest scop, cu
excepția cazului în care conține un mecanism care ar putea fi deteriorat dacă se infiltrează
apă la spălare. Jucăria trebuie să continue să îndeplinească cerințele de siguranță și după ce a
fost curățată în conformitate cu prezentul punct și cu instrucțiunile producătorului.
Acest punct prevede cerințele specifice pentru jucăriile destinate copiilor mai mici de 36 de luni.
Aceste jucării trebuie proiectate și fabricate astfel încât să poată fi curățate. În acest context, a
curăța înseamnă a înlătura impuritățile sau murdăria din jucării în general.
Notă: Unele tipuri de jucării destinate copiilor mai mici de 3 ani sunt prevăzute cu sisteme
de conservare și, astfel, pot fi considerate a avea capacitate de „autocurățare”. Totuși, acestea
trebuie să respecte punctul 1 din cerințele referitoare la igienă.
În ceea ce privește jucăriile textile destinate copiilor mai mici de 36 de luni, acest punct
precizează că acestea trebuie să fie lavabile, ceea ce înseamnă că trebuie să ofere posibilitatea de
a fi spălate cu apă. Cu toate acestea, în cazul în care jucăria textilă conține un mecanism
care se poate deteriora dacă este introdus în apă, este posibil să se prevadă doar o curățare de
suprafață. Curățarea cu apă înseamnă cufundarea jucăriei în apă sau alte lichide; aceasta nu
implică neapărat spălarea în mașina de spălat; jucăria poate fi spălată și manual.
O jucărie textilă este o jucărie fabricată din materiale textile, precum jucăriile moi umplute care
sunt destinate să fie ținute în brațe/mângâiate. Scopul este acela de a respecta cerințele de
spălare în special pentru acele jucării textile pe care copilul le ia cu el în pat/la locul de joacă.
Prin urmare, jucăriile textile sunt jucăriile realizate în întregime din materiale textile, cu excepția
materialelor din interiorul jucăriei și a caracteristicilor minore sau decorațiunilor cusute/lipite pe
exterior (de exemplu ochii și nasul). Acestea pot avea o componentă mecanică netextilă (un
mecanism mecanic netextil) la interior. Un mecanism înseamnă o componentă sau mai multe
componente interconectate care sunt concepute pentru a oferi jucăriei textile cel puțin o
funcție suplimentară, cum ar fi lumină, sunet, retenție de formă, mișcare etc.
În plus, acest punct prevede faptul că jucăriile trebuie să continue să îndeplinească cerințele
de siguranță și după ce au fost curățate în conformitate cu prezentul punct și cu instrucțiunile
producătorului. Dacă este cazul, producătorul ar trebui să furnizeze instrucțiuni privind modul
în care trebuie să fie curățată jucăria. Pentru a respecta toate cerințele de siguranță după
curățare se va consulta articolul 18 din DSJ. Aceasta înseamnă că producătorul va efectua o
analiză a tuturor pericolelor menționate la articolul 18, incluzând printre acestea și riscurile
10
asociate igienei, precum și o evaluare a potențialei expuneri la toate aceste pericole. De
exemplu, trebuie să fie evaluate pericolele reprezentate de piesele mici care apar după curățare
sau spălare cu apă.
Aceste jucării textile destinate copiilor mai mici de 36 de luni, care pot fi spălate cu apă și care
după spălare trebuie să fie conforme, nu pot fi etichetate cu „spălare de suprafață“:
- dacă jucăria este etichetată cu „spălare de suprafață” atunci „spălarea de suprafață” este
considerată drept instrucțiunea producătorului. Dispozițiile DSJ prevăd că jucăria trebuie să
respecte cerințele după curățare, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Cu toate
acestea, instrucțiunile producătorului indică spălarea de suprafață, deși jucăria este o jucărie
textilă fără mecanism și trebuie să poată fi spălată cu apă. Aceasta este, prin urmare, în
contradicție cu DSJ.
- prin formularea „spălare de suprafață”, producătorii ar putea încerca să se sustragă de la
cerințele prevăzute în DSJ, ca în cazul similar al avertismentului „nerecomandat copiilor mai
mici de 36 de luni”. Producătorii care introduc pe piață o jucărie destinată copiilor mai mici de
36 de luni și care respectă (sau nu respectă) cerințele privind piesele de mici dimensiuni, au
continuat să adauge avertismentul „nerecomandat copiilor mai mici de 36 de luni - piese de mici
dimensiuni”. Pentru a face clar faptul că a existat un conflict prin adăugarea acestui avertisment,
autoritatea de reglementare a introdus o teză în noua DSJ astfel încât respectivul avertisment să
nu mai poată fi aplicat pe acele tipuri de jucări (jucării pentru copii mai mici de 36 de luni).
Acesta nu poate fi aplicat pe jucării destinate copiilor mai mari de 36 de luni dacă respectivele
jucării nu sunt periculoase pentru copii mai mici de 36 de luni, astfel încât să nu se atenueze
impactul avertismentelor utilizate corespunzător (în acest caz, instrucțiuni).
VI. RADIOACTIVITATE
10
Jucăriile trebuie să respecte toate măsurile relevante adoptate în temeiul capitolului III din
Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
Capitolul III din Tratatul Euratom se referă la protecția sănătății împotriva radiațiilor.
Apendicele A
Această anexă conține o listă de substanțe CMR și de utilizări permise ale acestora.
Acestea includ atât exceptările acordate în conformitate cu procedura de exceptare de la
punctele 4 și 5, cât și orice alte substanțe CMR care au fost considerate sigure pentru
utilizarea în jucării. În prezent, acest lucru se referă la utilizarea nichelului în oțelul
inoxidabil.
Apendicele B
Obiectivul apendicelui B este acela de a clarifica, în scopul clasificării substanțelor CMR, care
norme de clasificare se aplică în diverse momente. Acest lucru apare ca urmare a calendarului
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008.
Punctul 1
Criterii pentru clasificarea substanțelor și amestecurilor în sensul punctului 2 din partea II:
Substanțe
Substanța îndeplinește criteriile pentru oricare dintre următoarele clase sau
categorii de pericol stabilite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008:
(a) clasele de pericol 2.1-2.4, 2.6 și 2.7, 2.8 tipurile A și B, 2.9, 2.10, 2.12, 2.13
categoriile 1 și 2, 2.14 categoriile 1 și 2, 2.15 tipurile A-F;
(b) clasele de pericol 3.1-3.6, 3.7 efectele adverse asupra funcției sexuale și fertilității sau
asupra dezvoltării, 3.8 alte efecte decât efectele narcotice, 3.9 și 3.10;
(c) clasa de pericol 4.1;
(d) clasa de pericol 5.1.
Amestecuri
Amestecul este periculos, în înțelesul Directivei 67/548/CEE.
B. Criterii care se aplică începând cu 1 iunie 2015:
Substanța sau amestecul îndeplinește criteriile pentru oricare dintre următoarele clase
sau categorii de pericol stabilite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008: (a) clasele
de pericol 2.1-2.4, 2.6 și 2.7, 2.8 tipurile A și B, 2.9, 2.10, 2.12, 2.13
categoriile 1 și 2, 2.14 categoriile 1 și 2, 2.15 tipurile A-F;
10
(b) clasele de pericol 3.1-3.6, 3.7 efectele adverse asupra funcției sexuale și fertilității sau
asupra dezvoltării, 3.8 alte efecte decât efectele narcotice, 3.9 și 3.10;
(c) clasa de pericol 4.1;
(d) clasa de pericol 5.1.
Acest punct explică regulile de clasificare ce se aplică în cazul jucăriilor care sunt în sine
substanțe sau amestecuri (anexa III partea II punctul 2), precum și în caz de avertismente speciale
necesare pentru jucăriile chimice din anexa V partea B punctul 4.
Punctul 2
Actele comunitare care reglementează utilizarea anumitor substanțe în sensul punctului 4 litera
(a) și al punctului 5 litera (a) din partea III:
Cu începere de la 20 iulie 2011 până la 31 mai 2015, concentrațiile relevante pentru
clasificarea amestecurilor care conțin substanțe sunt cele stabilite în conformitate cu
Directiva 1999/45/CE.
Cu începere de la 1 iunie 2015, concentrațiile relevante pentru clasificarea amestecurilor care
conțin substanțe sunt cele stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Punctul 3
Categorii de substanțe și amestecuri clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru
reproducere (CMR) în sensul punctului 4 din partea III:
Substanțe
Punctul 4 din partea III se referă la substanțe clasificate ca făcând parte din categoria CMR
1A și 1B în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Amestecuri
Cu începere de la 20 iulie 2011 până la 31 mai 2015, dispozițiile de la punctul 4 partea III se
referă la amestecurile clasificate ca făcând parte din categoria CMR 1 și 2 în conformitate cu
Directiva 1999/45/CE și Directiva 67/548/CEE, în funcție de caz.
Cu începere de la 1 iunie 2015, punctul 4 din partea III se referă la amestecurile clasificate ca
făcând parte din categoria CMR 1A și 1B în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Punctul 4
Categorii de substanțe și amestecuri clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru
reproducere (CMR) în sensul punctului 5 din partea III:
Substanțe
Punctul 5 din partea III se referă la substanțe clasificate ca făcând parte din categoria CMR 2
în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Amestecuri
Cu începere de la 20 iulie 2011 până la 31 mai 2015, punctul 5 din partea III se referă la
amestecurile clasificate ca făcând parte din categoria CMR 3 în conformitate cu Directiva
1999/45/CE și Directiva 67/548/CEE, în funcție de caz.
10
Cu începere de la 1 iunie 2015, punctul 5 din partea III se referă la amestecurile clasificate ca
făcând parte din categoria CMR 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Punctul 5
Categoriile de substanțe și amestecurile clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru
reproducere (CMR) în sensul articolului 46 alineatul (3):
Substanțe
Articolul 46 alineatul (3) se referă la substanțe clasificate ca făcând parte din categoria CMR
1A, 1B și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
Amestecuri
Cu începere de la 20 iulie 2011 până la 31 mai 2015, articolul 46 alineatul (3) se referă la
amestecurile clasificate ca făcând parte din categoria CMR 1, 2 și 3 în conformitate cu
Directiva 1999/45/CE și Directiva 67/548/CEE, după caz.
Cu începere de la 1 iunie 2015, articolul 46 alineatul (3) se referă la amestecuri clasificate ca
făcând parte din categoria CMR 1A, 1B și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1272/2008.
Acest punct explică regulile de clasificare care se aplică în caz de exceptare de la interzicerea
substanțelor CMR acordată în conformitate cu procedura de comitologie prevăzută la articolul
46 alineatul (3).
Apendicele C
10
ANEXA III
Declarația CE de conformitate
Prezenta anexă prevede structura model pentru declarația CE de conformitate care trebuie să fie
întocmită în conformitate cu articolul 15, precum și informațiile care trebuie să fie cuprinse în
aceasta. Mai multe informații pot fi găsite în Ghidul privind documentația tehnică.
10
ANEXA IV
Documentația tehnică
Prezenta anexă stabilește într-un mod non-exhaustiv documentele pe care trebuie să le conțină
documentația tehnică. Aceste documente trebuie să figureze în documentația tehnică, dacă
sunt relevante pentru evaluarea conformității jucăriei cu directiva. Cu toate acestea, pot fi
necesare și alte date și detalii, dacă sunt relevante.
A fost elaborat un ghid specific privind documentația tehnică, inclusiv evaluarea siguranței.
11
ANEXA V
Avertismente
Restricțiile privind utilizatorul, menționate la articolul 11 alineatul (1), includ cel puțin vârsta
minimă sau maximă a utilizatorului și, dacă este cazul, capacitatea utilizatorilor jucăriei, o
greutate minimă sau maximă a utilizatorilor și necesitatea de a se asigura că jucăria este
utilizată numai sub supravegherea unui adult.
Partea A prevede normele generale aplicabile avertismentelor pentru toate categoriile de jucării.
Aceasta specifică ceea ce prevede articolul 11 alineatul (1). Limitările impuse utilizatorului de
articolul respectiv trebuie să conțină cel puțin vârsta minimă sau maximă a utilizatorului. Dacă
este cazul, acestea trebuie să conțină și capacitatea utilizatorilor jucăriilor de a folosi jucăria în
condiții de siguranță, de exemplu abilitatea de a se ridica singuri, greutatea minimă sau maximă
a utilizatorilor, precum și eventuala necesitate de a utiliza jucăria sub supravegherea unui adult.
Avertismentele care specifică restricțiile impuse utilizatorilor trebuie să atragă atenția acestora
sau a supraveghetorilor acestora asupra pericolelor inerente și asupra riscurilor de vătămare
asociate utilizării jucăriilor, precum și asupra posibilității de a evita astfel de pericole și riscuri.
Această dispoziție nu implică faptul că toate jucăriile trebuie să facă o trimitere la vârsta
utilizatorului. Aceste restricții privind utilizatorul trebuie menționate doar pentru a asigura o
utilizare a jucăriei în condiții de siguranță. Producătorii pot indica o clasificare de vârstă (2+, 6+
etc.), dar acest lucru nu poate fi confundat cu un avertisment și nici nu are semnificația juridică a
unui avertisment.
Exemple de astfel de jucării pentru care este nevoie să se specifice restricțiile privind
utilizatorul sunt:
Truse de chimie (trebuie să se indice vârstă minimă și să se menționeze supravegherea
adulților);
Scutere (trebuie să menționeze greutatea copilului căruia i se adresează);
Jucării funcționale (trebuie să se menționeze că este nevoie de supraveghere).
Punctul 1
Jucăriile care pot fi periculoase pentru copiii mai mici de 36 de luni sunt însoțite de un
avertisment, de exemplu: „Nerecomandat copiilor mai mici de 36 de luni” sau
„Nerecomandat copiilor mai mici de trei ani” sau de un avertisment cu următoarea
reprezentare grafică:
Aceste avertismente sunt însoțite de o scurtă indicație, care poate figura în instrucțiunile de
utilizare asupra pericolelor specifice care determină această precauție.
111
Prezentul punct nu se aplică jucăriilor care, prin funcții, dimensiuni, caracteristici, proprietăți sau
prin alte elemente incontestabile, sunt în mod evident, necorespunzătoare pentru copiii mai mici
de 36 de luni.
Această dispoziție se aplică tuturor jucăriilor care nu sunt destinate copiilor mai mici de 36 luni,
deoarece pot fi periculoase pentru aceștia. Aceste jucării trebuie să prezinte un avertisment care
să menționeze în mod clar că nu sunt recomandate copiilor mai mici de 3 ani (sau de 36 de
luni). Operatorii economici pot alege între a utiliza expresia „nerecomandat copiilor mai
mici de 36 de luni”, „nerecomandat copiilor mai mici de 3 ani” sau pictograma.
Detalii privind pictograma: Detalii privind pictograma: cercul și linia trebuie să fie de culoare
roșie, fondul trebuie să fie de culoare albă, intervalul de vârstă și fața trebuie să fie de culoare
neagră, iar dimensiunea nu trebuie să fie mai mică de 10 mm. Acest simbol trebuie să fie utilizat
numai pentru indicarea categoriei de vârstă „0-3 ani”, dar nu și pentru alte categorii de vârstă,
pentru a se evita interpretarea eronată a simbolului.
Numai avertismentul privind vârsta utilizatorului nu este suficient. Acesta trebuie să fie însoțit
de o scurtă indicație a pericolului specific existent în cazul în care jucăria este utilizată de
către copii mai mici de 36 de luni.
Pericolul este definit în DSJ drept sursă potențială de vătămare. „Vătămare” înseamnă rănire
fizică sau orice alt efect nefast pentru sănătate, inclusiv efectele pe termen lung asupra
sănătății.
Notă: Conform ghidului 11 CEN, termenul „pericol” poate fi calificat în vederea definirii
originii sale (de exemplu pericol mecanic, pericol electric) sau a naturii potențialei vătămări (de
exemplu pericol de electrocutare, pericol de tăiere, pericol toxic, pericol de incendiu).
Indicația cel mai frecvent citată a unui pericol specific pentru copiii mai mici de 36 de luni
este cea legată de prezența unor piese mici. Pericolul este reprezentat de piesele mici, iar
vătămarea este reprezentată de sufocare. Avertizarea privind restricția pentru o anumită vârstă
trebuie să fie în conformitate cu articolul 11 alineatul (3). Totuși, indicația de pericol poate apărea
în instrucțiunile de utilizare, după caz.
Unele pericole, precum și vătămarea pe care ar putea să o provoace acestea, sunt în general
bine înțelese de către consumatori. De exemplu, se înțelege că piesele de mici dimensiuni și
vârfurile ascuțite pot provoca sufocare și, respectiv, puncția pielii. Totuși, în unele cazuri
situația este diferită. De exemplu, este posibil ca unii consumatori să nu fie întotdeauna
conștienți de faptul că un cablu lung ar putea provoca strangularea sau de faptul că forma și
mărimea unor jucării ar putea duce la vătămări, dacă un copil, care este prea mic pentru a se
ridica singur, ar cădea sau s-ar rostogoli pe burtă fără a putea să se întoarcă, având jucăria în
gură. Articolul 11 alineatul (2) din DSJ prevede că avertismentele trebuie să fie ușor de
înțeles. Prin urmare, dacă pericolul nu este evident pentru consumatori, indicația pericolului
trebuie să fie completată cu o descriere clară a acestuia pentru a explica avertismentul în
întregime (de exemplu, pericol de strangulare prezent din cauza cablului lung sau pericol de
sufocare prezent din cauza bilelor de dimensiuni mici). Se poate face referire la vătămare
112
utilizând, de exemplu termenii „pericol de sufocare” și „pericol de strangulare” dat fiind că
acestea sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, nu este niciodată suficient să se indice doar
vătămarea (sufocare, strangulare etc.). În cazurile în care este bine cunoscută vătămarea pe care o
poate cauza o caracteristică a produsului (de exemplu este cunoscut faptul că „piesele mici” pot
cauza sufocare), este suficient să se indice doar pericolul. Totuși, este întotdeauna permisă
menționarea atât a pericolului, cât și a vătămării (de exemplu, „Piese mici. Pericol de
sufocare”). Atunci când există mai multe pericole, trebuie să se indice cel puțin unul dintre
pericolele principale.
Se poate întâmpla ca anumite tipuri de jucării să necesite mai multe avertismente din anexa
V care conțin o limitare de vârstă. De exemplu, acesta este cazul unei jucării chimice care
conține piese de mici dimensiuni. În acest caz ar trebui să se menționeze numai limitarea
strictă de vârstă și avertismentul corespunzător.
În ceea ce privește alte jucării, este evident că acestea nu sunt destinate copiilor mai mici de 3
ani. Acest lucru se poate datora funcțiilor, dimensiunilor, caracteristicilor, proprietăților sau
altor elemente incontestabile ale acestora. De exemplu, unele biciclete sau patine cu rotile,
jucării cu telecomandă cu funcții avansate, costume de bal mascat pentru jucării de dimensiuni
mari sau jocuri de masă de strategie vizează în mod evident copiii mai mari și este evident
pentru consumator că acestea nu sunt destinate copiilor mai mici de 36 de luni. În aceste cazuri,
avertismentele nu sunt obligatorii. Aceste jucării care în mod evident nu sunt destinate copiilor
mai mici de 36 luni, nu trebuie să poarte un avertisment. Chiar dacă folosirea unui avertisment
voluntar împotriva utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni nu este interzisă de DSJ,
producătorii trebuie să analizeze cu atenție folosirea avertismentelor atunci când acestea nu
sunt cu adevărat necesare. Utilizarea în exces a avertismentelor poate reduce impactul
avertismentelor folosite în mod corect pe termen lung. Prin urmare, nu se recomandă abuzul
nici în cazul acestui avertisment prin aplicarea lui pe toate jucăriile (și anume, pe toate
jucăriile care sunt destinate copiilor mai mari de 3 ani), pentru ca valoarea adăugată a
avertismentului pentru consumator să rămână pe deplin eficientă.
Este important de remarcat faptul că dispoziția de la articolul 11 alineatul (1) paragraful (2)
interzice utilizarea abuzivă a unui avertisment în cazurile în care avertismentul contravine
destinației prevăzute a jucăriilor, așa cum a fost stabilită ținând seama de funcția,
dimensiunea și caracteristicile acestora. În cazul în care o jucărie este în mod clar destinată
copiilor mai mici de 3 ani, având în vedere funcțiile, dimensiunile acesteia etc., (de exemplu
zornăitori, jucării moi umplute, jucării pentru bebeluși), utilizarea unui avertisment referitor
la vârstă este interzisă de articolul 11 alineatul (1) paragraful (3). În cazul în care este rezonabil
să se presupună că părinții sau supraveghetorii ar putea considera că jucăria este destinată
copiilor mai mici de 36 de luni datorită funcțiilor, dimensiunilor sau caracteristicilor acesteia
(așa cum se descrie la articolul 3 punctul 29), nu este permisă utilizarea avertismentului
„nerecomandat copiilor mai mici de 36 de luni” etc. Cu alte cuvinte, nu este permisă
113
sustragerea de la cerințele de siguranță pentru aceste jucării prin simpla utilizare a unui
avertisment.
Cerințele detaliate privind simbolul de avertizare referitor la vârstă (dimensiune, culoare etc.) pot
fi găsite în EN 71-1.
Punctele 2-10
Aceste puncte prevăd avertismentele specifice pentru alte categorii de jucării decât cele bazate
pe vârsta copilului. Toate aceste avertismente trebuie să fie utilizate astfel cum au fost formulate
la aceste puncte [articolul 11 alineatul (1)].
Jucăriile de activitate (punctul 2), jucăriile funcționale (punctul 3), jucăriile chimice (punctul
4), jucăriile acvatice (punctul 6), jocurile de masă olfactive, trusele cosmetice și jocurile gustative
(punctul 10) sunt definite la articolul 3.
Deși cuvântul „avertisment” nu este prezent în formulările din anexa V partea B, avertismentele
și pictograma trebuie să fie precedate de cuvântul „avertisment(e)” (a se vedea articolul 11).
Notă: standardele armonizate pot conține avertismente suplimentare care ar putea fi aplicabile
acestor categorii de jucării.
Jucării de activitate
Jucăriile de activitate montate pe o traversă, precum și alte jucării de activitate, acolo unde
este cazul, sunt însoțite de instrucțiuni de utilizare care atrag atenția asupra necesității verificării
și întreținerii periodice a părților principale (elemente de susținere, fixare, ancorare etc.) și
precizează că, dacă aceste verificări nu sunt efectuate, jucăria poate cauza căderea sau
răsturnarea involuntară a copilului.
De asemenea, acest tip de jucării trebuie să fie însoțit de instrucțiuni referitoare la modul corect
de asamblare, indicându-se acele părți care pot prezenta pericole, dacă sunt incorect asamblate.
Sunt furnizate informații specifice cu privire la suprafața adecvată de amplasare a jucăriei.
Jucării funcționale
Jucăriile funcționale sunt însoțite de următorul avertisment: „A se folosi sub directa supraveghere a
unei persoane adulte”.
În plus, acest tip de jucării trebuie să fie însoțit de instrucțiuni de utilizare, precum și de măsurile
de precauție pe care trebuie să le ia utilizatorul și care, dacă nu sunt respectate, vor expune
utilizatorul la pericole ce vor fi specificate în special pentru jucăriile care reprezintă un model
la scară redusă sau imitația unui aparat. Este, de asemenea, indicat ca acest tip de jucărie să nu
fie lăsat la îndemâna copiilor mai mici de o anumită vârstă care urmează a fi specificată de către
114
producător.
Jucării chimice
Jucării chimice sunt considerate următoarele tipuri de jucării: truse pentru experiențe chimice,
cutiile cu interior de plastic, ateliere miniaturale de ceramică, de emailare, de fotografie și
jucăriile similare care provoacă o reacție chimică sau o modificare similară a substanței în cursul
utilizării.
Patine, patine cu rotile, patine cu role în linie, skateboarduri, trotinete și biciclete de jucărie
pentru copii
În cazul în care sunt prezentate la vânzare ca jucării, acestea sunt însoțite de următorul
avertisment: „A se utiliza cu echipament de protecție. A nu se utiliza în trafic”.
În plus, instrucțiunile de utilizare trebuie să conțină mențiuni asupra faptului că jucăria trebuie
să se folosească cu prudență de către utilizator sau terți, pentru că aceasta necesită îndemânare în
utilizare în vederea evitării accidentelor prin cădere sau coliziune. De asemenea, trebuie să
existe recomandări referitoare la echipamentul de protecție necesar (cască, mănuși, genunchiere,
cotiere etc.).
Jucării acvatice
Jucăriile acvatice sunt însoțite de următorul avertisment: „A se utiliza numai acolo unde
copilul poate sta în picioare în apă și este sub supraveghere”.
*
Vârsta trebuie să fie specificată de către producător.
115
Jucării prezente în produsele alimentare
Jucăriile prezente în produsele alimentare sau amestecate cu un produs alimentar sunt însoțite
de următorul avertisment: "Conține o jucărie. Se recomandă supravegherea unui adult”.
Imitațiile de măști și căști de protecție sunt însoțite de următorul avertisment: "Această jucărie
nu oferă protecție”.
Jucăriile destinate suspendării deasupra unui leagăn, a unui pătuț sau a unui landou cu
ajutorul sforilor, al corzilor, al elasticelor sau al curelelor
Jucăriile destinate suspendării deasupra unui leagăn, a unui pătuț sau a unui landou cu ajutorul
sforilor, al corzilor, al elasticelor sau al curelelor poartă următorul avertisment pe ambalaj, iar
acest avertisment este aplicat în mod permanent pe jucărie: „Pentru a evita orice risc de rănire din
cauza agățării, îndepărtați această jucărie de îndată ce copilul este capabil să se ridice în mâini și
genunchi în poziție de-a bușilea”.
Ambalajul substanțelor de parfumare din jocurile de masă olfactive, trusele cosmetice și jocurile
gustative care conțin substanțele de parfumare stabilite la punctele 41-55 din lista de la anexa II
partea a III-a punctul 11 primul paragraf, precum și ambalajul substanțelor de parfumare stabilite
la punctele 1-11 din lista stabilită la punctul 11 al treilea paragraf conține următorul avertisment:
„Conține substanțe de parfumare care ar putea provoca alergii”.
Notă: echipamentul destinat a fi purtat de copii pentru a-i proteja împotriva unuia sau mai multor
riscuri se încadrează în domeniul de aplicare al Directivei EIP (echipament individual de
protecție), de exemplu căștile de protecție pentru biciclete sau schiuri, ochelarii de schi etc.
Cu toate acestea, imitațiile de EIP (precum imitațiile de căști de pompieri, imitațiile de
îmbrăcăminte de protecție pentru medici) intră sub incidența Directivei privind jucăriile. În cazul
în care pot exista îndoieli cu privire la destinația reală a unui astfel de produs, statele membre
au convenit ca aceste produse să fie livrate cu un avertisment care să ateste că acestea sunt jucării
și nu echipamente individuale de protecție. Producătorii trebuie să fie atenți în cazul în care s-ar
putea presupune, în mod rezonabil, că imitația de echipamente individuale de protecție asigură
protecție împotriva pericolelor. În astfel de cazuri este posibil ca producătorul să nu poată
deroga de la răspunderea sa, chiar și cu un astfel de avertisment.
Fără a aduce atingere celor de mai sus, la 5 noiembrie 2008, Grupul de lucru EIP a
clarificat și mai mult granița dintre cele două directive, convenind asupra distingerii a trei
categorii de produse. Acest lucru a fost aprobat de către Grupul de experți în domeniul
siguranței jucăriilor la 13 aprilie 2010:
111
a) Jucăriile care imită echipamentele EIP și care rămân jucării
Acestea sunt acceptabile numai dacă este evident că nu asigură niciun fel de protecție. De
exemplu: o cască de pompier sau de motociclist de la un costum de bal mascat poate constitui
o jucărie.
În măsura în care fiecare produs are destinația sa specifică (respectiv funcția de protecție
și funcția ludică), fiecare element intră în sfera de aplicare a reglementărilor privind destinația
acestuia și care sunt specifice acestuia.
c) Produsele pentru copii, chiar decorate într-un mod infantil, care au o funcție de
protecție și rămân EIP
Aceste produse au doar o singură destinație: de protecție. Acestea rămân EIP. Este cazul, de
exemplu, al unei căști de bicicletă pentru copii. Chiar și decorate cu motive infantile, acestea
rămân EIP deoarece se așteaptă să ofere protecție, indiferent de aspect.
112
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA STANDARDELOR ȘI ORIENTĂRILOR
- EN 62115:2005/A11:2012
- EN 62115:2005/A11:2012/AC:2013
- EN 62115:2005/A2:2011/AC:2011
113
-
- Ghidul 12 CEN Siguranța copiilor - Orientări pentru includere în standarde CEN/TR 13387
Articole destinate utilizării de către copii și îngrijirii acestora – Ghid de siguranță
- EN 14362-1 Articole textile - Metode pentru determinarea anumitor amine aromatice derivate
din coloranți azoici - Partea 1: Detectarea utilizării anumitor coloranți azoici accesibili
agenților reducători fără extracție
- EN 14362-2 Articole textile - Metode pentru determinarea anumitor amine aromatice derivate
din coloranți azoici - Partea 2: Detectarea utilizării anumitor coloranți azoici accesibili prin
extracția fibrelor
- Ghidul 14 ISO IEC Informații privind achiziția de bunuri și servicii destinate consumatorilor
114
EXPLICAȚIA I. OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI
Note condiționale:
1. Un Producător poate, prin mandat scris, să numească un Reprezentant autorizat pentru a îndeplini obligațiile privind procesul de producție (dar
NU pentru întocmirea documentației tehnice).
2. Un Importator sau Distribuitor care modifică produsul și astfel modifică gradul de conformitate al acestuia își asumă responsabilitățile
Producătorului.
3. Adăugarea etichetelor legale pe ambalajul de comercializare cu amănuntul nu constituie o modificare a produsului. Modificările care pot
afecta conformitatea produsului sunt modificări ale materialelor, culorii, clasificării pe vârste etc.
4. Același produs poate fi vândut în funcție de o serie de modele comerciale diferite, care pot modifica, la rândul lor, responsabilitățile părților
implicate.
5. În cazul în care o entitate UE se prezintă drept producător (prin menționarea numelui, adresei etc.), aceasta este considerată a fi entitatea care
introduce produsul pe piață, chiar dacă nu importă fizic produsul. În acest caz nu există niciun importator.
115
Tip Descriere Proiectare și Producție Intrare în Depozitare și Desfacere cu
elaborare UE Transport amănuntul
A B
116
Articolul 4 Asigurarea Articolul Nu este permis Articolul 6 Introducerea pe Articolul 7 Acționare cu grija
conformității 5 piață numai a cuvenită
jucăriilor cu jucăriilor conforme
Elaborarea documentației A4 (2), A21, Da A5 (2) Nu este permis. A6(2) Asigurați-vă că acest NICI O OBLIGAȚIE
tehnice și realizarea A18, A19 lucru a fost realizat
evaluărilor de conformitate Poate efectua parțial
și de siguranță procedurile de
evaluare a
conformității în
Păstrarea documentației A4(3) Timp de 10 ani după A5(3) Timp de 10 ani după NICI O OBLIGAȚIE NICI O OBLIGAȚIE
tehnice introducerea pe piață introducerea pe piață
Punerea la dispoziție a A4(9) La cererea motivată A5(3) La cererea motivată A6(8) Timp de10 ani după A7(5) La cererea motivată
documentației tehnice (la introducerea pe piață
cerere)
Elaborarea Declarației de A4(2) Da A5(3) Da NICI O OBLIGAȚIE NICI O OBLIGAȚIE
conformitate
Păstrarea unei Declarații de A4(3) Timp de 10 ani după A5(3) Timp de 10 ani după A6(8) Timp de 10 ani după A7(5) La cererea motivată
conformitate și punerea la introducerea pe piață introducerea pe piață introducerea pe piață
dispoziție
Aplicarea marcajului de A4(2), A4(5) Da A30 Da A6(2) Asigurați-vă că acest A7(2) Verificați dacă acest
conformitate (CE) și Reg, A5(2) lucru a fost realizat lucru a fost realizat
aplicarea datelor de
identificare: tip, lot, numărul
de serie sau numărul
modelului
Asigurarea conformității A4(4),A1 9(2) Da NICI O OBLIGAȚIE NICI O OBLIGAȚIE NICI O OBLIGAȚIE
producției fabricate în serie
Adăugarea numelui și a A4(6) Da Numai adresa, în A6(2),A6(3) Da A7(2) Verificați dacă acest
adresei cazul în care lucru a fost realizat
producătorul este în
afara UE
Asigurarea faptului că A4(7) Da A5(3) Depinde de existența A6(4) Da A7(2) Da
documentele solicitate
însoțesc jucăria în limba unui mandat scris
acceptată
117
Aducerea jucăriilor A4(8),A4( 9) Da A5(3) Depinde de existența A6(2),A6 Da A 7(2), A7 Da (asigurați-vă că
neconforme la nivelul de unui mandat scris (7), A6 (9) (4), A7 (5) acest lucru a fost
conformitate. realizat)
Informarea autorităților în
cazul în care există un risc
privind siguranța.
Rechemarea sau retragerea
jucăriei.
Furnizarea de informații
autorităților (la cerere)
Testarea pe eșantioanele A4(4) Da A5(3) Depinde de existența A6(6) Da NICI O OBLIGAȚIE
jucăriilor comercializate unui mandat scris
(ținând seama de risc)
Păstrarea unui registru de A4(4) Da A5(3) Depinde de existența A6(6) Da NICI O OBLIGAȚIE
reclamații, jucării unui mandat scris
neconforme și de rechemări
de jucării.
Informarea distribuitorilor cu
privire la această
monitorizare.
Nu trebuie să se pericliteze NICIO OBLIGAȚIE A6(7) Da A7(3) Da
conformitatea jucăriilor pe
durata depozitării sau a
transportului
Identificarea celorlalți A9 Da A9 Da A9 Da
operatori economici din
lanțul de aprovizionare
pentru fiecare jucărie
118
Obligațiile producătorilor
119
Pe ambalajele și produsele care conțin mai multe adrese de contact se sugerează să se
sublinieze adresa biroului unde se păstrează documentația tehnică.
Asigurarea faptului că documentele necesare sunt în limbile acceptate
Notă: Deși directiva prevede ca toți operatorii economici să informeze autoritățile în cazul în
care există un risc privind siguranța, se recomandă ca operatorii economici să coopereze pentru
a obține împreună un pachet de informații complete care să asigure un răspuns coordonat.
Aceste documente trebuie să fie furnizate într-o limbă „ușor de înțeles”; prin urmare, este evident
că documentele în limba chineză nu sunt acceptabile. Ar putea fi necesar ca anumite părți ale
documentației tehnice să fie traduse în limba autorității solicitante, în cazul în care limba
engleză nu este acceptabilă.
Articolul 4
Aceasta nu înseamnă ca fiecare produs comercializat trebuie să fie testat. Se recomandă
utilizarea unei abordări punctuale bazate pe riscuri. Întrucât aceasta este, de asemenea, o
obligație a importatorilor, se recomandă cooperarea în vederea evitării cazurilor de suprapunere.
120
Se consideră suficientă informarea distribuitorilor cu privire la sistemele pe care un
producător le deține pentru a realiza o astfel de monitorizare. Nu este necesar ca distribuitorii să
fie informați în legătură cu fiecare reclamație.
În mod evident, dacă o jucărie neconformă prezintă un risc care impune rechemarea
acesteia, trebuie să fie informate și alte părți din lanțul de aprovizionare.
Aceasta nu este o obligație specifică pentru producători; totuși, aceștia trebuie să țină seama
de această cerință și să se asigure că nu se va periclita conformitatea pe durata depozitării și a
tranzitului, cât timp jucăriile se află sub controlul lor.
Articolul 9
Lanțul de aprovizionare trebuie să poată fi urmărit, în sensul că producătorii trebuie să fie capabili
să identifice orice operator economic care le-a furnizat o jucărie, precum și orice operator
economic căruia i-au furnizat o jucărie.
Înregistrările trebuie să fie păstrate, întrucât aceste informații trebuie să fie disponibile timp de
10 ani după introducerea jucăriei pe piață. Se recomandă ca aceste evidențe să fie păstrate timp
de 10 ani după ultima furnizare a jucăriei.
121
Obligațiile importatorilor
Nota Bene: Trebuie remarcat faptul că se va acorda o limită de timp pentru furnizarea unor astfel
de documente. Dacă importatorii nu sunt siguri că vor putea obține documentația la timp de la un
producător, aceștia trebuie să obțină documentația și să o păstreze ei înșiși.
Notă: Este obligatoriu ca Declarația de conformitate și documentația tehnică să fie păstrate timp
de 10 ani după furnizarea ultimei jucării.
122
Adăugarea numelui și adresei pe jucărie sau pe ambalaj
În cazul în care producătorul este din afara UE și importatorul introduce jucăria pe piață sub
numele sau marca proprie sau modifică o jucărie deja existentă pe piață, importatorul este
considerat producător. În acest caz, singura adresă care trebuie să figureze pe jucărie (sau pe
ambalaj sau în documentul care însoțește jucăria) este adresa importatorului, care este considerat
ca fiind producător.
Dacă producătorul este din UE, cu toate că produsele sunt fabricate în afara UE, acesta este
considerat a fi entitatea care introduce jucăriile pe piața UE – chiar dacă nu importă jucăriile în
realitate; acest lucru poate fi făcut de către o altă societate în numele acestuia. În acest caz, nu
există niciun importator în sensul definiției importatorului și este suficient să se menționeze
numai adresa producătorului.
Notă: Deși directiva prevede ca toți operatorii economici să informeze autoritățile în cazul în
care există un risc privind siguranța, se recomandă ca operatorii economici să coopereze pentru
a obține împreună un pachet de informații complete care să asigure un răspuns coordonat.
Importatorii trebuie să contacteze „Autoritatea” de care depind atunci când au motive să creadă
că o jucărie prezintă un risc privind siguranța.
Trebuie remarcat faptul că fiecare operator economic poate avea o autoritate națională diferită.
123
Articolul 6 alineatul (9)
Aceste documente trebuie să fie furnizate într-o limbă „ușor de înțeles”; prin urmare, este evident
că documentele în limba chineză nu sunt acceptabile. Ar putea fi necesar ca anumite părți ale
documentației tehnice să fie traduse în limba autorității solicitante, dacă limba engleză nu este
acceptabilă.
Testarea pe eșantioane a jucăriilor comercializate (ținând seama de risc)
Evident, dacă o jucărie neconformă prezintă un risc care impune rechemarea acesteia, trebuie
să fie informate și alte părți din lanțul de aprovizionare.
Nu trebuie să se pericliteze conformitatea jucăriilor pe durata depozitării sau a
transportului
Articolul 9
Lanțul de aprovizionare trebuie să poată fi urmărit, în sensul că importatorii trebuie să fie capabili
să identifice orice operator economic care le-a furnizat o jucărie, precum și orice operator
economic căruia i-au furnizat o jucărie.
Înregistrările trebuie să fie păstrate, întrucât aceste informații trebuie să fie disponibile timp de
10 ani după introducerea jucăriei pe piață. Se recomandă ca aceste evidențe să fie păstrate timp
de 10 ani după furnizarea ultimei jucării.
124
Distribuitorii
Deși directiva prevede ca toți operatorii economici să informeze autoritățile în cazul în care
există un risc privind siguranța, se recomandă ca operatorii economici să coopereze pentru a
obține împreună un pachet de informații complete care să asigure un răspuns coordonat.
Distribuitorii trebuie să își contacteze „autoritatea națională” de care depind atunci când au
motive să creadă că o jucărie prezintă un risc privind siguranța.
125
Trebuie remarcat faptul că fiecare operator economic poate avea o autoritate națională diferită.
Articolul 9
Lanțul de aprovizionare trebuie să poată fi urmărit, în sensul că distribuitorii trebuie să fie capabili
să identifice orice operator economic care le-a furnizat o jucărie, precum și orice operator
economic căruia i-au furnizat o jucărie.
Înregistrările trebuie să fie păstrate, întrucât aceste informații trebuie să fie disponibile timp de
10 ani după introducerea jucăriei pe piață. Se recomandă ca aceste evidențe să fie păstrate timp
de 10 ani după furnizarea ultimei jucării.
126
Reprezentantul autorizat
127
EXPLICAȚIA II. AVERTISMENTE VIZIBILE ȘI UȘOR DE CITIT
Potrivit DSJ, cuvântul „avertisment” și textul care îl însoțește trebuie să fie ușor lizibile. Pentru a
realiza acest lucru, trebuie să se țină seama de mai mulți factori. Avertismentele ușor de înțeles
constau în informații inteligibile, ușor de citit și lizibile. În ceea ce privește lizibilitatea,
următoarele aspecte sunt relevante:
formatul;
dimensiunea, tipul și fontul literelor;
culorile și contrastul;
ilustrațiile;
elementele fizice.
Formatul avertismentului
Avertismentele nu sunt destinate copiilor, ci adulților care îi supraveghează. Frazele de
avertizare trebuie să descrie natura și consecințele pericolului și trebuie să ofere îndrumări cu
privire la ce trebuie să se facă și ce să se evite.
Simbolul de avertizare cu privire la vârstă, dacă este prezent, sau avertismentul trebuie
să fie plasat într-o poziție proeminentă pe jucărie, pe o etichetă aplicată sau pe ambalajul
jucăriei. Indicarea pericolelor specifice care impun avertismentul/restricția „nerecomandat
copiilor mai mici de 3 ani” poate, totuși, să figureze în instrucțiunile de utilizare.
Avertismentele trebuie să fie marcate pe jucărie în cazul informațiilor de siguranță care necesită
o atenție suplimentară (de exemplu, în cazul în care riscurile implicate sunt severe) sau din
cauza pericolelor care apar de fiecare dată când jucăria este utilizată sau dacă este probabil să
apară un comportament periculos după un anumit timp de utilizare. De exemplu, avertismentul
pentru jucăriile destinate a fi agățate deasupra unui pat de copii. Avertismentele care determină
128
decizia de a cumpăra jucăriile trebuie să fie vizibile în mod clar înainte de achiziționare sau
trebuie să figureze pe ambalajul pentru consumator.
Dimensiunea, tipul și fontul literelor - criterii și orientări pentru redactarea frazelor privind
siguranța
Înălțimea literelor mici care apar în textul de pe produs este de cel puțin 3 mm atunci când se
anticipează condiții optime de lectură, respectiv o distanță de privire de 0,5 m și o iluminare bună,
sau de 8 mm atunci când se anticipează condiții dificile de lectură, de exemplu distanță de
vizibilitate de 2 m și o iluminare slabă. Înălțimea literelor mici care apar în text continuu în
manuale etc. este de cel puțin 1,5 mm. Chiar dacă orientările de mai sus cu privire la înălțimea
literelor mici sunt luate în considerare, lizibilitatea informațiilor despre produs rezultate ar trebui
să fie verificată în condiții reale de achiziționare și de utilizare și în rândul populației-țintă.
Culorile și contrastul
Contrastul dintre text și fundal este important. Un contrast prea slab între text și fundal
afectează negativ accesibilitatea informațiilor. Prin urmare, în principiu, imaginile de fundal
nu ar trebui să fie amplasate în spatele textului, deoarece acestea pot afecta claritatea
informațiilor, făcându-le mai greu de citit.
Relația între culorile folosite este la fel de importantă ca și culorile în sine. Ca regulă
generală, textul ar trebui să fie de culoare închisă imprimat pe un fond deschis. Dar pot exista
situații inverse (text de culoare deschisă pe un fundal întunecat) pentru a sublinia, de exemplu,
unele avertismente speciale. În aceste condiții, calitatea imprimării va necesita o atenție sporită
și ar putea necesita utilizarea unui text de o dimensiune mai mare sau cu caractere aldine. Nu
ar trebui să fie utilizate culori similare (de exemplu, text de culoare albă pe un fond galben) sau
combinații roșu-verde și albastru-galben pentru text și fundal, deoarece este afectată lizibilitatea.
129
Elemente fizice
Grosimea hârtiei trebuie să fie aleasă astfel încât hârtia să fie suficient de groasă pentru a reduce
transparența, ceea ce ar face lectura dificilă.
Hârtia lucioasă reflectă lumina, făcând informațiile greu de citit; astfel, se recomandă
utilizarea hârtiei mate.
Asigurați-vă că atunci când prospectul este pliat cutele nu afectează lizibilitatea informațiilor.
130
EXPLICAȚIA III. MARCAJUL CE
Marcajul CE este obligatoriu și trebuie să fie aplicat înainte ca o jucărie să fie introdusă pe
piață. În cazul în care jucăriile fac obiectul mai multor directive care prevăd aplicarea marcajului
CE, marcajul indică faptul că jucăriile sunt considerate conforme cu prevederile tuturor acestor
directive. Acest lucru înseamnă că, dacă o jucărie face obiectul unei alte directive (de exemplu
CEM) care prevede aplicarea marcajului CE, jucăria poate purta marcajul CE doar dacă
jucăria este conformă cu dispozițiile tuturor acestor directive (DSJ și, de exemplu, CEM).
Marcajul CE ar trebui să fie singurul marcaj de conformitate care să indice conformitatea unei
jucării cu legislația comunitară de armonizare. Cu toate acestea, pot fi utilizate și alte marcaje
în măsura în care acestea contribuie la îmbunătățirea protecției consumatorilor și nu intră în
domeniul de aplicare al legislației comunitare de armonizare.
Aplicarea marcajului CE
Marcajul CE se aplică doar de producător sau de reprezentantul său autorizat. În principiu,
marcajul CE nu poate fi aplicat înainte de finalizarea procedurii de evaluare a conformității,
pentru a se asigura că jucăria respectă toate prevederile directivelor relevante.
131
Marcajul CE constă în inițialele „CE” având următoarea formă:
În caz de micșorare sau de mărire a marcajului „CE”, trebuie respectate proporțiile care rezultă
din reprezentarea grafică gradată care figurează mai sus. Cu toate acestea, marcajul „CE” are o
înălțime de cel puțin 5 mm.
Producătorul poate alege să aplice marcajul CE în mod vizibil, lizibil și permanent pe jucărie,
pe o etichetă aplicată sau pe ambalaj.
Cu toate acestea, în cazul jucăriilor de dimensiuni mici și al jucăriilor compuse din părți mici,
marcajul CE poate fi aplicat alternativ pe o etichetă sau pe un prospect însoțitor. Dacă acest lucru
nu este posibil din motive tehnice în cazul jucăriilor vândute prin intermediul automatelor,
și cu condiția ca acestea să fi fost folosite inițial ca ambalaj pentru jucării, marcajul CE este
aplicat la vedere, pe automate.
În cazul în care marcajul CE nu este vizibil din exteriorul ambalajului, dacă acesta există, trebuie
cel puțin să fie aplicat pe ambalaj.
Marcajul CE se aplică înainte ca jucăria să fie introdusă pe piață. Poate fi urmat de o
pictogramă sau de orice alt însemn care indică un risc special sau o utilizare specială.
Marcajul CE este singurul marcaj care simbolizează conformitatea cu toate obligațiile ce revin
producătorilor pentru jucărie. Statele membre se vor abține de la introducerea trimiterilor
către alte marcaje de conformitate în regulamentele naționale, ceea ce ar arăta conformitatea cu
obiectivele care se referă la marcajul CE.
O jucărie poate purta marcaje și mărci suplimentare, cu condiția ca acestea:
132
să îndeplinească o funcție diferită de cea a marcajului CE;
să nu poată crea confuzie astfel; și
să nu reducă lizibilitatea și vizibilitatea.
Se interzice aplicarea pe produse a unor marcaje, însemne sau inscripții care pot induce în eroare
părțile terțe în ceea ce privește semnificația sau forma marcajului CE. Aplicarea marcajului
legal (precum o marcă protejată a producătorului) sau a unei certificări acceptabile și a altor
mărci suplimentare marcajului CE este permisă în măsura în care asemenea marcaje sau mărci
nu sunt confundate cu marcajul CE și cu condiția ca acestea să nu reducă vizibilitatea și
lizibilitatea marcajului CE. Această confuzie se poate referi fie la semnificația, fie la forma
marcajului CE. Părțile relevante care ar putea intra în contact cu un marcaj sau cu o marcă
vor decide dacă acesta/aceasta poate să creeze confuzie.
Mai multe informații despre marcajul CE pot fi găsite pe următoarele pagini internet:
http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/index_en.htm
http://ec.europa.eu/enterprise/newapproach/pdf/ce_marking_en.pdf
133
Acest tabel oferă o prezentare generală pentru marcarea informațiilor necesare în conformitate cu Directiva 2009/48/CE:
Identificare Identificare (dacă Adresă Adresă (dacă Marcajul CE Marcajul CE Marcajul CE Avertisment Avertisment
nu este posibil
dimensiunea/natura (jucării de (jucării în (jucării de
pe jucărie)
jucăriei nu permite dimensiuni automatele de dimensiuni
acest lucru) mici) jucării) mici fără
ambalaj)
Jucărie X X X X
SAU
Ambalaj X X X X X X
Etichetă aplicată X X X X X X X
Automat X (dacă
automatul de
jucării este
utilizat drept
ambalaj)
Observație: Avertismentele care determină decizia de cumpărare trebuie să fie vizibile pentru consumator înainte de cumpărare (inclusiv pentru
comerțul online).
134
Acest tabel oferă o prezentare generală pentru marcarea informațiilor necesare în conformitate cu Directiva 88/378/CEE
Jucărie X X X
Ambalaj X* X* X* X* X
Document (prospect/instrucțiuni/etichetă) X* X* X
135
EXPLICAȚIA IV. PĂRȚI ALE JUCĂRIILOR ATAȘATE ÎN MOD DIRECT LA
UN PRODUS ALIMENTAR
136
EXPLICAȚIA V. O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA JUCĂRIILOR TEXTILE
O jucărie destinată utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni trebuie să fie proiectată și
fabricată astfel încât să poată fi curățată. O jucărie textilă este lavabilă, în acest scop, cu
excepția cazului în care conține un mecanism care ar putea fi deteriorat dacă se infiltrează
apă la spălare. Jucăria trebuie să continue să îndeplinească cerințele de siguranță și după ce a
fost curățată în conformitate cu prezentul punct și cu instrucțiunile producătorului.
Jucăriile destinate utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni - trebuie să permită curățarea
137
Jucăriile destinate utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni - trebuie să fie lavabile
138
139
Jucăriile textile destinate utilizării de către copiii mai mici de 36 de luni care conțin
un mecanism zornăitor (care ar putea fi deteriorate) - trebuie să permită curățarea
140
GHIDUL CARE DESCRIE RELAȚIA DINTRE DIRECTIVA DSGP ȘI
REGULAMENTUL (CE) NR. 765/2008
Document de lucru privind relația dintre Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală
a produselor și dispozițiile privind supravegherea pieței din Regulamentul (CE)
nr.765/2008
Obiectivul prezentei lucrări este de a clarifica relația dintre Directiva 2001/95/CE privind
9
siguranța generală a produselor („DSGP”) și Regulamentul (CE) nr.765/2008 de stabilire a
10
cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței („regulamentul”). Acesta ar trebui să ajute
statele membre cu privire la punerea în aplicare într-un mod corespunzător a cadrului juridic
11
privind supravegherea pieței de produse.
Prezenta lucrare abordează doar relația dintre cele două regimuri orizontale privind supravegherea
pieței, și anume DSGP și regulament. Nu este abordată relația dintre cele două părți ale
legislației comunitare și ale legislației comunitare specifice sectorului, care conține obligații
specifice de supraveghere a pieței pentru anumite sectoare de produse (de exemplu, Directiva
12 13
privind dispozitivele medicale sau Directiva privind produsele cosmetice ). Relația cu
legislația specifică sectorului va fi clarificată în cadrul unei etape separate.
Capitolul 2 articolul 2 din prezentul document nu este relevant pentru realizarea supravegherii
pieței din punctul de vedere al legislației care nu are ca obiectiv protejarea sănătății și siguranței
consumatorilor, ci alte obiective precum protejarea sănătății și siguranței la locul de muncă,
protecția mediului sau aspecte legate de eficiența energetică. Măsurile enumerate în acest capitol
se referă doar la măsurile de supraveghere a pieței legate de produsele care prezintă un risc
pentru sănătatea și siguranța consumatorilor. Cu toate acestea, capitolul 2 articolul 3 clarifică
anumite aspecte ale utilizării sistemului RAPEX care sunt relevante pentru toate domeniile
legislației comunitare de armonizare.
__
_______________
________
9
JO L 11, 15.1.2002, p. 4
10
JO L 218, 13.8.2008, p. 30
11
Prezentul document prezintă interpretarea acordată de serviciile responsabile ale Comisiei. El nu aduce niciun prejudiciu unei
eventuale poziții formale a Comisiei Europene. În plus, o interpretare cu caracter obligatoriu a dreptului comunitar constituie
competența exclusivă a Curții Europene de Justiție.
12
Directiva 90/385/CEE referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (JO L 189, 20.7.1990, p.
17), Directiva 93/42/CEE privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1) și Directiva 98/79/CE privind
dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 331, 7.12.1998, p.1).
141
13
Directiva 76/768/CEE referitoare la produsele cosmetice (JO L 262, 27.9.1976, p. 169) [a se înlocui de la 11 iulie 2013 cu
Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, JO L 342, 22.12.2009, p. 59].
142
RELAȚIA DINTRE DSGP ȘI REGULAMENT
DSGP a introdus într-o primă etapă cerințe privind organizarea și realizarea supravegherii pieței
din punctul de vedere al sănătății și siguranței legate de produsele (nealimentare) de consum de
la nivelul Comunității. De la adoptarea regulamentului, există două părți orizontale ale
legislației comunitare care includ cerințe privind supravegherea pieței din punctul de vedere al
siguranței produselor. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al DSGP este diferit de cel al
regulamentului.
14
DSGP se aplică tuturor produselor de consum - indiferent dacă acestea intră sub incidența
legislației comunitare de armonizare - cu condiția să nu existe dispoziții specifice cu același
obiectiv în normele legislației comunitare care să reglementeze siguranța produselor în cauză; în
I
acest sens, DSGP are ca scop protejarea sănătății și siguranței consumatorilor.
Regulamentul se aplică tuturor produselor care intră sub incidența legislației comunitare de
15
armonizare („produsele armonizate”) - indiferent dacă acestea sunt produse de consum sau nu –
în măsura în care nu există dispoziții specifice cu obiectiv, natură sau efect similar în alte norme
existente sau viitoare ale legislației comunitare de armonizare; în acest sens, regulamentul
protejează nu numai sănătatea și siguranța consumatorilor, ci și alte interese publice, precum
sănătatea și siguranța utilizatorilor la locul de muncă, mediul, utilizarea durabilă a energiei etc.
Prin urmare, există domenii clar definite fără suprapuneri între DSGP și regulament:
domeniul produselor de consum nearmonizate intră sub incidența normelor prevăzute în DSGP,
domeniul produselor armonizate care nu sunt de consum intră sub incidența regulamentului,
iar domeniul produselor nearmonizate care nu sunt de consum nu intră sub incidența niciunuia
dintre cele două instrumente orizontale. Cu toate acestea, în ceea ce privește protecția sănătății și
siguranței consumatorilor, domeniul produselor de consum armonizate intră sub incidența
dispozițiilor privind supravegherea pieței, stabilite atât în DSGP, cât și în regulament. Această
relație dintre DSGP și regulament este ilustrată în tabelul 1.
_______________________________________________________________________________
14
Articolul 2 litera (a) din DSGP definește produsul (de consum) ca fiind „orice produs – inclusiv în contextul
prestării unui serviciu – care este destinat consumatorilor sau este susceptibil, în condiții previzibile în mod
rezonabil, să poată fi utilizat de către consumatori chiar dacă nu este destinat acestora și care este furnizat sau
pus la dispoziție, contra cost sau gratuit, în cursul unei activități comerciale și care este fie nou, fie uzat sau
recondiționat”. Prezenta definiție nu se aplică produselor de ocazie furnizate ca antichități sau ca produse care
trebuie reparate sau recondiționate înainte de a fi utilizate, cu condiția ca furnizorul să informeze în mod clar în acest
sens persoana căreia îi furnizează produsul în acest sens.
15
Legislația comunitară de armonizare este definită la articolul 2 alineatul (21) din Regulamentul 765/2008 ca fiind
„orice legislație comunitară care armonizează condițiile pentru comercializarea produselor.” Exemple ale acestei
legislații sunt Directiva jucăriilor [Directiva 88/378/CEE privind siguranța jucăriilor, astfel cum a fost modificată (a
se înlocui cu Directiva 2009/48/CE privind siguranța jucăriilor), Directiva în domeniul tensiunii joase (Directiva
2006/95/CE referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul anumitor limite de tensiune),
Directiva compatibilității electromagnetice (Directiva 2004/108/CE privind compatibilitatea electromagnetică), etc.]
143
Tabelul 1:
Dispozițiile de supraveghere a pieței prevăzute în DSGP care presupun astfel de „măsuri mai
specifice” sunt incluse în directivă la Capitolul IV – Obligațiile și prerogativele specifice
statelor membre (articolele 6-9 din DSGP), Capitolul V – Schimburile de informații și situațiile
de intervenție rapidă (articolele 11 și 12 din DSGP) și Capitolul VII – Dispoziții finale
(articolele 16 și 18 din DSGP).
Pentru a determina care dintre măsurile de supraveghere a pieței, incluse în aceste articole din
DSGP, sunt mai specifice, trebuie să fie comparate în detaliu cu măsurile corespondente
incluse în regulament.
1.2. Măsuri mai specifice prevăzute în DSGP, care se aplică în plus față de regulament
144
Măsuri prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din DSGP (avertismentele și impunerea
unor condiții anterioare pentru comercializare)
Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din DSGP prevede că, pentru orice produs care ar putea prezenta
riscuri în anumite condiții, autoritățile de supraveghere a pieței pot solicita marcarea
respectivului produs cu avertismente adecvate și pot condiționa comercializarea sa de anumite
condiții anterioare. Regulamentul nu conține o astfel de dispoziție. Prin urmare, măsurile
prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din DSGP sunt mai specifice decât cele
stabilite în regulament și, în consecință, acestea ar trebui să fie aplicate în domeniul
produselor de consum armonizate.
Măsuri prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) din DSGP (avertismentele pentru anumite
persoane expuse riscurilor)
În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) din DSGP, autoritățile de supraveghere a
pieței pot decide transmiterea de avertismente anumitor persoane pentru care produsele ar putea
prezenta riscuri. Dispoziția privind avertismentele prevăzută în regulament [articolul 19 alineatul
(2)] este mai generală. Prin urmare, măsurile stabilite la articolul 8 alineatul (1) litera (c) din
DSGP sunt mai specifice decât cele prevăzute în regulament și, în consecință, acestea ar trebui
fie aplicate în domeniul produselor de consum armonizate, în plus față de articolul 19 alineatul
(2) din regulament.
Măsuri prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (d) din DSGP (interzicerea temporară pe
perioada de evaluare)
Articolul 8 alineatul (1) litera (d) din DSGP permite autorităților de supraveghere a pieței să
impună interzicerea temporară a unor produse potențial periculoase, pe perioada necesară
evaluării. Regulamentul nu prevede în mod expres interzicerea temporară. Prin urmare, măsurile
prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (d) din DSGP sunt mai specifice decât cele
stabilite în regulament și, pe cale de consecință, acestea ar trebui să se aplice în domeniul
produselor de consum armonizate.
Măsuri conexe necesare pentru asigurarea respectării de către Comisie și alte state membre a
interdicției de comercializare, alta decât informarea publică, prevăzute la articolul 8 alineatul
(1) litera (e) din DSGP
Articolul 8 alineatul (1) litera (e) din DSGP prevede posibilitatea adoptării unor măsuri conexe,
împreună cu interdicția de comercializare, care sunt necesare pentru a asigura respectarea
interdicției. Regulamentul stabilește că publicul, Comisia și celelalte state membre trebuie să
fie informate cu privire la interdicțiile de comercializare [articolul 19 alineatul (2), articolul 22 și
articolul 23], dar nu conține alte prevederi specifice cu privire la măsurile conexe de asigurare a
respectării interdicției. Prin urmare, orice altă măsură conexă care asigură respectarea interdicției
de comercializare, este o măsură a DSGP mai specifică și, în consecință, ar trebui să fie
aplicată în domeniul bunurilor de consum armonizate.
Măsuri prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (f) punctul (ii) din DSGP (rechemarea și
distrugerea produselor care sunt periculoase, dar care nu prezintă un risc mare)
Articolul 8 alineatul (1) litera (f) punctul (ii) din DSGP permite autorităților de supraveghere a
pieței să dea instrucțiuni, să coordoneze sau să organizeze rechemarea tuturor produselor
periculoase și distrugerea lor. Regulamentul prevede doar rechemările de produse care prezintă
145
un risc mare (articolul 20) și permite autorităților să distrugă produsele care prezintă un risc
mare [articolul 19 alineatul (1)].
Rechemările și distrugerea produselor care sunt periculoase, dar care nu prezintă un risc mare,
prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (f) punctul (ii) din DSGP, sunt măsuri mai specifice
decât cele prevăzute în regulament și, în consecință, ar trebui să fie aplicate în domeniul bunurilor
de consum armonizate.
Articolul 18 alineatul (2) din regulament prevede ca statele membre să stabilească procedurile de
urmărire a plângerilor sau a rapoartelor care privesc aspecte legate de riscurile care decurg în
legătură cu produsele. Articolul 9 alineatul (2) din DSGP conține o cerință similară care permite
consumatorilor și altor părți interesate să depună plângeri cu privire la siguranța produselor. În
plus, aceasta obligă autoritățile să informeze în mod activ consumatorii și părțile interesate cu
privire la procedurile stabilite în scopul respectiv. Această obligație de a „informa în mod activ
consumatorii și părțile interesate în privința procedurilor stabilite în acest scop” trece dincolo
de regulament și, prin urmare, reprezintă o măsură specifică a DSGP care ar trebui să fie
aplicată în domeniul produselor de consum armonizate, în plus față de articolul 18 alineatul (2)
din regulament.
Articolul 19 alineatul (5) din regulament prevede că informațiile trebuie să fie făcute publice
în măsura în care este necesar în vederea protejării intereselor utilizatorilor din cadrul
Comunității. Articolul 16 alineatul (1) din DSGP stabilește același principiu. Cu toate acestea,
articolul 16 alineatul (1) primul paragraf din DSGP specifică în plus faptul că publicul are acces la
informațiile referitoare la identificarea produselor, natura riscului și măsurile luate. Dat fiind
faptul că această obligație de a permite publicului să aibă acces la informațiile privind
identificarea produselor, natura riscului și măsurile luate nu este precizată în regulament, aceasta
reprezintă o măsură a DSGP mai specifică care ar trebui să fie aplicată în domeniul bunurilor de
consum armonizate, în plus față de articolul 19 alineatul (5) din regulament.
Principiile generale ale legislației Uniunii Europene și buna gestionare prevăzute la articolul 8
alineatul (2) și la articolul 18 din DSGP
Articolul 8 alineatul (2) și articolul 18 din DSGP fac trimitere la un set de principii care trebuie
respectate când se realizează activitățile de supraveghere a pieței. Articolele 19 și 21 din
regulament prevăd dispoziții similare. Dispozițiile relevante prevăzute în DSGP nu stabilesc
măsuri specifice care s-ar putea aplica în plus față de măsurile stabilite în regulament. Aceste
146
dispoziții sunt o expresie a principiilor generale din legislația Uniunii Europene. Articolul 8
alineatul (2) din DSGP se menționează în mod explicit faptul că rechemarea are loc în ultimă
instanță. Acest principiu este o expresie importantă a principiului proporționalității în contextul
supravegherii pieței și este pe deplin aplicabil și rechemărilor adoptate în temeiul regulamentului.
Atât DSGP, cât și regulamentul vor utiliza sistemul RAPEX pentru notificarea produselor
care prezintă un risc mare. Astfel, RAPEX va continua să funcționeze ca sistem unic și va
opera în calitate de sistem de schimb rapid de informații atât pentru DSGP, cât și pentru
regulament.
Articolul 22 alineatul (4) din regulament stabilește că alineatele (2), (3) și (4) de la articolul
12 al DSGP se aplică mutatis mutandis în temeiul regulamentului. Aplicarea mutatis mutandis
înseamnă că, în ceea ce privește operarea sistemului RAPEX, în principiu, se aplică și condițiile
din DSGP, supunându-se anumitor adaptări necesare sau inerente intenției ca RAPEX să fie
utilizat pentru notificări în temeiul regulamentului.
(b) Comitetul DSGP are un rol consultativ în adoptarea oricăror orientări privind
notificarea realizată în temeiul articolului 22 din regulament; și
(c) accesul terțelor țări la sistemul RAPEX este determinat în baza și în conformitate cu
condițiile stabilite la articolul 12 alineatul (4) din DSGP, de asemenea, cu privire la
notificările realizate în temeiul regulamentului.
Notificări ale măsurilor referitoare la produsele de consum armonizate, care prezintă un risc
mare pentru sănătate și siguranță
Articolul 22 alineatul (1) din regulament obligă statele membre să notifice Comisia, prin
intermediul sistemului RAPEX, cu privire la măsurile luate în conformitate cu articolul 20, și
anume retragerile, rechemările și interdicțiile de comercializare ale produselor armonizate care
prezintă un risc mare, atunci când se consideră că motivele care au determinat luarea măsurii
sau efectele măsurii depășesc teritoriul statului membru notificator. Această obligație include și
notificările măsurilor recomandate de sau convenite cu operatorii economici. În plus, trebuie
notificate măsurile voluntare luate de operatorii economici în legătură cu produsele care prezintă
un risc mare.
Articolul 12 alineatul (1) din DSGP prevede ca statele membre să depună o notificare prin
RAPEX atunci când adoptă sau decid să adopte măsuri sau acțiuni pentru prevenirea,
restricționarea sau impunerea unor condiții specifice referitoare la posibila comercializare a
produselor de consum armonizate, care prezintă un risc mare, precum și când se consideră că
efectele riscului nu se limitează la teritoriul național.
16
JO L 22, 26.1.2010, p. 1
147
Astfel, de la data de aplicare a regulamentului, și anume 1 ianuarie 2010, baza legală a
notificărilor RAPEX de rechemare, retragere și interdicție de comercializare a produselor de
consum armonizate, care prezintă risc mare, inclusiv măsurile conexe, nu mai este reprezentată de
articolul 12 din DSGP ci de articolul 22 din regulament. Aceasta înseamnă că termenii de
notificare stabiliți la articolul 22 alineatul (1) din regulament trebuie respectați, iar informațiile
prevăzute la articolul 22 alineatul (3) din regulament trebuie să fie furnizate împreună cu
notificarea.
Notificări ale măsurilor referitoare la produsele de consum armonizate care nu prezintă risc
mare pentru sănătate și siguranță
Articolul 11 din DSGP prevede ca statele membre să notifice Comisia cu privire la măsurile
luate pentru limitarea introducerii pe piață a produselor sau pentru retragerea sau rechemarea
produselor, cu excepția cazului în care este necesară o notificare în temeiul articolului 12 din
DSGP sau al oricărei alte legislații comunitare specifice. Articolul 23 alineatul (2) din
regulament obligă statele membre să furnizeze Comisiei informațiile referitoare la produse, care
nu au fost deja furnizate în temeiul articolului 22. Prin urmare, articolul 23 din regulament
servește ca bază pentru notificarea oricărei informații privind produsele armonizate care nu
prezintă un risc mare, inclusiv măsurile adoptate în temeiul DSGP și menționate la punctele 2.2.1-
2.2.5
Notificări ale măsurilor referitoare la produsele de consum nearmonizate, care prezintă un risc
pentru sănătatea și siguranța consumatorilor
Notificări ale măsurilor referitoare la produsele de consum armonizate, care prezintă alte
riscuri decât cele pentru sănătatea și siguranța consumatorilor
În scopul clarității și exhaustivității, ar trebui să fie menționat faptul că măsurile luate în legătură
cu produsele armonizate de consum și care nu sunt de consum care prezintă alte riscuri decât cele
care afectează sănătatea și siguranța consumatorilor, trebuie să fie notificate prin sistemul
RAPEX în temeiul articolului 22 din regulament. Aceasta se referă, de exemplu, la măsurile
luate cu privire la un risc mare pentru mediu sau securitate.
148
Nota Bene: Pentru o perioadă intermediară, până la disponibilitatea soluțiilor informatice
necesare, notificarea în acest domeniu ar trebui să fie făcută în conformitate cu orientarea emisă
la 14 decembrie 2009 privind „Liniile intermediare de comunicare între autoritățile naționale
și Comisia Europeană, în temeiul Regulamentului nr. 765/2008/CE.”
În scopul clarității, trebuie menționat faptul că DSGP conține mai multe dispoziții care nu au
legătură cu supravegherea pieței, ci cu alte aspecte privind siguranța produselor, de exemplu, o
cerință generală de siguranță prevăzută la articolul 3 sau alte obligații aferente operatorilor
economici prevăzută la articolul 5. Aceste dispoziții din DSGP nu sunt afectate de
regulament și continuă să se aplice atât produselor armonizate, cât și produselor de consum
nearmonizate, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din DSGP:
Articolul 13: Procedura decizională specifică care permite Comisiei să adopte decizii
în situații urgente;
Articolele 14 și 15: Dispoziții privind comitologia;
17
Prezenta măsură nu poate fi considerată ca fiind o măsură de monitorizare a pieței în sensul articolului 15 alineatul
(3) din regulament.
18
Directiva 85/374/CEE din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale
statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect, JO L 307, 12.11.1988, p. 54.
149