Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lecția NR 5 - Carpatii Meridionali
Lecția NR 5 - Carpatii Meridionali
Rădeanu Ionuț
Lecția nr. 5
CARPAȚII MERIDIONALI
Limite: - în E: valea Prahovei
- în V: culoarul Timiș-Cerna
- este cel mai înalt sector al Carpaților românești, având 11 vârfuri de peste 2500 m
altitudine.
- sunt alcătuiți în cea mai mare parte din roci cristaline (șisturi cristaline) și câteva
culmi calcaroase, unde s-au format numeroase peșteri sau chei.
- au un aspect masiv cu creste abrupte, iar la peste 1800 m altit. întâlnim relief glaciar,
format prin acțiunea erozivă a gheții din perioada glaciară: circuri glaciare, lacuri
glaciare, văi glaciare etc.
- sunt divizați în 4 grupe montane ce se înșiră de la E la V:
1. Grupa Bucegi
Se întinde între văile râurilor Prahova (la E) și Dâmbovița (la V).
Se deosebește de celelalte grupări ale Meridionalilor prin tipurile de roci din alcătuire. Sunt
alcătuiți tot din fliș, ca și Carpații Orientali. Are în componență:
a) Munții Bucegi – sunt alcătuiți din conglomerate (rocă sedimentară formată prin
compactarea pietrișurilor, la fel ca și în Mț. Ceahlău sau Ciucaș). Au versanți abrupți,
iar la 1800-2000 m alt. prezintă platouri largi (Platoul Bucegilor). Altitudinea
maximă 2505 m în vf. Omu.
Datorită proceselor de dezagregare din perioada glaciară au rezultat forme de relief
specifice conglomeratelor: stânci sub forme de ciuperci (Babele), chip de om (Sfinxul) etc.
b) Mț. Leaota – alcătuiți din roci cristaline
c) Mț. Piatra Craiului – alcătuiți în mare parte din calcare și au aspectul unei creste
foarte ascuțite.
Munții Bucegi
Platoul Bucegilor
Șoseaua Transfăgărășan
2. Grupa Făgăraș
Se întinde între văile râurilor Dâmbovița (la E) și Olt (la V).
Este cea mai înaltă grupă a Carpaților și este alcătuită în principal din șisturi cristaline.
Reunește:
a) Mț. Făgăraș – au 6 vârfuri cu peste 2500 m alt. Cele mai înalte sunt vârfurile
Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m).
Prezintă un relief glaciar foarte dezvoltat, cu numeroase lacuri glaciare (L. Bâlea, L.
Capra etc.)
b) spre sud se desprind o serie de culmi mai joase: Mț. Iezer, Mț. Ghițu, Mț. Frunți, Mț.
Cozia.
c) în vest se află Depr. Loviștei. Aici, pe valea Oltului, se face legătura dintre Muntenia și
Transilvania.
Cetatea
Sarmizegetusa
Regia
Vf. Parângu
Mare - 2520 m
Peștera Polovragi (Mț. Căpățânii)
4. Grupa Retezat-Godeanu
Se întinde între valea Jiului și valea Streiului (la E) și culoarul Timiș-Cerna (la V).
Munții sunt alcătuiți în principal din șisturi cristaline și granite (rocă formată prin întărirea
magmei), iar spre margini culmi calcaroase. La altitudini ridicate întâlnim relief glaciar și
pajiști alpine. Cuprinde:
a) Mț. Godeanu – au o poziție centrală
b) Mț. Retezat (2510 m, vf. Peleaga) – au cel mai mare număr de lacuri glaciare: L. Bucura
(cel mai întins lac galciar din Carpați), L. Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar). O mare
parte din Mț. Retezat este declarată Parc Național, cu zone de protecție strictă.
c) Mț. Țarcu
d) Mț. Vâlcan – au înălțimi mai mici (sub 1800 m)
e) Mț. Cernei și Mț. Mehedinți – alcătuiți din calcar, având numeroase peșteri și chei
(Cheile Cernei).
f) Pe valea Jiului se află Depr. Petroșani cu mari rezerve de cărbuni superiori.
g) Pe valea râului Strei se află Depr. Hațeg („Țara Hațegului” – aici sunt rămășițele
capitalei Daciei Romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana). Aici s-au găsit și fosilele unei
specii de dinozaur de mari dimensiuni numită Hatzegopteryx.
Mț. Retezat
Lacul glaciar Zănoaga (Mț. Retezat)