PROIECT LA DISCIPLINA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ APROFUNDATĂ

ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE PATRIMONIALE

A ÎNTREPRINDERII S.C. TURCANU SERV S.R.L.
BACAU
 CUPRINS
1 – Introducere despre firmă

2 – Analiza cifrei de afaceri

3 – Analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderii

4 – Analiza potențialului tehnic

5 – Analiza pe bază de bilanț

 1 Introducere despre firmă

Firma SC. ȚURCANU SERV. SRL a fost înființată la data de 10.10.2009 de către
Țurcan Gheorghe, cetațean român, domiciliat în Bacău, Județul Bacău. Ultima înregistrare la
ANAF1: 25 January 2010, iar prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF2: 24 February
2010.
Agent comercial inregistrat ca plătitor de impozit pe profit inregistrat la data de
02.10.2009. Firma a devenit plătitoare de tva începand cu data de 02.10.2009.Plata contribuției
de asigurari sociale, de asigurări pentru șomaj, plata contribuției angajatorilor pentru Fondul de
garantare pentru plata creanțelor sociale, plata contribuției pentru asigurări de sănătate, pentru
concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice, pentru impozitul pe venitul din salarii
asimilate salariilor a început de la data de 11.10.2009. Numar mediu de salariati pentru anul
2010
: 4 angajati.
La început era numit Magazinul “Pisica neagră” provenit din franceză “Chat noir” după
o anumită perioadă a început să se numească Magazinul “Pisica”.
Societatea SC ȚURCAN SERV. SRL își desfășoara activitatea în conformitate cu legea
privind societațile comerciale, Codul comercial, celelalte norme legale pertinente în materie, pe
baza prevederilor prezentului statut. Sediul societați comerciale este în România, județul Bacău,
strada Bicaz 15, Bl. 15, Sc. A, Et. Partier, Ap.1. Poziția societăți comerciale pe piață este de 200
m în raport cu concurența.
Domeniul de activitate comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. Societatea achiziționează mărfuri în
cantități mai mari de la diverși furnizori și le vând in cantități mici direct populației. Ea
funcționează într-un spațiu propriu, dotat și amenajat special pentru primirea, pastrarea și
depozitarea mărfurilor. Magazinul se găsește în ipostază de expoziție permanentă cu mărfuri,
reflectând într-un anume sens nivelul de dezvoltare a societății și structura consumului
populației. Societatea are o dotare tehnică care facilizează vânzarea produselor (lăzi frigorifice
etc. ).
Personalul societății este alcătuit din 2 angajați:
 administratoru: Țurcan Gheorghe
 vânzătoare: Ioniță Cornelia, în două schimburi, 8 ore pe zi.

1
Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de
inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent.
2
Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de
inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent, de catre ANAF
 Principalii indicatori

Cifra de afaceri la 31.12.2012: 225.995 Lei

Venituri totale: 225.992 Lei
Venituri din exploatare: 225.955 Lei
Venituri financiare: 37
Lei Profitul net: 0 Lei
Pierdere netă: 22.173 Lei
Profitul brut: 0 Lei
Pierdere brută: 22.173 Lei
Salariaţi: 2 angajaţi
Tipul de activitate, conform clasificării CAEN este:
Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun
Datorii totale: 248.165 Lei
Cheltuieli totale: 248.165 Lei
Cheltuieli de exploatare: 248.165 Lei
Cheltuieli financiare: 0 Lei
Active imobilizate TOTAL: 30 Lei
Active circulante TOTAL: 69.514 Lei
Stocuri: 62.884 Lei
Disponibilităţi băneşti / Casa şi conturi la bănci: 6.170 Lei
Creanţe: 460 Lei
Cheltuieli în avans: 6.385 Lei
Venituri în avans: 0 Lei
Capitaluri: 200 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
Patrimoniul public: 0 Lei
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 0 Lei
Impozitul pe profit: 0 Lei
Capitalul social subscris şi vărsat: 200 Lei
 2 Analiza cifrei de afaceri

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

Cifra de afaceri 304.595 225.955

-Producția vândută (+) 1.250 1.250

-Vânzări de mărfuri aferente cifrei de afaceri (-)
303.645 224.705
-Costul mărfurilor vândute (-)
- -

Marja comercială (=) 304.895 225.955

-Producția vândută (+) 1.250 1.250

-Variația (+/-) a stocurilor (+)
66.063 62.884
-Producția imobilizată (+)
- -

Producția exercițiului (=) 67.313 64.123

-Producția exercițiului (+) 67.313 64.123

- Marja comercială (+)
-Consumuri intermediare de la terți (-) 304.895 225.955

5.136 7.172

Valoarea adăugată (=) 377.344 297.250

-Subvenții de exploatare (+) - -

-Impozite și taxe (-)
1.332 744
-Cheltuieli cu personalul (-)
36.603 31.990

Excedentul brut de exploatare (=) 339.409 264.516

-Alte venituri din exploatare (+) 8.720 7.622

-Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active
cedate (-) - -
-Ajustări și provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor corporale și necorporale (-) - -
 -Ajustarea valorii activelor circulante (-) - -
-Provizioane pentru riscuri și cheltuieli (-)
- -

Rezultatul din exploatare (=) 8.720 7.622

-Venituri financiare (+) 53 37

-Cheltuieli financiare (-)
- -

Rezultatul financiar (=) 53 37

- Rezultatul de exploatare (+) 8.720 7.622

- Rezultatul financiar (-)
53 37

Rezultatul curent (=) 8.773 7.659

-Venituri extraordinare (+) - -

-Cheltuieli extraordinare (-)
- -

Rezultatul extraordinar (=) - -

Rezultatul brut al exercițiului (=) 8.773 7.659

-Impozit pe profit (-) - -

Rezultatul net al exercițiului financiar -22.144 -22.173

Cifra de afaceri exprimă veniturile rezultate din operațiuni economice efectuate de

întreprinderile comerciale prin: vânzări de mărfuri, producția de bunuri, prestări de servicii,
locații de gestiune și închirieri de spații, activități diverse. Cifra de afaceri reprezintă indicatorul
fundamental al activității oricărei întreprinderi, fiind situat în fruntea indicatorilor de
performanță în măsura în care condiționează mărimea profitului și ratei rentabilității.

CA=Vmf+Pv

Pv=Pf+Li+CLr+Ad
 350000
300000
250000
200000
150000
2011
2012
100000
50000
0

cifra de afaceri

Indicator 2011 2012

cifra de afaceri 304.594 225.955

Cifra de afaceri a fost influențată de scăderea vânzării de mărfuri cât și scăderea

producție vândute.
Evolutia din anul 2012 nu a fost favorabila. Volumul cifrei de afaceri a scazut fata de anul
2011 cu 34,8%, aspect nefavorabil.

Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri

Cp=Cap/Cat*100

Prin analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri se urmărește evoluția pe total și pe

elemente componente față de perioada precendentă, precum și modificările intervenite în
structura cifrei de afaceri.

Calculul și dinamica cifrei de afaceri a S.C. TURCANU SERV S.R.L.

Indicatorii Exercițiul financiar

2011 2012
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 303.345 224.705
2. Dinamica veniturilor din vânzarea mărfurilor 100 7.48
3. Venituri din lucrări executate și servicii prestate - -
4. Dinamica veniturilor din lucrări executate și servicii - -
prestate (%)
5. Venituri din redevențe, locații de gestiune, chirii - -
6. Dinamica veniturilor din redevențe, locații de - -
gestiune, chirii (%)
7. Venituri din activități diverse - -
8. Dinamica veniturilor din activități diverse (%) - -
9. Producția vândută (rd. 3+5+7) - -
10. Dinamica producției vândute (%) - --
11.Cifra de afaceri (rd. 1+9) 303.345 224.705
12. Dinamica cifrei de afaceri (%) 100 7.48

Analiza factorială a cifrei de afaceri a S.C. TURACANU SERV S.R.L.

Prin aceasta se urmărește influența directă a cifrei de afaceri asupra întregului sistem de
indicatori economico-financiari ai întreprinderii, precum și asupra celor care-i definesc poziția
într-un anumit mediu concurențial.
ΔCA=ΔVmf+ΔPv

Indicatorii Exercițiul financiar

2011 2012
Cifra de afaceri (CA) 304.595 225.955
Modificarea absolută a cifrei de afaceri (ΔCA) - -78.640
Modificarea relativă a cifrei de afaceri (ICA) (%) 100
Venituri din vânzarea mărfurilor (Vmf) 303.345 224.705
Modificarea absolută a veniturilor din vânzarea - -78.640
mărfurilor (ΔVmf)
Modificarea relativă a veniturilor din vânzarea 100
mărfurilor (IVmf) (%)
Producția vândută (Pv) 1250 1250
Modificarea absolută a producției vândute (ΔPv) - 0
Modificarea relativă a producției vândute (IPv) (%) 100

Calculul și analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri

Determinarea rezultatului aferent cifrei de afaceri se stabilește prin relația de

calcul: RCA=Mc-Chcirc=Vmf(Ā-N)/100

RCA=(Mc+Pv)-Chc=CA(Ācv-N)/100
 Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Cifra de afaceri (CA) 304.595 225.955

2. Marja comercială (Mc) 304.895 225.955

3. Producția vândută (Pv) 1250 1250

4. Total marjă comercială+producție vândută 306.145 227.205

(Mc+Pv)
5. Cota medie a adausului comercial însumat
cu producția vândută (Acv) (%)
6. Cheltuieli de circulație - -

7. Rezultatul aferent cifrei de afaceri (RCA)

8. Dinamica rezultatului aferent cifrei de -

afaceri (ΔRCA)
 3 Analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderii
Analiza eficienței cheltuielilor aferente veniturilor

Această analiză are menirea: de a evidenția dinamica și structura acestora; depistarea

rezervelor care pot fi puse în valoare; influența factorilor asupra eficienței activității; realizarea
echilibrului economico-financiar al întreprinderii.
Analiza de structură a cheltuielilor și veniturilor este realizată prin ratele de structură, prin
care se stabilește ponderea fiecărei categorii de cheltuieli sau venituri în totalul cheltuielilor sau
veniturilor după cum urmează:

Schi=Chi/Cht*100

Svi=Vi/Vt*100

Eficiența cheltuielilor aferente veniturilor este caracterizată cu ajutorul indicatorului

cheltuieli la 1000 lei venituri:

Chv1000=ChT/VT*1000

Influența factorilor este stabilită prin relația:

ΔChv1000=ΔVT+ΔChT

Eficiența cheltuielilor totale este influențată de eficiența fiecărei categorii de cheltuieli pe

tipuri de activitate și a ratelor de structură a veniturilor, astfel:

Chv1000=Chexp/Vexp*Vexp/Vt*1000+Chfin/Vfin*Vfin/Vt*1000+Chext/Vext*Vext/Vt*100
0=Chvex1000*Svex+Chvfin1000*Svfin+Chext1000*Svext=ΣChvi1000*Svi

Analiza eficienței cheltuielilor la 1000 lei venituri este realizată și prin coeficientul de
elasticitate stabilit astfel:

Ech/v=(ΔCht/ΔVt)1000/(Cht/Vt)1000=CM/Cm

Nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri se reduce dacă CM<Cm.

Din analiză rezultă următoarele:

- în structura veniturilor și cheltuielilor totale, ponderea o dețin cele legate de activitatea de
exploatare și orice modificare a nivelului acestora influențează în același sens și
aproximativ cu aceeași intensitate eficiența cheltuielilor totale;
 Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei- (%)

2011 2012

Cheltuieli de exploatare 326.792 248.165

Cheltuieli financiare - -

Cheltuieli extraordinare - -

Total cheltuieli 236.792 248.165

Venituri de exploatare 304.595 225.955

Venituri financiare 53 37

Venituri extraordinare - -

Total venituri 304.648 225.992

Cheltuieli la 1000 lei venituri (%0) din:

-exploatare (%0)
1072,87 1098,29
-financiare (%0)
-extraordinare (%0) - -
-Total venituri (%0)
- -

1072,87 1098,29

Influența factorilor: -
-venituri totale
-cheltuieli totale -

Variația cheltuielilor -

Variația veniturilor - -

Cheltuială medie marginală -

Cheltuială medie

Coeficient de elasticitate -
 Determinarea cheltuielilor de circulație la S.C. TURCANU SERV S.R.L.

Se realizează prin 2 metode:

a) Metoda substractivă, potrivit căreia valoarea cheltuielilor de circulație este
stabilită: Chc=Chex-Chmf
Prin această metodă, cheltuielile de circulație sunt determinate în formă globală, neoferind
posibilitatea analizei acestui indicator în structură.
b) Metoda aditivă:
Chc=Mt+Cp+Ap+Ac+Pe+It+Cd+Cp
Calculul cheltuielilor de circulație prin metoda aditivă oferă posibilitatea efectuării analizei
în structură și intervenția conducerii întreprinderii în lichidarea rezervelor interne existente în
cheltuieli.
Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

Cheltuieli de exploatare 326.792 248.165

Cheltuieli privind mărfurile 276.333 201.427

Cheltuieli de circulație (rd.1+2) - -

Cheltuieli cu materii prime, materiale - -

consumabile, alte cheltuieli materiale și cheltuieli
din afară cu energia și apa
Cheltuieli cu personalul - -

Cheltuieli cu amortizarea și constituirea de - -

provizioane pentru imobilizări
Cheltuieli privind pierderea din creanțe și debitori - -
diverși și constituirea de provizioane pentru
deprecierea activelor circulante
Cheltuieli cu prestațiile externe 6.512 6.330

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte 1.332 744

asimilate
Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate - -

Cheltuieli privind constituirea de provizioane - -

pentru riscuri și cheltuieli
Cheltuieli de circulație (rd.1 la 8) - -
 Prezentarea cheltuielilor variabile și fixe a S.C. TURCANU SERV S.R.L.

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012
1. Cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile 2.717 4.552
2. Cheltuieli cu personalul - -
3. Total cheltuieli variabile (rd. 1+2) 2.717 4.552
4. Alte cheltuieli materiale - -
5. Alte cheltuieli din afară cu energia și apa - -
6. Amortizări și provizioane pentru deprecierea - -
imobilizărilor corporale și necorporale
7. Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante - -
8. Cheltuieli privind prestațiile externe - -
9.Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 1.332 744
10. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate - -
11. Ajustări privind provizioanele pentru riscuri și - -
cheltuieli
12. Total cheltuieli fixe (rd. 4-11) 1.332 744
13. Total cheltuieli de circulație (rd. 3+12) 4.049 5.296

Limita cheltuielilor de circulație fixe admise la S.C. TURCANU SREV S.R.L.

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Cifra de afaceri 304.595 225.955

2. Dinamica cifrei de afaceri (%) 100 72,92

3. Cheltuieli de circulație fixe - -

4. Cheltuieli de circulație fixe recalculate - -

5. Cheltuieli variabile înregistrate - -

6. Cheltuieli privind mărfurile 276.333 201427

7. Total cheltuieli recalculate

8. Alte venituri din exploatare - -

9. Rezultatul exploatării recalculat (rd.1+8-7) - -

10. Rezultatul exploatării înregistrat - -

11. Diferență (rd. 10-9) - -

Analiza cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Dimensiunea și efectele sunt reflectate de analiza factorială a indicatorului: Nivelul

cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate la 1000 lei cifră de afaceri, astfel:

NchIT1000=(ChIT/CA)*1000

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

Cifra de afaceri 304.595 225.955

Dinamica cifrei de afaceri (%) 100 75,92

Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte 1.332 744

asimilate
Dinamica cheltuielilor cu alte impozite, taxe și 100 55,85
vărsăminte asimilate (%)
Nivelul cheltuielilor cu alte impozite, taxe și 4,36 3,29
vărsăminte asimilate la 1000 lei cifră de afaceri (%0)
 4 Analiza potențialului tehnic

Are ca obiectiv o analiză economico-financiară corectă și realist întreprinsă, care să

pătrundă în esența fenomenelor ce caracterizează activitatea firmei și în mod deosebit a utilizării
mijloacelor fixe. Obiectivul propus a devenit realizabil numai printr-o bună cunoaștere a
potențialului intern al societății, a rezultatelor economico-financiare obținute, a factorilor care au
determinat modificarea volumului de activitate, a efectelor economice realizate. Analiza
economico-financiară joacă un rol important în conducerea unităților economice, în exercitarea
tuturor atributelor sau funcțiilor conducerii (previziune, organizare, coordonare, comandă și
control) precum și în realizarea funcțiunilor fundamentale ale unităților (cercetare-dezvoltare,
producție, comercializare, financiar-contabilă, de personal). În exercitarea funcției de previziune,
analiza furnizează conducerii informații necesare pentru realizarea prognozelor, pentru
fundamentarea programelor, pentru stabilirea strategiei și tacticii de acțiune. Prin îmbinarea
analizei retroactivă cu analiza curentă și analiza previzională se realizează legătura între
activitatea trecută, prezentă și viitoare și se pot lua măsuri pentru conducerea fenomenelor în
viitor. În realizarea funcției de organizare, analiza permite luarea măsurilor necesare pentru
organizarea activității agenților economici, se apreciază eficiența structurii organizatorice, se
fundamentează propunerile pentru funcționarea acesteia în vederea sporirii eficienței activității.
În exercitarea funcției de coordonare analiza urmărește corelarea diferitelor funcțiuni ale
întreprinderii, asigurarea și menținerea unui echilibru între necesități și resurse, între venituri și
cheltuieli sau între alte fenomene economice desfășurate la nivelul agenților economici. Un rol
deosebit de important revine analizei economice în realizarea funcției de comandă, deoarece
aceasta asigură fundamentarea deciziilor operative, tactice și strategice.

Indicatori ai performanțelor și rezultatelor cuprinși în tabloul de bord

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 303.345 224.705

2. Marja comercială 304.895 225.955

4. Cifra de afaceri 304.595 225.955

5. Venituri din exploatare 304.595 225955

6. Cheltuieli pentru exploatare 326.792 225955

7. Rezultatul din exploatare 8.720 7.622

8. Valoarea adăugată - -

9. Venituri financiare 53 37

10. Cheltuieli financiare - -

11. Rezultatul financiar 53 37

12. Rezultatul curent al exercițiului 8.773 7.659

13. Venituri extraordinare - -

14. Cheltuieli extraordinare - -

15. Rezultatul extraordinar - -

16. Rezultatul brut al exercițiului 8.773 7.659

17. Impozit pe profit - -

18. Rezultatul exercițiului -22.144 -22.173

 Indicatorii echilibrului financiar evidențiați în tabloul de bord

Indicatorii Exercițiul financiar –mii lei-

2011 2012

1. Fondul de rulment -30.581 -57.440

3. Fondul de rulment străin - -

4. Necesarul de fond de rulment - -

5. Necesarul de fond de rulment în afara exploatării - -

7. Trezoreria netă - -

10. Rata de finanțare a stocurilor (%) -0.42 -0.91

14. Lichiditate generală (%) 0.66 0.54

15. Lichiditate imediată (%) 0.05 0.04

17. Rata autonomiei financiare (%) 0 0

18. Rata de îndatorare globală (%) 0 0

 5 Analiza pe bază de bilanț

Bilanțul este considerat a fi documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele
de activ și de pasiv la închiderea exercițiului financiar, grupate după natură, destinație și
lichiditate, respectiv după natură, proveniență și exigibilitate. Prin conținutul și funcția sa,
bilanțul reprezintă documentul oficial de reflectare în expresie bănească a patrimoniului, grupat
pe categoriile de mijloace și surse de finanțare a acestora, fiind evidențiate ca elemente de activ
și pasiv bilanțier.

Potrivit IAS1, bilanțul trebuie să ofere informații despre poziția financiară a întreprinderii
cu ajutorul resurselor economice controlate, structurii financiare, precum și cu ajutorul unor
indicatori economico-financiare importanți, precum lichiditate și solvabilitate. Bilanțul oferă
informații esențiale privind capacitatea întreprinderii de a degaja fluxuri viitoare de numerar
pentru finanțarea activității și achitarea obligațiilor față de creditori și acționari.

Tipuri de bilanț:

- Bilanț clasic (patrimonial-juridic);

- Bilanț financiar (patrimonial);

- Bilanț funcțional (economic);

- Bilanțul pool de fonds (ansamblul resurselor).

Bilanțul clasic este constituit pe baza unui sistem dublu de clasament în activ după
destinație și după natură, iar în pasiv după apartenență și exigibilitate, fiind considerat un
inventar al averii întreprinderii.
Analiza pe bază de bilanț prezintă interes atât pentru proprietari care doresc să cunoască
valoarea averii lor, dar și pentru creditori, întrucât măsurarea activului constituie garanția
drepturilor lor.
Bilanțul armonizat în listă este apropiat modelului de bilanț financiar, ceea ce facilitează
analiza echilibrelor financiare.
Bilanțul financiar se determină prin gruparea posturilor de activ în ordinea crescătoare a
lichidității și a posturilor de pasiv din bilanțul patrimonial în ordinea crescătoare a exigibilității
constituind un bilanțmal lichidității care stă la baza analizei lichidității-solvabilității.
Prezentarea bilanțului financiar pune în evidență pe orizontală 2 părți distincte:
a. partea superioară evidențiază resursele și utilizările permanente reflectând structura
financiară durabilă a activelor imobilizate, respectiv echilibrul financiar pe termen lung.
b. partea inferioară cuprinde resursele constituite temporar să finanțeze temporar utilizările
necesare realizării ciclului de exploatare și reflectă echilibrul financiar pe termen scurt.
Echilibrul financiar poate fi analizat și prin bilanțul funcțional, care grupează elementele
patrimoniale în utilizări și resurse, după funcția căreia îi aparține lichiditatea activelor și
exigibilitatea pasivelor. Astfel, potrivit concepției funcționale, gruparea elementelor de activ și
pasiv din bilanț se face în bilanțul funcțional după cele 4 funcții: investiții, exploatare, finanțare
și de trezorerie.
Un alt tip de bilanț utilizat în analiza echilibrului financiar este bilanțul ansamblului de
fonduri, denumit pool de fonds. Acest tip de bilanț este privit ca un ansamblu de resurse și
utilizări, care au destinația stabilită prin deciziile manageriale privind activitățile: de investiții și
exploatare ale întreprinderii, fără a exista o afectare a unei resurse, a unui tip de utilizare.

Calculul și analiza situației nete (Capital propriu)

Starea de echilibru economic-financiar în bilanț era reprezentată prin egalitatea A=P și

exprimă relația de echilibru contabil care se păstrează indiferent de întinderea mișcărilor de
valori.
Situația netă=A-D
Importanța acestui indicator constă în evidențierea activului realizabil la sfârșitul unei
perioade de gestiune și oferă informații certe atât proprietarilor, cât și celor interesați de
patrimoniul întreprinderii.
Situația netă se calculează pe baza bilanțului financiar, după relația de
calcul: SN=(TA-DT)-Vn în avans=Cp
Acest indicator este determinat și pe baza bilanțului armonizat astfel:
SN=(TA-Dcurente)-D>1 an
Riscul global sau lichidativ: Rg=SN-Acv/At și Rg<0,3.

Calculul și analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele

existente între sumele de încasat şi cele de plătit, precum şi de decalajul ce poate să apară între
termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile devin exigibile. Cu
ajutorul informaţiilor cuprinse în jumătatea superioară a bilanţului patrimonial al societăţii,
fondul de rulment poate fi determinat după cum urmează:

Fondul de rulment permanent = Capital permanent - Active imobilizate , relaţie ce devine

Fondul de rulment permanent = Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung – Active
imobilizate

Fondul de rulment permanent este de 170 lei.

Valoarea pozitivă a fondului de rulment reflectă o stare de echilibru pe termen lung la nivelul
agentului economic analizat, acesta având capacitatea de a suporta decalajul existent între
termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile firmei devin
exigibile. Pentru a analiza situaţia patrimonială reală a societăţii am determinat fondul de rulment
propriu, folosind relaţia de calcul:

Fondul de rulment propriu = Capital propriu - Active imobilizate

Fondul de rulment propriu astfel calculat are valoarea de 170 lei

Existenţa unui fond de rulment propriu pozitiv demonstrează faptul că agentul economic analizat
se află într-o stare de echilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii.
 Calculul și analiza necesarului fondului de rulment

Necesarul de fond de rulment apare numai în condițiile când activele circulante depășesc
datoriile pe termen scurt și se caută surse pentru finanțarea acestora în circuitul economic al
întreprinderii.
NFR=Necesități ciclice-Resurse ciclice=(Necesar temporar-Disponibilități) – (Resurse
temporare-Credite de trezorerie)
Structura necesarului fondului de rulment cuprinde: necesarul de fond de rulment pentru
exploatare și necesarul de fond de rulment în afara exploatării.
NFRE=Alocări ciclice-Surse ciclice=(Stoc+Creanțe de expl+Investiții ts+Ch în avans) – (D
expl<1an+Vn în avans expl)
NFRAE=(Stoc în afara expl+Creanțe în afara expl+Ch în avans în afara expl) – (D în afara
expl<1an+Vn în avans din afara expl)
NFRT=NFRE+NFRAE
NFRZ=NFR*360/CA

Calculul și analiza trezoreriei nete

Trezoreria netă exprimă soldul disponibilităților bănești existente în patrimoniul

întreprinderilor la un moment dat, evidențiate în conturile bancare sau de casă.
Determinarea trezoreriei nete este realizată prin lectura pe orizontală a bilanțului financiar,
după cum urmează:
TN=FR-NFR
TN=Disponibilități-Credite de trezorerie=Trezoreria de A-Trezoreria de P
Trezoreria netă poate să fie determinată și pe baza bilanțului armonizat prin relația:
TN=Acirc, Dcurente nete (E)-NFR
Soldul pozitiv sau negativ al trezoreriei nete este rezultatul neconcordanței dintre fondul de
rulment și necesarul de fond de rulment, după cum urmează:
1. Trezoreria pozitivă (TN>0), când FR>NFR și respectiv Disponibilități>Credite
trezorerie, în următoarele cazuri:
a. FR>0 și NFR>0, NFR este finanțat din FR, care degajă disponibilități ce pot ascunde și o
subutilizare de capitaluri;
b. FR>0 și NFR<0, dacă resursele din ciclul de exploatare se adaugă la un excedent de
resurse permanente pentru a degaja un excedent mare de lichidități; care pot ascunde subutilizări
de capitaluri;
c. FR<0 și NFR<0, dacă resursele de exploatare acoperă un excedent crescut de lichidități
și o parte a activuluii imobilizat este finanțat din datorii pe termen scurt, fiind necesară creșterea
resurselor permanente.
2. Trezoreria negativă (TN<0), când FR<NFR și respectiv Disponibilitățile<Creditele
trezoreriei, în următoarele cazuri:
a. FR>0 și NFR>0, unde NFR este finanțat parțial din capitaluri permanente și parțial din
credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilitățile bănești;
b. FR<0 și NFR>0, când creditele bancare acoperă o parte din imobilizări, NFR și
disponibilitățile bănești ale întreprinderii, ceea ce conduce la reconsiderarea structurii de
finanțare;
 c. FR<0 și NFR<0, când resursele permanente nu acoperă decât o parte a activului
imobilizat, restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt și din credite bancare curente ceea ce
impune revederea structurii financiare pentru a preveni apariția riscului dependenței financiare
de exterior.

Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor

1. Ratele fondului de rulment:

- rata globală a FR: RCA=FRF/CA*360, este cuprinsă între 30 și 90 de zile
- rata de finanțare a activelor circulante: RAC=FRF/CA*100
- rata de finanțare a stocurilor: RS=FRF/CA*100, valoarea este 60-70%
- rata de acoperire a NFR: RNFR=FRF/NRF*100, în condiții normale >100%
2. Ratele necesarului fondului de rulment:
- rata globală a NFR: RCA=NFR/CA*360
- rata de finanțare a NFR prin trezorerie: RT=(Sold de trezorerie/NFR*100)*100, RT<100%

Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului funcțional

1) Fondul de rulment net global exprimă echilibrarea funcției de investiții din finanțări
stabile, din surse proprii și împrumuturi pe termen lung și mediu, indicând acoperirea integrală a
imobilizărilor cu resurse stabile și a unei părți din funcția de exploatare.
FRNG=Rs-Usb
FRNG=Acirc-(Ddiverse+Credite bancare de trezorerie)
2) NFR=Utilizări ciclice (de exploatare)-Resurse ciclice (exploatare)
3) TN=FRNG-NFR
TN=Necesar de trezorerie-Resurse de trezorerie
TN=Acircfin-Credite bancare curente
TN>0 când FRNG>NFR și TN<0 când FRNG<NFR.

Ratele de structură a activului

Acestea au valoare, sunt influențate de caracteristicile tehnice, economice și juridice ale

activității, fiind exprimate astfel:
a. Ponderea imobilizărilor: Si=Aimob/A*100 (%)
a1. Ponderea imobilizărilor necorporale: Sin=In/A*100 (%)
a2. Ponderea imobilizărilor corporale: Sic=Ic/A*100 (%)
a3. Ponderea imobilizărilor financiare: Sif=Ifin/A*100 (%)
b. Ponderea activului circulant: Sac=Acirc/A*100 (%)
b1. Ponderea stocurilor: Ss=Stoc/A*100 (%)
ICA=IS
b2. Ponderea creanțelor: Scr=Creanțe total/A*100 (%)
b3. Ponderea investițiilor financiare pe termen scurt: SIFTS=Inv fin ts/A*100 (%)
b4. Ponderea disponibilităților: SDB=Disponibilități/A*100 (%)

Ratele de structură a pasivului

a. Ponderea capitalurilor permanente: Scp=Capital permanent/P*100 (%)
b. Ponderea datoriilor >1 an: SDTL=Dtl/P*100 (%)
c. Ponderea datoriilor <1 an: SDTS=Dts/P*100 (%)
d. Ponderea datoriilor totale: SDT=DT/P*100 (%)
e. Ponderea capitalurilor proprii în capitalurile
permanente: Sc=Kpr/Capital permanent*100 (%)
Pentru menținerea echilibrului financiar se recomandă ca valoarea să fie >50%
f. Ponderea datoriilor în capitalul propriu: SD=DT/Kpr*100 (%)

Ratele de sinteză

1. Rata de finanțare stabilă a imobilizărilor: Rfsi=Capital permanent/Aimob

net Valoarea ≥1
a. Rata de finanțare a resurselor proprii: Rfrp=Kpr/Aimob net
Pentru menținerea echilibrului financiar, valoarea este ≥1.
b. Rata de finanțare din resurse străine: Rfrs=Dtl/Aimob
2. Rata de lichiditate generală:
Rlg=Acirc/Dts Valoarea ≥1.
a. Rata de lichiditate relativă (redusă): Rlr=Acirc-Stoc/Dts
Valoarea ≥1.
b. Rata de lichiditate (trezorerie) imediată: Rli=Disponibilități/Dts

Analiza structurii financiare și a ratelor de finanțare

P=C+D
P=Cp+Dts
Evaluarea autonomiei financiare este realizată prin mai multe rate, astfel:
1. Rata îndatorării globale: Rig=DT/P
Menținerea echilibrului financiar este realizată dacă valoarea acestei rate ≤0,5.
a. Levierul financiar: LF=DT/Kpr
b. Rata autonomiei financiare: Raf=Kpr/DT
Echilibrul financiar este menținut dacă valoarea >1.
c. Rata îndatorării la termen: Rit=Dtl/Kpr
Valoarea <1.
2. Capacitatea de îndatorare: Ci=Kpr/Capital
permanent Valoarea ratei ≥0,5.
3. Capacitatea de rambursare: Cr=CAF/DT
Valoarea ≥0,25.

Analiza ratelor de rotație a posturilor de bilanț

1. Nr de rotații ale activelor: Na=CA/A

Durata unei rotații: Da=T/Na=A/CA*360 (zile/rotație)
2. Nr de rotații capitaluri proprii: Nc=CA/Kpr
Durata unei rotații: Dc=T/Nc=Kpr/CA*360 (zile/rotație)
 3. Nr de rotații active circulante: Nac=CA/Acirc
Durata unei rotații: Dac=T/Nac=Acirc/CA*360 (zile/rotație)
4. Nr de rotații a stocurilor: Ns=CA/Stoc mediu
Durata unei rotații: Ds=T/Ns=Stoc mediu/CA*360 (zile/rotație)
Stoc mediu=(Stoc inițial+Stoc final)/2
ΔCA>ΔSm
5. Nr de rotații ale creanțelor: Ncr=CA/Sold mediu creanțe
Durata de recuperare a creanțelor: Dcr=T/Ncr=Sold mediu creanțe/CA*360(zile/rotație)
6. Nr de rotații ale furnizorilor: Nf=Cumpărări (Aprovizionări)/Sold mediu
fz Durata de plată a fz: Df=T/Smf= Sold mediu fz/Cumpărări*360 (zile)
7. Nr de rotații ale datoriilor: Nd=CA/D
Durata de folosire a surselor atrase: Ddat=D/CA *360 (zile)
Eficiența activității întreprinderii crește când durata medie de plată a furnizorilor este mai
mare decât durata medie de încasare a creanțelor curente.
 BIBLIOGRAFIE
1. „Analiza echilibrului economico-financiar al întreprinderilor comerciale” Mircea
Muntean, Editura EduSoft, Bacău, 2006

2. „Analiză și diagnostic financiar-contabil” Silvia Petrescu, Editura CECCAR,

București, 2008