PROIECT COLOCVIU – GRADUL I

REGINA MARIA A ROMÂNIEI – ACTIVITATEA EI ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI

MONDIAL

I. ARGUMENT

Lucrarea de față își propune să evidențieze și mai mult rolul personalităților în

determinarea evenimentelor importante din istoria neamului românesc, fapt care se desfășoară
mai puțin în învățământul gimnazial, prin programa școlară, intrată în vigoare în 2017. Calitățile
comune ale marilor personalități - erudiția, forța de muncă și de gândire, responsabilitatea,
demnitatea, talentul, ambiția, curajul, implicarea, sensibilitatea față de cei aflați în suferință, sunt
reliefate prin intermediul acestei lucrări.
Din punct de vedere metodologic, se urmărește a se cerceta modalitățile de formare și
dezvoltare a competențelor specifice la elevii din învățământul gimnazial și cu ajutorul Cursului
opțional integrat - Reginele Românie: 1866-1930.
Prin intermediul acestui curs opțional integrat, folosind pe langă metodele didactice
tradiționale și instrumentele digitale interactive (tabla interactivă educațională), elementele
multimedia (portofoliul, proiectul, eseul, posterul, referatul), voi încerca să accentuez importanța
rolului acestei personalități remarcabile, Regina Maria, în realizarea proiectului național
românesc.

II. INTERPRETĂRI ISTORIOGRAFICE

Interesul pentru studierea marii personalități a României, Regina Maria, se poate observa
cu lejeritate din numeroasele scrieri despre aceasta. Memoriile sale, Jurnalul etc. sunt o
radiografie deosebit de importantă a evenimentelor din prima parte a secolului al XX-lea. De
asemenea, memoriile contemporanilor Reginei ne ajută să înțelegem mai bine activitatea ei din al
doilea război balcanic, dar mai ales din primul război mondial, pentru realizarea reîntregirii
naționale.
 Corespondența Principesei de Coroană, apoi Reginei României (din 10 octombrie 1914,
după moartea regelui Carol) cu mama sa, Marea Ducesă a Rusiei (de care era foarte apropiată și
cu care a corespondat foarte mult până la intrarea României în război, în 1916), dar și cu rudele
sale, capete încoronate ale Europei (de exemplu, cu țarul Imperiului Rus, Nicolae al II-lea, vărul
ei primar sau cu Maria Pavlovna Romanova, mătușa sa etc.), sau cu apropiați, oameni politici,
militari, diplomați etc., este deosebit de importantă.
Corespondența sa nu cuprinde simple informații familiale sau mondene, ea poate fi
interpretată ca niște adevărate documente politice, din care aflăm frământările vremii. De
exemplu, în scrisoarea Reginei Maria, din 16/ 29 mai 1915, către țarul Nicolae al II-lea, vărul său
primar (fond Casa Regală, Regina Maria, nr. inv. 1340, vol. III, dosar V/3153, din 16/29 mai
1915), aceasta pledează pentru cauza teritoriilor românești, care să fie anexate României, iar
ieșirea țării noastre din neutralitate și trecerea de partea Antantei, o condiționează de asigurările
ce le va face Rusia, ca mare putere. În sprijinul punctului său de vedere, Regina aduce și
argumentul cu armata română, de aproape 1 milion de oameni, care nu poate fi un factor
neglijabil în război, deși este o țară mică. De asemenea, Missy, îi argumentează țarului drepturile
României asupra teritoriilor: Transilvaniei, Banatului, teritoriului până la Prut. Totodată, Regina
pentru a-și atinge obiectivele țării, îi scrie și mătușii sale, Maria Pavlovna, ca intermediară între
ea și țar (fond Casa Regală, Regina Maria, inv. 1340, vol. III, dosar V/2812, din 17/30 mai
1915), în care pledează pentru intrarea României în război de partea Antantei, cerând a se
înțelege actul de patriotism făcut de Ferdinand împotriva fraților săi. În replică, Niky, țarul, în
scrisoarea către aceasta din 11iunie 1915 (fond Casa Regală, Regina Maria, vol. III, dosar
V/3152, din 11 iunie 1915, Tzarskee Selo), îi scrie că speră ca între Rusia și România să se
stabililească o alianță durabilă și veșnică. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, țarul îi punctează
Reginei faptul că i-a dat instrucțiuni lui Sezonov (ministrul de externe) ca să reia negocierile
între cele două guverne. Deci, reiese clar importanța corespondenței din acea perioadă, precum și
faptul că, aceasta a fost mai mult decât o simplă comunicare între capetele încoronate ale vremii,
fiind adevărate documente politice.

III. SCOPUL ȘI DIRECȚIILE DE CERCETARE

 Cercetarea științifică a temei propuse în această lucrare se bazează pe suportul teoretico-
științific al lucrărilor, studiilor, surselor primare, fondurilor din Arhivele Naționale ale României
(Casa Regală, Regii: Carol I, Ferdinand I și Maria), site-urile menționate la bibliografie și în
subsolul paginilor. Consider că, o cercetare a rolului unei personalități remarcabile din istoria
neamului românesc este binevenită în condițiile în care programa școlară pentru gimnaziu, nu
acordă o pondere însemnată a acestora în determinarea faptelor și evenimentelor din istoria
românilor.
În gimnaziu, tema istorică abordată în lucrarea de față se poate studia la clasele VII-
VIII, ca studiu de caz, în cadrul Unității de învățare despre Primul război mondial (1914-1918).
Pentru o cunoaștere mai complexă a activității Reginei Maria în vederea reîntregirii naționale,
am propus la nivelul școlii noastre, cursul opțional integrat: Reginele României: 1866-1918,
accentul picând pe a doua regină a țării, Maria. Am ținut cont și de planul–cadru din 2016, care
cuprinde la gimnaziu și ore de informatică și TIC, astfel în activitățiile de învățare propuse la
cursul opțional, tema acesta poate fi înțeleasă și analizată mai ușor și prin folosirea internetului,
calculatorului, jocului didactic, RED (Resurse Educaționale Deschise), comunicarea on-line,
filmului didactic etc.
Cercetarea metodologică are la bază informațiile oferite de lucrările de specialitate psiho-
pedagogice și metodice, dar și elaborarea unui proiect de cercetare, care folosește diferite metode
pentru a scoate în relief importanța cursului opțional integrat în procesul de predare-învățare-
evaluare și a activității Reginei din primul război mondial.
Cercetarea se desfășoară pe două direcții: empirică și aplicată, pornindu-se de la metodele
utilizate.
Din punct de vedere al cercetării metodice, Cursul opțional integrat - Reginele României:
1866 - 1930, își propune să aprofundeze rolul personalităților neamului românesc prin
intermediul Curriculumului la decizia școlii.
Planul Lucrării metodico-științifice cuprinde două părți structurate astfel:
Partea I - vizează o abordare/analiză a activității Reginei Maria din primul război mondial
pentru realizarea proiectului național românesc.
Partea a II-a - vizează aplicații metodico-didactice. Cercetări experimentale privind
importanța Cursului opțional ,,Reginele României: 1866-1930“, la disciplina istorie.
 Metodele folosite în proiectul de cercetare sunt: comparativă, a observării, a explicației, a
jocului didactic și a testelor de evaluare.

Metodologia de cercetare privind Curriculum la decizia școlii, scoate în relief faptul că,
elevii dobândesc mai multe cunoștințe, deprinderi de a lucra în echipă, despre activitatea
Reginei, prin intermediul acestui opțional propus.
În etapa constatativă a proiectului de cercetare, la începutul experimentului psiho-
pedagogic pe elevii clasei a VII-a, se dă testul de evaluare inițială cu informații despre activitatea
Reginei, din programa școlară, clasa a VII-a, unitatea de învățare despre Primul război mondial.
În etapa experimentală a proiectului de cercetare, s-au prevăzut strategii didactice
tradiționale (prelegere, povestire, lucru cu harta și cu textul istoric, conversație, rezolvarea fișelor
de lucru clasice pe baza documentului istoric), dar și moderne (jocul didactic, filmul tematic,
strategii TIC, interactive etc.), care dau posibilitatea elevilor de a colabora în echipă, de a învăța
prin descoperire. Elevii realizează și produse multimedia (proiecte, portofolii, referate, postere,
eseuri), despre activitatea Reginei, astfel ei sunt fost andrenați în procesul instructiv-educativ, cu
scopul vădit al optimizării învățării și îmbogățirii orizontului cultural despre această mare
personalitate a neamului românesc.
În etapa postexperimentală a proiectului de cercetare, se administrează un test de evaluare
finală cu informații din cursul opțional, cu scopul vădit de a scoate în relief progresul elevilor în
urma studierii acestuia. Se urmărește a se înregistra progresul față de prima etapă a cercetării
(testul de evaluare inițială) și ultima (testul de evaluare finală). Totodată, se dorește să se vadă
dacă au capabilitatea de a răspunde și a argumenta la întrebările Chestionarului legat de
importanța Cursului opțional, cu accent pe activitatea Reginei Maria.

IV. STRUCTURA LUCRĂRII

INTRODUCERE
PARTEA I. FUNDAMENTE ȘTIINȚIFICE
CAP. I. PRINCIPESA MARIA ALEXANDRA VICTORIA DE SAXA - COBURG ȘI
GOTHA ȘI INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI
I. 1. Principesa Maria până in 1914. Casătoria cu Ferdinand. Venirea în România. Descrierea
României.
I. 2. Intrarea României în război
CAP. II. ACTIVITATEA REGINEI MARIA PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI
NAȚIONAL ROMÂNESC
II. 1. Implicarea Principesei Maria în al doilea război balcanic
II. 2. Regina Maria și România în primul război mondial.
Spitalele de campanie. Ambulanțele militare. Trenurile sanitare. Orfanii de război. Refugiații.
Cantinele. Implicarea politică. Congresul de Pace de la Paris și Regina României

PARTEA a II-a. CONSIDERAȚII METODOLOGICE

CAP. III. PROIECTAREA OPȚIONALULUI LA DISCIPLINA ISTORIE

III. 1. Curriculumul la decizia școlii - segment al Curricumului Național
III. 2. Tipuri de opționale
CAP. IV. CURSUL OPȚIONAL INTEGRAT - REGINELE ROMÂNIEI:1866-1930
(ELISABETA ȘI MARIA).
Argument
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice
Activități de învățare
Conținuturi ale învățării
Valori și atitudini
Sugestii metodologice
Modalități de evaluare
Bibliografie
CAP. V. STRATEGII DIDACTICE DE IMPLEMENTARE SI EFICIENTIZARE A CDȘ-
ULUI
CAP. VI. PROIECTAREA DIDACTICĂ - LECȚIA CA FORMĂ FUNDAMENTALĂ DE
ORGANIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
VI. 1. Model de proiect didactic - Activitatea Reginei Maria în primul război mondial
VI. 2. Activitățiile extracurriculare-vizite la muzee (ex. la Muzeul Cotroceni), excursii tematice
(ex. la Cetatea Alba-Carolina, Alba-Iulia )
CAP.VII.CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPORTANȚA CURSULUI
OPȚIONAL INTEGRAT - REGINELE ROMÂNIEI:1866-1930 LA DISCIPLINA
ISTORIE
VII.1. Evaluarea
VII.2. Elaborarea proiectului cercetării
VII.3. Etapele cercetării
VII.4. Metodele cercetării
VII.5. Concluziile cercetării
VII. 6. Chestionar
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

V. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ MINIMALĂ

1. SURSE

1.1. SURSE INEDITE

ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI. ARHIVELE NAȚIONALE ISTORICE

CENTRALE:
1. Fond Casa Regală, Regina Maria, vol. I, inv. 1338, dosarele:
- II/38 bis, din 1913 (Telegrame trimise Principesei de Coroană)
- II/40 (Crucea Roșie Britanică oferă Reginei Maria Medalia de aur)
- II/50 (Scrisoarea lui Henry Anderson către Regina Maria)
- II/95, din 1918 (Scrisoare de mulțumire către Regina Maria)
- II/99, din 1913 (Omagiu către Principesa Maria)
- II/43, din 8 martie 1918 (Activitatea în cadrul Crucii Roșii)
- II/72, din 23 octombrie 1917, Tokyo (Scrisoare de la ambasadorul Angliei la Tokyo)
- II/78, din 3 noiembrie 1917 (Planul de organizare a ambulanțelor)
- II/102, din 20 iunie 1917 (Scrisoare către Regină de la Stanley Washburn, misiunea
diplomatică S.U.A.)
- II/107, din 26 mai 1920, București (Crucea Rosie Americană elogiază activitatea
Reginei)
II/121, di 8 decembrie 1916, Iași (Scrisoare către Regină – donații)
- II/147, iunie 1918, București (Scrisoare către Regină- de binefacere)

- 1.1. Fond Casa Regală, Regina Maria, vol. II, inv. 1339, dosarele:

- V/2251, din 9 feb.1893, București (Scrisoarea Principesei Maria către mama sa)

- V/2265, din 12 aprilie 1893, București (Scrisoarea Principesei Maria către mama sa)

- V/2706, din 15 iulie 1913, Cotroceni (Scrisoarea Principesei Maria către mama sa)

- V/2710, din 30 august 1913, Zimnicea (Scrisoarea Principesei Maria către mama sa)

- V/2725, din 2 octombrie 1916, Cotroceni (Scrisoarea Reginei Maria către mama sa)

- V/2727, din 7 decembrie 1916, Iași (Scrisoarea Reginei Maria către mama sa)

- V/2732, din 14 decembrie 1917, Iași (Scrisoarea Reginei Maria către mama sa)

- V/2265, din 12 aprilie 1893(Scrisoarea Principesei Maria către mama sa)

- V/2172, din 15 octombrie 1914, Coburg (Scrisoarea Marii Ducese a Rusiei, Maria
Alexandrovna Romanova către fiica ei, Maria)

- V/2180, din 4 noiembrie 1916, Coburg (Scrisoarea Marii Ducese a Rusiei către fiica sa,
Regina României)

- V/2733, din 12 ianuarie 1918, Iași (Scrisoarea Reginei Maria către mama sa)

- 1. 2. Fond Casa Regală, Regina Maria, vol. III, inv. 1340, dosarele:

- V/2812, din 17/30 mai 1915 (Regina Maria către mătușa sa, Maria Pavlovna)
 - V/3237, din 9 februarie 1893, București (Principesa Maria către Regina Victoria,
Bunica-Regină)

- V/4055, din 1918, S.U.A., San Francisco (Scrisoarea lui Loie Fuller, dansatoarea
americană, prietena reginei, către aceasta)

- V/4050, din 12 aprilie 1917, Paris (Scrisoarea lui Loie Fuller, dansatoarea americană,
prietena reginei, către aceasta)

- V/3153, din 16/29 mai 1915 (Scrisoarea Mariei către vărul său primar, țarul Nicolae al
II-lea)

- V/3152, din 11 iunie 1915, Tzarskee Selo (Scrisoarea țarului Imperiului Rus, Nicky,
către Maria)

2. Fond Casa Regală, Regele Carol I, nr. inv. 1453, vol. I, dosarele:
- VA/35, din 31 ianuarie 1893, Osborne (Scrisoarea Reginei Maria către Regele Carol I)
- VA/51, din 4/16 iunie 1892, Sigmaringen (Scrisoarea Regelui Carol I către Regina
Victoria)

3. Fond Casa Regală, Regele Ferdinand, nr. inv. 1337, dosarele:

- I/38, din 27 octombrie 1892, Sigmaringen (Contractul de căsătorie între Principele
Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen și Principesa Maria a Marii Britanii și Irlandei
de Nord, Ducesă de Edinburgh)

- I/41, din 10 ianuarie 1893 (Poem ocazional de Zingeler, fostul educator al lui
Ferdinand, pentru căsătoria Principelui cu Principesa Maria)

- I/42, din 10 ianuarie 1893, Sigmaringen (Extrasul de căsătorie al Principelui Ferdinand

de Hohenzollern cu Maria de Edinburgh)

- I/38 bis, din 3/15 dec.1892 (Convenția dintre Regina Victoria și Regele Carol, cu
privire la Căsătoria Principelui Ferdinand cu Principesa Maria)

1.2. SURSE PUBLICATE

1.2.a. MEMORIALISTICĂ
Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. 1, București, Editura Librex Publishing,
2022.
Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. 2, București, Editura Librex Publishing,
2022.
Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. 3, București, Editura Librex Publishing,
2022.
Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. 4, București, Editura Librex Publishing,
2022.
Maria, Regina României, Jurnal de război 1916-1917, vol. 1, București, Editura Humanitas,
2022.
Maria, Regina României, Jurnal de război 1917-1918, vol. 2, București, Editura Humanitas,
2022.
Maria, Regina României, Jurnal de război 1918, vol. 3, București, Editura Humanitas, 2022.

Regina Maria a României, Regina unei țări mici, București, Editura Predania, 2019.
Țara mea (My country), de Maria, Regina României, traducere din englezește de N. Iorga (pe
care scrie că se vinde în folosul fundațiunilor de caritate ale Maiestății Sale), vol. 1, Iași, Editura
foii ,,Neamul Românesc”.
Maria, Regina României, Țara pe care o iubesc, București, Editura Humanitas, 2016.

I. G. Duca, Amintiri politice, vol. III: Războiul (partea a II-a), Colecția ,,Memorii și mărturii”,
München, Editura Jon Dumitru - Verlag, 1982.

1.2. b. PERIODICE
Mișcarea, 1916-1918.
Neamul Românesc, 1917.
Opinia, 1917.
Universul, 1919.
Gazeta Transilvaniei, 1915-1919.
Fulgerul, 1915-1916.
Foaia Poporului, 1919.
Revista ,,Familia”, București, an XXVIII, nr. 52, din 27 dec. 1892.
Calendarul Minervei, an XVIII, iunie, București, Editura Minerva, 1916.
Calendarul Regina Maria pe 1918, Iași, Tipografia Serviciului Geografic, 1918.
1.3. SURSE NARATIVE
,,Căsătoria moștenitorului României”, Familia, anul XXVIII, nr. 52, din 27 dec.1892, p. 620.
Biblioteca ,,Neamul românesc”, N-le 3-4, Țara mea (My country), de Maria, Regina României,
traducere din englezește de N. Iorga (pe care scrie că se vinde în folosul fundațiunilor de caritate
ale Maiestății Sale), vol. 1, Iași, Editura foii ,,Neamul Românesc”, nr. 4272, din 1917, p. 65.

,,Amintiri despre jubileul de 40 ani de domnie a M. S. Regelui Carol I”, 1866-1906, București,
Imprimeria Statului, 1906, p. 264.

,,Regele Ferdinand I în viziunea contemporanilor”, Dosarele istoriei, an III, nr. 12 (28), 1998, p.
15.

,,Regele Ferdinand și Unirea”, Junimea literară, an XVII, nr. 7-12, Cernăuți, iulie-decembrie
1928, p. 185.

,,La 10 Mai”, Junimea literară, an XVIII, nr. 5-8, 1929, p. 122.

II. ISTORIOGRAFIE
LITERATURĂ ROMÂNĂ
Hannah Pakula, The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania, New York,
Simon and Schuster, 1984 (trad. rom.: Ultima romantică. Viața reginei Maria a României,
traducere de Sanda-Ileana Racoviceanu, București, Editura Lider, 2004).
N. Iorga, Regina Maria cu prilejul încoronării, București, Editura Cartea Românească S.A.,
1923.
Alin Ciupală, Bătălia lor: Femeile din România în primul război mondial, Iași, Editura Polirom,
2017.

Mihai Manea, Doru Dumitrescu, Nicolae Diță, Istoria monarhiei din România, Pitești, Editura
Nomina, 2017.
Ioan Lupaș, Istoria unirii românilor, București, Editura Paul Editions, 2018.

Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, Mica enciclopedie a Marelui Război (1914-
1918), Bucureși, Editura Corint Educațional, 2014.
Catalogul expoziției ,,Maria Regina României”, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, 1998,
București (expoziția a fost la Muzeul Național de Istorie a României, aug.- nov. 1898); Narcis
Dorin Ion (coordonator și coautor), Maria a României. Portretul unei mari regine, vol. I, Sinaia,
2018, Catalog-expoziție editat de Muzeul Național Peleș.
Catalogul expoziției ,,Maria Regina României”, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, 1998,
București (expoziția a fost la Muzeul Național de Istorie a României, aug.- nov. 1898).
Zoe Petre (coordonator), Carol Căpiță, Alin Ciupală, Ecaterina Stănescu, Ecaterina Lungu,
Manual pentru clasa a XII-a, București, Editura Corint, 2008.
Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului XX, vol. 1, Șfârșitul ,,Lumii europene” (1900-
1945), București, Editura All, 1998.
Adina Berciu-Drăghicescu (coordonator), Eroinele României Mari. Destine din linia întâi,
București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018.

Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 – 1938), București, Editura Silex, 1996.
Constantin Daicoviciu, Miron Constantinescu, Ștefan Pascu, Istoria României, Manual pentru
clasa a XII-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1971.

Vasile Pascu, Istorie modernă românească (1878 – 1918), București, Editura Clio Nova, 1998.

Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918 – 1948), București, Editura
Paideia, 1999.

Alin Ciupală (coordonator), Istoria femeii din România în documente (1866-1918), București,
Editura Universității din București, 2008, p. 547. Acest citat este din articolul ,,Decalog pentru
femei”, semnat de D. Stamate, publicat în ,,Idealul căsătoriei”, an I, nr. 4, 9 iunie 1913.

III. WEBGRAFIE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_de_Saxa-Coburg_%C8%99i_Gotha
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Windsor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Coand%C4%83
https://www.facebook.com/arhivelediplomaticeMAE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Sigmaringen
https://biblioteca-digitala.ro
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Regal_din_Bucure%C8%99ti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pele%C8%99
https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cotroceni

https://en.wikipedia.org/wiki/Ottokar_Czernin
https://ro.wikipedia.org/wiki/Barbu_A._%C8%98tirbey
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_Duca

IV. PEDAGOGIE
Laura Căpiță, Carol Căpiță, Mihai Stamatescu, Educație non-formală, comunicare și istorie,
București, 2007.

Oprea Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, București, Editura Didactică și

Pedagogică, 2006.

Constantin Cucoș, Cezar Bîrzea, Psihopedagogie pentru definitivat și gradele didactice, Iași,
Editura Polirom, 1998.

Constantin Cucoș, Pedagogie, Iași, Polirom, 2006.

Nicolae Postolache, Didactica istoriei, București, Editura Fundației ,,România de mâine”, 2008.
Nicolae Hurduzeu, Didactica istoriei, 2011.
Ștefan Păun, Didactica, București, Editura Corint, 2007.
Mariana Borcoman, Didactica istoriei și strategii moderne de evaluare, Brașov, 2011.
Marin Stoica, Pedagigie și psihopedagogie, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru, 2001.
Cerghit Ioan, Perfecționarea lecției în școala modernă, Bucurețti, Editura Didactică și
Pedagogică, 1983.
Crișan Alexandru, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință.
Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național de Curriculum, București, Editura Corint,
1998.