UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

Facultatea de Economie,Administraţii şi Afaceri

DOCTRINA ȘI DEONTOLOGIE CONTABILĂ

Studenta : Lazăr Ionela

Anul 1, gr.2
 INTRODUCERE

O caracteristică distinctivă a profesiei contabile este asumarea

responsabilităţii de a acţiona în interesul public. Prin urmare, responsabilitatea
profesionistului contabil nu se limitează exclusiv la satisfacerea nevoilor unui
client sau ale unui angajator individual. Acţionând în interesul public, un
profesionist contabil trebuie să respecte prezentul Cod şi să se conformeze
acestuia.1

Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării

acestor calităţi şi îndeosebit:

 să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai cea profesională, dar şi

cunoştinţele de cultură generală, singurele capabile să îi întărească
discernământul;
 să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul
necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală înainte de a face
propuneri;
 să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a
celui care îl consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri,
exprimându-şi, dacă este nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor şi concluziilor formulate;
 să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi
exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor
sale;

1
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, pag.16
 să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea
deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea
integrală a dispoziţiilor legale şi a regulilor stabilite de Corp.

Principiile eticii fundamentale sunt următoarele:

 Integritate – un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în

toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
 Obiectivitate – un profesionist contabil nu trebuie să permită ca
prejudecăţile, conflictul de interese sau influenţa nedorită a altor
persoane să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
 Competenţă profesională şi prudenţă – un profesionist contabil
trebuie să îşi menţtină cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul
solicitat pentru a se asigura că un client sau un angajator va primi
servicii profesionale competente bazate pe ultimele progrese în
practică, legislaţie şi tehnici şi să acţioneze cu grijă şi în concordanţă cu
standardele tehnice şi profesionale în vigoare.
 Confidenţialitate – un profesionist contabil trebuie să respecte
caracterul confidenţial al informaţiilor dobândite în urma legăturilor
profesionale şi de afaceri şi, prin urmare, să nu divulge aceste
informaţii unor terţe părţi fără a avea autorizarea corespunzătoare şi
specifică, excepţie făcând cazul în care are dreptul legal sau profesional
sau datoria de a le face publice, şi nici să nu le folosească în interesul
personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
 Conduită profesională (profesionalismul) – un profesionist contabil
trebuie să respecte principalele legi şi reglementări şi să evite orice
acţiune care discreditează profesia.
  Respect faţă de normele tehnice şi profesionale – profesionistul
contabil trebuie să îşi îndeplinească sarcinile profesionale în
conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante.
Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi cu abilitate
instrucţiunile clientului sau ale patronului în măsura în care sunt
compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-
profesioniştilor contabili, cu independenţă. În plus, ei trebuie să se
conformeze legislaţiei relevante şi normelor profesionale şi tehnice
emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR.

Potrivit OMFP nr. 1.802/2014:

✔ Erorile constatate în contabilitate se pot referi la exercițiul financiar curent

sau la exercițiile financiare anterioare datei de raportare.

✔ În cazul în care se detectează erori, corectarea acestora se realizează la data

constatării lor.

✔ Erorile din exercițiile financiare precedente sunt omisiuni și declarații eronate

cuprinse în situațiile financiare ale entității pentru unul sau mai multe exerciții
financiare precedente, rezultate din greșeala de a utiliza sau de a nu utiliza
informații fidele care:

 erau disponibile la data aprobării pentru emitere a situațiilor financiare

pentru perioadele respective;

 exista posibilitatea de a fi obținute în mod rezonabil și de a fi luate în

considerare la momentul întocmirii și prezentării situațiilor financiare
anuale ale perioadelor respective.

✔ Aceste erori sunt rezultatul unor greșeli matematice, greșeli în aplicarea

politicilor contabile, al ignorării sau interpretării greșite a evenimentelor și
fraudelor.
✔ Erorile din perioadele anterioare se referă inclusiv la prezentarea eronată a
informațiilor din situațiile financiare anuale.

✔ Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se realizează pe

seama contului de profit și pierdere.

✔ Erorile din exercițiile financiare precedente, atât cele semnificative, cât și cele
nesemnificative, se corectează pe seama rezultatului reportat, cu ajutorul
contului 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”.
Totuși, pe baza politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative se pot
corecta pe seama contului de profit și pierdere.

✔ Prin eroare nesemnificativă se înțelege că aceasta nu influențează informațiile

financiar-contabile, în timp ce eroarea semnificativă este aceea care ar putea să
influențeze deciziile economice ale utilizatorilor luate în urma analizei situațiilor
financiare anuale.

✔ Pe baza politicilor contabile și a raționamentului profesional trebuie stabilit un

prag de semnificație, care poate reprezenta un procent din cifra de afaceri, din
profit, din activul net, din total active.

✔ Aprecierea dacă o eroare este semnificativă sau nesemnificativă se efectuează

în funcție de natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor.

✔ Corectarea erorilor din exercițiile financiare precedente nu determină

modificarea situațiilor financiare aferente acelor exerciții. Ajustarea poziției
financiare și a performanței financiare se realizează prin prezentarea de
informații comparative în notele explicative, unde trebuie prezentate informații
cu privire la natura erorilor și perioadele afectate de acestea.

✔ Stornarea unei operațiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se

poate realiza, în funcție de politicile contabile și de programele informatice
utilizate, în roșu (corectarea cu semnul minus a operațiunii inițiale) sau în negru
(înregistrarea inversă a operațiunii inițiale).
La art. 19 alin. (3) din Codul fiscal este stabilită modalitatea prin care se pot
corecta erorile înregistrate în contabilitate pentru determinarea rezultatului
fiscal, după cum urmează:

a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama

rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea și depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul
de procedură fiscală;

b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului

de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în
anul în care se efectuează corectarea acestora.

Exemplu 1

Societatea Y, care are ca obiect de activitate distribuirea produselor alimentare,

care are în subordine mai multe Filiale, a luat hotărârea de a pene pe seama
filialelor verificarea facturilor si a chitanțelor, facturi și chitanțe care lunar se
întorc la sediul social pentru a fi arhivete. Un agent care activa la filiala Z,
angajat din luna Noiembrie, a hotărât să își genereze venituri necuvenite în
valoare de 8600lei, prin sustragerea unei chitanțier, chiar din cutia în care se
aflau cele verificate, chitanțierele au ajuns la sediul social, persoana
împuternicită pentru a le verifica și arhiva a constatat lipsa acestora și sunat
imediat la Filiala Z, aceștia fiind convinși că acest nu se poate întâmpla acest
lucru, au rugat persoana împuternicită de la sediul social să caute mai bine. In
luna Ianuarie s-a solicitat de către un client un Rulaj Partener, în urma discuțiilor
cu clientul și a neconcordanțelor s-a constatat că problema se alfa la acel
chitanțier. După o anchetă de lungă durată s-a constatat în torpedoul mașinii
persoanei inculpate, suma de 8200lei și documentele care lipseau.
Contabilul șef a luat hotărârea de a nu se apropia nimeni de bani, deoarece sus
pârâta nu recunoaște fapta săvârșită, de la aceiași filială s-au ientificat și o serie
de facturi care prezentau neconcordanțe, contabila șefă hotărând înregistrare
primirii acestora și arhivarea lor, cu știință cu sunt neconfrme.
Principiile încălcate cu desăvârșire sunt: principiul integrității, deoarece nu
trebuia să accepte o astfel de situație și cel al obiectivității se impune o obligație
tuturor profesioniștilor contabili de a nu își compromite profesia din cauza unor
erori ce pot fi remediate
Exemplu 2
La societatea X a fost angajat pe postul de contabil, un absolvent al unui
program de studii care nu se dezvoltă în jurul economiei. Societatea i-a prezentat
noului angajat sarcinile de serviciu, ce includeau și interacțiunea cu Vama. În
cursul celei de-a doua luni de activitate, noului angajat, i s-a cerut o Notă
contabilă introdusă manual, deoarece societarea operează pe mai multe
programe contabile, angajatul a greșit documentul, iar contabilul șef a considerat
că nu este capabil. După care i-a soliitat aceluiași angajat să îi realizeze situațiile
pentru bancă, fișele pentru închiderea de lună și alte situații pentru care nu avea
competență. În tot acest timp, administratorul știa că toate aceste documete sunt
întocmite de contabilul șef, deoarece pe situațiile care ajungeau la administrator,
era precizat atât la rubrica de întocmit, cât și la cea de verificat, numele
contabilului șef.
În exemplul regăsit mai sus se identifică lipsa itegrității și a comportamentului
professional, deoarece la nivelul unui contabil profesionist trebuie să evidențiezi
elementele morale și imorale, rationale și iraționale.
În ceea ce conturează spețele analizate, remarcăm că indifferent de natura
prpfesionistului contabil, există comportamente sau tehnici care îsi propun
sfidarea normelor de conduită etică la locul de muncă.
Din spețele prezentată mai sus, reiese faptul că trebuie respectat cadrul legal de
desfășurare al acestor activități, deoarece răspunderea juridică se întinde pe mai
multe ramuri.
Din cele enumerate, am analizat spețele pentru care se identifică un număr
semnificativ de elemenete ce constituie încălcarea normelor etice și de conduit
etică, situațiile fiind din cele ce se regăsec frecvent în activitatea practică a unui
contabil.
Exemplu 3
Spre exemplu, daca o societate comerciala achizitioneaza in luna februarie 2018,
un autoturism de la o alta societate, autoturismul care nu este nou, acesta fiind
achizitionat de societatea vanzatoare din luna ianuarie 2016, se pune problema
stabilirii duratei normale de functionare a acestuia, respective stabilirea duratei
de amortizare la noua societate. Autoturismul este achizitionat la valoarea de
30.000 lei, fara TVA.
Societatea in cauza va proceda la amortizarea autoturismului pe o perioada de 4
ani, reflectand lunar in contabilitate, pana in luna februarie 2022, amortizarea
acestuia la valoarea de 625 lei.
Aceste probleme sunt foarte importante, avand impact direct asupra calcului
impozitului pe profit
În acest caz consideram că societatea respectivă nu a procedat corect,
nerespectand în primul rand prevederile contabile aprobate prin O.M.F.P
NR.1802/2014, dar nici pe cele fiscale.
Amortizarea imobilzarilor corporale se calculeaza începand cu luna urmatoare
punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor. La stabilirea
amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare
economica si conditiile de utilizare a acestora.”
Din punct de vedere fiscal, potrivit art.28 alin (1) din Legea nr.227/2015 privind
Codul Fiscal, „cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii
mijloacelor fixe amortizabile, precum si investitiile efectuate la acestea se
recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit
prevederilor prezentului articol”
Prin urmare, societatea in cauza trebuia sa amortizeze cel putin din punct de
vedere fiscal autoturismul pe perioada ramasa, respectiv pe 2 ani, si nu pe 4 ani.
Concluzii
În operațiunile de contabilizare ale entităților economice pot apărea o serie de
erori contabile de natura unor greșeli matematice, greșeli în aplicarea politicilor
contabile, ignorării sau interpretării eronate a evenimentelor și fraudelor, greșeli
de natură umană sau informatică, legate de preluarea bazei de date dintr-un
program informatic contabil în altul etc. Aceste neconcordanțe pot proveni din
exerciții financiare anterioare sau din exercițiul financiar curent și pot fi
semnificative sau nesemnificative.
Principiul intangibilității vine în sprijinul entităților și permite individualizarea
unor erori încă din stadiul incipient. Acest principiu, împreună cu legislația în
domeniu, ajută la redarea fidelă a informațiilor financiar-contabile.
Erorile contabile se corectează în momentul descoperirii lor, în funcție de tipul
erorii și de exercițiul financiar.