1

audit - intrebari si raspunsuri

1. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?

Necesitatea Codului constă în :
1. necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;
2. conservarea încrederii publicului în profesie;
3. asigurarea protecţiei, atăt a profesionistului contabil căt şi a terţilor
beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrărilor effectuate de profesioniştii contabili;
5. necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului
contabil şi a organismului din care face parte.

2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
1. Integritatea şi obiectivitatea;
2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;
3. Confidenţialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

3. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi
cinstit atunci efectuează servicii profesionale.
Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial,
fără prejudicii, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese,
care să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

4. Explicaţi principiul competenţei în audit.

Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze
servicii profesionale cu competenţă, grijă şi sărguinţă şi să fie la curent cu ultimele
evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.
Competenţa profesională se divide în două componente: achiziţionarea competenţei
profesionale şi menţinerea competenţei.

5. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte
confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le
utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisa, în afară de cazurile cănd
obligaţia divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare.
Această obligaţie se aplică şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi
clientul sau angajatorul său.
 2

6. Conceptul de independenţă în audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă,
indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de
audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil
şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa
de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă
(comportamentală).

7. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

Sanctiunile pot fi :
- avertisment
- suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la
un an sau mai mult in cadrul unei abateri majore
- neacordarea vizei de practica
- retragerea calitatii de auditor.

8.Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din

România?
Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:
- partea A – tuturor profesioniştilor contabili;
- partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;
- partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi.

9. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.

Obligatiile etice ale EC si CA salariati, sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si
postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament
de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:

- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze
rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau
despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod
profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei
 3

Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat
si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea
fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si
etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru
sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
1. sa incalce legea;
2. sa incalce regulile si standardele profesiei;
3. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca
auditori in numele angajatorului;
4. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului
contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si
rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara
si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate,
acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de
administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un
conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte
posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa
expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate
exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare
legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea
conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra
celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze
rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa
analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant
i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta
pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu
trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau
experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si
parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara
in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in
contextul ei.
 4

18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa

descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa
clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar
profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea
acestei cerinte.
10. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.
Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu
depăşeşte exerciţiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrărilor, de la
organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare şi control ale misiunii;
- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că
programul s-a derulat fără omisiuni;
- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.

11. Rolul şi importanţa dosarului permanent.

Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale
misiunii pot fi folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie
cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent,
permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi
transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.

12. Structura dosarului exerciţiului.

Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura
utilizarea sa. În general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de
la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”;
- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi
rapoarte”;
- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”;
- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de
control”;
- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”;
- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor
profesionişti”;
- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii
specifice”;
 5

- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de

misiune”;
- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin
reglementări diverse”;
- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor
consolidate”;

13. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea
documentelor şi consultarea lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-
un despărţitor comportând un sumar al conţinutului. Ţinerea la zi se
efectuează pe sumar, indicând data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul
din partea organismului profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind
controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi
rapoarte privind exerciţiile precedente”;
- PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”;
- PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulată “Juridice”;
- PG (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”;

14. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu
următoarele elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv,
paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful
opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.

15. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se
poate prezenta astfel:
“Astfel, cum este explicat în nota “X”, nu s-au constatat amortismente în
situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de …. pentru clădiri
şi …. pentru utilaje, trebuia să se ridice la suma de …., pentru exerciţiul
încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate
trebuiau să se ridice la …. mil. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile
cumulate la …. mil. lei.
 6

După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful

precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a
societăţii la 31 decembrie 200…, contului de profit şi pierdere, pentru
exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale
şi statutare.”

16. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:
“Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la
confirmarea directă a conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii
lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm
opinia asupra conturilor anuale.”

17. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful
opiniei se formulează astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:
“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi
am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura
documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin
alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi
necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor
financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31
decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat
la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare”.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate:
“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat
amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia
noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei
cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de
…. pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă,
amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile
exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a
faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine
fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi
contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt
conforme cu prevederile legale şi statutare.”
 7

18. Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.

“După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în
mod sincer, în toate aspectele lor semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare
a societăţii la 31 decembrie 200… precum şi rezultatelor acestor operaţii şi
fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate
cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate”.

19. Opinia fără rezerve dar cu un paragraf de observaţii: semnificaţie, mod de

prezentare.
În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de
observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind
conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de
paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după
paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.
Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează
opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de
opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:
“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil;or financiare, noi atragem atenţia
asupra notei “X” din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este
acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea
redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi
audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni
sunt în curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie
determinatşi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea
cheltuielilor care ar putea să rezulte”.

20. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei
asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă”
sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”.
Exiztă 4 tipuri de opinie:
- opinia fără rezerve;
- opinia cu rezerve;
- opinia defavorabilă;
- imposibilitatea de a exprima o opinie.

21. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.

 8

Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele

Internaţionale de Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea
lucrărilor de către auditor.
Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând
că ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau
conform normelor sau practicilor naţionale.
“Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de
audit judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să
se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă
aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt
cele din ţara indicată prin adresa auditorului.
Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o
manieră care să asigure în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă
anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:
- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică
sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare;
- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea
situaţiilor financiare;
- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili
situaţiile financiare;
- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.
Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a
expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se
poate face referire la normele sau practicile naţionale).
Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie
planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile
financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a exprima,
pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi
informaţiile conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a
evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative
făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare,
cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.
Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei
noastre.”

22. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o
menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.
 9

Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au

făcut obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste
documente.
Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina
(responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este
ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii
financiare.
Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere.
Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce
judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi
metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea
situaţiilor financiare. Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a
audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o
opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate
la 31 decembrie 200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul
Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea
conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului
nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.

23. Conţinutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie să conţină:
- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;
- observaţiile reieşite din diverse verificări;
- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;
- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut
asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă
poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a
intreprinderii;
- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de
audit.
Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:
- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea
intreprinderii;
- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;
- situaţiile care fac să apară incertitudini;
- natura şi locul observaţiilor în raport.
 10

24. Rolul raportului de audit.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 700 stabileşte procedurile şi principiile
fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului
auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor
financiare ale unei entităţi (misiunea de bază). Cele mai multe din prevederile
acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise şi în cazul unor misiuni de audit
diferite de misiunea de bază.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comiunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de
entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii pentru decizii
economice;
- instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor
financiare prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru
conducerea entităţii auditate.
Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare.
Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:
responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile
financiare auditate;
responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din
texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional;
nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de
audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este
implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă
registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi);
responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din
texte de legi şi alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu
sunt obligatorii pentru misiunea de bază; presupun exprimarea în mod
explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau
poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De
exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital,
bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

25. Elementele posterioare închiderii exerciţiului.

Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileşte tratamentul în
situaţiile financiare a evenimentelor favorabile şi nefavorabile care survin după data
închiderii exerciţiului, care pot fi de două tipuri:
- evenimente care furnizează informaţii în legătură cu fapte care existau la
data închiderii exerciţiului; sunt acele evenimente care aduc o mai amplă
confirmare a circumstanţelor existente la data închiderii;
 11

- evenimente care furnizează informaţii bazate pe fapte survenite după data

închiderii exerciţiului; sunt evenimente care indică circumstanţe noi, apărute
după data închiderii.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 560 stabileşte obligaţiile pentru
auditor de a lua în considerare incidenţele evenimentelor posterioare
închiderii exerciţiului, atât asupra situaţiilor financiare cât şi asupra raportului
său, distingându-se trei etape:
- fapte descoperite până la data raportului de audit;
- fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea
publicării situaţiilor financiare;
fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare

1 definiti auditul statutar si subliniati elementele fu

nadamentale ale definitiei
Audit statutar (singurul reglementat) reprezintă examinarea efectuata de un
profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei
entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,clare si
complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor)
obtinute de aceasta.
Elementele de baza ale conceptului de audit statutar:
a) profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o
persoana juridica;
b) obiectul examinarii: situatiile financiare ale firmei: bilantul,contul de profit si
pierdere,etc.;
c) scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea
fidela,clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului);
d) criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia in
constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

2 prezentati conceptul de imagine fidela in audit

Conceptul de imagine fidela nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea
contabilitatii. Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile
 12

si respectarea urmatoarelor principii:

a)Principiul prudentei: presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii
de a transfera in viitor incertitudini prezente. Nu este admisa supraevaluarea
elementelor de activ
si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand
cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea
acrivitatii exercitiului curent sau anterior;
b)Principiul permanentei metodelor:conduce la continuarea aplicarii regulilor si
normelor privind evaluarea,inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor,asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor
contabile;
c)Principiul continuitatii activitatii:se presupune ca unitatea patrimoniala isi
continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil,fara a intra in stare de
lichidare sau reducere sensibila a activitatii;
d) Principiul independentei exercitiului:presupune delimitarea in timp a veniturilor
si cheltuielilor aferente activitatii pe masura angajarii acestora si trecerii lor la
rezultatul
exercitiului la care se refera;
e) Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie
sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
f) Principiul necompensarii:nu este admisa compensarea intre posturile de activ si
pasiv ale bilantului si nici veniturile cu cheltuielile din contul de rezultate.
Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor
contabile.

3 pragul de semnificatie in audit

Prag de semnificatie = nivelul, marimea unei sume peste care auditorul
considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si
sinceritatea situatiilor financiare si a patrimoniului intreprinderii.
Pragul de semnificaţie reprezintă un nivel de eroare, care sub o anumită
mărime, are rolul de a nu afectata semnificativ înţelegerea şi interpretarea situaţiilor
financiare.
Elemente de referinta ale pragului de semnificatie:
-capitaluri proprii;
-rezultatul net;
-cifra de afaceri.
Pragul de semnificatie poate fi stabilit in:
-valori absolute;
 13

-valori relative.
Elementele specifice pragului de semnificatie:
-necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare;
-caracteristicile intreprinderii;
-caracteristicile elementelor considerate semnificative.

4 elementele de baza ale raportului de audit statut

ar

Elemente de baza ale raportului de audit

Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
-natura si locul observatiilor in raport.
In mod obligatoriu,un raport trebuie sa contina:
- Titlul;
- Destinatarul;
- Paragraful introductiv;
- Paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit;
- Paragraful opiniei;
- Data raportului;
- Adresa si datele auditorului;
- Semnatura auditorului.

5 paragraful opiniei din rap de audit. Tipuri de o

pinie
Paragraful opiniei
Norma:"expertul trebuie sa-si exprime opinia in legatura cu situatiile financiare
auditate,fara echivoc si cu includerea unor elemente probante pe care se sprijina".
Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei sunt:
 14

-dau o imagine fidela;

-prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative.
a)Opinie fara rezerve: "dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela
pozitiei si situatiei financiare a societatii la data de 31 decembrie 2008, precum si
rezultatele acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la
aceasta data, in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de
contabilitate".
b)Opinie cu rezerve: rezervele se prezinta inainte paragrafului de opinie. Paragraful
opiniei arata astfel: "Noi nu am putut asista la inventartul fizic din 31 decembrie
2008, pentru ca noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinand seama
de natura documentelor contabile ale societatii, noi nu am putut controla cantitatile
prin alte proceduri".
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:
"Astfel,cum este explicata in nota "X" anexata, nu s-au constatat amortismente in
situatiile financiare. Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele
de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe
baza unui amortisment liniar si al unei cote de...pentru cladiri si....pentru utilaje,
trebuie sa se ridice la suma de...pentru exercitiul incheiat la data de 31 decembrie
2008. In consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la suma de....., iar
pierderile exercitiului si pierderile cumulate la suma de....lei. Dupa parerea noastra,
cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful
precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a
societatii cat si contului de profit si pierdere".
c)Imposibilitatea exprimarii unei opinii: se emite in cazul limitarii intinderii
lucrarilor de audit. Exemplu: "Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic,
nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii
intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. Avand in vedere importanta
faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale".
d)Opinia defavorabila: se emite atunci cand exista dezacorduri cu conducerea
intreprinderii asupra principiilor contabile. Când auditorul nu poate exprima o opinie
asupra ansamblului situaţiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l
împiedică să formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuză exprimarea unei opinii cu
rezerve asupra situaţiilor financiare. Declaraţia auditorului va exprima că situaţiile
financiare nu sunt conforme cu standardele şi reglementările aplicabile, nu conferă o
imagine fidelă şi reală şi va menţiona cu claritate toate motivele dezacordului.
În conformitate cu standardele internaţionale cap. „Dezacordul asupra
politicilor contabile – Metoda contabilă necorespunzătoare – Opinie calificată”:
Am auditat bilanţul anexat la societăţii DELTA la 31.12.200x, situaţia contului
de profit şi pierdere precum şi situaţia fluxurilor de numerar pentru anul încheiat.
Responsabilitatea pentru aceste situaţii revine conducerii societăţii.
 15

Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii

financiare în baza auditului efectuat.
Am desfăşurat auditul în concordanţă cu standardele de audit.
…
În opinia noastră, datorită efectelor aspectului discutat în paragrafele
precedente situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă (sau nu prezintă în mod
fidel) o poziţie financiară a societăţii la 31 decembrie 200x precum şi a rezultatelor
din exploatare şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la data respectivă în
conformitate cu Standardele şi practicile naţionale de contabilitate.
Conform celor prezentate în Nota X la situaţiile financiare, în situaţiile
financiare nu a fost prezentată nici o amortizare practică, ce în opinia noastră, nu
este în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Provizionul
pentru anul încheiat la 31 decembrie 200x trebuie să fie de _____ calculat pe baza
metodei liniare de amortizare, folosind ratele anuale de 5% pentru clădiri şi 20%
pentru echipamente.
Prin urmare, activele fixe trebuie reduse cu amortizarea cumulată de _____
lei, iar pierderea anuală şi deficitul cumulat trebuie să crească cu ____ şi respectiv
____.
În opinia noastră, cu excepţia efectului asupra situaţiilor financiare al
problemei la care s-a făcut referire în paragrafele anterioare, situaţiile financiare
prezintă o imagine fidelă (sau prezintă în mod corect, sub toate aspectele
semnificative) poziţia societăţii la 31 decembrie 200x şi a rezultatelor din exploatare,
precum şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat, în conformitate cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate şi Standardele naţionale relevante.

6 prezentati 5 deosebiri fundamentale intre AS si

auditul intern
Deosebirile intre auditul intern şi auditul statutar:
1. Statutul auditorului.
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piaţă, pe când auditorul
intern face parte din structura întreprinderii.
2. Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucrează în folosul utilizatorilor situaţiilor financiare, pe când
auditorul
intern lucrează în beneficiul responsabililor structurii interne a întreprinderii.
3. Obiectivele auditului.
 16

Auditul intern are ca obiectiv existenţa, adaptabilitatea şi modul de aplicare a

procedurilor deci a sistemului de control intern al întreprinderii, pe când auditul
statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidelă a poziţiei
performanţei şi situaţiei financiare. Deci controlul intern este pentru auditul intern un
scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
4. Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate funcţiile întreprinderii în măsura în care
activităţile contribuie la elaborarea situaţiilor financiare. Auditul intern are o arie mult
mai vastă, el cuprinde nu doar toate funcţiile întreprinderii dar în integralitatea
acestora.
5. Poziţia faţă de fraudă.
Auditorul statutar reţine o fraudă doar în măsura în care aceasta are un
impact asupra situaţiilor financiare în afara altor obligaţii legale ale auditorului cum ar
fi obligaţia de divulgare, pe când auditorul intern, deşi nu are ca obiectiv
descoperirea de fraude, este mult mai în măsură să contribuie la prevenirea şi
descoperirea fraudelor, suspectând şi adâncind controlul asupra oricărei
nerespectări a procedurilor de control intern.
6. Independenţa este diferită, auditorul statutar are independenţă absolută
faţă de întreprindere, auditorul intern are independenţă restrictivă, adică este
independent faţă de orice structură a întreprinderii auditată, nu şi faţă de conducere.
7. Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar în întreprindere şi de fiecare dată are aceiaşi
interlocutori, auditorul intern este permanent în întreprindere şi temporar din punct
de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
8. Metodologie
Auditul statutar se exercită pe baza unei metodologii unice şi unitare, stabilită
de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Auditare, pe când
auditul intern, deşi se exercită pe baza unei metodologii stabilite de IIAI - Institutul
Internaţional al Auditorilor Interni, în aplicare, ea este adaptată la specificul şi cultura
întreprinderii.

7 ce contine paragraful introductiv al raportului de au

dit
Paragraful introductiv. Primul paragraf al raportului are trei funcţii. în pri¬mul rînd,
el face simpla afirmaţie că firma de expertiză contabilă a efectuat un au¬dit. Această
formulă este inclusă pentru a nu se confunda raportul de audit cu un raport de
compilare sau de revizuire. Paragraful referitor la perimetru explică ce se înţelege
 17

prin termenul de „audit".

În al doilea rînd, în paragraful introductiv se face o listă a situaţiilor financiare care
au fost supuse auditului, menţionîndu-se şi data de întocmire a bilanţului con¬tabil
şi exerciţiul contabil la care se referă ,contul de profit şi pierdere şi situaţia fluxurilor
de trezorerie. Denumirile situaţiilor financiare menţionate în raport tre¬buie să fie
identice cu formulele utilizate de managementul companiei în documen¬tele de
sinteză respective. Remarcaţi faptul că raportul prezentat mai jos se referă la situaţii
financiare comparative. Prin urmare, va fi nevoie de un raport privind si¬tuaţiile
întocmite pentru ambii ani în cauză.
În al treilea rînd, paragraful introductiv afirmă că situaţiile financiare ţin de
competenţa managementului şi că responsabilitatea auditorului constă în a exprima
o opinie despre aceste situaţii în urma efectuării unui audit. Scopul acestei for¬mule
este de a comunica faptul că managementul răspunde de selectarea princi¬piilor
contabile general acceptate aplicabile în fiecare caz, de luarea deciziilor de
cuantificare şi prezentare a informaţiilor în cadrul aplicării acestor principii, pre¬cum
şi de clarificarea rolurilor corespunzătoare ale managerilor şi auditorilor.

8 prezentati 10 proceduri de audit al imobilizarilor

Lucrari de efectuat la examinarea conturilor de imobilizari financiare
Definitie:
Lucrari de efectuat:
-De obtinut lista portofoliului - titluri la data bilantului si de determinat daca ea
corespunde cu soldul contului in balanta generala
-De verificat evidentierea analitica si sintetica De informat despre metoda de
evaluare a titlurilor aplicata portofoliilor - titluri la inchiderea conturilor
- De intebat conducerea despre valoarea contabila a titlurilor
-De intrebat conducerea despre diferenta dintre valoarea contabila si valoarea de
tranzactionare
-De revazut eventualele probleme ale valorii de realizare
-De determinat daca castigurile, pierderile si veniturile din plasamente au fost corect
inregistrate
-De informat despre clasificarea titlurilor de participare si despre titlurile de
plasament
-De urmarit daca s-au respectat regulile de autorizare a operatiunilor de cumparare
sau vanzare de titluri efectuate in cursul exercitiului
-De analizat tranzactiile intra-grup pentru a vedea daca s-au eliminat operatiunile
reciproce cand societatea este membra a unui grup 1.
 18

-Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor

financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la
sfarsitul exercitiului financiar auditat.
2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare.
4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca sunt corect clasificate in filiale,
firme asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente.
5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative
aferente si asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate.
6. Verificarea intrarilor de investitii financiare.
7. Verificarea iesirilor de investitii financiare.
8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate.
9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-va ca sunt corect
prezentate.
10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o
baza adecvata si consecventa.Verificati cheltuielile provenite din investitii.
11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a) corect. De asemenea
procedati la verificarea tratamentului fiscal fata de pierderea neta.
12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind
conditiile contractuale ale asocierii in participatie.
13.Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea auditata.

intrebarea 9:
Lucrari de efectuat la examinarea conturilor de stocuri

Definitie:

Lucrari de efectuat:

De procurat listele de inventar si de detrminat daca totalul corespunde cu soldul

balantei generale si daca listele de inventar sunt bazate pe inventarierea fizica a
stocurilor

De informat despre metoda de inventariere fizica

De verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic se

fac comparatii la cantitatile fizice

De discutat despre ajustarile efectuate la iesirea ultimului inventar fizic al stocurilor

 19

De informat despre metodele de evaluare pentru fiecare categorie de stocuri si in

special de eliminare a profiturilor intre societati

De discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor tinand seama de

toate componentele

De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente

De informat despre metoda utilizata pentru identificarea stocurilor cu rotatie lenta si

uzate moral

De cercetat daca anumite stocuri au fost trecute in depozit de catre entitate si daca
acesta este cazul cand aceste marfuri au fost incluse in inventar

De comparat totalurile pricipalelor categorii de stocuri cu cele ale exercitiilor

precedente si cu cele asteptate pentru exercitiul in curs.

1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente

exercitiului curent si anterior.

2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si

orizontala, precum si elementele neobisnuite.

3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe

termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu
standardele contabile relevante.

4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si

clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul
anterior.

5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificati

existenta stocurilor respective, apoi procedati invers.

7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate.

8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii.

9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale.

10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul

participarii la inventariere cu fisele de inventar finale.

11.Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu

cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii pentru modificari.
 20

10…lucarari de efectuat la examinarea conturilor

furnizori-stocuri
•
Analiza soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de furnizori
Obiectivul este de a verifica corecta înregistrare în bilanţ a datoriilor şi
creanţelor vis-à-vis de furnizori şi asigurarea că societatea a respectat principiul
separării exerciţiilor contabile şi se realizează:
- Identificând ansamblul creanţelor şi datoriilor legate de conturile de furnizori
care figurează în activul şi pasivul bilanţului; faceţi un tablou comparativ al
soldurilor contabile de la un exerciţiu la altul; verificaţi concordanţa soldurilor cu
cele din balanţa generală;
- Asigurându-vă că prezentarea în bilanţ a soldurilor de furnizori nu se face
compensând solduri debitoare şi creditoare;
- Verificând dacă sunt înregistrate în conturi distincte operaţiile care se
referă la furnizorii din exploatare, furnizorii de imobilizări şi la eventuale reţineri în
contul garanţiilor; atenţie mare se dă furnizorilor din exploatare, deoarece orice
ajustări aduse acestor conturi au un impact direct asupra rezultatului contabil, pe
când cele asupra conturilor de furnizori pentru imobilizări influenţează numai
modul de prezentare în bilanţ şi masele contabile şi finaniare;
- Apreciind dacă contabilizarea soldurilor furnizori se face reflectând regimul
de fiscalitate indirectă, aplicabil; contabilizarea distinctă a fluxurilor cu furnizorii
trebuie să faciliteze controlul TVA;
- Confruntând soldurile conturilor de furnizori din balanţa generală cu
balanţa analitică a conturilor de furnizori; pot să apară diferenţe datorate faptului
că anumite operaţii referitoare la furnizori au fost înregistrate în jurnalul de
operaţiuni diverse şi trebuie văzute motivele;
- Pornind de la balanţa analitică a furnizorilor, identificaţi soldurile debitoare
ale unor furnizori; acestea pot apare, de regulă, ca urmare a încasării unor
avansuri sau plăţii unor sume mai mari decât cele datorate; selecţionaţi
principalele solduri debitoare şi analizaţi originea acestora; asiguraţi-vă că
acestea nu se datorează unei erori de contabilizare, plată unor tranzacţii
neefectuate;
- Precizând dacă întreprinderea dispune de programe informatice pentru
cumpărări şi plata furnizorilor.
• Analiza modului de încheiere a conturilor de furnizori
- Pornind de la balanţa analitică, identificaţi conturile de furnizori fără mişcare în
timpul exerciţiului (nicio cheltuială, nicio plată); acesta se realizează prin analiza
rulajelor sau prin compararea cu balanţa analitică anterioară; se pot depista astfel
profiturile latente existente în bilanţul de închidere corespunzătoare unor datorii
vechi către furnizori, a căror plată nu a fost nici făcută nici reclamată;
- Verificaţi dacă neplata furnizorilor nu este motivată printr-un litigiu, care poate
să genereze riscuri de aprovizionare; verificaţi dacă la anularea acestor profituri
 21

latente, prin înregistrarea lor în rezultatul excepţional, s-a ţinut seama de

termenele de prescripţie; în cadrul termenelor de prescripţie, profiturile latente pot
fi izolate într-un cont din grupa 46 “creditori diverşi” în aşteptarea înregistrării lor
la rezultatul excepţional;
Studiaţi termenele de plată a furnizorilor (pe baza contractelor comerciale)
Apreciaţi evoluţia raţioului:
Sold cont furnizori din exploatare
__________________________________________
Total cumpărări
(soldurile conturilor de furnizori cuprind furnizorii din exploatare, efectele de
plătit, facturi nesosite şi cheltuieli constatate în avans; conturile de cumpărări
cuprind conturile din clasa 3 şi conturile 60, 61 şi 62; conturile de furnizori sunt
retratate de TVA-ul inclus); comparaţi acest raţio cu termenele teoretice de plată
şi analizaţi originea diferenţelor;
- Selecţionaţi principalele solduri de furnizori la data închiderii şi verificaţi
preluarea lor corectă în exerciţiul următor;
- Verificaţi că în soldul conturilor “furnizori - efecte de plătit” nu figurează
decât efectele a căror scadenţă este posterioară datei de închidere şi că
preluarea în exerciţiul următor s-a făcut corect;
- Verificaţi primele plăţi din exerciţiul următor şi asiguraţi-vă că ele
corespund datoriilor reflectate în bilanţ;
- La verificarea conturilor de cumpărări - plăţi, asiguraţi-vă că explicaţia
înregistrărilor este pertinentă, că facturile s-au contabilizat pe baza unui jurnal de
cumpărări, că plăţile au fost contabilizate pe baza unui jurnal de trezorerie, că
conturile au fost corect intitulate şi soldurile corect identificate; orice anomalie
face ca auditorul să pună în lucru proceduri suplimentare;
- Identificaţi şi analizaţi conturile “furnizori-garanţii reţinute”; verificaţi dacă nu sunt
reţineri în contul garanţiei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor, deşi
trebuiau eliberate, şi care constituie de fapt profituri latente

11………………………………clienti vanzari
Auditul conturilor de clienţi din bilanţ şi al cifrei de afaceri din contul de rezultate
presupune o cunoaştere prealabilă a activităţii întreprinderii: ce bunuri sau servicii
vinde, cine sunt clienţii, care sunt termenele curente de plată, care sunt principiile
de contabilizare a cifrei de afaceri aplicabile sectorului de activitate, etc.
În practică, auditul acoperă două aspecte:
- Validarea valorii nete contabile a creanţelor înscrise în activ (este
important să se verifice că valoarea netă contabilă a creanţelor este
conformă valorii de realizare - recuperare);
- Verificarea respectării stricte a principiului separaţiei exerciţiilor contabile
(cut - off) în contabilizarea cifrei de afaceri.
Când întreprinderea are o activitate bazată pe contracte pe termen lung,
controlul cifrei de afaceri se face de o manieră specifică.
• Diligenţe cu caracter general asupra conturilor de clienţi
 22

Auditorul trebuie să se asigure că creanţele şi datoriile din bilanţ, legate de

contul clienţi, sunt justificate şi corect evaluate. Riscul de audit cel mai
semnificativ constă în supraevaluarea creanţelor în raport cu posibilităţile de
recuperare şi, deci, provizioanele pentru depreciere sunt necesare.
- Stabiliţi un tablou de sinteză, din care să rezulte evoluţia, în timpul
exerciţiului, a conturilor de activ şi de pasiv privind clienţii: creanţe în activ,
avansuri primite în pasiv, venituri constatate în avans în pasiv; confruntaţi
soldurile cu sumele din bilanţ; asiguraţi-vă că în bilanţ nu s-au făcut compensări
între soldurile debitoare şi creditoare.
- Verificaţi dacă societatea înregistrează distinct clienţii, în funcţie de regimul
de TVA (ceea ce va facilita controlul TVA).
- Identificaţi creanţele intragrup (creanţe referitoare la societăţile din grup).
- Obţineţi o balanţă analitică a clienţilor la închiderea exerciţiului şi
comparaţi-o cu sumele din balanţa generală şi cele din bilanţ.
- Identificaţi clienţii cu solduri creditoare; normal, ele reprezintă avansuri
primite sau sume plătite peste cele normale; asiguraţi-vă că nu este vorba de
contabilizarea unor încasări (clasa 5 la clasa 4) fără înregistrarea cifrei de afaceri
corespunzătoare (clasa 4 la clasa 7).
- Calculaţi raţioul următor: credit clienţi la sfârşitul exerciţiului / cifra de
afaceri a exerciţiului; creanţele clienţi pot astfel să fie exprimate în număr de zile
de cifră de afaceri; comparaţi rezultatul cu termenele teoretice de încasare,
prevăzute, în contractele de livrare şi justificaţi diferenţele semnificative.
- Circularizaţi soldurile clienţilor.
• Diligenţe care permit controlul încasării clienţilor
Obiectivul este să se verifice caracterul realizabil al creanţelor clienţi, înscrise
în activ la închiderea exerciţiului, ceea ce echivalează cu asigurarea că valoarea
netă contabilă a creanţelor clienţi reprezintă sume pe care întreprinderea le va
încasa efectiv cu titlul de creanţe.
- Obţineţi o balanţă analitică a clienţilor la data închiderii şi grupaţi clienţii pe
vechime; selecţionaţi creanţele cele mai vechi şi cu sumele cele mai importante;
verificaţi care din aceştia au fost încasaţi până la data când efectuaţi auditul,
studiind fie creditările contului clienţi, fie extrasele de bancă sau conturile de
trezorerie.
- Aplicaţi procedura circularizării externe.
- Pentru creanţele neîncasate până la data auditului, verificaţi pe cele cu
întârziere semnificativă şi asiguraţi-vă de motivele întârzierii faţă de termenele
scadente şi de faptul că nu apar elemente care ar pune în cauză încasarea lor;
îndată ce un risc de neîncasare există, trebuie să vă întrebaţi asupra ajustărilor
ce trebuie aduse valorii nete contabile, ce trebuie reţinută din bilanţ; comparaţi
necesarul de provizionat cu provizioanele deja constituite şi cereţi ajustările
necesare.
- Controlul caracterului realizabil al creanţelor clienţi trebuie să se refere la toate
categoriile de clienţi: clienţi, clienţi-facturi de efectuat, clienţi-efecte de primit,
efecte remise la încasare, precum şi creanţe extracontabile.
 23

- Efectuaţi o analiză a indicatorilor: creanţe auditate / creanţe bilanţiere; creanţe

încasate la data auditului / total creanţe în sold la închidere; creanţe a căror
neîncasare este justificată / total creanţe în sold la închidere minus creanţe
încasate până la data auditului, etc.
• Exhaustivitatea şi justificarea costului creanţelor îndoielnice
Obiectivul acestor diligenţe este de a verifica dacă provizioanele pentru
depreciere, din bilanţ, sunt suficiente pentru a ajusta valoarea netă contabilă a
ansamblului creanţelor - clienţi, în funcţie de valoarea lor de realizare sau că
creanţele - clienţi nu au fost depreciate nejustificat, antrenând o degradare fictivă
a rezultatului şi un risc fiscal.
- Faceţi un tablou, care să scoată în evidenţă variaţiile la închidere, faţă de
deschidere, pentru deprecieriile creanţelor: sume la deschidere, dotări şi reluări
de provizioane, sume la închidere.
- Studiaţi principiile avute în vedere pentru trecerea unei creanţe în categoria
celor care trebuie provizionate: calculul unui provizion rezultă dintr-o
reglementare sau dintr-o analiză specifică fiecărui client în parte; apreciaţi
respectarea principiilor prudenţei şi permanenţei metodelor
- Arătaţi şi studiaţi rata (ratele) de depreciere aplicate de întreprindere, în
funcţie de vechime.
- Obţineţi un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere şi comparaţi-l
cu cel din exerciţiul anterior; asiguraţi-vă că o creanţă nu a făcut obiectul unui
dublu calcul de provizionat.
- Verificaţi ca creanţele luate în calculul provizioanelor să fie fără TVA.
- Pentru creanţele depreciate la închiderea exerciţiului, asiguraţi-vă că,
iniţial, au fost înregistrate în conturile de venituri (şi în venituri anticipate); în caz
contrar, contul de rezultate va fi de două ori micşorat prin provizioane.
- Verificaţi dacă, în cursul exerciţiului, societatea a încasat (chiar parţial) o
creanţă care fusese provizioantă; în caz afirmativ, se poate reţine că societatea a
fost prea prudentă, antrenând o diminuare anormală a rezultatelor şi comportă un
risc fiscal.
- Concluzionaţi în ce priveşte caracterul justificat al provizioanelor pentru
depreciere şi în ce priveşte valoarea netă contabilă a creanţelor.
- Concluzionaţi asupra respectării principiului permanenţei metodelor
contabile, atât în ce priveşte regulile generale de depreciere, cât şi în ce priveşte
cotele (ratele) de depreciere.
- Obţineţi o situaţie detaliată a creanţelor contabilizate în cheltuieli ca fiind
nerecuperabile; în principiu, nerecuperabilitatea poate fi satabilită de oficiul juridic
sau o instanţă; pentru a evita riscul fiscal, este indicat să se manifeste maximă
prudenţă în trecerea la nerecuperabile a clienţilor, trecerea pe cheltuieli şi
înlăturarea din bilanţ; preferaţi menţinerea în bilanţ, fie şi cu valoare nulă, via
provizion.
- Calculaţi indicatorul “costul îndoielnicilor”, care figurează în contul de
rezultate; el este egal cu suma dotărilor la provizioane plus cheltuielile legate de
creanţele nerecuperabile minus suma provizioanelor anulate (reluate în
rezultate); studiaţi evoluţia acestui indicator, de la un exerciţiu la altul, ceea ce
poate conduce la concluzii cu privire la modul de gestionare a afacerilor
comerciale.
 24

- Observaţi dacă societatea beneficiază de un sistem de asigurare contra

riscului de neîncasare.
• Analiza principiilor de contabilizare în cifra de afaceri
- Examinaţi principiile transferului de proprietate în coerenţă cu constatarea
veniturilor în contabilitate.
Faptul generator al unei vânzări depinde, în contabilitate, de natura activităţii
întreprinderii:
• Vânzările de bunuri sunt, în principiu, contabilizate la data livrării lor; prin
excepţie, poate fi reţinută data punerii la dispoziţie a bunurilor către client sau
data preluării de către transportator (livrările FOB);
• Vânzările de prestaţii de serviii sunt, în principiu, contabilizate la data
efectuării prestaţiilor; prin excepţie, în cazul contractelor pe termen lung
(construcţii) veniturile contabile pot fi constatate în avans.
- Dacă principiile de contabilizare în cifra de afaceri, aplicate de întreprindere, fac
excepţie de la cele prezentate mai sus, analizaţi temeinicia; pentru orice
anomalie identificată, apreciaţi consecinţele asupra rezultatului contabil anual,
asupra situaţiei nete la încheierea exerciţiului şi identificaţi eventuale riscuri
fiscale.
- Verificaţi dacă întreprinderea respectă principiul permanenţei metodelor
contabile de la un exerciţiu la altul, în înregistrarea cifrei de afaceri; în caz
contrar, evaluaţi impactul asupra rezultatului şi dacă obligaţiile în materie de
informare financiară au fost respectate.
- Deseori, vânzările de bunuri şi prestările de servicii sunt însoţite de condiţii de
plată particulare: vărsarea unor aconturi, plăţi la termen, etc.; verificaţi dacă
înregistrarea cifrei de afaceri se face independent de orice specificitate în materie
de plată.
- Deseori, vânzările de bunuri şi servicii sunt însoţite de o clauză referitoare la
proprietate; verificaţi că societatea respectăprincipiul înregistrării cifrei de afaceri
de o astfel de clauză.
- Verificaţi dacă cifra de afaceri se contabilizează la net (fără taxe
recuperabile) şi independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate
clienţilor, care trebuie contabilizate distinct.
- Verificaţi dacă vânzările efectuate în devize sunt contabilizate reţinând
cursul de schimb aplicabil la data efectuării tranzacţiei; nu trebuie să afecteze
cifra de afaceri contabilă.
• Verificarea cifrei de afaceri anuale şi respectării principiului separării
exerciţiilor contabile
Ţinând cont de activitatea întreprinderii, apreciaţi importanţa livrărilor sau
prestaţiilor în curs la data închiderii exerciţiului; verificaţi coerenţa tratamentului
contabil al acestora cu principiul separării exerciţiilor.
- Obţineţi o detaliere a soldului contului “Venituri constatate în avans” şi
confruntaţi-l cu suma figurând în bilanţ şi controlaţi dacă este vorba de operaţiuni
aferente exerciţiului următor; verificaţi că aceste venituri constatate în avans au
fost contabilizate fără TVA.
 25

- Obţineţi o detaliere a soldului contului “Clienţi facturi de emis” şi asiguraţi-

vă că:
- Vânzările respective se referă efectiv la exerciţiul încheiat;
- Vânzările respective nu au făcut deja obiectul unei contabilizări curente ăn
contul de clienţi, deci avem o dublă contabilizare; pentru siguranţă verificaţi, prin
sondaj, facturarea efectivă a acestor operaţiuni ulterior închiderii exerciţiului.
- Asiguraţi-vă de corecta contabilizare a rabaturilor, reducerilor sau risturnurilor
acordate clienţilor, dacă sunt sume importante, prin diminuarea cifrei de afaceri;
pentru aceasta:
- analizaţi rabaturile reducerile, risturnurile contabilizate posteror datei
închiderii exerciţiului; dacă aceste reduceri se referă la operaţiuni înregistrate în
cifra de afaceri a anului încheiat, trebuie verificat dacă s-au constituit provizioane
la închidere, pentru aceste reduceri;
- Identificaţi rabaturile, reducerile şi risturnurile acordate contractual
clienţilor; calculul acestora poate fi făcut în funcţie de volumul afacerilor;
asiguraţi-vă de corecta înregistrare a acestor angajamente;
-Dacă activitatea întreprinderii presupune acordarea regulată a acestor
reducer, apreciaţi evoluţia anuală a raţiouluirabaturi, risturnuri, reduceri/ cifra de
afaceri şi explicaţi orice evoluţie semnificativă.
- Studiaţi jurnalul de vânzări în perioada dintre închiderea exerciţiului şi data
realizării auditului şi asiguraţi-vă că aceste vânzări nu se referă la exerciţiul
auditat.
- Apreciază evoluţia cifrei de afaceri din ultimele 2- 3 luni ale anului, în
comparaţie cu lunile anterioare şi explicaţi orice evoluţie neregulamentară.
- Calculaţi pentru exerciţiul auditat o marjă brută, rezultând din diferenţa între
cifra de afaceri şi principalele cheltuieli de exploatare, in funcţie de specificul
activităţii întreprinderii: cheltuieli de personal, costul producţiei sau costul
achiziţiei mărfurilor.
Calculaţi rata de marje degajată anual, raportând marja brută la cifra de afaceri
corespunzătoare. Descompuneţi evoluţia anuală a marjei, atât ca rată cât şi ca
volum:
- rata: (rata marjei(n) – rata marjei (n-1) x cifra de afaceri anul n)
- volum: (cifra de afaceri an n – cifra de afaceri an (n-1) x rata marjei în
anul separaţiei exerciţiilor)
Explicaţi orice evoluţie a ratei marjei de la un exerciţiu la altul, care
poate ascunde aspecte ale respectării principiului separaţiei exerciţiilor.

12 venituri-cheltuieli
…………………………………………..
14 identificarea responsabilitatilor in audit
. Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 700 stabileşte procedurile şi principiile
fundamentale şi modalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului
auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor
financiare ale unei entităţi (misiunea de baza)
 26

Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:

- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea
intreprinderii;
- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;
- situaţiile care fac să apară incertitudini;
- natura şi locul observaţiilor în raport.
Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare.
Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:
-responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile
financiare auditate;
-responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din
texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional;
nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de
audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este
implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă
registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi);
-responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din
texte de legi şi alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu
sunt obligatorii pentru misiunea de bază; presupun exprimarea în mod
explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau
poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De
exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital,
bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.
 27

intrebari din ghid de rezolvat DOCTRINA

Doctrină şi deontologie profesională

1. Onorariile şi independenţa - descriere.
2. În ce constă competenţa profesională?
3. Ce atribuţii are Consiliul Superior al CECCAR?
4. Care sunt principalele fapte ce constituie abateri disciplinare ale unui
membru al Corpului?
5. Care sunt regulile de etică aplicabile contabililor salariaţi în industrie,
comerţ, transport, sector public?
6. Principiile fundamentale privind conduita etică şi profesională.
1. Prezentaţi şi explicaţi cele 6 principii fundamentale prevăzute în Codul
etic naţional al profesioniştilor contabili.
2. Explicaţi interesul public, potrivit prevederilor Codului etic.
3. Ce obligaţii are C.E.C.C.A.R. faţă de profesioniştii contabili angajaţi î
n industrie, comerţ, educaţie, sectorul public etc?
4. Care sunt atribuţiile Conferinţei Naţionale a CECCAR?
5. Care sunt organele şi structurile CECCAR cu atribuţii de investigare,
judecare şi tragere la răspundere?
6. Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice pe
lângă Consiliile filialelor?
1. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenţialitate.
2. Prezentaţi structura şi părţile componente ale Codului etic naţion
al al profesioniştilor contabili.
3. Care sunt drepturile membrilor C.E.C.C.A.R.?
a. Dreptul de a exercita profesia;
b. Dreptul de a fi ales;
c. Dreptul de a participa la Adunarea generală a filialei
d. Dreptul de a se asocia în societăţi profesionale
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe
întreg teritoriul ţării.
Atunci când un membru al Corpului transfera activitatea sa într-o alta
filiala, el trebuie sa ceara transferarea dosarului sau şi înscrierea în Tabloul Corpului
la filiala pe teritoriul căreia s-a transferat; la fel se va proceda şi în cazul societăţilor
comerciale de expertiza contabilă.
Societăţile comerciale de expertiza contabilă, membre ale Corpului, au
obligaţia sa comunice filialelor de care aparţin toate modificările intervenite în
componenta asociaţilor sau acţionarilor lor şi/sau în obiectul de activitate al acestora.
 28

4. Ce conţine jurământul pe care un membru îl depune la înscrierea în

Tabloul Corpului?
5. Care sunt condiţiile pentru a deveni expert contabil; precizaţi nivelul de
pregătire teoretică şi practică necesare.
6. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a
deveni membră a Corpului?
Caracteristicile acestor societăţi comerciale sunt date de condiţiile pe care
acestea trebuie sa le îndeplinească potrivit art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr.
65/1994, şi anume:
- sa aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil şi/sau de
contabil autorizat. Aceasta condiţie imperativă exclude înscrierea în contractul de
societate şi statut, ca obiect de activitate distinct, a unor activităţi economice sau
comerciale;
- majoritatea acţionarilor sau asociaţilor sa fie experţi contabili şi sa deţină
majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale. Pentru respectarea principiului
independenţei profesiei şi pentru protejarea membrilor Corpului de orice presiune din
interiorul societăţii comerciale de expertiza contabilă, care ar putea aduce atingere
acestui principiu, prin majoritatea acţionarilor sau asociaţilor în cadrul societăţilor
comerciale de expertiza contabilă se înţelege ca cel puţin 51% din numărul
membrilor sunt experţi contabili, membri ai Corpului. Prin deţinerea majorităţii
acţiunilor sau părţilor sociale de către experţii contabili se înţelege, de asemenea, ca
cel puţin 51% din numărul şi valoarea lor totală sunt deţinute de experţi contabili,
membri ai Corpului;
- consiliul de administraţie al societăţii comerciale sa fie ales, în majoritate, dintre
acţionarii sau asociaţii experţi contabili. Şi în sensul acestei condiţii, prin majoritate
se înţelege ca în alcătuirea consiliului de administraţie al societăţii comerciale de
expertiza contabilă cel puţin 51% dintre acţionari sau asociaţi sunt experţi contabili,
membri ai Corpului.
Un membru al Corpului poate fi ales numai în consiliul de administraţie al unei
singure societăţi comerciale recunoscute de Corp. Regulile, drepturile, obligaţiile şi
răspunderile stabilite de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale se aplică şi
societăţilor comerciale de expertiza contabilă, consiliilor lor de administraţie sau
administratorului unic.
Păstrându-şi neatins principiul independenţei, societăţile comerciale de expertiza
contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale,
comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în societăţi civile;
- acţiunile sau părţile sociale ale societăţilor comerciale de expertiza contabilă
trebuie sa fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar trebuie sa fie admis de
adunarea generala. Membrii Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe
societăţi comerciale de expertiza contabilă.
 29

Drepturile stabilite şi obligaţiile impuse membrilor Corpului se aplică şi

societăţilor comerciale de expertiza contabilă recunoscute de Corp, cu excepţia
dreptului de a alege şi de a fi ales.
În toate cazurile, membrii Corpului trebuie, pe de o parte, sa asigure
conducerea efectivă a societăţilor lor comerciale de expertiza contabilă ai căror
asociaţi sau acţionari sunt iar, pe de alta parte, să-şi aducă contribuţia la îndeplinirea
lucrărilor ce le-au fost încredinţate, gradul de participare personală - caracteristica
esenţială oricărei activităţi liberale - fiind cerut de natura lucrărilor executate.
Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiza contabilă şi a
membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative
şi a celor de natura tehnica, de către:
- conducătorul (administratorul) societăţii, drepturile administrative şi sociale (de
exemplu: fata de banca, reprezentarea societăţii în fata terţilor şi a administraţiilor
publice etc.) acesta având dreptul de semnătura în numele acesteia;
- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii,
care asigură cerinţele de natura tehnica ale propriilor lucrări executate, prin
semnarea acestora alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.
Societăţile comerciale de expertiza contabilă au obligaţia de a comunica
imediat consiliului filialei orice modificare intervenită în:
- contractul de societate şi statutul societăţii comerciale;
- lista asociaţilor sau acţionarilor societăţii comerciale;

1. Care este logo-ui C.E.C.C.A.R. şi ce conţine sigla C.E.C.C.A.R.?

2. Ce înţelegeţi prin integritate?
3. Părţile componente şi elementele de bază ale unui raport de expertiză
contabilă judiciară.
4. Ce înţelegeţi prin competenţă profesională?
5. Cum se rezolvă conflictele de etică potrivit Codului etic naţional al
profesioniştilor contabili?
6. Enumeraţi 6 situaţii de incompatibilităţi şi conflicte de interese
în exercitarea profesiei de expert contabil conform normelor etice ale Corpului.
1. Care sunt atribuţiile CE.C.C.A.R.?
2. Ce înţelegeţi prin obiectivitate?
3. Ce înţelegeţi prin independenţă?
4. Care sunt abaterile
disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu suspendare sau
interdicţie?
5. Care sunt atribuţiile Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.?
6. Care sunt organele cu atribuţii de control în cadrul C.E.C.C.A.R., la
nivel central şi teritorial?
 30

1. Care sunt atribuţiile Comisiilor de disciplină de pe lângă filialele Corpului şi ale

Comisiei Superioare de Disciplină?
2. în ce constă procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei?
3. Care sunt principalele 4 obligaţii ale unui membru C.E.C.C.A.R.?
4. Ce este şi ce conţine Programul naţional de formare şi dezvoltare profesională
continuă?
5. Ce înţelegeţi prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de
membrii Corpului?
6. Cine este expertul contabil?
1. Cum se menţine calitatea de expert contabil?
2. Care sunt lucrările ce pot fi executate de experţii contabili?
3. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat?
4. Ce este CECCAR?
5. Care sunt răspunderile profesioniştilor contabili?
6. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.
1. Ce este Etica?
2. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru
realizarea obiectivelor profesiei contabile?
3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?
4. Care este structura Codului Etic al IFAC?
5. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un
comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?
6. Relaţiile personale, familiale şi independenta - descriere.
 31

FISCALITATE

Care este suma impozitului pe profit datorat pe trimestrul IV.N, precum si cheltuliala
cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit si pierdere?

V6.A2. Dispuneţi de următoarele date la inchiderea exerciţiului N: impozitul pe

profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei, din care plătit 100.000 lei,
veniturile aferente exerciţiului N 8.000.000 lei, din care dividende incasate 400.000
lei; cheltuielile aferente exerciţiului N 5.600.000 lei, din care cheltuieli de protocol
nedeductibile 300.000. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma
impozitului pe profit datorat pe trimestrul IV.N, precum si cheltuliala cu impozitul pe
profit care va afecta contul de profit si pierdere?
Raspuns
veniturile aferente exerciţiului N 8.000.000 lei,
- cheltuielile aferente exerciţiului N 5.600.000 lei
+ impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei,
+ cheltuieli de protocol nedeductibile 300.000
- dividende incasate 400.000 lei
=2.500.000 X 16% = 400.000
NC 691=441 200.000 ( 400.000-200.000 )
300.000 de plata

Care este mărimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce efecte au aceste valori
in contul de profit si pierdere?

V4.A2. Dispuneţi de următoarele date in cursul exerciţiului N: o intreprindere

obţine in cursul anului produse finite la costul de producţie de 30.000 lei; ea vinde
30% din ele la preţul de 38.900 lei, reducere comerciala inscrisa pe factura
10%. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale
consumate 3.000 lei, salarii datorate 3.500 lei, salarii plătite 3.200 lei, dobânzi 400 lei,
amortizare 1.600 lei. Care este mărimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce
efecte au aceste valori in contul de profit si pierdere?
Rezolvare: ???
35010 – 21000 = 14010
345=711 30.000 SC Pret vz. 38.900 – reducere comerciala 3.890 =
35.010
711=345 9.000 SD 4111=701 35.010
ct 601= 3.000
 32

ct 641=3.500 chelt. de personal

ct 666= 400
ct 6811=1.600
V.A.= M.C + P.E. –C.I. C.I. = 3.000
P.E . = 701+Variatia 711 = 35.010 + 21.000 = 56.010 (Variatia 711
=SC-SD)
V.A. = 56.010-3.000 = 53.010
E.B.E = V.A. + CONT 7411 – Chelt. Personal
E.B.E. = 53.010- 3.500= 49.510
Rezultatul contabil = E.B.E. + Venituri proviz.- Chelt. Amortiz. + alte venituri – alte
cheltuieli
Rezultatul contabil = 49.510 – 1.600( amortiz) - 400 ( chelt. dobanzile ) = 47.510
 33

CONTABILITATE PROBLEME

Să se elimine rezultatele interne.

V4.A3. în cursul exerciţiului N, societatea-mamă M cumpără un stoc de

mărfuri, de la un furnizor extern grupului, la un cost de achiziţie de 500.000 u.m. Ea
vinde întregul stoc de marfă cumpărat anterior, filialei F, la un preţ de 600.000 u.m.
Până la închiderea exerciţiului N, filiala F nu a vândut stocul achiziţionat de la M.
Să se elimine rezultatele interne.
Rezolvare:

M cumpara stoc de marfa din afara grupului cu 500.000, il vinde lui F cu

600.000, la sf.ex. F detine intregul stoc.

In M, profit 100.000 = 600.000 – 500.000

In F, profit = 0
La nivel de grup nu s-a inreg profit pt ca stocul nu a fost vandut

Eliminare rezultat intern

A. M/F Eliminare profit intern
707 = % 600.000
607 500.000
371 100.000
Diferenta de valoare genereaza impozit amanat:
Valoare contabila (G) = 0
Baza fiscala (F) = 100.000
Diferenta temporara deductibila = 100.000
Creanta impozit amanat = 25 % x 100.000 = 25.000 sau cu 16%
4412 Impozit amanat = 791 Venit impozit amanat 25.000

Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata

datoriei.

V2.A3. Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime

în valoare de 5.000 Euro. Plata furnizorilor se efectuează pe 25 ianuarie N+1.
Societatea X îşi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie.
Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:
 34

- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei;

-la 31 decembrie N: 40.100 de lei;
- la 5 februarie N+1: 40.000 de lei.
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi
plata datoriei.
Rezolvare:
- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei x 5.000 Euro = 195.000.000
-la 31 decembrie N: 40.100 de le x 5.000 Euro = 200.500.000
Diferente de curs valutar 5.000 x ( 40.100-39.000) = 5.500.000 ce afecteaza
totalul cheltuielilor .
1.Achizitie materii prime
301 = 401 195.000.000 (5.000 x 39.000)
2. Reevaluare datorie la 31.12 N
665 = 401 5.500.000 = 5.000 x ( 40.100 – 39.000) = 5.000 x 1.100
3.Plata furnizori
401 = % 200.500.000
5121 200.000.000 (5.000 x 40.000)
765 500.000 = 5.000 x ( 40.100 – 40.000) = 5.000 x 100
Care este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni

V2.A2. Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.000.000 obligaţiuni

cu un preţ de rambursare de 4.100 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de
4.000 lei/obligaţiune. La dorinţa purtătorului, obligaţiunile pot să fie convertite în
acţiune, paritatea de conversie fiind: 1 acţiune cu valoare nominală de 3.000 lei
pentru o obligaţiune. Purtătorii a 2.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile
lor în acţiuni ale societăţii ABC. Care este valoarea primei de conversie a
obligaţiunilor în acţiuni?
Rezolvare:
(2.000 x 4.100) 8.200.000 161 = 1012 6.000.000 (2.000 x 3.000 )
= 1044 2.200.000 ( 8.200.000 –
6.000.000 )
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni( V.N. x Nr. Total de obligatiuni )
Capital social varsat ( V.N. x Nr actiuni )
Prime de conversie a obligatiunilor (V.N. Totala a obligatiunilor - V.N. Totala
actiunilor )
Oblig.convertite în acţiuni – paritate: 1 acţiune cu val.nominală de 3.000 lei pt.1
obligaţiune.
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiune este de 1.000/tiltu.

Să se prezinte înregistrările contabile generate de majorarea capitalului social.

 35

V1.A3. Societatea pe acţiuni M are un capital de 4.000.000 u.m., divizat în

4.000 de acţiuni cu valoarea nominală 1.000 u.m. Presupunem că, în exerciţiul
N+1, societatea M procedează la majorarea capitalului prin emisiunea a 2.000 de
acţiuni noi, în numerar, la un preţ de emisiune de 1.100 u.m.
La data majorării capitalului social, o acţiune M este evaluată la 1.150
u.m. Valoarea nominală: 1.000 u.m.
Să se prezinte înregistrările contabile generate de majorarea capitalului social.
Rezolvare:
Valoare nominală/acţiune = 1.000 um
Preţ de emisiune/acţiune = 1.100 um
Nr. acţiuni noi emise = 2.000 acţiuni
Creşterea capitalului social = Nr. acţiuni noi emise X Valoare
nominală/acţiune
= 2.000 acţiuni X 1.000
um/acţiune = 2.000.0000 um
Valoarea primei de emisiune = Nr. acţiuni noi emise X Valoarea de
emisiune/acţiune -
Nr. acţiuni noi emise X Valoare
nominală/acţiune
= 2.200.000 um – 2.000.000
um = 200.000 um

456 = % 2.200.000
1011 2.000.000
1041 200.000
5121 = 456 2.200.000
5311
1011 = 1012 2.000.000
1041 = 106 200.000

EVALUARE ECONOMICA

calculaţi fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi

finanţare.

V1.A2. în baza următoarelor date: profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei;
cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei;
 36

creştere cheltuieli în avans 36.000 lei; creştere datorii furnizori 120.000 lei; plăţi
impozit pe profit 540.000 lei; plăţi privind: achiziţia de terenuri 300.000 lei, achiziţia
unei clădiri 450.000 lei, achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei; împrumuturi
încasate din emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei; dividende plătite aferente activităţii
de finanţare 312.000 lei, calculaţi fluxurile nete de numerar pentru activităţile de
exploatare, investiţii şi finanţare.
Rezolvare:
Fluxurile nete de numerar pentru activităţ
Nr.
EXPLICATIE Valoare de
crt.
Exploatare Investitii Finantare TOTA
1 profit net înainte de impozitare 1.350.000 1.350.000 0 0 1.350.
2 cheltuieli cu amortizarea 270.000 270.000 0 0 270.00
3 diminuarea creanţei clienţi 90.000 90.000 0 0 90.000
4 creştere cheltuieli în avans 36.000 -36.000 0 0 -36.00
5 creştere datorii furnizori 120.000 -120.000 0 0 -120.0
6 plăţi impozit pe profit 540.000 -540.000 0 0 -540.0
-
7 plăţi privind achiziţia de terenuri 300.000 0 300.000 0 -300.0
-
8 plăţi privind achiziţia unei clădiri 450.000 0 450.000 0 -450.0
plăţi privind achiziţia de maşini, -
9 utilaje, instalaţii 120.000 0 120.000 0 -120.0
împrumuturi încasate din emisiunea
10 de obligaţiuni 120.000 0 0 120.000 120.00
dividende plătite aferente activităţii
11 de finanţare 312.000 0 0 -312.000 -312.0
-
TOTAL 1.014.000 870.000 -192.000 -48.00
Profit net înainte de impozitare: 1.350.000 lei
Ch.cu amortiz.: 270.000 lei
Diminuarea creanţei clienţi: 90.000 lei
Creştere ch.în avans: 36.000 lei
Creştere datorii furnizori: 120.000 lei
Plăţi impozit pe profit: 540.000 lei
Plăţi: achiz.terenuri 300.000 lei, achiz.clădiri 450.000 lei, achiz.maşini 120.000 lei
Împrumuturi încasate prin emis.de oblig.: 120.000 lei
Dividende plătite aferente activ.de finanţare: 312.000 lei
Fluxurile nete de numerar pt.activ.de exploatare, investiţii şi finanţare ?

Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda directă) = VEI –
 37

CEP – Δ NFRE*
unde
VEI = venituri din exploatare încasabile
CEP = cheltuieli de exploatare de plată
Δ NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare
* într-o variantă lărgită, NFR poate să includă şi elemente în afara exploatării

Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda indirectă) =

= Rezultat net din exploatare încasabil – Δ Stocuri – Δ Creanţe legate de exploatare
+ Δ Datorii legate de exploatare
= RNC – VC – VIF + CC + CIF - Δ NFRE*
unde
RNC = rezultat net contabil
VC = venituri calculate
VIF = venituri legate de investiţii, finanţare
CC = cheltuieli calculate
CIF = cheltuieli legate de investiţii, finanţare
Δ NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare
FNE = 1.350.000 + 270.000 + 90.000 - 36.000 – 120.000 – 540.000 = 1.014.000 lei

Flux de numerar din activitatea de finanţare sau FNF = Rezultatul net din finanţare
+ Δ Capitaluri proprii externe + Δ Datorii financiare - Δ Creanţe legate de finanţare
FNF= 120.000 – 312.000 = - 192.000 lei

Flux de numerar din activitatea de investiţii sau FNI = Rezultatul net din investiţii –
Achiziţii imobilizări + Δ Datorii legate de investiţii - Δ Creanţe legate de investiţii
FNI = - 300.000 – 450.000 – 120.000= - 870.000 lei

Analiza financiara - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR - FONDUL DE RULMENT

Analiza financiara - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR - FONDUL DE

RULMENT
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
SITUATIA NETA
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale
contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii
 38

exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a

actionarilor respectiv activul neangajat in datorii.
SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII
INDICATORI ANUL 1997 sfarsitul sfarsitul sfarsitul anului
anului 1998 anului 1999 2000

TOTAL ACTIV 11305661 86829329 103087813 123077986

DATORII 3306584 6531815 10532362 10840145

SITUATIE NETA 7999076 80297515 92555452 112237841

VARIATIA 72298438 12257937 19682389

SITUATIEI NETE

Situatia neta 97 = 11305661 - 3306584 = 7999076 48437kof46hmc2u

Situatia neta 98 = 868829329 - 6531815 = 80297515
Situatia neta 99 = 103087813 - 10532362 = 92555452
Situatia neta 00 = 123077986 - 10840145 = 112237841
Variatia situatiei nete98/97 = Situatia neta 98 - Situatia neta 97 =
72298438 om437k8446hmmc
Variatia situatiei nete99/98 = Situatia neta 99 - Situatia neta 98 =
12257937
Variatia situatiei nete00/99 = Situatia neta 00 - Situatia neta 99 =
19682389
Situatia neta prezinta o crestere in timp, fapt ce semnifica o imbogatire a
intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcheaza atingerea
obiectivului major algestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor
proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.In toata perioada se observa o
crestere a situatiei nete acest lucru aratand o imbogatire a patrimoniului, fiind
rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei.
FONDUL DE RULMENT
Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se
respecte principiul paritatii maturitatilor potrivit caruia alocarile permanente
(imobilizari) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si
imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora; alocarile ciclice
(activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen
scurt).
Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente
de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de
securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
 39

Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al

investitiilor, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare
potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este
expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea
echilibrului finantarii pe termen scurt.
FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI
PERMANENTE
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete
de amortizare
INDICATORI inceputul sfarsitul anului sfarsitul sfarsitul anului
anului 1998 1998 anului 1999 2000

CAPITALURI 7999076 80297515 92555452 112237841

PROPRII

DATORII 0 0 0 1205939
FINANCIARE

IMOBILIZARI NETE 8044206 83994763 97294903 116078789

FOND DE RULMENT -45129 -3697249 -4739451 -2635009

VARIATIE FR -3652119 -1042203 2104442

FR 97 = (7999076+0) - 8044206 = -45129

FR 98 = (80297515 + 0) - 83994763 = - 3697249
FR 99 = (925555452 +0) - 97294903 = -4739451
FR 00 = (112237841 + 1205939) - 116078789 = -2635009
VARIATIA FR 98/97 = -3697249 - (-45129) = -3652119
VARIATIA FR 99/98 = -4739451 - (-3697249) = - 1042203
VARIATIA FR 00/99 = -2635009 - (-4739451) = 2104442
Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din
resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar
principiului de gestiune financiara : la necesitati permanente se aloca surse
permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe termen
scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin nefavorabila daca firma ar duce o politica
de investitii - o orientare spre dezvoltare - accentuata. In orice caz fondul de rulment
negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata.
In anul 2000 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe
termen lung, fondul de rulment, desi in continuare negativ este la jumatate fata de
valoarea anului precedent, firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari
sau creditori.
NEVOIA DE FOND DE RULMENT
 40

Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre

necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).
NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE
NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE
INDICATORI ANUL 1997 sfarsitul sfarsitul sfarsitul
anului 1998 anului 1999 anului 2000

STOCURI 753777 494092 273839 545942

CREANTE 885917 829320 717386 614770

DATORII DE 3306584 6531815 10532362 9634206

EXPLOATARE

NFR -1666890 -5208403 -9541137 -8473494

VARIATIA NFR -3541512 -4332734 1067643

NFR97 = (753777 + 885917) - 3306584 = - 1666890

NFR98 = (494092 + 829320) - 6531815 = -5208403
NFR99 = (273839 + 717386) - 10532362 = - 9541137
NFR00 = (545942 + 614770) - 9634206 = - 8473494
VARIATIA NFR98/97 = -5208403- (- 1666890) = - 3541512
VARIATIA NFR 99/98 = - 9541137- (-5208403) = - 4332734
VARIATIA NFR 00/99 = - 8473494- (- 9541137) = 1067643
NFR este de asemenea negativ. Exista un surplus de resurse temporare,
aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei de rotatie
a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel
semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.
TREZORERIA NETA (TN)
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei
activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al
intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000

FOND DE RULMENT -45129 -3697249 -4739451 -2635009

VARIATIE FR -3652119 -1042203 2104442

NFR -1666890 -5208403 -9541137 -8473494

VARIATIA NFR -3541512 -4332734 1067643

 41

TREZORERIE NETA 1621761 1511154 4801686 5838485

VARIATIA TN -110607 3290532 1036799

Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile

financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din
pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 1999 fata
de 1998 si respectiv in 2000 fata de 1999 reprezinta cash- flow- ul ce revine
actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.
ANALIZA REZULTATELOR DE GESTIUNE ALE FIRMEI
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII
VANDUTE
INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000

VANZARI MARFURI 2142879 1998943 3254892 3761390

CH. CU MARFURILE 1372136 1154011 1695766 1624260

MARJA COMERCIALA 770743 844932 1559126 2137130

PRODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA

+/- PRODUCTIA STOCATA
+ VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMO
INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000

PRODUCTIA VANDUTA 12431706 14000302 19585302 25655039

PRODUCTIA STOCATA 0 26855 116059

Să elaboraţi bilanţul financiar şi să comentaţi echilibrul financiar al întreprinderii.

V1.A1. Aveţi următoarele informaţii despre situaţia patrimonială a

unei întreprinderi:
Terenuri 1.000, echipamente 3.000, clădiri 1.800, cheltuieli de înfiinţare
800, brevete 1.200, fond comercial 2.000, titluri de participare 300, stocuri 600,
clienţi 2.900, creanţe diverse 800, valori mobiliare 350, disponibilităţi 700, cheltuieli în
avans 150, venituri în avans 100, furnizori pentru imobilizări 1.400, furnizori 1.800,
buget 200, împrumuturi bancare 3.500 (din care datorii curente 500), provizioane
 42

pentru riscuri şi cheltuieli 500, capital social 4.500, rezerve 3.000, rezultatul
exerciţiului 600.
Se cere*:
a. Să indicaţi valoarea activelor fictive.
b. Să indicaţi valoarea imobilizărilor necorporale.
c. Să elaboraţi bilanţul funcţional şi să explicaţi rolul acestuia.
d. Să elaboraţi bilanţul financiar şi să comentaţi echilibrul financiar al înt
reprinderii.
e. Să elaboraţi bilanţul economic al întreprinderii ştiind că ajustările aduse
valorilor contabile sunt de: +3.500 la imobilizările
corporale, +150 la imobilizările financiare, +250 la stocuri, -
100 la creanţe, +1.000 la împrumuturile bancare în valută, iar provizioanele
constituite au caracter de rezervă.
f. Determinaţi Activul Net Corectat al întreprinderii prin ambele metode.
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.
Rezolvare:
Bilant contabil
ACTIV PASIV
Terenuri 1.000 Capital social 4.500
Echipamente 3.000 Rezerve 3.000
Clădiri 1.800 Rezultatul exerciţiului 600
Cheltuieli de înfiinţare 800 Venituri în avans 100
Furnizori pentru
Brevete 1.200 imobilizări 1.400
Fond comercial 2.000 Furnizori 1.800
Titluri de participare 300 Buget 200
Imprumuturi
bancare
(din care datorii
Stocuri 600 curente 500) 3.500
Provizioane pentru
Clienţi 2.900 riscuri şi cheltuieli 500
Creanţe diverse 800
Valori mobiliare 350
Disponibilităţi 700
Cheltuieli în avans 150
TOTAL 15.600 TOTAL 15.600

a. Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond

comercial 2.000 + cheltuieli în avans 150 = 4.150
 43

b.Imobilizările necorporale = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond

comercial 2.000 = 4.000
c. Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi
trezorerie ale întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a
întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea
bilanţului funcţional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în
întreprindere şi structura acestora, în scopul determinării ratei de capitalizare,
fructificare sau de actualizare.
Pentru determinarea bilanţul funcţional este necesar a
se elimina influenţele elementelor de activ şi pasiv fictive, prin corijarea
contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de
rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-4.150) şi în plus cu valoarea
veniturilor în avans (+100) rezultând o corijare consolidată negativă a contului
de rezultate de 4.050. Considerăm că provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
sunt bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregind capitalurile proprii
ale întreprinderii.
Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se
prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Functia de Capitaluri
investitii Imobilizari 6.100 proprii 4.550
Stoc+Creante- Functia
Functia de Obligatii de
exploatare nefinanciare 900 finantare
Functia de Obligatii
trezorerie Disponibilitati 1.050 financiare 3.500
TOTAL 8.050 TOTAL 8.050
unde:
Imobilizari = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800
+ titluri de participare 300 = 6.100
Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 600 + clienţi 2.900 +
creanţe diverse 800 - furnizori pentru imobilizări 1.400 - furnizori 1.800 -
buget 200 = 900
Disponibilitati = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050
Capitaluri proprii = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul
exerciţiului 600 + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă
a contului de rezultate 4.050 = 4.550
Obligatii financiare = împrumuturi bancare 3.500
d. Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic
astfel:
 44

ACTIV PASIV
IV. Capitaluri
I. Imobilizari permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati termen scurt
Total activ Total pasiv
Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment
= Trezoreria întreprinderii
În cazul nostru avem:
Bilant financiar
ACTIV PASIV
IV. Capitaluri
I. Imobilizari 6.100 permanente 7.550
V. Obligatii
II. Stocuri plus creante 4.300 nefinanciare 3.400
VI.Obligatii financiare
III. Disponibilitati 1.050 pe termen scurt 500
Total activ 11.450 Total pasiv 11.450
unde:
I. Imobilizari = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de
participare 300 = 6.100
II. Stocuri+Creante = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe diverse
800 = 4.300
III. Disponibilitati = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050
IV. Capitaluri permanente = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul
exerciţiului 600 + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă
a contului de rezultate 4.050 + împrumuturi bancare peste un an 3.000 =
7.550
V. Obligatii nefinanciare = furnizori pentru imobilizări 1.400 + furnizori
1.800 + buget 200 = 3.400.
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 3.500.
Rezultă că
Fond de rulment net global = 7.550 – 6.100 =
1.450
 45

Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile

financiare pe termen lung se acoperă activele imobilizate râmânînd o
resursă de 1.450 pentru finanţarea activităţii curente (activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 4.300 – 3.400
= 900
Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile
nefinanciare pe termen scurt, rămânând o diferenţă neacoperită 900 care
trebuie acoperită din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din
împrumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 1.050 - 500
= 550
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de
rulment = Trezoreria întreprinderii
1.450 -
900 = 550
e. Pentru a determina bilanţul economic al întreprinderii vom stabili care
sunt influenţele determinate de reevaluarea elementelor patrimoniale de activ
şi de pasiv:
Diferente ACTIV Diferente PASIV
ACTIV reevaluare corectat PASIV reevaluare corect
Active pe
termen lung,
din care 6.100 3.650 9.750 Capital social 4.500 0 4.500
- Imobilizari Rezerve
corporale 5.800 3.500 9.300 corectate 3.500 0 3.500
Rezultatul
exerciţiului
Terenuri 1.000 corijat -3.450 0 -3.450
Diferenţe din
Echipamente 3.000 reevaluare 0 2.800 2.800
Obligatii
Clădiri 1.800 nefinanciare 3.400 0 3.400
Furnizori
- Imobilizari pentru
financiare 300 150 450 imobilizări 1.400
Titluri de
participare 300 Furnizori 1.800
Stocuri 600 250 850 Buget 200
Creanţe 3.700 -100 3.600 Obligatii 3.500 1.000 4.500
 46

financiare
Imprumuturi
Clienţi 2.900 bancare 3.500
Creanţe
diverse 800
Disponibilităţi 1.050 0 1.050
Valori
mobiliare 350
Disponibilităţi 700
TOTAL 11.450 3.800 15.250 TOTAL 11.450 3.800 15.250

Faţă de cele determinate mai sus bilanţul economic se prezintă astfel:

ACTIV PASIV
Active pe termen lung, din
care 9.750 Capital social 4.500
- Imobilizari corporale 9.300 Rezerve corectate 3.500
Rezultatul exerciţiului
- Imobilizari financiare 450 corijat -3.450
Stocuri 850 Diferenţe din reevaluare 2.800
Creanţe 3.600 Obligatii nefinanciare 3.400
Disponibilităţi 1.050 Obligatii financiare 4.500
TOTAL 15.250 TOTAL 15.250

f. Activul Net Corectat al întreprinderii

1. Metoda substractivă
Activul Net Corectat = Total active reevaluate
corijate – Total datorii
= 15.250 – 7.900 = 7.350
2. Metoda aditivă
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total
influenţe rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
= 4.550 + 2.800 = 7.350

Să calculaţi fondul de rulment prin două metode, capitalurile proprii şi să comentaţi

pe scurt situaţia fiecărei societăţi.

V4.A1. Bilanţurile contabile ale A, B, C şi D se

prezintă astfel A B C D
 47

Imobilizări necorporale (fond comercial) 25.000 30.000 0 5.000

Imobilizări corporale 100.000 75.000 85.000 110.000
Imobilizări financiare (acţiuni) 15.000 25.000 30.000 10.000
Stocuri 180.000 250.000 275.000 300.000
Creanţe 220.000 280.000 300.000 350.000
Disponibilităţi 10.000 15.000 20.000 25.000
Capital social 70.000 80.000 85.000 90.000
Rezerve 15.000 10.000 20.000 25.000
Profit 5.000 10.000 10.000 5.000
Obligaţii nefinanciare 250.000 310.000 300.000 600.000
Obligaţii financiare 210.000 265.000 295.000 80.000
- din care pe termen lung 110.000 200.000 210.000 75.000

Se cere:*
a. Să calculaţi fondul de rulment prin două metode, capitalurile proprii şi
să comentaţi pe scurt situaţia fiecărei societăţi.
b. Să calculaţi activul net contabil şi activul net corectat pentru
fiecare societate, prin ambele metode.
c. Care din cele 4 societăţi prezintă cei mai favorabili indicatori de solv
abilitate şi lichiditate şi de ce?
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.
Rezolvare:
Bilanţ contabil A
Imobilizările necorporale (fond
comercial ) 25.000 Capital s. , rezerve , profit ( capital propriu ) 90.000
Datorii termen scurt , obligatii nefinanciare si
Imobilizări corporale 100.000 financiare 350.000
Datorii termen lung ,obligaţii financiar pe
Imobilizări financiare 15.000 termen lung 110.000
Stocuri 180.000
Creanţe 220.000
Disponibilităţi 10.000
TOTAL 550.000 TOTAL 550.000
a. Determinarea prin ambele metode a activului net contabil şi activul net
corectat ale societăţii.
Activul Net contabil al întreprinderii
a. Metoda substractivă
Activul Net contabil = Total active – Total datorii
= 550.000 – 460.000 = 90.000
b. Metoda aditivă
 48

Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net

(după distribuire)
= 90.000

a) Indicatorul lichidităţii curente Active curente

(Indicatorul capitalului circulant) = -----------------
Datorii curente

- valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;

- oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE= A.C . + CHELT AVANS
– datorii teremen scurt – Venit avans

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE= A.I. + ACTIVE CIRCULANTE NETE

– Subventii pt investitii

b) Indicatorul lichidităţii imediate Active curente - Stocuri

(Indicatorul test acid) = --------------------------
Datorii curente

Active curente = Stocuri + creante + Disponibilati + Investitii financiare pe termen

scurt
Datorii curente = Datorii nefinanciare pe teremen scurt + Datorii finaciare pe
teremen scurt
Solvabilitatea generala = Total active ( val. nete )/ Total datorii
Bilanţul funcţional A
Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie
ale întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse
proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilanţului funcţional duce la
determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în
scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru
determinarea bilanţului funcţional este necesar a se elimina influenţele
elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea
acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu valoarea activelor
fictive (-25.000 )
Astfel, în urma acestor corecţii bilanţul funcţional se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Capitaluri Functia
Functia de proprii de
investitii Imobilizari 115.000 Capital s. 65.000 finantare
 49

rezerve , profit
– fond
comercial
Stoc+Creante( 400.000)
Functia de –Obligatii
exploatare nefinanciare( 150.000 150.000
Functia de Obligatii
trezorerie Disponibilitati 10.000 financiare 210.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000

Bilant financiar
ACTIV PASIV
IV. Capitaluri
permanente( capital propriu +
I. Imobilizari C F 115.000 oblig finance. t. lung 175.000
II. Stocuri plus
creante 400.000 V. Obligatii nefinanciare 250.000
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati 10.000 termen scurt 100.000
Total activ 525.000 Total pasiv 525.000

Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:

Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment
= Trezoreria întreprinderii
Rezultă că
Fond de rulment net global = 175.000 –
115.000= 60.000
Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile
financiare pe termen lung se acoperă activele imobilizate râmânînd o
resursă de 60.000 pentru finanţarea activităţii curente (activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 400.000 –
250.000 = 150.000
Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile
nefinanciare pe termen scurt, rămânând o diferenţă neacoperită 150.000
 50

care trebuie acoperită din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie
din împrumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 10.000 - 100.000
= - 90.000
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de
rulment = Trezoreria întreprinderii
60.000 -
150.000 = - 90.000

Activul Net Corectat al întreprinderii

1. Metoda substractivă
Activul Net Corectat = Total active reevaluate
corijate – Total datorii
= 525.000 – 350.000 = 175.000
2. Metoda aditivă
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total
influenţe rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
= 175.000

Precizaţi influenta asupra situaţiilor financiare determinata de diferentele de preţ.

V3.A2. Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate

comerciala: stoc la începutul lunii 400.000 lei cost standard, diferente de preţ
favorabile la produsele in stoc 20.000 lei; intrări de produse finite in cursul lunii
600.000 lei cost standard; diferente de preţ nefavorabile aferente produselor intrate
80.000 lei; ieşiri de produse finite 900.000 lei cost standard. Precizaţi influenta
asupra situaţiilor financiare determinata de diferentele de preţ.
Rezolvare:
K=(-20000+80000)/(400000+600000) = 0.06
Δ=0,06*900.000=54.000 diferenta nefavorabila
V3.A3. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X, la 31.12.N:
Informaţii Valori
contabile
Imobilizări corporale 750.000
(1)
Creanţe clienţi (2) 150.000
Dobânzi de încasat (3) 15.000
Amenzi de plătit (4) 16.500
Dobânzi de plătit (5) 7.500
 51

(1)Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este 705.000 u.m.

(2)Creanţele clienţi au o valoare brută de 162.000 u.m. şi există un provizion
de depreciere a creanţelor de 12.000 u.m. Provizionul nu este deductibil fiscal.
(3)Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care
acestea generează fluxuri de trezorerie.
(4)Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Cota de impozit pe profit: 30%.
La începutul exerciţiului N, există un pasiv de impozit amânat de 3.000 u.m. Să se
calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat, fără a compensa creanţele şi
datoriile de impozit.
Rezolvare:
D.T. IMPOZABILE D.T. DEDUCTIBILE
Activ VC > BF Activ VC < BF
Datorii VC < BF Datorii VC > BF

BAZA FISCALA
Activ BF = VC – S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE
Datorii BF = VC –S. DEDUCTIBILE + S. IMPOZABILE

Imobilizari corporale sunt active , VC = 750.000 , baza de impozitare adica baza fiscala
BF = 705.000
Rezulta VC >BF , o D.T. IMPOZABILA de 45.000 .

Creante clienti 150.000 , valoarea brura 162.000 , provizionul nedeductibil fiscal 12.000
Activ BF = VC –S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE = 150.000 – 0 + 12.000 = 162.000
Rezulta VC<BF , o D.T. DEDUCTIBILA de 12.000

Dobanzi de incasat recunoscute in ex. in care acestea genereaza fluxuri

Activ BF = VC – S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE = 15.000 -15.000 + 0 = 0
Rezulta ca VC > BF , o D.T. IMPOZABILA de 15.000

Dobanda de platit recunoscute in ex. in care acestea genereaza fluxuri

Datorii BF = VC – S. DEDUCTIBILE + S. IMPOZABILE = 7.500 -7.5000 + 0 = 0
Rezulta ca VC > BF , o D.T. DEDUCTIBILA de 7.500

imob corp
val cont = 750.000, baza imp = 705.000, dif temp impoz = 45.000 --- Vc > Bf (activ) = >
dif. temp. impoz.
creante clienti
val cont = 150.000, baza imp = 162.000, dif temp deduct = 12.000 --- Vc < Bf (activ) =
> dif. temp deduct
 52

dob de incasat
val cont = 15.000, baza imp = 0 => dif temp impoz = 15.000 ----Vc > Bf (activ) = > dif.
temp. impoz
amenzi de platit –
dob de platit
val cont = 7.500, baza imp = 0 => dif temp deduct = 7.500 --- Vc > Bf (datorie) = > dif.
temp deduct
total diferenta temporara impozabila = 45.000 + 15.000 = 60.000
= > datorie privind impoz. amanat : pasiv imp amanat la 31.12.N = 60.000 x 30% =
18.000
pasiv imp aman existent = 3.000
treb inreg pasiv de impoz amanat - diferenta de 15.000 (18.000 – 3.000)
– reprezinta reluarea datoriei privind impozitul amanat
total diferenta temporara deductibila = 12.000 + 7.500 = 19.500
= > creanta privind impoz. amanat : activ impoz amanat = 19.500 x 30% = 5.850
inreg contabile:
Cheltuieli cu impoz amanat = Impozit pe profit
amanat 15.000
Impozit pe profit amanat = Venituri din impozit pe profit
amanat 5.850

Să comentaţi evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii.

V3.A1. Bilanţurile contabile ale întreprinderii pe ultimii trei ani se prezintă astfel:
N-2 N-1 N
Imobilizări necorporale 50.000 50.000 50.000
(brevete)
Imobilizări corporale 150.000 100.000 80.000
Stocuri 250.000 280.000 300.000
Creanţe 300.000 280.000 310.000
Disponibilităţi 25.000 20.000 30.000
Capital social 75.000 75.000 75.000
Rezerve 15.000 10.000 10.000
Obligaţii nefinanciare 370.000 375.000 450.000
Obligaţii financiare 315.000 270.000 235.000
Se cere:*
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia
braţului levierului în finanţarea întreprinderii.
b. Să comentaţi evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii.
c. Ştiind că rata de capitalizare este de 15% să determinaţi valoarea bilanţului din
anul n, corespunzătoare anilor n - 6 şi n + 4.
 53

* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.

Rezolvare:
Bilantul funcţional
N-2 N-1 N N-2 N-1 N
ACTIV PASIV
Functia de Capitaluri
investitii Imobilizari 150.000 100.000 80.000 proprii 40.000 35.000 35.000
Stoc+Creante- Functia
Functia de Obligatii de
Obligatii
exploatare nefinanciare 180.000 185.000 160.000 315.000 270.000 235.000 finantare
financiare
Functia de
trezorerie Disponibilitati 25.000 20.000 30.000

TOTAL 355.000 305.000 270.000 TOTAL 355.000 305.000 270.000

N-2 N-1 N

4) Levierul (L) - reflecta gradul de îndatorare comparativ cu capitalul propriu.

Efect levier 7,88 7,71 6,71

Să determinaţi pragul de rentabilitate al societăţii

V2.A1. Bilanţul contabil al societăţii furnizează următoarele informaţii

patrimoniale:
Imobilizările necorporale (know-how) 10.000, imobilizări corporale.
80.000, imobilizări financiare 10.000, stocuri 250.000, creanţe 300.000, disponibilităţi
15.000, capitaluri proprii 125.000, obligaţii nefinanciare 380.000, obligaţii financiare
160.000 (din care datorii pe termen lung 100.000).
Valoarea economică a elementelor de bilanţ este de 150.000 la
imobilizările corporale, 375.000 la stocuri, 250.000 la creanţe şi de 50.000 la
imobilizările financiare.
Se cere*:
a. Să elaboraţi bilanţul funcţional, bilanţul financiar şi bilanţul economic,
ale societăţii şi să arătaţi în ce scopuri sunt folosite de experţi.
b. Să determinaţi prin ambele metode activul net contabil şi activul net
corectat ale societăţii.
c. Să determinaţi pragul de rentabilitate al societăţii ştiind că rata de
remunerare a activelor este de 15%.
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.
 54

Rezolvare:
Bilanţ contabil
Imobilizările necorporale
(know-how) 10.000 Capitaluri proprii 125.000
Imobilizări corporale 80.000 Obligaţii nefinanciare 380.000
Obligaţii financiare (din care
datorii pe termen lung
Imobilizări financiare 10.000 100.000) 160.000
Stocuri 250.000
Creanţe 300.000
Disponibilităţi 15.000
TOTAL 665.000 TOTAL 665.000
a. Bilanţul funcţional
Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie
ale întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse
proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea bilanţului funcţional duce la
determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în
scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru
determinarea bilanţului funcţional este necesar a se elimina influenţele
elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea
acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu valoarea activelor
fictive (-10.000)
Astfel, în urma acestor corecţii bilanţul funcţional se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Functia de
investitii Imobilizari 90.000 Capitaluri proprii 115.000
Stoc+Creante- Functia
Functia de Obligatii de
exploatare nefinanciare 170.000 finantare
Functia de Obligatii
trezorerie Disponibilitati 15.000 financiare 160.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000

Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic astfel:

ACTIV PASIV
IV. Capitaluri
I. Imobilizari permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati termen scurt
 55

Total activ Total pasiv

Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment
= Trezoreria întreprinderii
În cazul nostru avem:

Bilant financiar
ACTIV PASIV
I. Imobilizari 90.000 IV. Capitaluri permanente 215.000
II. Stocuri plus
creante 550.000 V. Obligatii nefinanciare 380.000
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati 15.000 termen scurt 60.000
Total activ 655.000 Total pasiv 655.000

unde:
I. Imobilizari = imobilizări corporale 80.000 + imobilizări financiare 10.000 =
90.000
II. Stocuri+Creante = stocuri 250.000 + creanţe 300.000 = 550.000
III. Disponibilitati = disponibilităţi 15.000
IV. Capitaluri permanente = capitaluri proprii 125.000 – active fictive (know-
how) 10.000 + datorii pe termen lung 100.000 = 215.000
V. Obligatii nefinanciare = obligatii nefinanciare 380.000
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = obligatii financiare 160.000 -
datorii pe termen lung 100.000 = 60.000
Dupa Dupa
reevalu Diferen reevalu Diferen
ACTIV are te PASIV are te
Active pe
termen
lung, din 90.00 110.00 Capitaluri 115.0 185.00
care 0 200.000 0 proprii 00 300.000 0
- din care
Imobilizari 80.00 diferente 185.00
corporale 0 150.000 70.000 din 0 185.000 0
 56

reevaluare

- Obligatii
Imobilizari 10.00 nefinanci 380.0
financiare 0 50.000 40.000 are 00 380.000 0
250.0 125.00 Obligatii 160.0
Stocuri 00 375.000 0 financiare 00 160.000 0
300.0
Creanţe 00 250.000 -50.000
Disponibili 15.00
tăţi 0 15.000 0
655.0 185.00 655.0 185.00
TOTAL 00 840.000 0 TOTAL 00 840.000 0

Bilantul economic

ACTIV PASIV
Active pe termen lung 200.000 Capitaluri proprii 300.000
Obligatii
Stocuri 375.000 nefinanciare 380.000
Creanţe 250.000 Obligatii financiare 160.000
Disponibilităţi 15.000
TOTAL 840.000 TOTAL 840.000

b. Determinarea prin ambele metode a activului net contabil şi activul net

corectat ale societăţii.
Activul Net contabil al întreprinderii
a. Metoda substractivă
Activul Net contabil = Total active – Total datorii
= 665.000 – 540.000 = 125.000
b. Metoda aditivă
Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net
(după distribuire)
= 125.000

Activul Net Corectat al întreprinderii

a. Metoda substractivă
Activul Net Corectat = Total active reevaluate
corijate – Total datorii
= 840.000 – 540.000 = 300.000
 57

b. Metoda aditivă
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii (mai
puţin activele fictive) + Total influenţe rezultate din înlocuirea valorilor
contabile cu valorile economice
= 115.000 + 185.000 = 300.000

c. Determinarea pragului de rentabilitate al societăţii

În evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care
rentabilitatea generată e întreprindere este superioară celei ce s-ar obţine
plasând pe piaţă un capital echivalent cu activul net corijat. în evaluare
pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. În acest
caz indicatorul la care se raportează acest prag de rentabilitate este
rezultatul net, din compararea celor două valori rezultând goodwill-ul sau
badwill-ul.
Astfel, având în vedere datele noastre, vom avea:
Pr = ANC * i = 300.000 * 15% = 45.000
 58

EVALUARE ECONOMICA TESTE GRILA

EVALUARE ECONOMICA - teste grila

EVALUARE ECONOMICA
1.Evaluarea ec-financ se face pe baza : b) bilantului economic
2.Care din urm factori fac necesara pozitionarea sistemica a intrep pe piata:
a) factorilegati de existenta preturilor libere
3.Cum se reeval stocurile de mat prime
din intrep supuse evaluarii, pe baza de expertiza si diagnostic: c)
la preturile zilei sau,daca intrarile sunt mai rare,la media preturilor de achizitie
din cea mai recenta perioada.
4.Ce rel exista intre rata de actualizare si riscul de tara: a) cu cat riscul de tara e
mai mare,cu atat rata de actualizare e mai mare.
5.Ce relatie exista intre val.intrep si rata de actualizare: b) invers proportionala
6.Estimarea de catre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca
explicatie:a) o perceptie diferita despre riscuri.
7.Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o intrep influenteaza artificial
valoarea patrimoniului intrep in sensul: b) majorarii.
8.Cand se doreste determinarea val.actuale a bunurilor dintr-o intrep,se
urmareste:b)corectarea tuturor distorsiunilor dintre val contabila si val
economica a bunurilor.
9.Eval ec si fin a unei intrep poate fi efectuata: b) sistematic, ptr o buna gestiune
a afacerii
10.Atunci cand se det fluxul de trezorerie,in vederea evaluarii unei intrep,profitul net
se corecteaza cu: b) amotismentele,variatia necesarului de fond de rulment si
investitia de mentinere;
11.Cresterea necesarului de fond de rulment(NFR) influ 818d313i enteaza val
intreprinderii in sensul: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie
 59

12.Care e val.patrimoniala de baza a unei intrep care prezinta % bilant ec:

imobilizari 60.000;capital social 70.000; obligatii 640.000;creante 400.000;stocuri
300.000;diferente de reevaluare 50.000;profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitati
20.000; a) 140.000
13. Cate variante teoretice sunt ptr determ capacitatii beneficiare a unei intrep in ce
priveste perioada de referinta:
c) 4
14 Evaluarile pot fi: a) evaluari contabile,evaluari administrative si evaluari
bazate pe expertiza si diagnostic
15.Obiectivul evaluarii ec si fin il reprezinta: b) determinarea valorii de piata a
bunurilor si intreprinderilor;
16.Care e dif dintre uzura scriptica si uzura fizica a unei cladiri: b) uzura scriptica
este durata de recuperare a investitiei ,iar cea fizica este durata de viata.
17. La ce foloseste reevaluarea mijl fixe: b) sa reactualizeze valoarea
patrimoniala ptr privatizare,asociere,etc
18.Care sunt metodele de piata de evaluare a terenurilor folosind chiria si
informatiile de tranzactionare:a) metoda rentei de baza si a capitalizarii rentei de
baza;
19.Capacitatea beneficiara se refera la: b) un beneficiu viitor.
20.Activul net corectat prin metoda aditiva se determina dupa formula: b) capitaluri
proprii+/-diferente din reevaluare.
21.Activul net corectat,prin metoda substractiva,se determina dupa formula; b)
activul reevaluat corijat-total datorii
22.Care din % elem pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare: a) dobanda la
imprumutul de stat
23.Rata de actualizare este: a) un element al pietei financiare
24.Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intrep sau a unui activ: b)
activul net corijat( corectat)
25.Sinteza diagnosticelor functiilor intreprinderilor reprezinta: c) o centralizare a
concluziilor privind diagnosticele functiilor intrepr la un mom dat
26.Diagnosticul functiei organizarii,conducerii si gestionarii personalului urmareste
examinarea: a) structurii intreprinderii
27.Obiectivul diagnosticului functiei organizarii,conducerii si gest personalului are
drept scop: b) analiza structurii umane si a capacitatii sale de a contribui la
realizarea obiectivelor si functiilor intreprinderii.
28.Obiectivul diagnosticului org,cond si gest personalului are drept scop: b) analiza
structurii umane si a capac sale de a-si da concursul la realizarea activ
intreprinderii
29.Obiectivul diagnosticului tehnic,tehnologic si de exploat,in cadrul eval intrep,are
drept scop: c) aprecierea in ce masura mijloacele de productie materiale
 60

raspund nevoilor actuale sau viit ale intrep sau ale

achizitorului(cumparatorului) ei potential.
30. Diagnosticul functiei comerciale se afla in rel de interdependenta cu
diagnosticul: c) tuturor functiilor intreprinderii.
31.Durata de decontare medie a incasarii datoriilor clientilor se face ca raport
intre: c)( sold la 31 dec-sold la 1 ian) / sold la 31 dec * 100
32. Diagnosticul comercial urmareste determinarea: b) pietei si a locului ocupat
de intreprindere pe aceasta piata;
33.Goodwill-ul reprezinta: b) un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu
ocazia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia;
34.Eval ec si fin a intrep se face pe baza: b) unei expertize si diagnostic;
35.Elementele de calcul ptr a evalua o intrep prin rentabilitate sunt: b) capacitatea
beneficiara,rata de actualizare si perioada de referinta;
36.Goodwill-ul unei intrep se gaseste inreg in bilantul intreprinderii la incheierea
exercitiului: b) nu;
37.Elementele intangibile influenteaza valoarea intreprinderii: b) prin rentabilitate;
38.Bilantul contabil serveste ca baza de date pentru stabilirea: a) activului net
contabil.
39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli in contul de profit
si pierdere se face: b) dupa natura veniturilor si cheltuielilor.
40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile in bilantul contabil se face: b) in
sume nete atat in activ cat si in pasiv.
41. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: b) aprecierea fiablitatii conturilor
anuale.
42. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregatire, sexe si vechime in
intreprindere releva anomalii in ce priveste: a)nivelul corespunzator de pregatire a
personalului.
43. Separarea bunurilor din intreprinderea supusa evaluarii se face in functie de:
c)utilitatea exprimata si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
44. Care este regula (formula) actualizalii propriuzise? b) x=y* 1/(1+i)n i rata
de capitalizare, de fructificare sau de actualizare
45. Care este regula (formula) capitalizarii? A) x(1+i)n=y
46. Tehnicile pentru realizarea actualizarii sunt: a) capitalizarea si actualizarea
propriuzisa.
47. Care din urmatoarele ajustari aduse profitului din bilant in vederea determinarii
capacitatii beneficiare a intreprinderii este inexacta? C) corectii legate de politica de
comercializare a intreprinderilor.
48. In ce consta ajustarea profitului din bilant in functie de politica de amortizare a
intreprinderii? A) inlaturarea excesului sau insuficientei de amortizare.
49. Urmatorii factori trebuie avuti in vedere atunci cand se reevalueaza bunurile
dintr-o intreprindere, unul din ei fiind eronat: c) modul de contabilizare a costurilor.
 61

50. Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupa
reevaluarea bunurilor, prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social
3.000.000; imobilizari 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitati
500.000, obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: b)
18.500.000
51. Care este valoarea substatiala bruta a unei intreprinderi care dupa reevaluarea
bunurilor prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 3.000.000;
imobilizari 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;
profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000,
obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 53.500.000
52. Metoda de evaluare la termen este recomandabil sa fie folosita in cazul: c)
intreprinderilor aflate in dificultate, redresabile.
53. Daca se poate determina valoarea patrimoniala a unei intreprinderi, care este
aceasta, dispunand de urmatoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve
10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizari necorporale (cheltuieli de
infiintare) 5.000.000: a) da; 23.000.000.
54. O instalatie data cu chirie influenteaza valoarea patrimoniala de baza a unei
intreprinderi? B) nu.
55. In evaluarea unei intreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul contabil
constituie: b)punct de pornire in determinarea capacitatii beneficiare a
intreprinderii.
56. Care din urmatoarele afirmatii este inexzacta? C) cresterea riscurilor legate
de politica economica, vamala, fiscala contabila micsoreaza rata de
actualizare si ca atare micsoreaza valoarea intreprinderii.
57. Metodele combinate de evaluare abordeaza: b) atat patrimoniul cat si
rentabilitatea.
58. Ce semnificate are relatia ANC.i in evaluarea elementelor intangibile ale unei
intreprinderi in care ANC=activul net corijat (valoarea patrimoniala a intreprinderii)
iar i=rata de capitalizare: b) prag de rentabilitate a intreprinderii.
59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baza criteriul principal: b)
rationamentul profesional al evaluatorului.
60. Evluarea intreprinderii necesita aplicarea: b) cel putin a doua metode.
61. Evaluatorul in procesul de evaluare estimeaza: b) valoarea.
62. Utilizarea unei metode de evaluarea depinde de: b) constatarile din
diagnosticul de evaluare.
63. Pretul pietei pentru bunurile care au utilitate pentr intreprindere este egal cu: b)
pretul de cumparare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai
putin deprecierea.
64. Utilitatea bunului in intreprindre se determina in functie de: a) gradul de
participare la relizarea profiturilor.
 62

65. Valoarea de lichidare a unui bun este egala cu: b) pretul de vanzare posibil
de obtinut, mai putin datoriile care greveaza bunul si cheltuielile ocazionate
de lichidare.
66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmareste: b) modalitatea de manifestare a
functiilor iintreprinderii si stabilirea concluziilor.
67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de: a) mediul
economic eterior intreprnderii si conditiile asigurate de intreprindere mediului
intern de manifestare a functiilor ei.
68. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditor anual
al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata in zile a incasarii
clientilor? C) 30 de zile.
69. Se dau urmatoarele elemente de bilant: Total activ 425.000 mii lei; cheltuieli de
constiturire 2.500 mii lei; cheltuieli de cercetare 15.500 mii lei; brevt de proprietate
125.000 mii lei. Exista un cumparator pentru o parte din brevete care ofera 75.000
mii lei. Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fii ajustat in
minus cu: b)143.000 mii lei.
70. Bilantul economic se prezinta cu un: -Activ net corijat de 23.000 mii lei – pasv
net corijt de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei. Valoarea
patrimoniala a intreprinderii va fii de: a) 18.000 mii lei.
71. Se constata ca o hala industriala in valoare ramasa de 145.000 mii lei nu mai
are utilizare de peste trei ani iar situarea ei in partea periferica a uzinei face posibila
vanzarea terenului inca liber de orice sarcina. Chelutilile de demolare a halei sunt
estimate la 85.000 mii lei. Iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la
suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeaza obtinerea din
vanzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu
ce suma urmeaza a fii ajustat in minus bilantul contabil: c) 220.000 mii lei.
72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiara de 3.000 mii lei
iar rata neutra de 20%. Super-profitul va fii de: b) minus 1.400 mii lei.
73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor inchiriate este de
105.000 mii lei. Iar valoarea bunurilor intreprinderii inchiriate la terti este de 75.000
mii lei. Vloarea substantiala bruta a intreprinderii va fii de: a) 455.000 mii lei.
74. Capacitatea beneficiara a intreprinderii este de 8.000 mii lei. Iar dobanda la
certificate de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea intreprinderii,
utilizand valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fii
de: c) 26.667 mii lei.
75. Valoarea patrimoniala a inreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiara este de 1.000 mii lei, rata neutra de plasament (i) este de 11% iar rata
de actualizare (c) este de 25%. Valoarea intreprinderii prin metoda bazata pe
GOODWEILL este de: c) 8.480 mii lei.
76. O intreprindere neredresabila, cu un activ net pozitiv, intra in lichidare avand
urmatoarele date estimative: #active net contabil = 120.000 mii lei plus valoarea
 63

imobilizarilor 5.000 mii lei – valoarea imobilizarilor 6.000 mii lei (plusul si minusul
sunt estimate a fii rezultate in urma lichidarii vanzarii imobilizarilor). Cheltuieli de
dezafectare si functionare in timpul lichidarii 2.000 mii lei. Valoarea estimata a
trezoreriei disponibila dupa lichidare este de: a)117.000 mii lei.
77. In cate grupe se pot impartii metodele de evaluare conbinate: b)doua.
78. Valoarea patrimoniala a intreprinderii (ANC) este de 8.000, capacitatea
beneficiara este de 1.000, rata neutra (i) este de 11%, iar rata de actualizare a
super-profitului este 25%. Valoarea globala a intreprinderii va fii de: c)8.480.
79. Reluand informatiile de la itnrebarea 72, precizati care este valoarea
GOODWILLului aplicand o rata de actualizare de 30%: a) -4.666 lei.
80. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaza valoarea
intreprinderii in sensul: a) reducerii.
81. Ce relatie exista intre rata de actualizare si riscul de tara? A) direct
proportionala.

1. Explicaţi necesitatea evaluării economice si financiare

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv

- stabilirea valorii de piaţa,
- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul
economic al tarii.
Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc
unele schimbări semnificative cum sunt:
- modificări in mărimea si structura capitalului social,
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzacţiilor comerciale,
- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta
valori de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite
de valorile juste

2. Explicaţi rolul bilanţului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul
contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile
aplicate de firma, el reflecta situaţia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la
înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a
incheiat.

3. Explicaţi diferenţele dintre preţ si valoare

 64

Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie,
intre parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este
determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea, evaluatorul nu-si
propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea
începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul.
Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca
valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa
vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori
care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective,
de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordează atât separate cat si împreuna , latura patrimoniala si
profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau.

4. Clasificati diferitele tipuri de evaluari

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii

- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii:

- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:

- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, ,
transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari
in scopuri comerciale, fiscale

5. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.

Diagnosticul are drept scop

- înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al
întreprinderii;
- cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte
întreprinderea;
- determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in
viitor;
 65

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in

sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere
pentru a deduce rapid consecinţele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in
stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.

6. Definiţi valoarea de piaţa

Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi

schimbata la data evaluării, intre un cumparator si un vanzator, hotăraţi si avizaţi,
care actioneaza in cunoştinţa de cauza, prudent si fara constrângeri, intr-o
tranzacţie echilibrata după un marketing adecvat.

7. Definiţi valoarea justa

Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna
voie intre doua parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul
determinat obiectiv.

8. Definiţi valoarea actuala a unui bun

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de
numerar, care urmează a fi generate de derularea normala a activităţii
întreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate

9. Valoarea de origine

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie

reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului
sau activului in stare de utilizare sau de folosire.

10. Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire

Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobândirea

 66

unui bun susceptibil a fi folosit in acelaşi scop, in aceleaşi condiţii de utilizare,

avand aceeaşi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca
si bunul supus reevaluării.

11. Prezentati 3 momente din viata întreprinderii in care este obligatorie

reevaluarea
- modificări in mărimea si structura capitalului social
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

12. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizării?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din

bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori
administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a
bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din
bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post
privatizare
- cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru
ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica
de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau
aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie
observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

13. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic

Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii,

cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va
stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
 67

Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de

lucru se stabilesc:
• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un
caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si
reglementari specifice favorabile.
• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect
previzibil negativ (invers oportunităţilor) ;
• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;
- contract si statut corespunzătoare;
- relaţii contractuale corecte;
- finanţare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;
• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea
întreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;
- conflicte de munca;
- obligaţii fiscale nerespectate.

14. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial

Obiectivul îl reprezintă determinarea locului ocupat pe piaţa de întreprindere in

prezent si in viitor.
Constatări
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale
întreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activităţii;
b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru
aceştia durata de recuperare a creanţelor ;se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere, cuantumul
cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii
 68

firmei;

Concluzia
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f
buna a produselor si serviciilor
• puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica,
cunosterea insuficienta a pietii.

15. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de

exploatare

Obiectivul consta in stabilirea măsurii in care mijloacele de producţie materiale

răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale potenţialului
cumparator.

Constatări
- se impune cunoaşterea potenţialului de producţie la un moment dat si evoluţia sa
in timp;
- stabilirea dinamicii imobilizărilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenţialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia
de viitor previzibil a întreprinderii;

Concluziile se prezintă sub forma:

• Oportunităţilor
• Riscurilor
• Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producţie;utilaje moderne,
produse si servicii competitive
• puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a producţiei, o conducere
defectuasa a aprovizionării si transporturilor, probleme de calitate a produselor si
serviciilor.

16. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si

resurse umane
 69

Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacitaţii personalului de a

contribui la realizarea activităţii întreprinderii.

Constatări se fac următoarele demersuri:

a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregătirea ,gradul de ocupare; vechimea in
întreprindere; fluctuaţiile, absenteism.

b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de

conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare,
exista motivarea muncii.
• puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de
rudenie intre conducere si salariati.

17. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil

Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatului financiar si a stării de sănătate a societarii;
b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei
exerciţii financiare;
c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de
rentabilitate a capitalurilor proprii.

Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si

informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit
metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte
• puncte slabe
 70

18. Rolul bilanţului in diagnosticul de evaluare

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si
pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se
întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează
pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

19. Rolul bilantului functional in diagnosticarea intreprinderii

Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor

functii ale întreprinderii:
- funcţiile de investiţii,
- de exploatare si
- de trezorerie – in active si
- funcţia de finanţare in pasiv.

20. Care sunt paşii in determinarea ANC ?

1.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si

elemente in afara exploatării (necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat.

21. Componentele fundamentale ale oricărei evaluări sunt:

- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara

22. Metodele de calcul al ANC sunt:

- metoda substractiva si
- met. aditiva

23. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat
(val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

24. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu
influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

25. Cum se calculeaza valoarea substantiala bruta?Explicati semnificatia acesteia.

Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor
 71

care, deşi sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si
le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe
baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

26. Met aditiva

Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000

Ch infiintare 15.000
ANC 150.000
Met substractiva
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000

Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000

ANC 150.000

27. Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii

actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte
de încasat sau de plătit ulterior.

28. Tehnicile de actualizare

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul

parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
 72

Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin
factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât
aduce pagube.
In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta
piaţa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim
tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat
in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica
regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca
suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica
tehnica de actualizare numita si regula de actualizare
- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x”
daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent
valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n
t

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

29. Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare

 73

-Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investitii alternative,

-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata
dobanzii de baza fara risc)

30. Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc
viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale
viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

31. Modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii.

Desigur, se înţelege ca, atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare
va fi egala cu costul capitalurilor proprii.

Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:

CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului

CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit

32. Costul capitalurilor proprii a unei întreprinderi

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al

capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
 74

- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende

distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π

S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

33. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare

Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza

faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre
participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de
abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se
pot reflecta in evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de
risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata înainte de impozitare ce reflecta evaluările
pieţei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de
actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimările viitorului flux de
numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluările pieţei curente asupra valorii –timp a banilor si
riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca
au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al
riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din
active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de
proiect si riscul fluxului de numerar.

34. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre
riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza
diagnosticelor.
 75

Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit
o rata de actualizare mai mare.

35. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii

Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala
cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

36. Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Prezentati cateva metode de

determinare

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul
bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat

Activul net corijat se calculează prin doua metode:

1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

Metodele de determinare sunt:

Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substanţiale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

37. Ce este capacitatea beneficiara a intreprinderii si ce semnificatie are in

evaluarea intreprinderii?

Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un

beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate
normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a
avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finanţează întreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:

- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea
fluxurilor degajate de întreprindere.
 76

38. Etapele determinării capacitaţii beneficiare sunt:

- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii
capacitaţii beneficiare

I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a
profitului din bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.

Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:

A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din
legislatie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul
ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la
profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor
din diagnosticul de evaluare.:
-marja bruta;
-valoarea adaugata
-excedent brut/net din exploatare;
-profit net
A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe
de curs valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente – se înlătura orice
exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau
exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si
studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a
fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si
sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai
acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod
sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
 77

G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic

In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate

scădea valoarea întreprinderii.

II. Examenul previziunilor

Evaluatorul face discuţii cu conducerea asupra viitorului întreprinderii din care
trebuie sa rezulte ca întreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul
va folosi metode lichidative.
III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se
recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se
foloseste in evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda
trecuta si viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade
trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.

39. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru
determinarea capacitatii beneficiare:

A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe

de curs valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente – se înlătura orice
exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau
exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si
studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a
fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si
sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai
acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod
sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic
 78

In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate

scădea valoarea întreprinderii.

40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a

unei intreprinderi?

Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:

- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor
anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

41. Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia

pe baza performantelor financiare?

Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective

perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de
afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I
permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea,
asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru
modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu
termenul de recuperare al investitiei.

42. Definiţi capacitatea beneficiara a unei întreprinderi si prezentaţi formele de

exprimare a acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un
beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate
normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a
avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

43. Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei

intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie
conform legii societarilor.
 79

Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si

impozitelor pe imobilizări, dar înaintea dobânzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobânda pe datoria la terţi
- economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru
datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor
Flux de trezorerie

44. In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?

Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare

an in unitate, pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si
reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileşte
valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii

45. Care sunt cele patru etape in evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibilitati actualizate?

Aplicare metodei se face in patru etape:

1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza
diagnosticelor

2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu

orizontul de prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a
fluxurilor trecute: vânzări, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.

3. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din

ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de
constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul
intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza
prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF)
sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe
 80

K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea

fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

46. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de

constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul
commercial, etc.

47. Ce sunt metodele combinate de evaluare si in cate grupe se clasifica?

Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se

bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta
sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile
aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente
intangibile
48. Cum se evalueaza actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor
intreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de
acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza
la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina
valoarea unui titlu respective a pachetului;

49. Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru determinarea
valorii acesteia?

Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la
preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta
perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate
cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza
tehnica.
 81

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin

beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

50. Cum se evaluaeaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea

scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale
din ziua respectiva

51. Cum se evaluaeaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a

determina valoarea acesteia?

Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la val scriptica, cele in valuta se

actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

52. Cum se evalueaza imobilizarile necorporale din bilantul unei intreprinderi pentru
a determina valoarea acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de

cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate
in calcul cu val. scriptica

53. Cum se evaluaeaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din

ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul
evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul
evaluarilor in alte scopuri.

54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?

Structura standard a unui raport de evaluare

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator,
asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza
raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
 82

1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii

2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare
etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor
de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si
componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii
respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare,
etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in
domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul
Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara
prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaţiei juridice a întreprinderii in raport cu proprietarii,
terţii si cu salariaţii.
4.12. Constatări: ţinând seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor
stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte
privind drepturile de proprietate, daca exista contracte încheiate cu partenerii de
afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca
exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al
intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de
lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un
character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari
favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil
negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare
si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii
contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari
fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii:
contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii
contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale
nerespectate,etc.
 83

4.2. Diagnosticul commercial

4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in
viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va
calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de
recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra
ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a
pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul
cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii
firmei;
4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai
importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a
produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund
nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie
la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a
nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare –
dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi
competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a
aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a
produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui
 84

la realizarea activitatilor intreprinderii

4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii;
date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in
intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si
experienta, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din
intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare
buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba,
salarizare nestimulativa,etc.

4.5. Diagnosticul financiar contabil

4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor
si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira
a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a
capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la
valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si
rata de rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii
marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin
realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de
efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare
examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor
patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
 85

- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia,
cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective
datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor
si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane
afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale
prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor ment datele si inf puse ladisp de client,cf.caietului de sarcini si preved din
contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri,
publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor
de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea met de evaluare mentionate la pct.6,
in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere ec cat
si fin. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din
operatiunea de evaluare.

55. Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei

intreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea întreprinderii
 86

astfel:
- influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naţionale
- Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de
schimb de la data efectuării evaluării

56. Cum influenţează modificarea preturilor valoarea întreprinderii?

Modificarea preturilor influenţează valoarea inteprinderii astfel:

- rata de actualizare este influenţata cu riscul de proiecţie;
- bilanţul economic este influenţat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaţa
care ţin seama de preturile pieţei

57. Bilanţul economic oferă masa de date necesara aplicării metodelor de

evaluare.

Bilanţul economic este instrumentul de lucru pe baza căruia se evaluează o

întreprindere.
El prezintă patrimonial rentabilitatea întreprinderii actualizate şi corectate în funcţie
de exigenţele pieţei, pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator ţinând cont de faptul că:
- bilanţul contabil nu permite înţelegerea corectă a realităţii economice şi financiare
a întreprinderii.
- valoarea netă contabilă - ca diferenţă între ceea ce ea posedă şi ceea ce ea
datorează- nu reflectă decât imperfect valoarea economică reală va aduce o serie
de corecţii elementelor patrimoniale (extracontabil), elaborând un bilanţ economic,
care va oferi datele necesare, aplicării metodelor de evaluare.
Aceste corecţii trebuie realizate în raport cu:
- valoarea patrimonială de moment a fiecărui element
- de capacitatea potenţială de a produce profit.

58. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii inteprinderii

Politica de amortizare influenţează valoarea întreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenţeze in sensul
unei valori mai mari a activelor si a întreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decât cele normale influenţează in
sensul micşorării valorii întreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influenţează, de exemplu daca in anul in
care se face evaluarea mijloacele fixe achiziţionate in acest an sunt amortizate
accelerat influenţează întreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decât daca ar
fi utilizat metoda liniara.
 87

59. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea inteprinderii?

Este evident ca politicile contabile influenţează valoarea întreprinderii întrucât
acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a
elementelor din situaţiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce
la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe când metoda
fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respective
duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea
costurilor îndatorării la un moment dat determina active mai mari decât daca
dobânda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.

60. Ce intelegeti prin valoare patrimoniala a întreprinderii?

Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obţinut ca
diferenţa intre activul bilanţului economic si datoriile înscrise in acest bilanţ.

61. Cum influenţează riscul de tara valoarea întreprinderii?

Riscul de tara influenţează valoarea întreprinderii in sens invers proporţional, cu cat
riscul este mai mare cu atât val întreprinderii este mai mica.

62.
in ghid 2016 nu mai apare aceasta problema... totusi gasesti mai jos raspunsul la
intrebarea ta.

suma 2.624lei reprezinta diferenta dintre cheltuiala lunara 4.708lei (cei 56.500lei /
12 luni) si restul de 2.084lei care a mai ramas in avans cont 471 (11.500 lei initiali -
4.708lei prima luna - 4.708lei luna 2 = 2.084lei)

altfel spus: au fost platiti 11.500 lei pe 10 ale primei luni din trimestru care se impart
in:
- 4.708lei chirie luna 1 (se inreg in 612)
- 4.708 lei chiri luna 2 (se inreg in 471)
- 2.084lei chirie luna 3 (se inreg in 471)

Din 471 scadem in luna 2 chiria pe luna 2 in suma de 4.708lei, iar in luna 3 ce a mai
ramas adica 2.624lei.
Chiria pentrul luna 3 care trebuie inregistrata in 612 este 4.708lei si se compune
din:
- 2.084 lei inregistrata in 471
- 2.624 lei se inregistreaza in 401 (se considera ca a fost primita factura pt chiria pe
urmatoarele 3 luni) si urmeaza sa se plateasca pe 10.
 88

poate reusesti sa faci rost de ghidul 2016 pentru ca sunt mai multe modificari
importante. - See more at: http://www.conta.ro/forum/topic/51739-acces-stagiu-
expert-2016/page__st__100#sthash.KYG5Otfy.dpuf

63. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara
exploatarii?
Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea
venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

64. Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere

pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime
egala, remunerate la rata medie a pietei.

65. Goodwill – este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma

valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei
întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor
intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului
obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.

66. Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a

capitalurilor proprii si a ratei dobânzii.

67. Cum poate fi definita evaluarea economica?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin

care se stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si
intreprinderilor.

68. Daţi exemple privind corelaţiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea
deter.ANC?

Acţiunile deţinute de întreprindere in capitalul altor societatea se evaluează astfel:

- atunci când pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de
acestea;
- când pachetul este majoritar se poate aplica aceeaşi metoda sau se procedează
la evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina
 89

valoarea unui titlu respective a pachetului;

Stocurile se evaluează după separarea celor fara mişcare sau cu mişcare lenta, la
preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta
perioada.
Stocurile de producţie in curs se evaluează la nivelul costurilor efective, corectate
cu gradul de înaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza
tehnica.
Stocurile de produse finite se evaluează la nivelul preturilor de vânzare, mai puţin
beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creanţele se evaluează după înlăturarea din calcul a creanţelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizează la raportul de schimb al monedei naţionale
din ziua respectiva.
Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la valoare scriptica, cele in valuta se
actualizează la raportul de schimb al monedei naţionale din ziua respectiva.

69. Indicaţi câteva corelaţii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma in
capacitate beneficiara (metode de randament.)

4 corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţ pentru determinarea capacitaţii

beneficiare:
– amortismente – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice
insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experţii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau
eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in
munca si protecţia sociala;
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile
trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri care provin din
operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
70. Superprofitul este diferenţa dintre capacitatea beneficiara a întreprinderii
(profitul întreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piaţa financiara a
unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB –ANC x i , i= rata neutra de capitalizare
Influenţează valoarea întreprinderii in sensul creşterii.

71. Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a

activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui
good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.
 90

72. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute-valoarea patrimoniala a

inteprinderii.
Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor
care, desi sunt inregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si
le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe
baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

73. Z= Se obţine prin modelul Gordon

Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispozitia
evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe
baza metodei statistice. Modelul Z reprezinta o functie construita pe baza unui
numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai
multor intreprinderi. Modelul Z are forma:
Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn
Unde X1 – Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n = coeficienti de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al
acesteia, inca inainte ca situatia sa devina compromisa.

Rolul bilanţului in diagnosticul de evaluare

Rolul bilanţului in diagnosticul de evaluare

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si
pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se
întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează
pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

19. Rolul bilantului functional in diagnosticarea intreprinderii

Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor

functii ale întreprinderii:
- funcţiile de investiţii,
- de exploatare si
- de trezorerie – in active si
- funcţia de finanţare in pasiv.
 91

Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil

Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil

Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului
financiar si a stării de sănătate a societarii;
b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei
exerciţii financiare;
c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de
rentabilitate a capitalurilor proprii.

Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si

informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit
metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte
• puncte slabe

Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si

resurse umane

Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si

resurse umane

Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacitaţii personalului de a

contribui la realizarea activităţii întreprinderii.

Constatări se fac următoarele demersuri:

a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregătirea ,gradul de ocupare; vechimea in
întreprindere; fluctuaţiile, absenteism.

b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de

conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare,
 92

exista motivarea muncii.

• puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de
rudenie intre conducere si salariati.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de

exploatare

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de

exploatare

Obiectivul consta in stabilirea măsurii in care mijloacele de producţie materiale

răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale potenţialului
cumparator.

Constatări
- se impune cunoaşterea potenţialului de producţie la un moment dat si evoluţia sa in
timp;
- stabilirea dinamicii imobilizărilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenţialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de
viitor previzibil a întreprinderii;

Concluziile se prezintă sub forma:

• Oportunităţilor
• Riscurilor
• Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producţie;utilaje moderne,
produse si servicii competitive
• puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a producţiei, o conducere
defectuasa a aprovizionării si transporturilor, probleme de calitate a produselor si
serviciilor.
 93

corectii evaluare

Ceau, scuze pentru interventie dar de exemplu, la problema 82 - Evaluare, dupa

parerea mea pretul actual al actiunii este : 25/ 0,5 = 500 lei an / actiune ;
la problema 83 , randamentul se exprima in procente este de 5,6 % /actiune,
nicidecum 0.056 lei/actiune.....; la problema 76, CF este 504.000, nicidecum 304.700
ca si in calculul final de la Vg.....deci rezultatul e diferit.(aici e poate o simpla
greseala de transcriere)
La problema 51, ecuatia finala este dupa parerea mea :CMPC = 23 x 80%+24 x 20%
= 23 %, nu are cum sa fie 143 % .....

As mai avea si alte remarci la calcule si la modul de calcul dar ma opresc aici...tu ai
zis ca ai rezolvarile de la cursuri....nu am participat la cursuri, ptr ca aici la noi in
jud.SM nu se tin, am rezolvat singur cu ajutorul cartii lui Marin Toma si modele de pe
net.
Inca odata imi cer scuze daca am ofensat prin postarea mea, si iti multumesc pentru
efortul tau, am exprimat doar cateva pareri personale.

Este posibil sa fie greseli la calcule. Eu nu am apucat sa verific iar in sala de curs nu
am avut calculator pentru socoteli si m-am bazat pe cele spuse de profa sau alti
cursanti. Acasa am transcris la repezeala de pe foile de la curs in PC pentru a putea
posta mai repede materialul.

Multumesc oricum pentru atentionari. Daca ati reactionat inseamna ca se uita totusi
cineva pe material. Credeam ca m-am straduit degeaba.
 94

Sa le luam pe rand:

- problema 68: ai dreptate. Initial profa ne-a spus ca este 10%, apoi cand a ajuns la
punctul c, s-a razgandit si a zis ca este 20%. Si eu cred ca trebuia 10% pentru ca
atat este rata neutra...
- problema 57: rezultatul la calcul este 189.933 lei, iar profa a spus ca este 1899,33
lei (adica 189.933:100). Habar nu am cine are dreptate...
- ce alte pareri ai despre calculul ANC? Poate vrei sa le discutam aici...
- problema 82 care este de fapt problema 81: 25lei/0.5 = 50 lei/actiune nu 500 lei cat
zici tu (rezultatul profei a fost 1.25 lei/actiune!!! Oare scria raspunsurile de la alte
probleme... sau gresim noi undeva?)
- problema 83: aici nu stiu ce sa-ti spun. Daca tu zici ca se calculeaza in procente,
atunci procente sa fie. Profa s-a oprit la 0.056lei/actiune care in procente inseamna
fix cat zici tu, adica 5.6%
- problema 76: raspunsul corect este CF = 110.000 x 4,58 = 503.800lei iar VG =
(440.000+442.000+503.800)/3 = 461.933lei. Tu cum ai ajuns la CF 504.000lei? Nu
rotunjim la doua zecimale media (4.58)?
- problema 51: corect. CMP = 23% x 80% + 20% x 20% = 18,4% + 4% = 22.4%
adica 23% (aici am gresit eu la transcriere si nu aveam rezultatul - am vazut plus
peste tot in foile de la curs si am adunat toate cifrele, dar la formula am scris bine).
Fie vorba intre noi, eu nu am inteles aceasta problema/rezolvare. Nu stiu cum a
ajuns la valoarea de 80% pt Ccp/Ccp+Cci nici daca ma bati...

Nu sunt ofensata, ba chiar ma bucur ca a reactionat cineva. Asa simt si eu ca munca

mea (de transcriere) nu este in zadar.

Profa mai zicea ca la corectare se pune accent pe modul de calcul (formule) si mai
putin pe socoteli. Probabil din cauza asta nu a insistat pe adunari si inmultiri, avand
in vedere si timpul foarte scurt de predare a cursului... Nici nu vreau sa stiu cum sunt
socotelile de la problemele 62, 70, 72, 79 (cele cu puteri).

Astept si celelalte remarci pentru ca m-ai facut curioasa... Incep sa am dubii asupra
unor rezolvari...

Spor la invatat si bafta multa tuturor!

ps: oare trebuie sa retrag materialul pentru ca este eronat?

revin cu problema 81: de fapt calculul este: 25 / 5% = 25 / 0.05 = 500lei/actiune

Idem problema 37, provizioanele s-au trecut la Rezerve ceea ce modifica total
problema....Totusi eu cred ca provizionul nu prea se potriveste la elementele de
capital propriu, e mai corect incadrarea la Datorii nefinanciare....Doar parerea mea....
 95

Referitor la problema la care nu intelegi rezolvarea : (51)

Cci
--------------- = 20% rezulta Ccp / Ccp + Cci = 80% deoarece adunate ele sunt 100%.
Ccp + Cci

Primul element de 20% este dat din enunt, desi eu cred ca cuvantul "proprii" din
enunt e in plus, (obligatiile financiare repr. 20% din masa capitalurilor PROPRII
folosite de intreprindere).....(trebuia dupa parerea mea :masa totala a capitalurilor"
sau ceva de genul.In fine asta e parerea mea despre rezolvare, nu stiu daca te-am
ajutat cu ceva....

Daca obligatiile financiare reprezinta 20% din capitaluri proprii si sunt egale cu 5000
, atunci capitalurile proprii sunt in suma de 25000 si proportia este de 83 %
cap.proprii , 17 % capitaluri imprumutate.

25000/(25000+5000)= 83.33%
5000/(25.000+5000)= 16.67%

Eu asa am rezolvat si sustin ca asa e corect.

Daca cele imprumutate erau 20% din total capitaluri se ajungea la 80% si 20%

n incheiere, mai mentionez la materialul Florentei ca la problema 86 : pct a) valoarea

contabila = Anc / nr.actiuni ar trebui Anc = Active totale - Datorii totale = 10.000.000 -
7.000.000 = 3.000.000 , si nu doar 10.000.000 care e valoarea activului. Parerea
mea

fiscalitate
Problema nr.12
Pt determinarea Bazei de calcul a Rezervei legale s-a trecut ca si Rezultat contabil
suma de 60.000 lei, ori ar fi trebuit sa fie 60.000 lei-25.000 lei.
Corect ar fi fost ca baza de calcul a Rezervei sa fie 1950 lei si nu 3200 lei?
Are aceasta diferenta vreo influeuenta asupra rezultatului final pt Impozit pe profit?
sau nu are, deoarece ea se limiteaza la plafonul pt 20%*Cap.social=2000lei
(1500+500).

Problema nr.70 pct-c)

Cand intervine exigibilitatea TVA pt sist. TVA la incasare?
E greseala in enuntul pct.c) sau in raspuns?
Corect ar fi la data incasarii , adica 25.05 N asa cum e precizat ca fiind data incasarii
?

Problema nr.80 pct.a)

 96

In cazul Ach.Intracominitare, e corect ca exigibilitatea sa intervina (odata cu faptul

generator ) la data livrarii bunurilor si nu la data emiterii facturii ?