Despre cuvinte

Cuvintele sunt păsari, care

Lăsate libere, să zboare

Se contrazic, se ciondănesc,

Se-aseamănă si se-nvrăjbesc

Şi uneori se si jignesc.

De nu le prinzi, să le cunoşti

Corect n-ai să le foloseşti.

De nu le stăpâneşti, precis

Greşeli vei face şi în scris.

Să ţinem minte: Sunt cuvinte

Unele chiar din alte limbi provenite

Şi în vocabularul nostru se găsesc,

Ele NEOLOGISME se numesc.

Lasciv, laitmotiv, laic si languros

Sa le reţinem şi

Să ne exprimăm frumos.
Snobism, sincronic,sincronisme

Iată şi alte neologisme.

Atle cuvinte ai să găseşti

Prin texte literare,

Dacă-ţi place să citeşti.

Acestea ARHAISME se numesc

Şi în vorbirea noastră

Nu prea se mai găsesc.

Ele-n vocabular au fost demult

Aproape-n întregime au dispărut.

Ispravnic ce inseamnă dregător

Reprezentant al vreunui domnitor

Sau mânios ce-nseamnă duşmănos

Şi multe alte vechi cuvinte

Le veţi găsi în dicţionarul de arhaisme.

Dacă poveştile lui Creangă

Îţi place să citeşti

Alte cuvinte REGIONALISME

În paginile carţii ai să găseşti.

Sunt tot cuvinte româneşti

Ce-n anumite zone le-ntâlneşti.

Colţun-ciorap pe care-l împleteşti

Fâşiu-maramă cu care te împodobeşti.

Ciubote cu turetci înalte,

Adică cizme cu carâmb din piele

Acestea sunt regionalisme,

Însă doar câteva dintre ele.

Alte cuvinte cunoscute,

Ce în vorbire au sensuri multe

Şi care vocabularul îl îmbogăţesc

POLISEMANTICE se mai numesc.

Şi vă numesc spre exemplificare

Ionela coarda sare

În livadă, la răcoare

Sora ei, în prag de seară,

Studiază la vioară.
Dar, deodată s-a oprit;

Vai, coarda la a plesnit.

Îi spune-n glumă Ilie:

- Pune-o coardă de la vie!

- Sau o coardă de la cerc

Zice Ionela încet.

Se-ntamplă des ca unele cuvinte

Să aibă acelaşi înţeles,

Dar se îmbracă diferit

Sunt SINONIME, aţi ghicit,

Amurg-înserare-asfinţit,

Vâlvoi-ciufulit-zbârlit.

Un piţigoi

Cu penele vâlvoi

E ciufulit şi zbârlit

Parcă-ar veni de la război.

Ziua iată s-a sfârşit.

E amurg
Spre asfinţit

Soarele acuma s-a pitit

Nu mai dogoreşte tare

Ne plimbăm pe înserare.

Dacă la fel arată-n scris

Dar au cu totul alt inţeles

Sunt OMONIME mai precis

toc(de uşă, de pantof sau cel ce-l foloseşti la scris).

Toc! Toc! Toc!

Ce zgomot mare!

Se aude-n depărtare?

Este-un toboşar vestit

Sau un doctor iscusit?

Cine este? Aţi ghicit?

Ghionoaia, negreşit.

La plimbare nu mai plec

Mi s-a rupt la toc un flec.

Azi fac tot:

Curat, mâncare

Toc carnea pentru sarmale.

Bunicuţa mi-a promis

Că-mi cumpară un toc de scris.

Meşterul a pus un toc

La o uşă de la bloc.

Pe un toc am dat doi lei

Să-mi ţin ochelarii mei.

Mai sunt cuvinte

Şi chiar multe

Ce par identice,

Atât în scris

Cât şi-n vorbire.

E vorba despre PARONIME.

Dar să aducem lămurire:

Doar par la fel,

Dar n-ai habar

Cât sunt de diferite.

Iată spre exemplificare:

numeral-numerar

original-originar

Iar simulare-stimulare

Am invaţat azi la citire

O nouă parte de vorbire

E vorba despre numeral

De care nici n-aveam habar.

Stând şi-aşteptând la casă

Ca să plătesc marfa aleasă,

M-am speriat

Când casiera m-a întrebat:

Platiţi în numerar?

Creangă e originar din Humuleşti

Şi e un scriitor original

În tot ce-a scris

Şi-n amintiri şi în poveşti.

Astăzi în pauza mare

Vom face o simulare

Când semnalu-ai auzit

Fugi la locul stabilit.

Comportă-te ca si cum

Ar fi un incendiu acum.

Nu-i concurs, e-o adunare

Nu astepta o stimulare.

Au mai ramas nişte cuvinte

Care sunt total diferite

Şi sunt opuse-n întregime

V-aţi amintit? Sunt ANTONIME.

adevar-minciuna

răsărit-apus

Multe ar mai fi de spus.

Adevarul să îl spui,

Căci devii drag orişicui.

Totdeauna să ţii minte:

"Minciuna are picioare scurte".

Soarele apare

Dinspre răsărit

Când seara a venit

Spre apus dispare.

V-am povestit despre cuvinte

Care au si ele simţăminte.

De aceea spun că este bine

Să le-nvăţăm corect

Şi să le respectăm cum se cuvine.

Căci ele aşa cum ştim

Îmbogăţesc limba noastră

Frumoasa limba românească.

Înv. Aurora Humulescu

Şc. Cut, com. Dumbrava Roşie,jud. Neamţ