CAIETUL MEU

DE
VACANŢĂ
 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

A. Se dă textul:

"Cât de mult eu vara La bunicii de la țară Pe la ei e verde totul

asta Perpelindu-mă aici Unde, de când eram mic, Și pe deal și pe câmpie
Să se isprăvească școala Merg în fiecare vară Când adie ușor vântul
Să plec iute la bunici. Să mă zbenguiesc un pic. Inspir puf de păpădie."

("Vacanţă la bunici", fragment – Tiberiu Jugănaru)

Cerinţe:

1.Transcrie titlul şi autorul textului.

2.Câte strofe are poezia (fragmentul)?

3.Precizează timpul şi locul acţiunii.

4.Desparte în silabe cuvintele de mai jos:

 școala=................................. se zbenguiesc=..............................
fiecare=......................................... iute=...................................
merg=............................................ adie=...................................

5.Completeazăseriile după model: 6.Eu zic una, tu zici multe:

să isprăvească – să termine vară
să merg - ............................. bunic
să adie - .............................. şcoală
să inspir - ........................... ţară
deal
câmpie
păpădie

7. Alcătuieşte câte o propoziţie folosind cuvintele următoare:

să isprăvească

să mă zbenguiesc

8. Alcătuieşte propoziţii cu înţelesurile cuvântului "ţară".

9. Colorează căsuţa. Uneşte printr-o linie căsuţa cu animalele care trăiesc în ograda omului.

B. Citeşte cu atenţie textul:

 "Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri,
bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum
o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se
întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la
cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:
- Măi! Ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc."

("Punguţa cu doi bani", fragment – Ion Creangă)

Cerinţe:

1. Încercuieşte numele personajelor care apar în text. 2. Completează spaţiile punctate:

- cocoşul Titlul textului este:
- moşneagul
- baba Autorul textului este :
- găina
- vizitiul
- boierul Textul are alineate.

3. Transcrie ultimul enunţ al textului dat şi scrie într-o căsuţă numărul de cuvinte.
4. Uneşte cuvintele cu sens asemănător. opus pentru
scăpă merge fiecare dintre
umblă plisc cuvintele de mai
clonţ caleaşcă jos.
trăsură pierde moşneag – găseşte –
spune vorbește înapoi –
jos –
5. Scrie câte un cuvânt cu înţeles
6. Citeşte invers şi scrie ce cuvinte obţii.

doi - doc- dac-

toc- sur-
pac-
7. Combină literele astfel încât să obţii cuvinte: 8. Completează careul:
 u, p, g, n, ţ, u, ă =
r, b, o, e, i =
ă, t, ă, s, r, u, r =
m, ă, e, a, s =

C. Citeşte cu atenţie textul:

 ,, Cei doi tovarăşi trecură domol pe cărarea din marginea uliţii până
sus în deal, la plopii lui Mihalcea. Acolo Lizuca se opri şi băgă de samă
că cenuşa se isprăvi.
- Patrocle, ce facem noi acuma? întrebă ea pe căţel.”
("Dumbrava minunată", fragment – Mihail Sadoveanu)

*dumbravă = pădure tânără şi nu prea deasă

Cerinţe:
1. Transcrie titlul şi autorul lecturii.

2. Cine erau cei doi tovarăşi?

3. Înlocuieşte printr-un cuvânt expresiile următoare:

băgă de seamă -
trece strada - __________________________
o luă la sănătoasa-
din loc în loc -
4. Transcrie întrebarea din textul dat. Notează numărul de cuvinte în casetă.

5. Completează spaţiile libere din propoziţii folosind cuvinte/expresii din text.

Lizuca şi Patrocle trecură pe cărarea din ......................................................................

La plopii lui Mihalcea, Lizuca observă că ....................................................................

Speriată, îl întrebă pe ............................. ce e de făcut.

6. Cuvintele îşi caută rude bune:

exemplu: prieten - prietenos, prieteneşte, împrietenit
cenuşă:
tovarăş:

7. Să presupunem că eşti în dumbrava minunată. Ce vezi în jurul tău?

 8. Continuă şirurile începute!

cărare: şerpuită,
căţel: prietenos,
uliţă: pietruită,
deal: verde,

9. Completează rebusul! 1
1. Lizuca se duce la…………….
2. Scufiţa ………………………. 2
3. Părul bunicii este …………… 3
4. Vacanţa mare este în anotimpul…………… 4
5. Fiind..………se aşază la umbra unei răchite.
5
Dacă ai rezolvat corect meriţi cuvântul de pe prima coloană!
*răchită = salcie

D. Citeşte cu atenţie textul:

"Scufiţa Roşie locuia împreună cu părinţii săi într-un sat, iar bunica ei locuia într-o căsuţă
aflată în pădure.
Într-o zi, mama Scufiţei Roşii o chemă pe fetiţă şi-i zise:
- Fetiţa mea, ia acest coşuleţ cu merinde şi mergi la bunica să i-l duci. Ai înăuntru un cozonac
şi o sticlă cu vin. E bolnavă şi slăbită sărăcuţa şi sunt sigură că-i vor prinde bine. Du-te repejor, să nu
te prindă arşiţa şi să nu te abaţi din drum. Ajunsă acolo, prima ta grijă să fie s-o saluţi cuviincios,
urându-i bună dimineaţa.
- Nici o grijă, mămico, voi face întocmai.
- Luându-şi coşul, Scufiţa Roşie porni la drum. Merse ce merse şi intră în pădure. Acolo, cine-i
ieşi în cale? Nimeni altul decât lupul.
- Bună ziua, Scufiţă Roşie, o salută lupul pe fetiţă.
- Bună ziua, dragă lupule, răspunse fetiţa cu zâmbetul pe buze."
("Scufiţa Roşie", fragment – Fraţii Grimm)

Cerinţe:
1. Precizează titlul şi autorul textului:

2. Care sunt personajele care participă la acţiune?

3. Unde locuia Scufiţa Roşie? Dar bunica ei?

4. Transcrie sfaturile pe care Scufiţa Roşie le primeşte de la mama sa.

5. Care este formula de salut folosită de fetiţă? Dar de lup?

6. Aşază cuvintele din ultimul enunţ în ordine alfabetică.

7. Colorează imaginile şi apoi ordonează-le după întâmplările din poveste.

 Citeşte cu atenţie textul:
" - Are numai două picioare. Vai de ea!
- Şi nu are antene! spuse alta.
- Şi uite ce subţire e la mijloc! Parc-ar fi om! Vai, ce urâtă-i!
Aşa spuneau toate cărăbuşoaicele şi totuşi Degeţica era atât de drăgălaşă! Drăgălaşă i se
păruse şi cărăbuşului care o răpise, dar fiindcă toţi ceilalţi ziceau că-i urâtă a început şi el să
creadă că-i urâtă. I-a spus să se ducă unde-o vedea cu ochii. Au luat-o, au dat-o jos din copac si
au pus-o pe un anuţel şi ea a început să plângă şi să se tânguie că-i aşa urâtă încât cărăbuşii au
alungat-o. Ea nu era urâtă, era cea mai drăgălaşă fetiţă care se poate închipui, gingaşă şi
luminoasă ca o petală de trandafir."
("Degeţica", fragment – H. C. Andersen)

* se tânguie= se jeleşte, se vaită

Cerinţe:

1.Care este personajul principal al textului?

2. De ce fetiţa se numeşte Degeţica?

3. Ce acuze îi aduceau cărăbuşoaicele?

4. De ce era considerată urâtă Degeţica?

5. Alcătuieşte enunţuri folosind cuvintele şi semnele de punctuaţie date:

antene (!)

petale (?)

6.Scrie cuvinte cu înţeles asemănător:

drăgălaşă -
se tânguie -
alunga -
gingaşă -
 7. Uneşte şi colorează:

8. Am scris ,,una”, tu scrie ,,multe”!

fetiţă -
cărăbuş -
copac -
ochi -

petală -
trandafir-

9. Atribuie câte trei însuşiri cuvintelor!

Degeţica :
copac :
trandafir : __
 Citeşte cu atenţie textul:

< - Dar ce-a fost aici, copile?

- Ce să fie, mămucă? Ia, după ce te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult
şi iaca s-aude cineva bătând în uşă şi spunând:
„Trei iezi cucuieţi!... Uşa mamei descuieţi”>
("Capra cu trei iezi", fragment – Ion Creangă)

Cerinţe:

1.Cine a povestit caprei ce s-a întâmplat în lipsa ei?

2.Transcrie o întrebare din textul de mai sus.

3. Găseşte un proverb în care să apară cuvântul "lup" şi care să se refere la cei ce nu renunţă la
obiceiuri rele.

4. Alcătuieşte câte o propoziţie folosind cuvântul şi semnul cerut.

iezi (?)

mămuca (.)

uşă (!)

5. Ordonează cuvintele următoare într-o propoziţie la sfârşitul căreia se pune punct.

povesteşte, mezinul, întâmplarea, caprei;
 6. Aşază cuvintele din ,,cântecul caprei” în ordine alfabetică:

7. Completează propoziţiile folosind cuvântul potrivit dintre cuvintele date.

Capra
are trei iezi iezii
Iedul

cel mic povesteşte caprei păţania.

iedul iezi iezii

Lupul
păcăleşte iezi iezii
Iedul

8. Completează spaţiile punctate:

Pe când ei se hârjoneau Capra cu durere

Căci nici o grijă n-aveau Însă cel neastâmpărat mare
Un glas ca un brotăcel Sfatul mamei a uitat De răsplată se
Rosteşte-al mamei Şi crezând că e mămuca găti
………… El deschide-ndată……. Şi în groapa
după casă
Un ……… iute
pregăti.
 (uşa – foc – cântecel)

Citeşte cu atenţie textul:

"De unde ştie mămica oare, că Marinel nu şi-a curăţat ghetele când a intrat în casă?
- De unde ştii, mămico?
- Te-a spus covoraşul…
Covoraşul tace. Marinel îl cercetează de-a lungul şi de-a latul. N-are gură!
- Mămico, cum m-a spus dacă n-are gură?
- Fără gură. Mi-a arătat pe unde ai călcat.
- Dar n-are nici degete! Cum ţi-a arătat?
- Iac-aşa! Ştie el cum.
- Cum, covorule?
Da – e clar. E un pârâtor. Bine face tăticul că-l bate. O să-l ajute chiar şi Marinel de-acum, cu un
bătător mare-mare."
("Covorul", fragment – Mircea Pop)

Cerinţe:
1. Marchează cu X răspunsul corect.

a) Titlul textului este: b) Autorul textului este:

Covorul fermecat Mircea Pop
Covoraşul vrăjit Elena Farago
Covorul Petre Ispirescu
 2. Care sunt personajele care participă la acţiune?

3. Transcrie, din text, întrebarea pe care copilul o adresează covorului.

4. Alege cuvintele din stânga paginii şi scrie-le la locul potrivit în propoziţie.

pârâtor Marinel nu şi-a curăţat
ghetele bate covorul.
tăticul Covorul n-are .
gură Covorul e un .

5. Scrie cuvinte cu sens asemănător:

cercetează- a spus-
a arătat- clar- ________

6. Desparte în silabe cuvintele:

ghetele - covoraşul -
Marinel - degete -

7. Desparte în silabe cuvintele:

ghetele - covoraşul - Marinel - degete -

8. Desenează covorul din poveste! Nu uita de urmele lui Marinel!

 Citeşte cu atenţie textul:

"A fost odată o împărăteasă şi într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al
cerului, în fulgi mari şi pufoşi, crăiasa stătea într-un jilţ şi cosea lângă o fereastră cu pervazul
negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirea la ninsoarea ce se
cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă.
Roşul sângelui arăta aşa de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în
sinea ei: "Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, cu obrazul roşu ca sângele meu şi cu părul negru
ca abanosul!"

("Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici", fragment – Fraţii Grimm)

Cerinţe:

1. Titlul textului este _________________________________________________, iar autorul este

____________________ .

2. Care era dorinţa împărătesei?

 3. Găseşte cuvinte cu sens din text:
asemănător: model: Alb ca
împărăteasă- zăpada
zăpadă-
cer- Negru ca
jilţ- Roşu ca
încântată
4. Selectează, după model, comparaţiile
5. Selectează, din text, cuvintele care arată culoarea şi indică trei obiecte care au această
culoare:

6. Alcătuieşte două propoziţii în care cuvântul cerul să aibă înţelesuri diferite.

7. Desparte în silabe cuvimtele:

împărăteasă
zăpada
pervazul
ninsoare
abanos
 Citeşte cu atenţie textul:

Melcul a pornit la drum cu căsuţa în spinare.

- Unde te duci, melcule? întreabă o vrăbiuţă.
- Mă duc într-o lungă călătorie.

Cerinţe:

1. Scrie un titlu potrivit textului de mai sus.

2. Unde se ducea melcul?

 3. Cu cine se întâlneşte el?

4. Care sunt personajele care comunică?

5.Transcrie întrebarea vrăbiuţei.

6. Scrie cuvinte cu acelaşi sens: 7. Scrie cuvinte cu sens opus:

a pornit - a pornit - întreabă -
drum - lungă -
călătorie -

8. Transcrie prima propoziţie din text.

9. Pune semnele de punctuaţie potrivite.

Veniţi la masă copii

Venim imediat mamă răspund copiii

Ce avem la masă
Tartine cu unt şi ouă proaspete

10. Priveşte imaginea şi scrie două propoziţii despre melc.

 Citeşte cu atenţie textul:
Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?!
- Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
- Când şi cum?
- Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
- Îl văd. Şi?
- De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare!
- Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului
zilele!
(Prostia omenească, fragment – Ion Creangă)

Cerinţe:
1. Scrie titlul şi autorul textului!

2. Care sunt personajele care dialoghează în fragment?

3. Câte alineate are fragmentul? Transcrie al doilea alineat!

4. Scrie în altă formă( după model):

are să moară – va muri
are să-l trântească -
are să vie -

5. Rezolvă cerinţele următoare:

Întreab-o ceva pe mama-soacră!

Sfătuieşte-o pe mama copilului!

Salută-l pe copil!

6. Completează propoziţiile:
Drobul de sare este pe
Mâţa îl trânteşte în
Mititelului i s-au sfârşit

7. Numerotează imaginile în ordinea desfăşurării acţiunii! Colorează-le!

Citeşte cu atenţie textul:

“Odată, pe când zbura pe la fereastra unei împărătese, un piţigoi văzu la inelul

acesteia o piatră frumoasă. Aceasta era fermecată. Piţigoiul a luat piatra pe furiş şi a zburat
cu ea la palatul păsărilor. Pe loc, toate păsările au întinerit.”
(Piatra piţigoiului, fragment – Tudor Arghezi)

1. Marchează „x” în caseta corespunzătoare răspunsului corect:

a) Piţigoiul văzu la inelul împărătesei:
o piatră strălucitoare
o piatră frumoasă
 b) Piţigoiul zbura:
pe la fereastra unei împărătese
pe la umbra unui pom

b) Cuvântul „fermecată” are:

trei silabe şi nouă litere
patru silabe şi nouă litere
2. Scrie un răspuns pentru întrebarea:
Unde a zburat piţigoiul cu piatra fermecată?

3. Alcătuieşte o propoziţie cu ajutorul cuvântului „întinerit”.

4. Scrie cel puţin încă două însuşiri pentru fiecare dintre cuvintele:
 piatră: fermecată,
 păsări:
 împărăteasă:
 inel:

5. Completează enunţurile următoare, astfel încât ele să fie adevărate:

● Cuvântul care are înţeles apropiat de cel al cuvântului „odată” este
● Cuvântul care are înţeles opus cuvântului „întinerit” este

6. Scrie întrebarea pentru următoarea propoziţie:

Piţigoiul a dus piatra la palatul păsărilor.

Citeşte cu atenţie textul:

Începuseră ploile de toamnă. Vântul împrăştia frunzele pe poteci. Era frig.

Iepurele pornise spre iarmaroc. Avea doi galbeni. Voia să îşi cumpere încălţări.
Mergea zgribulit şi speriat. Pe drum se întâlni cu Ogarul. Acesta avea şubă şi ciuboţele
noi.
(Ciuboţelele Ogarului, fragment – Călin Gruia)

1. Scrie răspunsul pentru următoarele întrebări:

În ce anotimp se petrece întâmplarea?

Unde pornise iepurele?

Cu cine se întâlni iepurele pe drum?

2. Alcătuieşte propoziţii, folosind cuvintele iarmaroc, şubă, ciuboţele.

3. Găseşte în text cuvinte cu sens asemănător pentru:

cărări→ ger→
plecase→ bani→

4. Ordonează enunţurile potrivit întâmplărilor din text:

Ogarul avea şubă şi ciuboţele noi.
Sosise toamna cu vânt rece.
Iepurele se întâlni cu Ogarul.

5. Subliniază, pe text, grupuri de litere învăţate şi alcătuiţi cu acestea cuvinte noi.

6. Alcătuieşte trei enunţuri despre toamnă.

Citeşte cu atenţie textul:

- De ce m-ai prins în pumnul

tău, Copil frumos, tu nu ştii oare
Ca-s mic şi eu şi că mă
doare De ce mă strângi aşa
de rău?

Copil ca tine sunt şi eu,

Şi-mi place să mă joc si
mie, Şi milă trebuie să-ţi fie
De spaima şi de plânsul meu!
(Gândăcelul, fragment – Elena Farago)

Cerinţe:
1.
Acesta-i Pune întrebarea!
răspunsul!
Poezia se numeşte
,,Gândăcelul”
 Autorul poeziei este
Elena Farago
Copilul a prins un
gândăcel.
Gândăcelul se compară
cu copilul.

2. Menţionează şi alte poezii scrise de Elena Farago!

3. Scrie într-un enunţ cum arată gândăcelul!

4. Transcrie propoziţiile de mai jos despărţind cuvintele:

Copiluliagândăcelulînmână.

Multegărgăriţesuntadunatelasoare.

Buburuzasebucurădesosireaprimăverii.

5. Construieşte trei enunţuri în care cuvântul ,,prins” să aibă înţelesuri diferite!

6. Să alintăm cuvintele!

copil-
gândac-
pumn-
poezie-
floare- ghiozdan-
pui-
maşină-

FELICITĂRI! Drept recompensă, colorează imaginea!

Citeşte, cu atenţie, textul următor, pentru a rezolva cerinţele date mai jos:

Seara, frântă de oboseală, se cuibărea în cenuşă, lângă vatră şi până şi somnul îi

era numai chin şi amar. Şi fiindcă din această pricină era totdeauna plină de cenuşă, îi
ziseră în râs Cenuşăreasa.
(Cenuşăreasa, fragment – Fraţii
Grimm)
1. Scrie întrebarea pentru următoarele răspunsuri:
Cenuşăreasa se cuibărea în cenuşă, lângă
vatră.
 Somnul ei îi era numai chin şi amar.

Îi ziseră Cenuşăreasa deoarece era totdeauna plină de cenuşă.

2. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru:

seară → ................... oboseală→.................................
totdeauna→ ........................ plină →...............................

3. Alcătuieşte propoziţii, folosind cuvintele: frântă, chin, amar.

3. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu altele din text, astfel încât înţelesul propoziţiei să nu
se schimbe:
Seara, ruptă de oboseală, se cuibărea în cenuşă.

Din această pricină era mereu plină de cenuşă.

5. Ilustrează prin desen fragmentul dat.

 Citeşte textul, apoi caută cartea la bibliotecă şi află toate isprăvile lui Pinocchio:
„La a treia minciună, nasul lui se lungi atât de tare, încât bietul Pinocchio nu se mai
putea întoarce în nici un fel. Dacă voia să se întoarcă încoace, îşi izbea nasul de pat sau de
geamurile de la fereastră, dacă se întorcea încolo, îl izbea de pereţi sau de uşă, iar dacă ar
fi ridicat puţin capul, ar fi fost primejdie mare să-i scoată ochii Zânei.
(Pinocchio, fragment – Carlo Colodi)

1. Scrie cuvintele care conţin grupuri de litere învăţate:

1. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru următoarele:

minciună - se
lungi -
tare -
ridicat -
puţin -

2. Răspunde la întrebarea:
De ce îi crescuse nasul lui Pinocchio?

3. Scrie un enunţ format din cinci cuvinte despre personajul principal din text.

4. Scrie cuvinte cu înţeles asemănător pentru: izbea

- bietul -
primejdie -

5. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia pe care o descoperi: minciuna, picioare, are,

scurte.

6. Uneşte punctele, colorează imaginea din partea dreaptă şi apoi desparte în silabe
cuvântul care denumeşte obiectul obţinut:
 Citeşte expresiv versurile următoare:

Cu cizmuliţe de mălai, Şi trece

Se plimbă puii-n luna mai Cu aripioara la vremea ca să
chipiu, vină, Puiul
Şi-n cioc un fluier, piu- piu- piu! devine o
Şi piuie de te-asurzesc, găină, Găina
Şi din bombeuri ciugulesc. Şi trece timpul face-un ou
ca un moş, gălbui,
Puiul devine un cocoş, Din care
iese iar un pui, Cu
aripioara la chipiu,
Şi-n cioc
un fluier, piu-
piu-piu!
(Cu
cizmuliţe de
mălai –
Constanţa
Buzea)

1. Cărui anotimp îi aparţine luna mai?

2. Completează tabelul de mai jos:

Eu zic una Tu zici multe
cizmuliţă
lună
aripioară
cioc
fluier
cocoş
găină

3. Identifică cuvintele care conţin grupuri de litere învăţate şi construieşte enunţuri cu ele:

4. Alcătuieşte două propoziţii în care cuvântul luna să aibă înţelesuri diferite:

5. Colorează imaginea:
Citeşte poezia:

Cartea e ca mama noastră; Ea dă sfaturi tuturora, Are-nţelepciune veche,

Ea ne-nvaţă ce e bine, Înţeleapta, ajutor E făclie-n univers,
Tot ce trebuie să facem Pentru toţi ce vor să-i ceară Ea ne luminează drumul
Şi să ştie orişicine Dă lumină tuturor. Pentru cât avem de mers.
(Cartea – Virgil Carianopol)

1. Răspunde în scris la întrebările de mai jos:

- Ce înseamnă cartea pentru tine?

- Ce ne învaţă cartea?

2. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru:

bine – înţeleapta – veche - lumină -
lumină -

toţi

3. Transcrie strofa în care cartea este comparată cu mama noastră.

4. Desparte în silabe cuvintele: cartea, orişicine, sfaturi, făclie, luminează, mers.

5. Găseşte proverbul ascuns în literele de mai jos şi scrie-l:

sssaresssscartessssspartessssscinesssssaressssssss.

6. Alcătuieşte câte o propoziţie cu fiecare din următoarele cuvinte: învaţă, lumină

7. Desenează o carte, colorează copertele ei şi consideră că tu eşti autorul. Ce titlu va

avea?
 Citeşte cu atenţie versurile pentru a înţelege sensul cuvintelor subliniate!
Isteţilă-i un puştan,
Argint viu, un năzdrăvan…
- Ce cauţi măi frate-n car?
- Vreau nişte bostani să car!
- Multe ţi se-nvârt în cap….
- Hainele nu mă încap…
- Taci, şi-ţi dau în schimb un leu.
- Nu-s balaur şi nici leu.
- Iada peste casă sare?
- Doar de-i pui pe coadă sare!...
- Măi… deştept între deştepţi,
- Multe gânduri îmi deştepţi….
(Isteţilă – Irimia Străuţ)

1. Alcătuieşte propoziţii cu cele două înţelesuri ale cuvintelor sare, car şi leu.

2. Desparte în silabe cuvintele:

multe pui
hainele
balaur
casă
destepți

3. Eu zic multe, tu zici una:

haine
deştepţi
gânduri
lei
puştani
năzdrăvani
fraţi

4. Scrie întrebările pentru răspunsurile următoare:

a) Isteţilă este un puştan năzdrăvan.

b)Vreau să car nişte bostani.
 5. Scrie denumirea celor două obiecte şi
apoi colorează-le:

Citeşte fragmentul următor şi mergi la bibliotecă, cere poveşti de autorul specificat

mai jos şi vei afla nişte lucruri foarte interesante:

Pui-de-om era un băiat de nădejde. Nu ştia nimeni al cui era. El era adăpostit pe
rând de către oamenii din sat. Mai târziu, mic cum era, îl făcură cioban. El se împrieteni cu
aricii, cu iepurii, cu veveriţele şi cu toate vietăţile pădurii, deoarece în micul ciobănaş
mijeau toate darurile omului adevărat…….. Bătrânul din peşteră , mirat de curajul şi
înţelepciunea băiatului, îi dărui un fluier fermecat cu care avea să facă foarte multe
minuni.
(Fluierul fermecat, fragment – Victor Eftimiu)

1. Ordonează cuvintele pentru a forma propoziţii:

a) cu, pădurii, se, toate, împrieteni, vietăţile, Pui-de-om.
b) îi, fluier, bătrânul, dărui, un, peşteră, din, fermecat.

2. Enumără personajele din acest fragment:

3. Descoperă câte 3 cuvinte formate din 2 silabe, 3 silabe şi 4 silabe, apoi scrie-le mai jos:

4. Colorează vietăţile pădurii întâlnite de Pui-de-om şi scrie câte un enunţ despre ele:
 Citeşte versurile şi memorează-le:

„Zurgălăi şi clopoţei Fetiţe şi Roată,

băieţei, Câte doi şi câte trei roată, iar
Hopa - ţopa cântă, sar şi iar Şi
acum pe
loc, pe
loc, Ca
să
crească
busuioc.
(De-a roata, roata –
A. Toma)

1. Desparte în silabe cuvintele de mai jos şi apoi scrie în dreptul fiecărui cuvânt
ce grupuri de sunete conţine:
băieţei
roată
iar
crească

2. Transcrie versul în care se aminteşte despre o plantă:

3. Formulează enunţuri în care să fie cuvintele din primul vers:

4. Găseşte câte două cuvinte care să conţină grupurile de sunete ea, ia, ie şi scrie-le:
5. Află cum se numesc locuitorii din oraşele enumerate mai jos şi scrie-le:
Bucureşti Cluj Brăila
Constanţa
 Craiova Timişoara

6.Eu zic una, tu zici multe:

viaţă
piatră
băiat
iarnă
verdeaţă
perdea
nuia

7.Unde se ascund pisicuţele?

 MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1.Compune şi descompune corespunzător:

2 3 4 7 5

0
8

2. Calculează:
16 + 3 = 23 + 2 = 20 - 10 =
17 - 3 = 14 - 2 = 35 - 5 =
28 - 5 = 10 - 5 = 30 - 20 =

3.Găseşte termenul necunoscut:

4 + a =15 7 + a = 29 24 – a = 11 39 – a = 24

a + 22 = 44 a + 11 = 33 a – 18 = 10 a – 34 = 55

4. Care sunt numerele cu 5 mai mari decât: 21, 20, 23, 10, 12, 11, 22, 41, 51.

5. Află suma numerelor: 21 şi 14; 10 şi 18; 25 şi 3; 34 şi 11; 51 şi 12; 60 şi 10.

6. Care sunt numerele cu 4 mai mici decât: 15, 14, 24, 27, 35, 66, 79, 25, 48.

7. Află diferenţa numerelor: 27 şi 14; 28 şi 20; 23 şi 10; 22 şi 2; 35 şi 4; 59 şi 33.

8. Cum s-a întâmplat? Numerotează în ordinea corectă a întâmplării!

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Scrie în ordine crescătoare numerele:

a) din interiorul dreptunghiului;
b) de la stânga dreptunghiului;
c) de sub dreptunghi.

34 43

21 3 54
1 3
44 68 6
10 95

80 78
76
 2. Află suma dintre cel mai mare număr par scris cu o cifră şi cel mai mic număr scris cu
două cifre.

3. Scrie toate numerele mai mici decât 50 care au:

 cifra zecilor 4;
 cifra unităţilor 4;
 cifra zecilor 3;
 cifra unităţilor 3.

*
*
*
*

4. Pe raftul unei librării erau în prima zi 36 de cărţi. În ziua următoare au fost

vândute 24. Câte cărţi au rămas pe raft?

R: ...............................
5. Cum s-a întâmplat? Numerotează în ordinea corectă a întâmplării!

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Calculează după model:

33 + 23 = 30 + 20 + 3 +3 59 – 14 = 59 -10 -4
= 50 + 3 +3 = 49 - 4
= 53 + 3 = 45
= 56

21 + 42 = 57 – 23 =
= =
= =
=

54 + 25 = 38 – 14 =
= =
= =
=
 2. Completează tabelul după model.

IERI AZI MÂINE

Marți Miercuri Joi
Luni
Duminică
Vineri

3. Daţi literelor a şi b acele valori care corespund următoarelor egalităţi:

a+a=6 b + b + b = 30

4. Calculează! Adună cele 3 numere din cerc! Găseşte cea mai bună şi uşoară
metodă de a calcula şi scrie sub cercuri!

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Taie numărul care nu se potriveşte:

a) 1 3 5 6 7 9 b) 20 30 35 40 50 60 c) 89 86 85 83 80

2. Mihai a alcătuit o compunere cu 35 de cuvinte şi una cu 24 de cuvinte.

Câte cuvinte a scris Mihai în total?

R:
3. Rezultatul adunării a două numere este 6. Care
pot fi numerele? Scrie toate posibilităţile.

4.Din cele 36 de pagini ale unei cărţi, Emilia a citit ieri 12 pagini, iar azi 10 pagini.
Câte pagini mai are de citit?
 R:

5. Albă- ca- Zăpada face 27 de prăjituri pentru pitici. Seara, când vin piticii din
mină ei mănâncă 7 din prăjiturile gustoase.
Ajut-o pe Albă- ca- Zăpada să afle câte prăjituri îi rămân pentru a doua zi.

R:

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Observă, apoi completează:

18 13 10 7

5 3

2. Câte picioare au doi câini şi o găină? Dar un urs şi 3 curci?

_

3. Se dau numerele: 11, 5 şi 4. Găseşte două numere egale a căror sumă să

fie egală cu suma numerelor date.

4. Scrie numerele naturale scrise cu cifre consecutive de la 20 la 80.

5. Care este cel mai apropiat număr de numărul 73 format numai din zeci?
 6. Caută numărul potrivit pentru fiecare fereastră!
9

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Calculeazǎ suma, apoi diferenţa numerelor 64 şi 23.

2. Citeşte cu atenţie problema şi apoi scrie rezolvarea:

Sorina are 66 de garoafe. Roxana are cu 42 de garoafe mai puţin. Câte
garoafe au în total cele douǎ fete?

3. Scrie în ordine crescătoare, apoi descrescătoare numerele:

50 44 35 1 23 12 48

4. Găseşte numărul mai mare cu 15 decât diferenţa numerelor 98 şi 74.

 5. Scrie în ordine descrescătoare numerele impare cuprinse între 43 şi 71.

6. Află numărul egal cu diferenţa numerelor 39 şi 27 mărită cu 45.

7. Calculează descăzutul ştiind că diferenţa este 62, iar scăzătorul este 14.

8. Colorează răţuşca şi scrie sub ea care este cel

mai mare număr natural de două cifre distincte.

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Efectuează exerciţiul, apoi măreşte descăzutul cu 21 şi compară rezultatele

obţinute folosind semnele < sau > după cum consideri corect.
64 – 43 =

2. Mama a cumpărat de la piaţă 6 kg de morcovi, cu 4 kg mai multe mere şi 12 kg

de cartofi. Cât au cântărit toate cumpărăturile?

3. Adună cel mai mare număr natural de o cifră cu cel mai mic număr natural de
două cifre distincte, apoi micşorează rezultatul cu 15.

4. Scrie numerele mai mari decât 63 şi mai mici decât 81.

5. Calculează:
43 + 26 – (2 + 17) = 65 – (12 + 2 – 4) + 3 = (4 + 16) – (19 – 7) =
6. Mă gândesc la un număr. Îl măresc cu 4, rezultatul îl micşorez cu 17 şi obţin 20. La
ce număr m-am gândit?

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Numerele s-au amestecat. Hai să le aşezăm în ordine crescătoare pe cele de la

(a) şi în ordine descrescătoare pe cele de la (b):
a) 12; 3; 41; 90; 6; 54; 2; 21; 16; 89; 1.

b) 7; 27; 100; 40; 12; 28; 5; 32; 99; 8.

2. Alin are în acvariul său 23 de peştişori, iar Robert are cu 4 mai mulţi.
Câţi peştişori are Robert? Câţi peştişori sunt în cele două acvarii?

3. Compune o problemă după următorul exerciţiu:

3 + 24 + 30 = ? După ce ai scris problema scrie şi rezolvarea!

4. Află termenul necunoscut:

a + 17 = 29 27 – b = 23

5. Pune semnul potrivit între perechile de numere:

13..... 2 17 ...... 27 90 ....... 19 32......23 14 ...... 41
 25 .... 25 66 ...... 6 44 ........44 76 .....67 10 ......100

6. De acasă până la şcoală Andrei merge 41 de metri. Până la casa bunicii mai
are de mers 52 de metri. Cât este drumul până la bunica?

7. Scrie operaţia matematică şi răspunsul la ghicitoare:

Fiind linişte în casă,
Şoriceii-ncep să iasă,
Unsprezece mai micuţi Şi-
ncă nouă mai mărunţi.
Stă motanul de-i pândeşte,
Şi la toţi lacom priveşte.
Prinde unul dintr-un pas,
Ceilalţi, câţi au mai rămas?

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Calculează şi trece rezultatul corect:

4+6= 12 + 7 = 32 + 11 =
5+4= 15 + 5 = 44 – 20 =
3+6= 18 – 6 = 12 + 32 =
9–8= 11 + 4 = 5 + 91 =

2. Află termenul necunoscut

a+6=28 14 + a = 18 4 + a = 14

3. Citeşte problema şi scrie rezolvarea:

Într-o livadă sunt 24 de meri şi cu 10 mai mulţi gutui. Câţi pomi sunt în total în livadă?

4. Pune întrebarea şi rezolvă problema:

 Creioanele colorate ale lui Alin sunt mai multe cu 21 decât ale Andrei care are 16.

5. Află suma dintre diferenţa perechilor de numere: 36 şi 6; 18 şi 4.

6. Uneşte numerele în ordine crescătoare şi apoi colorează:

REPETĂM ŞI EXERSĂM!
1. Măreşte cu 12 suma numerelor 6 şi 31.

2. Află diferenţa numerelor 29 şi 5 şi măreşte-o cu numărul 14.

3. Calculează:
3 + 17 – 10 = 27 – 17 – 3 = 48 – 8 + 26 =

16 + 21 + 2 = 77 – 57 + 7 = 21 + 21 + 12 =

4. Află termenul necunoscut:

x – 7 = 10 x + 12 = 27 x – 13 = 13
 5. Rezolvă problema:
Din cei 98 de lei pe care îi are, un elev plăteşte o excursie la munte cu 56 de lei şi îşi
cumpără cărţi de 22 de lei . Câţi lei îi mai rămân?

6.Scrie pe fiecare măr câte un exerciţiu în ordinea următoare: primul - adunare cu

numere până la 10, al doilea - scădere între 10 şi 30, al treilea - scădere între 40 şi 70,
ultimul - adunare între 75 şi 100.

REPETĂM ŞI EXERSĂM!
1. Calculează după model:

1+4+2=5+2 11 + 35 + 42 =
=7 =

24 + 51 + 13 = 40 + 36 + 23 =
= =

32 + 43 + 11 = 16+ 22 + 30 =
= =

2. Foloseşte semnele „<", „>”, sau „=”, aşa încât relaţiile să fie adevărate:
28 45 17 71

73 57 95 95

86 39 48 84
 3. Scrie vecinii următoarelor numere:
25 16 71

39 50 98

47 82 77

4. Aşază următoarele numere într-un şir crescător:

a) 42, 25, 18, 36, 79, 50, 4, 11, 62, 84

b) 9, 17, 22, 4, 50, 10, 38, 61, 49, 25

5. Maria are 15 timbre, iar Elena cu 11 mai multe decât Maria.

Câte timbre au cele două fete împreună?

R:

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Compară următoarele numere:

47 53 3 13 22 22

8 88 52 25 31 43

90 46 76 76 10 65

2. Scrie numerele de la 71 la 93 din 2 în 2.

3. Calculează şi apoi fă proba următoarelor exerciţii:

14 + 25 = 39 31 + 16 = 48 42 + 34 = 55

84 – 23 = 61 69 – 57 = 12 98 – 43 = 55
 4. Află numărul cu 41 mai mic decât suma numerelor 35 şi 54.

R:

5. Bunicul are 87 de ani, iar nepotul este cu 55 de ani mai mic.

Câţi ani are nepotul?

R:

6. Scrie în căsuţe semnul „ + ” sau „ - ” pentru a face adevărate scrierile:

11 23 = 34 47 35 = 12

7. Colorează în desenul de mai jos al treilea triunghi din dreapta; triunghiul din
mijloc; al doilea şi al optulea triunghi.

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Ordonează numerele următoare descrescător:

a) 37, 14, 29, 81, 55, 60, 7, 13, 72, 94.

b)58, 63, 29, 11, 47, 35, 70, 84, 96, 3.

2. Calculează:
68 – 25 – 31 = 96 – 42 – 13 =
= =

77 – 45 – 12 = 89 – 55 – 31 =
= =
 99 – 31- 48 = 58 – 12 – 21 =
= =

3. Scrie deasupra fiecărei linii unul din semnele <, >, =, pentru a
face adevărate scrierile:
2 7–4 34 + 29 78

3 6–1 29 + 30 59

6 7–2 68 – 22 44

5+1 5 97 – 54 34

4. Florin a cumpărat o minge cu 47 de lei şi o maşinuţă care a costat cu 15

lei mai puţin.
Câţi lei costă maşinuţa? Câţi lei au costat împreună mingea şi maşinuţa?

R:

5. Priveşte desenul alăturat ţi completează:

În interiorul liniei curbe închise sunt figuri
geometrice. În desen sunt triunghiuri.
În exteriorul liniei curbe închise sunt figuri
geometrice. În interiorul liniei curbe închise sunt
dreptunghiuri.

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Bareză cu o linie rezultatele greşite.

63 + 26 = 88 89 98 57 + 11 = 67 86 68 27 + 42 = 96 69 68
45 + 23 = 67 68 69 26 + 23 = 48 49 94 33 + 45 = 77 78 76
56 – 32 = 23 24 32 64 – 45 = 20 21 22 76 – 56 = 2 20 21
87 – 46 = 41 14 40 54 – 32 = 12 21 22 66 – 43 = 32 23 24

2. Calculează şi colorează cercul de sub rezultatul mai mare.

24 + 35 34 + 25 45 – 13 56 – 23 46 + 22 54 +15

26 + 32 47 +12 76 – 45 87 – 46 68 – 33 67 – 34
 3. Biblioteca Mariei conţine 33 de cărţi cu poveşti, 12 cărţicu poezii şi cu 10 mai
multe cărţi cu basme decât cele cu poezii.
Scrie întrebarea şi rezolvă problema.

4. Pentru o aniversare s-au comandat 34 de fursecuri, 12 prăjituri cu frişcă şi 13

cu ciocolată.
Care a fost numărul total al dulciurilor?

5. Dintr-o ladă cu mere s-au luat 2 kg şi s-au pus în altă ladă . Acum în fiecare
ladă sunt câte 14 kg de mere. Câte kilograme de mere au fost la început în fiecare
ladă?

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Ordonează numerele:
a) crescător:18,7, 72, 45, 15, 55, 43, 64, 76, 98, 79, 86.

b) descrescător:32, 46, 21, 47, 14, 57, 78, 67, 75, 88, 9.

2. Încercuieşte numărul mai mic din fiecare pereche:

2 şi 5
8 şi 4
14 şi 12
19 şi 21
23 şi 32
34 şi 35
65 şi 68
87 şi 98

3. Descoperă regula, apoi adaugă fiecărui şir încă două numere:

1, 3, 5, ,
2, 4, 6, , __
5, 10, 15, ,
90, 80, 70, ,
 18.16, 14, ,
3, 6, 10, ,
7, 10, 13, ,
1, 3, 6, ,

4.Completează tabelele:

_ 0 4 12 14

15
26

37

49

+ 1 2 3 4

10

15

23

34

5.Scrie numerele: 14, 24, 46, 57, 65, 87 ca o sumă de doi termeni unul format numai
din unităţi, celălalt numai din zeci:

6. Într-o excursie merg 15 băieţi şi fete cu 2 mai

puţine. Câţi copii merg în total în
excursie?
 REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1.Scrie numerele care lipsesc:

13 24

30 24

2.Colorează cu roz numărul mai mic:

11 14 24 12 4 23

3.Scrie numărul:

a) care este format dintr-o zece şi 6 unităţi:

b) cel mai mic număr impar format din zeci şi unităţi :

c) care are la unităţi cifra 5, iar la zeci cifra 3 :

4.Descoperă regula prin care se formează şirul de jos cu ajutorul şirului de sus şi
continuă:

a 1 2 3 4 5 10 12 14 11 20

b 2 4 6

5. Cenuşăreasa trebuie să aleagă neghina din mei. Ea este ajutată de 4

păsărele galbene, un motan alb şi 2 şoricei gri.
Câte capete şi câte picioare sunt în acea cameră ?

38
REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Încercuieşte rezultatul corect:

9 – 6 = 5, 3, 4 12 + 5 = 16, 18, 17 23 + 12 = 25, 52, 35

8 – 2 = 5, 4, 6 14 + 3 = 16, 17, 19 75 – 34 = 41, 14, 39
7 – 3 = 6, 4. 5 17 – 6 = 10, 11. 12 36 + 43 = 69, 97, 79
5 – 4 = 1, 2, 3 18 – 6 = 10, 11. 12 76 – 53 = 32, 23, 24

2. Du săgeata la rezultatul corect:

20 + 8 26 20 + 4 21
6 + 20 28 1 + 20 29
20 + 5 23 20 + 7 24
3 + 20 25 9 + 20 27

3. Scade, din cel mai mare număr impar de o cifră toate numerele pare mai
mici decât acesta. Scrie fiecare exerciţiu.

4. Mă gândesc la un număr, scad din el 12 şi obţin 16. La ce număr m-am

gândit?

5. La cel mai mic număr natural de două cifre adunaţi vecinii numărului 13.

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Scrie toate numerele cuprinse între 0 şi 20, formate cu cifrele: 0, 9, 2, 1, 4.

39
 2. Ce numere cuprinse între 70 şi 80 sunt mai apropiate de 80 decât de 70?

3. Completează spaţiile libere.

+ 13 = 98 - 42 = 98 39 = + 12
+ 41 = 48 - 32 = 36 76 = 65 +
34 + =75 78 - = 47 51 = - 28
26 + = 48 84 - = 63 43 = 87 -

4. Încercuieşte operaţia prin care răspunzi la întrebarea problemei.

Ioana avea 24 de mere. A dat 3 mere. Câte mere i-au rămas ?
a) 24 + 3 = 27 b) 24 – 4 = 20 c) 24 – 3 = 21

5. Alina are 8 ani. Cu câţi ani în urmă avea 4 ani ? Peste câţi ani va avea 10
ani?

6. Câţi puişori a avut bunica, dacă după ce au murit 2 puişori, i-au rămas 20?

7. Suma a trei numere formate fiecare din cifre identice este 99. Primele două au
suma 44, iar ultimele două au suma 88. Care sunt cele trei numere?

1. Calculează:
80 – 60 + 20 -30 +50 – 20 =
50 + 20 + 10 – 30 – 30 – 10 =
62 + 14 – 25 +28 – 64 =
78 – 43 – 25 +27 – 36 =

2. Scrie numărul 49 ca o sumă de 4 termeni, dintre care unul să fie 12, al doilea
să fie cu 2 mai mare, iar al treilea cu 16 mai mic decît suma primilor doi termeni.

40
3. Descompune numerele după model:

59 = 50 + 9 =40 + 19 = 30 + 29 = 20 + 39 = 10 + 49

62 =

74 =

38 =

45 =

4. Pe primul raft al unei biblioteci sunt 23 de cărţi de literatură română şi 13 cărţi de

literatură străină, iar pe al doilea raft sunt 32 de cărţi de literatură română.
Câte cărţi sunt în bibliotecă?( Rezolvă în două moduri)

5. Priveşte desenul. Scrie cifrele ascunse. Realizează şi tu un desen în care să

foloseşti cifrele învăţate:

REPETĂM ŞI EXERSĂM!

1. Scrie numerele pare cuprinse între 41 şi 63 din 2 în 2.

2. Descompune în zeci şi unităţi următoarele numere:

48 = 56 =
30 = 17 =
66 = 84 =

41
 3. Câte zile sunt în 2 săptămâni şi 3 zile?

R:

4. Compune o problemă care să se rezolve printr-o operaţie de scădere, urmată de

o operaţie de adunare.

5. Mihai a parcurs 43 de km cu bicicleta, iar prietenul său Florin cu 13 km

mai mult decât Mihai.
Câţi kilometri au parcurs împreună Mihai şi Florin?

R:

6. Se dă şirul de numere naturale: 18, 16, 14, … .

Ce număr se obţine adunând următorii doi termeni ai şirului?

R:

7. Colorează figurile geometrice de deasupra liniei orizontale situate la dreapta

liniei verticale, din desenul A. Încercuieşte cifrele situate sub linia orizontală, la stânga
liniei oblice, din desenul B.

A B