Indicatori privind nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor

publice
Nivelul cheltuielilor publice

O analiză atentă a cheltuielilor publice contribuie la caracterizarea politicii financiare şi

bugetare a fiecărui stat în diferite perioade de timp.
Nivelul cheltuielilor publice se poate exprima prin intermediul următorilor indicatori:
 volumul cheltuielilor publice anuale în monedă naţională, se exprimă în preţuri
curente ale anului respectiv sau în preţuri constante, folosind indicele PIB
deflator1 sau indicele preţurilor de consum;
 ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut; este indicatorul care ajută
la caracterizarea nivelului cheltuielilor publice în fiecare stat într-o perioadă de
timp şi se exprimă cu ajutorul relaţiei:

Ch . publ . totale
*100
PIB

 cheltuielile publice medii pe locuitor exprimate în dolari SUA (pentru

comparabilitate internaţională) sau euro (pentru comparabilitate europeană), se
calculează pe baza relaţiei :

Ch. publ. totale

Populatie∗Cursdeschimb

Structura cheltuielilor publice

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor publice ( gs) [unde gs este greutatea
specifica a fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora] se pot calcula atât indicatori
ai structurii economice (reflectă ponderea cheltuielilor curente şi a cheltuielilor publice), cât şi
indicatori ai structurii funcţionale (reprezintă ponderea fiecărei categorii de cheltuieli din punct
de vedere al structurii funcţionale).

 Indicatorii structurii economice se calculează cu ajutorul relaţiilor:

Ch. curente
∗100
gs = Ch. publ. totale

Ch. de capital
∗100
gs = Ch. publ. totale
1
Transformarea valorilor din preţuri curente în preţuri constante se efectuează cu ajutorul indicelui PIB deflator,
care măsoară modificarea nivelului general al preţurilor în anul considerat 0 sau 1, faţă de anul de bază.
  Indicatorii structurii funcţionale se pot calcula astfel:

Ch. pt . aparare
∗100
gs = Ch. publ. totale
Ch. pt . educatie
∗100
gs = Ch. publ. totale
Ch. cu actiuni economice
∗100
gs = Ch . publ . totale

Cu ajutorul ponderilor diferitelor categorii de cheltuieli publice, în totalul cheltuielilor

publice se poate stabili în ce proporţie au fost orientate resursele financiare ale statului spre
anumite obiective : sociale, administrative, militare, economice. De asemenea, determinarea
structurii cheltuielilor publice serveşte la urmărirea în dinamică a modificării opţiunilor bugetare
sau extrabugetare ale statelor.
Mai mult, pe seama structurii cheltuielilor, se pot efectua comparaţii între statele cu
niveluri diferite de dezvoltare.

Dinamica cheltuielilor publice

Dinamica cheltuielilor publice poate fi exprimată cu ajutorul anumitor indicatori care

reflectă modificările care intervin într-o anumită perioadă de timp.

Indicatorii dinamicii cheltuielilor publice sunt:

a) creşterea absolută a cheltuielilor publice (arată cu cât au crescut cheltuielile publice de

la o perioadă la alta în mărime absolută).
Creşterea absolută se calculează (în perioada 0…1) atât în:
 preţuri curente (nominale):

Ch. publ 1 −Ch. publ 0

 cât şi în preţuri constante (reale):

Ch. publ 1 Ch . publ 0

∗100− ∗100
I1 I0

unde : I0 si I1 = indicii de creştere a preţurilor din perioada respectivă

b) creşterea relativă a cheltuielilor publice (arată nivelul creşterii cheltuielilor publice în
mărimi relative de la o perioadă la alta (%).
Există doi indicatori ai creşterii relative:
 Indicele creşterii relative

 în preţuri curente (nominale):

Ch. publ 1
∗100−100
Ch. publ 0

 în preţuri constante (reale):

Ch . publ 1
I1
∗100−100
Ch . publ 0
I0
 Creşterea în mărime relativă:

 în preţuri curente (nominale):

Ch. publ 1−Ch . publ 0

∗100
Ch. publ 0

 în preţuri constante (reale):

Ch . publ 1 Ch. publ 0

−
I1 I0
∗100
Ch. publ 0
I0

Pentru o perioadă considerată, mai pot fi calculaţi următorii indicatori:

 modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut;

 modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor;
 modificarea structurii cheltuielilor publice (atât a structurii economice cât şi
funcţionale);
 indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea
produsului intern brut (K):

Ch . publ 1
Ch. publ 0
k=
PIB1
PIB0
  elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut(ecp):

Ch . publ 1 −Ch. publ 0

Ch. publ 0
ecp=
PIB1 −PIB0
PIB 0

Cheltuielile publice în expresie nominală (preţuri curente), arată volumul cheltuielilor

publice calculate în preţurile perioadei la care se face referire. Acestea nu asigură în timp
comparabilitatea datelor.
Cheltuielile publice în expresie reală (preţuri constante), ţin cont de modificările
preţurilor din economie prin faptul că, relevă volumul cheltuielilor publice.
Asigură comparabilitatea datelor în timp, utilizând deflatorul PIB sau indicele preţurilor
de consum.
Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut reprezintă partea din PIB care prin
intermediul serviciilor publice, este destinată nevoilor colective.
Cheltuiala publică medie pe locuitor reprezintă volumul cheltuielilor publice ce revin
unui locuitor şi anume volumul de servicii publice de care beneficiază în medie, fiecare locuitor
al unei ţări.
Indicatorul privind corespondenţa dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea
produsului intern brut poate lua următoarele valori:
K>1 semnifică un raport supraunitar între indicele cheltuielilor publice şi indicele
produsului intern brut, fiind o modificare mai rapidă a cheltuielilor publice în raport cu
modificarea produsului intern brut;
K=1 semnifică modificarea în acelaşi ritm a cheltuielilor publice şi a produsului intern
brut;
K<1 semnifică o modificare a cheltuielilor publice inferioară modificării produsului
intern brut.
Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut exprimă modificarea
procentuală a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB, şi poate avea următoarele valori:
Când ecp>1, aceasta exprimă tendinţa de utilizare într-o mai mare măsură a PIB pentru
finanţarea cheltuielilor publice (cheltuielile publice sunt elastice faţă de creşterea de PIB);
Când epc<1, aceasta exprimă tendinţa de reducere a cheltuielilor publice în PIB
(cheltuielile publice sunt inelastice faţă de creşterea PIB);
Cei doi indicatori (K şi ecp), trebuie să fie situaţi în acelaşi interval, comparativ cu 1.

Bibliografie selectiva
Vacarel, I.coordonator(2007), Finante publice, EDP, Bucuresti
Mosteanu, T.coordonator (2011),Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti
Gherghina,R., Cretan, G.(2012), Editura Universitara, Bucuresti