Specialitatea 0811.

2 –Selecția și genetica culturilor agricole

Disciplina –Biotehnologii agricole în fitotehnie
Teste randomizate pentru Evaluarea Curentă nr.2

Tema 09

01. Fermentul, care poate fi caracterizat ca un instrument principal pentru izolarea genelor:
a) ADN-polimeraza
b ) restrictaza
c) ADN-ligaza
d ) revertaza

02. Numiţi metoda, care a revoluţionat baza metodică a ingineriei genetice:

a) metoda bombardării celulelor cu microbile metalice
b) metoda hibridării moleculare a acizilor nucleici
c) metoda PCR de amplificare a genelor
d) metoda clonării moleculare

03. Pentru construirea moleculei de ADN-recombinat, în calitate de vector nu poate fi utilizată următoarea sistemă
biologică:
a) plasmida
b) fag
c) virus
d) bacteria E.Coli

04. Notaţi denumirea structurii, care nu este inclusă în componenţa vectorului pBR322:
a) Col EI
b) cosmide
c) pSC 101
d) Redrd

05. În procesul construirii ADN-recombinant pregătirea capetelor monocatenare coezive sau drepte a celor două tipuri
de fragmente ADN (gena de interes şi vector-plasmidial) se efectuiază cu ajutorul:
a) enzime de ADN-ligaza
b) enzime de ADN-polimeraza
c) enzime de restricţi
d) enzime de revertază

06. Fermenţi, care pot fi caracterizaţi ca instrumente pentru sinteza genelor:

a) restrictază şi revertază
b) ADN-polimerază şi ARN-polimerază
c) restrictază şi ARN-polimerază
d) revertază şi ADN-polimerază

07. Totalitatea metodelor şi tehnicilor prin care se acţionează în vitro asupra genelor, cromozomilor sau celulelor cu
scopul realizării unor structuri genetice noi –prezintă o ramură nouă de boitehnologie, care se numeşte:
a) ingineria enziologică
b) ingineria genetică
c) genetică aplicativă
d) ingineria celulară

08. Enzima care “coase” rupturile polinucleotizilor dintr-o catenă de ADN prin formarea de legături fosfodiesterice
a) restrictază
b) revertază
c) dintre grupul terminal 5’-PO4 şi grupul învecinat 3’-OH se numeşte ADN-ligază
d) ADN-polimerază

09. Denumirea moleculei compusă din ADN-străin inclus într-o moleculă de ADN a plasmidei:
a) vector naveta
b) ADN- polimerază
c) cosmidă
d) ADN-recombinat
10. Din câte etape constă procesul construirii ADN-recombinat
a) din 5 etape
b) din 4 etape
c) din 3 etape
d) din 10 etape
11. Tehnica, care utilizează recunoaşterea specifică de către o sondă de ADN marcată a unei secvenţe
comlementare în acidul nucleic ţinte:
a) reacţia în lanţ a polimerazei
b) clonarea moleculară
c) hibridarea acizilor nucleici
d) electroporare

12. În tehnologia PCR-ului enzima ADN-polimerază rămână activă în fiecare ciclu de denaturare-renaturare prin
utulzarea:
a) ADN-polimerazei din bacteria Agrobacterium rhizogenes
b) ADN-polimerazei din bacteria Escherichia coli
c) ADN-polimerazei din bacteria Agrobacterium tumefaciens
d) ADN-polimerazei din bacteria Thermus aguaticus

13. Datorită metodei PCR de amplificare a genelor o secvenţă ADN poate fi amplificată în 25 de cicluri:
a) de 2 •10 2ori
b) de 4•10 6 ori
c) de 5•10 4 ori
d) de 6•10 3 ori

14.Denumirea moleculei de ADN capabilă de replicare autonomă în care este posibilă înserarea unor segmente de ADN
străine în vederea introducerii şi menţinerii în celula gazdă:
a) vector de transformare
b) vector de expresie
c) vector de clonare
d) vector naveta

15. Vectorii pentru transferul de gene trebue să posede locusuri de tăiere pentru enzime de restricţie cu scopul :
a) să se menţină în celula-gazdă, fără a se modifica, de-a lungul generaţiilor
b) să se replice activ în ceula-gazdă, independent de ADN celular
c) să fie uşor de izolat, sub formă pură
d) de insera ADN exogen

16. Vectorii pentru transferul de gene trebuie să posede gene markeri selectabili cu scopul :
a) să fie uşor de izolat sub formă pură
b) să facă posibilă selecţia rapidă a celulelor în care au fost încoporaţi
c) să se replice activ în celula-gazdă, independent de ADN celular
d) să însera ADN exogen

17. Segmente de ADN circulare, extracromozomale, de origine bacteriană- sunt numite:

a) cromozomi artificiali ( YAC)
b) cosmide
c) plasmide
d) SV40

18. Pentru secvenţierea ADN-ului nu poate fi folosită:

a) tehnica plus-minus
b) metoda enzimatică
c) metoda PCR-ului
d) metoda chimică

19. Enzimele de restricţie, care îşi protejează celula proprie de atacul viral, prin degradarea ADN viral, sunt produse:
a) de către drojdii
b) de către viruşi
c) de către fagi
d) de către bacterii
20. Izolarea fragmentelor de ADN, obţinute sub acţiunea unei anumite enzime de restricţie, se realizează:
a) prin electoporare
b) prin electroforeze
c) prin cromatografie
d) prin centrifugare

21. Pentru analiza structurii genomului şi genelor nu se foloseşte:

a) metoda petelor Eastern
b) metoda petelor lui Southern
c) metoda petelor Nothern
d) metoda petelor Western

22. Pentru efectuarea tehnicii PCR se utiizează:

a) ADN mitocondrial
b) ADN genomic total
c) ADN nuclear
d) ADN drojdiilor

23. O secvenţă scurtă de ARN sau un segment monocatenar de ADN, care funcţionează în calitate de punct de creştere în
polimerizare se numeşte:
a) ADN-polimerază
b) ARN-polimerază
c) primer
d) revertază

24. În concepţia geneticii moleculare gena este considerată:

a) ca particulă materială care codifică produşi ce pot fi cauntificaţi prin teste biochimice.
b) ca particulă materială diferenţiată în structura masei ereditare
c) factor ereditar, care este localizat în cromozomi şi care determină manifestarea unui sau a mai multor caractere
d) ca un segment specific de ADN (sau ARN la unele virusuri), care determină sinteza unui lanţ, polipeptidic specific şi
respectiv, expresia fenotipică a unui carater

25. Esenţa tehnologiei ADN-ului-recombinant constituie:

a) în capacitatea de identificare expresiei genelor de rezistenţa faţa de antibiotici
b) în capacitatea de ce lega un segment de ADN-străin de un vector
c) în capacitatea înmulţirii vectorului
d) în capacitatea transferării plasmidei în celula-gazdă

26.Izolarea genei de interes prezintă esenţa construirii ADN-ului recombinat la etape:

a) a treia
b) a patra
c) întâia
d) a doua

27. Esenţa etapei a doua la construirea ADN-ului recombinat constituie în:

a) alegerea sau construirea unui vector plasmidial
b) izolarea genei de interes
c) pregătirea capetelor monocatenare coezive sau drepte a celor două tipuri de fragmente de ADN
d) unirea ADN genomic cu ADN plasmidial

28. Denumirea grupei vectorilor din care fac parte uni i vectori utilizaţi mai frecvent: SV40; adenovirusurile;
virusurile de tip herpes, reterovirusurile:
a) vectori de expresie
b) vectorii naveta
c) cromozomi artificiali YAC
d) vectori virali ai encariotelor

Tema 10
01. Scopul întroducerii de ADN-recombinat cu gena de interes (ADN-exogen) în celula-gazdă:
a) clonarea ADN-exogen
b) corect: (a) şi (c)
c) transformarea programei genetice în celula-gazdă
d)eliminarea informaţiei genetice a celulei-gazdă
02. Esenţa transformării genetice constituie:
a) operaţiunea prin care o celulă, un ţesut sau un organ luat din corp este grefat în altă parte a corpului pe un alt organism
sau pe alt mediu de cultură
b) modificarea genomului unui organism prin ingineria celulară
c) transmiterea informaţiei genetice nouă (prin intermediul transferării AND-ului pe cale asexuată) de la celula-
gazdă la celula-donor la celula-gazdă (recipientă) în consecinţa căreia celula-recipiente capătă însuşiri şi simptome
ereditare noi
d) transfrerul ADN de pe gel de electroforeză pe o membrană unde poate hibrida cu un acid nucleic complementar

03.La prima etapă a procedurei de transformare permeabilitatea bacteriilor pentru ADN exogen se realizează prin
incubarea lor:
a) la 0 oC în prezenţa CaCl2 (50mM), timp de o oră
b) la-3 oC în prezenţa CaCl2 (75mM), timp de30 min.
c) la+10 oC în prezenţa CaCl2 (100mM), timp de o oră
d) la+22 oC în prezenţa CaCl2 (30mM), timp de 30min

04. La prima etapă a procedurei de transformare plasmidele reconbinate sunt puse în contact cu bacteriile 30
minute la 0 o C după care se realizează un şoc termic:
a) la+22 oC în prezenţa CaCl2 (30mM), timp de 30min
b) la 0 oC timp de 30minute
c) la -5 oC timp de 10 minute
d) la +37 oC timp de 30-60 minute

05. La etapa a doua a procedurei de transfromare se efectuează:

a) elimenarea celulor care conţine plasmide cu ADN -recombinat
b) selecţia celulelor care conţine plasmidecu ADN –recombinat
c) modificarea fenotipică celulelor care conţin plasmide cu ADN -recombinat
d) înmulţirea celulelor, care conţin plasmide cu ADN -recombinat

06. În vederea selecţiei celulelor care conţin plasmide cu ADN -recombinat, se utilizează ca marker:
a) gene pentru rezistenţa la aciditate
b) gene pentru rezistenţa la factori osmotici
c) gene penttru rezistenţa la antibiotic
d) gene pentru rezistenţa la erbicide

07. Numiţi calea universală de transfer a informaţiei genetice în genomul celulei-gazde:

a) transformare
b) conjugare
c) transfecţie
d) transplantare

08. Introducerea în genomul unei cellule a unei gene ce provine dela alt organism se numeşte:
a) transplantare
b) transferul de gene (sau transgenoza)
c) translaţia
d) selectare (sau secvenţializare)

09. Problema expresiei genelor ce provine de la cellule-eucariote în genomul celulelor procariote constituie:
a) în lipsa operonului la eucariote
b) în lipsa intronilor şi exonilor la procariote
c) în deosebire particulariţăţilor a reglării activităţii genelor la organismele eucariote în comparaţie cu reglarea
expresiei genelor la procariote
d) în lipsa genelor reglatoare la eucariote

10. O colecţie de plasmide sau fagi recombinaţi nu poate fi numită:

a) biblioteci genomice
b) librăriei genomice
c) bancii de gene
d) librăriei de vectori

11. Clonare genelor nu implică:

a) recombinare genelor
b) eliminarea genelor
c) transformare genelor
d) selecţie genelor

12. Pentru realizarea bibliotecilor genomice se fracţionează genomul ADN -ului unei specii într-un număr mare de
fragmente de ADN, care sunt incluse în vector de donare ( plasmide, viruşi, cosmide). Fracţionarea genomului
ADN-ului se efectuează cu ajutorul:
a) revertazelor
b) ligazelor
c) restrictazelor
d) polimerazelor

Tema 11.

01. În ingineria genetică o prioritate importantă a plantelor, în comparaţie cu animalele constă în:
a) alegerea simplă a genotipului plantei-recipiente
b) posibilitatea obţinerii unei plante întregi-mature, fertile dintr-o celulă somatică, bazată pe capacitatea de totipotenţă
c) transferarea genei de interes în expresia ei în genomul plantei-recipiente în mod mai rapid
d)izolarea şi clonarea genei de interes din celula vegetală în mod mai accelerat

02. Dintre cerinţele faţă de fitovectorii prezentaţi, notaţi unul, care nu este corect: fitovectorii trebuie. . .
a) . . . să se transmită stabil urmaşilor
b) . . . să aibă capacitatea de a se răspândi în diferite organe ale plantei
c) . . . să fie pathogen
d) . . . să aibă aptitudinea de a transforma diferite specii ale plantelor agricole

03. Pentru care metodă de transformare genetică la plante se utilizează aparatul, care este prezentat pe această poză

a) metoda electroforezei
b) metoda electroporării
c) metoda microinjecţiilor
d) metoda bombardării celulelor cu microbile metalice învelite în ADNplasmidial

04. Notaţi etapa metodologică a ingineriei genetice la plante când este necesare de inclus tehnologiile celulare în vitro:
a) alegerea izolarea şi clonarea genei din celula vegetală
b) regenerarea celulelor transformate şi selecţia plantelor transgenice
c) transferarea genei şi expresia ei în genomul plantei-recipiente
d) alegerea genotipului plantei-recipiente

05. Sunt cunoscute următoarele modificări esenţiale care ingineria genetică introduce în programul de ameliorare :
a) economia potenţala a timpului de dezvoltarea şi maturizarea a plantelor
b) economia potenţială a spaţiului de creşterea culturilor vegetale
c) sunt corect (b), (c), (a)
d) introducerea elementului de pricizie înprocesul de ameliorare

06. Numiţi tehnica pentru izolărea genelor de interes din celule vegetală, care se bazează pe tehnologia PCR
a) tehnica clonării poziţionale(“mersul pe cromozom”)
b) tehnica „hibridarea clonilor”
c) tehnologia „screening în bibliotecile de expresie”
d) tehnica clonarii prin „hibridarea prin diferenţă”:
07.Din diferite caracteristici după care depindealegerea genotipului plantei-recipiente notaţi una cu însuşirea
biotehnologică:
a) capacitatea lor de producţie
b) capacitatea regenerativă a celulelor a plantei-recipiente întreagă fertilă
c) capacitatea lor de calitate
d) lipsa de rezistenţa la un factor bioticsau abiotic

08.Indicaţi principiul care se foloseşte în tehnica clonării genelor a proteinelorvegetale de stres

a) evidenţierea complexul de gene responsabilide rezistenţa la stres abiotic
b) evidenţierea genei a şoc-proteinei
c) evidenţierea proteinelor codificatede aceste gene
d) eliminarea genelor sensibile la factoride stres abiotic

09. În lista prezentată metoda directă de transformarea genetică la plante este numită:
a) metoda cu utilizarea electroporării
b) metoda cu utilizarea virusurilor
c) metoda cu utilizarea ADN-mitocondrial
d) metoda cu utilizarea sistemul Agrobacterium

10.În lista prezentată metoda inderectă de transformarea genetică la plante este numită:
a) metoda de microinjecţia ADN exogen
b) metoda de utilizarea ADN al cloroplastelor
c) metoda de microinjecţia ADN exogen
d) metoda biolistică
e) metoda de inclarea protoplastilor cu PEG

11. Din fitovectori potenţiali enumărate indicaţi anume gene specifice utilizate în calitate de vectori:
a) virusuri
b) plazmide din A. Tumefaciens
c) transpozoni
d)ADN-mitocondrial sau ADN al cloroplastelor

12. Structuri specifice care se formează la plante infecţionate de Agrobacterium tumefaciense sunt numite:
a) tumorile vegetale
b) tumorile de cancer
c) tumorile „chimice”
d) tumorile coronariere

13.Sinteza derivatelor aminoacidului arginină-octopinei şi nopalinei-se efectueze:

a) în celulele vegetale normale
b) în celulele tumorilor coronariere
c) în celulele lăstarilor
d) răspunsul corect a şi b

14. În celulele tumorilor coronate sunt sintetizate urmatoarele substanţe specofice:

a) citochinine şi gibereline
b) auxine şi gibereline
c) auxine şi citochinine
d) adeninăşi etilen

15. Informaţia genetică transferată de la bacteria Agrobacterium tumefaciens este conţinută:

a) de o pplasmidăRedrd (pRed)
b) de o plasmidă Ri (pRi)
c) de o plasmidă SC(pSC)
d) de o plasmidă Ti(pTi)

16.Vectori agrobacterieni pot fi utilizate ca sisteme biologice pentru transformarea gnetică a plantelor:
a) monocotiledonate
b) dicotiledonate
c) inferioare
d) răspunsul corect (a) şi (b

17. Fitovectorul de bază (pGV3850) cu folosirea plasmidei pTi a fost construit:

a) în anul1978 (SUA)
b) în anul 1993 (Franţa)
c) în anul 1981 (Germania)
d) în anul 1987 (Marea Briatania)

18. Numiţi tipul plasmidelor pTi care este folosit pentru constrirea fiţovectorului pGV3850:
a) răspunsul corect b şi c
b) de tipul octopină
c) de tipul arginină
d) de tipul nopalină

19.Gena de interes (gena străină) poate fi inclusă în fitovectorulpGV3850 prin:

a) fragmentul plasmidei pSC101
b) fragmentul vectorul pBR322
c) fragmentul vectorului pUC
d) fragmentul plasmidei ColE1

20. Virusul, care infectează unele monocotile-donate şi pot fi folosit în calitate de fitovector, se numeşte:
a) virusuri mozaicul la tutun (NMW)
b) virusuri conopidei(CaMW)
c) virusul mozaicul la bromus (BMW)
d) virusul mozaicul la tomate (LMW)

21. Pentru facilitatea pătrunderii ADN-ului transformant prin membrana plasmatică se utilizează
a) tehnica microinjecţiilor
b) polietilenglicol (PEG)
c) metoda electroporării
d) răspunsul corect b şi c

22.Indicaţi avatajul utilizării virusurilor ca fitovectori:

a) specificitatea de gazdă
b) nu se mai pune problema regenerării plantelordin celulele transformate
c) riscul inducerii simptomelor bolii virale
d) răspunsuri nu sunt corect a şi c

23. În metoda de biolistice se foloseşte următoarea particularitatea :100 de micrograme de tungsten (sau aur) pot
transporta:
a) 1,0 micrograme de ADN
b) 0,01 micrograme de ADN
c) 0,1micrograme de ADN
d) 0,5 micrograme de ADN

24. Notaţi avantajul general a metodei de biolistica pentru plante:

a) se utilizează pentru obţinerea plantelortransgenice dihaploide
b) metoda este unversală pentru transferul de gene atât la plante, câtşi la animale
c) se foloseşte pentru transferarea directă ARN-ului plasmidial în polenul embriogen
d) metoda poate fi utilizată pentru transformarea genetică a plantelor monocotiledonate

25. Esenţa tehnologiei antisens( tehnicii ARN-antimesager:

a) blocarea sintezei lanţului polipeptidic
b) blocare selectivă a expresiei anumitor gene
c) inhibarea actităţii revertazelor

26.Denumirea plantei decorateva pantru care a fost uti lizată tehnice ARN-masager al genelor privind culoarea
florilor:
a garoafă
b) trandafir
c) stângenel
d) petunia

Tema 12
01. Numiţi prima plantă de „cultură-antisens”, care a fost comercializată:
a) soia “Roundup Ready”, tolerantă la glifosat
b) tomate “FLAVR SAVR” cu intârzierea procesului de coacere
c) porumb “Roundup Ready”, tolerant la glifosat
d) cartof, rezistent la gândacul de Colorado

02. La anuln 2006 numărul de specii a plantelor modificate genetic, care sunt aprobate la nivel internaţional, este egal cu:
a) 14 specii (31 variaţii)
b) 28 specii (73 variaţii)
c) 7 specii (20 variaţii)
d) 9 specii (25 variaţii)

03. Cercetătorii de la Institutul Federal din Ziirich (Elveţia) au transferat la orez trei gene, care codifică enzimele-cheie
ale biosintezei β-carotinului (provitamina A), cu expresia sămânţă-bobul devenind auriu. La care categorie de plante
transgenice se referă acest produs vegetal modificat genetic:
a) la plantele-biofabrici
b) la prima generaţie a plantelor transgenice cu caractere “input”
c) la grupa plantelor transgenice cu modificarea calităţilor tehnologice
d) la a doua generaţie a plantelor transgenice cu caractere “output”

04. Problema creării plantelor transgence tolerante la elemente chimice este strâns legată:
a) cu principiile de fitodegradare
b) cu principiile de fitoextracţie
c) cu principiile de fitoremediere
d)cu principiile de fitostabilizare

05. Care din schemele prezentate caracterizează etapele obţinerii unui soi transgenic :

a)

b)

c)
d)

6. Denumirea genei, care a fost introdusă în plantele de tomate cu scopul creării plantelor transgenice rezistenţe la
virusuri:
a) gena care codifică proteine antitoxice
b) gena care codifică sinteza proteinei din capsida VMT
c) gena care codifică enzime litice
d) gena care codifică sinteza fitoalexinelor

7. Bacteria Bacillus thuringiensis este cea mai explotată sursă a genei care controleaza sinteza de toxina Bt cu o mare
specificitate faţă de insecte. Din lista prezentată notaţi cultura agricolă comercializată la care n-a fost transfrerată gena
acestei endotoxinei:
a) bumbac
b) porumb
c) orez
d) cartof

8. Indicaţi strategia transgenezei care nu se utilizează pentru obţinerea plantelor transgenice rezistente la erbicide:
a) expresia unei gene care detoxifică erbicidul, metabolizându-l
b) mărirea expresiei genei enzimei-ţintă, care afectează un anumit erbicid
c) utilizarea unei gene, care determină sinteza unei enzime rezistente la erbicide
d) ansamblu de strategii „c” şi „d”

9. Din lista avantajelor utilizării plantelor trangenice tolerante la erbicide în agricultură alegeţi riscul, care este asociat
de cultivarea acestor plante transgenice:
a) reducerea consumului de erbicide
b) dependenţa fermierilor de companiile internaţionale
c) extinderea sistemelor de agricultură cu lucrări minime ale solului
d) sporirea flexibilitătii în alegerea momentului erbicidării

10. Folosind o transgenă de origine bacteriană, cercetătorii companiei Monsanto (SUA) au reuşit să majoreze
conţinutul amidonului în tuberculii de cartof de la 22 % până la:
a) 28%
b) 23%
c) 25%
d) 30%

11.Exemplu de schimbare a compoziţiei uleiului prin modificare genetică este soiul de soia Optimum, care producce ulei
cu conţinut mare de acid oleic:
a) de 50%
b) de 30%
c) de 80%
d) de 70%

12. Plante transgenice ornamentale sunt pe piaţa mondială încă din:

a) 2002
b)1998
c) 2000
d) 1996

13. În Universitatea din Gent (Belgia) cu suportul financiar al Uniunii Europene pentru industria hărtiei sunt create
plante transgenice cu conţinutul ligninei micşorat în lemn la cultura:
a) salcămului
b) stejarului
c) plopului
d) arţarului
14. În ce an şi în ce ţară a fost patentat conceptul general al procedurii vaccinelor antivirale de către plante:
a) 1988 - SUA
b) 1981-Franţa
c) 1985-Germania
d) 1977-SUA