Localitatea Suceagu, este situată în partea de sud-vest a teritoriului administrative al comunei Baciu,

tangențial drumului național DN 1F Cluj-Napoca - Zalău și căii feroviare 300, București - Oradea -
Episcopia Bihor, la 5 km de reședința de comună.
Teritoriul intravilan existent, stabilit în 1990 de Oficiul de cadastru, geodezie și cartografie al județului
Cluj, ocupă suprafața de 138 ha. Situl de vatră este așezat pe lunca și terasele văii Suceagului. Localitatea
este atestată documentar din anul 1297 sub denumirea de Zuchak și număra 1283 locuitori la
recensământul din anul 2002.
Pe teritoriul administrativ al comunei Baciu a existat o singură unitate lacustră, lacul de la Suceagu, situat
pe valea Suceagului, care s-a colmatat în întregime.
Datorită varietății formelor de relief, vârstei și compoziției rocilor mamă, afectate de procese de eroziune,
în zonă sunt prezente o mare varietate de soluri și anume: soluri brune podzolice, pseudorendzine, soluri
negre argiloase, rendzine roșii sau brune, cernoziomuri levigate, regosoluri, soluri coluviale, lacoviști cu
apă freatică la suprafață.
Fenomenele de eroziune a solurilor sunt frecvente și puternice în această zonă, ajungând la gradul IV și V,
datorită reliefului fragmentat și gradului redus de împădurire.
Sub aspectul potențialului biogeografic, teritoriul administrativ al comunei Baciu este amplasat în
subzona nemorală cu caracter subcontinental, caracterizată astfel:
- fondul silvic este predominat de păduri de fag, gorun și carpen;
- fondul cinegetic reprezentat de mistreț și căprior;
Din punct de vedere al încadrării în rețeaua de localități, comuna Baciu este localizată în zona Dealurilor
Clujului, pe stânga râului Nadăș, se întinde pe o suprafață de 8751,13 ha, având o populație de
aproximativ 8185 de locuitori.
1.8 Protecția mediului
Toate cele 7 localități ale comunei Baciu sunt supuse poluării generate de
circulația rutieră prin pulberi în cazul zonelor situate pe străzi nemodernizate, poluării sonore și celei cu
noxe, factori de poluare generați de circulația auto în cazul zonelor locuite situate în apropierea drumului
național, cum sunt localitățile Baciu, Mera, Rădaia și Suceagu.
În localitatea Baciu se manifestă de asemenea poluarea sonoră și poluarea
aerului cu noxe și pulberi, provenite de la activitatea din zonă de depozitare și industrie alimentară a
municipiului Cluj-Napoca, situată în imediata vecinătate a localității.
Cu excepția localităților Baciu, Mera și Suceagu care beneficiază de serviciile de
salubritate din municipiul Cluj-Napoca, în celelalte localități ale comunei nu există în
prezent rampe amenajate pentru depozitarea reziduurilor, dar sunt în curs de organizare servicii
specializate pentru colectarea acestora. Rampele create spontan pentru reziduuri sunt situate în
vecinătatea zonelor de locuit, în meandre părăsite ale văilor.
1.2.1 Activități de tip industrial și de construcții
Poziția geografică a localităților Baciu, Mera, Rădaia și Suceagu față de municipiul Cluj-Napoca, corelat
cu facilitățiile oferite de căile de comunicație rutiere și feroviare, oferă acestor localități oportunitatea
amplasării unor terțe activități de producție și servicii.
Activitățile economice sunt cantonate în domeniile de producție (prelucrarea lemnului, prelucrarea
metalelor, prelucrarea plantelor medicinale, etc.), servicii (reparații auto, echipamente cu destinații
agricole, etc.) și comerț.
În localitatea Rădaia funcționează:
S.C. Plantextract S.R.L. care este profilată pe cultivarea plantelor medicinale și aromatice, prepararea de
ceaiuri medicinale, precum și extragerea și prelucrarea de esențe, arome și uleiuri de proveniență
vegetală. Unitatea este amplasată în incinta fostei cooperative agricole Suceagu. Producția realizată este
valorificată în industria farmaceutică și a produselor cosmetice pe piața internă și externă.
În localitatea Suceagu funcționează:
• S.C. Intercas S.R.L. Cluj-Napoca, societate româno-italiană, este specializată pentru producția,
comercializarea și întreținerea echipamentelor pentru zootehnie, funcționează în incinta fostei S.C.
Zoofruct S.A.
• O societate romano-germană, funcționează în incinta fostei S.C. Zoofruct S.A. și este specializată pentru
producția de mobilier pentru iahturi.
• S.C. Silvana S.R.L. funcționează în incinta fostei unități de prestări servicii în agricultură, produce și
comercializează sicrie.
• În localitate mai funcționează 5 ateliere de tâmplărie, unul de confecții metalice, o moară pentru cereale
și o distilărie pentru țuică.

1.2.2 Activități agricole și zootehnice

După anul 1990, în comuna Baciu s-au dezvoltat activitățile de creștere a
animalelor și a crescut cantitatea de produse valorificate direct pe piața municipiului
Cluj-Napoca, mai cu seamă în localitățile Mera, Corușu, Suceagu, cu toate ca incintele
fostelor cooperative agricole nu mai sunt utilizate pentru creșterea animalelor ci au
primit alte destinații sau încă nu sunt utilizate în nici-un fel. În această perioadă, în niciuna dintre
localitățile comunei nu s-au dezvoltat activități de prelucrare a produselor agricole cu potențial de
producție în comună, cum sunt în primul rând laptele și fructele. Incintele construite ale fostelor
cooperative și inteprinderi agricole de stat au fost cumpărate de persoane fizice sau societăți particulare,
fără a primi toate o utilizare eficientă.
S.C. Agricola S.R.L. Suceagu, unitate specializată pentru executarea de prestări servicii în agricultură,
deține două tractoare, două pluguri, o semănătoare și o combină;
Dacă analizăm structura plantelor cultivate, din totalul suprafeței arabile de 2133 ha, ponderea cea mai
mare o deține cultura de porumb cu 1200 ha, grâu 400 ha, cartofi 150 ha și legume 100 ha. Producțiile
vegetale medii realizate în agricultura comunei Baciu sunt în general mai mici decât cele realizate în
medie de agricultura județului Cluj.
De pe suprafața de 494 ha livezi pe rod, s-a obținut în 2002 o cantitate totală de 2964 t fructe, revenind în
medie o producție de 6 t fructe/ha. Randamentul scăzut al livezilor se datorează nivelului necorespunzător
la care se execută lucrări de întreținere și lipsa totală a tratamentelor împotriva bolilor și a dăunătorilor.

Din punct de vedere al producțiilor animaliere realizate în anul 2002 în comună,

se evidențiază cantitatea de 162 t carne în viu (din care 117 t carne bovine, 38 t carne
ovine și 7 t carne porcine), 35.000 hl lapte, 6 t lână și 1.651 mii buc ouă.
Silvicultura
Cu suprafața totală de 2079 ha păduri, ceea ce reprezintă 23,8 % din total, rezultă că teritoriul
administrativ al comunei Baciu este moderat spre slab împădurit, situație care a determinat apariția unor
fenomene diferite, de degradare a terenurilor pe suprafețe însemnate, reținerea slabă a apei provenite din
precipitații, variații accentuate ale debitelor apelor curgătoare și debite scăzute ale izvoarelor de ape
subterane.
Fondul silvic existent este constituit din arbori care fac parte din categoriia speciilor de esență tare, ce se
pretează la executarea lucrărilor de construcții ce conțin elemente prelucrate artistic, executarea
parchetelor și a tâmplăriilor pentru uși și ferestre, aceste produse oferind o prelucrare superioară a
materialului lemnos. Din fondul silvic al comunei nu se obțin în mod organizat producții secundare, cum
sunt ciupercile comestibile sau fructele de pădure, iar efectivele de vânat sunt reduse.
Ca aspecte negative care se manifestă în acest domeniu sunt delictele silvice,
respectiv degradări și sustrageri de material lemnos din pădurile situate în vecinătatea localității Baciu,
pricinuite cu precădere de comunitatea rromilor din această localitate, dar și poluarea, respectiv
degradarea vegetației și a solului de către turiștii mai puțin civilizați.

Localitatea Suceagu
Localitatea Suceagu este dezvoltată la sud de drumul național DN 1F Cluj-Napoca - Zalău - Satu Mare,
fiind traversată de acesta la extremitatea sa nordică. Artera principală de circulație o constitue traseul
drumului comunal DC 141, care se ramifică din traseul drumului național la capătul dinspre Zalău a
pasajului denivelat, peste calea ferată. Din traseul acestui drum se ramifică străzile secundare de circulație
locală.

Localitatea Suceagu
În prezent localitatea dispune de 7 surse amenajate pentru captarea, înmagazinarea și distribuirea apei la
gospodăriile populației, unitățile publice și cele economice. Din totalul de 384 gospodarii existente în
localitate, un număr de 352 gospodării beneficiază de instalații interioare de alimentare cu apă rece și
canalizare, sau cișmele în curți. Cele 32 de gospodării fără instalații de apă sunt gospodării ale familiilor
de rromi.

Apele de suprafață, se caracterizează prin turbiditate ridicată, datorită coeficientului redus de împădurire
din zonele bazinelor hidrografice și sunt frecvent impurificate prin deversări de reziduri provenite din
activitatea industrială de la Aghireșu, de la fermele zootehnice dar și prin deversări în albie sau depozitări
pe maluri a diferite reziduri provenite din demolări sau din activitatea menajeră.
1.9 Disfuncționalități constante La nivelul teritoriului administrativ
- Ponderea scăzută a terenurilor ocupate cu vegetație forestieră în comună, și anume 23,8%, comparativ
cu nivelul minim necesar pentru aceasta zonă, de 33%.
- Prezența fenomenelor de eroziune și degradare complexă a terenurilor ca urmare a coeficientului redus
de împădurire.
- Lipsa sistemelor de irigații și a unor unități de prestări servicii în agricultură;
- Gradul ridicat de colmatare a văilor cu sedimente aluvionare, determinat de proporția redusă a
terenurilor împădurite atât pe teritoriul comunei, cât mai ales pe teritoriile situate în amonte, în întreg
bazinul hidrografic al râului Nadăș;

- Drumuri de acces nemodernizate în trupurile principale ale localităților Corușu, Mera, Popești, Rădaia,
Săliștea Nouă și Suceagu;
- Existența în intravilanul localităților a unui număr mare de străzi nemodernizate;
- Lipsa trotuarelor amenajate în localitățile Corușu, Popești, Rădaia și Suceagu;

- Lipsa unor unități economice care să asigure colectarea, prelucrarea și valorificarea produselor agricole
cu tradiție și potențial de producție în zonă, cum sunt laptele și fructele;
- Incintele construite ale fostelor unități de producție și prestări servicii în agricultură, cumpărate de
persoane fizice sau societăți comerciale, sunt insuficient sau deloc utilizate, cu excepția fostei cooperative
agricole din Suceagu și Mera, unde funcționează în bune condiții S.C. Plantextract S.A., respectiv o
societate de prelucrare a lemnului.

Localitatea Suceagu
Traseul drumului comunal DC 141, care este și strada principală a localității, nu are pe toată lungimea
traseului gabaritul între limitele de proprietate în concordanță cu prevederile STAS 10144/1-90. Aceeași
situație se întâlnește pe traseul unor străzi de circulație locală.
Trotuarele sunt amenajate discontinuu și doar pe traseul străzii principale. Nu sunt amenajate alveole
pentru mijloacele de transport în comun și locuri de parcare în zona funcțiunilor publice sau dotărilor
economice.
Strada principală a localității prezintă pe multe sectoare o cale de rulare necorespunzătoare, cu denivelări
pronunțate, datorită pantei accentuate și lipsei lucrărilor de întreținere. Traseul străzilor secundare
prezintă deficiențe grave ale căii de rulare, ale sistemului rutier sau chiar al corpului drumului datorită
efectului de eroziune, respectiv de înmuiere produs de apele din precipitații, executării structurilor rutiere
din împietruiri ușoare, care s-au degradat sub efectul circulației și a factorilor metereologici, precum și
datorită existenței unui număr de străzi secundare fără sisteme rutiere (din pământ).
Referitor la dotările pentru transporturi feroviare, în halta Suceagu nu există amenajări corespunzătoare
pentru transport marfă cu toate că volumul produselor realizate în localitate și valorificate în afara
localității este important.

COMUNA BACIU 5.1 Localizare, structură administrativă și accesibilitate

Comuna Baciu este situată în zona Dealurilor Clujului, la nord – vest de municipiul Cluj Napoca, în
imediata apropiere, pe drumul național DN 1 F Cluj Napoca – Zalău – Carei. Comuna este alcătuită din
șapte sate: Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă, Suceagu și Baciu reședința administrativă.
Satele sunt așezate pe văile pâraielor Nadăș, Popești, Mera și Suceagu. Comuna Baciu are o suprafață
administrativă de 8.751 ha și o populație de 10.317 locuitori.

5.4 Istoric
Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic.
Din perioada ocupației romane au fost găsite în zonă trei morminte de incinerație, precum și diverse
construcții romane, folosite de către muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost descoperit
și porțiuni ale drumului roman pavat cu pietre Napoca - Porolissum și un cimitir roman din imediata sa
apropiere. Numele satului Baciu, ca toponimie, este legat de păstori: baci, băciță, băcioi, băcion – originea
termenului este un cuvânt străvechi din limba română comună, existent și în dialectele sud – dunărene
fiind correspondent al latinescului bătrân.

Satul Baciu este așezat în Podișul Transilvaniei, în zona Dealurilor Clujului, pe șoseaua națională Cluj –
Zalău. În hotarul satului Baciu se află așezarea neolitică numită Gura baciului, situată în locul zis Fânațele
Clujului, pe o mică vale – Valea Suceagului. Stațiunea Gura Baciului a intrat în literatura arheologică
europeană ca un punct de referință privind fenomenul de neolitizare din regiunea carpato – dunărean.
Locul în care s-au așezat primii purtători ai unei civilizații neolitice este o terasă orientată spre sud – sud-
est, uțor înclinată spre pârâu, o zonă cu poieni, un fel de căldare la intrarea în Cheile Baciului, străjuită de
un deal domol cu pomi și tufe care se ridică deasupra stațiunii.
Malul înalt pe care se află stațiunea a servit multă vreme drept carieră de piatră. În apropiere se află o
carieră de piatră calcaroasă de Baciu, exploatată intens, începând din epoca romana, până în vremurile
recente. Stațiunea „Gura Baciului” purta numele de Băștărău, azi Baștarog.

ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE

6.1 Fondul funciar
Fondul funciar al comunei Baciu se compune din 5.559 ha teren agricol, din care:
Teren arabil: 2.138 ha
Pășuni: 2.031 ha
Fânețe: 879 ha
Livezi: 511 ha
Păduri: 2.244 ha
Teren neproductiv: 468 ha
Suprafața administrativă a comunei Baciu este de 8.751 ha din care intravilan sunt 583 ha și 8.168 ha
extravilan.

Suceagu are sisteme de captare și înmagazinare a apei potabile care permit racordarea numai a unei părți
din gospodării.

6.3.1.8 Rețeaua de drumuri

Rețeaua de drumuri cuprinde 49,9 km, din care 31,9 sunt asfaltați și au o stare foarte bună, 12 km sunt
pietruiți și au o stare bună, iar 6 km sunt de pământ. Comuna este traversată de drumurile comunale DC
141 B, DC 142, DC 142 B.

DC 141 B traversează satul Popești

DC 142 traversează satul Mera
DC 142 B traversează satul Suceagu
Comuna Baciu mai este traversată de drumurile:
DJ 105 T Cluj Napoca – Popești – Coruș - Săliștea Veche, 15 km
DN 1 F Cluj Napoca – Carei, 10 km

6.4 Mediu
În comuna Baciu nu sunt surse de poluare industriale, poluarea datorându-se traficului auto, lipsei reţelei
de canalizare, prafului adus din zonele agricole.
Calitatea apelor poate fi deteriorată prin deversări de reziduuri necontrolate direct în apele curgătoare de
la unităţi de producţie şi gospodării individuale. Calitatea apelor subterane poate fi alterată din pricina
lipsei reţelei de canalizare şi folosirii în gospodării a foselor impropriu realizate.
Calitatea aerului poate fi alterată din cauza traficului rutier prin emisia de noxe, praful datorat străzilor
pietruite și de pământ.
Traficul intens de pe drumul național alterează calitatea aerului prin emanațiile de noxe, mai ales când se
crează aglomerări, existând în acest sens necesitatea construirii unei rute ocolitoare.
Sursele de poluare a solului sunt constituite din scurgerile de combustibil de la mijloacele de transport,
îngrășămintele agricole, infiltrațiile provenite de la depozitele de deșeuri – menajere, agricole, mica
industrie.

6.5 Populația
Conform datelor finale ale recensământului din 2011, comuna Baciu are o populație de 10.317 locuitori,
în creștere cu 7,88% față de recensământul din 2002.

SWOT

Problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și prezentate în cadrul
unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor.
Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile de care comunitatea dispune
și care sunt superioare celor deținute de alte comunități similare.
Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile insuficiente sau de o calitate
inferioară celor deținute de alte comunități similare.
Oportunitățile se referă la mediul extern și reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului de
ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la schimbările legislative,
integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se dezvolta într-o formă superioară pe
ansamblu sau pe domenii de interes.
Amenințările se referă la mediul extern și reprezintă evoluțiile defavorabile ale acestuia privite în
ansamblu, care pot îmbrăca forme extrem de diferite, plecând de la schimbările de mentalitate, lacunele
legislative și evoluțiile economice negative sau instabile care afectează capacitatea comunității de a atinge
obiectivele strategice pe care și le-a propus. În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii
prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:

-gestionarea deficitară a apelor pluviale

-riscul poluării pânzei freatice prin pierderi din rețeaua de canalizare

● lipsa autostrăzii și a centurii ocolitoare a Clujului, duce la aglomerarea cu mașini de tonaj greu a zonei
rezidențiale ● lipsa de infrastructură pentru o parte din terenurile destinate investițiilor imobiliare ● lipsa
unui program de promovare a produselor și serviciilor locale ● blocaje dese pe Calea Baciului din cauza
subdimensionării acestei străzi în raport cu traficul existent

-resurse de piatră naturală și lemn pentru construcții pe raza comunei.

● valorificarea resurselor naturale (piatră, lemn, nisip) într-un mod cât mai efficient.
● dezvoltarea agroturismului și serviciilor conexe.

PUNCTE TARI
● zonă cu relief pretabil pentru pomicultură, creșterea animalelor, legumicultură
● existența asociațiilor în agricultură
● existența fermierilor
● existența stânilor organizate
PUNCTE SLABE
● lipsa unei piețe de desfacere
● lipsa unui abator
● lipsa terenurilor pentru pășunat
● lipsa drumurilor agricole
● inexistența unei burse a produselor agricole
● asigurările în domeniul agriculturii greu accesibile și, de multe ori, agricultorii nu sunt informați
● lipsa învățământului profesional agricol
● lipsa fortei de muncă calificată pentru agricultură
● lipsa comunicării între factorii interesați
● lipsa cadastrului
● fragmentarea terenurilor agricole
● lipsa parteneriatului între producători și valorificatori
● lipsa asociaţiilor profesionale ale producătorilor locali
● ponderea scăzută a investiţiilor cu capital strain

7.7 Turism
PUNCTE TARI
● zonă turistică intens mediatizată în presa internațională cu precădere în domeniul fenomenelor
paranormale din pădurea Baciu
● Cheile Baciu – sit arheologic, obiectiv vizitat de numeroși turiști
● Coruș - depozitul fosilifer, rezervație naturală de tip paleontologic, declarată monument al naturii din
anul 2000
● valorificarea tradițiilor și obiceiurilor populare
● valorificarea cadrului natural
PUNCTE SLABE
Lipsa panourilor de informare turistică