Hazarde naturale

Cuprins:

1. Definitia hazardelor naturale

2. Trasaturi ale hazardelor
3. Tipuri de hazarde

+ Hazarde endogene
- Cutremurele de pamant
- Eruptiile vulcanice
+ Hazarde exogene
- Hazarde geomorfologice
- Hazarde climatice
- Hazarde biologice

1. Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile,
inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului
inconjurator, in ansamblu.

Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la
conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele
sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare
interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural
extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de
personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.

2. Trasaturi ale hazardelor naturale

• Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde,
indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.
• Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului de raniti, al pagubelor aduse
proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un
anumit loc si intr-o anumita perioada.

3. Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri, in functie de geneza:

• Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure, eruptii
vulcanice).
• Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

Hazarde endogene

Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975, cu pagube de 100 mld de dolari.

Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoatei care produc unde elastice reflectate in trepidatii cu un
impact puternic asupra asezarilor umane. Annual sa produc pe Glob peste 1 milion de cutremure, dar numai o
mica parte din acestea sunt sufficient de puternice pentru a fi considerate hazarde naturale.
Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica interna a Terrei, fiind numite
cutremure tectonice care se produc in lungul contactului dintre placile tectonice. Energia eliberata se masoara
in ergi si e utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se masoara cutremur ajutorul
unei scari logaritmice, numita scara Richter, cuprinsa intre 0.3 si 9 grade.
Intensitatea cutremurelor pune in evidenta efectele acestora, diferite de la un loc la altul. (scara Mercali – 12
unitati si scara Medvedev-Sponhauer-Karnik – in tara noastra).

Hazarde primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurlui din adancul
scoartei, numit focar. Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii
care duc la fisurarea,distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti
omenesti. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in apropierea epicentrului si tinde sa scada pe masura
indepartarii de aceasta.

Hazarde secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind
alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivitatea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri
uriase numite tsunami etc.

In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inresgistreaza in

zona seismica Vrancea, situate in regiunea de curbura a Carpatilor.
Astfel de cutremure s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10
noiembrie 1940 si 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute in
tara noastra sunt: Aria Fagarasana, Aria Banatica(Danubiana), Aria
de Nord-Vest, Aria Transilvaneana si Aria Pontica, dar unde
cutremurele sunt rare si au o intensitate redusa.

Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor accumulate in

rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de
fortele tectomice, care determina ascensiunea materiilor
incandescente spre suprafata. Un vulcan este o deschidere profunda in scoarta terestra,prin care sunt aduse la
suprafata incandescente sub forma de lava,cenusi
vulcanice,fragmente de roca si gaze.

Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice:

• Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite, cutremur lave fluide,

bazice, care sunt evacuate prin crratere.
• Eruptiile de tip srtombolian cutremur lave mai vascoase, cutremur
eruptii moderate
• Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase, cutremur
explozii puternice, extreme de periculoase (Vezuviu, Volcano- Italia,Paricutin- Mexic).
• Eruptiile pliniene (1991- vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de
cenusi vulcanice.
• Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de
periculosi, iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 – eruptia vulcanului Kracatoa care a
distrus in intregime insula cutremur acelasi nume)
Pe Terra se inregistreaza annual circa 50 de eruptii vulcanice, dintre care 5% produc victime si mari distrugeri
materiale.

Hazarde Exogene

Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt alunecarile de teren, curgerile de
noroi, prabusirile, procesele de eroziune in suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori
victime.
Alunecarile reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor
suprafete de alunecare, care le separa de partea stabile a versantului.

Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin cadere libera, prin salturi sau prin
rostogolire. Acestea se produc mai ales la inceputul primaverii,datorita alternamtelor frecvente ale inghetului si
dezghetului;au o frecventa mai mare in regiunule cu climat rece si in etajele alpin si subalpin. Prabusirile
reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de comunicatie din spatial montan. Pericolul lor
este accentuat de rapiditatea producerii dezastrului,neexistand posibilitatea de evacuare a populatiei la timp.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii
despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii abundente.( in 1970, in Anzii Peruvieni, o curgere de
noroi cu lungimea de 15 km. s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/ora, acoperind in cateva minute
localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime)

Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia montana si pentru uristii din
numeroasele tari ale lumii. Deplasarea rapida a zapezii pe versantii abrupti acoperiti cu zapada este favorizata
de nisprile abundente, de schimbarile rapide de temperatura care favorizeaza topirea brusca a stratului de
zapada, si de perturbarea echilibrului zapezii prin trepidatii.

Eroziunea in suprafata si ravenarea. Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale
particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile.
Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a
caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0,5- 2m adancime) si
ravenele, cand adancimile depasesc 2m. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube, contrebuind
la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse.

• Hazarde climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de
vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade lat N si S, avand vitezi ale vantului de peste
180 km/ora.( in noiembrie 1970, in Bangladesh, in asezarile din delta fluviilor Gange si Brahmaputra si-au
pierdut viata circa 1 mil de personae in urma unui ciclon tropical, ale cateva mil ramanad fara adapost si
hrana).

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperate si se formeaza la contactul dintre
masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. Furtunile sunt asociate adesea cu
fulgere si tunete, cunoscute impreuna sub denumirea de oraje. Acestea reprezinta manifestari luminoase si
sonore ale unor descarcari electrice in atmosfera.

Seceta este un hazarde climatic cu perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precip sub
nivelul mediu, prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit
mare de umezeala in aer si sol, cu eefecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.
Seceta din vara anului 2000, considerate cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra a afectat 2,6
mil hectare si a produs pagube evaluate la 6500 mld lei.

Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra care produc mari pagube materiale si
pierderi de vieti omenesti. (Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundatii cunoscute in istorie. In
anul 1887 a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 de kmp, au murit circa 1 mil de personae si a pierit
ulterior prin foamete un numar si mai mare).

Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei

deosebite a vanturilor care au un caracter turbionar.Acestea se
produc pe continente intre 20 si 60 grade latitudine nordica si
sudica.In cadrul unei tornade ,care are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii,viteza vantului este
cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii, aerul in miscare antreneaza
cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie,distincta.Cele mai cunoscute tornade se produc in
partea centrala a SUA (800-1200 tornade annual), in Australia, Japonia si in Africa de Sud.

Hazardele oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de
banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor, de producerea fenomenului El Nino, de ridicarea nivelului
oceanului planetar.

Valuri eoliene puternice, produse de furtuni, sunt periculoase pentru navigatie si au un impact insemnat asupra
coastelor.

Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice, eruptii vulcanice si alunecari submarine.Cel mai
puternic tsunami, provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William, din Alaska, a fost inregistrat
la 28 martie 1964; a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez, iar valul care a luat nastere a traversat in
22 de ore, intregul Ocean Pacific.

Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru navigatie atunci cand se
extinde rapid si pune in dificultate, datorita pericolului de blocare, navele de cercetari sau de pescuit oceanic.

Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele

glaciare sau din ghetarii polari, care plutesc impinse de vanturi ori
de curentii oceanici. Cea mai cunoscuta catastrofa navala produsa
de ciocnirea cu un aisberg s-a produs la 14 aprilie 1912, cand
transatlanticul “Titanic” s-a scufundat in largul coastelor insulei
Newfoundland, fiind inregistrate 1503 victime.

Oscilatia Sudica - El Nino este un fenomen complex de interactiune

intre apele Oceanului Planetar si atmosfera, care se produce in zona
tropicala a Oceanului Pacific. Acest fenomen se manifesta prin
incalzirea anormala, la suprafata, a apelor Oceanului Pacific, care
se deplaseaza dinspre partea vestica spre patrtea estica sub impulsul unor mase de aer cu aceeasi directie de
miscare.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta generala de incalzire a climei si reprezinta un
hazard global, de lunga durata, cu numeroase consecinte grave asupra zonelor de coasta. Aceasta ridicare este
datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenite din topirea ghetarilor si din apele
subterane utilizate de om pentru irigatii.

• Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.

Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unor agenti patogeni cum sunt
virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori
precum tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul
exantematic).

Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime, mai ales in evul
mediu (ciuma bubonica, spre exemplu, in Europa). In present se manifesta maladia SIDA, determinate de
virusul HIV, cu transmitere sexuala sau prin transfuzii de sange.

Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari

agriculturii, in deosebi in Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de
Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor, utilizarea
insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lacusta.

Incendiile sunt hazarde periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina distrugeri ale
recoltelor. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele, eruptiile vulcanice, fenomene de
autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului, incendieri intentionate,
accidente tehnologice). In perioadele secetoase, incediile sunt favorizate de vanturi puternice associate cu
temperature ridicate, care contribuie la extinderea rapida a focului.

Uraganul Hugo

Hugo este al doilea uragan ca marime din istoria SUA, eclipsat numai de uraganul Andrew din 1992.
Hugo a provocat in total pagube materiale de 8,5 miliarde de dolari, dintrer care aproximativ 1,4, in Puerto
Rico. Numarul mortilor oscileaza intre 71 si 86, in functie de sursa, si daca luam in calcul numai partea
insulara a Statelor Unite. Cele mai multe surse dau cifra de 71.

Hugo s-a deplasat pe o distanta de 525 de km, si a lovit, mai intai,insula Montserrat cu uragan de categoria a 4-
a, cu vanturi care ajungeau la 190km/or�. I-a lasat pe aproape toti cei 12000 de locuitori ai insulei fara
adapost. Pe insula Montserrat au murit 9 oameni.

A urmat apoi insula Guadelupe. Aici, Hugo a ucis 5 oameni si a lasat 3500 fara case. A distrus o treime din
toate drumurile insulei.

Hugo a lovit apoi micuta insul Nevis, unde a provocat 4 morti si a distrus 99% din case.
Insula Antigua a fost urmatoarea, in drumul lui Hugo, si aici au ramas fara adapost 33000 de oameni.
Uraganul, insotit de vanturi cu o viteza de 180 km/or�, si ploi torentiale a pornit apoi spre St. Croix si St.
Thomas, provocand distrugeri masive.

Dupa trecerea lui Hugo, au inceput imediat jafurile. Magazinele au fost devalizate si 220 de detinuti au scapat
din inchisoarea locala dup ace hugo a deschis-o. Puscariasii au inceput sa fure tot ce le-a cazut sub mana, ceea
ce a fost si mai cumplit pentru turisti, politia locala si membrii Garzii Nationale s-au alaturat si ei bandelor de
jefuitori, la fel ca si toti ceilalti locuitori, de la copii pana la batrani. Hugo a facut 71 de victime, dintre care
peste jumatate in Statele Unite. Cifrele finale contureaza un tablou sumbru a ceea ce poate face furtuna intr-o
regiune. Au fost distruse 3785 de locuinte, 5185 de locuinte mobile si s-au pierdut 292000 de locuri de munca.