PROIECT

ASISTENT MEDICAL GENERALIST – I — C

Vrînceanu Bîgiu Maria Ioana

Rolul asistentului medical in îngrijirea pacientului cu multiple
fracturi :
Fractura de Sacru si Fractura ipsilaterala de ram ilio ischio
pubian

CAP1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANULUI AFECTAT

1.1 ANATOMIA PATOLOGICA OSULUI SACRU

Oasele care alcatuiesc inelul pelvin sunt oasele iliace, osul sacrat, ischium si pubis. Oasele pelvisului
formeaza o structura osoasa care face posibila locomotia si protejeaza organele pelvine.
Osul iliac este cel mai mare, fiind alcatuit dintr-o portiune mai groasa care formeaza partea superioara
a acetabulului, si aripa iliaca. Aceasta se termina prin creasta iliaca, portiune a osului aflata subcutan.
Partea inferioara a osului iliac se curbeaza pentru a forma marea incizura sciatica, traversata de 7
nervi, 3 perechi de vase si muschiul piriform.

1.2. FRACTURA ,,SARITORILUI”( os sacru)

Fractura “saritorului” apare prin incarcarea axiala a coloanei vertebrale si a pelvisului in cazul unei
sarituri de la inaltime si aterizare pe ambele picioare. In acest caz portiunea centrala a sacrului se
deplaseaza de portiunile laterale prin fracturi la nivelul foramenelor sacrate. Traumatismul poate
asocia, sau nu, fracturi ale ramurilor pubiene.

CAP 2 AFECȚIUNEA

2.1 DEFINIȚIA. SACRUM. Os constituit prin sudura celor cinci vertebre

2.2. Simptomatologia tipica poate fi mascata

Pacientii comatosi nu vor putea relata prezenta durerii , asocierea unei fracturi de femur
poate masca atitudinea vicioasa .

Examenul clinic general este esential

2.3 Entiologie

Diagnostic Principala metodă de diagnostic pentru fractura sacrală suspectată este

radiografia.

Tratarea. Primul pas pentru a ajuta un pacient cu o astfel de leziune este

blocajul presacral al novocainei, care elimină durerea.

O rolă este plasată sub coloana vertebrală sacrală, care îndepărtează sarcina la
locul fracturii și permite conectarea fragmentelor, oferindu-le poziția dorită.

Se va acționa chirurgical

Operația nu poate fi evitată in fractura de sacru

2.4 Clasificarea

- Traumatism grav ,lovitura puternica

- infecție cronica a osului

-fractura

-alte boli congenitale ce afectează oasele .

2.5 INVESTIGAȚI

Diagnosticul de fractura este stabilit de catre medicul ortoped cu ajutorul anamnezei, al examenului
clinic al pacientului si al investigatiilor imagistice reprezentate in principal de catre radiografia osoasa,
computer tomografia si rezonanta magnetica nucleara.

2.6. TRATAMENTUL

Realizarea interventiilor chirurgicale este indicata in cazul in care nu se poate obtine o reducere
eficienta a fracturilor prin mijloace ortopedice si presupune utilizarea de suruburi, placi, tije sau
fixatoare externe.

Recuperarea functionala prin fizioterapie, ergoterapie sau hidroterapie este indicata atat dupa
tratamentul ortopedic cat si dupa cel chirurgical fiind practicata pentru ameliorarea durerii si grabirea
proceselor de vindecare a structurilor osoase si a tesuturilor afectate in urma fracturii.

CAP 3 . ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU MULTIPLE

FRACTURI

3.1 ROLUL PROPRIU

Monitorizez funcțiile vitale

– Aerisirea salonului
-Asigur repaus la pat in poziția semi șezand cu ajutorul rezemătiarelor
-Educ pacientul sa consume lichide pentru fluidificarea secrețiilor
-Asigur suport psihic al pacientului

3.2. ROLUL DELEGAT

Administrez oxigenoterapie
Administrez calmante
Înainte de intervenția chirurgicală montez o sonda urinară si verific permeabilitatea sondei
Asigur respectarea măsurilor de prevenirea a Escarelor
Furnizez informati clare despre îngrijirile si analizele programate
3.3 Descrierea tehnici de măsurare a tensiuni

Definiție : Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra
peretelui vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul) in timpul contractiei si relaxarii ritmice a
inimii.

Scopul măsurării T.A.

 evaluarea funcției cardiovasculare

 aprecierea efectului tratamentului cu fluide și/sau medicamente

 aprecierea forței de contracție a inimii

 aprecierea rezistenţei determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor

Valorile normale ale presiunii arteriale la adult sunt de până la 139/89 mmHg.

Materiale necesare pentru măsurarea tensiunii arteriale

 Tensiometru cu manșetă

 Sfigmomanometru

 Stetoscop biauricular

 Tava medicală

 Alcool sanitar

 Comprese

 Foaie de temperatură

Măsurarea se poate efectua și cu un tensiometru electronic

Pregatirea pacientului pentru măsurarea tensiunii arteriale

Pregătirea psihică
 Se informează pacientul cu privire la efectuarea și scopul tehnicii;

 Se obține consimțământul pacientului;

 Se lasă pacientul în repaus 10 minute înainte de efectuarea tehnicii pentru a nu influența valoarea
tensiunii arteriale din cauza emoțiilor;

 Se atenționează pacientul să nu vorbească în timpul efectuării tehnicii, deoarece acest lucru poate
modifica rezultatele;

 Se măsoară tensiunea arterială fie pe nemâncate, fie la 2-3 ore distanță de la servirea mesei,
deoarece postprandial, valorile pot fi modificate;

 Amânaţi măsurarea T. A. dacă pacientul este tulburat emoţional sau dacă are dureri
 Pregătirea fizică
 Așezați pacientul în decubit dorsal, sezând, semișezând sau în funcție de indicația medicului
 Asigurați-vă ca pacientul nu a fumat și nu a consumat înainte cafea sau stimulente adrenergice

 Dacă nu există o indicație, se poziționează pacientul pe un scaun, în funcție de capacitatea

acestuia de mobilizare;

 Se descoperă brațul pacientului prin ridicarea mânecii sau prin dezbrăcare (dacă mâneca este prea
strâmtă)

 Evitați folosirea unui braț care are patologie locală, cum ar fi limfedemul post-mastectomie

Tehnica – măsurarea tensiunii arteriale cu tensiometru manual

 Asistentul medical se spală pe mâini cu apă și săpun;
 Se verifică dacă manșeta conține aer și se elimină deschizând ventilul de siguranță, dacă este
necesar.

 Se închide bine ventilul înainte de aplicarea manșetei;

 Se aplica manseta pneumatică pe brațul în extensie al pacientului, în zona arterei radiale sau
humerale (palpați artera exercitând o ușoară presiune cu degetele pentru a o localiza);

 Manșeta se aplică circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului și se
fixează;

 Se fixează membrana stetoscopului sub marginea inferioară a manșetei la nivelul arterei;

 Se introduc olivele stetoscopului în urechi (în prealabil, dacă este necesar, se sterg și se
dezinfectează cu alcool sanitar olivele și părțile metalice ale stetoscopului);

 Braţul pacientului trebuie să fie susţinut la nivelul inimii şi palma îndreptată în sus;

 Se pompează aer în manșeta pneumatică prin intermediul pompei de cauciuc până la dispariția
zgomotelor pulsatile;

 Se decomprimă progresiv aerul din manșeta prin deschiderea supapei;

 Apariția primului zgomot reprezintă valoarea tensiunii sistolice;

 Înregistraţi mental cifra indicată de acul manometrului în oscilaţie în momentul în care auziţi
prima bătaie clară (sunet Korotkoff);

 Continuați decomprimarea, iar ultimul zgomot reprezintă valoarea tensiunii diastolice;

 Îndepărtaţi manşeta și si înregistraţi valorile măsurate, notând numele pacientului, data și valoarea
obținută (Exemplu: T.A. = 130/70 mmHg).

 Spălați-vă pe mâini la încheierea tehnicii.

Măsurarea T.A. la coapsă

 Dacă nu este posibil să măsurați T.A. la nivelul brațelor, puteți să realizați măsurarea tensiunii
arteriale la coapsă, la nivelul arterei politee;

 Se alege o manșetă suficient de lată

  Se poziționează pacientul pe abdomen pentru palparea arterei poplitee
 Măsurați T.A. urmând aceiași pași ca la măsuarea de la nivelul brațelor

 Țineți cont de faptul că T.A. poate fi mai mare la extremitatea distală față de cea proximală
(superioară).

Rezultatele normale ale tensiunii arteriale

Valori orientative pe categorii de vârstă

 6-9 ani – între 100/65 mmHg – și 119/79 mmHg;

 10-13 ani – între 110/65 mmHg – și 124/84 mmHg;

 14-17 ani – între 120/80 mmHg – și 134/89 mmHg;

 adult – între 120/80 mmHg – și 139/89 mmHg;

Peste 139/89 mmHG, la adult = Hipertensiune arterială

Sub 100/65 mmHG = Hipotensiune arterială
Între minim si maxim = Tensiune arteriala normală

Cap 4 Studiu de caz

Rolul asistentului medical in îngrijirea pacienților cu multiple fracturi

Diagnostic : Fractura de sacru si fractura ipsilaterala de ram ilio ischio pubian
4.1 Culegera de date

Date relativ stabilite

Nume :L
Prenume :D
Varsta :39 ani
Sex :Masculin
Religie :Ortodox
Domiciliu :Brasov
Ocupație : Șofer
Grupa sanguina A; Rh+
Alergi. :Nu
APP :Ulcer gastric in 2010
Obiceiuri :Fumător
Înălțime :1,76m

Date variabile :

Tensiunea Arterială (T.A )130/70mmHg

Puls: 96 pulsații / minut
Temperatura :36,8 grade Celsius
Respirația : 22 respirați pe minut
Greutate :85kg

Manifestări de dependentă :membrul pelvin este scurtat, dureri mari la nivelul hemibazinului stâng
cu iradiere pe coapsa stanga , impotența funcțională , deformare la nivelul 1/3 superioară coapsa
stanga , mobilitate anormala , tumefacție locală , creputatii osoase, anxietate.

4.3. Grila de dependentă

Nevoia Fundamentala Manifestări de dependentă Surse de dificultate Problema de dependentă Gradul de

(Entiologia) dependentă
1 .a respira , a avea o buna Hematom, sângerare Traumatismul Circulație inadecvata Dependent
 circulație
2.A bea si a mânca Independent
3.A elimina constipație Traumatismul , Eliminarea inadecvata Dependent
Imobilitatea
4. A se mișca si a avea o buna Impotenta funcțională Fractura , Alterarea mobilități Dependent
postura Imobilizarea
5. A dormi , a se odihnim Treziri frecvente Durerea Insomnie Dependent
6. A se inbraca, A se dezbraca Incapacitatea de a se îmbraca Imobilizarea Deficit în a se înbraca si Dependent
si dezbraca dezbraca
7. A mentine temperatura Independent
corpului în limite normale
8. A fi curat, îngrijit de a proteja Imposibilitatea de a-si acorda Imobilizarea Deficit de autoîngrijire Dependent
tegumentele si mucoasele autoîngrijire
9.A evita pericole Dureri mari la nivelul Fractura,lipsa de Durerea,risc de complicați Dependent
bazinului , informare , anxietate
neliniște ,vulnerabilitate
10. A comunica Independent
11. A acționa conform propriilor Independent
convingeri si valori de a practica
religia
12. A se recrea Independent
13.. A învața cum sa-si păstreze Cerere de informati Limite cognitive Deficit de cunoștințe Dependent
sănătate privind autoîngrijire la
domiciliu

4.4 Planul de îngrijire

DIAGNOSTICUL OBIECTIV ROL ROL DELEGAT EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE E/ PROPRIU
PLANIFIC
AREA
Circulatie Pacientul sa Monitorize Administrez oxigen 6L/min, 20.02.2019.
inadecvata din prezinte o z funcțiile ventolin 2 pufuri , Miofilin 1 Pacientul e pregatit pt
cauza buna vitale si fiola intra venos intervenția chirurgicală.
traumatismului circulație si vegetative Ca tratament conservator : 21.02.2019 R-22 resp /
manifestata prin respiratie observ Teofilin R -1 tb/zi min
hematom si postoperator pansament Seretide 2 pufuri x 2/zi 22.02 .2019. R-18
sangerare ul dupa ACC. 200 3 tb /zi resp/min
intervenție 23.0.2 .2019. R -18 resp/
sa nu fie min
îmbibat cu
sânge
Eliminarea Pacientul sa Monitorize La indicația medicului 24.02.2019. Pacientul are
inadecvata prezinte z diureza si instalez sonda emisie de gaze
urinară si eliminare tranzitul urinară .Administrez Diureza =1.800ml
intestinală legată urinară intestinal . lactuloza 3 lingurițe pe zi 25.02.2019
de intervenția cantitativ si Educ înainte de mese . Diureza = 2.100 ml.
chirurgicală calitativ in pacientul Pacientul prezintă eliminare
manifestata prin limite sa consume urinară adecvată .
glob vezical , fiziologice cat mai Suprim sonda urinară.
constipație multe Pacientul a avut primul scaun
lichide si a spontan
avea o
alimentație
bogata in
fibre pentru
a evita
constipația
Alterarea Menținerea Asigur un Administrez calmante 26.02.2019 Pacientul se
mobilități din tonusului mediu de Algocalmin 3f / zi acomodează cu greu
cauza fracturii si a muscular siguranța si Tramadol 2f /zi imobilizări totale la pat
imobilizări confort pe
manifestata prin perioada
impotenta imobilizări
funcțională .Arat
pacientului
cum sa
folosească
aparatura
auxiliară
pentru a-si
sporii
confortul .Î
ncurajez
pacientul
sa se
întoarcă
singur de
pe o parte
pe alta ,sa-
si miște
mâinile
pentru a-si
menține
 tonusul
muscular .
Ajut
pacientul in
satisfacerea
nevoilor
fundamenta
le .Monitor
izez
funcțiile
vitale
Insomnie din Refacerea Supraveghe Administrez calmante : 27.02.2019 Pacientul nu
cauza durerii cantității si z somnul Tranadol 2 f/ zi poate dormi din cauza dureri
manifestata prin calității pacientului Algocalmin 3 f/ zi. ce se exarcerbeaza la fiecare
treziri frecvente somnului . Asigur Diazepam 1 tb seara mișcare
confortul
plasându-i
bine
perna .Lini
ștesc psihic
pacientul
explicându-
i ca starea
lui este
foarte
buna
Deficit in a se Pacientul sa Sugerez Colaborarea cu 28.02.2019Pacientul reușește
inbraca si se poata familiei sa- familia .Administrarea de sa se adapteze la noua sa
dezbraca din inbraca si i procure calmante .Schimbatul condiție
cauza imobilizări dezbraca pacientului branulei
manifestata prin singur haine largi
incapacitatea de a usor de
se inbraca si înbracat /
dezbraca dezbrăcat
Deficit de Pacientul sa Ajut Asigur respectarea măsurilor 01.03.2019Pacientul a
autoîngrijire din se poata pacientul de prevenire a Escarelor prezentat tegumente si
cauza imobilizări îngriji sa se poata mucoase curate pe perioada
manifestata prin autoîngriji spitalizări
imposibilitatea de
a-si acorda
autoîngrijire
Durerea risc de Pacientul sa Asigur un Furnizez informații clare 02.03.2019Pacientul discuta
complicații ,anxiet fie bine climat de despre îngrijirile si analizele deschis despre anxietatea sa.
ate din cauza informat siguranța si programate Pacientul a prezentat o
fracturilor si a asupra confort evoluție favorabilă , fara
lipsei de operației psihologic complicați
informații
manifestata prin
dureri mari la
nivelul bazinului ,
neliniște ,vulnerab
ilitate
Deficit de Pacientul sa Evaluez Se face control clinic si 03.02.2019. Pacientul a
cunostinte privind fie informat nivelul de radiologic . Informez înțeles informațiile primite si
autoîngrijirea la privind cunostinte pacientul sa anunțe medicul sa pregatit pentru externare.
domiciliu din autoîngrijire al daca are febra sau apar
cauza limitei , efortul pacientului secreții la nivelul
congnitive fizic , dieta privind pansamentului .Se pregateste
manifestata prin autoîngrijir pacientul pentru externare
cerere de e , verific
informati daca
pacientul a
înțeles
corect ce
are de facut
dupa
externare

4.5 Epicriza Ieșirea din spital

Pacientul in varsta de 39 ani , a avut un accident rutier in județul Brasov
Este internat de urgenta in data de 20.02 2019 cu următoarele manifestări de dependentă : membru
pelvin este scurtat , rotat extern , dureri mari la nivelul hemibazinului stâng ,impotenta funcțională ,
durere in fese si coapse
Deformare la nivelul inferior , coapsa stanga , mobilitate anormala tumefactie locală , crepitati
osoase ,anxietate .Se instituie conduita de urgenta pentru depistarea si combaterea semnelor
precoce de șoc traumatic si stabilirea diagnosticului .
In urma examenului radiologic sa stabilit diagnosticul de: Fractura de sacru si fractura ipsilaterala de
ram ilio ischio pubian .
Pentru problemele de dependentă prezente sau stabilit obiectivele de îngrijire si intervențiile
necesare .
Intervențiile cu rol propriu si delegat au in vedere asigurarea conduitei de urgenta , asfel ca pacientul
a fost imobilizat la pat in serviciul ATI .Se continua intervențiile pentru combaterea durerilor si
evitarea complicari leziunilor inițiale
Se intervine chirurgical in data de 20.02.2019, sub rachianestezie cu xilină 2%-4ml , sub protecția
antibioticelor .
Atât intraspitalicesc cat si postoperator nu au intervenit complicatii si pacientul a fost dus pe secția
de ortopedie cu următoarele probleme de dependentă :durere la nivelul focarului de fractura ,
alimentație deficitara , imobilitate , insomnie , dificultate in a se autoingtiji , anxietate .
In urma intervențiile cu rol propriu si delegat ,obiectivele propuse pentru problemele de dependentă
au fost realizate .
Pacientul prezintă stare generală buna ,afebril , tranzit intestinal prezent , micțiuni fiziologice ,
mișcare si postura adecvată , somn odihnitor ,echilibrat psihic si fara complicati postoperatorii
Dupa trei săptămânii de la reducerea subluxatiei in urma examenului radiologic se face imobilizare in
aparat ghipsat pelvi-padal pentru 60 de zile
Se externează cu următoarele recomandări
 La doua luni de la accident va face un control radiologic al bazinului si daca sunt semne de
consolidare se menține aceasta fixare cu șuruburi .
 Daca nu sunt semne de consolidare se va înlocui capul femural cu o proteza bipolara sau in
cel mai rau caz cu o proteza cervico-cefalică
 Evitarea eforturilor fizice , frigul , umezeala
  Reluarea progresiva a activităților fizice ușoare
 Necesitatea respectari regimului igiena-dietetic bogat in proteine si vitamine plus calciu
 Va respecta indicațiile medicului si tratamentul prescris
 Revine la control clinic si radiologic peste 60 de zile .

Bibliografie -Ortopedie si traumatologie

Profesor universitar F Gornea
-Traumatologia Bazinului
Dr ortoped Koplan Alexander
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri fundamentale
Lucretia Titirca