cosmetic

Filtek™ Silorane
Revista oficială a Societăţii de Stomatologie Estetică din România Număr inaugural • Noiembrie 2007

Compozit cu contracţie de priză scăzută

pentru restaurări în zona laterală

dentistry _ beauty & science Ediţia în limba română

Un nou record:
< 1% de priză contracţie
Avantaje fără precedent.
Tehnologia revoluţionară a siloranilor dezvoltată de echipa
de cercetători a firmei 3M ESPE, combinată cu sistemul
adeziv specific fac posibile: _articolul expertului
• Contracţia de priză foarte mică: 0.9%
Zâmbetul, mai multă încredere în tine?
îmbunătăţeşte adaptarea marginală şi reduce riscul apariţiei cariilor secundare
_prezentare de caz
• Tensiunile apărute în procesul de polimerizare sunt cu mult
reduse comparativ cu răşinile pe bază de metacrilat Estetică prin proteze mobilizabile pe
risc redus de apariţie a fracturilor în smalţ şi a sensibilităţii post-operatorii
implanturi: contradicţie sau sinergie?
• Stabilitate excelentă la lumina ambientală
timp de lucru la lumina unitului dentar de până la 9 min. _specialitate
Tratamentul unei anomalii de clasa a II-a cu
3M România SRL, Bucharest Business Park, Str. Menuetului nr.12, Corp D, Etaj 3, Sector 1, Bucureşti
3M, ESPE şi Filtek sunt mărci înregistrate ale firmei 3M sau 3M ESPE AG. 3M 2007. Toate drepturile rezervate. inocluzie scheletică şi ocluzie lateralizată
*Testată prin “metoda discului adeziv” (Watts et al., Dental Materials 281, 1991)
 editorial _ Cosmetic Dentistry

Nota editorului
Să aplicăm faţeta zâmbetului
pe viitorul profesiei
“Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău”- Tom Wilson

Dr. Florin Lăzărescu

Director SSER

Orice “început de drum” are un dublu rol- să arunce o privire în trecut ca să poată face în mod eficient o
legatură în viitor sau, mai bine zis, să găsească rolul şi direcţia “drumului” în viitor. Va fi el un drum care
va schimba direcţia sau va fi un drum care va face ca destinaţia să fie atinsă mai rapid? Sau, poate, va
fi un drum diferit de toate drumurile de până acum?

Revista “Cosmetic Dentistry”, versiunea în limba română, este la un astfel de început de drum. “Drumul”
a început de mult să fie construit în această direcţie- acum aproape 170 de ani apărea prima revistă
de medicină dentară din lume. De atunci, profesia noastră a beneficiat de multiple astfel de “unelte”
de comunicare. Ce îşi propune Cosmetic Dentistry este să ofere o perspectivă asupra rolului profesiei
în lumea de astăzi, dar, mai important, să încerce să construiască un “drum” pe care să îl definim
împreună- un drum care să ţină cont de realităţile momentului, în contextul în care trăim şi să răspundă
nevoilor pacienţilor din România, astăzi. “Cosmetic Dentistry” va privi, “zâmbind”, la oportunităţile
momentului pentru profesia pe care o reprezentăm şi va aplica “faţete de zâmbet” acolo unde va fi
nevoie să îmbunătăţim “faţa” profesiei.

Rolul profesiei noastre în contextul specialităţilor medicale a fost îndelung dezbătut de-a lungul vremii.
Credem însă că acest loc a fost găsit şi recunoscut pe deplin. Provocarea căreia trebuie însă să îi facem
faţă, acum, împreună, este de a ne păstra individualitatea în contextul nevoii de interdisciplinaritate, de
a ne defini multiplele faţete ale profesiei. Iar una din aceste faţete este, fară îndoială, cea a zâmbetului.
Este faţeta pe care o îndreptăm către pacienţi şi este cea care îi atrage acum şi îi va atrage şi în viitor în
cabinetul dentar. Faţeta zâmbetului trebuie să fie exploatată la maxim.

Păstrând ca bază articole legate de estetică şi cosmetică dentară, în ideea de interdisciplinaritate, am

ales pentru acest număr inaugural articole din specialităţi diferite, pe care vă invit să le descoperiţi în
paginile revistei.

Al vostru sincer,
Florin Lăzărescu

cosmetic
dentistry
2007 1_ 01
 cuprins _ Cosmetic Dentistry studiu de caz _ Cosmetic Dentistry

“Fă parte din echipa de specialişti Trident, prin sistemul de

parteneriat creat special pentru tine. Asigură-te că pacienţii
tăi beneficiază de primul serviciu naţional de abonamente
stomatologice.”

Fă parte din
singura reţea naţională
de clinici stomatologice !
| Nota editorului | Specialitate
01 Să aplicăm faţeta zâmbetului 17 Tratamentul unei anomalii de clasa a II-a cu
pe viitorul profesiei inocluzie scheletică şi ocluzie lateralizată
_Dr. Florin Lăzărescu _Nezar Watted, Josip Bill Jürgen Reuther, Germania

24 Restaurări estetice la nivelul dinţilor laterali cu

Legendă
| Articolul expertului materiale compozite şi inlay-uri ceramice Partener Trident
_Stomatolog Dipl. Oliver Schneider
04 Reabilitarea estetică în
raport cu stomatologia Adresa:
cosmetică contemporană | Practic Bucuresti, Str. Dr. Leonte
Nr. 8, Sector 5
_Dr. Milan Michalides, Germania 29 Tratamentul colorării postendodontice ca parte
componentă a spectrului terapiei stomatologice Telefon / Fax:
317.58.65 317.58.66
09 Restaurare estetică – procedură _Prof. Dr. Andrej M. Kielbassa
031.405.8277 (RDS)
_Dr. Peter Tschoppe
directă versus procedură indirectă 0726.691.130 (Vodafone)
_Dr. med. stomatolog Susanne Effenberger
_Dr. med. stomatolog Jin-Ho Phark Email:
| Exclusiv office@tridental.ro
33 Utilizarea colecţiilor de zâmbete în Web:
stomatologia cosmetică www.tridental.ro

| Prezentare de caz _Lorin F. Berland, U.S.A.

12 Estetică prin proteze

mobilizabile pe implanturi:
contradicţie sau sinergie? | Despre redacţie
_Dr. med. stomatolog Peter Gehrke, ZTM Bjorn Roland 39 Despre redacţie
_Prof. Dr. med. stomatolog Gunter Dhom Cerinţe redacţionale

Despre Trident
Clinica Trident a lansat primul serviciu naţional de abonamente
stomatologice, stabilind deja parteneriate în 10 oraşe importante din
ţară. Astfel pacienţii din acest program pot beneficia de tratamente
în baza contractelor în oricare din aceste locaţii. Printr-o taxă lunară
fixă, Cardul TRIDENT oferă accesul la asistenţă stomatologică
completă şi, prin aceasta, un sentiment de confort şi siguranţă în
situaţii medicale de criză.

Cardul TRIDENT este oferit în mai multe variante, astfel încât

fiecare client să-şi poata alege gama de servicii adecvată. Cardurile
sunt oferite atât companiilor, cât şi persoanelor individuale. Aceste
carduri garantează accesul la o gamă largă de servicii stomatologice,

02 cosmetic
dentistry 1_ 2007
diferenţiate pe tipuri de abonament. cosmetic
dentistry
2007 1_ 3
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Reabilitarea estetică în raport
cu stomatologia cosmetică
contemporană
Autori_Dr. Milan Michalides, Germania
Tratamentul estetic al dinţilor frontali nu constituie
o noutate în cadrul stomatologiei contemporane.
Medicina dentară şi implicit terapia estetică sunt
însă în continuă evoluţie. Pacienţii noştri prezintă
astăzi necesităţi şi solicitări mult diferenţiate în
raport cu trecutul. Aceasta şi ca o consecinţă a
intensei promovări mediatice a sănătăţii şi esteticii.
Astăzi, tratamentul estetic nu se mai rezumă la
rezolvări protetice, fiind frecvent utilizate albirile
dentare sau chiar şi manopere suplimentare, ca
de exemplu injectarea de acid hialuronic pentru
a sublinia conturul labial. Este prezentat în
continuare un caz de reabilitare orală completă
prin intermediul stomatologiei cosmetice.
Situaţia iniţială evidenţiază coloraţia dentară
galben închis (A3,5 – A4) evident inestetică (Fig
04 cosmetic
dentistry 1_ 2007
1). Expunerea marginilor cervicale ale restaurărilor
protetice neadaptate cervical (coroane scurte)
(Fig. 2-4) adaugă alte elemente care accentuează
disfuncţia fizionomică. Dorinţa clară a pacientului
era aceea de a avea dinţi cât mai aproape de
perfecţiune. Se putea totodată sesiza o lipsă
de proporţionalitate a dinţilor, pacientul având
de altfel dintotdeauna senzaţia că ceva este în
neregulă.
O analiză atentă a situaţiei iniţiale demonstrează
existenţa unui raport al dimensiunilor coronare
de aproape 1:1. Ştim dintr-o multitudine de studii
că aşa numita proporţie de aur trebuie să fie de
2:3. Alterarea acestui raport dimensional la nivelul
dinţilor frontali determină o percepţie neplăcută a
fizionomiei pacientului respectiv (Fig 5). Coroanele
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 1
Fig. 2
Fig. 5
Fig. 3
Fig. 4 Fig. 6
dentare par a nu se ”afla la locul lor” deşi toate
celelalte elemente sunt corecte.
Dincolo de evaluarea optică a unor discrepanţe,
este un fapt demonstrat că o coroană dentară
cu un aspect elongat sugerează într-o anumită
măsură tinereţea. Am fost nevoiţi să aplicăm
frecvent utilizata metodă de elongare coronară
chirurgicală, o alungire coronară neputând avea
un caracter arbitrar datorită ocluziei.
Elongarea chirurgicală nu s-a realizat cu bisturiul,
ci cu laserul Biolase Er, Cr:YSGG. Avantajele acestei
tehnici atraumatice constau într-o îndepărtare
precisă şi economică a ţesuturilor dure şi moi,
ca şi într-o fază de vindecare accelerată (Fig 6).
Este foarte importantă studierea şi măsurarea Fig. 7
cosmetic
dentistry
2007 1_ 05
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 8 Fig. 11
Fig. 9 Fig. 12
precisă a lăţimii biologice. Uneori se poate dovedi
necesară îndepărtarea anumitor zone de la nivelul
limbusului alveolar. Alteori poate fi necesară
generarea unei noi lăţimi biologice, deoarece
ţesuturile moi se orientează întotdeauna la
nivelul unei substructuri osoase (Tarnow şi colab).
În acest caz nu a fost necesară o interacţiune cu
ţesutul osos datorită unei adâncimi suficiente a
şanţului gingival.
Planificarea tratamentului protetic s-a realizat
într-un mod clasic, utilizând o machetă în ceară
(wax-up), pe baza căreia a fost realizată o cheie
siliconică pentru a permite o mai bună orientare
în cursul preparaţiei (Fig 7). Cu ajutorul unei
asemenea chei se poate determina foarte rapid
Fig. 10 zona de la nivelul căreia trebuie îndepărtată
06 cosmeticdentistry 1_ 2007
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 13
Fig. 15 Fig. 14
substanţa dură dentară.
Se ştie că o grosime a stratului de ceramică
de aproximativ 1mm este suficientă pentru
coroanele integral ceramice. Este în special
importantă realizarea unui prag clar de tip
chamfer. Se utilizează un scanner Nobel Biocare,
ceea ce împiedică strecurarea unor defecte. Este
de asemenea importantă precisa adaptare a
capelor Procera.
Este obligatorie o amprentă extrem de precisă.
Figura 8 ilustrează clara preparare a unui prag
de tip chamfer. Este de subliniat obiectivul
reprezentat de o procedură atraumatică în cursul
preparării zonei cervicale. Avantajele restaurării
integral ceramice Procera sunt deja vizibile pe Fig. 16
cosmetic
dentistry
2007 1_ 07
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 18
Fig. 17
model după scanare, realizarea capei şi aplicarea
ceramicii. Întreaga zonă coronară este marcată
de transluciditate şi transparenţă (Fig 9, 10). Jocul
de lumini şi umbre pe care le prezintă coroanele
integral ceramice Procera aplicate în cavitatea
orală a pacientului evidenţiază caracterul natural
al acestora. Dinţii frontali inferiori sunt albiţi
pentru a permite o echilibrare a culorilor odată
cu aplicarea coroanelor Procera. S-a obţinut o
deschidere a nuanţei dinţilor inferiori cu două
trepte de culoare (Fig 11, 12 prezintă dinţii frontali
inferiori înainte şi în timpul procesului de albire).
Pentru a completa tratamentul estetic s-a recurs
la creşterea dimensională a regiunii marginale a
buzei superioare prin injectarea de acid hialuronic
produs de Q-MED (Fig 13).
Tranziţia spre stomatologia cosmetică devine aici
clară. Astăzi centrul de interes îl constituie întreaga
fizionomie a pacientului. Este perfect plauzibilă
introducerea unor asemenea asemenea metode
terapeutice în conceptul medicinii dentare. Ceea
ce contează este rezultatul estetic final. Aceasta
nu înseamnă însă că poate fi întotdeauna găsită
o asemenea soluţie pentru fiecare pacient.
Stomatologia cosmetică modernă este activă în
aşa numitul segment premium, căruia îi aparţin
pacienţii cu necesităţi speciale şi costisitoare, cu
atenţia îndreptată către cele mai mici detalii. La
aceştia este evident necesară utilizarea tuturor
tehnicilor posibile. Medicul dentist reprezintă un
partener competent pentru cavitatea orală, dar şi
pentru regiunea adiacentă.
A devenit evident după cimentarea restaurărilor
protetice cum noile caracteristici ale zâmbetului
au putut determina o creştere a poftei de viaţă.
08 cosmeticdentistry 1_ 2007
Modificarea estetică pozitivă este evidentă.
Dorinţele pacientului au putut fi implementate
atât la nivelul fantei labiale, cât şi la nivel
vestibular şi ocluzal (Fig14 – aspect final, Fig 15 –
17: coroanele Procera aplicate).
Dorim să adresăm mulţumirile noastre deosebite
laboratorului Becker & Thormälen din Bremen,
Germania. Soluţia de tip high-end aplicată
pacientului a putut fi posibilă datorită intensei
cooperări cu acest laborator specializat.
Scopul nostru final este reprezentat de satisfacţia
pacientului, al cărui zâmbet strălucitor şi
persistent constituie o dovadă evidentă.
_autor cosmetic
dentistry
Dr. Milan Michalides este
specializat în implantologie
şi conduce un grup de
studiu în implantologie
afiliat societăţii germane
de profil (DGZI), în Bremen,
Germania. Este medic
dentist, fiind membru
în numeroase societăţi
ştiinţifice: DGZI, ICOI, DGI,
BDIZ/EDI, WCLI. Deţine
un cabinet privat în care practică predominant
implantologie şi stomatologie estetică. Dr. Michalides
este deasemenea membru fondator al unei clinici
private de implantologie şi stomatologie estetică
în Bratislava. Este lector internaţional în domeniul
implantologiei şi terapiei laser.
Restaurare estetică –
procedură directă versus
procedură indirectă
Autori_Dr. med. stomatolog Susanne Effenberger, Dr. med. stomatolog Jin- Ho Phark
Fig. 1
_Introducere
Pacienţii aşteaptă de la stomatolog restaurări
estetice, biocompatibile, de durată şi avantajoase
din punct de vedere economic. Pe lângă factorii
estetici ce sunt atinşi cu rezultate foarte bune,
factori precum încărcare funcţională în ocluzie
statică şi dinamică, închidere marginală perfectă,
stabilitatea culorii şi, în sfârşit, factorii economici
joacă un rol important în alegerea metodei
terapeutice individuale a unui pacient.
Nu rareori în practica zilnică există confruntări cu
privire la selecţia restaurării directe sau indirecte.
Fig. 3
articolul expertului _ Cosmetic Dentistry
Fig. 1_ Restaurare estetică a dintelui
frontal după
realizarea obturaţiei.
Fig. 2_Orientarea suprafeţei
obturaţiei în raport
cu dintele vecin.
Fig. 2
_Restaurare directă din compozit
De când Buonocore a publicat în 1955 rezultatele
cu tehnica obturării unei cavităţi mici sub lupă
(Säure Ätz Technik), ea a revoluţionat cotidianul
clinic în ce priveşte estetica restaurărilor.
Pe lângă abordarea modificată a leziunilor din
clasa III şi clasa IV, se procedează din ce în ce
mai mult şi la tratamente orientate nu exclusiv
funcţional, ci şi estetic la nivelul dinţilor frontali.
Din acestea fac parte modificări de culoare şi
formă, modificări de poziţie şi înclinare, dar
şi realizarea directă de faţete vestibulare din
material compozit.
Fig. 3_Obturaţie din compozit
necorespunzătoare din punct
de verere funcţional şi estetic.
Fig. 4_Restaurarea defectelor, cu
calităţi estetice foarte înalte, prin
tehnica de stratificare EcuSphere
(EcuSphere-Carat, Ecushere-Shape,
DMG, Hamburg).
Fig. 4
cosmetic
dentistry
2007 1_ 09
 articolul expertului _ Cosmetic Dentistry articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

Fig. 5_Cavitate abraziunii. De un mare ajutor Prin ranforsare cu cristale la o reducere semnificativă a Fig. 7: Folosirea pastei de ciment
insuficient preparată. Acest spectru lărgit de indicaţie s-a dovedit a fi folosirea unei din leuzit sau litiu disilicat microinfiltraţiilor marginale. definitiv Try- In adaptată la culoare
Fig. 6_Lustruire după obturaţie de se oglindeşte şi în actuala liste de acţiuni: conturul sunt posibile chiar şi coroane permite simularea rezultatului final
_Rezultat.
compozit cu microumplutură. luare de poziţie a DGMK. marginal, zona de transparenţă, independente (IPS Empress, (Vitique, DMG, Hamburg).
Acolo spectrul indicaţiilor macrostructură, microstructură, Ivoclar Vivadent) sau punţi din Fig. 8: Îndepărtatea uşoară şi rapidă
Multitudinea sistemelor din
la restaurări se extinde la culoarea smalţului şi a dentinei, trei elemente (Empress2; Ivoclar a excesului după cimentare (Vitique,
Fig. 5 Fig. 7 ceramică integrală existente
restaurări referitoare la cavitate eventuale discromii. Mai ales Vivadent). Pe baza asperităţii DMG, Hamburg).
şi continua lor multiplicare
pentru reconstruirea conturului la nivel frontal prepararea şi rezistenţei mici la flexiune a Fig. 9: Tehnica Total- Etch pentru
îngreunează utilizatorul în
iniţial al dinţilor, restaurări corectă cu bizotare suficientă ceramicilor silicat cimentarea fixarea adezivă a ceramicii integrale
păstrarea controlului asupra
independente de cavităţi este importantă pentru ca lor adezivă este indispensabilă, prin folosirea unui gel mediu vâs-
indicaţiilor de cimentare.
pentru modificarea, respectiv obturaţiile să fie „invizibile”. aceasta crescând atât rezistenţa cos, ferm (DMG Etching gel, DMG
corectarea formei dinţilor, dar la rupere a restaurării şi a dintelui, Hamburg).
Pentru a realiza o legătură stabilă
şi restaurări combinate. cât şi etanşeitatea marginală. Fig. 10: Rezultat estetic şi firesc
_Faţetarea vestibulară pe termen lung cu ceramica,
Fig. 6 Ceramicile metal-oxid îşi găsesc Fig. 8 după cimentarea adezivă a ceramicii
alegerea corectă a materialului,
Foarte des în legătură cu indirectă utilizarea mai ales la schelete (Vitique, DMG, Hamburg).
cunoştinţele precise despre
restaurări compozit estetice se vorbeşte de culoare pentru coroane şi punţi, care se
materialele folosite şi prelucrarea
şi diverse tehnici de aplicare şi modelare. Factori Ceramica pentru faţete reprezintă singura căptuşesc cu ceramici feldspatice,
lor corectă sunt indispensabile,
precum structura suprafeţei, obţinerea formei şi posibilitate de a restaura funcţia şi de a conserva dar şi la bonturi pentru
deoarece o serie de multipli factori
realizarea interfaţei sunt de o importanţă la fel de excelent caracteristicile estetice. Stomatologii, implante şi pivoţi endodontici.
coroboraţi sunt răspunzători
mare pentru succesul restaurării estetice. după cimentarea adezivă, se confruntă adeseori
pentru succes. Indicaţiile pentru
cu probleme şi complicaţii sub forma fracturilor Ele se caracterizează prin Fig. 9 o selecţie terapeutică directă
În mare măsură şi alegerea materialului ideal faţetelor ceramice, ale căror cauze rezidă în rezistenţă ridicată la spargere şi
sau indirectă sunt întotdeauna
contribuie la succesul lucrării. Astfel, caracteristici prepararea incorectă a spaţiului limitat sau la rupere. Scheletele din ceramică
o decizie individualizată conform
mecanice bune precum rezistenţa mecanică în cimentării necorespunzătoare. sunt formate fie din ceramică
pacientului, determinată de
condiţiile solicitării ocluzale nu sunt întotdeauna metaloxid poroasă, infiltrată
cerinţele medicale, cosmetice şi
compatibile, mai ales la nivelul dinţilor frontali, Avantajele ceramicii sunt o estetică mai bună, cu sticlă specială Lanthan (In-
economice.
cu posibilitatea de a obţine rezultate estetice biocompatibilitate, configurarea culorii, o Ceram Alumina/ Spinell/ Zirkonia,
superioare. rezistenţă mai mare la abraziune, dar şi stabilitate VITA Zahhnfabrik) sau sunt din
ca formă şi culoare. Faţetele sunt indicate din oxid de aluminiu concreţionat Fig. 10
motive estetice, funcţionale şi protectoare. etanş (ProceraAllCeram, Nobel
_Factori de succes Problematică este realizarea de faţete în cazul Biocare) sau ceramică oxid de zirconiu (Procera
unui strat de smalţ foarte subţire, a unei discromii AllZirkon, NobelBiocare Cercon, Dentsply, DCS,
Succesul funcţional şi estetic la o restaurare cu
accentuate, mai ales intrinseci şi la pacienţi cu DCS Dental AG; Lava, 3 M ESPE). Restaurările
material compozit este determinat de diverşi
aspecte clinice defavorabile, cum ar fi bruxismul. din ceramici concreţionate etanş sunt realizate
factori. Pentru un rezultat estetic perfect alegerea
aproape exclusiv cu tehnici CAD/CAM. Pe baza
corectă a culorii prin izolarea cu digă, în condiţii de
caracteristicilor mecanice ale acestor ceramici
lumină naturală, este indispensabilă. Trebuie avute _Restaurări indirecte. Coroane
Tabelul 1_Regulile de foarte rezistente este posibilă cimentarea cu ciment
în vedere nu numai culoarea, ci şi caracteristicile
preparare pentru restaurări din ceramice integrale convenţional, dar o cimentare adezivă creşte cosmetic
ceramică integrală.
anatomice şi suprafeţele laterale corelate cu
şansele de succes pe termen lung ale restaurării. _contact dentistry
vârsta şi modificările de formă consecutiv
Succesul unei restaurări din ceramică integrală
se asigură prin respectarea strictă a regulilor O legătură stabilă şi de durată, adezivă între Dr.Susanne Effenberger
de preparare a sistemului ceramic folosit. (vezi ceramică şi ciment, rezidă în îmbinarea
Sistem Tipul de Dimensiunea Dimensiunea
Tabelul 1). micromecanică şi legătura chimică. Pentru aceasta Zentrum für Zahn-,Mund- und Kieferheilkunde
ceramic preparaţie pereţilor laterali ocluzală a capei
suprafaţa ceramicii trebuie curăţată perfect şi Poliklinik für Zahnerhaltung
ai capei asprită, ceea ce conduce la activarea ei şi la o mai
_Cimentarea adezivă – restaurări cu und Präventive Zahnheilkunde
Empress 1,2 Chamfer 1- 1,5 2 mare posibilitate de îmbinare. La ceramicile în Universitätsklinikum
In Ceram
Chamfer
1- 1,2 1,5
ceramică integrală sticlă nu se recomandă o prelucrare mecanică prin Hamburg-Eppendorf
Prag drept rotunjit şlefuire sau sablare din cauza pericolului posibil de Martinistr.52
Procera, AllCeram, Atât la folosirea ceramicilor din sticlă, cât fracturare sau deprecierea marginilor restaurării. 20249 Hamburg
Prag drept rotunjit 0,8-1,5 1,5 - 2,0 şi a celor din dioxid de zirconiu, metoda Atacarea acidă a suprafeţelor cu soluţie acidă
Allzirkon
Chamfer cimentării este la alegerea medicului. Pe lângă 2,5- 5% pentru 2-3 minute conduce la un gravaj Dr.med.dent.Jin-Ho Phark
Cercon 1 1,5 - 2 caracteristicile funcţionale, chimice şi mecanice, suficient, prin aceea că matricea din sticlă se
Prag drept rotunjit
stabilirea culorii şi adaptarea sunt determinante îndepărtează selectiv şi astfel structura cristalină Department of Comprehensive Care,
Cerec inLab, Chamfer
1- 1,2 1,5 pentru succesul estetic, mai ales la cimentarea a ceramicii se eliberează. Prin aplicarea silanului School of Dental Medicine,
In- Ceram, Zirkonia Prag drept rotunjit
faţetelor ceramice. Ceramicile silicat, denumite de fixare, o moleculă bifuncţională, se realizează Case Western Reserve University in Cleveland
Chamfer şi ceramici în sticlă, se caracterizează prin o legătură chimică între faza anorganică de sticlă Ohio,
Lava 1- 1,5 1,5 - 2 caracteristici estetice deosebite şi sunt preferate şi faza organică a cimentului. Combinaţia dintre USA
Prag drept rotunjit
pentru faţete, inlay sau coroane parţiale. folosirea gravajului acid şi silanizare conduce

10 cosmeticdentistry 1_ 2007
cosmetic
dentistry
2007 1_ 11
 prezentare de caz _ Cosmetic Dentistry
Estetică prin proteze mobilizabile
pe implanturi: contradicţie
sau sinergie?
Autori_Dr. med. stomatolog Peter Gehrke, ZTM Bjorn Roland, Prof. Dr. med. stomatolog Gunter Dhom
_Exemplu
Fig. 21
Fig. 1_Radiografie
panoramică iniţială.
Fig. 2_Radiografie panoramică
după tratamentul paradontal
iniţial, după extracţii şi implanturi
în regiunea maxilară.
Fig. 3_Proteză provizorie
maxilară şi mandibulară. Primii
molari de la nivelul maxilarului
servesc drept stâlpi pentru lucrarea
provizorie. Păstrarea dinţilor
mandibulari 33, 34, 43, 45.
Fig. 21_Prezentare de caz.
Proteză din structură de
zirconiu galvanizat în situ la
nivel maxilar şi mandibular.
12 cosmetic dentistry 1_ 2007
_Introducere
În protetica implantologică, ca şi în protetica
dentară convenţională, reabilitarea funcţională,
estetică şi fonetică a pacientului reprezintă scopul
final al tratamentului. Având în vedere că pacienţii
suportă o intervenţie chirurgicală suplimentară,
aşteptările lor în ceea ce priveşte aspectul estetic
sunt foarte mari. În cazul unei edentaţii mari, la
consultul preimplantologic se pune întrebarea
dacă pacientul are nevoie de o lucrare fixă sau
de una mobilă. În general, medicii stomatologi au
observat că reconstrucţiile dentare prin implanturi
sunt mai bine acceptate de pacienţi şi că aceştia
sunt mai mulţumiţi. Însă, în această privinţă,
concepţiile terapeutice şi opiniile multor medici
stomatologi sunt foarte diferite1-5.
Deoarece o edentaţie mare este
deseori asociată cu atrofie osoasă
severă, în principiu există două
strategii de terapie: reconstrucţia
chirurgicală sau reabilitarea
protetică a ţesutului afectat. Tipul
lucrării dentare necesare pentru
restabilirea funcţiei şi esteticii
Fig. 1
Fig. 2
Fig. 3
dentare este determinat de factori multipli. Dintre
ei fac parte, între altele, numărul dinţilor sănătoşi
şi poziţia lor, forma, înălţimea şi lăţimea apofizelor
alveolare existente în raport cu dinţii ce urmează a
fi refăcuţi, relaţia dintre dinţii frontali de pe maxilar
şi mandibulă ce trebuie reconstruiţi, volumul osos
disponibil pentru inserţia implantului, structura
şi constituţia ţesutului moale perimplantar, linia
surâsului şi vizibilitatea dinţilor frontali, sprijinul
labial, cerinţele pacientului şi posibilităţile
financiare ale acestuia. La pacienţii cu pierderi
masive de ţesut şi care necesită o terapie
combinată, obţinerea unui rezultat estetic printr-o
proteză implantată fixă este foarte grea, dacă nu
imposibilă. În aceste cazuri, terapia implantară
nu se rezumă doar la refacerea dinţilor, ci este
necesară reconstrucţia structurilor osoase şi
a ţesuturilor moi învecinate. Cu toate acestea,
proteza mobilizabilă pe implanturi
permite obţinerea unui rezultat
estetic agreabil, planificabil şi,
prin acestea, predictibil în cazul
pacienţilor cu pierderi masive de
ţesut dur şi moale. Cazul prezentat
ilustrează tratamentul prin implant
la nivelul unui maxilar edentat,
ca şi la nivelul unei mandibule cu
o edentaţie mare. Tratamentul
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
prezentare de caz _ Cosmetic Dentistry
protetic pe implanturi s-a realizat prin telescoape
zirconice galvanoformate.
_Tehnica telescoapelor zirconice
galvanoformate
Procedeul de realizare al acestei supraconstrucţii
pe implanturi, formată din două coroane, se
bazează pe principiul coroanelor conice, ale căror
matriţe sunt confecţionate din aur modelat prin
galvanizare. Pentru a realiza o adaptare bună la
cerinţele clinice, între coroanele primare din oxid
de zirconiu şi coroanele secundare galvanizate
(distanţa < 5 μm), capele din aur se lipesc intraoral
de matriţa protezei. Utilizarea unei matriţe terţiare
ca şablon pentru stabilirea relaţiei cu maxilarul şi
ca bază pentru modelarea zonelor de mucoasă
acoperite de proteză reduce la minim corectarea
Fig. 7
ocluziei şi bazei protezei după fixare. Procedeul Fig. 4_Situaţie clinică după
simplifică şi accelerează considerabil tehnica integrarea osoasă
şi recuperarea clinică. Avantajul decisiv este al Fig. 5_ Poziţia implantelor pe maxilar
pacientului. Proteza se comportă ca o punte cu bonturile de transfer şi FRIADENT
stabilă sau chiar ca un dinte propriu, deoarece - Tansfer Cap (tehnică Pick-Up /
adaptarea precisă face inexistentă cinematica tehnica lingurii deschise).
protezei. În plus, matriţa cu două coroane imită Fig. 6_Machetă cu coroane primare
angrenajul primar al implantului. din oxid de zirconiu montate pe
bonturi confecţionate din
_Etape de tratament şi de laborator Titan-EstheticBase.
Fig. 7_ Machetă din ceară a
Un pacient de 62 ani a consultat medicii din cabi- maxilarului pentru proba estetică,
netul nostru, dorind tratamentul parodontopatiei fixată la nivelul a două implanturi.
severe prezente la nivelul maxilarului şi mandi-
bulei. Pacientul dorea confecţionarea unei proteze
funcţionale cu aspect normal, corespunzătoare
cosmetic
dentistry
2007 1_ 13
 prezentare de caz _ Cosmetic Dentistry
Fig. 8
Fig. 8_ Machetă din ceară a
mandibulei cu coroane primare
din oxid de zirconiu.
Fig. 9_Pentru confecţionarea
capei secundare galvanoformate,
coroanele primare din zirconiu
sunt duplicate şi acoperite cu o
pulbere conductoare, din argint.
Fig. 10_Bonturi galvanizate cu
suprafaţă conductoare.
Fig. 11_Formarea prin galvanizare a
capelor secundare pe coroanele din
zirconiu duplicate.
14 cosmetic dentistry 1_ 2007
vârstei. Din cauza parodontopatiei accentuate
şi gradelor diferite de mobilitate a dinţilor, după
tratamentul parodontal au putut fi salvaţi dinţii
mandibulari 33, 34 şi 43, 45. La proiectarea pro-
tezei provizorii, primii molari ai maxilarului au
servit drept stâlpi pentru lucrarea provizorie, dar
care, după terminarea protezei definitive, au fost
extraşi din cauza prognosticului nefavorabil. După
terminarea tratamentului paradontal şi după vin-
decarea postextracţională a alveolelor, maxilarul a
suferit o atrofie moderată în regiunea frontală, cu
deteriorarea ţesutului moale.
În zona laterală s-a observat atrofia mai
accentuată, însoţită de deteriorări osoase extinse.
Materialul osos local disponibil a permis inserţia
a 6 implanturi (FRIALIT, DENTSPLY Friadent,
Mannheim), care, după 6 luni de vindecare, au
fost descoperite. După vindecarea şi modelarea
ţesuturilor moi periimplantare, s-a realizat
amprentarea prin tehnica lingurii deschise (tehnica
Pick-up, Impregnum, 3M ESPE AG, Seefeld).
După părerea noastră, după confecţionarea în
laborator a modelului, proba estetică este cea
mai importantă etapă de lucru, deoarece aici
pot fi verificaţi unii parametrii cum ar fi: ocluzia
dentară, fonetică, aspectul estetic al protezei.
Proba estetică are un efect pozitiv şi asupra
pacientului, deoarece el poate vedea încă dintr-un
stadiu timpuriu cum va arăta „noul său zâmbet”.
La maxilarele edentate, pentru proba estetică,
proteza se fixează pe două implanturi pentru a
avea o poziţie intraorală reproductibilă. Au fost
folosite pentru maxilar bonturi din titan Esthetic-
Base (DENTSPLY Friadent, Mannheim) ca şi
stâlpi protetici. Coroanele conice primare de pe
implantele maxilare şi de pe dinţii mandibulari
au fost confecţionate în laborator din dioxid
de zirconiu stabilizat cu ytriu prin tehnica CAD/
CAM (CERCON, DEGUDENT Hanau). Bonturile
mandibulare, respectiv bonturile de la nivelul
implantelor se scanează şi se construiesc digital
cu ajutorul programului CAD. La final, datele
obţinute sunt utilizate în procedeul CAM pentru a
realiza frezarea materialului brut din zirconiu ce a
fost sinterizat în prealabil. Coroanele primare din
zirconiu se introduc într-un cuptor de sinterizare
unde capătă duritatea şi forma calculată.
Coroanele astfel obţinute se prelucrează apoi cu
ajutorul unei freze diamantate.
Datorită dimensiunii reduse a particulelor abrazive
ale frezei (< 4 μm), ca şi datorită particulelelor de
ceramică care rezultă la şlefuirea
umedă şi care acţionează ca
particule de şlefuire, se obţine o
suprafaţă foarte netedă. Dioxidul
de zirconiu conferă posibilitatea ca
grosimea peretelui coroanei primare
să fie de până la 0,3 mm. Coroanele
din zirconiu obţinute sunt duplicate
în vederea confecţionării capelor
Fig. 9
Fig. 10
Fig. 11
secundare galvanizate (material
de duplicare Dublin-Gum, Wieland,
Pforzheim) şi se tratează cu pudră
conductoare de argint (Wieland,
Pforzheim). După umplerea matriţei
de duplicare cu Poly Plus 2000 S
(Dentakiefer, Dillingen) se obţine
un model galvanizat cu suprafaţă
conductoare. După punerea şi
montarea modelului în aparatul
de galvanizare, pe coroana primară
se formează, prin galvanizare,
capa secundară. Această metodă
de galvanizare indirectă permite
confecţionarea în orice moment a
unei noi coroane prin galvanizare cu
ajutorul modelului duplicat7. După
încheierea galvanizării, matriţa este
Fig. 13
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
prezentare de caz _ Cosmetic Dentistry
Fig. 12
prelucrată până la limitele funcţionale. Pentru Fig. 12_Coroane secundare
a crea o legătură suficient de puternică între galvanizate pe model.
coroana primară şi capa secundară, înălţimea Fig. 13_Proba coroanelor primare
zonei de îmbinare trebuie să fie de cca 7 mm. din zirconiu lipite pe bonturile Titan
Esthetic Base în cavitatea orală,
Această legatură puternică este menţinută cu ajutorul unei chei de transfer.
constantă prin fricţiune şi forţe capilare. Matriţa Fig. 14_Coroane primare din zirconiu
terţiară este confecţionată din aliaj crom-cobalt- pe implanturi la nivelul maxilarului şi
molibden şi trebuie avută în vedere ajustarea cu pe bonturi
joc necesară pentru lipirea ulterioară pe capa la nivel mandibular, în situ.
secundară. Poziţia fără tensiune şi pasivă a Fig. 15_Probă pentru capele
supraconstrucţiei necesită lipirea intraorală a capei secundare galvanizate
secundare cu matriţa terţiară. Prin cimentarea maxilar şi mandibular.
intraorală pe bonturile protetice de implantare a Fig. 16_Lipirea intraorală a matriţei
coroanelor primare acestea se îmbină, respectiv terţiare de capele secundare
cimentează definitiv şi nu mai pot fi dezlipite. galvanizate la nivel maxilar.
De aceea, se confecţionează mai întâi o proteză
provizorie, aşa numită proteză mobilizabilă până
la confecţionarea lucrării definitive. Această
proteză provizorie este confecţionată pe baza
poziţiei optime a dinţilor stabilite la proba
estetică şi este captuşită cu un material moale.
Cu ajutorul amprentei luate „în poziţia de lipire”,
este confecţionat un nou model şi este realizată
proteza finală. La pacienţii cu o linie a surâsului
ridicată sau cu o dinamică accentuată a buzelor
se dă o atenţie deosebită refacerii aspectului
natural al mucoasei gingivale.
_Concluzii
Având în vedere solicitările continue ale pacienţilor
privind tratamentul protetic şi implantoprotetic,
aşteptările şi dorintele acestora se modifică în ceea
priveşte funcţia şi aspectul estetic al protezelor.
cosmetic
dentistry
2007 1_ 15
 prezentare de caz _ Cosmetic Dentistry specialitate _ Cosmetic Dentistry

comparisons of implant supported

mandibular prostheses: choice of
prosthesis. J Dent Res. 1994 May;
73(5):1105–11.
Tratamentul unei anomalii
[6] Weigl P, Lauer HC. Advanced
biomaterials used for a new
telescopic retainer for removable
dentures.J Biomed Mater Res.
de clasa a II-a cu inocluzie
scheletică şi ocluzie lateralizată
2000;53(4):337–47.
[7] Dillenburger M, Schnellbächer
K. Implantatversorgung eines
stark reduzierten Restgebisses
mit Vollkeramik-Galvano-Konus-
Technik – Eine Falldarstellung. Autori_Nezar Watted, Josip Bill & Jürgen Reuther, Germania
Dtsch Zahnärztl Z. 2006 Jan;
22(1):10–18.

Fig. 22

Fig. 17_Macheta din ceară a Pentru evitarea apariţiei problemelor de aspect

structurii terţiare. estetic şi obţinerea unor rezultate de durată pre-
Fig. 18_Amprentarea coroanelor dictibile, este nevoie de o planificare sistematică
galvanizate pentru realizarea a terapiei înainte de implant. La pacienţii cu
structurii terţiare. aşteptări mari pe plan estetic, dar care au o
Fig. 19_Proteză telescopată pierdere considerabilă a ţesutului dur şi moale,
maxilară pe implanturi, trebuie făcută cu grijă alegerea terapiei, între
finalizată - vedere bazală. reconstrucţia chirurgicală şi reabilitarea protetică
Fig. 20 Proteză telescopată a ţesutului afectat. În urma tehnicii de obţinere
mandibulară, finalizată - a protezelor pe structură de zirconiu galvani-
vedere bazală. zat, proteza mobilizabilă face posibilă obţinerea
Fig. 22_Imagine labială şi unor rezultate estetice predictibile, aceasta având
linia surâsului după funcţie şi adaptare la un grad foarte înalt.
aplicarea protezelor.
_Bibliografie
_contact cosmetic
dentistry
[1] Holst S, Blatz MB, Bergler M, Wichmann M,
Dr. med. dent. Eitner S.Implant-Supported prosthetic treatment
Peter Gehrke in cases with hard and soft-tissue defects.
Bismarckstraße 27 Quintessence Int. 2005 Oct; 36(9):671–8.
67059 Ludwigshafen [2] Chee WW. Treatment planning: implant-
E-Mail: supported partial overdentures.
dr-gehrke@dr-dhom.de J Calif Dent Assoc.2005 Apr; 33(4):313–6.
[3] Zitzmann NU, Marinello CP.Treatment
ZTM Björn Roland outcomes of fixed or removable implant-
(Dental-Design supported prostheses in the edentulous maxilla.
Klaus Schnellbächer) Part I: patients' assessments. J Prosthet Dent.
Raiffeisenstaße 7 2000 Apr;83(4):424–33.
55270 Klein-Winterheim [4] Heydecke G, Boudrias P, Awad MA, De
E-Mail: b.roland@gmx.de Albuquerque RF, Lund JP, Feine JS. Within-subject
comparisons of maxillary fixed and removable
Prof. Dr. med. dent. implant prostheses: Patient satisfaction and
Günter Dhom choice of prosthesis. Clin Oral Implants Res. 2003
Bismarckstraße 27 Feb;14(1):125–30.
67059 Ludwigshafen [5] Feine JS, de Grandmont P, Boudrias P, Brien
N, LaMarche C, Taché R, Lund JP. Within-subject
_Anamneză şi examen clinic iniţial relaţie centrică în cea de intercuspidare maximă.
_Diagnostic
Pacienta, în vârstă de 21, de ani s-a prezentat
mai întâi la departamentul de protetică pentru
S-au realizat înregistrările diagnostice în ocluzia
rezolvarea edentaţiei frontale inferioare rezultate
Fig. 17 habituală (Fig 1a-c) şi în relaţia centrică (Fig
în urma unui accident survenit cu 6 luni înainte
2a,b, Fig 3a-f, Fig 5). Atât în scop diagnostic cât
de prima consultaţie. Erau absenţi 33, 32, 31 şi
şi terapeutic (simptomele ATM), s-a realizat şi
41, pacienta prezentând totodată o pierdere
utilizat timp de 5 săptămâni o gutieră cu suprafaţa
importantă de ţesut osos la nivelul acestei regiuni.
ocluzală plană, care a determinat o îmbunătăţire a
Pacienta acuza de asemenea dureri la nivelul
acestei simptomatologii. S-a putut astfel constata
articulaţiilor temporo-mandibulare, manifeste în
amploarea devierii funcţionale antero-laterale
timpul masticaţiei şi care preexistau accidentului,
spre dreapta a mandibulei, cu apariţia inocluziei
ca şi caracterul inestetic determinat de rotaţiile
dentare şi incongruenţa dentoalveolară cu lipsă de partea laterală stângă.
Fig. 18 de spaţiu prezentă la nivelul frontal maxilar.
Fotografiile faciale arată o inocluzie labială în
relaţia centrică şi latero-deviaţie mandibulară
Analiza funcţională a demonstrat o protruzie
dreaptă. Imaginea fotografică laterală arată o faţă
mandibulară pe care pacienta o realiza în mod
cu divergenţă posterioară şi protruzie labială, ca
habitual pentru a putea realiza închiderea fantei
şi - prin comparaţie cu regiunea mediană a feţei –
labiale, altfel permanent deschisă datorită
un segment inferior al feţei mai lung: 57 - 43 faţă
inocluziei verticale. Astfel, condilii erau deplasaţi
de 50 - 50 (Fig 2). Pacienta prezintă o anomalie
din poziţia lor fiziologică spre proeminenţa
de clasa a II-a cu latero-deviaţie mandibulară
articulară. La aceasta corespundea o glisare
dreaptă, inocluzie verticală şi inocluzie laterală
funcţională anterioară a mandibulei din poziţia de
Fig. 19
Fig. 1a-c_Imagini extraorale înaintea
utilizării gutierei ortodontice.
Fig. 20 Fig. 1a Fig. 1b Fig. 1c

16 cosmeticdentistry 1_ 2007
cosmetic
dentistry
2007 1_ 17
 specialitate _ Cosmetic Dentistry
Fig. 2a
Fig. 2 a,b_Imagini frontale şi
de profil în relaţie centrică după
utilizarea gutierei ortodontice şi
înaintea tratamentului ortodontic.
Se constată o deviere pronunţată
spre dreapta a mandibulei (a) şi o
inocluzie labială (b).
Fig. 3a
18 cosmeticdentistry 1_ 2007
Fig. 2b
stângă (Fig 3a-d). La nivelul arcadei superioare
există un deficit de lungime de 5mm (Fig3e).
Arcada inferioară prezintă edentaţia amintită, ca
şi fracturi ale lui 45 şi 47 consecutiv accidentului
(Fig 3f).
Ortopantomograma (Fig 4) arată pierderea de
os la nivelul frontal inferior survenită odată
cu avulsia dinţilor şi sârma utilizată pentru
rezolvarea protetică temporară a edentaţiei. 45
prezintă o fractură profundă. Clinic, 45 prezenta
mobilitate de gradul III prin piederea de os la nivel
lingual, ceea ce a determinat extracţia acestuia.
46 prezenta o leziune apicală. Toţi molarii III
erau erupţi, cei inferiori parţial supraacoperiţi de
mucoasa gingivală. Condilul articular drept, mai
dureros, prezenta o deformare mai pronunţată
decât a celui stâng, probabil determinată de
ocluzia modificată.
Analiza cefalometrică în relaţie centrică
corespunde unei anomalii scheletice verticale şi
sagitale, explicând şi modificările de poziţie ale
ţesuturilor moi. Valorile indică o inocluzie verticală
de natură scheletică, cu manifestări extraorale de
amploare medie specifice sindromului de “faţă
lungă”: relaţie mandibulară distobazală, unghi
interbazal crescut (ML - NL = 33°) datorită rotaţiei
posterioare a mandibulei (ML – NSL = 39°) şi
rotaţie anterioară a maxilarului (NL – NSL = 6°),
uşoară reducere a raportului de înălţime dintre
segmentele superior şi inferior ale feţei (PFH /
Fig. 3b Fig. 3c
PFH = 60�) în timp ce creşterea a fost
echilibrată. Datorită pierderii dinţilor
inferiori, analiza dentară s-a limitat
la arcada superioară. Distribuţia
verticală a ţesuturilor moi a prezentat
o dizarmonie de la regiunea superioară
la cea inferioară a feţei (G’ – SN :
Sn – Me’ = 43 : 57). Aceasta poate
fi observată şi la nivelul structurilor
osoase (N – Sna : Sna – Me = 40 :
60). Exista şi o dizarmonie la nivelul
segmentului inferior al feţei (Sn – Stms
– Me’ = 30 - 701-6). Aceste modificări
ale raportului nu se datorau unor
schimbări la nivelul buzei superioare,
ci alungirii segmentului inferior al
feţei (Fig 6a,b, Tabel 1).
_Plan de tratament şi obiective
_Ocluzie stabilă şi funcţională de clasa I cu poziţia
fiziologică a condililor articulari
_Optimizarea esteticii faciale
_Închiderea fiziologică a cavităţii orale şi a fantei
labiale
_Optimizarea esteticii dentare în concordanţă cu
sănătatea parodontală
_Îndeplinirea dorinţelor pacientului şi obţinerea
satisfacţiei acestuia
_Stabilizarea rezultatului.
Pe lângă obiectivele enunţate a mai existat un
scop: îmbunătăţirea esteticii faciale nu doar
în plan sagital, ci şi ca dimensiune verticală.
Aceasta trebuia obţinută prin scurtarea relativă a
segmentului inferior al feţei. Acest deziderat, ca şi
terapie cauzală cu efecte corespunzătoare asupra
esteticii faciale şi a funcţiei labiale, putea fi obţinut
doar printr-o abordare combinată ortodontico-
chirurgicală. Obiectivele estetice şi funcţionale nu
puteau fi atinse doar prin tratament ortodontic.
Anomalia era prea severă pentru o compensare
dento-alveolară. S-a planificat astfel osteotomia
bimaxilară ca intervenţie chirurgicală. Pentru
a îmbunătăţi inocluzia verticală, era necesară
o intruzie maxilară, mai importantă la nivel
dorsal decât ventral. Ca o consecinţă a intruziei,
mandibula, având condilii ca “centri de rotaţie”7,
Fig. 3 a-f_Imagini intraorale în
relaţie centrică. Ocluzie în regiunea
posterioară stânga - dreapta (a-c)
Inocluzie pe partea stângă (d)
înghesuire la nivel maxilar, edentaţie
mandibulară cu fractură 45 şi 47.
Fig. 3d Fig. 3e
se presupunea a se autoroti sagital şi vertical;
astfel, era de aşteptat o deplasare ventrală şi
simultan cranială a pogonionului (Fig 7).8-13
Pentru a putea corecta total anomalia sagitală,
a fost planificată şi o mezializare chirurgicală a
mandibulei, deoarece autorotaţia mandibulei a
fost considerată ca insuficientă pentru a corecta
ocluzia la nivel distal.
_Tratament
Cazul a fost tratat în concordanţă cu conceptul
Würzburg de corectare ortognată a anomaliilor
sheletice şi a constat în 4 faze.4,6,14
_Abordare prechirurgicală şi
pregătire ortodontică
Terapia prin gutieră. S-a utilizat o gutieră cu
suprafaţa ocluzală plană timp de 5 săptămâni
pentru a restabili o relaţie centrică fiziologică a
condililor în vederea planului de tratament final şi
pentru a reduce durerea de la nivelul ATM. Astfel
a putut fi perfect precizat diagnosticul de ocluzie
”forţată”.15,16
O înregistrare diagnostică a poziţiei condiliene în
cursul unei ocluzii ”forţate” ar fi determinat erori
diagnostice şi de tratament.4,6,17,18
Abordarea ortodontică. Obiectivul terapiei
ortodontice a fost cel de a dezvolta arcadele
dentare, de a se armoniza tridimensional şi de
a elimina compensarea dentară a anomaliei
scheletice. Decisivă pentru abordarea terapeutică
a fost protruzia şi rotaţia frontalilor superiori, nu
doar pentru a elimina incongruenţa, ci şi în vederea
Fig. 4
specialitate _ Cosmetic Dentistry
Fig. 3 a-f_Imagini intraorale în
relaţie centrică. Ocluzie în regiunea
posterioară stânga - dreapta (a-c)
Inocluzie pe partea stângă (d)
înghesuire la nivel maxilar, edentaţie
mandibulară cu fractură 45 şi 47.
Fig. 3f
etapei chirurgicale a tratamentului, în cursul
căreia maxilarul a fost intrudat şi rotat posterior.
Această procedură avea ca rezultat o poziţie mai
retrudată a frontalilor superiori, ceea ce trebuia să
fie luat de la început în considerare. Astfel, putea
fi tolerată înclinarea vestibulară prechirurgicală.
În vederea tratamentului ortodontic s-a utilizat
un aparat cu multiple bracket-uri (bracket slot de
0,0022). Primul arc la arcada superioară a fost din
sârmă de NiTi de 0,014. Edentaţia mandibulară a
fost temporar rezolvată prin utilizarea unor dinţi
artificiali plasaţi pe ligatură de sârmă termoelastică
de 0,016 x 0,022. Arcuri suplimentare au fost cele
de NiTi de 0,018 la arcada superioară şi apoi de
NiTi de 0,018 x 0,025 urmat de arcuri de oţel de
0,019 x 0,025 la ambele arcade. Etapa ortodontică
prechirurgicală a durat 7 luni.
Terapia cu gutieră necesară pentru a stabili relaţia
centrică s-a aplicat cu 3 – 4 săptămâni înainte de
intervenţia chirurgicală. Scopul acestei proceduri
este de a înregistra o poziţie fiziologică a
condililor (relaţie centrică).17,18 O poziţie incorectă
a mandibulei rezultă într-o planificare incorectă a
gradului de mezializare şi deci într-o inevitabilă
recidivă (Fig 8).
_Intervenţia chirurgicală pentru
corectarea anomaliei scheletice
S-a determinat mai întâi prin secţionarea
modelelor gradul de mezializare şi s-au realizat
gutierele conform sistemului Würzburg,
cuprinzând un sistem de 4 gutiere: gutiera iniţială
de înregistrare, cea de retrudare a maxilarului,
cea de autorotaţie mandibulară şi gutiera
finală.4 S-a realizat o osteotomie maxilară de
Fig. 4_Radiografie panoramică la
începutul tratamentului.
Fig. 5_Teleradiografie în IM
(stânga) şi RC după aplicarea
gutierei ortodontice.
Fig. 5
cosmetic
dentistry
2007 1_ 19
 specialitate _ Cosmetic Dentistry
Figs. 6a, b_Scheme ale analizei
cefalometrice înaintea tratamentului.
Se constată inocluzie verticală
scheletică şi labială.
Fig. 7_ Simularea rezultatului
chirurgical la nivel maxilarului si
deplasarea ventrală şi cranială a
mandibulei.
Fig. 6a Fig. 6b
tip Lefort1, cu retrudarea cranială a maxilarului
- 4 mm dorsal şi 2 mm ventral - obţinându-
se astfel o rotaţie posterioară a maxilarului. O
parte a anomaliei sagitale a putut fi corectată
prin autorotaţia mandibulei. Restul corecţiei s-a
realizat printr-o osteotomie sagitală bilaterală de
ram de tip Obwegeser – Dal Pont19-23. Mezializarea
chirurgicală a fost de 6 mm de partea dreaptă şi
de 2 mm de partea stângă, cu o rotaţie laterală de
4,5 mm spre stânga. Fixarea condilului proximal
care menţine segmentul în relaţie centrică în
cursul intervenţiei chirurgicale este o procedură
standardizată în Departamentul de Chirurgie
Maxilofacială a Universităţii din Würzburg pentru
a menţine un control tridimensional al condililor.
_Tratament ortodontic postchirurgical
Crucial pentru obţinerea efectului dorit
reprezintă instituirea tratamentului ortodontic
postchirurgical cât mai curând. Trebuie eliminate
forţele musculare care pot contracara mişcările
dentare. Se instituie astfel tratamentul ortodontic
postchirurgical începând din ziua a patra4,6, prin
inserarea de benzi elastice pe direcţie supero-
inferioară şi – pentru a orienta musculatura în
noua poziţie a mandibulei – benzi elastice de
clasa a IIa. Această fază a durat trei luni.
_Menţinerea rezultatului
Un efect secundar nedorit al mezializării
mandibulare îl constituie repoziţionarea şi
reorientarea musculaturii şi a ţesuturilor moi
şi odată cu aceasta şi forţele ce acţionează
împotriva noii poziţii mandibulare. O mezializare
a mandibulei are ca rezultat elongaţia şi apariţia
Fig. 8_Aplicarea gutierei ortodontice
cu 4 săptămâni înainte de
tratamentul chirurgical în scopul
obţinerii unei RC.
Fig. 9a-e_ Imagini intraorale după
corectarea chirurgicală a defectului
şi a ocluziei.
Fig. 8 Fig. 9a
20 cosmetic dentistry 1_ 2007
Fig. 7
unor tensiuni la nivelul ţesuturilor moi şi ale
complexului suprahioidian. Această tensiune
este considerată o promotoare a recidivei.4,6,14,24-
28
. Pacienta prezenta o musculatură scurtă şi
tensionată la nivelul complexului suprahioidian,
iar gradul de mezializare a mandibulei a fost
ridicat, ceea ce a impus prescrierea unui tratament
fizioterapeutic pentru a sprijini reabilitarea şi
reorientarea musculară în noua poziţie. S-a
aplicat un aparat bimaxilar de tip bionator pentru
a susţine adaptarea musculară la noua poziţie
şi pentru a permite menţinerea rezultatelor
obţinute. Acest aparat a fost realizat şi aplicat
în ziua în care s-a eliminat aparatul ortodontic
fix. A fost totodată realizată o gutieră cu dinţi
artificiali pentru a rezolva temporar edentaţia
mandibulară.
La două luni şi jumătate de la încheierea
tratamentului ortodontic s-a instituit tratamentul
protetic. S-a realizat o protezare conjunctă de la
35 la 43 şi două coroane solidarizate pentru 46 şi
47, cu o extensie mezială pentru 45.
_Rezultate şi discuţii
Fotografiile intraorale prezintă situaţia finală pre
şi post tratament protetic (Fig 9a-e, 10a-d). S-a
putut obţine ocluzie de clasa I bilateral şi s-a re-
zolvat incongruenţa dento-alveolară. Fotografiile
extraorale demonstrează o divizare armonioasă a
feţei pe direcţie verticală, realizată prin scurtarea
chirurgicală a segmentului facial inferior şi un
profil armonios pe direcţie sagitală. Profilul la niv-
el labial are un aspect fiziologic (Fig11a,b). Analiza
funcţională manuală a demonstrat o distanţă
fiziologică între intercuspidarea maximă şi relaţia
Fig. 9b
Fig. 9c Fig. 9d
centrică. Nu au mai existat dureri la nivel ATM.
Radiografiile cefalometrice arată modificările (Fig
12a,b; Tabel 1). Înclinarea maxilarului a crescut cu
2° datorită retrudării şi rotaţiei posterioare a max-
ilarului. Prin aceasta şi ca urmare a autorotaţiei
mandibulare, unghiul dintre planuri a fost redus
cu 5°. Rezultatul este reprezentat de o diminu-
are a înălţimii faciale în segmentul anterior, cu
creşterea raportului înălţimii faciale posterior –
anterior (PFH : AFH = 64%) şi deci cu armonizarea
acestui raport.
Repartizarea verticală a profilului scheletic şi a
părţilor moi demonstrează această armonizare.
Raportul dintre segmentele faciale superior
şi inferior este 45%:55%. Dizarmonia treimii
inferioare a feţei a fost corectată, astfel încât
raportul Sn – Stm : Stm – Me’ este1:2 (33% -
67%).
Suprapunerea radiografiilor cefalometrice în
S – N – S arată modificările scheletice şi ale
ţesuturilor moi în plan sagital şi vertical (Fig 13).
Cu pogonion plasat în planul sagital se observă
că distanţa dintre situaţiile pre şi post tratament
este mai mare decât mezializarea chirurgicală a
mandibulei. Aceasta se datorează autorotaţiei
mandibulei după retrudarea maxilarului şi este
parţial responsabilă de corectarea la nivel distal a
ocluziei.8-11. Modificările survenite în plan vertical
şi parţial în plan sagital la nivelul dinţilor laterali
constituie de asemenea urmarea retrudării
maxilare şi autorotaţiei mandibulare. Radiografia
panoramică (Fig 14) consecutiv tratamentului
protetic arată materialul de osteogeneză şi
rezolvarea protetică a edentaţiei frontale şi
laterale.
Fig. 10a Fig. 10b
specialitate _ Cosmetic Dentistry
Figs. 9a–e_ Imagini intraorale după
corectarea chirurgicală a
defectului şi a ocluziei.
Fig. 9e
Acest caz prezintă elemente ce se află în
concordanţă cu rezultatele lui Radnez şi Jacobs29
privind deplasarea cranială a punctului pronasion
şi cu studiile lui Collins şi Epker30 şi Rosen31 cu
privire la ridicarea vârfului nasului consecutiv
retrudării maxilare. Aceste rezultate au putut fi
confirmate independent şi de alţi autori32-41 şi
în special de către De Assis şi colab42 şi de către
Lee şi colab43. Pacienta este clinic asimptomatică,
fără afectarea funcţiei masticatorii, a ATM şi
a mobilităţii mandibulare, fiind satisfăcută
de rezultatele funcţionale şi estetice post
terapeutice.
_Bibliografie
1. Burstone GJ.The integumental profile.Am J
Orthod 1958; 44:1–25.
2. Burstone GJ.Lip posture and its significance in
treatmentplanning.Am J Orthod 1967; 3:262–
84.
3. Legan HL,Burstone GJ.Soft tissue cephalometric
analysisfor orthognathic surgery.J Oral Surg
1980; 38:744–51.
4. Watted N,Bill J.Untergesichtsverlängerung
bei derKlasse-II-Dysgnathien:Neues von der
kieferorthopä-disch-kieferchirurgischen
Therapie.Ästhe.Zahnmed 1999;4:1992–300.
5. Watted N,Teuscher T,Wieber,M.Die
Analyse des vertikalenGesichtaufbaus als
Planungsorientierung in der orthogna-then
Chirurgie.Kieferorthop im Druck,1999.
6. Watted N,Witt E,Bill J.Therapy Concept
for the combinedorthodontic-surgical
Treatment of Angle Class-II Deformi-ties Figs. 10a–d_Imagini intraorale
with Short-face Syndrome:New Aspects for după tratamentul protetic.
Fig. 10c Fig. 10d
cosmetic
dentistry
2007 1_ 21
 specialitate _ Cosmetic Dentistry specialitate _ Cosmetic Dentistry

Tabel 1_Analiza cefalometrică. Variaţii ale surgicalLengthining of the Lower Face.Clin plasty.J Oral Surg 1957; 10:687–
ţesutului moale înainte şi după tratament Orthod research,imDruck 692.23.Obwegeser H.The indication
7. .Rekow ED,Speidel TM,Koenig RA.Location for surgical correction ofmandibular
of themandibular center of Autorotation deformity by sagittal splitting
Înregistrări Scop Înainte de tratament După
in maxillary impactionsurgery.Am J Orthod technique.Br JSurg 1963; 1:157–
(relaţie centrică) tratament
Dentofac Orthop 1993; 103:530–536. 166.24.Lindorf HH.Funktionsstabile
8. .Epker BN,Fish LC.Surgical-orthodontic Tandem-Verschraubung
G´-Sn / G´-Me´ 50 % 43 % 48 % correction ofopen-bite deformity.Am J Orthod dersagittalen Ramusosteotomie
Sn-Me´ / G´-Me´ 50 % 57 % 52 % 1977; 71:278–299.9.Epker BN,Fish LC.Surgical –Operationsthenik,neue In-
superior repositioning of themaxilla:What 17. strumente und Erfahrungen.
Sn-Stms 33 % 30 % 33 % to do with the mandibile?.Am j Orthod Dtsch Z Mund Kiefer Ge-sichtschir
1980;78:164–1 1984;8:367–373.25.Lindorf
Stms-Me 67 % 70 % 67 % 9. 1.10.Epker B.Esthetic maxillofacial surgery.Lea HH.Sagittal ramus osteotomy with
und FebigerVerlag,Philadelphia,1994. tandem screwfixation –technique Fig. 11a Fig. 11b
10. .Friede H,Kahnberg K-E,Adell R,Riedell and results.J. Maxillofac Surg
A.Accuracy ofcephalometric prediction in 1986;14:311–316.26.Carlson DS,Ellis
Tabel 2_Analiza scheletică. Modificări ale structurii
orthognatic surgery.J OralMaxillofac Surg 1987; E,Dechow PC.Adptation of the suprahy-oid Procedure):acephalometric study.Eur J Orthod Figs. 11a, b_Imagini extraorale după
scheletale înainte şi după tratament
45:754–760. muscle complex to mandibular advancement 1986; 8:21–29.36.Coh-Stock C.Die chirurgische tratament; se observă fanta labială
11. Schuchardt K.Formen des offenen Bisses und surgery.Am J Orthod 1987; 92:134–143.27. immediate Regulierung derKiefer,chirurgische închisă şi aspectul plăcut al feţei.
Înregistrări Scop Înainte de tratament După ihre ope-rativen Behandlungsmöglichkeiten. Ellis E; Hinton Rj.Histologic examination of the Behandlung der Prognathie.DtschVjschr
(relaţie centrică) tratament Fortsch Kiefer Ge-sichtschir.Bd 1,Thieme temporo-mandibular joint after mandibular Zahnheilk 1921; 37:320–331.37.Dann
Verlag,Stuttgart,1955. advancement with andwithout rigid JJ,Fonseca RJ,Bell WH.Soft tissue changes
SNA(°) 82° 78° 78.5° 12. Westermark AH,Bystedt H,von Konow fixation:An experimental investigation inadult asso-ciated with total maxillary advancement:a
L,Sällström KO.Na-solabial morphology after Maccaca mulatta.J Oral Maxillofac Syrg 1991; preliminarystudy.J Oral Surg 1976; 34:19–23.38.
SNB(°) 80° 70° 75° Le Fort I Osteotomies.Int J OralMaxillofac Surg 49:1316.28.Ellis E.Condylar Positioning Devices Freihofer HPM.Changes in nasal Profile after
ANB(°) 2° 8° 3.5° 1991; 20:25–30. for OrthodonticSurgery:Are They Necessary.J maxillary ad-vancement in cleft and non-cleft
13. Watted N,Bill J,Witt E,Reuther J.Lengthening Oral Maxillofac Syrg 1994;52:536–552.29. patients.J MaxillofacSurg 1977; 5:20–27.39.
WITS-Wert (mm) ± 1 mm 4 mm 1 mm of the lowerface Angle Class-II patients Radney LJ,Jacobs JD.Soft tissue changes Hogeman KE,Sarnäs
with skelettaly deep bite (short-face- associated withsurgical total maxillary 18. V,Willmar K.One-stage surgicaland
Fazial-K 2 mm 7.5 2.5 mm syndrome) through combined orthodontic- intrusion.Am J Orthodont 1981;80:191–212.30. dental-orthopedic correction of bimaxillary
surgicaltreatment.75th Congress of the European Collins P,Epker BN.The alar basse Cinch:A and cran-iofacial dysostosis.In:Fortschr
ML-SNL(°) 32° 39° 36°
Orthodontic Society Strasbourg,France1999. technique forprevention of alar base flaring Kiefer Gesichtschr,Bd 18:39–49,Thieme
NL-SNL(°) 9° 6° 8° 14. Calangna L,Silverman S,Garfinkel L.Influence secondary to maxillary surgery.Oral Surg Verlag,Stuttgart,1974.40.Hui E,Hägg
of neuro-muscular conditioning on centric 1982; 53:549–554.31.Rosen HM.Lip-nasal EUO,Tidman H.Soft tissue changes follow-ing
ML-NL(°) 23° 33° 28° relation registrations.JProsthet Dent 1973; esthetics follwing Le Fort I Os-teotomy.Plast maxillary osteotomies in cleft lip and palate
30:598–604. Reconstr Surg 1988; 81:171–182.32.Bell and non-cleft Patients.J Cran.
Gonion-<(°) 130° 121,5° 125° 15. Celenza,F V.The centric position.replacement WH,Proffit HR,White RP.Surgical correction
SN-Pg(°) 81° 71° 76° and char-acter.J Prosthet Dent 1973; 30:591– of facialdeformities.Saunder Verlag, Baltimor,
598. 1980.33.Bell WH Schdeman GB.Correction of cosmetic Figs. 12a, b_Analiza cefalometrică
_contact dentistry
după tratament. Se constată o
PFH/AHF(%) 63 % 60 % 64 % 16. 17.Williamsone EH,Evans DL,Barton vertical maxillary deficiency:Stability and soft
WA,Williams BH.The ef-fect of bite tissue changes.J Oral surg1981; 39:666–670.34. armonizare scheletică şi a
N-Sna / N-Me (%) 45 % 40 % 45 % plane use on terminal hinge axis Bell HW,Jacobs JD.Simultaneous repositioning Prof Dr Nezar Watted ţesuturilor moi în plan vertical.
location,AngleOrthod.1977; 47:25–33.18. of themaxilla,mandible,and chin.Treatment Wolfgang Str.12 Fig. 13_Suprapunerea
Sna-Me / N-Me (%) 55 % 60 % 55 % 97980 Bad Mergentheim analizelor cefalometrice
Williamsone EH,Caves SA,Edenfield RJ,Morse planning andanalysis of the soft tissues.
PK.Cephalometric analysis:comparisons Am J Orthod 1986; 91:28–50.35.Buddgaard Germany înainte şi după tratament
E-mail: watted@gmx.net Fig. 14_Radiografie panoramică
between maximumintercuspation and centric M,Melsen B,Terp S.Changes during and fol-
relation,Am J Orthod 1978; 74:672–677.19. lowing total maxillary osteotomy (Le Fort I după tratament.
Tabel 3_Analiza dentară
Dal Pont G.L`osteotomia retromolare per la
correzionedella progenia,Minerva chir.,1959;
Înregistrări Scop Înainte de tratament După 18:1138–1141.20.Dal Pont G.Die retromolare
(relaţie centrică) tratament Osteotomie zur Korrektur derProgenie,der
Retrogenie und des Mordex apertus.Öst ZStoma
1-NL(°) 70° 73° 70.5° 1961; 58:8–10.21.Obwegeser H.,Trauner R.Zur
1-NS(°) 77° 79.5° 79° Operationstechnik bei derProgenie und anderen
Unterkieferanomalien.Dtsch ZahnMund
1-NA mm 4 mm 3.5 mm 5.5 mm Kieferheilk 1955; 23:1–17.22.Obwegeser H.The
surgical correction of mandibular pro-gnathism
1-NA(°) 22° 27° 29° and retrognathia with consideration of genio- Fig. 12a Fig. 12b Fig. 13 Fig. 14

22 cosmetic dentistry 1_ 2007

cosmetic
dentistry
2007 1_ 23
 specialitate _ Cosmetic Dentistry specialitate _ Cosmetic Dentistry

Restaurări estetice la nivelul

dinţilor laterali cu materiale
compozite şi inlay-uri ceramice
Fig. 4 Fig. 5 Fig. 6

Autori_Stomatolog Dipl. Oliver Schneider
Fig. 1_TetricEvoCeram este
disponibil sub formă de seringă
sau sau sub formă Cavifil.
Fig. 2_IPS Empress CAD este
disponibil în mai multe variante, cu
grade diferite de transluciditate.
Prin aceasta este posibilă o
adaptare perfectă la diferitele
caracteristici optico-luminoase ale
dinţilor prin folosirea optimă
a efectului de cameleon6.
Fig. 3_OptraDam se aplică
extrem de uşor.
_Introducere
În ultimul deceniu, pentru un medic stomatolog
practicant s-au înmulţit considerabil posibiliţile
terapeutice ale stomatologiei conservatoare.
Tehnologia materialelor compozite a progresat
mult. Multe probleme din trecut, cum ar
fi contracţia la polimerizare, abraziunea şi
stabilitatea culorilor, au fost soluţionate de-a
lungul anilor2,9. Progresele actuale realizate de
fiecare fabricant includ o îmbunătăţire continuă
a biocompatibilităţii2,8. În acelaşi timp, a evoluat
într-un mod surprinzător de rapid domeniul
ceramicii dentare disponibile pentru tehnica Inlay/
Onlay şi pentru tehnica coroanelor parţiale1,8,13.
Vitroceramicile moderne, împreună cu tehnici de
cimentare adezivă permit realizarea unor obturaţii
rezistente în timp şi estetice. Pentru procesul de
prelucrare sunt disponibile metode de tratament
ce implică laboratorul dentar, precum şi metode tip
„chairside” executate în cabinet. Pentru utilizatorii
de computere, sistemul CEREC a evoluat la un
sistem „allround”, prin care multiple probleme pot
fi tratate într-o singură şedinţă3,15.
Cercetările statistice efectuate pe o perioadă de
timp de peste 18 ani, atestă confirmarea clinică
pentru CEREC Inlay, comparativ cu incrustaţiile
din aur14. Pe lângă aceasta, între cele două tehnici
există o serie de puncte de convergenţă, care
este Tetric EvoFlow. Materialul prezintă şi o fluorescenţă naturală. Blocurile ceramice Fig. 4_OptraDam in situ. Clemele
proprietăţi reologice deosebite în cavitate. Multicolor sunt utilizate la confecţionarea de fixare nu mai sunt necesare
coroanelor parţiale şi totale. După cum s-a descris Fig. 5_Syntac şi Heliobond sunt de
_CAD/CAM în introducere, ambele tehnici au puncte comune peste un deceniu materiale testate
şi decid asupra succesului rezultatului. clinic pentru adeziunea la
trebuiesc stăpânite de medicul dentist. Aceasta
În cabinetul nostru se foloseşte de mulţi ani smalţ şi dentină.
presupune un management profesional al
tehnicii de izolare cu digă11,12, al tehnicii adezive5,8
sistemul CEREC 3D chairside. Progresul făcut în _Izolarea cu digă Fig. 6 şi 7_Situaţia clinică înainte de
ceea ce priveşte componentele hard şi software începerea tratamentului. Se
şi capacitatea de a putea analiza intraoral ocluzia
permite tratamentul imediat al unei cavităţi Deşi a fost descrisă pentru prima oară acum peste observă obturaţia incompletă
statică şi cea dinamică. Tratamentul modern
printr-o restauraţie ceramică confecţionată 140 de ani, tehnica izolării cu digă are o utilizare din material compozit.
şi recomandat prin obturaţie cu materiale
foarte precis. Un medic experimentat poate scăzută în majoritatea cabinetelor. Tehnica adezivă
compozite, precum şi inlay-urile din ceramică fac
realiza adaptarea ocluzală în cursul procesului este eficientă dacă aplicarea se face perfect uscat.
posibilă realizarea unei lucrări durabile, deseori
de construcţie. Ca şi ceramică, din 1998 am Cu noul produs, OptraDam (fig. 3) IvoclarVivadent
minim invazive şi cu calităţi estetice înalte6,7,8,10.
folosit ceramică din sticlă cu leucit, produsă de AG oferă un produs evoluat. Utilizarea clemelor
În această lucrare sunt prezentate rezultatele care
Ivoclar Vivadent. Până în toamna anului 2006 am de fixare nu mai este necesară. Montarea foliei de
se pot obţine de către un medic cu experienţă
utilizat ProCAD. Între timp a apărut IPS Empress digă se face printr-o construcţie specială facută,
prin folosirea ambelor tehnici, la nivelul dinţilor
CAD (fig. 2). Ceramica din sticlă prezintă calităţi în direcţia plicii mucolinguale (fig. 4). Asistenta
laterali.
estetice superioare. Faţă de produsul anterior, nu poate face greşeli la perforare. OptraDam se
la IPS Empress CAD, elasticitatea în trei puncte aplică doar în câteva secunde12. In situ, diga se
_Status- quo
a fost crescută, fără să fie afectată şlefuirea. Ea fixează suplimentar prin fire de mătase dentară
are o valoare de 160 Mpa. Împreună cu tehnica cerată.
Compozite
de fixare adezivă aceasta oferă rezultate clinice
În cabinetul nostru se folosesc materiale
excepţionale. Spectrul de culoare este determinat
compozite din familia Tetric în tratamentul prin
atât pe cromatoscop, cât şi pe cheia de culori
obturaţie a dinţilor posteriori. Tetric EvoCeram
(fig. 1), conform datelor producătorului,
VITA. Sunt disponibile blocuri ceramice cu o _Tehnica adezivă
transluciditate mai ridicată (HT), dar şi mai redusă
este un compozit nanohibrid universal. Fiind
(LT). Blocurile HT cu o cromatică mai redusă şi o În privinta tehnicii adezive folosite de noi, am fost Fig. 8_OptraDam a fost aplicată
utilizate trei tipuri de nano-particule, materialul
fluorescenţă similară smalţului, datorită efectului până acum foarte conservatori. Deşi în ultimii după preparare. Folia de cauciuc
prezintă o contracţie redusă la polimerizare.
natural de cameleon se recomandă în special 15 ani pe piaţă au apărut mulţi adezivi dentari este fixată la nivelul coletului prin
pentru restaurări mai mici. Blocurile LT cu o noi (o parte din ei au şi dispărut), noi folosim fire din mătase dentară cerată.
Faţă de predecesorii săi, TetricEvoCeram are
cromatică mai bogată şi o fluorescenţă similară Syntac şi Heliobond (fig. 5). Mai multe sticluţe Fig. 9_Tetric EvoCeram a fost
o rezistenţă crescută la abraziune. Astfel,
dentinei sunt indicate pentru lucrările mai mari. înseamnă o eficacitate mai mare. Ceramica este aplicat mai întâi la dintele 25.
medicul poate face prelucrarea fără probleme.
Complet noi sunt blocurile ceramice Multicolor mai întâi tratată cu acid hidrofluoric şi silanizată Pentru modelarea optimă a
Materialul se aplică foarte uşor şi se finisează
de la IPS Empress CAD, care imită cromatica cu Monobond-S. Apoi se aplică Heliobond punctelor de contact, au
excelent. Varianta lichidă a TetricEvoCeram
dintelui. Pe secţiune se observă o transluciditate atât pe restaurare, cât şi pe pereţii cavităţii. În fost aplicate matrici dentare.

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 7 Fig. 8 Fig. 9

24 cosmetic dentistry 1_ 2007

cosmetic
dentistry
2007 1_ 25
 specialitate _ Cosmetic Dentistry specialitate _ Cosmetic Dentistry

Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 16 Fig. 17 Fig. 18

Fig. 10_Reconstruţia dinţilor 24-27
cu calităţi înalt estetice.
Fig. 11_Vedere laterală: nu este
vizibilă tranziţia între
structura dură a dintelui şi
materialul compozit.
Fig. 12_La maxilar există leziuni
carioase de mici dimensiuni.
Fig. 13_Situaţie clinică
la nivel mandibular.
Fig. 14_Dinţii 15 până la
18 înainte de preparare.
Fig. 15_Abia în timpul preparării
s-a constat că leziunile carioase
erau profunde. Aproximal
s-au montat pene pentru
fixarea foliei de digă.
cazul cavităţilor foarte adânci şi extinse, pentru
încorporarea adezivă a stratului ceramic, utilizăm
Variolink II. Surplusul se îndepărtează uşor cu firul
de mătase dentară.
_Fotopolimerizarea
Ni se pare foarte importantă aplicarea unui gel
de glicerină (de pildă LiquidStrip) peste obturaţie,
respectiv, la lucrările ceramice peste îmbinările
adezive şi abia apoi să facem fotopolimerizarea.
Prin evitarea formării stratului inhibitor de oxigen
se îmbunătăţesc caracteristicile fizico-mecanice
ale materialului compozit. Concomitent se evită
coloraţiile dentare.
_Finisarea
Prelucrarea şi finisarea intraorală a obturaţiilor
din compozit şi inlay-urilor CEREC prezintă
similitudini. Excesul este îndepărtat cel mai bine
cu un diamant în formă de flacără (ocluzal) şi
diamante efilate aproximal. În plus, pot fi folosite
freze diamantate din oţel. Trebuie verificată ocluzia
statică şi dinamică. Se poate face prefinisarea
cu discuri flexibile cu diferite granulaţii. Putem
obţine o finisare superioară prin şlefuire cu gume
de cauciuc. Pentru finisarea finală se utilizează o
pastă cu particule diamantate.
_Cazuri clinice
Obturaţie din compozit
Pacientă de 22 ani – venită la cabinetul nostru
acuzând probleme în cadranul 2. În urma
consultaţiei s-au evidenţiat leziuni carioase
la dinţii 24,25,26 şi 27. Dintele 26 prezenta o
obturaţie veche deficitară (fig. 6, 7). Existau
deteriorări ale obturaţiei vechi şi carii secundare.
La dintele 26 s-a facut exereza dentinei alterate
cu excavatorul, mai ales în regiunea adiacentă
pulpei. Imediat după aceea s-a aplicat folia de
diga. Pentru a a nu monta cleme de fixare, s-a
folosit OptraDam. Adaptarea exactă la fiecare
dinte s-a făcut cu mătase dentara cerată (fig.
8). S-a aplicat un preparat de hidroxid de calciu
la nivelul lui 26. Dentina acestui dinte a fost
condiţionată cu AdheSE şi apoi, peste hidroxidul
de calciu, a fost aplicat un strat subţire de Tetric
EvoFlow şi s-a realizat fotopolimerizarea. Pentru
a putea reconstrui puncte de contact optime,
am adaptat mai întâi o matrice la dintele 25. Am
aplicat Syntac şi Heliobond pentru adezivitate.
Am folosit Tetric Evo Ceram în patru straturi şi
am realizat fotopolimerizarea. După realizarea
obturaţiei la nivelul lui 25 au fost aplicate matricele
la nivelul 24 si 26(fig. 9). Pentru reconstruirea
anatomică corectă a punctelor de contact s-au
utilizat matricele metalice OptraMatrix. Ele
prezintă regiuni aproximale parţial îngustate. La
nivelul ambrazurilor gingivale am folosit pene
transparente din plastic, cu formă anatomică
Adapt Sectional System. S-a aplicat din nou Tetric
EvoCeram şi s-a realizat fotopolimerizarea.
Optimizarea punctelor de contact s-a făcut
cu OptraContact - modelarea exterioară a
suprafeţelor cu aparatul OptraSculpt. După
acoperirea cu un gel de glicerina (LiquidStrip), am
făcut fotopolimerizarea. La început am prelucrat
suprafaţa cu freze fine diamantate. În continuare,
am lucrat cu un disc rotativ OptiDisc şi cu disc de
cauciuc OptraPol şi am finisat obţinând o strălucire
deosebită (fig. 10 şi 11). Dinţii au fost fluorizaţi
cu Bifluorid. Rezultatul final a fost foarte bun din
punct de vedere funcţional şi estetic, reuşind să
obţinem puncte de contact ferme.
Preparaţii tip inlay
Pacientul, în vârstă de 39 ani, a venit la noi cu
dorinţa reabilitării orale complete. Pacientul
prezenta diverse leziuni carioase. De remarcat
erau în special inlay-uri din aur de circa 10 ani
vechime, la care s-au descoperit carii secundare
profunde, deşi pacientul respecta o bună igienă
orală (fig. 12-14). La mandibulă, după îndepărtarea
tuturor obturaţiilor, am decis curăţarea treptată a
leziunilor carioase, pentru a permite regenerarea
complexului pulpo-dentinar. După un timp de
aşteptare de circa opt săptămâni, în patru şedinţe
individuale s-au realizat inlay-uri CEREC şi
coroane parţiale prin procesul chairside. Fiecare
dinte a fost tratat complet într-o singura şedinţă.
Au fost realizate construcţii provizorii. Drept
ceramică am folosit inlay-uri IPS Empress CAD.
Coroanele parţiale au fost realizate din blocuri
Multicolor. Timpul de lucru necesar per cadran a
fost de 2- 3,5 ore. Tratamentul a urmat protocolul
de terapie CEREC Chairside (fig. 15-17). Mai întâi
am realizat preparaţiile pentru toţi dinţii trataţi
dintr-un cadran.
Prepararea inlay-ului a urmat etapele protocolului
cunoscut. Trebuia acordată o atenţie deosebită
marginilor preparaţiei, fiind contraindicate zonele
subţiri de smalţ. O grosime a stratului de ceramică
sub 1 mm în regiunea istmului trebuie considerată
ca fiind foarte critică. În funcţie de mărimea
defectului dentar, se preferă preparaţii pentru
coroane parţiale. În cazul în care pereţii orali sau
vestibulari sunt subţiri, se scurtează cu circa 1,5
până la 2 mm în unghi de 90 grade. Regiunile
de smalţ şi dentină trebuiesc finisate astfel încât
zonele de tranziţie să fie uşor rotunjite (fig. 17).
În zona vestibulară, după fixarea adezivă, spaţiul
dintre dintele natural şi restauraţie nu mai este
vizibil şi nici palpabil cu sonda. În cazul cavităţilor
foarte profunde pentru zona adiacenta pulpei,
utilizăm un material care conţine hidroxid de
calciu, care se acoperă cu ciment glasionomer. De
curând, însă, am preferat să efectuăm, după cum
este descris mai sus, acoperirea cu un compozit
fluid dupa o condiţionare a dentinei.
S-a efectuat înregistrarea ocluziei statice cu
ajutorul unui silicon de ocluzie (StoneBite).
Amprentarea antagoniştilor s-a realizat intraoral
cu ajutorul dispozitivului CEREC. Lucrările au
fost realizate consecutiv şi prelucrate imediat.
S-au adaptat în ocluzie statică şi dinamică, apoi
s-a aplicat un strat de glantz. De cele mai multe
ori, pentru obţinerea unui rezultat excelent, este
suficientă o şlefuire intraorală normală. Doar
zonele punctelor de contact sunt prelucrate
extraoral cu discuri de cauciuc pentru a capata o
strălucire mare.
Optimizarea raporturilor ocluzale o realizăm
după fixarea adezivă. Prin alegerea potrivită a
culorii compozitului adeziv poate fi îmbunătăţit
aspectul estetic al lucrarii CEREC. Pentru aceasta
utilizăm paste de tip Variolink II, solubile în
apă. Lucrarea de restaurare o facem, de obicei,
utilizând diga. Rezultatul final a fost excelent
Fig. 16_Din cauza grosimii stratului
ceramic al coroanei parţiale la
dintele 16 (peste 4 mm) a fost
aplicat Variolink II. Penele şi matricile
protejează spaţiul aproximal de
surplusurile de compozit.
Fig. 17_Şi în cadranul 2, în jurul
inlay-ului din aur au existat carii
secundare. Au trebuit
realizate coroane parţiale
prin procesul chairside.
Fig. 18_Dinţii 14 până la 18 după
terminarea tuturor restaurărilor.
14: Inlay OD; 15- Composit O; 16:
Coroana parţială, 17: Inlay MOD;
18: Composit OP.
Fig. 19_24 până la 28 după
terminarea tratamentului. 24:
Compozit, 25: Inlay; 26- Coroana
parţială; 27- Coroana
parţială; 28: Compozit
Fig. 20 şi 21_Vedere laterală
după tratament.

Fig. 13 Fig. 14 Fig. 15 Fig. 19 Fig. 20 Fig. 20

26 cosmeticdentistry 1_ 2007
cosmetic
dentistry
2007 1_ 27
 specialitate _ Cosmetic Dentistry
Fig. 22 şi 23_ Restaurări maxilare şi
mandibulare de o estetică superioară
cu ajutorul compozitelor şi a
sistemului CEREC.
Fig. 22
atât din punct de vedere funcţional, cât şi estetic.
După fotopolimerizare, urmează prelucrarea
şi finisarea. Pentru aceasta utilizăm, într-o
primă etapă, OptiDisc. Strălucirea deosebită o
obţinem cu OptraFine. Se obţine astfel şi sigilarea
microfisurilor.
_Discuţii
Prin cele două procedee prezentate se pot obţine
restaurări ale dinţilor laterali la cel mai înalt nivel
estetic, care entuziasmează atât pacientul, cât şi
medicul. Timpul de lucru necesar variază între
30 minute (pentru materialele compozite) şi 90
minute (pentru ceramică) pentru fiecare lucrare
dentară. La mai multe defecte alăturate, care
trebuie tratate simultan, timpul se cumulează.
Studiile efectuate în ultimii 15 ani pentru
restaurările compozite la nivelul dinţilor laterali
arată o durată de viaţă a acestora comparabilă
cu a celor confecţionate din amalgam. Indicaţii:
în leziuni de clasa I şi II (inclusiv restaurarea unui
singur cuspid). Contraindicaţii: când nu este
posibilă izolarea adecvată sau în cazul alergiilor
la substanţele folosite în materialele compozite şi
sistemele adezive.
De asemenea, utilizarea materialelor compozite
şi ceramicii la pacienţii cu bruxism, la cei cu
suport ocluzal absent şi la pacienţii cu igienă
orală deficitară, poate deveni problematică.
Există studii foarte bine documentate, efectuate
pe perioade îndelungate, referitoare la tehnica
inlay şi la coroanele parţiale CEREC, care atestă
durata de viaţa de până la 18 ani a acestor lucrări
integral ceramice.
Rata succesului clinic este de peste 90%, după zece
ani atingându-se „standardul aur” al acestora. În
practica cotidiană, la consilierea pacienţilor, când
recomandăm lucrări cu materiale compozite sau
lucrări CEREC, ne ghidăm după dimensiunea
deteriorării dentare. Preferăm ca, în cazul
cavităţilor cu o singură suprafaţă, cu dimensiuni
mici, să facem obturaţia cu materiale compozite.
28 cosmetic dentistry 1_ 2007
Fig. 23
Cavităţile mai mari, extinse pe mai multe suprafeţe
şi profunde reprezintă indicaţia pentru tehnica
CEREC. Aceasta este valabil şi pentru dinţii la care
extinderea cavităţii necesită efectuarea de overlay
a unui cuspid mic şi instabil şi reconstrucţia
unor pereţi. Bineînţeles că un rol important în
proiectarea lucrărilor pentru pacienţii noştri îl
are şi aspectul financiar. Surprinzător este faptul
că numeroşi pacienţi se decid pentru lucrările
scumpe din ceramică.
Bibliografia este disponibilă la editură.
_autor cosmetic
dentistry
Oliver Schneider
născut 1961
1981 - 1986 Studii la Universitatea Leipzig,
1986 Diploma şi examenul de stat; 1986 -
1990 Activitate de asistent şi specializare in
stomatologie la Zwickau. Din 1991 deschide un
cabinet împreună cu soţia lui. Din 1995 utilizator
CEREC şi membru al DGCZ (Asociaţia Germană
de Medicina Dentara Computerizata). Din 1997
activitate de prelegeri şi formare la CEREC. Din
2005 Şef catedra pentru DGCZ, 2006 specializare
si autorizare ca traine CEREC la International
Society of Computerized Dentristry (ISCD).
Domenii:
CEREC, stomatologie estetică, Implantologie
Contact:
Dipl. Stom.Oliver Schneider
Aeussere Plauensche Str. 1
08056 Zwickau
tel. 03 75/ 29 44 06; Fax: 03 75/ 3 90 95 75
birgit.u.Oliver.Schneider@t-online.de
Tratamentul colorării postendodontice
ca parte componentă a spectrului
terapiei stomatologice
Autori_Prof. Dr. Andrej M. Kielbassa şi Dr. Peter Tschoppe
_Introducere
Discromia instalată în urma unui tratament
endodontic reprezintă un inconvenient estetic
mai ales la dinţii frontali. Opţiunea terapeutică
în acest caz este de regulă terapia de albire; din
cauza pierderii substanţei dure, măsurile invazive
(faţetare, coroane) sunt indicate numai în anumite
situaţii. În funcţie de severitatea discromiei şi
ţinând cont de eventuala distrucţie coronară, în
terapia de albire a dinţilor coloraţi postendodontic
sunt disponibile diferite tehnici, ale căror avantaje
şi dezavantaje vor fi descrise mai jos.
_Cauze
Colorarea postendodontică, observată deseori,
este legată de regulă de folosirea legăturilor
din fier în dentină. Fierul eliberat prin hemoliză
reacţionează cu acidul sulfuric (H2S) produs
de bacterii şi devine sulfit brun de fier (II) (FeS),
care, după depunerea în substanţa dintelui, îşi
manifestă culoarea lui brună (foto 1a) sau – la
fier excedentar - gri-negricioasă. Această reacţie
în cazul unei necroze pulpare, conduce de
regulă la o instalare rapidă a discromiei. Deseori
această discromie apare şi datorită neîndepărtării
complete a resturilor de pulpă coronară1. Alte
cauze iatrogene trebuie căutate în materialele
2Na + [2(HO)B(O-O)2]2 + 2 H2O 2 Na + 2(H2BO3) + 2 H2O2
perborat de sodiu – borat sodiu hidrogen apă + peroxid de hidrogen
Fig. 1a Fig. 1b
practic _ Cosmetic Dentistry
aplicate şi substanţele medicamentoase utilizate.
Figurează aici ştifturile din argint şi obturaţiile
din amalgam, iar discromiile determinate de
aceste materiale de regulă nu pot fi supuse
tratamentului de albire2, aplicându-se metodele
invazive menţionate mai sus.
_Materiale în terapia de albire
Terapia de albire a fost descrisă încă în sec. al XIX-
lea şi nu constituie deci o noutate în stomatologie.
La început s-au folosit produse ce conţineau clor,
apoi au început să fie utilizate preparate bazate pe
peroxid de hidrogen (H2O2) ca opţiune încununată
de succes; aceste produse erau activate cel mai des
prin căldură. La începutul secolului 20 s-a folosit Fig. 1a_Starea iniţială după
pentru prima oară perboratul de sodiu (NaBO2 tratamentul endodontic – dintele
(OH)2) ca mijloc al terapiei de albire, deşi această 21 colorat cafeniu. Nu există
substanţă a fost la început combinată cu peroxid patologie radiologic decelabilă
de hidrogen3. În deceniile următoare, datorită (făcând abstracţie de colorare)
materialelor folosite, nu au intervenit modificări dintele este asimptomatic clinic.
majore. Mecanismul de reacţie al perboratului de Fig. 1b_După aplicare a două
sodiu prezintă un interes deosebit în terapia de şedinţe de albire (perborat de
albire, deoarece această substanţă este în stare să sodiu şi apă) la câte patru zile
elibereze controlat într-o anumită măsură peroxid efectul terapiei Walking - Bleach
de oxigen. Perboratul de sodiu în prezenţa apei se este deja clar vizibil.
află în echilibru cu borat de sodiu hidrogen. Acest Fig. 1c_ După trei şedinţe de
mecanism conduce la prezenţa unei cantităţi mici albire, terapia de albire poate
de peroxid de hidrogen. Substanţele colorante fi considerată un succes.
Fig. 1c
cosmetic
dentistry
2007 1_ 29
 practic _ Cosmetic Dentistry
Fig. 2j
Fig. 2 a_La această fractură
coronară o parte a muchiei incizale
s-a păstrat.
Fig. 2 b_La trepanare trebuie avut
grijă ca materialul de obturaţie
şi resturile necrotice de pulpă să
fie complet îndepărtate. Obturaţia
canalului radicular se face
la nivel subgingival.
Fig. 2 c_Amestecul de perborat
de sodiu /hidrogen se aplică bine
dacă are consistenţa similară cu
nisipul umed.
Fig. 2 d_După aplicarea substanţei
de albire apa în exces se absoarbe
cu bulete de vată. Consistenţa
substanţei de albire îngreunează
aplicarea unei obturaţii coronare
supradiacente.
Foto 2 e_Pentru a menţine oarecum
o bază stabilă a obturaţiei se
face o buletă din vată.
Fig. 2 f_Buleta de vată se îmbibă cu
un sistem adeziv şi poate fi adaptată
cu precauţie pe suprafaţa de albire.
Fig. 2 g_Buleta de vată
îmbibată cu materialul
de bonding acoperă
complet materialul
de albire şi ajunge până
la limita smalţului.
Fig. 2 h_Polimerizarea ulterioară
întăreşte buleta de vată.
Fig. 2 i_Materialul compozit fluid
se poate aplica numai peste o
umplutură densă.
Fig. 2 j_După aplicarea de
trei ori a albirii la interval de
câte cinci zile tratamentul este
încheiat (compară foto 2 a).
Obturaţia palatinală (adezivă)
închide cavitatea de acces.
30 cosmetic dentistry 1_ 2007
fixate în dentină se sustrag acestui echilibru
treptat după peroxidul de hidrogen, iar reacţia
duce la dispariţie, dacă nu mai există substanţe
colorante capabile să reacţioneze (sau perboratul
de sodiu s-a epuizat). Folosirea de perborat de
sodiu în combinaţie cu apă poate fi deci numită
procedeu „protector” de albire, deoarece dintele
colorat nu poate fi „supraalbit”. La acest procedeu
trebuie pornit de la faptul că terapia de tip
Walking - Bleach trebuie repetată de mai multe
ori la dinţi cu discromii severe (foto 1b), deoarece
cantitatea de radicali favorabili reacţiei este
limitată. Spre deosebire de folosirea preparatelor
având concentraţie mare de peroxid de hidrogen,
acest procedeu are avantajul că acesta nu apare
în cantităţi mărite la colet. Valoarea pH micşorată
prin aceasta este pusă în legătură cu apariţia
resorbţiei; acest efect secundar decurge de regulă
fără simptome şi nu poate fi controlat decât în
mică măsură4. Concentraţii ridicate de peroxid
de hidrogen au dezavantajul că valoarea acidă
a pH datorită acestor preparate conduce la o
denaturare a componentelor organice şi la o
influenţare negativă a raportului calciu/fosfat5.
Aici trebuie accentuat că folosirea mijloacelor
de albire ce conţin peroxid de hidrogen este
comparabilă în ce priveşte efectul estetic cu
terapia Walking - Bleach cu perborat de sodiu şi
apă (foto 1c.) Combinaţia de perborat de sodiu şi
peroxid de hidrogen este recomandată numai în
concentraţii scăzute (3 % H2O2) şi la dinţi foarte
coloraţi. De necontestat este că şi produsele
oferite în comerţ sunt indicate la colorările
postendodontice. Mecanismul de reacţie este în
principiu comparabil, deoarece aici peroxidul de
hidrogen reacţionează cu substanţele colorante
intrate în ţesuturile dure dentare. Din motivele
descrise mai sus nu se recomandă o terapie de
albire cu produse mai concentrate, chiar dacă în
literatură nu există date suficiente disponibile.
Aceste materiale sunt indicate cu precădere la
procedeul folosit pentru scurt timp în cabinet
Fig. 2a
Fig. 2b Fig. 2f
Fig. 2c Fig. 2g
Fig. 2d Fig. 2h
Fig. 2e Fig. 2i
(foto 3). Şi la preparatele ce conţin peroxid de
carbamidă se eliberează peroxid de hidrogen.
_Realizarea tehnicii Walking-Bleach
După verificarea indicaţiilor şi informarea
pacientului cu privire la posibilele complicaţii8,
urmează realizarea cavităţii de acces, iar în
timpul acestei operaţiuni marginile cavităţii sunt
uşor adâncite. Se evidenţiază obturaţia de canal.
(verificată anterior şi în caz de nevoie refăcută).
Eventualele resturi de pulpă necrotică sunt
îndepărtate cu grijă; trebuie avută o grijă maximă
pentru protejarea substanţei dure pentru a nu
mări pericolul fracturii postoperatorii. Intrarea
la nivelul canalului radicular se acoperă cu un
practic _ Cosmetic Dentistry
ciment Glasionomer pentru a împiedica difuzia cazul se foloseşte un strat de hidroxid de calciu
apicală şi cervicală a materialului de albire. pentru neutralizare) o asemenea aşteptare după
Aplicarea tehnicii clasice Walking - Bleach (foto 2) terapia de albire. Acest timp de aşteptare conduce
se face cu ajutorul unui amestec de o consistenţă la o rehidratare a substanţei dure dentare;
similară cu nisipul umed, din perborat de sodiu stabilizarea culorii legate de aceasta este un
(2 –3 părţi) şi apă (1 parte) (foto 2c). În cavitatea avantaj în restaurarea directă sau indirectă.
dinainte pregătită se aplică amestecul şi poate fi
condensat cu precauţie; pentru absorbirea apei _Stabilitatea tratamentului de albire
sunt indicate bulete sau vârfuri de hârtie (foto 2
d). Materialul de albire introdus nu reprezintă o Literatura disponibilă în ce priveşte stabilitatea
bază solidă pe care s-ar putea aplica o obturaţie. albirii oferă puţine elemente de referinţă11. Dacă
Pentru succesul albirii este esenţială o închidere
etanşă, stabilă, astfel că pe materialul de albire Modul de procedare la terapia postendodontică a dinţilor coloraţi:
se aplică cu precauţie o buletă de vată îmbibată
cu bonding fotopolimerizabil (foto 2 e - g). Pe
această bază se poate aplica acum o obturaţie cu •• anamneză
•• determinarea etiologiei discromiei
compozit fluid (foto 2h, 2i). Prin acest procedeu
•• explicaţii date pacientului (modificări de culoare, resorbţii)
se asigură că mijlocul de albire ce se găseşte în
•• aprecierea eventualei sensibilităţi
cavitate nu se spală. La sfârşitul tratamentului
•• detartraj, periaj profesional
se face un control al ocluziei. Volumul cavităţii
•• definirea culorii
de acces determină cantitatea de material albit
•• examinarea radiologică (aprecierea obturaţiei de canal, respectiv
ce trebuie introdusă. În mod normal efectul
refacerea acesteia)
perborat de sodiu/ amestec cu apă scade după
•• izolare cu digă
câteva zile. Din acest motiv materialul de albit
•• îndepărtarea obturaţiei existente şi prepararea cavităţii de acces
trebuie schimbat după circa patru-cinci zile dacă
•• delimitarea obturaţiei radiculare la nivel subgingival
nu s-a obţinut succesul scontat. (vezi foto 2 a şi
•• acoperirea obturaţiei de canal (ciment Glasinomer)
2j). În acest caz procedeul descris mai sus trebuie
•• îndepărtarea resturilor de pulbere existente
repetat. Paşii întreprinşi la procedeul Walking-
•• aplicarea materialului de albire
Bleach sunt rezumaţi în tabelul următor sub
•• îndepărtarea apei în surplus (absorbţie cu bulete de vată)
forma unei liste.
•• închiderea cavităţii de acces cu buletă de vată îmbibată cu material
adeziv fotopolimerizabil
_Decolorarea realizată în cabinet la
obturaţie coronară cu material compozit fluid
colorarea postendondotică ••
•• verificarea ocluziei
•• repetarea procedurii la patru-cinci zile
Alternativ cu tehnica Walking-Bleach, discromia
•• toaleta cavităţii cu hipoclorit de sodiu
postendodontică poate fi tratată şi direct
•• obturaţie definitivă
în cabinet. Se folosesc aici preparate foarte
•• control radiologic (regulat)
concentrate cu peroxid de hidrogen (foto 3), care
se aplică după protejarea mucoasei gingivale pe
suprafaţa coronară şi a cavităţii de acces (interior)
urmând (în funcţie de tip activată cu lumină) a-şi rezultatele tratamentului în cazul discromiei
face efectul. Acest procedeu se recomandă mai postendodontice sunt previzibile, se pare că
ales la dinţi foarte afectaţi şi este avantajos la discromia provocată de materialele stomatologice
dinţi deja preparaţi (foto 4), deoarece în aceste nu corespunde de regulă tratamentului de albire.
cazuri se poate evita o pierdere în continuare a Pentru evitarea unei recidive după o terapie
substanţei dure. Pentru a asigura un efect estetic încununată de succes trebuie verificată închiderea
sigur, această tehnică este indicată la restaurările etanşă a cavităţii de acces. Aceasta se face în mod
din ceramică integrală. ideal prin tehnica adezivă.
_Obturaţia coronară. Fig. 3_Materiale de albire din comerţ
pot fi folosite la albirea dinţilor
Pentru a nu împieta asupra polimerizării coloraţi postendodontic.
substanţelor adezive se recomandă o spălare
minuţioasă a cavităţii. Folosirea hipocloritului de
sodiu conduce la dizolvarea eventualelor resturi
existente de peroxid10. Culoarea compozitelor
nu mai este influenţată la zece zile după luarea
Fig. 3
acestei măsuri, deci este recomandată (dacă este
cosmetic
dentistry
2007 1_ 31
 practic _ Cosmetic Dentistry exclusiv _ Cosmetic Dentistry

Utilizarea colecţiilor de
locul apei poate fi folosită H2O2; totuşi, nu este
recomandată folosirea soluţiilor concentrate de
H2O2 sau a substanţelor termocatalitice, deoarece
cresc mult riscul resorbţiilor cervicale. Pentru ca

zâmbete în stomatologia
Fig. 4h

Fig. 4 a_Situaţia iniţială arată o _Complicaţii

Fig. 4a Fig. 4e
cosmetică
realizare protetică nesatisfăcătoare
din punct de vedere estetic. Cervical Numeroase studii atestă succese clare în
se identifică clar o discromie. terapia de albire12. În unele cazuri se poate
Fig. 4 b_După îndepărtarea coroanei observa o reînchidere a culorii dinţilor Autori_Lorin F. Berland, U.S.A.
se constată gradul discromiei albiţi4, datorată (re)difuziei substanţelor Fig. 4b Fig. 4f
postendodontice colorante şi penetrării bacteriilor. În
Fig. 4 c_Pierderea de substanţă timpul consultaţiei, pacientului trebuie Materialele, echipamentele şi tehnologia disponibile pentru stomatologia cosmetică contemporană sunt incredibile. Cu toate
a bonturilor deja pregătite fac să i se spună că şi în cazul când totul acestea, putem din nefericire să ne simţim încă nepregătiţi să luăm în considerare multitudinea variabilelor care determină
ca o trepanare cu sacrificarea în decurge optim poate apărea o remisiune pacienţii să dorească schimbări ale aspectului zâmbetului lor. Pacienţii ştiu că-şi doresc o schimbare, dar cum interpretăm
continuare a substanţei dure să sau anumite efecte secundare. Resorbţiile
noi cu exactitate despre ce schimbare este vorba? Dinţii, ca şi oamenii, pot prezenta o diversitate de forme, dimensiuni, şi
fie nefavorabilă. În acest caz se cervicale pot fi socotite complicaţii adesea
culori. Fiecare pacient este diferit şi la fel de diferit este fiecare zâmbet. A recunoaşte aceasta reprezintă prima provocare a
recomandă In-Office Bleaching asimptomatice4,5 după un tratament de Fig. 4c Fig. 4g
albire. Diagnosticul se face de regulă stomatologiei cosmetice avansate.
făcut cu Opalescence
Xtra Boost (Ultradent). accidental în cadrul unui control
Fig. 4 d_Situaţia după pregătirea radiologic13. În unele cazuri rare apare Este mai uşor ca niciodată să rezolvi dorinţele
cavităţii şi aplicarea de două o congestie a mucoasei şi o sensibilitate pacienţilor care apelează la stomatologia
ori a mijlocului de albire. la percuţie14,15. La aplicarea corectă a cosmetică. Partea dificilă este de a determina ce
Fig. 4 e_Situaţia după stratului de perborat de sodiu/ apă se îşi doresc. Pacienţii ce caută soluţii la cazurile lor
obturaţia provizorie poate evita o asemenea penetrare de H2O2 de ordin cosmetic sunt deranjaţi de elemente
Fig. 4d Fig. 4i
Fig. 4 f_Situaţia după o altă (şi astfel formarea unui mediu acid), iar specifice pe care nu le pot exprima perfect. Există
şedinţă de albire în cabinet şi riscul poate fi redus. desigur aspecte indiscutabile privind un zâmbet
prepararea bonturilor rămase. metoda albirii interne să aibă un rezultat de lungă splendid, sănătos, cu dinţi aliniaţi, albi, lipsiţi
Fig. 4 g_Pe model restaurare din _Concluzii durată, lucrarea de restaurare definitivă a cavităţii de coloraţii. Există totuşi o mare variabilitate
ceramică integrală. endodontice trebuie făcută cu o umplutură de preferinţe personale privind combinaţiile
Fig. 4 h_Situaţia după Metoda de albire internă cu ajutorul unui compozită adezivă de fixare, pentru a evita o dintre forme, lungimi, nuanţe şi transluciditate.
cimentarea definitivă. amestec de perborat de sodiu/apa reprezintă o nouă contaminare a dentinei şi pentru mărirea Pacientul, medicul şi tehnicianul trebuie să
Fig. 4 i_Coroanele din ceramică metodă eficientă, fără complicaţii de terapie a stabilităţii dintelui. cunoască cu toţii care este scopul final înainte
integrală se încadrează armonios cu coloraţiei dinţilor trataţi endodontic. În cazul de a aborda manoperele terapeutice de ordin
figura pacientului. în care dinţii sunt puternic coloraţi, atunci, în Bibliografia este disponibilă la editură.
cosmetic. Fiecare formă de comunicare vizuală, de
la fotografii digitale, colecţii de zâmbete şi până
_autor cosmetic
dentistry la imagistica din domeniul cosmeticii constituie
Prof. Dr. Andreij M. Kielbassa Adresă de corespondenţă un ajutor extraordinar. Stomatologia cosmetică
reprezintă la urma urmelor o artă vizuală şi
Facultatea de Stomatologie din Marburg,1990 Licenţiat în medicină, 1998 studii Prof. Dr.Andrej M. Kielbassa funcţională.
postdoctorale. 1990–2000-Cercetător Colaborator in Marburg şi Freiburg. Din anul 2000 Charité – Universitätsmedizin
Fig. 1
Directorul Policlinicii de Stomatologie şi Paradontologie a Centrului Charité 3 pentru Berlin Charité Centrum 3 _Colecţii de zâmbete şi imagistica în
stomatologie Charité – Facultatea de Medicina Berlin (Campus Benjamin Franklin). für Zahnmedizin Campus stomatologia cosmetică
Benjamin Franklin Poliklinik fi adeseori prea abstracte pentru a fi înţelese de Fig. 1_Ghidul "Lorin Smile Library".
Dr. Peter Tschoppe für Zahnerhaltungskunde und Pentru a dezvolta o practică în domeniul către majoritatea pacienţilor. Imaginile fotografice
Parodontologie stomatologiei cosmetice trebuie să putem prezentând aspectul iniţial şi final al celor mai
Facultatea de Stomatologie din Berlin, 2004, licenţiat în medicină 2005. Din anul Aßmannshauser Str.4–6 comunica pacienţilor noştri valoarea şi efectele bune cazuri de stomatologie cosmetică pe care
2004 cercetător Colaborator în Policlinica de Stomatologie şi Paradontologie a 14197 Berlin unor abordări cosmetice elective. Realizarea le-aţi realizat vor fi întotdeauna de ajutor în faza
Centrului Charité 3 pentru stomatologie Charité – Facultatea de Medicină Berlin Tel.: 0 30/84 45-63 03 machetelor diagnostice sunt esenţiale pentru discutării cazului cu pacientul. Dar din experienţa
(Campus Benjamin Franklin). Fax: 0 30/84 45-62 04 aspectele tehnice ale unui caz, dar acestea pot mea nimic nu poate depăşi posibilitatea de a-i da

32 cosmetic dentistry 1_ 2007

cosmetic
dentistry
2007 1_ 33
 exclusiv _ Cosmetic Dentistry
Fig. 2_Simulare computerizată.
Figs. 3a–d_Patru lungimi incizale
diferite a Ic şi Il superiori
în raport cu C.
Fig. 2
Fig. 3a
Fig. 3c
Fig. 4_Imagine de profil prin
simulare computerizată.
Fig. 4
34 cosmeticdentistry 1_ 2007
Fig. 3b
Fig. 3d
pacientului o idee a ceea ce puteţi face pentru
el. Cel mai de folos în acest sens sunt colecţiile
de zâmbete şi imagistica cosmetică. Colecţiile de
zâmbete, cum este de curând îmbunătăţita Lorin
Library Smile Style Guide (Fig 1) sunt utile pentru
a ilustra diversitatea de opţiuni disponibile în
stomatologia cosmetică. Pot fi selectate anumite
tipuri de zâmbet, dar, mai mult de atât, fiecare
pacient poate avea plăcerea de a alege ce este ideal
pentru el. Pacienţii care tratează cu seriozitate
stomatologia cosmetică pot avea preferinţe
foarte distincte privind ce formă, dimensiune şi
culoare dentară le conferă un caracter fizionomic
plăcut. Prezentate cu acurateţe, colecţiile de
zâmbete vă pot ajuta să orientaţi pacientul
_Cazul nr. 1
Fig. 5
Fig. 7a Fig. 7b
în cursul procesului de selecţie al zâmbetului.
Ghidul Lorin Library Smile Style şi CD-ul cu 72
de imagini digitale de care este însoţit furnizează
medicului şi pacientului cele 18 opţiuni estetice
reale necesare atunci când se ia în considerare o
reabilitare a zâmbetului. Ghidul ilustrează în plus
cele 4 posibilităţi ale lungimii incisivilor în raport
cu cea a caninilor (Fig 3a-d). Imaginea de profil a
fiecărui tip de zâmbet transmite pacientului cea
mai completă şi riguroasă selecţie disponibilă.
Aceasta îi va permite să îngusteze aria de selecţie
personală (Fig 4). Cu imagistica cosmetică
computerizată putem duce acest proces de
_Cazul nr. 2
Fig. 10 Fig. 11
Fig. 12 Fig. 13
exclusiv _ Cosmetic Dentistry
Fig. 6
Fig. 8 Fig. 9
selecţie al zâmbetului cu un pas mai departe. Îi Fig. 5, 6_Caz 1 Imagini
putem demonstra pacientului, utilizând un portret înaintea tratamentului.
digital al întregii feţe, cum va arăta cu diferite Figs. 7a, b_Simulare
opţiuni terapeutice, incluzând numărul dinţilor, computerizată (2 opţiuni).
diferitele tipuri de zâmbet şi de lungimi dentare. Fig. 8, 9_Imagini după tratament.
Aceste simulări computerizate de tip ”iniţial şi Fig. 10, 11_Caz 2 Imagini
final” pot fi prezentate pe monitor în cabinet sau înaintea tratamentului.
tipărite pe o hârtie de calitate fotografică pentru Fig. 12_Simulare computerizată.
ca pacientul să le poată lua acasă şi discuta cu Fig. 13, 14_Imagini după tratament.
familia şi prietenii. Imaginea de acest gen poate
ajuta la obţinerea entuziasmului şi dorinţei de
a accepta soluţia terapeutică. Demonstrând
pacienţilor posibilităţile pe care stomatologia le
Fig. 14
cosmetic
dentistry
2007 1_ 35
 exclusiv _ Cosmetic Dentistry exclusiv _ Cosmetic Dentistry

_Cazul nr. 3 _Cazul nr. 5

Fig. 15 Fig. 16 Fig. 25 Fig. 26

Fig. 17 Fig. 18 Fig. 19 Fig. 27 Fig. 28 Fig. 29

soluţiei alese. Fotografia şi modelul restaurărilor de leziuni de tipul abfracţiilor. După trecerea Fig. 25, 26_Caz 5 imagini
Fig. 15,16_Caz 3 Imagini înaintea poate oferi, le puteţi da imboldul necesar. remodelează forma, înclinarea şi aspectul temporare, ca şi imaginea computerizată pot în revistă a ghidului Lorin Library Smile Style, înaintea tratamentului.
tratamentului. general al dinţilor aşa cum au fost prezentaţi de fi utilizate de către laborator pentru a realiza pacienta a selectat variantele R4 – incisivi centrali Fig. 27_Caz 5 simulare
Fig. 17_Caz 3 Simulare _Imagistica în stomatologia cosmetică imagistică. Această machetă diagnostică inspirată resturările ceramice definitive conform dorinţelor şi laterali de formă pătrată cu unghiurile rotunjite computerizată.
computerizată. şi comunicarea cu laboratorul de imagistică este apoi duplicată sub forma unui pacientului. Cele cinci cazuri prezentate în acest şi canini rotunjiţi – şi R5 - incisivi centrali de formă Fig. 28, 29_Caz 5 imagini
Fig. 18, 19_Caz 3 Imagini model pentru a permite realizarea unei matrici articol exemplifică cum utilizarea ghidului poate pătrată cu unghiurile rotunjite, incisivi laterali după tratament.
după tratament. După acceptarea planului de tratament, imagistica din material chitos pentru obţinerea în cavitatea facilita rezolvarea unei provocări reprezentate rotunjiţi şi canini rotunjiţi. Având ocupaţia de
Fig. 20, 21_Caz 4 Imagini înaintea va continua să joace un rol esenţial în comunicarea orală a restaurărilor provizorii răşinice. Acestea de necesitatea individualizării zâmbetului unor designer, pacienta a resimţit importanţa de a avea
tratamentului. dintre medic, pacient şi laborator. Scopul final este vor reproduce forma, lungimea şi contururile persoane cu sex, vârste şi personalităţi diferite. mai multe opţiuni pe care să le poată vizualiza.
Fig. 22_Caz 4 Simulare desigur cel de a transpune cât mai fidel în realitate dentare alese de medic şi pacient. Se trece deci Am decis împreună că îi putem crea zâmbetul
computerizată. zâmbetul generat pe computer. Comunicarea printr-o nouă etapă în care pacientul îşi poate da _Cazul nr 1 de vis prin restaurarea dinţilor de la 15 la 25 şi
Fig. 23, 24_Caz 4 Imagini la nivelul fiecărui pas ne asigură că vom lucra acordul cu privire la forma şi lungimea dinţilor. realizarea unei asimetrii cu un caracter natural
după tratament. corect de la bun început. După amprentarea Perioada de tranziţie poate fi de asemenea oferi Această pacientă s-a aflat în tratament în cabinetul prin combinarea celor două variante de surâs R5
preoperatorie şi turnarea modelelor, tehnicianul o bună ocazie de a confirma funcţionalitatea meu pentru mai mult de zece ani. Zâmbetul ei a pe o parte şi R4 de partea contro-laterală. Propria
nemulţumit-o întotdeuna. Principala problemă sa contribuţie în obţinerea design-ului final al
a constituit-o culoarea (Fig 5,6). Îşi dorea un zâmbetului a fost crucială în acceptarea planului
_Cazul nr. 4 zâmbet ”perfect, de un alb Hollywoodian, dar nu de tratament. După ce a văzut pe computer
dinţi şablon”. Albirea realizată atât în cabinet cât imaginea finală cu zâmbetul modificat (Fig 7) a
şi prin metoda gutierelor aplicate la domiciliu nu acceptat imediat planul de tratament constând
a permis atingerea aspectului pe care-l dorea. A în 10 coroane ceramice de la 15 la 25. Rezultatul
suferit la scurt timp şi recidive determinate de final a întrunit toate aşteptările pacientei cu
consumul de cafea şi de prezenţa a numeroase privire la formă, lungime şi culoare (Fig 8 şi 9).
fisuri adamantine. Considera totodată că dinţii Mai mult, a fost redată funcţia caninului, s-a
erau prea translucizi. Mai mulţi dinţi – 14, 13, 23 realizat eliminarea consecutivă a bruxismului şi
şi 24 - prezentau leziuni noncarioase cervicale cu reducerea pungilor parodontale. Am reuşit astfel
Fig. 20 Fig. 21 un caracter angular, 14 prezenta o pată întunecată nu doar să-i oferim surâsul de vis pe care şi-l
la nivel vestibular şi 13 era vestibularizat. dorea, ci şi să îi eliminăm cefaleea de care suferea
Majoritatea dinţilor de 15 la 25 prezentau şi necesitatea de a purta gutiere în fiecare noapte.
obturaţii vechi din material compozit localizate Acest caz arată extrema importanţă pe care o
aproximal. Studiul ocluziei a demonstrat absenţa colecţie de zâmbete şi imagistica computerizată
funcţiei de ghidaj la nivelul caninilor superiori o au în obţinerea zâmbetului de vis specific
datorită vestibularizării acestora. Pacienta individualizat unui anume pacient.
purtase în ultimii 15 ani gutiere pentru a evita
bruxismul pe care l-a manifestat toată viaţa. Mai Este foarte important a se înţelege că, utilizând
mult, bruxismul a determinat apariţia unor pungi această abordare imagistică, în acceaşi zi, la
Fig. 22 Fig. 23 Fig. 24
parodontale la nivelul molarilor II şi o multitudine acelaşi medic şi acelaşi tehnician, doi pacienţi

36 cosmeticdentistry 1_ 2007
cosmetic
dentistry
2007 1_ 37
 exclusiv _ Cosmetic Dentistry
având caracteristici similare pot alege două tipuri
de zâmbet complet diferite în privinţa formei,
lungimii şi culorii dentare. Şi, deşi rezultatele pot
fi la fel de atrăgătoare, satisfacţia pacienţilor este
posibilă doar dacă este ales zâmbetul ideal pentru
acel pacient specific.
_Cazul nr 2
O bună exemplificare a precedentei afirmaţii o
your add here !
constituie cazul acestei paciente, care a ales 10
restaurări ceramice cu tipul de zâmbet R2 – incisivi
centrali de formă pătrată, incisivi laterali de formă
pătrată cu unghiuri rotunjite şi canini rotunjiţi –
pentru a înlocui restaurările metalo-ceramice de la
nivelul dinţilor frontali ce prezentau culori opace
de nuanţe diferite şi margini metalice întunecate
vizibile. Şi în această situaţie imagistica a permis
acceptarea planului de tratament şi a facilitat
comunicarea cu laboratorul pentru a putea atinge
succesul final (Fig 10-14).
_Cazul nr 3
Acest caz demonstrează cum imagistica a putut
să-i determine pacientului respectiv zâmbetul
pe care acesta şi-l dorea. Un traumatism vechi şi
coroana metaloceramică consecutiv realizată al
nivelul lui 21 au determinat retracţia parodontală
cu apariţia unei linii cervicale întunecate. Exista
o afectare parodontală severă între 12 şi 11
care a persistat şi după intervenţia chirurgicală.
Douăzeci de restaurări ceramice au permis
în final un surâs deosebit, cu realizarea unei
coroane integral ceramice la nivelul lui 21 şi
faţete ceramice la nivelul celorlalţi dinţi (Fig 15-
19). Restaurările ceramice au dus la închiderea
spaţiului triunghiular prezent iniţial la nivel
parodontal între 12 şi 11. Restaurarea bimaxilară
a permis realizarea unui ghidaj canin care va
preveni abraziuni ulterioare.
_Cazul nr 4
Imagistica poate chiar prezenta pacienţilor tineri
cosmetic
_autor dentistry
Dr. Lorin F. Berland şi-a construit o reputaţie internaţională datorită
experienţei sale în stomatologia cosmetică. Este una dintre cele
mai publicate autorităţi în domeniul stomatologiei cosmetice. Are
apariţii la televiziuni (FoxNews) precum şi în publicaţii precum Time,
The Wall Street Journal, Readers Digest şi altele. Dr. Berland este
autorul Ghidul "Lorin Smile Library" şi este fondatorul Arts District Dentistry, o clinică
medicală cu specialităţi multiple, cea care a introdus conceptul de spa dentistry.
Contact: Dallas Dental Spa, 2100 Ross,Suite 960 Dallas,Texas 75201,U.S.A.
E-mail:drberland@dallasdentalspa.com Web site:www.dallasdentalspa.com
38 cosmetic
dentistry 1_ 2007
despre _ Cosmetic Dentistry
cum restaurările cosmetice le pot îmbunătăţi
aspectul. Tânăra pacientă care constituie cel de-
al patrulea caz a înţeles că poate să-şi perfecteze
aspectul prin ameliorarea proporţiilor şi formelor
incisivilor superiori. Tratamentul a constat în
cosmetic
`i˜ÌˆÃÌÀÞ _ beauty & science
reconturare gingivală, albirea dinţilor inferiori the international magazine of cosmetic dentistry
şi zece faţete ceramice superioare. Acestea
au determinat un cu totul alt zâmbet, ceea ce
demonstrează cât de interesantă şi plină de
succes poate fi stomatologia cosmetică atât
pentru pacienţi, cât şi pentru dumneavoastră. Comitet Ştiinţific:
_Cazul nr 5
Dr. Alexandru BREZOESCU
Această doamnă era pacienta noastră de câţiva Prof. Dr. Alexandru BUCUR
ani (Fig 25, 26). În timp ce se uita prin colecţia Şef Lucr. Dr Lucian CHIRILĂ
Lorin şi-a amintit că dinţii ei erau altădată mai Conf. Dr. Bogdan DIMITRIU
lungi, cu o formă mai atrăgătoare. Succesiunea de Prof. Dr. George FREEDMAN
tratamente stomatologice pe care le-a avut de-a Dr. Alecsandru IONESCU
lungul vieţii a contribuit la modificarea ocluziei şi Dr. Florin LAZARESCU
reducerea dimensiunii verticale. Consecutiv unui Dr. Elliott MECHANIC
accident care dus la fractura unui dinte frontal, Prof. Dr. Augustin Traian MIHAI
cei şase frontali superiori au restauraţi cu ajutorul Prof. Dr. Ion PATRAŞCU
unei coroane şi a cinci faşete. Combinat cu un Prof. Dr. Dragos STANCIU
bruxism, aceşti factori au condus la o scădere
Prof. Dr. Teodor TRĂISTARU
progresivă dar dramatică a înălţimii dentare
şi a dimensiunilor faciale. Cu timpul a ajuns să
Dr. Cosmin ULMAN
treacă de la dinţi lungi, cu unghiuri rotunjite, Conf. Dr. Constantin VARLAN
la dinţi scurţi şi cu unghiuri pronunţate. Dinţii
rotunjiţi devin odată cu abraziunea pătraţi, ceea Contact:
ce determină un aspect îmbătrânit.
Pentru mai multe detalii legate de publicitate, distribuire, editare, tipărire vă rugăm să ne contactaţi la: Societatea
O imagine cu tipul de zâmbet R6 – centrali, laterali de Stomatologie Estetică din România, Str. Dr. Leonte, Nr. 8, Sector 5, Bucureşti, Tel. / Fax 021.317.58.64
şi canini cu unghiurile rotunjite – i-a sugerat Mob. 0726.691.132 / www.sser.ro
pacientei cum ar putea ar putea arăta cu dinţii
mai lungi şi de formă rotunjită (Fig 27). Am crescut Revista se distribuie în mod gratuit. În cazul în care nu primiţi revista şi doriţi acest lucru vă rugăm să ne contactaţi.
dimensiunea verticală prin utilizarea a 28 de
restaurări ceramice bimaxilare, ceea ce a permis şi
alungirea dinţilor, cu realizarea unei forme rotunjite
şi cu redarea unui surâs de aspect tânăr pe care Copyright:
pacienta l-a avut şi şi-l dorea din nou (Fig 28, 29).
Editura îşi rezervă toate drepturile de reproducere şi traducere a articolelor publicate. Toate articolele publicate în
_Concluzii “Cosmetic Dentistry” sunt protejate de legea dreptului de autor. Toate încercările de reproducere, fără acordul prealabil
al editurii, se va pedepsi penal.
Există în prezent tehnologia, materialele şi
tehnicile care să ne permită să le asigurăm Revistă editată de Societatea de Stomatologie Estetică din România.
pacienţilor tratamente de cea mai înaltă calitate,
cu restaurări estetice dintre cele mai deosebite. ISSN 1843-6755
Fiecare caz de stomatologie cosmetică prezintă
necesitatea de a-i implica mai întâi pe pacienţii
noştri în procesul decizional, de la numărul de
dinţi care necesită intervenţii terapeutice şi până la
stabilirea culorii, formei şi chiar lungimii dentare.
Colecţiile de zâmbete şi imagistica în stomatologia
cosmetică pot îmbunătăţi comunicarea dintre
pacient, medic dentist şi laborator. Acestea
reprezintă necesităţi imperioase în orice situaţie
de reabilitare cosmetică.
cosmetic
dentistry
2007 1_ 39
 directive pentru autori _ Cosmetic Dentistry
cerinţe redacţionale:
“Cosmetic Dentistry” este
revista oficială a Societăţii
de Stomatologie Estetică din
România, societate care se ocupă
de formarea şi perfecţionarea
medicilor stomatologi în
domeniul esteticii dentare. SSER,
prin revista sa, oferă posibilitatea
medicilor din România de a
tipări, alături de medici de
renume internaţional, articole de
specialitate.
_Criterii de eligibilitate
Vă rugăm să aveţi în vedere că
toate articolele trimise trebuie să
conţină:
_articolul complet
_toate subtitlurile articolului
_bibliografia completă
_informaţii generale ale
autorului: scurt CV, adresa
poştală, adresa de e-mail.
Toate aceste documente trebuiesc
trimise într-un fişier tip Word.
Vă rugăm să nu trimiteţi fişiere
multiple pentru fiecare document
în parte. În completare, imaginile
(tabele, grafice, fotografii) nu
trebuiesc încorporate în fişierul
Word mai sus menţionat, ci trimise
separat alături de referinţele
de apariţie ale fiecărui articol.
_Lungimea articolului
Lungimea fiecărui articol poate
varia între numai 1500 cuvinte
şi 5500 cuvinte – după subiectul
abordat.
_Încadrarea textului în pagină
În cadrul textului vă rugăm
să lăsaţi un singur spaţiu
între cuvinte, şi să nu începeţi
40 cosmetic
dentistry 1_ 2007
paragrafele de la capăt. Pentru a
departaja paragrafele folosiţi un
rând de spaţii. Vă rugăm să nu
folosiţi decât normele ortografice
aflate în vigoare, manuscrisul nu
trebuie să necesite modificări
ulterioare. Dacă doriţi să
accentuaţi anumite cuvinte din
text, vă rugăm să folosiţi numai
italics (nu subliniaţi cuvintele şi
nu măriţi caracterele). Boldface
se foloseşte doar pentru titlul
articolului. Vă rugăm să nu
centraţi textul în pagină, să
adăugaţi diferite tabele, să
subliniaţi părţi din text, pentru că
toate acestea vor fi şterse.
Dacă articolul dvs. necesită un
layout special vă rugăm să folosiţi
programul special de prelucrare
al calculatorului pentru a crea
acest layout. Dacă doriţi să creaţi
o listă, să adăugaţi referinţe
de subsol vă rugăm să lăsaţi
programul special de prelucrare
al calculatorului să facă acest
lucru pentru dvs. Sunt meniuri
pentru fiecare calculator care vă
pot ajuta în acest sens. Oricât de
atent aţi fi, pot apărea oricând
greşeli în numerotarea notelor de
subsol sau a bibliografiei.
_Trimiterea imaginilor
Vă rugăm să numerotaţi imaginile
din articol în mod consecutiv.
Dacă este necesar ca o parte din
imagini să fie grupate vă rugăm
să folosiţi următorul model:
imaginea 2a, 2b, 2c. Vă rugăm
să introduceţi în articol figura
la care se referă articolul fie că
este in mijlocul sau la finalul
propoziţiei.
_Informaţii suplimentare:
_trimiteţi doar poze în format
TIF sau JPEG
_aceste imagii nu trebuie să fie
mai mici de 6/6 cm la o rezoluţie
de 300 DPI
_imaginile nu pot fi mai mici de
80 kb
Întotdeauna imaginile mai mari
sunt mai bune, în cazul în care
aveţi imagini mai mari nu încercaţi
să le modificaţi dimensiunea.
Imaginile cât si textul în sine
trebuiesc trimise prin e-mail si
prin poştă normală la adresa de
corespondenţă. Vă rugăm să nu
uitaţi să ne trimiteţi o fotografie
recentă, care să se încadreze în
parametrii ceruţi, pentru a putea
fi tipărită alături de articolul dvs.
_Rezumatul lucrării:
Nu este necesar să trimiteţi
rezumatul articolului dvs. În cazul
în care trimiteţi unul, acesta va fi
tipărit alături de articol.
_Informaţii de contact
La sfârşitul fiecarui articol va
apărea o căsuţă care va conţine
datele de contact ale autorului/
autorilor, o poză recentă, precum
şi un scurt CV (maxim 60 cuvinte).
Vă rugăm să trimiteţi la sfârşitul
articolului informaţiile exacte care
doriţi să apară în articol. Odată
cu trimiterea manuscrisului de
către autor, acesta se declară de
acord ca editura să aibe drepturi
depline de tipărire, distribuire şi
traducere în alte limbi. Nu pot fi
trimise articole care au mai fost
tipărite în alte publicaţii.
Pentru mai multe informaţii
vă rugăm să ne contactaţi la
office@sser.ro.