ANEXĂ

La
Condica de evidență a activității didactice
2020-2021
 EXEMPLU DE COMPLETAREA CONDICII DE EVIDENȚĂ A
ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Grupa mare
Tema anuală de studiu Tema proiectului Subtema Săptămână
independentă
Când/cum și de ce se întâmplă? Toamna Prietenele mele, -
fructele și legumele!

Data/Ziua Repere orare/Tipul

activității Activități de învățare
LUNI 8.00-9.00 -Primirea copiilor.
JALA+ADP -Joc liber, socializare, explorare subiecte diferite, recuperare.
-Mulțumesc,Toamnă! (lângă o imagine cu fata/zâna/prințesa
Toamna, copiii vor găsi în fiecare zi la intrarea în grădiniță un alt
fruct sau legumă tăiată bucăți și vor servi spunând Mulțumesc,
răspunzându-li-se Cu plăcere!, deprinderi de politețe.
-Exerciții de gimnastică Să cresc mare și voinic!
9.00-11.30 AI-Bucuriile Toamnei
JALA+ADE+ADP -ÎDCe e toamna, dragi copii?, gustarea (deprinderi specifice).
-Recitativ ritmic Toamna ne îmbie cu struguri aurii/ Haideți să
mergem și noi în deal, copii!!
-Lucru pe centre:JM-Alegem imagini despre toamnă, JR De-a
Prințesa Toamna!, C-Castelul Toamnei.
-Joc muzical Bate vântul frunzele!
DLC-Lectură după imaginiBucuriile ToamneiT- Joc distractiv
Greierașul răsturnat!, DPM-Pe cărările toamnei alergăm
voioși!, forme de alergare.
-Joc liniștitor pe covor Mărul s-a rostogolit și la tine s-a oprit!
11.30-12.30 -Povestea zilei Copacul darnic! (youtube).
JALA+ADP -Joc distractiv Copiii cântă, copiii tac! Copiii sunt îndemnați să
cânte. La semnalul Ssst!, cu degetul arătător la gură, copiii tac.
Muzică și mișcare după cîntecelul Uite-așa! (youtube)
-Opțional.
12.30-13.00 -Joc liber, socializare.
JALA+ADP -Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice).
MARȚI 8.00-9.00 -Primirea copiilor.
JALA+ADP -Joc liber, socializare, explorare subiecte diferite, recuperare.
-Mulțumesc,Toamnă! (lângă o imagine cu fata/zâna/prințesa
Toamna, copiii vor găsi fructe tăiate bucăți și vor servi spunând
Mulțumesc, răspunzându-li-se Cu plăcere!, deprinderi de politețe.
-Exerciții de gimnastică Să cresc mare și voinic!
9.00-11.30 -ÎDSă facem cunoștință cu Mărul și prietenii lui!, gustarea
JALA+ADE+ADP (deprinderi specifice).
-Grupare Un băiat și o fetiță merg de mânuțe la pus fructele în
2
 lădițe!
AI – Mărul și prietenii lui!
https://www.facebook.com/media/set/?
vanity=tatiana.corciovei&set=a.1410956702374679
DȘ-Observare Coș cu roadele toamnei (fructe și legume), se
aleg fructele și se observă, T- joc motric Fuga la măr, pară
etc.,DEC-Modelaj Fructul preferat.
-Joc de mișcare Sari, Merișor, sus! Sari, Merișor, jos! (ghemuit).
-Lucru pe centre:JM-Alege fructele care iți plac!, B-Trasare pe
contur dat Fructe vesele, NK-Forme de fructe în nisip.
-Dansul fructelor vesele.
11.30-12.30 -Povestea zilei Mărul!https://www.youtube.com/watch?
JALA+ADP v=uuHbO0CeEc8
-Joc de atenție Unde s-a așezat mărul buclucaș? (poziții spațiale),
joc de mișcare cu obstacole Drumul până la coșul cu fructe!
12.30-13.00 -Joc liber, socializare.
JALA+ADP -Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice).
MIERCURI 8.00-9.00 -Primirea copiilor.
JALA+ADP -Joc liber, socializare, explorare subiecte diferite, recuperare.
-Mulțumesc,Toamnă! (lângă o imagine cu fata/zâna/prințesa
Toamna, copiii vor găsi legume tăiate bucăți și vor servi spunând
Mulțumesc, răspunzându-li-se Cu plăcere!, deprinderi de politețe.
-Exerciții de gimnastică Să cresc mare și voinic!
9.00-11.30 -ÎD-Să învățăm cu Morcovel
JALA+ADE+ADP https://www.youtube.com/watch?v=1mDPi1BcFd4, gustarea
(deprinderi specifice).
-Recitativ ritmic Unul după altul mergem toți vioi, către centre,
veseli, ne îndreptăm noi!
AI – Morcovul și prietenii lui
-Lucru pe centre:Ș-Observare legume, A-Colorează leguma
preferată!, JR-De-a culesul legumelor din grădină!
DOS-Lectură după imagini În grădina de legume, T-Joc de
mișcare Trenulețul legumelor vesele, DȘ-Matematică, exercițiu
cu material individual Așază morcovii de la cel mai subțire la
cel mai gros
-Joc motric Morcoveii săltăreți!
11.30-12.30 -Povestea zilei Povestea legumelor lăudăroase! (youtube).
JALA+ADP -Hora legumelor de la grădiniță (pe o muzică aleasă), joc liniștitor
pe covor Plimbă morcovelul!.
12.30-13.00 -Joc liber, socializare.
JALA+ADP -Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice).
JOI 8.00-9.00 -Primirea copiilor.
JALA+ADP -Joc liber, socializare, explorare subiecte diferite, recuperare.
-Mulțumesc,Toamnă! (lângă o imagine cu fata/zâna/prințesa
Toamna, copiii vor găsi la intrarea în grădiniță un alt fruct sau
legumă tăiată bucăți și va servi spunând Mulțumesc, răspunzându-
i-se Cu plăcere!, deprinderi de politețe.
-Exerciții de gimnastică Să cresc mare și voinic!
9.00-11.30 AI-Să mâncăm sănătos legumele și fructele
JALA+ADE+ADP -ÎD Spălăm legumele și fructele! (se spală în vase cu apă/lighene
pregătite și se pun la uscat), gustarea (deprinderi specifice).
-Joc motric Dăm din mână în mână fructele și legumele (din locul
unde au fost puse la uscat la o masă).
DȘ-Matematică, joc exercițiu Așezăm fructele și legumele (puse
la uscat) în șir la căsuța lor (căsuța merelor, căsuța perelor etc.),

3
 T-joc distractiv Trenulețul legumelor și fructelor vesele, DOS-
Lipire Coș cu legume și fructe vesele.
https://www.facebook.com/tatiana.corciovei/media_set?
set=a.541595269310831&type=3
-Recitativ ritmic Unu-doi, unu-doi,/Suntem morcovei vioi/Spre
Construcții noi fugim,/Coșuri ca să construim!
-Lucru pe centre:C-Coșuri pentru legume și fructe, A-Modelăm
o jucărie preferată, Ș-Lucru pe fișe Ajută pe Scufița Roșie să
pună fructele și legumele în coș, fișele aici
https://www.facebook.com/groups/activitatigradinite/permalink/
1712901958876116/
-Joc sportiv Iepurașii la morcovi!, săritura liberă de pe loc cu
desprindere de pe ambele picioare.
11.30-12.30 -Povestea zilei Hai la masă-Cartof (youtube).
JALA+ADP -Audiție/vizionare cântec La piață!, muzică și mișcarepe melodia
Să dansăm (youtube).
12.30-13.00 -Joc liber, socializare.
JALA+ADP -Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice).
VINERI 8.00-9.00 -Primirea copiilor.
JALA+ADP -Joc liber, socializare, explorare subiecte diferite, recuperare.
-Mulțumesc,Toamnă! (lângă o imagine cu fata/zâna/prințesa
Toamna, copiii vor găsi în fiecare zi la intrarea în grădiniță un alt
fruct sau legumă tăiată bucăți și va servi spunând Mulțumesc,
răspunzându-i-se Cu plăcere!, deprinderi de politețe.
-Exerciții de gimnastică Să cresc mare și voinic!
AI - Vitamine și putere
9.00-11.30 -ÎDCulorile fructelor și legumelor!, gustarea (deprinderi
specifice).
JALA+ADE+ADP -Joc motric Culegem legume pentru salată!. Într-un
vas/lighenaș/castron se adună de prin clasă legume-jucării puse la
întâmplare.
-DLC-Lectura educatoarei Vitamine
coloratehttps://www.facebook.com/media/set/?
set=oa.661466207353035&type=3
-Joc de îndemânare Morcovul/legumele la coș! (aruncare cu
ambele mâni).
-Lucru pe centre: A-Pictam culorile legumelor, B-Memorizare
Morcovelul cu codiță, Ș-Joc senzorial Legumele cântărețe!.
Copiii cântă printr-un tub de carton diferite cântece, apoi fără
tub. Observă cum se schimbă sunetele.
-Joc motric Să-l îmbrățișăm pe Cartofel! Să ne îmbrățișăm cu
toții!
-DEC-Euritmie cu coronițe pe cap cu legume și fructe vesele -
după cântecul Legumele vesele! (Youtube).
-Joc liniștitor Să adormim legumele și fructele!, cu siluete sau
jucării.
11.30-12.30 -Povestea zilei Mărul buclucaș.
JALA+ADP https://www.facebook.com/groups/activitatigradinite/permalink/
1453547488144899/
-Recitativ ritmic cu mers cadențat și bătăi din palme Morcov,
morcov bucălat,/Repede, repede eu te-am mâncat!, ghicitori cu
fructe și legume.
12.30-13.00 -Joc liber, socializare.
JALA+ADP -Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice).
Ziua/Data Repere orare ACTIVITATE METODICĂ

4
Luni 13.00-16.00 -Pregătirea Centrului tematic, pregătirea materialelor pentru
activități, realizarea de fișe de lucru.
Marți -Consemnarea observaţiilor asupra copiilor în Caietul de
observații/Observator şi a progresului individual al copiilor în
Fişele de apreciere a progresului individual al copilului
Miercuri -Punerea lucrărilor în mapele copiilor, completarea caietului
educatoarei, confecționarea materialului didactic
Joi -Studierea Curriculumului pentru Educație timpurie, studiere
Repere fundamentale în dezvoltarea copilului.
Vineri -Proiectarea curriculară pentru 1/2/3/4/5 săptamani, realizarea
unui articol pentru revista școlii/grădiniței
Ziua/Data Repere orare CONSILIEREA PĂRINȚILOR
Vineri Întâlnire online – Cum ajutăm copilul să se adapteze la situația
pandemică?

5
6
7
8
 EVALUAREA ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
Conform Scrisorii metodice din octombrie 2019, evaluarea în Educația timpurie prezintă
câteva caracteristici:
- La începutul fiecărui an școlar, în primele două-trei săptămâni (până în jurul datei de 1 octombrie)
se realizează evaluarea inițială care constă în culegerea de date despre copiii din grupă. Aceștia
sunt observați în diferite momente de către educatoare pe parcursul programului zilnic. Dialogul
cu părinții copiilor, cu copiii, poate oferi informații cât mai reale atât despre dezvoltarea psiho-
fizică, cât și despre nivelul de cunoștințe și deprinderi ale copiilor de la grupa unde se lucrează.
Informațiile obținuțe sunt consemnate în Caietul de observații ale copiilor, completându-se
ulterior și Fișa de apreciere de progresului fiecărui copil. Acestea stau la baza Caracterizării
grupei și a elaborării planificării activităților didactice calendaristice anuale.
- În ceea ce privește evaluarea continuă, educatoarele au o serie de oportunități în programul zilnic
pentru realizarea acesteia. Totodata, evaluarea poate fi parte a proiectului tematic sau a unei
săptămâni tematice independente.
- La sfârșitul semestrului I, la sfârșitul anului școlar sau sfârșitului de ciclu se aplică evaluarea
sumativă. Aceasta nu necesită delimitări fixe ca durată în timp și va avea în vedere: stabilirea
pașilor următori în parcurgerea curriculumului, adică ce urmează să desfășurăm cu copiii în
semestrul al II-lea sau în anul școlar următor. Sau culegerea datelor pentru finalizarea completării
Fișelor de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în etapa următoare –trecerea de la
antepreșcolar la preșcolar, de la preșcolar la învățământul primar. Se recomandă, ca și la
evaluarea inițială, o paletă largă de mijloace și instrumente de evaluare și evitarea excesului de
fișe de lucru pentru a conferi copilului siguranță și detașare în procesul de evaluare.
Metode și instrumente de evaluare
Consider necesar să enumăr câteva metode/tehnici și instrumente de evaluare folosite în
educația timpurie. Astfel, se pot enumera: probe orale (conversația, repovestirea, discuții, chestionar,
întrebări-răspunsuri etc.), probe scrie (lucru pe fișe, foi pentru desen , pictură), probe practic-acționale
(activitate practică, lucru cu jetoane, cu jucării/obiecte, lucru cu cartea, joc de rol, jocuri sportive,

9
confecționarea unor obiecte etc.), probe mixte (orală cu scrisă, orală cu practică etc.), metode și
instrumente complementare (observarea sistematică, portofoliul, autoevaluarea etc.), aprecierea
produselor copiilor, stimulente, aprecieri verbale, aplauze, ghicitori, Turul galeriei, Cubul,
Ciorchinele, Lotus, Piramida ș.a.
Pentru a ne face o imagine clară asupra momentului când trebuie să aplicăm evaluarea, să
urmărim într-un tabel cu Planificarea anuală a activităților 2019, la o grupă mică, tipurile de evaluare
aplicate de-a lungul unui an școlar:

PLANIFICARE TEMATICĂ ANUALĂ

Tipuri de evaluare aplicate

Tema anuală Săptămâna

Săptămâna Tema proiectului Subtema Evaluare
de studiu independentă
S1 Acomodare la Să ne Observații curente
gradiniță împrietenim
cu Martinel!
S2 Acomodare la Să ne Observații curente
gradiniță împrietenim
cu Păpușica
Rica!
S3 Acomodare la Să ne Observații curente
gradiniță împrietenim
cu toții!
S4 Ce știu EVALUARE
copiii! INIȚIALĂ/observ
ații curente
S5 Cum este la EVALUARE
grădiniță? INIȚIALĂ/observ
ații curente
S6 Cine La grădiniță Jucăriile Evaluare
sunt/suntem? noastre continuă/observații
curente
S7 Cine La grădiniță Mingea Evaluare
sunt/suntem? continuă/observații
curente
S8 Cine La grădiniță Copilul Evaluare
sunt/suntem? continuă/
observații curente
S9 Când, cum și de Toamna Mărul Evaluare
ce se întâmplă? continuă/
observații curente
S10 Când, cum și de Toamna Morcovul Evaluare
ce se întâmplă? continuă/
observații curente
S11 Când, cum și de Toamna Frunze Evaluare
ce se întâmplă? colorate continuă/
observații curente
S12 Cu ce și cum 1 Decembrie- Evaluare
exprimăm ceea Ziua continuă/
ce simțim? României observații curente
S13 Cu ce și cum Bucurii... Ghetuțele Evaluare
exprimăm ceea de la Moș Nicolae mele continuă/
ce simțim? observații curente
S14 Cu ce și cum Bucurii... Globuri Evaluare
exprimăm ceea de la Brad vesele continuă/

10
 ce simțim? observații curente
S15 Cu ce și cum Bucurii...de la Moș Moș Crăciun EVALUARE
exprimăm ceea Crăciun vrea să știe, SUMATIVĂ/
ce simțim? ce au învățat SEMESTRIALĂ/
copiii! observații curente
S16 Când, cum și de Iarna Fulgul de Evaluare
ce se întâmplă? zăpadă continuă/
observații curente
S17 Când, cum și de Iarna Mănușa Evaluare
ce se întâmplă? continuă/
observații curente
S18 Când, cum și de Iarna Săniuța Evaluare
ce se întâmplă? continuă/
observații curente
S19 Cum este, a fost Animale Puiul de Evaluare
şi va fi pe găină continuă/
pământ? observații curente
S20 Cum este, a fost Animale În pădure Evaluare
şi va fi pe continuă/
pământ? observații curente
S21 Cum este, a fost Animale Peștișorul Evaluare
şi va fi pe continuă/
pământ? observații curente
S22 Când, cum și de Ghiocelul Evaluare
ce se întâmplă? continuă/
observații curente
S23 Cu ce şi cum Mama Evaluare
exprimăm ceea continuă/
ce simţim? observații curente
S24 Când, cum și de Primăvara Copiii și Evaluare
ce se întâmplă? florile continuă/
observații curente
S25 Când, cum și de Primăvara Ridichea și Evaluare
ce se întâmplă? prietenii ei continuă/
observații curente
S26 Când, cum și de Primăvara Albinuța și Evaluare
ce se întâmplă? prietenii ei continuă/
observații curente
S27 Cu ce şi cum Evaluare
exprimăm ceea Paștele continuă/
ce simţim? observații curente
S28 Ce și cum vreau Meserii Evaluare
să fiu? continuă/
observații curente
S29 Cum este, a fost Mijloace de Evaluare
și va fi aici pe transport continuă/
Pământ? observații curente
S30 Când, cum și de Descoperim și Apa Evaluare
ce se întâplă? învățăm continuă/
observații curente
S31 Cine Descoperim și Buzunarul Evaluare
sunt/suntem? învățăm continuă/
observații curente
S32 Când, cum și de Copăcelul cu Evaluare

11
 ce se întâmplă? cireșe continuă/
observații curente
S33 Cine 1 Iunie Evaluare
sunt/suntem? continuă/
observații curente
S34 Iată ce am EVALUARE
învățat! SUMATIVĂ/
FINALĂ/
observații curente
S35 Ce știu, ce EVALUARE
am învățat! SUMATIVĂ/
FINALĂ/
observații curente

ETAPE ÎN REALIZAREA EVALUĂRII

Analizând caracteristicile evaluării prezentate de Scrisoarea metodică din 2019, se

configurează cinci etape de urmat în realizarea procesului de evaluare la grupă.

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5

Culegerea Consemnare Completarea Fișei Elaborare Elaborare
datelor în Caietul de de apreciere a Caracterizarea Planificarea
despre copiii observații progresului grupei/raport calendaristică
din grupă copilului narativ anuală

Etapa 1. Culegerea datelor despre copiii

În Suportul pentru explicitarea și înțelegerea curriculumului se specifică ce fel de observații
trebuie să consemnăm despre copil:
 modul cum acţionează cu obiectele (cum le mânuieşte, dacă inventează moduri noi de a le
folosi, dacă se joacă cu materialele din toate Centrele, dacă foloseşte o varietate de materiale
sau optează doar pentru unele) ;
 modul cum interacţionează cu ceilalţi (educator, copii, alţi adulţi) : mod de comunicare
verbală/ noverbală, iniţiativă în comunicare, capacitate de autocontrol, capacitatea de
exprimare a emoţiilor şi de a înţelege emoţiile celorlaţi ;
 relaţiile în cadrul grupului social al clasei (dacă se joacă cu copiii, ce roluri preferă, dacă
iniţiază jocuri, cu ce copii preferă să se joace).
Pentru o consemnare riguroasă pot fi utilizate mai multe tehnici de înregistrare a datelor
prezentate mai jos:

a) Înregistrări factuale - sunt rezumate ale unor evenimente care cuprind informaţii despre:
• ce s-a întâmplat;
• când s-a întâmplat;
• unde s-a întâmplat;
• care a fost stimulul care a declanşat interesul pentru o anume activitate;
• care au fost reacţiile copilului (dialogurile, calitatea comportamentului) ;
• cum s-a încheiat acţiunea.

12
b) Înregistrări narative sau de tip jurnal – sunt aprecieri, impresii asupra activităţilor individuale sau
de grup care prezintă aspecte reuşite sau mai puţin reuşite şi se fac la sfârşitul zilei.

c) Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale ajută educatorul să urmărească de câte ori se

manifestă un anume comportament. De exemplu : „Cristina a muşcat de cinci ori copiii, până la masa
de prânz.” Sau „Andrei a plâns 10 minute înainte să adoarmă”.
Sugestii pentru desfăşurarea observării:
 Este bine să petrecem un timp în preajma copilului, fără să notăm, pentru ca acesta să se
obişnuiască cu prezenţa noastră.
 Dacă unul din copii vă întreabă ce faceţi, îi puteţi spune „Scriu ceva ce trebuie să ţin minte”.
 Dacă nu avem suficient timp pentru cele 15 minute de observare, putem descrie primele 5
minute din activitatea copilului, apoi vom face notaţii succinte.
 Observarea se face mai bine: când sunt în clasă copii mai puţini (la sosire, la plecare) ; când
în clasă mai este un adult care poate prelua responsabilităţile (un părinte, profesoara de limbă
străină); când în clasă e linişte; când copiii se joacă afară.
 Dacă formulaţi ipoteze finale prea devreme, fără a avea o imagine mai completă despre
copilul observat nu puteţi să hotărâţi corect ce aveţi de făcut ;
 Dacă, totuşi, credeţi că aveţi materialul necesar pentru formularea unei ipoteze, formulaţi-o
sub formă de întrebare, nu ca şi afirmaţie. Exemplu : Oare comportamentul negativist al lui
Robert să fie cauzat de problemele prin care trece în legătură cu divorţul părinţilor ? Alte
exemple de formulări acceptabile : „S-ar părea că…”, „E posibil ca…”, „Observările date ar
putea să ne sugereze că..”, „Aceasta ne spune, probabil că…”.

Pentru o observare reușită, este important :

• să stabilim exact scopul pe care ni-l propunem ;
• să stabilim comportamentele care ne interesează ;
• să ne concentrăm asupra câte unui copil pe rând ;
• să alocăm un timp special (de exemplu, 10-15 minute la jocuri şi activităţi alese) ;
• să avem mijloace simple de înregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar să se bifeze) ;
• să avem în permanenţă la noi un carneţel sau post-it-uri şi un creion ;
• să notăm cât mai exact faptele;
• să nu facem interpretări sau etichetări subiective ;
• să notăm ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului ;
• să observăm în condiţii cât mai variate, locuri diferite şi momente diferite, deoarece un
comportament constant în situaţii diferite, e important pentru interpretare ;
• să utilizăm casetofonul, reportofonul pentru interviuri, dialoguri ;
• să înregistrăm notiţele în caietul de observaţii ;
• să interpretăm datele înregistrate pentru a diferenţia aspectele caracteristice de cele aparente.

Etapa 2. Consemnarea în Caietul de observații

Caietul de observaţii asupra copiilor este un instrument de lucru care vine în sprijinul
educatoarelor/profesorilor pentru învăţământul preşcolar, în activitatea de cunoaştere, evaluare şi
reflecţie asupra dezvoltării individuale a copiilor cuprinşi într-o grupă. Acesta poate oferi câteva
puncte de reper în observarea, consemnarea şi intervenţia asupra comportamentelor copiilor în
activitatea zilnică precum şi oportunitatea de a nota propriile reflecţii despre interacţiunile copiilor ce
se realizează în cadrul învăţării, referitoare la evoluţia acestora pe parcursul anului şcolar, despre
modul în care văd şi intenţionează să procedeze în continuare, în vederea unei reuşite integrări şcolare
şi sociale ale preşcolarilor.
Caietul de observații poate fi achiziționat de la diferite edituri pe care îl pun la dispoziția cadrelor
didactice sau poate fi realizat de educatoare dintr-un caiet studențesc sau un caiet simplu. Se trece
numele și prenumele fiecărui copil, câteva date personale și se lasă pentru fiecare copil câteva foi
libere, care vor fi completate pe parcurs cu observațiile făcute. Se poate completa la sfârșitul zilei de
lucru sau se poate stabili o zi pe săptămână, fie în cadrul activității metodice, fie acasă, când se vor

13
trece observațiile făcute. Se pot trece observații despre toți copiii, dacă s-a reușit observarea lor, sau
doar despre câțiva copii.
Eu am conceput o foaie săptămânală cu toți copiii, am scos-o la imprimantă pentru 34 de
săptămâni, i-am realizat o copertă simplă, i-am adăugat la început câteva informații despre caietul de
observații din curriculum și am trecut lista cu copiii din grupă cu data nașterii. Am legat tot și, în
funcție de ceea ce observ, trec în dreptul fiecăruia, fie într-o pauză de joacă a copiilor, dacă am
observat ceva ce trebuie consemnat imediat, fie la sfârșitul programului zilnic sau la activitatea
metodică săptămânală.

Etapa 3. Completarea Fișei de apreciere a progresului individual al copilului

14
- Fișa de apreciere a progresului copilului va fi completată la intrarea copilului în creșă/grădiniță.
Se scrie pe prima coloană cu culoarea roșie data la care se începe activitatea cu copilul respectiv
în raport cu fiecare indicator comportamental în parte. Poate fi o dată din perioada de evaluare
inițială sau o altă dată pentru copiii care vin mai târziu în colectivitate. Ulterior, la finalizarea
ciclului antepreșcolar, se scrie pe coloana a treia, cu albastru, data la care se apreciază și
înregistrează nivelul pe care l-a atins la finalizarea ciclului antepreșcolar, în raport cu fiecare
indicator compotamental în parte. Pentru informații intermediare de progres, se completează cu
culoare la alegere, alta decât cele indicate (roșu și albastru) pentru marcajele inițiale și finale, data
la care educatoarea apreciază că s-a produs un salt în dezvoltarea copilului, la indicatorii
comportamentali la care copilul avea NS (necesită sprijin) sau D (comportament în dezvoltare).
Adică, dacă s-a inregistrat NS la evaluarea inițială, la aprecierea pe parcurs se notează doar dacă
are comportament in dezvoltare D. Sau dacă avea D la evaluarea inițială, se notează în fișă doar
dacă a înregistrat comportament atins (A) la aprecierea pe parcurs. Tot la aprecierea pe parcurs, se
trec date și despre evaluarea sumativă finală pentru copiii care rămân în creșă/grădiniță. Pot fi
înregistrate date și în afara evaluării sumative semestriale, când s-a observat un progres.
Scrisoarea metodică din 2019 prezintă câteva variante orientative pentru completarea fișei.
- Deoarece fișa este pentru toate nivelurile de vârstă (3-6 ani), pot fi comportamente vizate din fișă
care nu sunt prezente la evaluarea inițială, dar e posibil să-și facă apariția pe parcurs.
Exemplu
Pentru grădiniță, preșcolari: Fișa 2, anexa 4, pag.37 din Curriculum pentru Educație timpurie
2019.https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf
Nume și prenume: Stan Gabriela
Data nașterii: 5.04.2017
Educatoare: Corciovei Tatiana
Data de la care frecventează grădinița: 10.09.2020
Data la care a finalizat grupa mare: 14. 06.2023
Perioada pentru apreciere inițială: 14.09.2020-28.09.2020
Perioada pentru apreciere finală: 1.06.2023 - 15.06.2023

Fişă pentru aprecierea progresului individual al copilului, înainte de intrarea în învățământul

primar

Nivelul indeplinirii indicatorului

Nr.crt. Domeniul de Indicatori Punctaj 1 Punctaj 2 Punctaj 3

dezvoltare comportamentali (apreciere inițială) (apreciere pe (apreciere finală)
parcurs)
NS D A NS D A NS D A
1. Dezvoltare Urmează 12.09. 2.06.
socio- indicațiile
emoțională
adulților în ceea
ce privește
comportamentul
adecvat în
anumite situații
Interacționează, 17.09. 2.06.
din proprie
inițiativă, cu
20.09.2022

copiii apropiați ca
vârstă, în diferite
contexte
Își adaptează 17.09 10.06.

15
 comportamentul
în funcție de
regulile diferitelor
situații (de ex.:
vorbește în șoaptă
când intră la
bibliotecă, când
merge la muzeu
etc.)
Își spune corect 20.09. 10.06.
numele,
prenumele, vârsta,

12.03.2021
luna, ziua, orașul
și țara în care s -a
născut
Împărtășește 27.09. 02.06
celorlalți (copii,
adulți din anurajul
propriu)
trăirile/emoțiile
sale și
reacționează
adaptativ la
contexte sociale
variate
A-comportament atins, D-comporament în dezvoltare, NS-comportament care necesită sprijin

Etapa 4. Elaborare Caracterizarea grupei

Până de curând, caracterizarea grupei la nivel preșcolar se făcea pe domenii experiențiale.
Educatoarele aplicau o serie de probe de evaluare de unde obțineau informații despre nivelul de
cunoștințe, priceperi, deprinderi, abilități cu care vine copilul la intrarea în grădiniță. Acestea,
împreună cu datele din Caietul de observații ajutau la conturarea caracterizării grupei de copii sau
elaborarea unui raport narativ prind progresul copiilor la final de semestru. Noul Curriculum din
2019, introduce cinci domenii ale dezvoltării necesare pentru observarea evoluției copilului.

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
Caracterizarea grupei/raportul narativ se va raporta, astfel, la aceste domenii de dezvoltare și
la comportamentele specifice fiecărui domeniu de dezvoltare din Fișa de apreciere a progresului
copilului, funcție de nivelul de atingere a indicatorului comportamental – comportament atins,
comportament în dezvolare, comportament care necesită sprijin. Comportamentele urmărite în Fișa de
progres sunt pe o perioadă îndelungată. În tabelele din Curriculum despre domeniile de dezvoltare se
specifică ,,la finalul perioadei antepreșcolare/preșcolare copilul va manifesta o serie de
comportamente“. Educatoarele, prin activitățile planificate la grupă în perioadele de evaluare pot
constata, dacă un comportament observabil la o activitate planificată la evaluarea inițială a progresat
sau nu și la celelate tipuri de evaluări - continuă și sumativă, luând măsurile necesare.

16
 În general, caracterizarea grupei pleacă de la o scurtă prezentare a efectivului de copii, număr,
câte fete, băieți, dezvoltarea fizică, copii cu probleme. Iată, pe scurt, un exemplu de caracterizare
efectuată în urma evaluării inițiale.

Caracterizarea grupei ,,Albinuțele”

Grupa mare, ,,Albinuțele”, are un efectiv de 20 de copii, din care 12 fete și 8 băieți. Toți copiii
sunt normal dezvoltați din punct de vedere, excepție făcând un singur copil care are intoleranță la
lactoză. Pentru acesta s-a adaptat un meniu special și un program de dezvoltare fizică, constatându-se
anumite rămâneri în urmă.
Perioada de evaluarea iniţială, 14 - 26 septembrie 2020 (la grupa mică poate fi o saptămână de
acomodare, evaluarea inițiala putând să se desfășoare până pe 3 octombrie), a cuprins toate
activitățile zilnice (Activităţi pe domenii experiențiale, Jocuri şi activităţi liber-alese şi Activităţi
pentru dezvoltare personală). A vizat cunoașterea copiilor, observarea capacității lor de integrare în
grup și de relaționare cu alți copii, cu educatoarea, precum și observarea comportamentelor cu care
copiii vin în grădiniță. Astfel, evaluarea inițială a identificat nivelul comportamentelor cu care copilul
a venit la grădiniță, în termeni de cunoștințe, abilități, capacități reliefate în nivelul de rezolvare a
sarcinilor de lucru (comportamente atinse, comportamente în dezvoltare, comportamente care
necesită sprijin).
Instrumentele de evaluare au fost alese în funcţie de particularităţile grupei de preşcolari:
- observarea copiilor în timpul diferitelor activităţi
- dialogul cu copiii şi părinţii
- studiul produselor activităţii
- fişe de lucru individuale
- probe orale, scrise, acțional-practice, chestionare.
Obiectivele prioritare ale acestui demers au fost:
-culegerea de date despre nivelul de cunoștințe, deprinderi ale copiilor, nivelul dezvoltării psiho-
fizice;
-acomodarea, socializarea şi intergarea în colectiv a tuturor copiilor;
-elaborarea caracterizării grupei şi, ulterior, a planificării calendaristice anuale;
-stabilirea măsurilor ameliorative şi recuperatorii.
Constatări pe domenii de dezvoltare:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE
 Urmează indicațiile adulților în ceea ce privește comportamentul adecvat în anumite situații
un număr de 8 (40%) copii, 10 copii au comportamentul în dezvoltare, restul de 2 copii
necesită sprijin.
 Interacționează, din proprie inițiativă, cu copiii apropiați ca vârstă, în diferite contexte un
număr de 3 copii (15%), 14 copii au comportamentul în dezvoltare, restul de 3 copii necesită
sprijin.
 Demonstrează coordonare oculo-motorie în jocurile de construcție, în realizarea puzzle-urilor,
în înșirarea obiectelor pe ață etc. un număr de 5 (25%) copii, 12 copii au comportamentul în
dezvoltare, restul de 2 copii necesită sprijin.
 Își adaptează comportamentul în funcție de regulile diferitelor situațiiun număr de 10 (50%)
copii, 8 copii au comportamentul în dezvoltare, restul de 2 copii necesită sprijin.
 Își spune corect numele, prenumele, vârsta, orașul, țara în care s -a născut un număr de 13
(50%) copii, 6 copii au comportamentul în dezvoltare, restul de 1 copil necesită sprijin.
 Spune adultului când cineva îl lovește sau îi face ceva rău un număr de 3 copii (15%), 14 copii
au comportamentul în dezvoltare, restul de 3 copii necesită sprijin.
Masuri ameliorative
 Valorificarea maximă a funcțiilor jocului;
 Lărgirea relațiilor verbale, socializare;
 Folosirea cât mai mult a cântecelor, jocurilor de mișcare tematice;
 Exerciții de dezvoltare senzorială;
 Educație sanitară- povestiri, poezii tematice;

17
  Lucru pe centre de interes pentru dezvoltare oculo-motorie.
După care se va proceda la fel pentru fiecare domeniu de dezvoltare.
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

În Condica de evidență a activității didactice/Planificarea săptămânală sau Caietul educatoarei,

cum mai este numit, se completează și acele Rapoarte de evaluare semestrială/finală pentru a se
vedea progresul copiilor după o perioadă de activități didactice desfășurate și pentru a putea planifica
activitatea didactică viitoare în funcție de informațiile obținute în procesul de evaluare sumativă. Voi
prezenta în continuare un model orientativ de Raport de evaluare pe semestrul I. Modelul a fost
prezentat și pe grupul ACTIVITĂȚI GRĂDINIȚE, unde a fost apreciat de către alte cadre didactice
ca fiind acceptabil ca structură și conținut.

Raport de evaluare sumativă Semestrul I

Evaluarea sumativă de la sfârșitul semestrului I a grupei mari a urmărit gradul de progres al
fiecarui copil în parte și al grupei în ansamblu de la evaluarea inițiala și pâna acum. Pe lângă funcțiile
de măsurare, de diagnosticare și de prognozare, s-a pus accent pe funcția de reglare a demersului
didactic din perioada următoare, până la încheierea grupei mari, care urmărește în primul rând
dezvoltarea aptitudinii de școlaritate.
Acest lucru a determinat elaborarea și punerea în practică a unor modalităti și forme cât mai
eficiente de realizare a evaluării, prin care să se surprindă cât mai fidel și să oglindească clar
performanțele preșcolarului în raport cu obiectivele stabilite. Astfel, s-au aplicat probe orale (dialog,
discuții libere, întrebări-răspunsuri, joc de rol), probe practic-acționale (activitate practică, lucrul cu
obiecte, jetoane, joc exercițiu), probe scrise (fișe de lucru pentru desen și pictură), observarea
comportamentului în timpul și în afara activităților, studiul produselor activității. Informatiile obținute
au fost consemnate în Caietul de observații, iar în Fișa de progres individual pentru fiecare copil din
grupă, am consemnat data la care am observat dacă comportamentul observat la evaluarea inițială a
progresat (în coloana cu verde, de exemplu, dacă a trecut de la comportament care necesită sprijin la
comportament în dezvoltare), conform indicațiilor din Scrisoarea metodică din 2019.
Comportamentele urmărite la activități au fost selectate pe domenii de dezvoltare și în
concordanță cu Fișa de progres individual, conform Curriculumului pentru educație timpurie din
2019.
Facând o centralizare a datelor legate de comportamentele dezvoltate de copii până la ora
actuală, s-a constatat că nivelul de îndeplinire a indicatorilor comportamentali a fost: CA-60%, CD-
35%, N-5%, observându-se un anumit progres raportat la rezultatele evaluării inițiale.
Având în vedere faptul că pe parcursul acestui semestru s-a lucrat tot mai mult abordând
conținuturile din perspectiva activităților integrate, am considerat necesar ca și evaluarea să se facă
abordând conținutul din aceleași perspective. Nu am abuzat de fișele de lucru și am selectat și aplicat
probe de evaluare care au permis preșcolarului să se manifeste liber, creativ și, astfel, s-au constatat
mai ușor cunoștintele dodândite și capacitatea de aplicare a acestora în practică, dar și nivelul
comportamentelor urmărite la fiecare activitate.
Astfel, am proiectat și evaluat urmatoarele activități:
DLC-EDUCAREA LIMBAJULUI.........................................................................................
DȘ-CUNOAȘTEREA MEDIULUI........................................................................................
DȘ-ACTIVITATE MATEMATICĂ......................................................................................
DEC-ACTIVITATE ARTISTICO-PLASTICĂ.......................................................................
DEC-EDUCAȚIE MUZICALĂ.............................................................................................
DOS-EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE.............................................................................

18
 DOS-ACTIVITATE PRACTICĂ...........................................................................................
DPM-EDUCAȚIE FIZICĂ....................................................................................................
Desigur, copiii au fost observați și la celelalte categorii de activități JALA 1, JALA 2, ADP,
obtinând informații despre modul de socializare, nivelul deprinderilor formate, a achizițiilor
cognitive, a nivelului de dezvoltare pentru fiecare copil.
1.Constatări privind dezvoltarea cognitivă:
Marea majoritate a copiilor din grupa care au un potential cognitiv în dezvoltare; capacitățile
perceptive la un nivel mediu, spirit de observație acceptabil, capacitate flexibila de operare cu notiuni
în formare, ritm de învățare bun, cu mici excepții care se încadrează la un nivel care încă necesită
sprijiin. Copiii și-au însușit noțiunea de grupă/mulțime, reușind să formeze cu sau fără ajutor grupe de
obiecte după un criteriu dat, identifică prin comparație unde sunt mai multe, mai puține. Se va lucra,
pe viitor, mai ales la identificarea formei de cerc și a culorilor pieselor geometrice.
2.Constatări privind dezvoltarea limbajului și comunicării:
Comportamentele verbale măsurate au un nivel care încă necesită sprijin la majoritatea
copiilor. Unii copii, care se exprima greu in propoziții, vor fi antrenati în cadrul JALA, dar si la
activitățile tematice. Se va urmări, mai ales, exprimarea corectă în propoziții, pronunția cuvintelor,
reproducerea de texte/poezii pentru dezvoltarea capacității de memorare.
3. Constatări privind dzvoltarea fizică, sănătatea și igiena personală:
Din punct de vedere fizic, copiii sunt normal dezvoltați. Și-au insusit deprinderile motrice de
mers, alergare ș. a., pe care le aplică în diferite contexte de joacă și activitate. La capitolul deprinderi
igienico-sanitare, copiii necesită sprijn în permanență. Astfel, se lucrează la formarea deprinderilor,
observându-se o buna cooperare cu cei mici, dornici să ajute la spalatul pe maini, așezarea mesei,
curățirea meselor după activități. Pentru toți copiii se vor desfășura activități de orientare în spațiu
după un reper dat, de dezvoltare fizică generală, gimnastică de înviorare zilnică, divertisment, acțiuni
de educatie fizică, jocuri în aer liber, muzică și mișcare..
4. Constatări privind dezvoltarea socio-emoțională:
Majoritatea copiilor manifestă initiativă, într-o măsură mai mică sau mai mare, în executarea
unor sarcini colective. Socializarea prin joc este foarte bună; pentru optimizarea acesteia se vor folosi
în continuare ca modalități de realizare jocurile cu subiect și roluri, lucrul în echipă, cooperarea.
Grupa, în ansamblul ei, prezinta un comportament socio-afectiv, cu unele mici exceptii (copii cu
personalitate puternică care uneori, din dorința de afirmare conturbă activitatea celorlalți). Există și
câțiva copii care se izolează și nu intră în contact cu ceilalți. Aceștia vor fi observați în permanență,
încurajați să participe alături de ceilalți copii la jocuri și activități.
5. Constatari privind capacitățile și atitudinile de învățare:
Copiii își exprimă dezinvolt dorința de a învăța, să realizeze anumite acțiuni de autoservire, să
confectioneze jucării, lucrări practice de care sunt încântați. Marea majoritate, se pot concentra 20 de
minute la o activitate, mai ales dacă aceasta este prezentată într-o manieră atractivă. Le place să
picteze, să deseneze, să modeleze, activități unde se dezvoltă exprimarea creativă a gândurilor,
emoțiilor. Dansează, cântă, fac mișcare pe muzică. Sunt interesați de tot ce este nou și atractiv.

Etapa 5. Elaborare Planificarea calendaristică anuală

Întreaga activitate didactică a cadrului didactic se înregistrează în documentul juridic Condică

de evidenţă a activităţii didactice din educația timpurie. Aceasta este un document juridic şi un
instrument care vine în sprijinul cadrelor didactice, oferindu-le orientarea generală corectă cu privire
la planificarea activităţii didactice, în vederea unei reuşite integrări şcolare şi sociale a copiilor. De
asemenea, aceasta oferă atât educatoarelor, cât şi celor care doresc să afle ce înseamnă profesia de
educatoare, o oglindă clară a activităţii desfăşurate într-un an şcolar cu copiii. Planificarea
activităţilor instructiv-educative din grădiniţă constituie un document juridic justificativ al prezenţei
sale la grupă şi al parcurgerii programului zilnic cu copiii.
Activitatea didactică se planifică anual și săptămânal în acord cu planul de învăţământ şi
metodologia de aplicare a lui. Planificarea anuală se realizează pe proiecte tematice și teme
săptămânale independente care să fie corelate/distribuite pe 6 teme anuale de studiu. Astfel,

19
Programul anual de studiu pentru nivelul antepreșcolar și pentru nivelul preșcolar se va organiza în
jurul celor şase mari teme (teme de integrare curriculară) Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se
întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/organizează o activitate?,
Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune
obligatorie și nu are nicio legătură cu momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta, se pot
derula cu copiii, îndeosebi cu preșcolarii, diferite proiecte tematice). Pornind de la aceste teme, anual,
pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii. Într-un an școlar se pot
derula cu copiii preșcolari maxim 7 proiecte tematice cu o durată maximă de 5 săptămâni pe proiect
sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcție de
complexitatea temei abordate și te interesul acordat de copii. Pot exista și săptămîni în care se
stabilesc teme săptămânale independente, de interes pentru ceea ce vor copiii să studieze. Totodată,
pot exista proiecte de o zi și/sau proiecte transsemestriale.
Tema/ideea se alege pornind de la interesul copiilor faţă de un subiect, de la dorinţa şi putinţa
educatoarei de a dezvolta cu copiii un anumit subiect din diferite domenii de cunoaştere; viaţa
socială, ştiinţa, literatura etc. Tema va fi sugerată de descriptivul celor șase teme anuale de studiu,
unele evenimente majore din viaţa copiilor, a societăţii sau de anumite tradiţii si obiceiuri specifice.
Este important ca temele abordate să fie apropiate de mediul în care trăiește copilul, de preocupările
lui și de nivelul de dezvoltare al acestuia. Se recomandă ca între temele alese pe parcursul unui an să
existe un echilibru în ceea ce priveşte domeniile abordate, o corelare a acestora cu calendarul
evenimentelor (sociale sau ale naturii). Se va ţine seama de faptul ca unele teme considerate de
educatoare a fi potrivite pentru copii s-ar putea să nu fie adecvate. În contextul noului curriculum,
educatoarea nu va pune accent pe un număr de activități dat de planul de învățământ, deoarece nu mai
există o limitare numerică. În schimb, va avea în vedere asigurarea unui echilibru între toate tipurile
de activități și a mujloacelor de realizare a acestora, atât zilnic, cât și săptămânal. La numite intervale
de timp, planificarea trebuie revăzută iar activitățile echilibrate (de ex.: au fost planificate mai multe
activități de memorizare în perioada Crăciunului).
Pentru aplicarea la grupă a planificării, un accent deosebit se va pune pe învăţarea prin joc şi
activităţile pe grupuri mici şi individuale, activităţi ce se desfăşoară în afara celor frontale, cu întreaga
grupă de copii. Pe parcursul desfăşurării activităţilor se va ţine seama de ritmul proriu al fiecărui
copil, de posibilităţile lui de exprimare şi de sugestiile sau întrebările acestuia. Activitatea de bază,
jocul, la acest nivel este mai organizat și durează mai mult timp.
Planificarea săptămânală se elaborează în echipă, pentru grupe omogene sau eterogene, în
format electronic, și în acest caz educatoarea va completa și Condica de prezență si evidență a
activității (modelul destinat tuturor cadrelor didactice) sau va completa Condica de evidenţă a
activităţii didactice din educația timpurie (care îndeplinește și rolul de planificare săptămânală).
Pentru grupele eterogene, planificarea activităților va ține cont de nivelul de vârstă al
majorității copiilor. Totodată, indiferent de grupa la care lucrează, educatoarea va asigura
diferențierea sarcinilor în timpul activităților în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale
copiilor din grupă. Cadrele didactice consultă Programul zilnic aprobat în Regulamentul de ordine
interioară al unității de învățământ, în procesul de completare zilnică a Condicii de evidență a
activității didactice din educația timpurie.
Informații mai ample și indicații se găsesc atât în Curriculum pentru educație timpurie din
2019, cât și în scrisoarea metodică din 2019.

20
 DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII ȘI COMPORTAMENTE
VIZATE
Nu există competențe la preșcolari. Ci doar comportamente în formare care vor sta la
baza competențelor de mai târziu.

A.DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATEA ȘI IGIENA PERSONALĂ

La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

1. Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare

1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei
1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare
1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate
2. Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
2.1. Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat.
2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii.
3.Sănătate (nutriție, îngrijire, igienă personală) și practici privind securitatea personală
3.1. Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specifice unei alimentaţii sănătoase
3.2. Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
3.3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase
3.4. Utilizează reguli de securitate fizică personală

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

1.Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate

1.1. Manifestă încredere în adulţii cunoscuţi, prin exersarea interacţiunii cu aceştia
1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situaţii problematice specifice
1.3. Inițiază/participă la interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată
2. Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
2.1. Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre oameni
2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare
2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate
2.4. Exersează, cu sprijin, abilități de negociere şi de participare la luarea deciziilor
2.5. Demonstrează acceptare și înțelegere faţă de celelalte persoane din mediul apropiat
3. Conceptul de sine
3.1. Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale
3.2. Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea sa ca persoană unică, cu caracteristici
specifice
4 Autocontrol și expresivitate emoțională
4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă
etc.
4.2. Demonstrează abilităţi de autocontrol emotional

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

1. Curiozitate, interes și inițiativă în învățare

1.1. Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
1.2. Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat
2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență

21
2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți.
3. Activare și manifestare a potențialului creativ
3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și
povestiri creative
3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI

SCRIERII
La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă)
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)
2. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții
proprii (comunicare expresivă)
2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
3. Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvinte, silabe, sunete și asociază sunete cu litere
3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și valorifică mesajul scris în activitățile curente
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și folosește diferite modalități de comunicare grafică și
orală pentru transmiterea unui mesaj

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente, între care:

1. Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat

1.1. Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat
1.2. Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii din mediul apropiat
1.3. Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe trecute
1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa proprie
şi a grupului de colegi
1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente şi
metode specifice
2. Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat
2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime,
volum
2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător
2.4. Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
3. Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
3.1. Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului
3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului
3.4. Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială

22
Fișa se găsește laanexa 4, pag.37 din Curriculum pentru Educație timpurie
2019.https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf