„ANTICUITATILE

JUDETIULUL RONANATI
CUVENTARE ROSTITA IN SIEDENTIA D'IN 20 SEPTEMBRIE 1877 A

SOCIETATII ACADEMICE ROMANE

S1 ACUMU INSOCITA CU NOTE, ANNEXE 81 DESEMNURI

„DE

A. |. ODOBESCU.

Si BUCURESCI. ,
TYPOGRAEPA SOCIETATII ACADEMICE ROMANE
(LABORATOBII ROMANI),
19. STRAD'A ACADEMIEI 19,
1878.
“med,
E
 i - : ” -
-
” - « - ”

-
: ,
“ . 7 ”
” Ni

- _ 5 i | 7

_ Ă ” |
- '

, | - /

A .

A ”
-

| - - pp

: 7 ,
,
.

- ”
” i

- - 7 îi i ' ă
 ANTICUITATILE

JUDETIULUI ROMANATI
 EX1BRASU D'IN
ANNALELE SOCIETATII ACADEMICE ROMANE

SESSIUNEA ANNULUI 1877. TOMULU X. SECTIUNEA UI:

MEMORII SI NOTITIE.

Pagina 173, sub titlulu:

ra,

RELATIUNE DESPRE LOCALITATILE SEMNALATE PRIN ANTICUITATI

”

IN JUDETIULU ROMANATI
 BIBLIOTECA CENTRAL,
Şi Ia UNIVER
oh Bu50 jpg EWSW
BUCUReer
RA iA

ANTICUITA TILE

JUDETULUI ROMANA
| | | | Ra 3

CUVENTARB ROSTITA IN SIEDINTPA D'IN 20 SEPTEMBRIE 1877 A

SOCIETATII ACADEMICE ROMANE

81 ACUMU INSOCITA CU NOTF, ANNEXB 8) DESEMNURI

DE

A. |. ODOBESCU.

BUCURESCIL. |
TYPOGRAFI'A SOCIETATII ACADEMICE ROMANE _
(LABoRaTORII ROMANI).
19. STRAD'A ACADEMIEI 19.
1878.
MBUSTECA CENTRALA UNIy aa
ERSITA
- BUGREŞTI Mm
Cota NEA PERII Aa re meet mu aan ine se

B.C.U.Bucuresti

IUN
018661
 PRECUVENTARE

Micula volumu ce scotu aci sub titlulu de Anticustati ale judetiului

Romanati, este nu atatu ua, monografia completa a tutuloru thesaure-
loru antice cate, contine acelu coltiu alu Romaniei, care, de ua-data,
cu numele, a pastrătu si mai multe remasitie ale vechiloru coloni ro-
mani din Dacia, catu ua adunatura a tutuloru notiiuniloru, mai
multu s€u mai pucinu precise, pe care le au cullesu, do vre ua patru-
dieci si duoi de anni incâce, 6meni, — fârte neasemenaţi in gradulu
loru de cultura, axcheologica,—
cari au avutu placere sâu sarcina, de a
se occupă cu asiă materii. |
Aceste notiiuni, eate ajunsese la cunnoscinti'a mea, m'amu cercâtu
acumu unu annu, sa le resumu intr'ua scurta cuventâre, rostita in-
tr'un'a d'in siedintiele Societatei Academice Române, in care cuven-
tăre imi eră mai multu a-minte de a constată ca ce felu de cunnoseiu-
tie asupr'a infacisiarei anticarii a judetiului Romanati, potu sa. resulte
d'in respunsurile date, in cursulu anniloru de la 1871 peve la 1874,
de cotra invetiatorii satesci, chiamati a, respunde la unu Cestionariu
populau archeologicu, redactâtu de mine in stylulu si form'a, ce mi
s'au parutu mai inlesnitâre pentru priceperea si petrunderea, popula-:
tiiuniloru nostre rurale.
Acestu Cestionariu, impartitu invetiatoriloru satesci de cotra Mi-
nisteriulu Instructiiunei publice, n'a fostu pretutindeni fora rezulta tu.
Cei mai multi d'in dasealii de sate s'au silitu sa iea, si sa ne commu-
nice informatiiuni locale, spre a satisface la intrebarile ce li se adre-
 TI -

sase: altii anse, s€u d'in negligentia, sâu d'in lipsa, de perspicacitatea,
necesaria, s6u chiaru in fine si d'in reale absentia, a obiecteloru recerute
in localitatile respective, au respunsu co nimic'a, d'in cele mentiionate
in Cestionariu nu se afla pe la dinsii.
Apoi anco sa observamu co nu tote communele tierrei, si mai al-
K

lesa" nu tâte satele si catunele, au scâle si invetiatori, si ca prin ur-

mare tote acele cate sunt in astu-felu de positiiune au remasu firesce
mute la, chiamare ce, prin Cestionariu, s'a indreptatu numai acolo
unde se afla, asediaminte scolare.
Asiă dero, lacune trebuia sa fia, si sunt multe; ele cată a, fi adaose,
in numeru celu pucinu egalu, pe lunga informatiiunile sosite. Sa pu-
nemu 6rosi in cumpena si valdrea, sciintifica, mai totu d'a-una minima,
a informatiiuniloru date, si vomu fi siliti a constată co lucrarea ce
amu facutu spre resumarea cunnoscintieloru n6stre asupr'a anticui-
tatiloru d'in Romanati, nu pote fi, de ua camu data, decatu rudi-
mentulu informu alu unei monografii asupr'a acestui interesanta su-
biectu, Nici co amu pretensiune a presentă cetitorului mai multu
decatu atat'a,
Si cu tâte acestea, in numerdsele annexe, cari au venitu, un'a dupo
alt'a, sa, se alature, in lucrarea nâstra, pe lunga notiiunile cullese d'in
raspunsurile dascaliloru de sate, amn addusu subiectului nostru totu
contingentele archeologicu, catu ni'lu potu procură lucrarile aceloru
Gmeni carturari, cari sciu su cari credu a sci mai multe decatn in-
vetiatorii satesci.
Typariturile,-unde se afla consemnateacele informatiiuni d'in a duo'a
serie, sunt in genere publicatiiuni asi de efemere, asiă de pucinu pa-
strate in bibliotecile nâstre publice si private, incatu n'amu crediutu co
va fi cu totulu fora, de folosu a le adună de prin diiare rasipite si de a,
le retypaxi aci, insocindu-le cu unele d'in desemnele ce le intovax:0
siescu, si une ori chiaru producendu desemne noni si inedite de pre o-
biectele descrise in ele.
Nu tagaduiescu co cea mai mare parte din cele coprinse in aceste
typarituri,—unele cu adeveratu caracteru si altele numai cu preten-
siune archeologica,—au totu atat'a, necesitate de controlari seridse la
faci'a locului, ca si datele de prin respunsurile invetiatoriloru satesci;
 DI

ba, adez€ pote si mai multu, coci sciinti'a, faciarita este totu d'a-un'a
mai amagitore si mai vielena, decatu naiv'a si sincer'a ignoranti'a.
Totusi, chiaru si astu-felu fiindu, mi s'a parutu necesariu
de a fi
na-data, adunate, macaru si numai de pre unu coltisioru alu
tierrii,
totu ce s'a scrisu, totu ce s'a facutu cunnoscutu su s'a presupp
usu de
ori si cine, asupr'a, vechieloru asiediaminte pamentene, pentru
ca pe
viitoru Gmeni cu adeverata, scientia si ca buna, credintia,
luatidu scire
de tote acele indicatiiuni, sa, se occupe a le adeveri prin controlari
mi-
nutii0se si cercetari la faci'a locului, prin completari pe unde sunt
errori intemplatore su precugetate. |
Eto scopulu pentru care amu cutezatu a sete la lumina ua ca rte, for-
mâta d'in asia multe si felurite petice, ua carte ce nu va multiumi
de
sizuru pe cei cari voru fi speratu sa, gasâsca inti'ins'a, ua, descrier
e
systematica si completa, a Anticuitatiloru d'in judetiulu PRomanati;
dâro pentru care, credemu, co ne voru fi forte mulriumitori acei'a, cari
voru voi sa, scia ce sa facutu si ce s'a scrisu pene astadi in privinti'a,
descoperirilovu de vechi asediaminte d'in acea portiiune a, tierrei.
Pote chiaru d'in acesti'a se voru allege si barbati de meritu cari,
prindiendu indemnu d'in interesulu invederatu alu descopeririloru, le
voru preurmă cu mai multa sciintia, mai multa, ordine si mai multu
suecesu decatu predecesorii loru.
Pentru acei'a, cartea nâstra va fi na, calleusa pretiuita, si cu catu
cercetarile loru voru ajunge la, resultate mai fructudse, cu atatu
va,
cresce si utilitatea publicatiiunei care le va fi servitu de indemnu
si
de base,
Sa inchipuimu în adeveru co ua inventoriare a tutuloru notiiuni-
loru anticarii adunate pene acumu in tâta tiârr'a nostra, si acei'a,
chiaru numai atatu de completa pe catu este cea, care v offerimu acumu
publicului despre ale judetiului Romanati — s'aru publică catu mai
curendu, 6re, spune-mi-se?, n'amu fi cu multu mai inaintati, dâco nu
in cunnoscinti'a reale a anticuitatiloru nâstre, dero celu pucinu în a
sorgintieloru d'in cari putemu sedte pe viitoru mai intins'a loru cun-
noscientia, ?
Amu ave celu pucinu d'inainte ochiloru unu conspectu generalu,
de-si pote anco tulbure alu datiineloru nostre d'in trecutu; amu ave
ua schitia, de chart'a anticaria a tierrei nâstre, la, deosebite epoce ale
 IV

vietiei sale. Si pe acelu conspectu, pe acea chart'a, amu pute pe fia-

care di, sa, facemu adaose, sa facemu indreptari. Toti acei'a, caror'a le
placu studiile vechimei aru cuteză negresitu atunci a pasi cu mai
„multa sigurantia, cotra nuoi descoperiri. Aru remant mai pucinu locu
„pentru sfi6la, celoru cu bune credintia, mai pucina impunitate pentru
scornirile fantastice ale celoru pre multu indrazneti.
Dsro este negresitu lucru greu, indelungu si costatoru a face pentru
cate-va decimi de judetie, cei'a,.ce cu mari anevointie facemu aci
pentru unulu singuru (Romanatii) si cei'a ce acumu cati-va anni amu
facutu pentru altulu (Dorohoiu), Nu sciu, dieu, deca puterile imi vora
permite sa ducu eu insu'mi pene la capetu acesta, lucrare, cari'a ii
trebue mai muitu chiaru decatu ua nepregetata staruinti'a, coci me
simtu datoru chiaru aci indata sa aratu co, insasi acâsta lucrare par-
tiiale nu 'mi aru fi fostu cu putintia a o realisă fora de inlesnirile ce
amu aflatu in sprijinulu binevoitoru alu actaalului Ministru alu In-
structiiunei publice, Domnu George Chitiu, precumu si in ospitalitate
ce 'mi a accordatu in Annalele sale, Societatea, nostra Academica, ca-
xi'a anse amu fostu nevoitu a'i adoptă in acâsta publicatiiune, pucinu
respandit'a orthografia,. Unei'a si altui'a voiu sa, le multiamescu pentru
presentu; 6ro viitorulu intregi lucrari va, depinde multu de la rezulta-
tele ce ar essi d'in primele mele incercari. Acele resultate le asteptu,
_ Imsasi lucrarea, mea, de inventoriare, &t'o aci de facie; in fine, pentrn
ca, de ua, data cu dins'a, sa divulgu si publicului mai cultu, principal'a
ei sorginte, voiu retypari, in acesta precuventare, modestulu meu Ce-
stionariu seu Isvodu, care a provocatu adunarea materialului celui
mai copiosu alu luerarei de facie.
Astu-felu se va judecă, la unu locu, tota, valdrea intreprinderei mele
incereatore, intreprindere facuta, — o marturisescu—cu pretensiuni
sciintifice multu mai prejosu de resultatele la care ea pote cu timpulu
şa impingă, cunnoseinti'a, istoriei si a, ethnografiei patriei nostre.
 CESTIONARIU

ISVODU DE INTREBARILE LA CARI SE CERE A SE DA RESPUNSURI

IN PRIVINTI'A VECHILORU. ASIEDIAMINTE CE SE AFLA IN DEUSEBITELE COMMUNE
ALE ROMANIEI.

Guvernulu, cu scopu de a pregati intocmirea unei istorii lamurite a Romaniei, avendu

trebuintia a adună de prin totu cuprinsulu tierrei, sciinti'a despre tâte locurile car
voru fi fostu insemnate anco d'in vechime, prin cladiri s6u alte semne vechi attingetsrei
de faptele stramosiloru nsmului romanescu, .doresce a av6 d'in fia-care communa, res»
punsuri deslusite la intrebarile urmatâre : |
1* Intrebare : — Se face intrebâre dâco în cuprinsulu communei s6u in commu-
nele invecinâte, adico în orasiele, in satele, in catunele, în campi, în padurile ori in
muntii cari sunt cuprinsi in acea, communa s6u in cele invecinate, se afla vre unu locu
care sa se cunnsca a fi fostu anco d'in vechime, locu insemnatu, adico, spre pilda : |
— Care sa se arâte co a fostu Cetate vechia, su de zidaria, su numai de pamentu,
cu imprejmuire de pâtra ori cu siantiuri; Ă
— Ori deco este in communa scu in vecinâtate, vre unu locu care pârta numire de ;
Cetate, stu de Cetatiuia, su de Cornu, s6u de Grindu, su de Strâja vechia , s6u de
) Tabera vechia, s6u de Seliste, s6u de Turnu, s6u de Cula, su de Basca, s6u de Mnznd.
ţ s6u de Capiste, sâu de Monastire ori Biserica vechia, s6u de Olturu, s6u alta numire
€„di in care sa se intiellâga co a fostu pe acelu locu vre unu asiediamentu str amosiescu;
— Ori dâco se afla ceva Siantiuri de cele betranesci, cari pe une locuri pârta numire
de Troianu, s6u Brazda, s6u Vallu;
— Ori deco sunt pe communa sân în vecinatâte, un'a s6u mai multe Magure vechi,
s6u Movile insemnate, stu Gorgane, stu Popine, s6u Dolme , cari sa se cunnâsca co
sunt facute de la mosi stramosi, si nu de hotarnicii d'in vremile de acumu;
— Ori dâco sunt Rovine si Gropane de selisti vechi de orasie, de targuri si de sate
— Ori dâco sunt pe sub pamentu s6u in vre ua costa, Morminte vechi, ori Gropni-
tie, ori Bolti, in cari au fostu inmormentati 6meni d'in vremile vechi;
— Ori deo sunt Gropi su Borte aduni, unde sa se dica co aru fi fostu in veehime
 VI

Ocne parasite ori Bai, d'in care se scoteâ mai de de multu feru, arâma, argintu, auru
stu alte metaluri; Ă
— Ori dâco sunt ceva Ziduri surpate, cari porta numirea co sunt de pe vremile candu
cu Uriasii, cu Jidovii, cu Taiarii s6u cu alte limbi pagane si straine d'in vechime ;
— Ori dâco sunt ceva Stelpi s6u Capateie de pâtra, ori de caramida, ori de lemnu
ale vre unui Podu vechiu si surpatu, care trece preste vre ua apa scu preste vre ua
valle.
— Ori dâco sunt ceva semne vechi, precum Cruci mari de pâtra cu slove s6u fora
slove, ori Petrâie mari asiediate de mana de omu;
— Ori dsco sunt; Pesteri scobite in stanca s6u in maluri, in care se spune co aru fi
locuitu odini6ra 6meni;
— Ori deco sunt alte locuri, in care s'au gasitu mai de multu s6u se pâte gasi si a-
cumu felurite remasitie de pe la locuitorii d'in vechime, precumu Ole, Urcidre, Urldie
de lutu si Hirburi, ori Arme si Unelte, s6u Podobe de feru, de ocelu, de arâma stu de
alte metaluri; ori Idol; mari s6u mici de pâtra, de lemnu, de pamentu sâu de feru; ori
Lespedi de pâtra sapâte cu Chipuri s6u cu Slove; ori Banuti vechi, ori Petre de innele,
ori alte feluri de lucruri d'in vechime.
A 22 Intrebare : — Dâco se va fi aflandu in communa s6u in vecinatâte vre unulu
s6u mai multe locuri de felulu celoru insemnate la antei'a intrebâre, se va aratâ cu dea-
meruntulu, care sunt acele locuri, de ce soiu sunt ele, si se va insemnă deslusitu ce nu-
m“re pârta in partea locului fia-care d'in ele in deosebi.
A 3 Intrebare : -- Se va insemnâ asemeni in ce parte a communei cade fia-care
d'in acele locuri, adico spre resaritu, spre appusu, spre media-ndple, ori spre media-di,
i se va arată anco dâco ele sunt asiediate pe locu sietiu, su pe vre unu del, s6u in
vre ua valle, s6u pe malulu vre unei ape, s6u pe pâlele ori pe muchia vre unui munte;
s6u pe vre unu piscu, s6u in vre ua padure, s6u in vre unu lacu ori bal'a, s6u în vre
unu ostrovu, s6u în vre ua respanteia; insemnandu-se totu de ua data si numirea acelui
locu în care se afla.
A 4* Intrebare : — Se va aratâ, pre catu va fi prin putinti'a, intinderea scu ma-
rimea, si forma, ce inchipuiesce, adico :
— Deco va fi Cetate ori Cetatiuia, se va spune de este rotunda, ori in mai multe un-
ghiuri, si se va aratâ ca catu cuprinsu pâte sa aiba in la-untrulu ei, cate falci, ori cate
pogâne, ori cati stanjeni;
— Deco va fi siantiu, se va spune ca catu este adunculu, catu este latulu si catu
este lungulu Lui, si incotro este indreptata urm'a lui prin communele vecine, si se va a-
rată în ce parte este aruncatu pamentulu, adico spre resaritu, spre appusu, spre mâdia-
n6pte ori spre mâdia-di;
— Deco va fi movila, s6u magura, seu gorganu, stu popina, stu dolma, se va arată
ca catu este de inaltu si ca cati stanjeni pote sa aiba ocolulu lui, la p6le, si dâco este
“rotundu, seu cu verfulu tiuguiatu ori trunchiatu;
— Deco va fi zidaria, se va spune deco este facuta cu bolovani meciopliti de pstra,
ori cu lesprdi cioplite; ori cu caramida, si cu ce felu de caramida, mare s6u mica, grâsa
 VI

s6u subtire, si se va aratâ ce inchipuiesce acea zidaria, adico deco este rotunda, ori in
unghiuri, ca cumu aru fi fostu ua biserica, ori ua cula, ori un palatu, ori ua casa ome-
n6sca; s6u deco este numai unu parete prelungitu ca unu zidu de imprejmuire;
— Deco voru fi petrâie asediate de mana de omu, se va arată ca ce marime au ele si se
va spune dâco sunt mai multe gramadite un'a peste alt'a, ori puse alaturi in linia
drepta, s6u în franturi, seu în rotocolu; ori d&co este numai unu petroiu singuru si pu-
steiu, dero fârte mare;
— Deco va fi pescere, se va arată d6co pare a fi scobita de mana de 6meni, scu fa-
cuta numai d'in fire; si se va spune ca cata aduncime pâte sa aiba si catu este de inalta
in-la-intru, si in ce parte de locu isi are intrarea.
A 5 Intrebare : — Se va arat cu deameruntulu ori-ce felu de spuse betranesci
si povesti, cari s'au pastratu d'in vechime despre acele locuri insemnate de ori-ce
soiu
Yoru fi, adunandu acele spuse betranesci de pe la betranii de prin sate, de pe
la preot,
de pre la invetiatori, de pre la paznici de hotare de pre la plaiesi si de pre
la ori-care
alti barbati si femei, cari si ei le-au auditu dela parinții loru ca nisce povesti
stramosesci,
attinget6re de vechile asiediaminte ce se afla in cuprinsulu communei sâu
in vecinatate.
A 62 Intrebare : — Deco se va fi intemplatu sa se gasâsca vre ua data in pamen-
tulu acelei commune s6u in vecinatatea ei, ceva lucruri vechi, precumu : ollurii,
arme,
unelte, scule, banul, idoli, chipuri, lespedi scrise ori alte feluri de lucruri de
prin vre-
mile vechi, sa se fâca aratâre ce feluri de lucruri s'au gasitu si in ce locu s'au
descope-
ritu si camu pe ce vreme.
La tste intrebarile din acestu Isvodu, se cere ca sa se de respunsuri lamurite,
dupo ce
ve va face cercetâre despre cele aflatore in cuprinsulu communei s6u in
vecinatati si la
fia-care 'intrebâre in deosebi se. va face respunsu cu t6te deslusire cate
se voru puts do-
bendi la faci'a locului, intrebandu si pe Gmenii cu cunnoscintie despre
asemene lucruri
batrenesci.
 DoOMNILORU,

Unii d'intre d**s**: n'au perdutu pote cu totulu d'in memoria communieatiune
a ce
amu avutu ondre a face Seetiunei istorice, in siedinti'a de
la 23 augustu 1871, des-
pre Cestionariulu popularu de archeologia, pe care ilu redactasemu in annulu
pre-
cedente si carele, tramisu fiindu d'in partea Ministeriului Iastructiunei
publice cotra
invetiatorii satesci, anco de pe atunci 'mi a inlesnitu mijlâcele de
a face unu rapportu
archeologicu asupr'a principaleloru monumente antice d'in judetiul
u Dorohoiu.(1)
S'a emisu atunci opiniunea co w'aru fi reu sa câra Societatea de la
Ministeriu tâtv
dosariele ce se voru intocmi d'in respunsurile venite, spre a le pastră
in archivele
sale si mai cu s6ma spre a le utilisâ,.
Astadi, domnilorv, acele dosarie, incredintiate tâte mie, au ajunsu
a fi fârte volu-
min6se, de ora-ce ele continu, cu bunu cu rev, peste
1600 de respunsuri Ja disulu
Cestionariu, venite de prin tâte judetiele tierrei.
Nu dau negresitu aceste respunsuri, — d'in
cari ua mare pârte, trebuia sa martu-
risescu, sunt cu totulu negati ve, adico spunu co
in commun'a respectiva nu se afla
nimic'a d'in cele insemnate în Cestionariu,
— nu le dau ca documente archeologice
de ua inalta valdre ; dâro 6ro unu numeru
considerabile d'in ele ns procura netaga-
duite dovedi despre existenti'a multoru remas
itie ale vechimei, de cari D'aveamu
pene acumu nici ua cunnoscintia.
Sub acestu puntu de vedere, dosariele in cestiune
potu servi pentru
informatiuni
ulteriori mai aprofundate; ele potu deveni,
mai allesu completandu-se si mai multu,
nisce pretiuite calause pentru serise explo
ratiuni archeologice; ele chiaru de a-
cumu, pentru acel'a care le examina in compa
ratiune cu brum'a de archeologia eru-.
(1). Acestu rapportu s'a publieata in Monito
rulu officiale alu Romaniei, N? 152 d'in '9jas uliu,
1871, de unde apoi lau reprodusu si alte diiare, precum
u Romanul, TPrompeit'a Carpatiloru si al-
tele. Imi propunu alu editâ din nou cu 6re-car
e modificatiuni, necesitate de constatari pei'son
posteriori si de cate va informatiuni supplomentarii, nali-.
venite de pe la inyetiatori satesei.
 6
dita s6u semi-erudita ce se pote cullege d'in scrierile asupr'a Romanie
i, — facu dre-
cumu sa se invederedie aspectulu archeologicu alu pamentului
"omanescu, cu difte-
ritele sale straturi s6u zone succesive.
Acestu folosu alu loru imi propunu, domniloru, a ve "lu inveder
astadi, schi-
tiandu, in fOrte rapedi trasuri, caracterulu anticariu alu unui'a din judetiel
e cele mai
interesanti ale tierrei, sub acestu punetu de vedere, alu Romanatiloru
de preste Oltu.
Adeverulu este co tocmai acolo s'au facut, in secolulu nostru, si cele
mai multe
investigatiuni archeologice din partea bacbatiloru culti, caror'a, camu
in trecâtu, le
a placutu a dâ 6re-care attentiune areheologiei romanesci.
Asiă dero, nu numai d'in respunsurile invetiatoriloru satesci,
cari, pentru jude-
tiulu Romanati, 'mi au sositu pen» acumu in numeru de 58 bucati,
(2) dâro anco
si din notele si cartile scrise si tiparite de unii litterati ai
nostri, voiu cullege ele-
mentele urmatoriului scurtu coRspectu.
Voiu ave oceasiune a spune, la loculu seu, totu contingentele
ce mi-lu voru fi pro-
curatu insemnarile, mai multu su mai pucinu erudite, ale cercetariloru
d'in stratul
superioru alu culturei nostre. De acsi'a mai nainte dea ve dascrie
cumu mi s'au infaci-
siatu siesurile Romanatiloru, de pre aivele revelatiuni ale invetiatoriloru
satesci,
dati'mi voia a face ua mica nomenclatura despre cercetarile si tiparitu
rile, executate
cu anume intenţiune archeologica, de cotra unii dilstanti sâu
litterati romani, in ulii -
mele decennii, cari au semnalatu renascerea culturei la noi.
Duoi barbati cn ua mare influentia politica si administrativa, in Tisrr'a
Romanâsca
au manifestatu, anco de acumu vre ua patru-dieci de anni, gustulu loru
pentru adu-
narea de anticuitati, si fia-care din ei a reusita mai multu s6u mai pucinu
a'si
satisface acestu nobilu gustu, formandu colleetiuni private de anticuitati,
adu-
nate in mare parte d'in Romania. Acesti doui barbati an fostu: Generalulu
Nicolae
Mavros, carui'a Museulu nostru nationalu d'in Bucuresci îi datorâdia pretii6se monu-
mente antice, mai cu s6ma in ramur'a epigraficei romane de pre malurile Dunare
i,—
celu l-altu, marele Banu Michalache Ghica, frate mai mare alu Domnitorului Ale-
xandru Ghica si Vornicu s6uxiitistru de interne pene pe la 1842,
Ministrulu a facutu ce a pututu pentru ca, intrecându-se cu Directorulu generalu
alu Carantineloru Nicolae Mavros, sa'si adune d'in interiorulu tierrei totu atată
anticuitati pe cate rivălăl
seu isi agoniseă de pre ambele maluri ale Dunarei de josu.
Acâsta lupta avii d'in nenorocire tote neajunsurile unui rasboiu pe capatate, in care
ge preda, se restârna si se ferâma tinutulu cuceritu. Marelui Vornieu ii plateau anti-
cele, si pe unde audiâ stu banuiâ co se afla antice, de grâba ellu tramitea îspruvnici,
zapcii si pomojnici ca sa ridice satele, sa sape si sa scormone salasiele da vechi ce-

(2) D'intre acestea anse, 14 nu ne procura altu contingente decatu allegatiunea,

nu totu daun'a,
decisiva, co nu exista nici ua remasitia de auticuitati in respectiv'a localitate, Acestea sunt
satele :
Leulu, Giuvarescii, Orlea, Cilienii, Moldoveni, Celarii, Dobrotescii, Gavanescii, Vadastriti'a, Cio.
roiulu, Strajeseii, Babiciulu, Studia, Osiv'a-de-josu. Localitatile de unde au venitu respunsuri,
voru fi citate in cursulu expunerei.
 7
tati, spre a”i adduce la curtea sa d'in Bucuresci, — actualulu palatu
alu administra-
tiunei de Ilfovu — petrie, antice si banuti.
Vai! bietulu judetiu Romanati numerâ multe locuri de acelea, unde,
printre dira-
maturi de ziduri si printre movile, plugarii si salaorii desgropau
pe dibuite obiecte
de pe placulu Vornicului. Asi4 s'au facutu pe atunci saputmi
la Recic'a lunga Cara-
calu, la Celei, la Slaveni si prin alte locuri ale judetiului Romanati,
sferamandu si
rasipindu urme pretii6se ale vechieloru asiediaminte romane
d'in acelu coltiu alu
tierrei, insemnatu pentru eternitate cu stampiPa coloniloru
romani d'in Dacia.
Cumnatulu lui Michalache Ghica, junele colonelu
Vladimiru de Blaremberg, fiu
alu unui distinsu archeologu carele a contribuitu in mare
parte la descoperirile si
elucidarea anticuitatiloru scitico-ellenice d'in Rusia meridionale,
luă sarcin'a de a
consemnâ in cati-va articoli de archeologia, tipariti intr'ua revista
din Bucuresci,
numita Muzeulu Nationalu d'in annii 1836 si 1837, privcip
alele resultate ale ace-
loru informe si depredatâre exploratiuni. (3)
Camu atat'a scimu despre cei'a ce s'a lucratu in acestu sensu
pe timpulu de atunci,
coci abi6 avemu sciintia despre directiunea ce pare a fi datu
unoru asemen6 cerce-
tari profesorele G. G. Pappadopold'in u Athena, carele pe atunci erâ institutorele co-
piiloru marelui Banu, si apoi, intorsu in Grecia, a serisu unu discursu
despre urm le
«Hellenismului in Romania».(4)
Ause totu pe acele timpuri, traiâ aci la noi unu ingineru
hotarnicu, Alexaudiu
Popovi“i d'in ducatulu Bucovinei, d6co nu me insielu,
carele avendu occasiune de
a cutricră in t6te sensurile, cu lantiulu si cu lierusiele, mosiiel
e monastiresci si boie-
resci, a instmnatu in condicutitle sale, ori-ce monume
nte antice, cetati, movile si
siantiuri, cate a pututu elu vede cu ochii sei, descriindu-le
cu de-ameruntulu,
Noroculu m'a facutu sa, dau preste condicutiale reposatului Popovic
i, pe care imi
voiu f.ce ua placere u le depune in thesauralu de manuscripte
alu Sociatatei n6stre.
Coprinsulu archeologicu alu uni'a d'in ele s'a si tiparitu,
sunt cati-va auni in foi-
(3) Seri'a de articoli ai lui W. de Bl, in »„Muzeulu Nationa
lu. gazeta literare si industriale“ din
Bucuresci, este compusa in : 10. Suveniruri istorice
si archeologice asup''a Romaniei. Art. L, în
No, L d'in î fevr. 1836. — 20 idem. Art. II, în No. 4
din 96 fevruar. 18536, tratandu despre Cam-
pulu Severinului. — 3% idem, Art IN, în No. 7 d'in
18 martie 1836, tratandu despre Ruinele Ca-
racalului. — 40, idem. Art, 1V. in No, 9 d'in 8 aprilie
183€, tratandu despre Celeiu si Turnu —
5%. Mormentu vechiu gastiu in Romania cea mica.
in No. 24 d'un 5 augustu 1836 : acâsta descope-
rire se l6ga si cu articolulu ; Sciri din la-intru, coprinsu
în diiarulu Carieruha Romane
scu, gazeta,
politica si comerciale, No. 48 din 3] iulie 1856. —
60, Antichitati pamentenesei. Art, | si 1! (asu-
pr'a templului subterranu alu dienlni Mitra do la Slaveni)
in No. 8 (annntu L]-l) d'in noemvrie 1837,
In Annex'a A. ln finele acestei notitie, vomu reprodu
ce articolii de sub No. 3, 4 (in parte) 5 si 6,
Ag e

coci publicatinnea citata a devenitu forte rare. Observamu co

ua, mare pante d'in acesti articoli este
reprodusa, in limb'a francesa, în < Annuaire de la Princip
autt de Valachiex. Boukarest, 1842 pa-
zi Cei

ginele 133—14 9.
(4) Discursulu lei G, Pappadopolu, pronunciatu la 1859
şi apoi si tiparitu in limb'a grâca, este tra-
dusu si romanesce : „Discursu pentru ellenismulu intre Valachi,
rostitu de G. G. Papadopolu, tra-
„dusu d'in elivesce de A. Tambacopulo. Bucuresci (losefa
Romanovruj 1859“.
 8
ti'a diarului ZrompetPa Carpatiloru. Într'acei'a, ca si in alt'a,
gasimu indicatiuni
curi6se despre anticuitatile Romanatiloru, precumu si ale
tutuloru judetieloru
tierrei, (5)
Notiunile n6stre asupr'a acestuiasi subiectu devinu anse mai
lamvrite si doben-
descu unu caracteru mai sciintificu, candu consultamu, in Magasi
nulu istoricu pen-
îru Dacia, paginele ce venerabilulu nostru collegu, d! A.
Treb. Lauriauu consacră
in eruditulu seu articolu Istrian'a, visitei si sapaturiloru
ce da facutu la 1845,
in localitatile de preste Oltu cuprinse in judetiulu Romana
ti.(6)
De la annulu acel'a incâcs avemu a consemnâ cercetari
adese repetite, dâro d'in
nenorocire nici ua data bine lamurite, a doui mari amatori
de obiecte antice, ale ca-
roru nume figar6dia, — ades6 camu fora scirea lui Dumnedieu si a adevera
ţei sciin-
tie,—in rondulu areheologiloru romani. Zelulu si patrio
ticele
loru aspiratiuni, candu
ei explora si explica anțicuitatile tierrei, ne autorisa anse
ai numi si chiaru a le re-
servâ partea de lâuda ce li se cuvine, ca adunatori de obiecte
antice. Acesti'a suntu,
— "i ati si ghicitu, — maiorulu „Dimitrie Papazoglu
(7), si poâtulu, diaristulu si
145) D-ln Kogalniceanu, in Archiva Romanăsca, (vedi în edit.
23, lasi, 1860, tom 1, pag. 275) tiparid
l& annulu 1840, cele urmatâre : <D-l Alexandru Popovici, moldova
nu de locu, acumu ingineru nou-
alui orasiu Severinu in Valachia, celu mai invetiatu d'intre toti Românii
in sciinti'a istoriei nationa-
i mle, si caxele in annii trecuti voise intr'unu inadinsu
jurnalu, „Dacia vechia si noua“, sa, arâte pu-
* „blicului ispravile cercariloru si a aflariloru sale, intr'ua
scrisâre d'in octomvrie 1840, plina de sen-
: stimente patriotice si de eruditiia, bine-voiesce a ne
fagadui pentru „Archiva“, tote acele documente
„si descoperiti ce le au facutu int'anu cursu aprpe de patru-di
eci de anni, si care pene acumau n'au
„pututu av ua publicitate meritata, din pricina co acelu
jurnalu, nefiindu imbraciosiatu, nu s'au
«pututu pune in lucrare, Articolile d-lui Popovici, in unele voru
preface mai multe puncturi de ca:
„pitenia, si in altele voru lumină mai multe fapte a istoriei
nâstre. Pe lun ga scrisorea d-sale, care
„singura asidia multe adeveruri istorice, noi vomu publică
anco, intre altele de a d-sale, si 10: Si
„rul Dommiloru Tierrei Romamesei, d'in chrisâve SCosu,
care se abate cu totulu de sirulu pusu de
; Engel, si prin urmare si de d-ln FI. Aaronu.—20: Descrier
ea cetatiloru celoru vechi d'in Moldova si
» Valachia.—3" : Daturi istorice asupr'a monastiriloru
d'in Bucovina. —40 : Soborele tinutale si
:Episcopatele cari au statu mai nainte de imperatuln Constant
inu si dupo dinsulu s. a.
Intreruperea pe mai multi auni a publieatiunei istorice a
d-lui Kogalniceanu se vede co l'a opritu
a dă cursu acestoru promisiuni. Popovici a muritu fora, ca,
dupo scirea. mea, lucrarile sale istorice sa
-s>fi publicatu vre
unde-va. Abi6 în No. a alu diiarului Zrompett'a
Carpatiloru ad-lai C, Bolliacu
(“las noembre, 1870) s'a, reprodusu, dintr'uă, condica
nanuserisa, ua serie de note sub titlurile:
„ » Numire de orasie ce a gasitu imperatulu Traianu în Dacia“ si „Aratar
e si de locurile altoru
* „multe orasie in pamentulu Tierrei Romanesei,
de care nici unu istoricu nu seiă co stau aici
„să a caroru nume de aci înainte au a 'se cercetd.“
Acea condica coprindiendu » Istorv'a Dachica
»Ucatuita si povestita de inginerulu Alexandru Popovici
, la annulu 1836: — 100 pagine manuscrise,
i + care se coprinde istori'a Daciei pene sub imperati'a lui
Titu (79— 81), precumu si alta condicu:
ta de vre ua 380 pagine cu note diverse, sunt cele ce offeru Societatei. In Annex'aB la acâsta
n stitia, voiu extrage d'in ele totn ce este attingetoriu de
anticuitatile d'in judetiulu Romanați,
(6) Vedi Magazinulu istoricu pentru Dacia. Tomulu II,
(Bucâresci, 1846), pag. 65—128. Vomu
r produce în Annex'a C, cele relative la, cercetarile
si descoperirile facute în Romanați.
(7) Este na lucrare cu multu mai presusu de putintie
le'mi bibliografice acei'a de a consemnă tâte
elucubratiunile, privitâre la areheologi'a nationale,
pe care ncobositulu betranu maioru D. Papazoglu
le a datu la lumin'a publicitatiei, in cei vre ua doue-die
ci si doui ultimi anni, aci. în fasidre si arti-
 4

omulu politicu Cegar lliacu, pe care nici tiârr'a, nici litteratur'a, nici archeolo-
gi'a Romaniei nu potu a'lu nesocoti.
D"* Bolliacu nu s'a marginitu în cercetarile sale, in genere pucinu fructu6se, ce facuse
inainte de exiliulu d'in 1848. Reintorsu in tiârra, d-s, de cate ori a gasitu inlesnire,
a purcesu în cxploratiuni archeologice, si adese-ori judetiulu Romanatii a fostu
terramulu seu de investigatiuni. In numerosi articoli d'in foile sale Buciumulu si
Trompeit'a Carpatiloru, a consemnatu ades6 notiuni pretii6se despre descoperirile de
numismatica, de ceramica si chiaru de unelte de pâtra si osu d'in timpii preistorici, ce
s'au facutu, prin sine si prin altii, in acestu judetiu.(8) Ele,—trebuia sa'marturisescu—,
imi voru fi de mare ajutoru pentru cele ce amu a ve spune.

coli de diiare, aci in tabelle si charte litografiate. Idea mai lamurita despre procederile archeologice
intrebuintiate de d-sa, aţatu in exploratiuni si clasificarea de anticuitati, catu si in explicatiunile
critice si in polemic'a sa disa sciintifica, pâte dă mai cu s6ma Catalogaulu collectiunei sale, publicatu
18 1864 (Bucuresci, ţipog. C. A. Rosetti)
sub titlulu „Muzeulu Papazoglu“, din care vomu extrage
in Aunex'a D , uă parte dinrelafiitiea unei excarsiuni, facuta la 1864, in judetiulu Romanati. Apoi
6ro nu de totu fora interesu sunt si chart'a „Dunarei“ si a „Muntiloru“ din Romania, litografi-
ate la 1869, cu indieatiuni de numorâse localitati coprindietorie de remasitie antice,
(8) In privinti'a publicatiuuiloru diui Cesaru Bolliacu attingetâre de archeologia, voiu cercă aci
de a face ua nomenclatura a principalilor set ârticoli tiiai cu sema d'in annii d'in urma. Anco de
pe la 1845, ds2 a publicatu unu Itinerariu Archeologicu in Curierulu Romanescu ; apoi a attinsu
despre anticuitatile tierrei in oper'a sa francesa : Memoires pour servir Phastoire de la Roumanie;
Te partie. Topographie. Paris, 1855. Intorsu în patria, dupo exiliulu de la 1848,a inceputu tiparirea,
remasa intrerupta la pag. 80, chiaru in mijloculu descrierei anticnitatiloru de la Istazu, a unei Calle-
torii Archeologice în Romania, de ln 20 marie pene la 22 aprile 1853; puginu dupo acei'a, a publicatu
ua tabella litografiata cu anticuitati ale Romaniei, sub titlulu Daco-Romane ; 6ro seri”a - articoli-
loru sei archeologici d'in diiarulu Trompetta Carpatiloru, cu pucine gresiuri, este acâst'a: 19 N. 699
alu foiei d'in 1869, Archeologia şi Numismatica, unde vorbesce despre 9 descoperiri succesive
de monete antice facute în Romania — 20. N. 737 din 1869. Ua descoperire noua (zidurile de
la Slonu in Prahova).—39. N. 789 d'in 1869: Cetatea Tipasulu (d'in Prahov'a). — 4 In Nie 222,
ale Monitorului
25359 74 official d'in 1869, SS afla unu langu rapportu cotra Ministrulu Ju-
structiunei publice, presentatu in urm'a unei excursiuni facuta la Cetajegu.bialouifizesciloru pe
Vede, la Cetatea, Frumbs'a din Teleormanu, la Zimnicea, la Voivod'a, la Turnu- Magurele, la
Bants'a, la Geica Ta Caracalu, lă Recic'a, la Bucovetiu, la Vallea- Rea, la Racari, la Turnu-Se-
verinu, la Cetatea Latiniloru, la Zidin:a Dachiloru si la Porcesci. — 4%. In N 846 alu Trompettei
Carpatiloru din augustu 1860. Archeologia : Pescerea dela obersii'a Zalomitiei, Pescerea cu dilele,
Comâr'a d'in Cumpen'a Ciocarleului. Valiea Caseloru si monmintele de pre Vulcan'a mare. —50,
N. 860 d'in octombre 1870. Pisculu Crasani. — 6% N. 928 d'in iuliu 1871, Comorarii si Archeo-
logia (attingetoru do zidurile de ] mu). — 7%. N. 939 din septembre 1871. Archeologia (rela-
„tiva la semnele gasită” pe petrele de la Slonu, cu ua stampa litografiata representandu acele semne
si monete barbare dacice) —80, N. 942 d'in septembre 1871. Numismatica (aflari d'in Galati).—
9%, N. 965 d'in fevruarie 1872: Ceramica (de la Vadastr'a). — 10%, N. 1010 d'in augustu 1879:
Rapportu cotra Membrii comitetului archeologicu d'in Bucuresci, tratandu despre: arme si unelte
de pâtra, precumu si despre cercetari facute la Zimnicea, la Celei si la Vadastr'a, cu ua stampa
„ tografiata de arme preistorice de pâtra. — 119. N. 1054 d'in marte 1873. Respunsu dini Qdo-
bescu in privinti'a lulelleloru preistorice. — N. 1059 d'in aprilie 1873 : Archeologia, relatandu
12%,
ua nona excursiune la Zimnicea, Izlazu, Celei si Vadastr'a. — 130. N. 1137 d'in iuniu 1874. Ce-
ramic'a Daciei, Campulu mortiloru de la Zimnicea. cu ua stampa litografiata, representandu olla-
2
 10

Dâro, ca sa, inchiaiu, domniloru, list'a cercetatoriloru si exploratoriloru români ai

portiunei de tiârra de care me occupu, voiu numi în fine pe multu-stimatulu nostru
collegu, d!" Dimitrie Sturdza, carele, acumu cati-va, anni, a intreprinsu dreptu simple
petrecere, cercetari în vre ua duoe movile de pe malulu dreptu alu Oltului, la Ru-
sanesci, si incredintiandu'mi estimpu notele ce ds, cu scrupul6s'a ingrijire pe care"i
o cunn6scemu, le a cullesu la faci'a locului, 'mi a datu chiaru ide'a si indemnulu de
a contopi, în presentea schitia, elementele archeologice ce ne procura serisela cartu-
rariloru, cu rusticele respunsuri ale invetiatoriloru satesei de prin communele Ro-
manatiene (10).
Dâco acumu, lasandu in lâturi si impartirea administrativa si dispositiunea topo-
grafica a tinutului in care amu sa me marginescu de ua camu data, voiu intreprinde
a grupă cele 44 de rapporturi cu miediu, venite d'in partea locului, trebuia sa constatu
co in faci'a ochiloru mi se presenta ua adaverât'a charta archeologica, cu totulu spe-
ciale, a judetiului Romanati.
La mâdia-di, d'a lungulu malului Dunari, acolo unde stau semenate pe tiermu-
rile septentrionali ale riului si ale intinsei balti, numita Balta Bistretiului s6v a
Orlei, sutele Dabulenii, Celarii, lana, (11) Grojdibodulu, (12) Gura Padi-

ria localitatii descrise, — 140. N. 1255 d'in iunie 1876, Ceramica preistorica a Daciei : Vo-
dastr'a, cu ua stampa litografiata de ollaria variata. — D'in principalii articoli relativi la localitati
situate in judetiulu Romanati, si anume la Islazu, Celei, Caracalu, Recic'a si Vadastr'a, ne propu-
nemu a face exceipte in Annexe, spre a elucidă puncturile pe cari le vomu attinge mai departe.
(10). Amu reprodusu in Annex'a E, notele dlui Sturdza, impreuna cu micele desemuuri se le în-
sociescu. N
(ii)Invetiatorulu d'in commun'a Zanc'a (plas'a Baltii) arâta co : „acâsta communa se afla situata
„pe ua costa aprâpe de laculu Padinei, in acâsta communa nu se afia nici unu lucru vechiu; anse spre
„E6dia-n6pte de acâsta communa se afla nisce gropi în pamentu, unde dicu co a fostu siliste pe tim-
„pulu Tatariloru, si s'au spartu de acolo si au venitu unde se afia astadi. In mosii'a acestei commune
„Spre media-nâpte, se afla nisce maguri cari sunt în siru si trecu preste tote mosiiele celobu-l-alte
„commune de pe aprâpe; totu in sirulu acestoru maguri, in dreptulu acestei commune este ua ma-
„gura, care dicu co este scâsa de Jidow d'in pamentu, si care se chiama si Maqur'a Jidova, cori
„loculu cu grâpa de unde au scos'o sa cunnâsce si astadi, care este spre resarita de dins'a; acea gr6-
„pa de unde este scâs'a magur'a este forte mare'si se cunnosce si loculu perguriloru, unde au pusu de
„au scos'0. Acâsta magura este in form'a unui conu trunchiatu.. Diametru la base are 7 stanjeni, si
„inaltimea ei este de 4 stanjeni.“ (subsc. 1. Predescu).
(12). De la comuvw'a Grojdibodulu (plasa Baltii) ni se spune co este: „19. una magura, care pârta
„numirea de Rusantsc'a si care se afla spre resaritu de acesta, communa, ca 650 stanjeni,si este asie-
„dliata pe locu sietiu, fiindu pamentulu ei negru, coprindiendu 9stanj. inaltiine, si 42 stan). ocolalu,
„€ro verfulu ascutitu; —- 2%. up'a idem, care porta numirea de Magura mare, care coprinde 9 stan-
„jeni inaltime, si 42 ocolulu ; verfulu rotunda, fiindu asiediata pe locu sieţiu. Acâsta magura se afia
„in capulu conimunei despre resaritu ;—30. un'a idem fora nici ua numire, spre appusu de capulu
„communei si care coprinde 1![s stanjenn naltime, si 12 ocolulu: verfulu rotundu, fiindu asiediata
„pe locu sietiu. Acâs'a magura s'a sapatu de maiorulu Papazoglu in annulu expiratu 1867, dâro ce
„felu de obiecte s'au gasitu intr'ins'a nu amu putut constat; —40, un'a idem pe mosii'a Bistriti'a,
„care porta numirea de Percinu d'in timpurile vechi, 6ro acumu se numesce Magura Cazaciloru,
„care coprinde 5 stanjeni naltime, si 45 ocolulu, verfulu rotundu, findu asiediata pe unu dâlu.
 ui

tat

CHARTA ARCHEOLOGICA
JUDETIULUI ROMANATI
mudebulu Valcea (]
ta Ata A
PL Oltâ iuli SE 0%, Buloizaaiae Sta ese if
ebluVa ir? % 1» ti 2 e
“€ uta *

Judeuulu'
Oltu

E
:2
O Marotirul
a
2 o A
2 | cAmarescii de susu |
e ; Amaresii de josu :
a , A Crusiovubi ş
=P! Balta : Brastavetiuluo 4 Pl Oltulu_
4 | de josuzE&
e. 28
ZE
DD
9
At
i

Moesia (Dulgana'
 12

mei (13) Orlea, Celei, Garcovulu, (14) Corabi'a si in fine terguletiulu Islazulu in
coltiulu versaturei Oltului, pe acesta sprinc6na de d6luri, vediu mari maguri insirate
in grupe, candu de trei, candu de cinci, candu de siese-spre-diece si mai multe.
In trei punoturi diferite, la Grojidibodu(15) la Celei si la Islazu(16) sunt si urme
de cetati, unde se gasescu bani si petre serise din timpulu Uriasiloru. Uriasii, domni-
loru, vorbiau latinesce coci latinesce, sunt scrisi acolo si banii si petrdiele. La Celei (17)
„Acâsta magura se afla ca 150 stanjeni spre appusu de commun'a Hotarulu, care este invecinata cu
„commun'a Grojdibodulu;—520, un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care porta numire de Zemp'a si se afla
„intre commanele Grojdibodulu si Hotarulu, si coprinde 5 stanj. naltime, si 29 ocolulu, verfulu ro-
„tundu, fiindu asiediata pe locu sietiu;—60, un'a idem pe mesii'a Bistriti'a, care porta, numire de
„Ascutita si se afla spre media-n6pte de commun'a Hotarulu, ca 350 stanj., si coprinde 9 stanj. naltime,
„si 45. stanj. ocolului; verfulu ascutitu, fiindu asiediata, pe locu sietiu.“ (subse. N. Popescu).
(13) La Gur'a Padinei (plasa Baltii) se afla : „vre-ua, 16 maguri si anume : spre resaritu, Magu-
„ra Ulsei, Goleloru, Cazaciloru, Dragoiu, Slanului, Nicoci ; — spre mâdia-n6pte : Magura
» Voini, Manea, Boldu-mare, Boldu-micu, Neicai, Floriloru, Strecha, Istrate ; — spre appusu
„sunt trei, ale caroru nume nu sunt cunnoscute.“ (subsc. Jonu Vladescu).
(14) D'in commun'a Gareovulu (plasa Oltulu de josu) avemu sciintia co : „spre mâdia-nopte de va-
„tra communei, care este asediata pe malulu stingu alu Dunarei, in departare ca de 400 stanjeni,
„sunt patru movile si a-nume: 10. Magura Titiri; — 2. Magura Verde; — 30. Magura Cio-
„lacului ; — si 40. Magur'a Tigai; asiediate camu in linia drâpta, avendu directiunea de la resa-
„rita spre appusu si in departare ca de 400 stanj. ura de alt'a, 6ro un'a a cincea magura, numita,
„Magura Ciganului, este asiediata pe malulu Dunarei, spre appusu de communa si in departare ca
„de 500 stanj., cari, si acâst'a, nu se scia de candu si de cine sunt facute.“ (Subse. N. Dimitrescu)
(15) La Grojdibodu s'au aflatu la 1838 cele duce tabelle de bronzu, alu caroru istoricu ilu vedemu
în rapportulu diui maioru Papazoglu, citatu la Annex'a nostra D. Aceste tabelie s'au publicatu
mai anteiu de Zoseph Arneth, în „Zwolf rămische milităr-diplome.“ Wien. 1843, Nr. VII, cu repro-
ductiuni litografice; apoi în Neugebauer, „Dacien aus den Ueberresten des klassischen Aiterthums *
Kronstadt. 1851. p. 117. — Ackner und Miiller. „Die romische ÎInschriften Dacien.*“ Wien 1865.
p. 173,— Mommsen. „Corpus Inscriptionum latinarum* Berolini, 1873, t. LII. p. 2. pag. 876;— Tim.
Cipariu, în, „Archivulu pentru filologia si istoria“. Nr. XVII d'in 10 augustu 1868;— Negresitu co
acestu monumentu se afla reprodusu în nowa opera a diui Lâon Râgnier d'in Paris, asupra 'Tabel-
leloru de liberare din serviciulu militara „honesta missio*; dâro n'amu vediutnancoacea carte. Vomu
reproduce elucidarea monumentului, de pre venerabilu nostru collegu Tim Cipariu, în Annex'a F.
(16) Invetiatorulu de la Izlazu (plas'a Oltului de josu) referre cumu-co : „în arondismentulu a-
„cestei commune, precuina si în vecinatatea, ei s'au gasitu dhipe cetatiui de pamentu, imprejmuite cu
„siantiu ; un'a în mahalao'a Racoviti'a si alta in Verde'a. Cea din mahalao'a Racoviti'a este des-
„pre resaritu si mâdia- nopte; la locu sietiu, pe malulu unef rarle numita Racovitia, unde astadi se
„afla, biseric'a cea vechia. Ero cea de-a-duo'a se afla intre Verdea si Izlazu, pe malulu Danar. i, despre
„m6dia-nâpte, fiindu facuta, pe delu despre mâdia-di si pe valle despre mâdia-nâpte Ele au trei sian-
„tiuri paralele, cari mergu cu capetele spre resaritu si appusu, d'in cari cele duoe despre mâdia.-di au
„ua distantia in departare unulu de altulu ca 2 stanjeni; ro celu de alu 8is, ca de unu pogounu; lungi-
„mea, lora este de 72 stanjeni, 6ro aduncimea acestoru siantiuri este astadi ca de 2 palme. Betranii
„locului au auditu de la mosii loru despre fiinti'a vecbia a acestoru cetati de pamentu. — Toţu în a-
„câsta communa s'a gasitu in annulu 1872, în piatia Scâlei si a Primariei, ua tinichi'a ca de ua
„jumetate de ocă cu banati mici d'in vechime, de cotra unu copillu ca de 7 anni, anume
Ionu alu lo-
„cuitorului d'in acesta communa Calinu Ploritia.“ (subs. PF. Popescu). În Anuex'a G. vomu rel
„cele spuse de di Bolliacu despre anticuitatile de la Izlazu.
(7) D'in Cele (plas'a Oltulu de josu) avemu urmatârele communicatiuni : „In cuprinsulu acestei
„communt”să”aâfla za cetate, unu drumu de pitra si picidrele unui podu ruinatu,
ce se afla in
„Dunare, Cetatea este de pâtra si caramida de Autina si p drta numirea de
eminent cetatea Sicibida(?)
sua EDEA Ea ETITE po RR
 13

mai cu deosebire, resaru d'in apa pe malulu Dunarei si piciârele de pâtra ale unui
podu pe Dunare.
Dâro de aci in susu merge spre Recica ua calle impetrita pe care o constâta in
commun'a sa, si invetiatorulu de la Brestavetiu, (18) carele attesta despre existenti'a
unei cetati cu vechi oseminte pe siesulu d'intre Caracalu si Celei, pe unde se vedusi
movile, anume la Deveselu. (19)
Ya alta calle, si mai bine insemoata pe tiermulu stingu alu Oltului, apuca de la
Izlaeu în susu spre Carpati si trece prin Zii'a-mare, prin Potlogeni, prin Rusanesci,
prin Scarisidr'a, prin Gostavetiu, priu Slaveni, prin Stoenesci, prin Farcasie, prin
Dobroslaveni, prin Falcoiu, prin Vladuleni, prin Sioperlitia, prin Brancoveni,
prin Pitra si Ienusiesci, prin Slatidre si Dranovetiu, si apoi păsa in susu d'in Ro-
manati in Valcea.
D'a lungulu acestei cai, domniloru, suut respandite si maguri si vechi cetati. La
Tii'a mare,(20) Oltulu e cuprinsu între ruinele a duoe vechi asiediamint6; la Potloge-
ni (21) este ua magura mare, totu asi& de mare, ca cei'a pe care a deschis'o in Rusa-
£ „Drumulu este de pâtra si porta numirea de Siostoa lui Traianu, si piciârele podului ce se afla in
: „ap'a Dunarei, sunt de arama (?) si se numesce podulu lui Traianu. (9) Cetatea este spre mâdia-
„di de communa si este asiediata pe dâlu, si numirea locului unde se afla cetatea nu este cunnoscuta;
„Bios6o'a merge prin mijloculu communei spre N., 6ro piciGrele podului cadu spre mâdia-di de com-
„muna. Geţatea e rotunda in forma de circomierentia, si spatiulu occupatu e ca la 4 pogâne; zidulu
„cetatii este forinătăde lespedi de pâtra cioplita si caramida de Antina, în forma patrata, avendu lun-
„gime de 3 palme si grosime de 4 degete. Intrebandu pe betrani, pe preoti si altii, au spusu si dinsii
„co cetatea, drumulu si piciorele podului ruinatu in Dunare, le au pomebitu si diusii d'in betrani, În
„cuprinsulu acestei commune sau gasitu urcidre si banuti de argintu si ua pâtra mare in forma pa-
„trata cu littere slavone 42) de pre timpulu imperatiiei lui Commodu, si unu stelpu de pâtra,limpede
„in forma cilindrica, care s'au descoperitu de curându.“ (subsc. M. Pasqualescu). Relaţiunile d-lui
Bolliacu,. pe care le damu in Annex'a H voru lamuri mai bine cele relatate aci.. ”
(18) D'in commun'a Brestavetiulu (plasa Baltii) ni se communica eco : „despre resaritu de com-
„muna si in departare ca la 15')0 staujeni, se afla drumulu lui Traianu si pe acelu drumu se afla
„petrisiu. Despre mâdia-ndpte de communa si iu departare de dius'a ca la 1700 stanjeni, in lături
„de drumulu Caracalului, cu 150 stanjeni spre resaritu, si in alatarâre cu balta communei Crusiovulu
„si in delimitărea comuiunei Brestavetiulu, s'aru fi aflandu ua cetate si se dice co s'aru fi gasitu ca-
„ramidi, petrâie si alte unelte, Despre mâdia-di de communa în departare s'aru fi aflan du ua bise-
„rica serbâsca, si în departare de 150 stanjeni de communa s'aru fi gasita 6se de 6meni.“ (subsc,
0. V. Popescu). Sri -
(19) Din commun'a, Deveselulu Comanc'a ( plas'a Ocolulu) priimimu sciintiele urmatore : „Acâsta
„cominuna se afla, situata pe locu sietiu, invecinandu-se la, appusu cu commuw'a Redea , si la nordu
„cu Caracalulu, 6ro despre media-di cu commun'a Radil'a. — Dupo cercetarile facute prin betranii
despre vechile asiediaminte, ce se crede a fi remase de la stramosii nostri Romani, nu
„communei
„amu pututu află alu decatu co la media-di de acesta communa, se afla duoe movile, ca de 6 stan-
„jeni inaltimea, si 20 stanj. largimea, si ua alta movila la mâdia-nâpte de acâsta comuna, in inal-
„time, largime si departare totu ca cele-l-alte movile aratâte mai susu.“ (subse. 1. Diaconescu).
(20) De la Tiia-mare (plas'a Oltului de josu) suntemu informati co : «la media-di de acâsta com-
„muna, care se invecinesce la appusu cu Visiina, la nordu cu Potlogenii, la resaritu cu Ud'a, si despre
„media-di cu Donea-mare, se afla, peste Oltu, dygg.cetati. ca de'siepte-dieci stanjeni largimea si în
„departare de acâsta communa, ca de 400 stânjeni,“ (subsc. Zh. Pasculescu.)
(21) De la Potlogeni (plasa Oltului de josu) ni se spuna co se afla ; „ua magura forte mare, si-
 14

nesci (22) collegulu nostru d-lu Sturdza, la 1872. Totu d'in Rusanesci este si fru
m6s'a stele cu duoi lei culeati pe frontonulu ei, pe care socii'u si libertulu Portunatu
au ridieat'o lui Aelius Valens, unulu d'in cele mai mari monumente lapidarii ale mu-
seului nostru si unulu d'in cele d'in urma venite intr'insulu. (23)
La Scarisiâr'a (24) sunt alte trei movile mai mici; 6ro la Gostavetiu, (25) dru-
mulu celu mare alu Romaniloru, callea lui Traianu despintecata, arâta ochiloru cal-
letorului latele sale caramidi cu semne originali, pe care d-lu Sturdza a avutu ingri-
jire a le desemnâ. Mai spre nordu, la Saveni, (26) alaturi cu callea iui Traianu, este
ua cetate patrata cu siantiu intreitu si cu ung turnu lunga dins'a, asiediate dreptu
o

„tuata spre appusu de acâsta communa, in departare ca de 700 stanjeni in campia, anse fora sa se
„scia de cine este facuta sâu pentru ce.“ (subsc. I. Dadulescu).
(22) Rusanescii (plas'a Oltului de josu) este loculu exploratu de d-lu Sturdza. De acolo invetiato-
rulu ne amintesce co : „se afla duce maguri, d'intre cari un'a este situata in partea despre appusu a
„communei Rusanescii-de-josu, pe locu sietiu, in distantia de 1700 stanjeni, alu carui conturnu me-
„sora 43 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Rusanescii, proprietatea d-lui Alexandru G. Golescu
„si se numesce Magur'a Leni. Acâsta magura s'a taiâtu in patru la 1872 si s'a gasitu de desubtulu
„ei unu scheletu de omu completu, care, de pe cumu se spune, a fostu la marime ca si 6menii d'in vre-
„mile de acumu. — A duo'a magura se afla situata în parte'a despre appusu a comunei Jiienii, ve-
„cina cu Rusanescii, pe locu siatiu, in distantia de 1500 stanjeni, alu carui contarnu mes6ra 40 stanj;;
„naltimea mesâra8 stauj.; are forma conica; este pe imosii'a Jiienii u d-lui Stefanu Jiiauu si se nume-
„5ce Magura lui Ionu Ciobanulu. Acâsta magura s'a taiătn in patru la 1865 si s'a gasitu de de-
„subtulu ei ua cruce de pâtra a carui marime, de pre cumu se dice, eră de 12 palme lungime, 4 la
„time si 3 grosime, pe care se aflau desemnati duoi lei selbatici, unulu pe faci'a si altutu pe dosula ei.
„Se spune co aveă si inscriptia necunnoscuta, care s'a si luatu de autoritatile ad ministrative.“ (subsc.
Const. Vasilescu). Crucea de care e vorba aci este invederatu stel'a pe care o voma descri mai cu de-
ameruntulu in Annex'a |.
(23) Vedi la Annex'a 1 descrierea acestui interesantu monumentu.
(24) D'in Scarisidr'a (plas'a Ocolulu) ni se arâta co in coprinsulu communei se afla : „maguri de
„pamentu cari se vedu a fi facute d'in vremile vechi, 6ro nu de inginerii de astadi, si anume: Ma-
„gura cu cruce, pe mosii'a Plavicânc'a; Magur'a lui Gârdu pe mosii'a communei Scarisior'a; Magu-
„alui Stoianu, pe mosii'a Brancovânu. Cea W'anteiu e spre sudu-vestu de communa; a don'a spre vestu
- „si a trei'a spre nordu-vestu. Ele sunt nalte ca de 7 stanjini si in ocolu ca de 30 stan). Spre amedi
„de Magur'a lui Gârdu spunu betranii co mai de demultu s'aru fi gasitu lespedii jde caramida mare,
„cari se vede co erau facute d'in vremile vechi... (subse. I. Dodea).
(25) D'in Gostavetiu (plas'a Ocolulu) ni se relatedia co : „se mai vedu si acumu numai remasitiele.
„unei vechi siosele ce se dice co aru fi fostu facuta de linperat(.ulu Traianv, avendu directiune de
„Ia Dunare spre munţi, fo a a mai fi, aci in communa, alte locuri insemnate de felulu acesta. Ero
„in commun'a Şlavenii, ce se invecinedia spre mâdia-nopte cu commun'a, nostra Gostavetiulu, deose-
„bitu de urmele sioselei despre care se vorbi mai susu, se mai vedu si urmele unei vechi cetati ro-
„mane, ce se afla in centrulu acelei commune si care nu se scia de candu este zidita. Banuti cu în-
„scriptiuni forte vechi s'au gasitu adest de locoitori pe acestu locu.“ (subsc. D, Visinescu).
(26) Eto acumu informatiunile ce ne venira de la Saveni (plas'a Ocolulu) : „În acâsta communa
„Slaxenii se afla în centrulu seu, ruinele unei vechi cetatiuie, care, de pre cercetarile facute prin
„Batranii communei, nu se afla de candu si de cine este zidita, ale carii siantiuri se vedu a fi fostu
„numai de pamentu, 6ro nu de pâtra sâu caramida. Banuti cu inscriptiună forte vechi sau gasitu
„adesâ de locuitori pe ruinele acestei cetati. Se mai afla anco prin acesta communa, ruinatu, unu
„drumu asternuta en pâtra merunta, avendu directiune de la in6dia-nopte spre. mâdia-di prin com-
„una, care se dice a fi fostu facutu de Imperatorele Traiann.“ (subsc. P. Ionescu.)
.
 15
pe malulu inaltiatu alu Oltului. In rip'a. de sub cetate si sub curtea d-lui Murga-
sianu, sa deschisu la 1837, ua bolta subterrana, d'in care s'au scosu mai multe ta-
blitie de pâtra, sculptate cu ic6nele dieului Mithra, si cu inscriptiunile : soLis. IN-
VICTO. MITARAE,, Si unu altaru purtandu cuvintele: ARA. sous. Vladimiru de Blaremberg,
in articolii citati, si apoi academiculu francesu Felix Lajard, in memoriile Institutu-
lui d'in Paris, au publicatu si au commentatu aceste monumente, d'in cari pose-
demu adi in Museulu Nationalu abi6 cat--va fragmente. (27)
Acâsta descoperire ne intaresce numai in convingerea co zon'a de anticuitati pe
care 0 percurgemu, este cu adeveru compusa d'in remasitie ale soldatiloru lui Traianu,
cari d'in Asia addusera negresitu in Oltenia cultulu persicu alu dieului solaru Mithra.
La Stoenesci, permiteti'mi, domniloru, a ve impartasi d'a-dreptulu chiaru cuvin-
tele d'in rapportulu invetiatorului:
«In ac6sta communa Stoenescii treco unu drumu asteruutu cu pâtra merunta, ce
«vine de la Celei spre Romniculu-Valcei, adico in lungulu Oltului. Numirca o pârta
«de Drumulu lui Traianu. Acestu drumu trece prin centrulu communei, in care nu
«se pâte cunndsce decatu prin sapaturile siantiuriloru si ale caseloru ce 'si facu 10-
«cuitorii șre elu. Are ua latimeca de cinci stanjeni, ua grosime ca de ua palma si
«jumetate. [n partea de sndu a communsi este mancâtu de ap'a Oltului ca de 150 st;;
«trecendu acesta mancatura, se cunnâsce atatu in malu catu si prin viile ce au lo-
«cuitorii pre marginea Oltului, mergendu spre commun'a Slavenii, printre duoe ron-
«duri de maguri, pene se finesce 6rosi prin mancatur'a Oltului, lunga catunulu Fon-
«tanelile, la ua distantia ca de 300 stanjeni. In partea despre nordu de communa
«se cunn6sce fârte bine, si circula pe elu locuitorii prne in commun'a Farcasiele, ua
«<distantia ca de 400 stanjeni. De acestu drumu se povestesce de locuitori co a am-
«blatu pe elu Domnulu de Roua, car. a avutu amanta la munti, si plecandu de a-
«colo spre Celei, la resiedinti'a sa, n6ptea,—fiindu-co numai noptea pute amblă, ca
«unulu co e'4 lormatu d'in roua,— l'a apucatu dio' si, resarindu s6rele, Pa topitu, si -
«pa loculu unde Pa topitu s'a formatu satu si i s'a datu numirea de Potopin:, care
«este si pene in dio'u de astadi.» (28)
Despre Craiulu de Roua si despre drumulu seu de pâtra, mesuratu in metri (8 in
latime si 1 inaltime) si attribaitu lui „Praianu imperatorele Romaniloru, ce se pream-

» ”
(27) Notiti'a lui Felix Lajard porta titlulu : Additions au memoire sur deuz bas-reliefs mnithria-
gues qui ont &te trouves en Transylvanie, sâu la dtcourerte du Mithracum de Saveni en Valachie,
Ea este publicata in „Mâmoires de I'Academie des Inscriptions et; Belles Lettres de France“, t. XIV
„ (1830) p. 178 —185, precumu si in : Nouvelles Annales publites par la, Section frangaise de PIn-
stitut Archeologigue de Rome, t. II, 1838, p. 7 -85. Vomu reproduce, tradusu pe romanesce, acestu
memoriu in Annex'a J, impreun cu stampele
a ce'lu insociescu. Baso-relievurile aflate in mithreului
de la Slaveni s'au rasipitu d'in collectiunea lui Michalache Ghica, unde erau atunate; abi6 dâco re-
gasimu unele din ele in collectiunile actuale d'in tierra,
(28) Acesta relatiune a invetiatorului d'in Stoenesei (plas'a Ocolulu) este subscrisa 7. Stanescu.
— Sa adaugemu aci us notitia despre dramula !ui Traianu, din rapportulu invetiatorului de la
Farcasie (plas'a Ocolului) : „Drumulu lui Traianu se gasesce prin acesta communa trecntu, care
„a avuta communicațiia de la Dunare spre muntii Carpati. (subsc, 1. Eliescu).
 16
ne vorbescu si in-
„Dl4 numai nâptea pe dinsulu d'in muntii Carpati si pene la Celei“,
si cei din Osic'a-de-
vetiatorii din Falcoiu(29), d'in Dobrosloveni (30), si apoi
Vladutenii, nu departe
susu(31)si d'in Sioperliti'a(32). Dâro aci, si a-nume in catunulu
commune, cumu si cele inveci-
(29). De la Falcoiu (plasa, Ocolulu) : „Pe totu territoriulu acestei
nici unu lucru însemnat u d'in vechime, decatu numai unu drumu de pitra, care
„pate, nu se afla
appusu si este asiediatu pe unu dâiu,
„iea numirea de Traianu; elu cade in partea communei despre
afla in departare de communa ca Ja 4 kilometri;
„ce se numesce dâlulu Viiloru. Acestu drumu se
ca 1 metru. Se dice de cotra betrani co aru fi fostu facuta de
„are ua latime ca 8 metri si inaltimea
pe dinsulu, Win muntii Carpati si
„Traianu Imperatorele Romaniloru, ce se preamblă numai nâptea
St. Triculescu).
„pene 1a Celei, fiindu-co acolo se spune co a fostu cetate.“ (subsc.
numai ua siosea vechia, numita drumulu de pâtra
(30). De la Dobroslaveni (plas'a Ocolulu): „Este
drumu vonindu de cotra Recic'a, intra in hotarulu catunului Poto-
„si drumulu lui Traianu, care
cotra commun'a Falcoiu; anse este pa-
„pinu, la partea despre mâdia-di si merge spre mâdia-nâpte
Deconescu).
„rasitu si numai pe alocură se pote vede in stare buna.“ (subse. N.
de susu) ne procura elemente de to-
(31). Rapportula provenitu d'in Osic'a-de-susu (plasa Olţulu
reproduce tâte aci indata : „Se face cunnoscutu
„pografia archeologica mai variate, pe care le vomu
care unulu este spre resaritu de communa
„co imprejurulu acestei commune sunt trei dâluri, dintre
(?) spre nordu ; 6ro unulu se intinde spre
„si se intinde spre appusu intr'ua lungime nedeterminata
inata (?), carele se desparte totu dtin celu-l-alta ce se intinde spre
„appusu intr'ua lungime nedeterm
si se intinde spre appusu într'ua lungime ne-
„mordu; Ero celu d'alu treils este la mâdia-di de communa
trece pre lunga temeli'a acestei commune
„determinata(?).—Se mai face cunnoscutu co riulu Oltotiulu
, peste care se afla si podu statatoru de lomnu fa-
„si se vârsa in Oltu d'in colo de commun'a Falcoiulu
care se intinde spre nordu, se pasescu tronuri
„cutu acumu d'in nou,— Se face cunnoscutu co în dâlulu
ce timpuri sunt acele tronuri cu oseminte, cari
„Cu 0se intr”insele, si fora ca sa se pâta constată de pre
drumulu marelui Imperatore Traianu trece pe
„se gasescu în acelu dsla.— Se inai face cunnosentu co
Vladuleni i, ce appartine totu communei Osic'a, si co elu
„despre resaritu de communa, prin catunulu
Dunarei in susu „si trece in Transilvani'a
„se transporta si prin alte commune ale Romaniei din ap'a
acumu si carele este pusu la mai multe locuri
„preste muntii Carpati, precuma si noulu drumu ce se face
oseminte, precumu si tronuri, spre resaritu de
„totu pe alu Ymperatorelui Traianu.—Se mai gasescu
vechime alu Imperator elui Traianu, Îa aduncime ca de 7 pal-
„communa, in marginea drumului d'in
sa fia acele oseminte si tronuri, decatu
„ne, fora ca sa se pâta constată de cine-va ca de pe ce timpi
communa este unu troianu ce porta
„d'in vremurile vechi. — Se mai deslusiesce co spre nordu de
este strabatut u prin mai multe commune ale Romaniei, si care
„numele de Brazda lui Novacu si
la appusu, si are ua largime ca de unu stanjenu
„este cu anu caputu la xesaritu, 6ro celo-l-altu
„si jumetate, si naltimea ca de duoi si jumetate stanjeni, si. estp tranchiatu la verfu, fiindu pa-
stramosi/co este facutu s6u trasu din vre-
„mentulu trasu spre mâdia-di, si care se dice d'in mosi
„mile vechi, de pe timpulu marelui Imperato re Traianu , - Tâta ce se arâta prin acestu respuusu
nu de acuimnu, pentru co nu se ga-
„sunt forte bine constatăte co sunt de pe vremile vechi si
pucinu sa fi auditu pe mosii nostri vorbindu
„sesce macaru unu singaru omu, care să scia s&u colu
precamu si cele d'in marginea aratătului
„despre acele oseminte si tronuri aflate in acelu dâlu, cala ua distantia
e unele cu altele,
„drumu d'in vechime, si cari sunt totu in aceiasi directiun
„de 100 stanjini unele de altele.“ (subsc. D. Poppescu)
d'in Sioperkiti'a (plas'a Oltulni de susu) eztra-
(32). D'in rapportulu venitu de la, invetiatorulu
re de materi'a ce ne occupa de ua-camu data si
gemu aci numai punctuile 3, 5 si 6, attingetâ
pentru a'lu reproduce mai la valle : „30. Totu
reservemu restulu, care este de celu mai viu interesu,
Oitu si Oltetiu, pe ua campia forte frumosa,
„in coprinsulu acestei commune, pe dâlulu dintre
maguri mari de pamentu; uw'a este chiaru în 4
„spre mâdia-nopte de communa, sunt mai multe
14—12 stanjeni; inaltimea, ca 3 stanj.; Verfulu ue
„cominuna ; Ja largimea, circonferentiei este ca
candu an avutu resbelu cu 'Traianu.— -
„ascutitu, Aceste maguti.se dice .co aru fi facute de Daci,
- a pri
 17

desatulu Grecii, callea romana a lui Traianu câlca d'asupr'a unui altu vallu de pamentu,
ce'lu bate in câsta Wa-curmedisiulu. Acelu nou vallu este Brazd'a lui Novucu, des-
pre care vomu vorbi indata. Acumu anse, ea sa manamu callea romana pene la ho-
tarulu judetiului Valcea, sa o mai constatamu anco strabatendu commun'a Branco-
venii (33); apoi destainuindu-se sapatoriloru caiei ferate, cari acumu duoi anni sur-
pau malulu stingu alu luncei Oltului, in communele Pe/r'a (34) si Ienusiescii (35);
„59. Totu in coprinsulu acestei commune spre mâdia-nopte, este brazda s6u vallulu lui Traianu;
„esto ca de 4 stanjeni largime, si 3 stanj. aduncime; pamentulu este scosu spre mâdia-di; este trasa,
„de la resaritu spre appusu; lungimea nu": o potu cunnâsce betranii, coci trece si priu ap'a Ol-
„tului.“ (Negrositu co este aci vorba de Brazd'a lu: Novacu).— 6%. Totu in vecinatatea, acestei
„commune este si drumulu lui Traianu, asternutu cu potra, care trece de la mâdiu-di spre m6-
„dia-nâpte, pe unde astadi se face siosâo'a judetiana. Pâtr'a de pe diusulu este în marime ca si
„a nostra de astadi; largimea ii este ca 4 stanjeni.“ (subsc. Preotulu I. Ionescu).
(33) Asomeni d'in rapportulu invetiatorului d'in Brancoveni (plas'a Oltului de susu) consem-
namu de ua camu dâta nuinai notitiele despre Callea romana si despre Brazd'a lui Novacu : «Cele
„mai vechi asiediaminte aflate in acâsta communa sunt: 1?. Siosco'a de pttra, spre appusu de
„satulu Brancovenii; iea de la nordu, indreptandu-se spre sudu la Dunare. Acesta siosea se cnu-
„uosce forte bine in unele locuri, ro in altele este acoperita de pamentu. Preste acâata siosea se con-
„struesce acumu, in unele parti, sioso'a judetiana numita drumulu Sarii, fiind u-co pe aci se tran-
„sporta sarea de la salinele d'in districtulu Valcea, Traditi'a verbale o numesce sios6o'a sâu dru-
„anulu lui Traianu, si alta traditia, de pre altii, o numesce siosto'a Domnului de Roua. — 2%. Spre
„sudu de acâsta communa, prin proprietatile Parscovenii, Sioperliti'a si Grecii, este unu siantiu
„cu ua largime de 1:/ stanjenu. Inaltimea pamentului scosu d'in elu se pote socoti de unu stan-
„jenu. Pamentulu scosu d'in elu este aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu de
„axaturi; elu vine de la vesta, morgendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprima intrastu-felu
„despre acestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu : Brazd'a lui Novacu vine tocmai de unde
„appune sârele si se sfersiesce la resaritulu s6relui. Novacu a trasu cu plugulu acâsta brazda, a-
„vendu injugati duoi bivoli albi, cari au trasu brazd'a chiaru prin Oltu, mai adaugindu co Ol-
„tulu face si acumu valluri pe unde u trecutu acâst'a brazda.» (subsc. T. Marinescu).
(34) Din Petra (plasa Oltului de susu): «În acâsta communa s6u in communele vecine
„nu se afla alte asiediaminte su locuri insemnate d'in vechime, decatu numai in commun'a vecina
„lenusiescii, pe unde trece lini'a ferata, sapandu-se unu capu de dâlu, aduncime de unu stanjenu,
„s'au gasitu mai multe ziduri de pâtra mica si caramida forte mare S'au gasitu totu in acelu
„locu si cioburi de dle forte mari si grâse ca de duve degete. De aci se intiollege co acelu locu
„a fostu vre unu asiediamentu stramosiescu stu de pe vremile candu cu Uriasii ori cu Jidouii;
„anse nu porta nici ua numire d'in vechime, findu pene acumu necunnoscutu de 6menii
„existenti, Acelu locu cade spre resaritu, la marginea unei mahalale a communei Ienusiescii,
„Este asiediatu pe muchi'a unui d6lu, unde a fostu ua mica padure, care s'a taiatu de lini'a
„ferata si se numesce astadi dâlulu Tenusiesciloru. Acele ziduri suntu facute de pâtra mica si
„caramida mâre; pâtra este asternuta cu materii asiă de tari incatu fia-care se pote sparge, 6ro
„de deslipitu nu se pâte deslipi un'a de alt'a. Parte din acele ziduzi s'au taiatu de lucratori în
„bucati enorme, pe unde a ajunsu lini'a ferata si, retezandu-se cu ciocanele, s'au prostegulitu
„singure în valle, unde stau tocinai ca nisce lespedi de pâtra intregi. Marimea aceloru ziduri
„este : inaltime de unu stanjenu si grosime de ua jumetate de stanjenu. — Marimea caramidei
„ce s'a gasitu in unele ziduri este : lungimea de 2 palme si 5 degite; latimea de 1 palma 5 de-
„gite, si grosimea de 5 degite, Acele ziduri inchipuiescu a fi fostu locuintia de Gmeni; anse nu se
„cunnâsce bine, coci se intindu cotra commun'a Pâtra spre sudu, si cele-l-alte capete ale loru nu
$

„s'au vediutu, ca sa se scia catu sunt de lungi. Pentru acelu locu nu s'au pastratu spuse sâu
„povesti d'in vechime betranesci, fiindu-co nimene nu sciâ 2 $BLiGiiipacelu locu, coci a fostu
„la toti invidibilu pene astadi.“ (Nesubscrisu).
* N
 18

apoi in fine o vedemu trecendu pre lunga magur'a mare de la Slatidre(36), pe la,
Dranovetiu(37), si continuandu'si asturnulu seu de pâtra merunta si de late cara-
midi, prin pameuturile mostenesci ale boieriloru Buzesci, la hotarele Valcei si
Romanatiloru. '
Pene a nu perde d'in vedere asiediamintele romane d'in acestu tinutu, aru trebui
sa, ne oprimu in-de-lungu in cetatea care astadi anco porta numele imperatului An-
toninu Caracala, si in imprejm.irile ei, asiâ bogate in ruine antice; dro asemene cer-
cetari, ce s'aru cad6 sa le intemeiemu pre t6te notele archeologice si epigrafice cullese
de colonelulu Blaremberg, de ingenierulu Popovici, de u-lu Laurianu, de maiorulu:
Papazoglu si de d-lu Bolliacu (38), 'mi aru luă pr6 multu din timpulu de care
potu sa dispunu acumu dinaint€ d-loru-vostre, cerendu-vi'lu mai cu sema spre a ca-
racterisâ respunsurile ce mi au venitu la Cestionariulu meu archeologicu.
Fia dâro atata numai constatatu co insisi invetiatorii satesci, rasipiti prin com-
munele d'in Romanati, ne facu sa urmarimu Cetatile antice si Movilele funerar de -
pre malulu Dunarii, si apoi Cullea de pâtra a lui Traianu, Craiulu de Roua d'in po-
veste, urcandu d'alungulu Oltului în susu, cu siruri de Movile si cu Cetati— proba-
pile antice statiuni s6u mansiones, — presarate în juru'i; si apoi anco ua alta Calle
care de la Celei, strabatendu siesulu centralu alu judetiului, mană la cetatea capi-
tale, la acea vechia Antoni 6 ina, ruinele Recicai de astadi, fârte invecinate
cu.
orasiulu Curacalulu.
Abatendu-ne acumu din ster'a anticuitatiloru netagaduitu romane, vomu reveni

(35) Aceleasi sunt confirmăte în relatiunea de la Tenusiesciv (plas'a Oltului de şusu) : „Se afla
„pa unde trece drumulu de feru, pe cost'a ce este sitata intre commune (lenusiescii si Pâtra),
„una zidu gxosu ca de trei palme approzimativu, 6ro in-la-intru ca de 10 metri in tote partile,
„si pamentulu crescutu dWasupr'a ca de unu metru. Acestu zidu este chiaru în centrulu commu-
„nsi, situatu pe ua muchia de dâlu; elu este patrunghiulara si cuprinderea lui in la-intru este
„ca de 100 metri patrati.» (subsc. Gr. Georgeseu). De pre acâsta deseriptiune s'aru crede co în
centrulu communei Ienusiescii, pe unu dâlu, s'aru află ua cladire antica patrata, cei'a ce este forte
posibilu; cei'a, ce anse amu pututu constată insa'mi d'in vedere, trecendu rapide cu convoiuln pe
callea ferata, este co în dslulu ce marginesce spre resaritu lunc'a Oltului, se presenta invede-
rata ochiloru ua sectiune forte distincta a; caii romane, construita cu straturi de petrisiu si cu
intarituri si pardosâla de caramidi late.
(36) De la Slatidre (plas'a Oltului de susu) aflamn co ; sin partea despre resaritu de. acesta
„communa, nu asiă în departare si aprâpe de riulu Oltului, se afla ua Magura de pamentu, a-
„vendu cercuitulu seu imprejuru, approzimativu de 30 staujeni, 6ro inaltimea sa de la suprafaci'a
„pamentului camu de 11[+ stanj. Intrebandu pe locuitorii mai betrani ce sciu despre acesta ma-
„gura, mi au declaratu co nu sciu de este facuta de manu seu de este provenita d'in vre unu
„artificiu naturalu, decatu, de pre spusele betraniloru, fiindu pre vechia, se dice co acâsta coni-
ua

„muna a fostu incorporata cu Slatina, de la care pâte isi trage si numele.“ (Nesubscrisu).
(37) De la Dranovetiu (plas'a Oltulu de susu): «D'iu vechime este drumalu hui Traianu, fa-
pn

„cutu in planu de siosea, care trece prin mijloculu acestei commune si merge de la mâdia-n6pte
„spre mâdia-di, 6ro altu cevă nu se afla nimic'a.* (subsc. Preotulu Ioanu Demetrescu).
(38) In annexela A, B, C, D se coprindu note despre diferite exploratiuni facute si infor-
matiuni cullese la Recic'a si Caracalu. Exo in annex'a K, amu cuprinsu cele ce a scrisu mai
importantu d-la C. Bolliacu despre aceste localitati.
 19

de indata la acelu vallu, numitu Brazda lui Novacu, si printre rapporturile venite
din Osic'a-de-susu, d'in Sioperkiti'a, d'in Brancoveni, Gin Dobrunu,(39) din Vu
sidr'u (40) si din Popendialesci (41) cari tâte mention6dia despre acâsta brazda, ce
tâia in duoe siesulu dintre Carpati si Dunare, me voiu margini u citâ deseriptiunea
lui, facuta de invetiatorulu de la Brancoveai : |
<Spre sudu de acâsta communa, prin proprietatile Parscovenii, Sioperliti'a si
«Grecii, este unu siantiu cu ua largime de unu stanjenu si jumetate. Inaltimea pa-
«mentului scosu d'in elu se pâte socoti de unu stanjenu. Pamentulu scosu d'in elu
«este aruncatu spre sudu. În mai multe locuri este stricatu de araturi. Elu vine de
«la vestu mergendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime intr'astu-felu despre
«acestu siantiu, numitu Brazd'a lu; Novacu : — Brază'a lui Novacu vine tocmai de
«unde appune s0rele si se sfersiesce la resaritulu sorelui. Novacu a trasu cu lu
«gulu acesta brazdu, avendu înjugaţi duoi bivoli albi, cari au trasu bruzd'a chiuru
«prin Oltu, mai adaugindu co Oltulu face si acumu valluri pe unde a trecutu ucâsta
«brazda».
Se insi6la dâro reu acei d'in invetiatorii satesci cari dicu Zroianu acestei mythice
brazde, dandu-o pe sem'a imperatului Traianu; si despre acâsta ne incredintiamu si
mai bine d'in faptulu, constâtatu mai anteiu de ingenierulu Popovici, co drumulu
romanu de pe malulu Oltului incâlleca, lunga satulu Grecii, vallulu, de siguru an-
terioru, ce porta adi numele de Brazd'a lui Novacu.
De cine a fostu facut: acâsta brazda, si pentru ce ea porta numele enigmaticu alu
lui Novacu, carele iu Romania mica, s'a pastratu ca ua denumire geografica in pla-
sulu Novuciloru d'in nordulu judetiului Gorjiu, 6ro aiur€ intre romanime pâr a fi si-
nonimu cu epitetulu de Uriasiu. .... ? Acestea suntu cestiuni pe cari abi6 dâco
constatari archeologice, purtate prin t6te tierrile de la Dunarea de josu, le voru put
vre-odini6ra elucidâ. Ne multiumimu acumu a stabili faptulu cumu-co vallulu

(39) Notiunile despre Brazd'a lui Novacu, venite de la Osic'a-de-susu, Sioperliti'a si Brancoveni
se afla în notele precedenti sub No. 31, 32 si 33. Ero d'in Dobrunu (plas'a Oltului-de-susu) ne-au ve='
nitu cele urmatore : „In mosii'a boieriloru Bratasieni, sub unu piscu de delu, în marginea Oltetia-
„lui, în vecinatate cu commun'a Dobrunulu, se afla în facia pamentului remase ziduri de case...
„Se afla brazi'a ce se numesce Brazd'a lui Novacu.... ea vine pe ua muchia de dâlu d'asupr'a com-
„muuei Dobrunulu, coborindu pene în mijloculu communei si merge spre resaritu la commun'a, Sio-
„porliti'a.“ (subsc. Preut. Dimit. Iordachescu.
(40) De la Viisidr'a (plasa Ocolulu) asemu scire co : „iu cuprinsulu communei Viisiâr'a, proprie-
„tate a Statului, s'a gasitu ua magura vechia, asiediata in centrulu coinmunei, pe locu potrivitu;
„are form'a unui ovalu; mesurandu-se pol'a magurei josu, a fostw de 480 stanjeni; la capulu de la
„appusu are naltime de 48 stanj., la mijlocu 44 si la capulu de la resaritu 34 stanj. Si s'a mai
„gasitu si Brazd'a lui Novacu, ce vine dreptu de la appusu si nerge spre resaritu; are largulu de
„2 stanj. si naltulu de 1 stanj.“ (subsc. Drosu Constanhinu).
(41) De la Popendialescă (plas'a Oltetiulu) avemu informatiuni co: — „Totu despre resaritu,
„in departare de acâsta communa la 30u0 stanjini, luati approximativu, se afla ua brazda ce vine
„de la resaritu si merge spre appusu sâu vice-versa, care betranii o numesca Brazd'a lui Novacu.*
(subsc. George Gavrilescu).
 20 4

transversalu este mai vechiu de catu caile romane, cu dâta mai multu s6u mai pu-
cinu precisa.
Mai vechia decatu dinsele, mai vechia decatu Davii, decatu Getii si decatu ori ce
popâre cu nume istoricu, este — d» vomu crede nu numai entusiastele descriptiuni,
dâro si vasele de Intaria grosolana si aschiile de cremene ale di Bolliacu, adduse
de d-e dintr'ua curisa localitate, ce oceupa centrulu vastei campii d'intre Caracalu
si Celei — este, dicemu cetatea pe care neo infacisi6dia invetiatorulu localu ca

eat
existente in commuu'a Vudastr'a. (42)
D- Bolliacu a sapatu in doue tri ronduri in acea localitate si di ne aftirma cumu-
co la Vadastr'a a fostu, in mijloculu unei balti, ua statiune preistorica, ai carii lo-
cuitori se serviau cu arme de p&tra nelustraita si de osu, cu vase de lutu lucrate cu
man'a fora râta, cu totu primitivulu apparutu alu epocei paleolithice d'in timpii preis-

mancâu scoici, melci si roduri paduretie ale pam»ntului; nu cunnosceau nici unu
metallu si abi6 dâco intr'ua regiune mai laturăsia a vechiei silisti preistorice, d*i a
gasitu unu obioctu de arama nativa. (43) Noi suntemu obligati a crede pe d! Bol-
liacu in attriluirea asiediaminteloru d'in Vodastra unei epoce mai vechia decatu
totu ce s'a gasita pene acumu la noi în tiârra, mai atlesu candu vedemu minunat'a
collectiune de grosolane vase de pamentu pe care d* le a publicatu sub numirea de
Ceramica dacica din Vadastra preistorica, colle ctiune în care s'a strecuratu,—spre
ane camu pune la binuiala despre depli'a ei autenticitate, — vre ua iese siepte
lulelle de formele cele mai realiste.
Dreptulu lui Dumuedieu, invetiatorulu d'in Vadastra nu ne faca nici ua mentiuue
despre acesta curi6se «p: cimene preistorice,

(42) Bto ce cullegemu d'in rapportulu invetiatorului satescu d'in Vadastr'a (plas'a Balti): „m
„cupriusulu communei Vadastr'a se afla ua cetate si mai multe maguri. „Cetatea este de pamentu
„calearosu si pârta nunirea de Sculieni, €rq magurile sunt de paunentu, dintre cari, un'a porta
„numirea de Magur'a feieloru, ro cele-l-alte n'au nume cunnoscute. — Cetatea cade spre appusu
„de communa si este asiediata pe locu sietiu, âro Magura feteloru se afla în margiuea, commu-
„uei, intre sudu si vestu, un'w in centrulu communei, 6xo cele-l-alte spre mâdia-nopte de acâsta,
„communa, tote ăsiediate pe lozuri inalte. — Cetatea are form'a unui pentagon, avendu lar-
„gimea de 1600 stanjeni patrati s6u anu pogonu si *%/400 dintr'unu pogona, inaltimea de 3 stan-
„jeni, verfulu rotunda, incunjurata imprejuru cu unu perriu de apa, avendu latime ca de 3 stan-
„jeni; 6ro Magur'a feteluru are la base form'a uuei circumfereutie, largimea, de 225 stauj. patrati;
„inaltimea, ii este de 5 stanj., 6ro verfulu are form'a unui conu cu capeteiulu taiatu. — Magu-
„ra ce se afla in centrulu communei asemeni are la base form'a unei circumferentie ; largimea
„i este 625 stanj. patr,, inaltimea de 6 stanj., verfulu rotunda; ro cele-l-alte maguri ce se afla
„in vecinatatea communei au totu acea marime. — Întrebanin pe betrani, au spusa co cetatea
„si magurile aratâte le au pomenitu d'in vechime si se vorbesce de acele maguri co au fostu
„ca pichete sâu centruri de aparâre în contra barbariloru..— În coprinsulu acestei commune
„s'au gasitu sulitie, lanci, topre, vase de pamentu, banati si ua multime de unelte de creme:
„ne.“ (subse. A. Marinescu).
(43) Vomu caută a reproduce in Annex'a L cele mai importanti d'in descriptiunele date
de d-lu Bolliacu despre localitatea Vadastr'a. si despre descoperirile ce d-s a facutu acolo,
 2

Ua cestiune interesante, care se l6ga de acâsta localitate, este negresitu si nu=

mele ei. Impreuna cu d!" Bolliacu, nu putemu crede co dins'a aru proveni de la unu
astronomu latinu, carele de acolo vedea astrele pe ceru. Sa fia ua numire de origine
slavona, derivata de la BOM, apa, si ocrpin, rapide, 6ro nu ne vine a crede, de ora-
ce nici apa asiâ de totu rapide nu este pe acolo, si nici compunerea ordinaria a cu-
vinteloru slavone nu permitte ua asemene combinatiune cu postpunerea cualificati-
vului. Remane a se intrebâ dâco nu ecnmu-varumirea Vadastra n'aru avă vre ua
inrndire forte de aprâpe, in sinnlu vocabularinlui limbeloru thraco-getice,cu numele
vechiei cetati macedonice Chalastra, cu acal'a alu anticei mutatiuni țostala Bal-
lanstra Win Sirmiu; apoi si cu denumirile locali ale mariloru riuri d'in orientele
Europei : Danubiulu, numitu aci Ister, si Nistrulu seu Tyras, carni'a i s'a disu odi-
pi6ra si Dunaster; in fine chiaru eu terminulu Tutastra, prin carc, de pre spusa. me-
dicului grecu Dioscoride, Dacii insemnau dovlecii. (44) Pste co ua radicala commu-
ne a acelei limbi perdute d'in tâta peninsula H. mului, identica în adeveru la sr-
n-tu cu suffixea latina care ve a inzestratu limb'a n6stra de adi cu diceri ca: fii»
sira, colastra, ferestra. ., a lasatu ultimele sale urme pe sietinln romanatianu, d6co
„u si in cate-va rari cuvinte ale poporului nostru.
Gratiia d-lui Bolliacu, amu aflatu pe campi'a d'in centrulu acestui judetiu unu
fotu de oasis preistorica, infundata in mlastin'a de la Vudastr'a, si d'asupr'a carva
au venitu a se superpune constructiuni d'in epoce posturiori, 1omane, bă chiaru
pote si medievali. E
_Oratiia invetiatoriloru d'in satele appusane ale aceluiasi tinutu, situate camu pe
razorulu judetiului Doljiu, si anume : a celoru d'in Zanâg'a (45), d'in communele

(44) Cetatea Chalastra, la gurele riului Axios (Vardarulu) în provincia Mygdoniei, figurâdia,
cu variantele Xaddorpu, Xahtorpq si Xahaiorpa, în Strabone, VII fig. 24; Merodotu, VII, 193,
Plutarchu, vit. Alex; Pliniu, LV, 10; XXXI, 10 „Nitrum Chalastricum» ete. Se află in locali-
tatea Fulakia de astadi. — «Mutatio Ballanstra»,, intre Transtitis si Meldia, e citata in Jtine-
rarium a Burdigala Hierusalem usque, pe callea d'intre cetatea Sirmium (Mitrovitz, si ceta-
tea Serdica (Sofia ?), se crede a fi fostn lunga Sribnitz. — Despre numirea Haster a Dunarei
de jest gasimu, între altii, in Jordanis „de Getarum sive Cothorun origine“, urmatoxea indicatiu-
„Danubius... qui în lingua Bessorum Zister vocatur“.— Totu Iordanes, V, precumu si Am-
miânu Marceltinu, XXXI, 3, 2 si altii dau riului Tyras, numirea de Danastris. — lu iracta-
tulu lui DiStoride, mepi DS edptofjc» printre alte denumiri de plante, reproduse în difierite
limbi vechi, citimu si acâsta: «IKodoxbydic, Pop.ator xovxobpânra oBăzina, Aduoe 7 o b-
r&arpa. >.—Aceiasi terminatiune astra aflamu in cuventulu romanescu fiiastra, carele totusi
este invederatu latinesculu filiaster, filiastra, ce se presenta în inscriptiuni (Oreli. Inscrip. la-
tin. selec. 6206, 6207, etc.), precumu si în termenulu tierranescu Colastra, remasu pene astadi
la bacii Carpatiloru chiaru acelasi ca la pastorii Latiiului, ete., ÎN 0
(45) Din Zandg'a (plas'a Ocolului) ni se arâta co sunt : „trei magure e sunt în hotarulu acestei
„commune : un'a depre resaritu de communa si se numesce Magur'a lui Capatina; este inalta de
„53 stanjeni si în lungime de 40 stanj. si in verfu de duoi stanj.;—a duo'a este despre appusu, senu-
„mesce Magur'a mare, este inalta de 4 stanj., în largime de 50 stanj. si în verfu de 2 stanj.; — a
„trei'a este camu la mâdia-di de communa, se numesce totu Magur'a mare si este in marime totu
„asemenâ.“ (subsc. Preut. M. Stanescu).
 23

forte alaturate Cacaletii (46), si Radomirulu (47); 60, mergendu totu mai in
(46). D'in Cacaleti (plas'a Ocoiului) avemu scire : „co la mâdia-di de communa se afla unu locu
„unde a fostu biserica vechia de la stramosi, asiediata fiindu pe va câsta, lunga ua apa care merge
„pe vailea, Giorocului-mare ; totu pe acestu locu si lunga acesta apa este si siliste de satu vechiu,
„6ro de- candu cu ciunră s'a spartu d'in acestu locu, &ro peste totu acestu locu se gasescu cioburi si
„ile vechi si forte grose la faptura. Totu la mâdia-di de commun'a nâstra se afla si ua movila mare
„de pamentu, inalta, de 5 stanjini, €ro lungimea adeco ocolulu ei este 27 stanj. si verfulu ii este
„trunchiaţu Totu in acâsta parte de locu se afla adico Ose de Jidovi, olane care curge ap'a pe ele
„de lutu,; adico candu da ploni se gasescu de acestea, adico olane si 6se. Magur'a disa mai susu porta
„numele de Magur'a Turcului. — La mâdia-nopte de commun'a nâstra sunt în numeru de diece
„movile : un'a, numita Magur'a mare, are inaltime de 4 stang, 6ro ocolulu de 24 stanj.;—alta
„humita Magura mica, are ua inaltime 3 stanj., ocolulu 18 stanj.;—alt'a , numita AMagur'a
„Corni, are inaltime 4 stanj., ocolulu 15 stanj.;—alta, numita Magur'a Bardiei, are inaltime
„62 stanj., ocolulu 34 stanj.;—alt'a, numita Magur'a Purceli, are inaltime 4 stanj., ocolulu 17 stan=
„jeni. Tâte acestea au verfulu trunchiatu si sunt asiediate pe pamentu limpede. — La media-di de
„comman'a nostra, pe nisce deluri si prin nisce ripe, se gasescu arme vechi, precumu pusci, pis-
nt6le; de acestea se gasescu si acumu în presentu.“ (subsc. D. Ionescu).
(47) D'in Radomiru (plas'a Ocolului) avemu informatiunile urmatore : „Se afla mai multe maguri
„in hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce porta fia-care in deosebi si in
„ce parte de locu a communei cade, dupo cumu se insemnâdia la valle: Ura magura, spre mâdia-di
„de communa, cu numele Magur'a de la Stancila, care se mai dice si Magur'a de la viile Ilagiiului,
„asiediata, intrunu piscu de dâlu, numitu dâlulu Stancilei, avendu form'a circumferentiei; ocolulu la
„base este de 31 stanjini, si inalta de 2 stanj., cu verfulu trunchiatu. Si spre appusu de acea magura
„se cunnâsce armele unui siantiu de cele betranesci, care este în departare ca de 40 stanj., si este
„in lungime de 60 stanj., largulu 1 stanj. si aduncimea 6ro 1 stanj., si pamentulu aruncatu spre re-
„sarita dintr'insulu, fiindu'i unu capu spre mâdia-nopte si unu capu spre mâdia-di. — Uw'a
magura
„spre mâdia-nâpte de commun'a, cu numele Magura Dolani, avendu form'a totu a celei de susu; o-
„colulu la base este de 35 stanj. si naltimea, de 2 stanj., cu verfulu camu tiuguiata, asiediata pe unu
„dâiu numitu dâlulu Dolani, lunga drumulu celu mare, numitu drumulu Alboti. despre m6dia-nopte
„de drumu. — Una magura spre mâdia-di de cea de susu si totu spre mâdia-nopte de communa, cu
„numele Magur'a Dumbraui, asiediata pe unu dâlu, numitu d6lulu Dumbravi, lunga drumulu Za-
_ „ndgei, spre mâdia-di de drumu, totu în form'a celoru de mai susu; ocolulu la base
este de 30 stanj;;
„Si naltulu de 2 stanj,, cu verfulu trunchiatu, — Un'a magura, spre resaritu
de communa, intre ho-
„tarulu mosiiei catunului Vijulescii ce depende de acâsta communa, cu numele sagur'a
Maiugului,
„care se mai dice si magur'a Aparatăre, in form'a piramidei, cu verfulu trunchiata,
arendu ocolulu
„la base de 40 stanj. si naltulu de 3 stanj.; asiediata pe unu piscu de dâlu, numitu delulu
Obogeann-
„lui, si se cunnoscu gropi vechi de cele stramosiesci pe lunga acea magura si pe acelu
dâlu si sian-
»turi vechi, cari spunu betranii co au fostu siliste vechia de la mosi stramosi.
— Asemene spre ap-
„pusu de acâsta communa se mai cunnoscu ruine de cele betranesci, cari
spunu betranii co au fostu
„0rasiu vechiu de candu cu Tatarii si Jidovii, de unde s'au scosu,
la annulu 1860, nisce caramidi, de
„pluguri de pe acelu locu, candu s'a arâtu anteiu, cari caramidi
au fosta de 2 palme in lungime si
„Intulu asemen6, anse grosimea de 5 degite, avendu forma patratului;
si acumu acele caramidi s'au
„Sferamatu de pluguri, arandu-se mai de multe ori acelu locu,
si s'au gasitu mai multe feluri de re.
„masitie de la locuitorii d'in vechime pe acelu locu, precumu
: urcigre. dle si strachini. si loculu a-
„cela, in care sunt rnine si gropi si unde s'au gasitu acele
caramidi si cl. porta numele de livadi'a
„boieresca, care se mai dice si Stupima — S'au gasitu in pamentulu
acestei commune, la media:
„n6pte de comuna, la annulu 1865, ua sferamatura de imbracaminte
de zea, ca de 2 palme si ua
„sabia de ocielu, de, cotra unu locuitoru, care sabia a Îacut'o secera
pentru secer'a granlui, si s'au
„gasitu si banuti vechi în multe feluri de remasitie de la locuitorii
din vechime, si de la care ruine
„Se cunnoscu si gropi pe acelu locu; si loculu acePa in care s'au gasitu
aceste obiecte porta numirea
„de dâlulu Furcituriloru.“ (subsc. M. Ditiulescu).
 23

josu, d'in Diosci (48), d'in Marotinu (49), din ambii Amarasci (50), si d'in Ghiz-
(48) In commun'a Diosci (plas'a Ucolului) ni se semnaledia cele urmatore : „Se afla mas mulţe
„maguri în hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce porta fia-care in deo-
„sebi, de pre cumu se spune la valle :—Un'a magura, numita magur'a Diosceniloru, despre mădia-
„di de commaona, în form'a unei circumferentie, avendu ocolulu ei la base 41 stanjini, cu verfulu
„trunchiatu; asiediata pe locu sietiu, lunga drumulu Baracescii. — Uma niagura în partea despre
„mâdia-nâpte de communa, cu numele magur'a Hârca, asiediata intr'unu piscu de dâlu lunga dru-
„imulu Cocanescii, ce merge la Caracalu si Craiova, în form'a unei circumferentie, avendu ocolulu la
„base de 18 stanjini; cu verfulu totu trunchiatu ca si alu celei d'antei. — Uma magura în partea
„despre mâdia-nopte de communa, cu numele magur'a Basicuti'a, asiediata intr'unu piscu de dâlu
„lunga vallea elesteului ce'i dice si vallea Bratici, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu la
„base de 9 stanj., cu verfulu tranchiatu — Spre mâdia di de acâsta communa se mai cunnoscu ruine
„de ua biserica, care spunu batranii co a fostu acolo biserica de la mosi stramosi, care s'a ruinatu de
„totu, si se vede si acumu acolo ua cruce de pâtra scrisa cu littere necunnoscute. Si dicu co si a-
„cumu se vede loculu unde a fosta santulu prestolu în altaru, acoperitu cu pucinu pamentu pe d'a-
„supra, si acumu este arâtu loculu pe acolo, si se afla în departare de acâsta communa ca de 1200
„stanj., spre mâdia-di, ce'i dice acolo si Motea, unde este crucea si localu prestolului. — S'au gasitu
„de cotra locuitori nisce sparturi de oile intr'unu locu unde a fostu în vremea vechia unu satu, cei
„dice acolo unde a fostu satulu, dâlulu Nuciloru, si unii d'intre locuitorii acestei cominuni au gasitu
„banuti vechi; depre cumu spunu unii co a gasitu unu locuitoru cu numele Jonu zetu Nitiu, banuti
„techi, dero acest'a nega gasirea aceloru banuti.“ (subsc. M. Michatescu).
(49). Din commun'a Marotinulu-de-susu (plas'a Balt'a) avemu informatiunile urmatâre : „In co-
„prinsulu acestei commune se afla mai multe locuri insemnate, precumu : gunoiulu Batisies, te-
„îulu Moti, ua magura;unu grindu, drumulu Lupinului, laculu Galesiului si Daboi'a.— Gunoiulu-
„Batisiei este locu insemnatu d'in vechime care este facutu ca unu felu de magura, fiindu-coa fostu
„chiaru siliste în acelu locu, care siliste se numiâ Marotinulu-de-susu, si de pre numele acelei siliste,
„i s'a datu si communei totu numirea de Marotinulu-de-susu. — Alu duoil€ urmâdia Teiul Moti,
„locu insemnatu d'in vechime ce'si are numiraa de pe numele Motea si desparte mosii'a locuitoriloru
„de mosii'a Ghizdavesciloru, — Alu treil& urmâdia Magur'a Turcului, care acesta magura este fa-
„cuta d'in vechime de la mosi stramosi si i se da numirea de pre numele unui turcu ce siedeă cu lo-
„euinti'a in vertulu acelei magure. — Alu patrule urmâdia Grindulu Tursanului, de pre numele u-
„nui'a, Tarsanu. — Alu cincil6 urmâdia Drumulu Lupenului,-- Ala si6sil urmâdia Dabâia de pre
„numele lui Dabu; si alu sieptele, Laculu Galesiului de pre numele lui Gali, care dintwacostu lacu se
„scote pesce, locu iusemnatu d'in vechime ca dreptu semnu de hotaru, ce desparte mosii'a locuitori”
„loru de mosii'a communei Marsianii. — Gunoiulu Batisiei este spre media-nâpte de communa si
„este asiediatu pe valle; Teiulu Moti, în capulu mosiiei despre in6dia-nâpte, ce se desparte cu Ghizda-
„Yescii, asiediatu pe dâlu; Magur'a Turcului, in capulu silistei spre appusu, asiediata pe dâlu; Grin-
„dulu Tursanului, la meâia-di de communa în capulu mosiiei, asiediatu pe dâlu; Drumulu Lupenulu,
„totu la media-di, semnu de hotaru, ce desparte mosii'a locuiterilorn de Sohotesci si merge cn unu
„capu la mâdia-di si cu unulu la media-npte; Dabova, la mâdia-nopte in lturile mosiiei, asiediata
„pe valle; Laculu Galesiului, spre appusu, asiediatu pe valle.—. Gunoiulu Batisiei este de trei stan-
„jini naltu, diece ocolulu lui si este cu verfulu rotundu; Magur'a Turcului, este de 15 stanj. nalta,
„80 stanj. ocolulu ei si este cu verfulu tiuguiatu; Grindulu Tursanului, 12 stanj, ocolulu lui, 8 stan-
„jini naltu si este cu verfulu trunchiatu. — Olarii, arme, unelte, scule, banuti, idoli, chipuri si alte
„feluri de lucruri de pe vremile vechi nu s'au gasitu.“ (subsc. G C. Marinescu).
(50) D'in Amareseii-de-susu (plasa Baltii) sunt, sciintiele ce urmâdia : „In cuprinsulu acestei com-
„mune si in vecinatate se afiă unu satu cu numele Polovinele, care s'a surpatu de caudu cu Tatarii
„pe la annii 101 (9) dupo Christosu, care se gasesce in acelu locu de satu, cuptbre de cenusia si ca-
„ramidi; uta, tabera cu numele Bucinisiulu, de caudu cu Tatarii si cu Uriasii, unde a fostu sasboiu,
 24

davesci (51), in fine d'in Apele-vii (52), aflamu în imprejmuirile reslatiâte ale acestei
arce
„pe acea vreme si de acei'a i s'a datu numirea, de tabera, care se gasesce in acea tabera sulitie,
„de feru; si ua siliste care a fostu 6rosi satu, dero anse nu se scia de candu este spartu; dâro se ga-
de bi-
„sescu întiinsnlu gropi, siantiuri, caramidi de Antina, feru si olldrii; se mai afla unu locu
„serica, care a fostu facuta cu caramida, mare de Adina; se mai afla ua magura, care porta, numi-
„rea de Magura sapata. Ero loculu unde se afla silistea si biseric'a se numesce Bascelele. — Sa-
„tulu Polovinele si taber'a Bucinisiulu, cadu despre resaritu de satu, pe loca sietiu, in departare de
„satu ca de 1400 stanj., pe proprietatea Statului; 6ro silistea si loculu de biserica de la Bascele
„cadu spre mâdia-di de satu, in departare ca de 100 stanj. de satu, pe proprietatea communei, pe
„locu sietiu; si Magura sapata cade spre resaritu de satn, &rosi pe proprietatea communei, asie-
„diata pe locu sietiu, unde se desparte de mosii'a Obersii'a. — 10, Satulu : intinderea sa este de 150
„pogâne; a 2%, Taber'a, ca de 200 pogâne; a 3, Silistea, ca de 200 pogâne, 6ro caramid'a d'in care a
„tostu facuta biseric'a este in marime de 3 palme lungulu, de 2 palme latulu si grosimea de 4 de-
si verfuln
„gete; si a 4o, Maguva' se afla in marime la ocolulu ei de 50 stanj. si inaltulu de 20 stanj.
betra”
„este sapat si aruncata pamentulu în lături. - In cuprinsulu acestei commune se afla spuse
" „mesci de pe la betrani si preoti, despre acele locuri numite Polovinele, Bucinisiulu si silistea, pe
d'in vechime si s'au robitu de Tatari, mai cu sâma acea biserica d'in siliste care
„cari au fostu sate
„s'a robitu in noptea Pasciloru, candu se aflau preotii slujindu; €ro magura se afia de candu cu Ta-
su-
tarii si cu Uriasii. — În acele locuri, Polovinele si Bucinisiulu, s'au gasitu ollarii, caramid,
de argintu si arama, totu ua marime cu banii de
„litie de feru, lespedi de petra mici si snonete
pe ua parte chipuri de imperati si pe cearl-alta inscriptii, care nu se potu cit,
„50, avendu pe dinsele,
Paunescu).
„de eari s'au descoperitu în commun'a Amarescii-de-susu în annulu 1871.“ (subse. E.
commune se afla
Ero d'in Amaxescii-de-josu (plas'a Baltii) se aqauge : „co imprejurulu acestei
ollarii, caramidi- Antina si cioburi de differite obiecte, re-
„trei locuri de siliste,in care se cuprindu
mai mica, fiindu
„mase de pe la locuitorii cei vechi; se mai afla si trei maguri mari vechi si ua
pârta nutmirele urma-
„din vremile vechi, de candu cu Jidovii si cu Uriasii; cari tâte aceste locuri
idem, numita Bucinisiulu; LII, un'a idem, numita
„tore : Î, un'a siliste, numita, Aimarescii; IL, un'a
„a Piscului; — Si magurele : Î, un'a magura, numita Magura Sapata; IL, un'a, idem, numita Ma-
Visiei; III, un'a idem, numita Magura cu Vitia, si LV, un'a idem mai mica, numita Basi-
„puna
satu, pe valle, in departare ca de 100
„cutia. — Silistea Amarescii cade despre mâdia-nopte de
silistea Bucinisiulu cade d'in josu de satu, totu pe valle,
„stanj. de satu, pe proprietatea communei;
„in departare ca de 2500 stanj., pe proprietatea Statului, numita Bucinisiulu, tiindu de episcopi'a
statului
„Romnicului-Valcei; a treia siliste, a Piscului, cade despre media-di de satu, pe proprietatea
d'in josu de sata,
„mumita Obersii'a, tiindu de monastirea Brancovenii. Si magurele cadu cate patru
pogone; cea
„pe dâlu, in departare ordinare (2). — Cea d'anteiu siliste, intinderea sa este ca de 15
este inalta ca de 8
„da 22, ca de 20 pog. si cea da 30, ca de 12 pog. — Si magurele : cea d'anteiu
„stanj., la pâle ca de 50 stanj. si cu verfulu trunchiatu; cea d'a 2a magura înalta ca de 15 stanjeni,
„ocolulu ci la pâle ca de 50 stanj. si cu verfulu tinguiatu; cea d'a 32 8 inalta ca de 12 stanj,, la pole
„ea de 55 stanj. si cu verfulu rotundu, si cea de 45, inalta ca de 5 stanj. la pâle ca de 20 stanj. si
„verfulu tiuguiatn.—Im pamentulu acestei commune si in vecinatatile ei s'au gasitu si se gasescu si
vechi, precumu : cara-
„acumu, candu âra cu plugulu, remasitie de pe Îa locuitorii din timpurile
calcatu rufe (?) si alte scule de feru.“ (subse, D.
„midi- Antina, carbumi, cioburi de Glle, fâre de
Radulescu). i
: „co in coprinsula communei se
(51) Din commurn'a, Ghizdaveseii (plas'a Baltii) ni se relatedia
spre nordu de communa si
„afla aa movila de pamentu, ce porta numirea de Movita Cornei; este
Motea; ea este de ua jametate
„asiediata pe pamentu sietiu în campia si loculu acel'a se numesce
la pâle ca de 7 stanjeni si este rotunda si cu verfulu trunchiatu.“ (snb-
„stanjenu inalta, axe ocolulu
„scrisu : I. Florescu.)
: „Se gasescu în cu.
(52) De la cominun'a Apele-vii (plas'a Baitii) avemu respunsurile urimatâre
vechi, petre de risnitia si 6lle cu
„prinsulu acestei commune multe harburi de 6lle, dle cu banuti
 95
„ultime localitati, cu numa asi de caracteristicu, ua grupa, de positiuni, insemnate
prin taberile loru de maguri, prin urmele loru de cetati, pe unde plugarulu gasesce
pe totu minutulu vase de lutu, caramiui, ollane de apa, arme de metallu si chiaru
monete d'in difterite epoce.
Ce este acestu siru de ruine antice, gramadite in jurulu commuuei Apele- Vii? Ce
insemn6dia numirile, slavone de pre tâta apparentia, ca Zanbga, Diosci, Zvorsc'a si
altele? Avemu aci romasitie d'in autice stabilimente romane, precumu ne aru faca
sa credemu existenti'a de ruine, cladite odiuidra cu d» acele late si masive caramidi,
caror'a dialectulu localu alu Romanatieniloru le a insusitu denumirea topica a An-
tinei, dicându-le carainidi de Antina? Avemu urme de la popârel slavone ale me-
diului-evu ? stu chiaru numai d'in epoce mai apropiate , candu gl6atiele de pusca se
puteau rataci prin arin'a d“n batatura ?
Eto punetele asupra caron”a nu se pote luâ nici ua lumina hotaritâre d'in rapporturile,.
scurte si lipsite de experientia archeologica, ale invetiatoriloru satesci. Pâte, corela-
tiuni cu anticuitatile din invecinatulu judetiu alu Doljialui , d6ro si mai siguru ex-
ploratiuni facute de unu expertu Ia faci'a locnlui, ne vor inmavâ chiai'a acestoru
enigme, cari, iu ori ce casu, paru a nu fi lipsite de interesu.
V'asiu luâ unu timpu pr6 indeluogu şi vasiu osteni pote preste mesura, domni-
loru, presentandu-ve, cu aceleasi amerunte ca pene aci, alte duoe cercuri de remasi-
tie arcbeologice, ce se invt
de: 6dia in dosariulu anticariu alu Romanatiloru.
Aceste duos puncturi suntu : de ua parte, pucinu la nordu de Caracalu, vechi'a
vatra a familiei Brancoveanu, ruinele locuintiei lui Mattheiu-Aga, dovenitu apoi
Mattheiu-Voda Basaabu, si insusr €0FTG3UlU ahonastirei Brancovenii ; 6r0, la extre-
mitatea nordicaa judetiului, jumetate' d'in cuibulu illustrei familii de eroi, Buzescii,
carele, prin monastirile loru Stanescii si Dobrusi'a, se intinde si in districtulu Valcea,
In Romanati avemu monastirea Caluiului, cu portretele celoru trei frati de arme ai Lui
Michaiu Vitâzulu, cu potretulu Domoitorului insusi si;alu fratelui seu Petru Cercelu,
cu acelea ale sociiloru si fiiloru acestoru domnitori si ai credinciosiloru loru vasali.
Imi este de ajunsu, d-loru, a remr morâ acumu in tr6cetu co aci sunţ palatele si mona-
stirea lui Matthein Basarabu, mai apoi prenouite de Constantinu Voda Brancoveanu(53).
„se de Omeni, ingropate prin pamentu, — Acestea se afla prin satu si afora d'in sata : harburile
se
„Basescu spre mâdia-di de satu, pe locu pucinu delurosu si compusu numai de arina; llele cu
banuti,
„prin satu pe locu sietiu; petrele si 6llele cu 6se, spre mâdia-nâpte de satu, unde este
locu sietiu si a-
„râbilu. — Harburele de 6lle sunt mici, in forma 6llei de astadi; 6llele cu banuti, la marime
catu
„potu incap 5 ocă apa, si astupate; petrele de risniţia asiediate un'a pe alt'a, încatu paru a fi asie-
„diate de mana de omu, la forma rvtunde; 6ilele cu ose de omu, in marime catu pote incapâ un'a
„vadra licuida, si astupate cu capacu. — Se spune de mai mulţi betrani co in vecinatate spre nordu-
pestu s2 gasescu 6re care sloiuri de câra prin pamentu, asemen6 si caramida de Antina, spre resa-
„titu, in-form'a pardoselei, catu cuprinde spatiulu unei case, rosi prin pamentu, de care se vorbesce
„Co in vechime aru fi fustu situate case pe acelu locu, — S'au gasitu si se gasescu in cuprinsulu a-
„cestei commune banuti vechi, pe mai multe locuri; în unii este lâtu si6se-spre-diece, frumosi si buni
„la sunetu; s'au mai gasitu si glontiuri de pusca in partea de mâdia-di a communei, prin arina.“
„(subsc, Preut. Georg. Florescu).
(53) D'in rapportulu invetiatorului de la Brancoveni (plas'a Oltului) voiu extrage aci cele rela-
 96
d'in
Me oprescu asemeni de a desvoltâ mai pe largu cele ce invetiatorii satesci
biseric'a, acumu
Siopertitia (54) si d'in Dobrunu (55) spunu despre casele si despre
lacomia la bâni attrase asu-
ruinate, ale Vistiierului Ghinea Ollarulu, a carui apriga
poporulu i.
pra'i si asupr'a stepanului sen Mattheiu-Voda, ura si mania

a lui Mattheiu si Constan-

tive la cladirile cari amintescu la faci'a locului despre domnâsc'a familia
caseloru familiei Branco-
tinu : „3%. Spre resaritu de acâsta communa pe unu dâlu, se afla ruinele
d6lu, cu ua suprafaci e ca de 3 pogâne, Ostia iuchisu cu zidu de caramida în
„veniloru. Acestu
s'a scosu de curendu caramida. Caramida
„forma de cetatiuia, de pre cumu arâta siantiulu d'in care
anse este de observatu co varulu pusu intre caramidi, are
„este de marimea celei ce se face acumu;
co mai bine se pâte rupe caramida decatu varulu. D'in aceste ruine
„ua tarime fârte mare, astu-felu
de 1'/+ stanjenu, 6ro lungimea de 19 st,
„mai este unu zida cu ua grosime de patru palme, inaltime
E

forma rotunda neregulata.

„Acestu zidu a facutu parte d'in celu ce serviă de cetatiuia, care aveă
stricatu de locuitori pentru a luă caramid'a , de pe carile au sapatu
„In-la-intra. erau case cari s'au

azi îi aut
despre aceste ruine : Aci au
„pene la aduncime de trei stanjeni. Traditiunea se exprime astu-felu
puteă intră carrulu cu boui si buti, se
„fostu casele Brancoveniloru; pivnitile erau atatu de mari co
despre aceste ruine. —
„iutoreeă prin pivnitia, si essiă totu pe unde a intratu. Mai multe nu se scia
la annula creatiiunei 7193, (1685)
„40. Lunga, aceste ruine, spre appusu, este biseric'a satului, zidita
unile cele duce ce sunt in
somer e,

„de familia Brancovenilort, de pre cumu s'a pututu descifră d?in inscripti
ctitorii în costumele loru vechi. Totu
„biserica. In-la-intrulu bisericei se vedu zugravit d'in vechime
> TIM

„in biserica este unu mormentu, pe care este ua pstra cu înscriptiiunea ruinata ;. la finitu se
este ua cruce de pâtra
„vede annulu 1695 cu slove. — 5%, In curtea acestei biserici spre mâdia-di,
amestecate ; latine si chirilice.
„inalta de unu stanjenu, cu inscriptiiuni pe trei fecie, Litterile sunt
acestei inscriptii uni se vede annulu 1707,
„Nu s'a pututu cunnâsce in ce limba este scrisa, La finitulu
de satulu Brancoven ii, sub unu mare dâlu, se afia monasti-
„cu numere arabe, — 60. Spre mâdia-di
biserici. Cea mai mare este facuta de mosiulu lui Mattheiu Basarabu,
„rea Brancovenii cu duce
în starea actuale de Constan-
„innouita de acest'a la annulu creațiiunei 7140 (1632) si în fine facuta
este unu morment u cu duoe inscriptiuni in
„inu Brancovânu ia annulu lui Chr, 1699. In biserica
„ptra. Aci repausâdia Papa Postelniculu Brancoveanu cu socii'a sa Stanc'a Cantacuzino, parintii lui
— A duo'a biserica este mai noua, facuta de Constantinu Brancovenu
„Constantinu Brancovâau
scurtu de pe inscriptiiunile
„Basarabu, la annulu de la Car. 1700. — Aceste notiuni le amu scosu pe
„ambeloru biserice.* (subsc. 7. Marinescu). In Annex'a M. vomu
reproduce d:fierite documente re- ÎN IE a

lative la vechile cladiri dela Brancoveni.

anco aci cele urmatâre:
(54) D'in rapportulu de la, Şiopertitiza (plas'a Oltului de susu) transeriemu
ruinata forte vechia; se dice co e-
„19. In partea despre appusu a acestei commune este ua inonastire
eroin a la Brăncoven i, chiaru de unu minis-
„ste facuta în dilele lui Mattheiu Basarabu, candu
lu (grecu de origine); este in lungime ca de 7 stanjini, nu-
„ru alu seu cu numele Ghinea Vistfieru
u, si largimea ca de 6 stanj.; grosimea zidului este tocmai de unu stanjenu
„mai lamin'a in-la-iutr
in marime; langulu 1 palma
„mare; zidulu este zidiţu numai cu gâla caramida si varu : caramid'a
în trei coltiuri cu sapaturi;
„domnâsca si 2 degete, 6ro grosimea ua schi6pa; pe susu are caramidi
petiri, cate un'a la fia-care coltiu, nescrise; este fundata pe
„in patru coltiuri în-la-intru are patru
apei Oltetiului, intr'unu delusiu.
„unu locu care se numesce de betrani „sub zapodiia“, în marginea
forma de case patrate, tocmai a-
„— "Totu lunga acâsta monastire mai se gasescu nisce ziduriin
co aufostu ua gra-
„prâpe de Oltetiu, in departare de monastire ca de 12 stanj. Aceste case se dice Bi-
acelu locu „la Ciutaria“.
„dina de animale selbatice, mai multe ciute; de acei'a, s'a si numitu
co au si taiatu pe Ghinea,
„seric'a se dice co s'a, parasitu pentru-co s'a jafuitu si spurcatu de Turci,
dincolo de Oltetiu spre mâdia-di
„— 20. 'Totu pe acâsta proprietate in cuprinsulu acestei commune,
annulu 64 —65, ua comdra de felurite antice, pre
„intrua valcea, numita Cern6oa, s'a descoperitu in
diamantu, braciari de auru, cercei cu asemine petre, linguritie,
„cumu : innele de auru cu petre de
 tă
'Praditiunea aceloru tragice evenimente , pastrate in chronicele n6stre, (56) este
anco via in memori'a locuitoriloru d'in Sioperliti'a, cari, impartindu legend'a de hra-
piri a Vistiierului intre unu mythu fabulosu si intre unu faptu posibilu, arâta, la unu
„bâbe de margaritaru insirate pe sirma de auru, ete. Acestea s'au gasitu de unu George Comanu,
„locuitoru in acâsta commana; elu este unu omu exaltatu de minte; are applicare de a prinde vulpi
„cu ogarulu; a data ogarulu dupo ua vulpe si a intratu acolo in Cern intr'ua vizuina si vulpea, si
„ogarulu dupo ea. Elu, de frica co "i manunca ogarulu,a Inatu sap'a si a feramatu vizuin'a si s'a po-
„inenitu cu ele currendu d'in vizuina; ce a fostu mai mari, le a luatu în traist'a care purtă de-man-
„care, 6ro d'in bobale de margaritaru a mai spartu cu pâtr'a pe muchi'a sâpi si le a lasătu acolo. Se
„insciintiara proprietarii locului Bratasienii si ii luara cate-va innele si unu siru de margaritari, pe
„cari îi detera cati-va gologani; vediendu elu co sunt de pretiu, a plecatu cu ele in traista la bal-
„Ciulu Floriiloru la Caracalu, si la cine s'a aratatu, l'a batutu si i le a luatu; cine? nici elu nu Va
„Cunnoscutu. În urma se instiintiara tote autoritatile acestui districtu, veni prefectulu in faci'a lo-
„Culai; a cautatu cernendu tierrin'a cu ciure si a mai gasitu si atunci ceva d'in acele amaneturi; a
„ai gasitu si in urma lumea d'in communele vecine bbe de margaritari, cu ciurele, în tierrina si
„le a vendutu proprietariloru loru. Acumu acolo nu se mai gasesce nimicu; chiaru de la annulu 65
„s'a arâtu grau peste acelu locu; astu-felu s'au finitu aceste amaneturi. — Se spune de betrani co a-
„ceste amaneturi au fostu ingropate acolo de 12 hoti, cari au trecutu Oltetiulu acolo cu 5 cai incar-
„cati; in acelu timpu, Bratasienii, proprietarii acestui locu, erau capitani de potera si s'au rasboitu
„ca dinsii in acea valle; atunci ei le au ingropatu ca, se fia usiozi de scapatu. Acea valle care se nu-
„mesce Cernea, este ua scursâre de apa, care vine d'in plâuie, curge de la appusu spre resaritu si se
„Yersa in Oltetiu; aduncimea pe une locuri este de 3 stanjeni; pe alte locuri este de 2 stanj.; largi-
„mea asemeni; are si godovane (balti); vâr'a sâea mai totu d'a-un'a... — 4% Totu în coprinsula ace-
„stei commune spre resaritu, este ua grâpa ca de 5 stanjeni adunca si larga totu asemine; acesta,
„grâpa se nuruesce d'in vechime gaur'a Siorperlei, de la care 'si a luatu si commun'a numele de Sio-
„perlitva; in acâsta grâpa se dice co a locuitu ua Sioperla s6u Sierpe mare. Elu a inancâtu mai multe
„animale de ale Gmeniloru; se spune de betrani co chiaru si copii; a fostu omoritu de venatorii de
„pre atunci cu puscile; grâp'a este rotunda, sapata de siârpe; sunt in ea multe 6se vechi putrede.“
(subscr. Preut. I. Ionescu).
(55) D'in commun'a Dobrunulu (plaş'a Oltulu de susu) ni se reporta, mai aceleasi informatiuni:
<In mosii'a boieriloru SERVITE ana piscu de dâla, in marginea, Oltetiului, în vecinetate cu
„commun'a Dobrunulu, se afla in faci'a pamentului remase ziduri de case. Biserica e apropiata de a-
„cele ziduri... Se povestesce de nisce talere de dTffiitu, cutite, “innele de petre scumpe, braciari de
„auru cu petre scumpe si bâbe de margaritari. Zidurile se afia pe pamentu simplu, 6ro nu pe pâtra;
„ele cadu spre resaritu. — Zidurile bisericei sunt si acumu necadiuite, de caramida potrivita, zidita
„cu Yaru, form'a avendu-o unn dreptu-unghiu. Despre ziduri si biserica se spune de nisce betrani si
„unu preotu co, d'in povestirea parintiloru loru, au fostu zidite de Ghinea Vistiierulu. ce i s'au disu
„Ciocala, de n6mu bulgaru, în dilele candu erâ Domnu Mattheiu- Voda. — Bâbele de margaritari se
„povestesce co la annulu 1865, afâra d'in communa, spre mâdia-di pe valcelele ce se numescu Cer-
„nele, unde si acumu este ua braniste de ulmi, numiti almii d'in Gadarelu, în departare de commun'a
„Dobrunulu ca de 900 stanjeni, unde pe acele valcele s'au gasita intr'ua vizuina in pamentu facnta
„d'in fire; 6ro largulu a avutu ca catu aru intră ua fâra selbatica, si aduncimea de duoi stanjeni.“
(subscr. Preut. Dimit. Iordachescu.)
(56) „Si asiă fiindu turbati (Slujitorii Ini Mattheiu-Voda si mai virtosu Dorobantii si Seimenii si
„alte cete), candu fu intr'ua di, se strinsera toti in curtea domnâsca ca sa ucciga pre duoi boieri ai
„lui Matthein-Voda, anume Ghinea Ciucala si Radulu Verdiarulu velu-Armasiu, aruncandu-le pri-
„hâna cumu ca ei sfatuiescu pre Domnu ca sa nu le des lefi. Si asiă fiindu ei turbati ca nisce porci
„for' de rusine, se suira susu in casele domnesci, si dedera navala unde zaceă Domnulu loru, cau-
„tandu pre acesti boieri, sub capeteiula lui, sub pături, prin poâuri, prin camari, prin lade, pene ii
 28

Gre-care locu in commun'a lorm, ua gr6pa mare in cara odini6ra aru fi losuitu unu
in boltile vechiloru
si6rpe uriasiu ce devastâ vecinatatea, &ro de alta parte, spunu co
case ale lui Ghinea s'aru fi gasitu acumu cati-va anni comori nepretiuite.
, cumu sunt
Rora dea mai rataci prin schiturile de ua insemnatate secundaria

aia:
mai perde timpulu spicuin du [6-
Hotarânii (57) si Popendiulescii (58) fora de a ne
vomu grabi
furi de cladiri si nume de ctitori prin vechile bisericutie de satu, (59)
loculu de grâz'a loru, desbracandu'i de
„gasira, si asiă dinaintea lui, *i au luatu, catu se cutremură
campu, si acote "i au omoritu inaintea tutu-
FE „haine, batendu'i nemilostivu, pene "i au scosu afâra la,
îi

de candu au descalli catu Românii, în Magaz. îstor. pen-

„loru ostiloru.“ Istoria tierrei Romanesci
Crt

inu Dacia. Toro. ÎNTDBIB

riulu archeologicu alu meu, nu
(57) Intre communele de la cari au venitu respunsuri la Cestiona
u nostru d-lu V. A. Urechia a avutu buna-
figurâdia Hotarânis (d'in plasa Ocolululu). Dâro collegul
istoricu alu tutulora biserici loru si monastiriloru din jude-
vointia a'mi communică unu „Tablou :
lte judetie ale tierrei, pe candu eră
tiulu Romanati,“ pe care d-sa la intocmitu, precumu si pentru'a 4
publice. Voiu extrage d'in acelu tablou
directoru generalu la Ministeriulu Culieloru si Instructiunei ;
iloru, se află inchinatu mo-
cele attingetore de skitulu Hotarânii, care pene la secularisarea monastir ta, ;
monastire de calugeri, infiintia
pastirii Dionisiiu de la Muntele Athos : „Hotarânii, cu ua biserica, :
u Falcoianu — Inserip-
„le annulu (7096) 1558 de Japanu Mitr6 Vorniculu si restaurata a” Tiatther d
biserica ce se chiăra Hotară-
„tii'a deasupr'a usiei bisericei dice : „Acâsta sfanta si dumnedieiasca,
Jupanu Mitrea Vorniculu i |
„nii, cu hramulu Soborului Angeriloiu, d'in temelia au fostu facuta de |
'Trecendu multa vreme si strican-
„Jupaniti'a Nâg'a, la cursulu annilora de la zidirea lunii 7096 |
Falcoianu, bivu-velu capitanu
„du-se, indemnatu sau cu ajutorulu lni Dumnedieu Jupanu Mattheiu
cu zugravâla si a facatu altele asemenă |
„sinu Gheorghe Vorniculu de au dres'o si au infrumusetiato
in dilele pr luminatulai Domnu Îw Constantinu
„unu omu(?) ca sa'i fia de vecinica pomenire;
la lâtu 7216.“--Ctitorii zugraviti in biseric'a de la Hotarâni, la fe-
„Brancovânu Basarabu Voevodu, |
„râstr'a despre mâdia-di :
Jiipanu Radu Stolniculu Falcoianu | Jupanu Sierbanu Cantacuzino.
velu Pornicu Ie Constantinu Basarabu V.V.
Jupanitia ego Andreiana | Jupanitia ego Maria
„Ctitorii de la ferâstr'a despre mâdia-nâpte :

Jupanu George Falcoianu Jupanu Barbu

Vornicu
Jupanit”a Stanca
Jupanit?a ego Caplea .
Jupanitia Dospina Jupamitia, Preda.

:
(58) D'in Popendialesci (plas'a, Oltetiului) dosariulu nostru ne oferre sciintiele urnmatâre
(?); despre resaritu
„Acâst'a communa este asiediata pe locu planu, avendu directiunea orizontale
stanjeni, care
„de acâsta communa, se afla monastirea, skitului Popendialesci: în departare ca 300
nordu si sudu, 6ro despre appusu cu apartament ulu,
„skitu este imprejmuitu cu zidu, despre resaritu,
ua bolta mare dreptu pârta a curții bisericei.“ (subse. George Gavrilescu. )
„in centrulu carai'a este
co „Skitulu Po-
Cotre care adaugemu d'in Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia, insemnarea
Lausentie, în care figuretia in portre-
„pendiaescii are ua biserica, infiintiata, la 1853 de egumenulu
„te, marali Princiulu Stirbeiu si fondatorele numitu.“
6re-care notiuni
(59) Ln dosarele nâstre de respunsuri la Cestionariulu axcheologicu mai aflamu
anticarii in-
locale isolate, ce nu le amu pututu grupă în vre-unulu d'in cercurile sâu d'in regiunile
le transeriem u dâro aci, ca sa fia dosarulu
tre cari amu impartitu judetiulu Romanati. — Pe acelea
completu in aceste note : „Carloganii (plas'a Oltetiulu). Se afla ua, biserica vechia fora invelisiu,
de candu este nu se vede nici ua inscriptiiune, si se afla intre appusu si mâdia-di, si este si-
 29 p
acumu 6rosi cotra pragulu nocdicu alu judetiului, la vatr'a Buzesciloru. Acolo, intre
communele cu denumirile caracteristice de Morunglavu si de Oboga, se afla si cea
mai antica eolaisaliaa fam, in satulu Ciuturâva s6u Cepturova astadi Stir-
bei, (60) de preproprietarulu seu actualu , si cea de'pe urma locuintia a ultimului
„tuata in vallea de Trestii, in departare de communa ca de 2000 metri, a carui lungime este ca de
„9 metri si latimea de 4 metri, zidita cu caramida mare si grâsa, în form'a unni dreptunghiu.“
(subscr. B. Giurescu). '
Gropsiani, (plas'a Oltetiului) : „Intre punctele cardinale mâdia-di si resaritu de la comnun'a
„Gropsianii spre commun'a Bal6s'a, departe ca la 1000 metri, se afla ua valle numita Valea Bise-
„ricei, care acumu aprâpa 230 de anni, camu po la annulu 1640, se află in acea valle unu micu sa-
„taletiu, care totu în acelu annu, de pre cumu au auditu si betranii de la parintii loru, s'a devastatu
„cu deseversire de Turci, remainda acea valle cu numele de Vallea bisericei, fiindu-co ua mica bi-
„sericutia ce eră in acea valle a duratu mai multu timpu in urma, si chiaru astadi se potu cunnâsce
„chiaru locurile unde fusese odiniâra acelu satuletiu; acumu anse este cea mai mare parte d'in a-
„cea valle accoperita de padure, &” parte d'in ea se cultiva de locuitori,“ (subs. P. Predenu).
Vomu dă în Annez'a N unu extractu d'in Zabloulu sstoricu alu d-lui V. A. Urechia, în privin-
ti'a principaleloru biserici de satu mai vechi.
(60) Reproducemu în intregulu seu rapportula ce avemu de la communa Stirbei (plas'a Oltetiului) :
„Stirbei, numita in vechime si chiaru astadi Ciuturâva s6u Cepturova, este situata in partea drâpta
„a riuletiului Oltetiulu. In partea despre sudu se intindu d6luri, cari astâdi se afla plantate cu viia,
„Se numesce Stirbei, de pe numele principelui Barbu D. Stirbei, care aici proprietate are, astadi a
„fiiulu: seu Principele George B. Stirbei. — Iu partea despre sudu-vestu se afla catunele Dobretii si
„Cartisidr'a, ce'i appartinu si de care se sepâra prin padurea susu-numitului proprietaru, ce este
„traversata de vallea numita Caluiulu. La nordu-estu se afla asemer€ catunele Mologescii si Olte-
„tianii, de cari se sepâra prin riuletiulu Oltetiulu, — Biserica ce se afla in acâsta communa, pro-
„pria disa Stirbei, se dice a fi facuta de aceiasi fondatori, cari au edificatu vecin'a monastire a Ca-
„loiului ce se afla spre sudu ce acâsta communa. Inscriptiiunile anse ce se vedu pe petrele mormen-
„turiloru, fiindu slavone, nu se potu descifră, ca sa, se pâta cunnosce positivu dat'a si numele fonda-
„toriloru ei. — Locuitorii aceatei commune, in traditiiunile loru, dicu a fi edificata, de nisce haiduci,
„cari au edificatu si pe acei'a a Caluiulni. Acâst'a provine pâte de acolo co fratii Buzesci si altii,
„cari au edificatu pe acei'a a Caluiului, fiindu 6meni ge arme, de pre cumu ni'i descrie istori'a si
„d'in caus'a resbeleloru ce erau pe acele timpuri, au edificatu acea monastire cu patronagiulu S-tului
„Nicolau, stu in urm'a vre-unui sangerosu resbelu, sâu ca refugiu în acea valle, unde de siguru pe
„acele timpuri, erâ totu imprejarulu azoperitu de paduri apr6pe impenetrabile, si de unde a pututu
„forte logicu ca sa se nâsca traditiiunea co ambele aceste biserici aru fi edificate de haiduci.—-Inain-
„tea atestei biserici, în curtea unde se afla astadi conaculu proprietatii si in care. siede ingrijitorulu
„insarcinatu cu cultivarea campului, se dice prin CradItirate DE multi spunu co au vediutu pa-
„riotii cari ara fi intratu in subterran'a, ce sa afla in acâsia curte si unde se gasescu obiecte pre-
„tiidse, precumu : sfesnice de auru si argintu, arme vechi, monete asemen€ vechi etc, dâro cari se
„dice a fi paz'ta de spirite rele. Se mai dice anco, co la intrarea acestoru subterrane, se afla d'asu-
„pr'a pragului ua inscriptiiune cu littere cari, dâco s'aru pută citi, aru fi libera intrarea. Unulu dintre
„locuitori adauge co a avutu unu parinte, astadi reposata, care *; aru fi naratu co d'in intemplare in-
„trandu in acea subterrana, o:ebitu de multele obiecte preti:6se ce a vediutu, a luatu nisce moneta
„si candu a voitu sa 6ssa, usi'a s'a înch'su,astu-felu co l'a constrinsu unu ce invisibilu a lepadă ce
„luase. Voindu apoi d'in nou a essi, n'a pututu pene ce nu'si-a scuturatu tâte vesmintele, si dupo ce
„& gasitu ua mica moneta, cadiuta din intemplare in opincele sale, pe care lepadandu-o, usi'a s'a
„redeschisu, lasandu essirea libera. Acestea cullegendu-se de subsemnatulu d'in naratiunea, locuito-
” „rilora acestei commune, amu formatu acestu respunsu, spre satisfactiiunea intrebariloru facute de
„d-lu Ministru, care se va inaintă de pre obligatiiune,“ (subs, Sabiniu Dragomirescu),
 30

dintre Buzesci, reposatu in secolulu nostru si ingropatu in biseric'a d'in Stra-

jesei. (61)
“In aceste diverse localitati, in monastirea Caluiulu (62), în skitulu ruinatu d'in

Spre completarea notiiuneloru, reproducemu si cele aflate în Tabloulu îstoricu alu d-lui V. A. U-
rechia : „In Stirbeiu se afla duoe biserici : un'a inchinata Cuvi6sei Paraschiva, se dice a fi facuta la
„1560; intr'inYa Suntpe pareti portretele lui Constantinu Buzescu si familva, :
Constantinu Buzescu _ Bhevbanau ve, Vornicu
cu sociva sa si cu Stirbei, ginerele lui
tre; fiâ anume : Constantinu Buzescu.
Preda, Radu si Paura, fiica lui Const,
Constantinu | Buzescu.

„In a trei'a biseric'a sâu tinda se afla duoe morminte, d'asupr'a cu lespedi de pâtra scrise cu
„littere slavone, cari nu s'au pututu descifră.—A duo'a biserica d'm Stirbei este cladita la 1851 de
„Nicolae Gheorghiu si de Princiulu B. Stirbei “
(61) Invetiatorului care functionnă pe la 1874 in Strajesci (plas'a Oltetiului de susu) i s'a paratu;
co „cercetandu scrupulosu cu deamenuntulu, nu sipitutu dovedi în 'acâsta communa, din anti-
„evitate, nimicu de vediutu,“ Cei cari au intoemitu Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia, n'au
moi et ae

despretiuitu ause a semnală „ua biserica, în mahalao'a d'in valle, infiintiata la 1733 de Constantinu
„Buzescu si socii'a sa Maria si restaurata de locuitori, precnmu si alt'a in mahalao'a d'in dela, infiin-
„iata la 1818 de Constantinu Buzescu, fiiulu celui de mai susu si restaurata de famili'a Dorvaris;
„totu aci se afla pe pâtr'a mormentale a acestui d'in urma Constantinu Buzescu, urmatârea inscriptia :
„Buzeseii ce d'in vechime Numai dor” d'in audire
Pentru tiârra s'au jertfitu, Si din alte intemplari,
Sau sfersitu acumu prin mine, Osele cele trudite
Precumu Domnulu a voitu; Aicâ se odihnescu.
Coci odresla barbatesca Sub pamentu acoperite
D'in mine n'au remasu, . De pâtra ce se pazescu.
Ci numai de femeiasca, Iârta der”, iubite frate,
Duce fiice iubite lasu, Celu ce vei vre sa citesci,
Remaindu spre pomenire Blagoslovindu intru tâte
Nisce semne si lucrâri, . Pre Rumanasii Buzesci,
Smeritulu Constantinu Buzescu
sfersitulu nâmului sea,
Lâtu 1831, lanuarie 31.* (NB. Ved: adausulu la pag. 35).
(62) Rapportulu d'in commun'a Caluiulu (plas'a Oltetiulu) contine cele urmatâre, de cuprinsu geolo-
gico-archeologicu : „In cuprinsulu acestei commune Caluiulu s'xu gasitu si se gasescu chiaru si a-
„stadi nisce insecte (9) cari se numescu scoici, remase din acelu (2) diluviu; aceste insecte sunt fa-
„cute in forma de elipse. — Unii d'in acesti locuitori spunu co s'au gasitu pe la 1872, 6se de Jidovi,
„pe cari le au sigilatu si le au inaintatu totu in acelu annu 1872, prefecturei. —In acâsta conmuna
„Galuiulu se afla si ua mogparbtinaneu hramaulu S-tala Nicolae, facuta d'in iimpula lui Michaiu Vit6-
„zulu, si este Sinprejurata cu zidu de caramida, unde stau si 6sele Buzesciloru si banulu Craiovei,
„ale caroru cadavre sunt inmormentate chiaru aici la monastire. — Buzescii sunt bagati in stâna,
„de pătra dinaintea monastirei; pe pâtra este scrisu cu littere slavonesci. —'Tâte -aceste obiecte se
„afla spre appusu. Distanti'a de la commnna si pene Ja acele obiecte este ea de doti kilometri ap-
„proximativu. Commun'a este asiediata pe locu sietiu, la gur'a vaii monastirei.“ (subsc. L. Cunescu)
— În Annex'a O voiu dă descriptiunea monastirei Caluiulu, de pre notele ce insu'mi le amu cul-
lesu la faci'a locului, în annulu 1861,
 m W” 34 |
" Stanesci (63), traiescu anco vii amintirile Buzesciloru, pastrate pe pisanii s6u dedi-
catiuni murali, pe lespedi mormentali, pe chipuri zugravite, cu penellu aspru dâro
caracteristicu, d'a lungulu paretiloru. Iotre locuitori anse, in poporulu cu vi6tia se
pastredia chiaru suffletulu timpiloru eroisi, in cari au traitu Buzescii si fratii loru
de arme.
Spre a ve dâ ua dovâda, domniloru, permiteti'mi a termin acâsta pr6 rapide schi-
tia cu fragmente dintr'unu canticu betranescu d'in acele epoce de gloria, pe care eu
insumi 'Pamu cullesu d'in gur'a unui unchiasiu de la Strajesci.(64)
<Asupr'a Caraleloru, si Nica capitanulu
siesiulu Magureleloru, care-a stepanitu divanulu,
in drumulu Bucuresciloru, - pop'a Stoica d'in Farcasi,
iia

multe corturi sunt intinse ; care sare siepte pasi,

E aiatslaLă

5. multe sunt, merunte sunt; 25. mosiulu Fareasieniloru;

meta,

multe sunt de ipingele, scia s6m'a ostiloru,

Da A

dâr'mai multe de burci negre, credu si p'a rasbâieloru;

de burci negre, tataresci ; care s'a lasatu de popia,
dai cu glontiulu, nu isbesci!— si Sapucatu de vitejia
10. La mijlocu de cortuletie 30. si de mare misielia,
este-unu cortu mars, rotatu, si-a uritu biseric'a,
ca crestetulu neramzatu, - si-a 'mdragitu sabidr'a,
cu maiugulu de argintu,— si-a uritu ciocanele
cen'amu vediutu decandu sunţ!— si a'ncinsu pist6lele ;
15 cu streji albe de matase. s5. lasa tâc'a netocata,
impletite "n cate siese.— plecala rasboiu sa se bata.— (65)
Ev sub cortu cine miti siede 2— Michaiu- Voda ce'mi facea ?—
Siede Domnulu Michaiu- Voda, Prumbsa mâsa mtindeâ
cu Buzescii amenduoi si beâ si se veseliâ;
20. si Caplesci cate-si trei 40 candu catâ camu de ua parte
(63) Asupr'a monastirei Stanesci d'in judetiulu Valcea, fondatiune a familiei Buzesciloru, care a
stătu inchinăta cate va sute de anni la patr'archi'a d'in Alexandria Egiptului, amu presentata Mi-
nisteriului Instructiunei publice unu rapportu amenuntitu, carele a fostu si tiparitu in fâi'a Cohunn'a
lui Traianu a &ii--B, P. Hasdeu. Annulu. 1V (1873) No. 10 si 1].
"(6 Acestu canticu Pai scrisă cu destula anevointia de pre spus'a inganata a unui betranu lau-
taru ciganu d'in Strajesei, pe care, la 17 septembre 1861, ilu chiamasemu in skitulu Mamu. Elu
spuneâ co de asemene cântice sciuse multe reposaţii lautari, mai vechi de catu dinsulu, cari le can»
tau în totu d'ann'a, boieriloru Buzesci ce au peritu de 30 anni si mai bine. În Annex'2 P, voiu
transerie si umnarea, fragmentata a acestui canticu, cu observatiuni asupr'a starei in care elu ne a
parvenitu la cunnoscintia. De acu anse voiu desteptă Iarea-a-minte a cititorului, spre a nu confunde
pe Pomnitorulu Michaiu-Voda d'in cantecu ca Michaiu Vitâzulu; trebuia sa fia vorb'a de Radu-
Mihns, fiialu lui Mihn6 Torcitulu (1611—16, 1617-93).
(65, Profitu de acâsta originale cara, teristica, poetisata de poporu, a capitanului Farcasiu, sociu
“de arme alu lui Michaiu-Vitâzulu, spre a reproduce rapportulu inretiatoralui d'in Farcasiele (plas'a
Ocolului) : « Acesta communa se afla situata pe muchia malului dreptu alu Oltului vechiu. para-
„sindu'si mate'a sa din vremila vechi, fii du-co acastu rin ara communicații'a pria cuprinsulu ace-
 32

si se uitâ dreptu in valle, e p'unucallu roibu camu pintenogu;

camu despre sâre. resare, pintenogu 'mi este d'in piediu,
tare 'mi vine si "mi sosesce “ mâre, si cu ochii verdi;
credu Radu Calofirescu. — dâ&r' nu vine cumu se vine,
45 Michaiu- Voda ce'mi facea 2 — ci elu, mâre, co mi'si vine
De la mesa se sculs es cu suliti'a 'ncrucisiata,
si la valle se uitâ; sabi'a 'n baieri lasata
mara pulbere vadeâ ; si'n capu for' de comanacu ;
boierii din gura'i diceâ: | d'in greu rasboi "mi e scapatu. —
50 —«D'o fi pulbere de drumu, Domnulu Michaiu de 'lu vedeâ
«susu mai susu co s'a 'naltiâ, 1 .d'in guritia-asiă "i diceâ:
«cu nuori albi s'a-amestică ; —-e Doscallica, mei Radule,
<&r' d'o fi câtia din ceru, «mei Culofirescule !>—
«josu mai josu co s'0 lasă, Radu d'in gura graiâ:
55 «pe valcele o 'negurâ.> — — «Hei! D6mne, Mari'a-ta,
Nici cuventu nu obersiâ, 15 «n'umu venitu eu ca sa beau,
co Radu co sosiâ, «ca sa beau si sa manuncu;
credu Radu Calofirescu , «ci eu Dâmne amu vevitu
mâre, d'in Calofiresei, «sa'mi dai osti intr'ajutoru,
„atei commune. Spre resarita se margi nesce cu commun'a Stoenescii si Draganescii, spre appusn cu
„commun'a Caracalulu si Hotarânii, spre mâdia-nâpte cu zommun'a Comânii si Hotarâni, spre m6-
„dia-di cu commun'a Comanc'a — De pe cercetarile facute prin beteanii communei despre vechile
„asiediaminte ce se crede a fi remase de la stramosii nostri românii, s'au gasitu cele coprinse mai
„josu : — Des. re commun'a Stoenescii in Parcas'ulu de josu, a fostu d'in vechime ua strâja care
„portă si chiaru acum'a numele de Lazaretu; acâst'a este de candu cu Carjaliii, robi'a Ha-
„tiegului, si se afla pe muchi'a delului matcii Oltului vech'u, ntre Stoenesci si Farcasiulu-de-josu,
„ce'i mai dice si Catunulu.— Despre appusu de acâsta communa duce maguri; an'a se afla în viile
„ Farcasieniloru-de-susu; inaltimea, sa este de 4 stanjeni, largimea la base este de 10 stan) ; 6ro cea-
„l-alta este mai mica. avendu naltimea, sa, de 2 stanj., latimea la base de 7 stanj., si se afla.situata
„despre orasiulu Caraealulu, îîn drumulu Caracalului. — T6te acele dise mai susu se afla sitaate in
„Farcasiulu-de-susu. — Ero in Farcasiulu-de-mijlocu se mai afla ua magura cu numele de Magur' a
„Fareasianului, care se afla despre mâdia-di si hotarasce mosii'a communei Comanc'a; marimea sa
„este : inalta de 3 stanj , latimea, la base de 10 stanj. —In campi'a Scorri despre mâdia-npte de a-
„câsta communa, se află in vremile vechi ua tabera de ste turcâsca, care si acum'a se vedu gropile
„de unu grajdiu de cai, de asiediamentulu loru si altele. —In matc'a Oltului vechiu a fostu d'in ve-
„chime satu si ua biserica vechia, unde chiaru a.umva se vedu ruine si gropi de sate si altele; 6ro
„acum'a se afla in urm'a acestui satu padure forte mare cu copaci, grosimea ca de 12 palme; tote a-
„cestea se afla despre mâd a-nâpte de acâsta communa. — Casele lui popa, Stoica se afla despre mâ-
„dia-nâpte de Farcasiulu-de-mijlocu, situata pe muchi'a delulu: mateii Oltului vechiu, unde acum'a
n SSeste setez

„s5ăHlă pe Wassa loru zidiie casele z dite de Gcâa Tinca Farcasianca.— Acestu Popa Stoica a fostu
„unu omu bravu care s'a batutu in vremile sale cu Tureii si "i-a rasbitu in mai multe ronduri; si
„chiaru astadi se aude vorbindu despre dinsulu prin poporula romanu, co dicu co a fostu unu omu
„forte curagiosu si minunatu; care despre santii'a-sa se vorbesco prin mai multe istorii si se canta si
„de cotra popor, adico dicendu : Popa Stoica din Farcasi, sare de siepte pasi, si esse d'in litur-
„ghia, si tăia la Turci ua miia.* — Se mai afla ua tabla de pâtra, luvgimea ca 1!/+ stanjenu, la-
„timea de 5 palme, în care sunt scrise numele Dâmnei Balasia socii'a (? fiic'a) Domnului Brancovânu
„care se afla la Cism6aa de zidu de caramida a d-lui Farcasianu.“ (subsc. I. Eiescu).
 33
«sa scotu robi de la Tatari ;
80 «co scii, Domne, ori nu scii
«c'au intratu Tatarii 'n tiârra
«si-au robitu marginea tâta,
«Bucurescii jumetate,
«si-au ajunsu in satu la roi,
55 «la noi Ja Calofiresei,
«si mie co mi au robitu
<arsa-si maiculiti'a mea,
<dalba cocobiti'a mea
«si dalbii de coconasi,
90 <imprejuru de megiasi
«si negrii de ciganasi.»—
D'aci Michaiu ce faceâ ? —
Unde-asiâ co'lu audis,
lui mila i sa faces,
95 6ste 'ntrajutoru co'i dă.
si ce 6ste ca mi'i d42 —
Pe Buzescii amenduoi
si Caplescii cate trei,
si 6r' pe Nica capitanulu
100 care-a cormnuitu diranulu,
pop'a Stoica d'in Farcasi
care sare siepte pasi,
mosiulu Farcasianiloru;
scia s6m'a ostiloru,
105 credu si pa rasbieloru;
care s'a Jasatu de popia
si s'apucatu de vitejia
si de mare misielia;
si-a uritu biserica
119 si a'ndragitu sabi6r'a
si-a uritu ciocanele
si a'ncinsu pist6lele;
lasa tâc'a netocata, ,
pleca la rasboiu sa se bata! —
115 D'in deretu co mi'i luâ
si la rasboiu co "i duce;
de rasboiu se apucă
si-asi& d'in gura diceâ :
— <Hotiloru Buzesciloru,
120 «daniloru Qapl: sciloru,
«sa'mi paziti marginile,
«c'o sa tâiu mijlâcele,
«co le tiiu sorâcele,.
«Ce mi-o scapâ de la mine,
125 «de la, voi sa nu scape;
«co voi mie nu'mi scapati
«nici in ceru nici in pamentu,
«nici in gâura ds sitrpe.>—
Daci Radu ce'mi facea 2—
130 Elu bine co se gateâ
si "n rasboiu co mi'ti intrâ
numai elu singuru intră,
cu Nedea sluguliti'a,
sluga buna si intiellepta.
135 D'aci pe rasboiu co se chites,
trei dile co mi'i taiă,
ii tai de'i zadare,
toti robii co mi'i scoteâ;
6r' cocân'a n'0 gaseâ.—
140 Dâco elu asiă vedeâ,
asiâ d'in gura diceâ:
— Nu scia ochii "mi-a 'mpaiejenitu,
<ori murgalu "mi-a nebunitu,
«au palosiulu in sanges'a spurcatu;
145 <pâte co pe ea 'mi-amu taiâtul2—
Maica-sa co'lu audiâ,
d'in guritia- asiâ "i diceâ:
— «Radule, voiniculu mâichi,
«taci, mâica, nu te 'ntristă,
150 «nu'ti face inima rea,
«co pe ea nu "ti-ai taiât'o,
«ci pe ea, mâica,-a luat!o
«celu Marzacu batranu,
«betranu, mâica, si camu spanu,
155 «cu trei fire, mâica, 'n bârba
«sicu trei, mâica, 'n mustâtia.> —
Radu dâco 'mi andiă, -
lui mai bine co'i pareâ
si pe callu incallecă,
169 man'a "a buzuoaru bagă
si ochianulu co'lu scotes;
pe ochianu co se uită
 34
si pe Marzacu isi zari,
frate mâre, camu departe,
165 unde Dunarea cotesce
si tufele se raresce. —
Elu dâco-asiâ co vedes,
lui mai bine co'i pare&,
ochianulu mi'lu pitulâ,
170 gorbaciulu co'mi trageâ;
gorbaciulu de bumbacelu
cu sferculu de aurelu,
si pe murguw'lu-attingeâ;
nainte murgulu treceâ .
175 savai calle d'ua prandiâre. —
Stateâ "n drumu d'a-curmedisiulu,
pe Marzacu ilu adastă
pene Marzaculu veniâ;
dâco pe elu lajungeâ,
180 Radu d'in gura'i grai:
Elu cu mendr'a lui vorbiâ
si din gura-asi "i dicea :
—«Arsa-si mendruliti'a mea!
«ce tie co'ti a venitu
185 «de pa mine m'ai uritu
«si Marzacu-ai indragitu?> —
Dev ea d'in gura-asiâ dicea :
— <Radule, socii'a inea,
«no'mi vorbi mie asi;
199 «ci tu, mâre, te pazesce
«co'mi e procletulu stangaciu;
celu cu stang'a co va dă
«si pe tine te-o stricâ.»—
Candu Radulu co 'mi audiâ,
elu mai reu se nacajâ,
cu Marzacu s'alatură,
bvzduganulu co'lu trageâ
si in peptu co'lu asverliă;
de pe callu ilu poverniă;
200 azoi jalosiulu t ageâ
si cu mendr'a lui vorbiă :
— «Arsa-si mendruliti'a mea.
sia pl6ca'ti, feta, capulu
«c'o sa'mi tâiu eu Marzaculu.>—
205 Dâr” ea d'in gura co "mi dicef :
— «Nu potu eapulu ca sa'lu plecu,
«co cositi'a mi-a 'nodatu
«si de gutu m'a aternatu.>—
Candu Radu-asiă audiâ,
210 cositi'a "'nteiu “i curmâ
capulu la Marzacu tais,
pici de chilsiugu mi'lu catâ;
numai mendr'a 'si-0 lv,
215 man'a pe ea co puntâ €
si-alu duoil€ co se rapediă,
si la spate o-aruncă
si toti robii ii scote,
la Michaiu-Voda "i duceâ,.—
Michaiu- Voda de 'lu vedes,
220 totu mai bine co “i pareâ;
frumâsa mâ63a 'ntindeâ
si beâ si se veseliâ;
6 candu fu despre betiia,
despre mendr'a veselia,
225 Radu Calofirescu
incepu a cocaiâ.—
Michaiu-Voda co 'mi diceâ :
— «Hotiloru Buzesciloru,
«caniloru Caplesciloru,
230 «si tu Nica Capitanulu,
acare-ai cormuitu divanulu,
«popa Stoico d'in Farcasi
«care sai si siepte pasi,
«mosiulu Farcasieniloru,
«ce scii s6m'a ostiloru,
«credu si p'a rasbdieloru,
«care-ai uritu biseric'a
«si-ai incinsu sabibr'a
<si-ai vitu ciocanele
240 «si-ai 'pdragitu pist6lele;
«lasa tâc'a netucata
<pl6:a la rasboiu sa se bata!
«cumu stati voi si ve uitati
«si pe Radu nu'lu luati
245 «la odihoa sa'lu duceti;
 35

<co 'mi e Radu ostenitu

«si d'in greu rasboiu venitu.
. . . . > . . . . .

Me oprescu, domniloru, ca sa nu ve obosescu preste mesura, cu t6te co obostla nu

pâte fi, candu petrundemu în sinulu amintiriloru d'in timpurile de gloria ale popo-
rului nostru, si asemene amintiri ne sunt de siguru cantecele lui betranesci.
Fia ca aceste aspre resunete ale epoceloru da vitejia strabuna, adunate de prin
locurile unde, sub lespedi si sub movile, se odihnescu 6ele atatoru eroi de odinidra,
sa inimedie astadi pe Romani cu t6ta virtutea ce a resaritu, d'alungulu secoliloru, in
romanesculu judetiu alu Romanatiloru!

NB. Adausu la nota 61. Biseric'a d'in mahalaoa d'in vale in commun'a Strajescii are unnatâ-
rea pisania : „Cu vrerea Tatalui si cu ajutorulu Fiiului si cu seversirea Duhuliii 'Sfantu ziditus'au
„acesta sfanta si dumnediciasca biserica si precum cu tote podâbele ei d'in temelie, intru cinstea
„si lăud'a pr6 Sfantei Troitie, cu cheltuiala dumnialui Jupanu Constantinu' Buzescu si a dumniaei
„Jupanitiei Mariei si a Coconiloru domnialoru Niculae si Ilie, in dilele pre inaltiatului imperatu
„Carotu VIs, a cari'a incepere a fostu la annulu 1733, maiu în 3,*
 ADN INELE.

A
EXTRACTE D'IN ARTICOLII ASUPR'A ANTICULTATILORU D'IN JUDETIULU ROMA NATI

de Coloneluiu YVladimiru de Blaremberg.

RUINELE CARACALULUI

D'IN &MUZEULU NATIONALU, GAZETA LIITERARIA SI INDUSTRIALE.> NO. 7 Mercuri, 18 Martie

1836. Annulu I. faci'a 27 si 28.

La departare de unu c6su si jumetate spre nordu-ostu de la orasiulu ce se numesce

acumu Caracalu, în partea meridiovale a tierrii de susu, pe siesulu unui d6lu in p6lele
carui'a curge sierpuindu ua așa numita Tesluiulu, care se stracâra d'in smercurile
ce incunjura acesta inaltime, se intindv, ca nisce deluletie, urmele unui vechiu asie=
diamentu de zidiri.
Unu satu fârte mare, care se afla asiediatu pe pamentulu de alaturâ cu aceste rui-
ne, de-si pârta numeie Recic'a si da acelasi nume locului de alaturea pe care se a-
fla vechiulu asiediamentu, dâr' se da acestui locu si num:le de Antina s6u Tisa.
Multimea de caramidi, de table da pamentu arsu ce se afla rasipite intr'acestu
locu, musiurdiele ce ca nisca talazuri ilu incuojura si se intindu multu pe lâturile
unei siosele vechi (drumu facutu cu petrisiu), care trece pe acolo indreptandu-se de la
nordu spre sudu-estu, dovedescu invederatu fiinti'a unui orasiu ce intr'ua vreme a fostu
intinsu si în fl6re.
In surparile ce s'au intemplatu dupo vreme si in sapaturile ce s'au facutu intr'a-
dinsu la deosebite locuri ale acestoru ruine, s'au gasitu bucati de vase de pamentu,
baso-reliefuri de p6tra calearia, lespedi da pâtra cu inscriptii latinesci si monede
romane de totu felulu.
Deco o.asiulu ce acumu se numesce Caracalulu, care se afla mai la valle da ruinele
mai susu dise, isi trage numele de la imperatulu romanu ce se numis asiâ, «cu co
acesta numire "i s'a datu mai de curendu de Turci, Kara: Kule s6u cetate nâgro, nu
este fora temeiu a se privi acestu locu ca adeveratulu Caracala, alu carai'a nume in-
chipuitu de Antina s6u Antonia din diu'a de astadi, "i se va fi pastratu prin traditia -
de la numele propriu de Antonie Caracala.
 38

Acestu princiu, dupo ce a batutu pre Goti, aflandu-se la, Buridava, orasiu populatu
alu Daciei,'i a datu numele seu. Se arâta a nu fi induoiala co acâsta Buridava, col0-
nisata de Romani mai naintea venirei acestui princiu, se află chiaru la acestu locu alu
ruineloru de cari vorbimu si s'a numitu mai 13 urma Antonia (1) s6u Caracala.
Catu despre orasiulu care acumu pârta acestu nume, nu numai co nu coprinde in-
tPua incunjurare de unu câsu departe, nici unu semuu de monumenturi vechi, ci anco
departarea ei de vestitulu drumu romanu care merge dreptu la vechi'a Antonia s6u
adeveratulu Caracalu, si positi'a ei cea nasanet6sa intr'unu locu fora de apa de beutu,
dovedescu co asiediarea acolo a acestui orasiu este mai de curendn,
Se pâte anse ca locuitorii cei vechi ai Recicai s6u Antoninei de astadi, dupo-ce li
s'a prapaditu orasiulu de navalirile Vandalilorv, Gotiloru, Huniloru si a vre ua doue-
dieci altoru po6re barbare, s'aru fi mutatu mai la valle si s'aru fi asiediatu lunga
acâsta singura biltâ-a d» apa, intr'unu campu mai de totu sterpa, unde se afla acumu
ridicate, in mijloenlu a unoru diramaturi de locasiuri ce se dice co a fostu adevera-
tulu Caracala, cate-va casutie de carămida cari lesne se potu numerâ cu degetulu. Este
vredoicu de insemnatu co cele mai multe dintr'aceste locasiuri, precumu si tâte bi-
sericele orasiului acestui'a nou de acumu sunt cladite cu caramidi romane gasite in
sapaturile de la Recic'a.
Starea ruineloru, ce se sapa de locuito-i ca sa seta ca'amidi, nu arâta nescarev'a te-
melii in intindere, s6u vre unu zida de lespedi de pâtra, care sa pâta dovedi temelii
de ziduri de fortificatii, si apoi fiindu-co nu se afla acolo vre unu sianțtiu s6u vre unu
semnu de incunjara:e cu zidu, se vede co loculu acela nu a fostu fortificatu. Dero a-
flandu-se asiediatu pe p6lele unei inaltimi incunjurate de smereuri, acestu locu ssto
aparatu firesce.
Unu parete de zidu care sta anco in puntulu celu mai naltu diotr acestu locu se
vede co este ua parte dintr'unu turnu singuraticu.

CELEIULU
DIN €MUZEULU NATIONALU, GAZETA DILTERARIA SI INDUSTRIALE>. NO. 9. Mercuri, 8
Aprilie 1836, Annulu J, faci'a 34, 35 si 36.

Urmele a doue asiediumenturi vechi cari se vodu anco pene in dio'a de astadi pe
marginele Dunarei si care au fostu puse camu in dreptu unulu alvui'a, d'ua parte in
Bulgari'a sub nume de Ghighi, si de alta parte în tiâri'a de susu sub nume de Ce'e,
se pare co au fostu doue cetati romane ce slujiau spre apararea unui podu vechiu peste
Dunare, care podu sa socotesce co s'a fostu claditu de coloniile romane, dupo co au
luatu Dacia sub a loru stepanire, si care sfarmendu-se atunci indata, s'a prenuoitu
(1) Imperatulu Justinianu, dupo ce a batutu aprâpe de Palus-Meotides natii'a sarmata a Ante:
dora, a socotitu sa "i lase sa locuiasca in Dacia. S'aru put6 dă cu socotâla co acâsta natiia ' si-a al-
jesu “Buridava, ce se numise Caracala, in annulu 212 si co “i-a pazitu numele Antina de la alu
VIS vâcu.
 | 9
la acelasi locu in vremea unei expeditii a âarelui Costandinu impotriva Scithiloru
in vâculu alu patrulea.
Nici ua parere temeinica nu se pâte qâ despre felurimea vechiului asiediamentu
alu Celeiului, ale carui'a ruine, ce se afla mai ridicate din faci'a pamentului, infaci-
si6dia unu stelpu de zidu, parte dintr'unu cercu. Asiediari regulate si systematice
de pâtra taiâta, impestritiata cu caramidi mari de cari se vedu si la temeliile zid-
ilora de ingradire, dovedescu deosebit'a ingrijire cu care s'a fostu cliditu intr'acea
vreme acâsta cetatinia.

SCIRI DIN LA-INTRU —

(D'IN &CURRIERULU RUMANESCU, GAZETTA POLITICA St COMMERCIALE» No. 48. Vineri,
31 Iulie, 1836. Aunulu VII, fazi'a 191.

Mercuri 22 Iulie. — D-lu marele Vornicu d'in la-intru s'a iatorsuin capitala dupo
ua calletoria de patru âile. Indatoririle slujbei cerusera infacisiarea domniisale in
ceutrulu catoru-va judrtie ale Romaniei mici.
Indata dupo sosirea domniei. lui la Craiova, s'a dusu fora intardiere in piaci'a ter-
gului ca sa se asiguredie de starea trebuinciosrloru de hrana si da altele de antei'a
trebuintia in orasiu; cercetă caldarimulu celu nuou, dupo acei'a, intiellegendu-se cu cor-
muito:ulu asupr'a deosebiteloru bagari de s6ma ce a îacutu in acesta calletoria, s'a
dusu la Cerneti, si d'acolo la loculu unde esta sa se asiedie noulu orasi: Severin. Ca-
rerile ce au facutu locuitorii pentru allegerea, acestui locu, impedicandu pene acumu
puverea in lucrare a scopuriloru M. S. Princiul stepanitoru pentru intemeierea acestui
orasiu la marginra, Dunarei, d-lu Marele Vornicu cu infacisiarea sa si observatiile
cele intiellepte, a datu sfersitu acestoru neinvoieli prin multumirea de obste si insemnă
sibguru loculu celu mai bunu pentru intinderea orasiului viitorv.
D-lu Marele Vornicu a cercetatu si temniti'a Cernetiului, precumu si deosebite ra-
muri ale administratiiunei locale.
Curendu dupo acei'a plecanâu, treci prin judetiulu “Romanati; la trecereu sa prin
Caracalu, unde cercetă mai cu s6ma caldarimulu celu nou alu celoru mai insemnate
ul:tie ale orasiului, cormuitorulu judetivlui d-lu Cotiofânu si presidentulu d-lu Pe-
trache Obedânu au rugatu pr6 multu pe d-lu Marele Voroicu d'a visitâ ruin-- le vechei
colonii romane ca la va jumetate de câsu departe de orasiu. La vederea magnriloru
ce se iutindu in lunguln sioselei romane si a caror'a ad+verata intrebuintiare prin nici
ua traditiia nu s'a descoperitu pene acumu locuitorilor, d-lu Marele Vornicu, soco-
țindu-le de morminte vechi, a genditu sa puna candu-va sa sape cate-va in folosulu
Museului Nationalu. Pentru acâst'a se si gasi cu calle sa se faca indata cercare.
Dupo cate-va c6suri, 25 do locuitori adunati pe data, deschisera doue movili d'in
cele mai ridicate.
Isbend'a cea mai deseversita si cea mai neasteptata incoronă acesta intreprindere
indraznâtia.
 40

Deseriptii'a frumosului sarcofagu de pâtra, aflatujin cea mai mare movila, si a gro-
pistei de caramidi gasita in a dow'a movila, se va dă prin Museulu nationalu laiNo.
viitoru.

MORMENTU VECHIU GASITPU IN ROMANIA CEA MICA fr

D'IN &MUZEULU NATIONALU, GAZETTA LITTERARIA SI INDUSTRIALE», NO, 24, Mercuri, 5 Au-
gustu, 1836, Annulu I, faci'a 93 si 94).
In numerulu 48 alu Curierului Rumanescu s'a vediutu relatii”a calletoriei ce a fa-
cutu intr'aceste dile domnulu Marele-Vornicu dia la-intru si interesantele descoperiri
archeologice ce s'au facutu la trecerea domniei-lui prin Caracalu, unde ua norocire
d'in cele mai nenadejduite a iacorovâtu cu isbutire, lucrârea la deschiderea a doue mo-
vili d'in cele ce se afla pe locurile unde erâu ua data asiediate coloniile n6stre Romane.
S'a disu co ua desecriptiia cu deameruntulu se vâ publică despre lucrarea ce s'a fa-
cutu si resultatulu ce s'a dobenditu la saparea aceloru morile. Ne grabimu a publică
acâsta descriptiia, cu atat'a mai multu co vedemu co curiositatea obstâsca o cere cu
multa dorire. |
Lucratoiii ce s'au chiamatu ca sa sape si sa deschida aceste morile, cari se afla pe
lunga sioscoa romana ce duce la ruinele Antinei (vedi articolulu ce vorbesce despre a-
c6st'a, No. 7 alu acestui jurualu) s'au impartitu in doue cete si au inceputu sa des-
chida doue morvili, ee au fostu ad:sea de deosebite marimi; cea d'anteiu erâ de noue
picire, cea-l-alta de si6se pici6re de nalta la centru.
Sa vorbimu mai anttiu de cea mai mare d'intre aceste movili, cars este si cea mai
interesante.
Facendu-se unu siantiu largu in curmedisiulu movilei, lucratorii detera, mai an-
teiu peste unu zidu in patru coltiuri, facutu în chipu de mormentu boltitu, si acope-
ritu cu pamentu; ac6sta zidire eră alcatuita de caramidi mari asiediate un'a peste alt'a
fora varu s6u altu felu de mocirla. Scotiendu dupo ac'a vre ua suta de acele cara-
midi, detera peste unolu din coltiurile unei petre mari, care desvelindu-se indata d'in |
;
pamentu, se vediui unu frumosu sarcofagu (cusciugu) tacutu d'uintregu dintr'ua lespede
de pâtra calearia (de varu). Form'a acestui sarcofagu se infacisiedia aici prin figu- i

va Nol. |
|
|
||

Figur'a No. 1.
 41
Lungimea lui este de optu picidre de Vienna; largimsa de trei pici6re
si patru de
gete, si inaltimea de patru pici6re si optu degete. Patru sc6be de feru
batute si in-
tiepenite in p&tra cu plumbu tineau capaculu lipitu cu partea cea de
josu a sarcofa-
gului. Scotiendu-se aceste sc6be si deslipindu-se masticulu care astupâ
crapaturile
iotre capacu si marginele de susu ale sarcofagului, se ridică capaculu
si se desco-
peri in sarcofagu unu scheletu de omu pr6 bine pastratu.
Pigur'a 2 infacisi6dia scheletulu precumu erâ atunci asiediatu.
Eco cercetarea ce
s'a facutu dupe acei'a cu deameruntulu.
Trapulu, erâ
craci multe in-
aziediatuin fun-
tregi, si cele ce
dulu mormentu-
se aflau sub ca-
lui pe scanduri.
pulu reposâtu-
Asternutulu seu
lui, erau f6rte
erâ compusu de
bine pastrate.
frundie de da- — Partile carnâse
finu, decari erau Figur'a 2. se facuse tier-
rena, dero se vedeâ co totu trpulu si mai allesu capulu
a fostu balsamitu cu multa
ivgrijire. Erburi de deosebite feluri erau rasipite pe unde
fusese trebuintia; radecina
de iris (viorea) erâ in mare catatime. In locu de vestmi
nte se vodeâ pe unele parti
ale trupului semne de ua materie forte subtire care
alunecâ pe degete, candu vreâ
cinevasi sa 0 apuce, si se parcă co a fostu coperitu
cadavrulu de la capu pene la pi-
ci6re. Capulu, invelitu intr'unu chipu de saculetiu,
erâ incinsu cu cate-va cerculeție
de lemnu frte subtiri, pe cari erau insirata gogol6
sie mici alcotuite de frundie de
isma s6u de lotus, asternute un'a peste alt'a si invelit
e ca ua gogol6sia, In curme.-
disiulu acestoru cerculetie , cari se aflau asiediate cu
mestesiugu si in symetria , erâ
ua legatura de pelle, pe care erau lipite frundie de
auru in form'a frundieloru de dă-
finu. Frundie de acelasi metallu, in form'a frundie
i de stejaru , erâu rasipite alatu-
rea, si se pareâ co sunt dintr'ua a dou'a cununa, pusa
nu pe capu, ci alaturea cu re-
posatulu.
Totu scheletulu erâ pr6 bine pastratu ; chiaru din peru
s'au gasitu nestricate ca-
teva siuvitie facute bucle, de facie castania inchisa. Dintii
erau albi si curati. Ia col-
tiurile de josu ale mormentului se vedean remasitiele de incalt
iaminte de pelle, de ua .
forma carenu se putcâ alege, captosite cu cuie sâu cu
nasturide feru, ale caror'a ca-
patini faceau feluri de fecie si se pareau a fi lucrate in sticlaria
cu multu mestesiugu.
Ua medallia de arâma fârte oxidata (ruginita) si de totu stârsa,
erâ pusa la gutulu
mortului. Nici ua inscriptiia nn s'a gasitu la Loeulu acel'a. Se vede
co sacrofagulu
de care s'a vorbitu a fostu cas'a da veci a vre unei pers6hns
insemnate in versta de 20
s6u 30 de anni. Se da cu socotâlă co trupulu acestei pers6nne,
care pentru deosebita
cinste s'a fostu balsamitv, a fostu pusu d'ua camu-daţa intr'un
u cusciugu de lemnu, si
asiediatu pentru cata-va vreme in mormentulu da caramida ce s'a
gasitu acolo ala-
turea, si de care s'a vorbitu mai Susu ; ro asi, tardiiu
, asiâdiendu-se in Barcofagulu
de pâtra, s'a inchisu intr'insulu impreuna cu fandulu cusdiugului de
lemnu, fora de
 i de lemnu se vede co au fostu
care cadavrulu pute& se se dessire; paretii cusciugulu
pr6 multu putreâiti și nu sau pututu asiedi 4 în
sacrofagu. Cuiele ce s'au gasitu in
cuseiugulu celu de lemnu care a pu-
coltiurile sarcofagului se vede co au fostu Win
treditu. la, un'a pe alta cu
Figur'a 3* infa-
bunaronduiala si sy-
cisi6dia deschiderea metria,incatu sa for-
|
de a-curmedisiulu a
medie bolta numai
mormentului , care
princhipulu asiedia-
“s'a descoperitu in a
rii loru. Aci intr'a-
dou'a movila mai mi- cestu mormentu se
ca, Acestu mormentu vede co a fostu pusu
este ziditu cu cara-
trupulu unei inuieri,
„midi fârte mari, ă-
care ansea putreditu
siediate fora mocir- de
cercei de auru, ua stea simbolica
de totu. Chiaru 6sele erau facute tierrena. Doui lia stârsa, oboiulu
nte de pluta, ua medal
foi de acelasi metallu, bucati de inealtiami
iadului la trecerea peste rinlu Acheronu,
obicinuitu ce erâ hotaritu pentru podarulu
puse la picidrele reposatei,—se vede co au
doue vase de pamentu pr6 bine pastrate si
u de lemnu si ap'a de scaldare cu care se
fostu acelea in care se addusese la gr6pa untul intre re-
sunt obiectele ce s'au gasitu
spală şi se unges trupulu mortului : — acestea
masitiele acestoru reposati.
ive asupra acestoru mormenturi
Lips'a de semne mai invederate si de temeie posit
face sa ne oprimu de a dâ vre ua
si asupr'a 6seloru ce s'au gasitu intrinsele, ne
asteptamu cu multa dorire de la d* P.
parere, pene ce niscâri-va descoperiri nous ce acele locuri,
cu saparea ce s'a inceputu la
Obednu, care se afla insareinatu a urmă
ne voru dâ temeiuri pe care sa putemu sprijini parerile ce vomu pune inainte asupr'aâ
acestei anticuitati. ———————

PAMENTENESCI pr
ANTICUITATI
8 NOEMBRIE. 1837. ANNULU II-I
D'IN <MUZEULU NATIONALU...> No.
Articolulu I.

alu celoru din-la-intru, d'impreuna cu

Domnulu Banulu M. Ghica, marele Dvornicu
u in trecutele dile o calletoriain jude-
d-lu Blaremberg, inginerulu statului, au facut
nou ce s'a allesu aprâpe de Turnu ce este
tiele de lunga Oltu ca sa vâdia loculu cel
orasiu, care improtiva de cetatea turc6-
pe marginea Dunarei, spre intemeierea unui
erciale a Dunarei; precumu si ca sa fâca
sca Nicopoli, va sa fia schela n6stra comm
templu inchinatu la S6re, ale ca-
Gre-cari cercetari archeologice asupr'a aflarii unui
e de ruinele asiediamentului romanu
rui'a semne se descoperisera de curendu aprâp |
d'in vechi'a Dacia. consu lu gener alu alu Franc iei in aceste
D-lu Marchizulu Chateaugiron, agentulu
de facie la aceste cercetari.
vrincipate, s'a dusu si domnia-lui ca sa fia
 43
Deosebindu d'in acâsta calletoria interesante, grijile ce a avutu adminis
tratii”a
d'in la-intru, spre care mai cu deosebire se si dusese d-lu Banulu
Ghica, partea c6sta=
l-alta remane unu episodu da ua-data si pittorescu si sciintif
icu alu acestei pream-
blari, despre care vomu face aci interesante aratâre.
|
Cotra partea de amâdia-di si resaritu, si cu departare mai cu
doue leghie de Ca-
racalu, ce este unu orasiu nu departe de ruinele rowaane cu
acelasiu nume (1), tiindu
urmele drumului celui antica romanu ce 'si preambla anco petrosul
u seu asternutu
prin campi'a roditâre a judetiului Romauati (2) in tiârr'a Rumanâ
sca mica si sier-
puia tiindu-se de costisiurile primitive ale maluriloru Oltului,
se afla in dio'a de as-
tadi Slavenii, unu satu alcotuitu de curendu de cate-va case.
Ua casa campenâsca a
proprietarului locului si cladita su doue câturi, se inâltia alba
si zimbit6re d'asupr'a,
pe crestetulu -celu mai inaltiatu alu inripariloru de cari vorbira
mu. Vederea se a-
funda departe in orizonulu acestei campii deschise, si
cotra resaritu este si mai
frumâsa. Acf «ste vallea Oltului, a acestui riu rapede, intinsu
si mare, siroiu ce a
sapatu verfurile :remen6se ale Carpatiloru si a trecutu dincâce, imprast
eindu'si apele
sale capriti6se si sgomotâse pe unu asternutu mille si plinu de
nisce prejme graci6sa.
Mai departe sunt si alte inaltiari ale matcii acestui riu, si mai abrupte,
cari intin-
diendu-se in departe asupr'a celui-l-altu malu alu riului, ilu punu
la mijlocu si in-
chipuiescu d'a sting'a, intins'a brazda a domenieloru tierrei Rumanesei cei
mari (3).
Int'unu cuventu, loculu acest'a este unulu d'in sitele familiare ale Daciei
cei vechi,
ale acelui pamentu, bogatu inzestratu de cate trele domniile naturei, ce a fostu a-
tat'a vreme obiectulu nesatiiului imperaţiloru romani, si pe urma biruinti'a cea do-
rita si triumfulu monnmentalu alu lui Traianu Dacicului.
Apr6pede acâsta locuintia campenâsca, despre care amu vorbitu, in p6lele rapedelui
povernisiu alu acestui peisagiu ineantatoru, in puntulu unde Oltulu vine sa attinga
cOst'a satului despre care amu vorb tu, si printr'unu unghiu sinosu îsi schimba
de ua
data directiva, ca sa se apropia de malulu d'improtiva, aci, dieu, isbirea
acestui rapede
riu a descoperitu de cata-va vreme semnele unei petre, ce locuitor
ii locului numai de
catu o si desgradira, si care pricinui diramarea iu parte, ce
fu urmata de a se ivi si
ua alta pâtra asemene, dâro ceva mai mica, avendu amendoue, sub
forma de altare
s6u de socle cu cornicie, nisce inscriptii cu littere latinesci.
Starea cumu s'au stricatu fecile principali ale acestoru gramedi calcarii, a lasâtu

(1) Vedi No7 alu Muzeului nationalu d'in 1836, la articolulu intitulata: Suvenire
istorice si ar-
cheologice ale Daciei cei vechi. _
(2) In judetiula acest'a a fosta cea d'anteiu descallecatore si cele d'anteiu asiediamenturi
romane,
unde s'a colonisatu Dacia transalpina, adeco tiârr'a Rumanteca d'in diu'a de astadi.
Numele insusi de
Romanati arâta acesta origine italica, pentru c6 sâmena co aru fi veninda de
la Romana natio, roma-
na natiia, stu pâte dela Roma nati, norodu nascutu, venita de la Roma. (Sg. Romanat. Im :
Romanati.)
(3) Principatulu tierrei Rumanesci de astadi se imparte în mare si mica tiârra Ruwmanâsca
, cari
se despârtu prin riulu Oltului, Aci ne este vorb'a de cea d'anteia, coci tiârr'2 Rumanâsca
mica este
cunnoscuta mai cu deosebire sub numele de Banatulu Craic vei, ce mai d'in
vechime se dicea Bana-
tulu Severinului, de la numele anticei cetati Severinum (vedi No. 4 a
 44

textu. Cu t6te acestea se

numai nisce urme abi6 insemnate si forte intrerupte d'in IN-
capulu acestoru inseriptii, asupr'a unei'a, vorbele : SOLIS
citesce fârte lamuritu în
: ARA Soul. (altaru consfin-
vicro MIrERAE (la Mithra, s6re nebiruitu) si asupra altei'a
titu la s6re).
acestei descoperiri»
Povatiuiti de asemenea semne, si chiaru la faci'a locului alu
de facie la sapârea si cer-
d-lu Banulu Ghica si tovarasii sei de calletoria au statutu
de unu interesu clasicu
cetârea ce s'au facutu acestui locu curiosu. Resultatele sunt
a d-loru, a fostu pricin'a
si cu parere de reu trebuia a spune co intârcerea cu grâba
de a nu se urmă mai nainte acâsta cercetâre cu priveg here luminâta.
rulu unei locuintie
In cautârea ce s'a facutu, s'a seosu multe sferumaturi d'in la-int
ua tencuiâla de ipsu
subterrâne (de sub pamentu), ale cari'a pod6be fusesera unse cu
iei, zacesu
zugravitu in deosebite fecie. Mai naiute, în loculu d'in afra alu locuint
s&mena co sunt d'in temeli ele unui
anco caramidile patrate de ua marime strasnica, ce
locuint ia. Pardos 6-
porche s6u peristilu, ce slujiia ca unu felu de intrare la pomenit'a
Ta in-la-intru erâ asemene;cu caramidi.
mai nainte de
In trupulu acestei pivnitie pustiate si acoperite cu multe vâcuri,
eritu nisce baso-r eliefu ri in mar-
exploatâtii'a nâstra,sub diramaturile sale, s'au descop
urmele ale acestei dira- j
mora, cele mai multe în bucati despartite, si avendu anco
mai multu, care mai
maturi de mai naiate. T6te aceste baso-reliefe cari sunf, care
sfersiescu in partea
pucinu stricâte, se infacisi€dia intrua forma mai patrâta si se
pescere . Inchip uirea fia-cari'a este
d'in susu printrua incadrăre cu bolta in forma de
coci este mai totu a-
ua allegoria mystica, care se poftoresce pe fia-care d'intrinsele;
cu mitra, si pe din-
cea inchipuire, infacisiandu unu teneru inti”ua caverna, în câpu
ce "Pa doboritu si "i a in-
_sulu cu tunica si chlamida; tine uou genuchiu pe unu tauru
asupr'a dobitocului, si s6-
fiptu unu cutitu in gutu. Unu sierpe si unu cane se rapedu
ea incadr arii sunt asie-
mena, co ajuta ca sa restârne jertf'a (1); doue figuri de margin
. Done din aceste
diate un'a impotriv'a altei'a si înte”ua positiia ce insemn6dia odiha'a
precumu unu omu iu=
baso-reliefe cuprindu, afâra de gramad'a principale, nisce adaose,
si pasere le symbol ce, pofto-
tiepandu unu bou ce "la prinsa de crne, urne santite
mgstice, impartite in |
rite în capulu inchipvirei. De desubtu, unu sira de inchipuiri
câpu de leu,
despartiri neregulate, în forma de pesceri, d'in cari un'a cuprinde unu
tortie in mana. Mai de-
alt'a ua jertfa omenâsca, a treilea, nisce 6meni siediendu cu
parte ss vede ua cuadrige (unu felu carrutiu cu doue râte), in care sunt doui 6meni
sierpe; in sfer-
imbracisiati; pe urma, ua figura barbat6sca strinsa si incolacita de unu
ru despartiriloru
situ totu acestu sierpe se vede în t6ta lungimea sa pe d'asupra tutulo
a de rugaciune si in
acestea. Unu carru trasu de duoi câi, doue figure intr'ua positii
câpu de tauru; ua mica statua trunchiâta de colo pene
faci'a unei paseri si a unui
ice ce al-
ura
dincolo si unu simulacru alu lui Joue, inchipuiescu atatea fragmente sing
cotuiescu totulu norociteloru resultate ale acestoru c-rcetari.
u a fi ua jertfa la Mithras (s6u
(1) D-lu Marchizu de Chateaugiron a recunnoscutu acestu simulacr
Bernard de Montfaucon au reprodusu în
Sâre), depre cumu cati-va vechi autori si a-nume parintele
|
gravurile loru tipulu acestei jertfe.
 45
Tolmacirea originei locuintiei subterrane ce sa aflatv, precumu si a semneloru
symbolice ce se vedu, alcotuiescu ua disertâţiia de celu mai inaltu iuteresu, ceo pas-
tramu pentru alu duoilea articolu.

Articolnlu II.

Alaturandu aci us foia deos bita cu inchipuirea baso-reliefeloru de cari amu vorbita
in articolulu I, voimu a face cunnoscutu isprav'a deosebiteloru nâstre cercetari asu-
pr'a acestei materii, care cu tâte co ne lipsesce cea mai multa parte v'in ajutârele
sciintifice trebuinci6se la acâsta lucrare, anse potu sa de tolmacirei n6atre r6zimulu
celu mai apr6pe de adeveru. (1)
D'in anticuitatea cea mai vechia si mai departâta, magii religiei lui Zoroastru in
Persia se inchinau la S6re, stu priviadu'lu ca ic6na si ministru alu Creatorului, ssu
soco'indu'lu ca unu Damnodieu care da vitia la tâta natur'a si ilu slaviau sub nu-
mele de Mithras, ce insemnâdia subitoru s6u fucctoru de-bine. Epitetulu acesta ince-
tulu cu incetulu se faci ca unu nume propriu alu acestui dieu, ale carui'a ceremonii,
vebite C'iu strainatâte, figurâra cata-va vreme in imperiulu romanu preste ruinele
mythologiei grecesci. Cultulu (s6u slujb'a) dieului Mithra trecă in Cappadocia si in
Grecia; Pompeiu in rasboiulu cu Piratii, ilu facă cunnoseutu in Roma, de unde se |
respandi in t6ta Italia,
De pe asiediamintele lui Zoroastru, carele elu celu d'anteiu allesese ua pescere
recorita de fontani si incoronata de verdstia ca sa serbedie misterele acestui dieu,
serbatorile si cerymoniile religi6se iotemeiâte spre cinstea lui Mithras se seversiau,
in dile hotarite, prin pesceri.

acu descoperitu intrunu asement altaru. De pre dis'a lui: «Taurulu cerescu ce se a-
«fla in semnele zodiacului, in care e6rele (in lun'a lui aprile) incepea 4 dovedi
«de puterea sa, esta asemene si symbolulu luni; Mithras sub chipulu unui teneru, in
«câpu cu bonetulu frygianu si imbracătu orientalesce, si care dobâra unu tauru, in-
<semna6dia puterea sdrelui candu se improtivesce influentieloru lunei, a se respandi
«asupr'a pamentului ca sa 'lu rodnicâsca; de aci 6ro semnulu taurului este si sym-
«bolulu Vinerei. Canele este Sirius s61 canele cerascu, in care planstulu principalu
«este in cea mai inâlta trepta de putere. Blu se rapede la tauru anco ca sa 'lu fâca
<a versă imbilsiugate influentie, ce au dreptu symbolu sangele ce curge in unde. Die-
«ulu "i-a deschisu gutlejulu cu unu cutitu si zâm'a datatâre de viâtia curge în imbil-
«siugare d'in râna. Unu si6rpe se strecâra ca sa linga sangele; elu este symbolulu

(1) D'in nenorocire mi-a fostu peste putintia pene acumu a gasi unu exemp'aru d'in nume-
xulu citatu alu gazetei „Muzeulu nationalu“, devenita de ua raritate extreme, carele sacon-
tina tabeil'a cu figuri despre care este vorb'a aci. Scimu d'in memoriulu francesu alu lui La-
jară, pe care ilu vomu reproduce la Annex'a ], în traducere româză, co tabela lui Blaremberg
contineâ siepte d'in monumentele afate in Mithreula de la Slavimi. Lajard a reprodusu trei d'in
acestea, pe care le vomu decopiă si noi, alaturi cu memoriulu seu. (A. 1. 0.)
 | A
«cunnoscutu alu S6relui si alu annului, d6r' mai cu deosebire emblem'a dieului Sa-

RI
«baainus, dieitate a elementului curgetoru s6u umedu.>
'Tte aceste analogii au nisce relâtii invederâte cu aceleasi tipuri symbolice a frag-
menteloru n6stre pamentenesci, ca se vedu in alaturâta f6ia, si nu e trebuintia a
mai face ua alta talcuire.
- Putemu dâro cu indrazpâla sa aratamu co remasietiâle subterrâne descoperite la
Slaveni er&u ua parte d'in templulu inchintu la mysterele S6relui; co inchipuirea de
capetenia a baso-reliefeloru nâstre este infacisiarea acoperita a insusi acestii stelle, si
cunnoscute sub numele si form'a dieului Mithras; pu care se
co incadrârea cogarjâta
vede ocolita inchipuirea acâsta, insemnâdia pescerea s6u templulu subterrânu ce ii
eră consantitu ; eo acele doue petre cu inscriptii ce s'au aflâtu in acelasi locu an
fostu altâre votive ; si co in sfersitu t6te petrele deosebite ale acestui locu religiosu
si mysticu, despre cari amu dâtu aci dezeversita desciiere, sunt atatea infacisiari
symbolice ce au relâtii cu ceremoniele mithriace.
Cele doue figuri asemenea ce se vedu standu la marginele acestoru doue monu-
mente, fia-care tiindu cate ua tortia, d'in cari un'a este resturnâta si alta ridicâta,
sunt emblemele lui Luciferu si Esperiu, s6u ale Dilei si Noptei, doue geniuri din
suit'a obicinuita a lui Mithras persanulu.
Mica statua deosebita, despre care amu vorbitu în descoperirele n6stre si care aci
se arâta in marginea alaturâtei foi, s6mena a adună in sine tipulu nedespartitu a
unui'a d'in aceste geniuri.
In chipurile symbolice insirâte in form'a leului, symbolulu tariei s6relui candu a-
junge la acestu semnu alu zodiacului ; sub form'a acelui omu imbracatu ca dieulu
Mithra, ce este gâta a injunghiâ pe altulu ingenuchiatu, este unu preotu mithriacu
care crea pe unu teneru printr'ui'a d'in cele 80 de incercari, prin care trebuiă sa
te6ca cine-va ca sa fia priimitu in mysterele lui Mithras, si care aci este incercârea
ce se numiă a Sabiei, atico co celu priimitu este ameriotiâtu prin t6te chipurile cu
ascutisiulu unei sabii, ce ministrulu s6u preotulu dieuluiii face asupr'a tutuloru par-
tiloru tropului. Cele doue figuri ce siedu cu tortie aprinse in mana infacisi6dia ua
gramâda d'in 6menii introdusi in misteruri, ca nisce paznici ai templului si insarci-
nâti cu foculu santitu. Afâra d'in acestu cuprinsu religiosu intunecosu, si in aeru,
de pre cumu se arâta prin lips'a incadrarii pescerii :6u a subterrânului, este Apollon,
dieulu S6relui la Greci si la Romani, ce sta in carrulu seu, trasu da patru câi, a ca-
ror'a indreptare a capetelor arâta asiâ de bine cele patru parti ale lumei, s&mena co
se impartasiesce cu Mithras, ce este inchipuitu lunga dinsulu intocmai ca elu, exer-
citiulu rodit6rei sale puteri , alegoria ingeni6sa a doue culte s6u credintie solare
ale acei epoce ; adico a Resaritului si a Appusului, ca să arâte co au unu totu acelasi
si singuru inceputu.
In sfersitu cea d'in urma figura este unu Laocoon, ic6na a cultului lui Apollon,
alu carui'a elu este preote' santitu, si care, cuprinsu prin mijloculu trupului de unu
grozavu si mare sierpe, cula mana câuta sa se mantuia si cu alta cere ajutorulu
cerului,
 41

Corbulu, fiindu mai cu deosebire consantitu lui Mithras, paserea inchipuita pe frag-
mentulu d: osebitu, cumu si cei'a ce figuredia si in cele-l-alte baso-reliefuri indâta
dupo arculu trasu, s6mena co inchipuesce acâsta pasere symbolica.
'Tote aceste scobituri (sculpture) curatu romane, de unu stilu nengrijitu ce pâte
sa le socotâsca cine-va co sunt din vâculu III, candu superstitii'a si despotismulu
bagâse in tâte sufflete ua systema de nimiciia si slugaria, ce se intinse si ohiaru
preste imaginâtii'a artistiloru.

B,
NOTE DESPRE ANTICUITATILE D'IN JUDETIULU ROMANATI, CULLESE D'IN CONDICELE
MANUSCRISE ALE

Inginerului Alexandra Popovici,

EXTRACTE D'IN CONDICA CE S'A TYPARITU, IN PARTE, IN <TROMPETI"A CARPATILOR?

Nr. 869. din 12J24 Novembre, 1870.

Sandava este monastire in judetiulu Romanatiloru ; a statu unde sta Simniti'a

astadi.(?)
Caracalu, orasiu vechiu romanu; 6ro cumu sa numitu pre vremea Daciloru nu
se scia.
Cetatea Antini (1), unde se desparte ap'a Tesluiului printre. d6lurile cele de-a-
drâpt'a ale Oltului ; se afla pene adi ale ei ziduri. Dâlulu d'a-sting'a Tesluiului este
138, | stanjeni inaltu, si la ac6ata inaltime totusi a mai remasu unu isvoru de ap'a
care o au addusu mesterii romani pa acestu dâlu,
Totu Romanii au addusu, si pre d'in drâpt'a apei Tesluiului, altu canalu cu apa,
care au luat'o ei de la satulu Frasinetulu, fiinda-co de aici si pene la cetate s'au ga-
situ ollane puse in pamentu.
Fiindu eu tramisu de Banulu Grigorie Brancovânu la mosii'a domniei-lui Frasi-
netulu sa ridicu planulu, si vediendu remasitiuri de acâsta minunata si mare cetate,
w'amu indemnatu si amu ridicatu planu, pre catu amu vediutu cu ochii, fiindu-co in
acestu orasiu s'au impreunatu drumurile cele asternute cu pâtra, unulu ce vine de la
Celei, unde erâ podulu Dunarsi, si altulu de la Turnu, cari drumuri se vedu pene
astadi.(2).
Skitulu Fotarânii este aprâpe de cetate, pre luno'a Oltului ; la Balt'a-Judelui, au

(1) Sa numitu si Antivari, la annulu 1073, pre vremea Craiului Bodinu. Coconulu 'Michalache
Ghica, la iulie 20, (1837) a lasatu se sape si a gasitu duoe mormenta,i. .
(2) D'in nenorocire acestu planu n'a fstu gasitu de noi, impreuna cu condicele lui Popo-
vici (4.].0.).
 48

fostu caramidariile Romaniloru, fiindu-co aici amu gasitu enptârele Joru. Mai sunt
duge riuri ce dau in Oltu; unui'a ii dice Jiietiulu, €ro altui'a Marviti'a.
Da cetatea Antinei voiu serie la loculu cuviinciosu co, la skitulu Hutarânii, praz-
piculu Archangelului Michailu, se afla ua caramida cu slove latinesci : [. 8. P. si este
acestu skitu inouitu de Mitrea Vorniculu Ia l$tu 7095, si a dno'a 6ra inouitu de Mat-
4heiu Faleoianu, la 7216. , -
La satulu Gostavetiu da astadi si la satulu Slavenii, Wa drpt'a Oltului, se afla
trei cetatiui de rondu.
o
Pe mosii'a lui Dumitrache Bengescu se afla trei siantiuri adunce imprejurulu ce-
tatii ; aici s'au gasitu unu plugu de auru, unu sierpe de aurv, antice si alte lueriri
ilte.

EXTRACTE D'IN CONDICA INEDITA.

ca Rep
Siantiuri vechi. Sultzer arâta co numai Tergovistea are siantiu imyrejuru-i, anse
nu 'su roman, ci dupo vremi facute. Dice Sultzei co cele mâi multe se gasescu cotra

MOM ap PL bau fa:

p6lele muntiloru, afra de unu siantiu ce sta la Recic'a, lunga garl'a Tesluiului, iv
judetiulu Romavatiloru. . . . . Apoi Sultzer spune de Podulu lui Traianu
co se afla lunga satulu Izlazu, s6u Celei, si nu lunga 'Turnulu Severinului. Aice se afla

aa iaca e ae
pe ua charta vechia a Daciei aratâtu co aru fi statu orasiuln Romula, de la care ju-
detiulu Romanatii a priimitu nume, si in dreptulu ei, de acei'a parte de Dunare, este
alta cetatiuia cu nume Castra Nova. Câuta in chart'a lui Weigel si ale lui Cella-

e
rius. Marsigli dice s6u arâta co de la gur'a Oltului in susu, 5 c6suri, la Celei, sunt
monumenturile podului. Inginerii rusesci d'in anuii 1829, 30 si 32 me incrediati6-
dia co petrile altozu duoe cetatiui se afla rasipite pe malulu de-a d: 6pva si de-a ating'a
Dunarei. Podulu lui Traiauu avea acâsta inseriptiia scrisa pe ua tabla de marmora
si esă in stelpulu podului pusa: «Providentia Augusti vera Pontidcis virtus romana
«quid non domat! ecec sub jugum rapitur Danubius.» Riulu Aluta pe acea vreme se
numeâ Muta (?)
Celeiulu. Zidurile acestei vestite cetati, unde Traianu imperatulu a facutu podulu(?)
asuj r'a Daciloru din Transilvania, se cunnâsce co au statu d'in susulu bisericei ; are
siantiuri adunci, ca si setatea Ssverinulu. Acu se afla namolitu podulu unde a statu,
ca la 500 stanjeni, adico de la cetate pene in Dunare, co podulu se latiâ pene Ia ce-
tate. Petrile podului sant gramadite de la Celei pe Dunare in susu, 6ro na in josu.
La Celei, care la artorii vechi s'a numitu si. Cibelenu, la 1 augustu 1850, sa
gasitu unu cusciugu de pâtra intregu cu duoe se6ba de feru, legate cu ele capa-
culu d'asupr'a, care in form'a acestei figure erâ. S'a gasitu la capeteiulu
acestui'a si altu cuscingu asemer6 de pâtra, anse A desiertu si ruptu; rumai
fundulu, de desubtu, ua caramida mara intrâga de 1 Ye siuhu lubgulu si de
unu siuhu latulu, cu dungi ridicate pe doue mar- gineale lungului si subtire
 49
de 1/a tiolu, care sluji in locu de olane spre invelisiu caseloru. Totu orasiulu Celei
aveâ ziduri de p&tra imprejuru ; asemen€ si casele totu de pâtra alba erau, d'in care
erau si cusciugile, addusa de peste Dunare. Românii de acolo numescu podulu lui
Traianu (?) podulu de ardma, pentru co sa gasitu în Dunare ua se6ba de arâma ca
de 3 sivhi de lunga, in patru muchi, gr6sa ca unu feru de plugu, cu capeteile indnoite,
cari tineau petrile. Ac6;ta sc6ba s'a scosu cu ori'a candu prinde (pesce).
Cetatiui'a erâ in trei coltiuri cladita ; zidirea ei de 1 stanjenu si 2 palme de gr6aa,
totu de pâtra alba-galbena; caramida pr6 pucina; a mai remasu unu picioru cotra
resaritu, dintr'acsta zidire; ua parte d'in ea a cadiutu la cutremurulu d'in annulu 1802,
si sta in fundulu siantiului celui aduncu d'imprejurvlu acestei cetatiui; temeliile
podului stau lunga siantiulu cetatiuiei, d'in susulu cetatiuiei. (Vedi planulu). D'a
drept'a Dunarei este riulu Iseru, ca Argesiulu de mare ; nu da dreptu in Dunare, ci
se suia in susu; in dreptulu satului Ghigheiulu, da in Duvare ; aice iernâdia si cora-
bii. Capeteiulu podului de pe dr6pt'a Dunarei st pe malu, de la drâpt'a riului Iseru;
pe malu aice asemens este cetatiuia, anse nu asiâ de mare ca acâst'a de la Celei; pe-
trele gramadite arâta co a fostu si orasielu cu zidu imprajuru; pâte co aici a statu
Oesca. D'in susulu Celaiului este balt'a Orlea, de pe chrisovele cele mai vechi. —
Asanum s6u Izlasu, asemene cetate, a fostu despre amâdia-di aparâta de Oltu, de
pe matc'a cea vechia care se vede pene astadi. —

In dreptulu baltii Orlei, in areptulu satului Zanc'a, rosi este cetate, care se nu-
mesce Gradistea. —

Recica. Protopopulu Marinu a aratâtu co in cetatea de la gura 'Tesluiului, “au

gasitu trasurile unei biserici idolatrice, rotunda; diametrulu ca de 40; in mijlocu,
prestolulu ziditu, unde se ardea jertf'a.
Totu aici s'a gasitu si ua trombitia de sticla, ua laditia de lemnu cu târtele de
auru. —

Aratari de la domnulu Ilie Marinovici. La Ie!asu esta drumu sios+a si cetatuia de-a
drâpt'a Dunarii. —

Ciupagea 'mi a spusu co la Clei, d'in dr6pt'a Dunarei, este unu mormentu de pâtra
(unu tronu), pentru adipatârea câiloru, care este cu flori si arâta co a fostu alu A-
mazoneloru. —

In judetiulu Romanati (2), se afla lunga Desnatiuiu, la satolu Ceretulu, ua cetate ro-
mava in patru coltiuri. La satulu Cornatielulu, in Blasinitia (jud. M hedidti) se cun-
“ă6sce: unu siantiu vechiu ca la 3 palme de inaltu si iargu sâu latu de unu stinjenu.
Românii ilu numescu Brazda Jidovâsca, altii dicu si Troianulu, si se cunn6se;- pe la
Corlatielu, dreptu pe lunga satulu Bulunit'a, si esse pe d'in susulu Craiovei, mer-
gendu dreptu la satulu Greci;, in malulu Oltului, si au se cunnâsce, bagendu de s6ma
 ————
50.
de la Celei la Recic'a, si se suia
la intinderea liniei drumului celui de pâtra, ce vine
Se cunn6sce invederatu la satulu
pe Oltu in susu pe la Romoicu, Riureni si altele.

at
Troianului, pentru co dru-
Grecii co sios6o'a imperatului Traianu e facuta in urm'a

e
rain
la satulu Grecii. —
mulu este facutu peste siantiu, unde se incrucisi6dia

ate opivltt i
ni de latu, cu petrisiu d'in
Delu Antina.—Drumulu Romaniloru este de diece stanje tu.
lui Alexandru are siantiu de 40 de stanjeni în cuadra
Oltu pardositu, — Movila
, pe de alt'a gauri, pene la

mebemet
Drumulu trece prin mijlocu; pe de ua parte sunt maguri
drumului este ua gaura de 12%
aratât'a movila. — Lunga ua moviliti'a de la drâpt'a

pina
Hotarânii este ua caramida cu a-
de adunea si 20 de stanj. in cuadratu.—La Skituln

n:
ceste littere : I. $. P. —

rapa
apei
C.
IULU ROMANATI, EXTRASA D'IN
RELATIUNE DESPRE ANTICUITATILE D'IN JUDET
ZINULU ISTORICU PENTRU
AETICOLULU „ISTRIANA*, PUBLICATU IN MAGA !
DACPA. TOM. UI. (1846) PAG. 88—100.
de Domnulu A. Treb. Laurianu.
ua distanti'a de 1!
Din 'Turnu plecâramu peste Oltu la Izlazu, care se afla la

DEEEE
tate a Principelui Domni-
milliariu de la gura acestui riu, pe rip'a Danarei, proprie

NEI
e de 3112 pici6re
toriv. Aci ne arâtara pe rip'a Istrului, unu sarcofaga de ua lungim
mai micu, care nu de multu
si de ua latime si inaltime proportiiunata, si unu altulu

III
osten6la sa'lu sc6temu.
timpu cadiuse in apa si pe care abi6 ilu puturamu cu multa
Amendoue sunt fârte as-men celui d'in museulu Collegiulvi nationalu, si trebuia
urma aflâramu nisce bucati
in totu modulu socotite de lucruri romane. Io celu d'in
moneta de arâma ruginita, pe
de coste de copillu, parti de ua b:6sca de fera si ua
mu în apa si unu urcioru
care nu se pute citi inscriptiiunea. Lunga dinsulu aflâra ua
ruptu, si noi afisramu numai
micu de pamentu. Dâro coperchiulu sarcofagului eră
celu asternutu cu pâtra, care
bucatain apa. — Aici la Izlazu incepe drumulu romanu
mai tardiiu. De buna s6ma
duce pe lunga Oltu la Recic'a si despre cara vomu vorbi
ei s'au diramâ!u si s'au
co aici lunga Dunare existeă ua cetate romana, d6ro ruivele
cea stinga. D'in dreptulu
luâtu de Dunare, care a mancâtu aici forte multu d'in rip'a
afla, vechi'a cetate romana
acestui locu se vârsa riulu Vitu in Dunare, lunga care se
iiune atatu cetate a dispar uta de la Izlazu, catu -
Utum, si cu cara stă in communicat
unu podu in acestu locu? nu
si ârumulu ce duce de aici la Recic'a. Dâro dâco a fostu
putuiu descoperi. |
de pamentu, lunga de 500
Mai susu de Izlazu afiâramu pe rip'a Dunarei ua cetate
pusera mu pe tierrani sa sape
si lâta de 130 pasi, incunjurâta cu duoe siantiuri. Noi
-
la unu locu, dâro fora vre unu resultatu.
la Celei, unu locu care zace
Asiă Q6ro, fora a zabovi aci mai multu, merseramu
Duaare, din dreptulu
aprpe la 4 milliare departe de la gura Oltului, 6rosi luuga
 51

gurii Iscrului (s6u a Escului celui vechiu). Totu acestia e si distanti'a pe rip'a drâpt'a
a Dunarei intre gur'a Osmolului si a Iscrului. De pe spunerea lui Procopiu, zidi
Justinianu imperatoriulu aici intre gurile numiteloru riuri, urmatârele castelle, pe
lunga Dunare : Lucernariaburgus, Lapidaria, Eruyma Bumita si Utum, si Palatiolum,
(Oescum erâ de-a-sting'a Iscrului, cevâ departătu de Dunare); d'in dreptulu acestui
Palatiolum se află, de pe spunerea lui, cetatea Sicibida cea reparâta de Justinianu,
care consunne cu totulu cu positiiunea Celeiloru nostri. Aci aflâramu si noi pentru
anteiasi data ruine adeverate. Totu planulu Sicibidei se pte luâ, coci fundamentele
ziduriloru si siantiulu ce incunjură cetatea, se cunnoscu pr6 bine. Totulu formâdia unu
patratu lungu de 500, si latu de 600 pasi. In unghiulu celu de cotra sudu-ostu se
vedu anco ruinele statatâre ale cetatielei ce se aflâ pe ua mica inaltime. Cimentulu,
marimea și tari'a caramidiloru, t6te marturisescu lucrulu romanu; biseric'a cea noua
de acum'a e zidita t6ta d'in atâri caramidi si petre romane, d'intre cari multe porta
inscriptiiuni romane, de pe spunerea locuitoriloru; dâro t6te sunt asiâ de incrustate
in zidu, incatu nu se pote citi nimic'a. Chiaru si asterutulu bisericei e de caramidi
romane; pe un'a vediuiu litterile int6rse : pARb; 6ro cels-l-alte erau fora inscriptiiuni.
Multime de vase si de statue, parte de bronzu, parte de marmore, s'au aflatu aci,
si si acum'a se mai afla forte multe monete vechi; noi insine cumparâramu de la tier-
râvi, camu la 200 bucati, cele mai multe de arâma, frte pucine de argintu. Dâro
cei'a ce merita mai multu dea se insemnă, e co cele mai multe sunt Constantini,
Constanti, Juliani si Joviani, cu t6te co se afla si alte mai vechi, dâro mai raru:
Acestu faptu, unitu su acel'a co aci in Dunare se vedu pilastri de podu, candu scade.
ap'a, duce ncaparâtu la ide'a co aci a trebuitu sa fia fostu ziditu podulu celu famosu
alu lui Constantinu.— Aici, d'in mijloculu cetatii, merge alu duoilea drumu romanu
asternutu cu pâtra, cotra mâdia-n6pte la Recic'a, unde se unesce cu celu de la Islazu
si apoi duce pe lunga Oltu la Romnicu.
De la Celei in susu, camu la unu milliariu g ograficu de departe, zace lunga Du-
nare satulu Gros-di-podu (Grojdibodu), proprietatea domnului presidente Dometrie
Jiianu, unde se aflâra tablele de arâma konestae missionis, cele publicate de mine
(No. 1, tom. 1, pag. 24)(1). — Mai susu pe Danara ? 16. La guc'a Jiiului, la satulu
Bechetulu, Gin- dreptulu Or6vei s6u Râgovri (Rahovei, Regianum lvi Ptolemeiu) se
vedu ruine vechi; 20, asemen6 d'in-dreptulu Cibrului (Ciabrus la cei vechi); 30, la
gur'a LOmului se vedu pilastrii unui podu de lemnu, candu scade ap'; 40, din-drep-
tulu Vidinului (Bononia, l&”E5T vech:) la Calafatu, se vedu ruive de ziduri vechi;
50, asemen6 la Isvârele, la Ciganasi, si d'ir-susu de Batuti, pe insulă Sub 40%25'—
440—30", se vedu urme de constructiuni antice. — Dâro noi nu puturamu de asta
datâ se urmamu mai departe rip'a Dunarii, pentru-co doriamu sa vedemu ua-data
Recic'a, si prin urmare trebuiramu sa luamu alta directiune.
Noi calcâramu pre mai susu pomenitulu drumu romanu cu ua superbia de noble-
tia antica si totu de ua-data cu unu aduncu simtimentu de durere, nascutu d'in com-

(1) Acestoru tabelle le-amu consacratu Annez'a F de mai joau.

 59
ei în care ne aflamu noi strane-
paratiiunea marimei atrabuniloru nostri si a miseri
re, si ajunseramu, dupo ua abâtere
potii, — merseramu pe dinsulu mai patru millia
5',—440 10”, care 'si capată numele de
cotra appusu, la Caracalla,.unu orasiu sub 420
lla si 'si "lu pastră pene în dioa de
buna s6ma de la fandatorulu seu Antonin Caraca
unulu d'in cele mai bogatein monu-
astadi. Acumu e capitala judetiului Romanati,
aceat'a se infrumovsetiă fârte prin sir-
mente vechi d'in tâta Dacia australe. Orasiulu
u. Toti loeuitcrii numescu cu unu pro-
guintiele fostului administratoru Ioanu Bibesc
istratoru; dâro si fructele aâministra-
fandu respecta numele acestui vreduica admin
turei sale se vedu în adeveru pretutinden6. mente
mai afla ici si col6 funda
Ua, cetate vechia trebuia sa fia fostu aici, coci se
cu tâte co zidizile mai tardii au
de edificii, xeehi cu te sembels de lucru romanu, tota loculu cu ceta-
Si asi4 e peste
acoperitu cele mai multe urme ale celoru vechi.
noue in loculu loru; ruinele se stricâra si mate-
tile cele vechi, unde se păsera alte
Dâro, afâra de acestea, aici mai este
rialulu se intrebuintiă pentru zidirile cele noue.
. Adeco aici se adduse forte multu
ua causa care ingraui6dia cercetarea apticuitatii
locu Recic'a, asiâ ineatu nu se pote
materialu si alte obiecte antice d'ia vecinulu

ar plan ze,
u de air6. Biseric'a St. Michailu, care,

mate
lesne deosebi co e alu orasiului si ce va addus
de”pe probabilitate de
de pe spusulu communu, s'a ziditu de Michaiu Vit&zulu, 6ro
roman e pene la ua inaltime de
Mattheiu Basarabu, e construita tâta d> caramidi asternute cu
s6u incai
3 'stanjeni. "Cele mai multe case s6u co sunt cu totulu zidite
în orasiu care sa nu pita arată vre
caramidi. gechi. romane. Mai nici ua casa nu e
sa nu aiba cate-vâ monets romane.
ua pătiă vordana, si nu e nici nnu locuitoru care
numeramu acestea :
— "Dintre obiectele antice mai vrednice de insemnatu ptiiune: (2)
I. Ua pâtra votivaîn curtea domoului Stefanu Jiianu, cu acâsta inscri
dn Lauvianu, de Neugebauer, în „Da-
(2) Acâsta insoriptiiune a fosta reprodusa intocmai dupo
hums“, Kronsta dt, 1851,pag. 114, unde de aitu-
cien aus den Ueberresten des klassischen Altert
ului si Recicai, nu face alt'a decatu a consemnă
mintrelea, vorbindu despre anticuitatile Caracal
în „Die Râmischen Inschriften în Dacien.*
cele aratâte de d-in Laurianu. Ackner und Muller,
spre a ajunge la lectur'a: Iovi optimo mati-
Wien, 1865, p. 174, propune dre cari modificatiiuui us (2) votum ki-
Oneius Verus Antoni
„mo, defensori et tutatori, Caius Iulius Sempronianus
— Th. Mommsen, în „Corpus Inseri pt'onu m latinar um“ î. ŢII, Berolini 1873, p.252
„bens posuit.“
pe acei'a ce 'i o procurase d-lu Jul. Fried-
n. 1590, correctâdia, diversele lecturi anteriori si chiaru
postamentu în glafuri si cu partea superiore
laender. Monumentulu este unu altaru patrâtu cu
, 02:92 largime. Elu se afla astadi la Bucu-
în forma, de piramida trunchiata; are 0240 naltime desemnarea lui redusa,
Papazoglu, carele a binevoitu a permite
resci, în posesiunea d-lai majoru
tiiunea, în care se citescu destulu de
pe care o alaturamu. Pe faci'a, anteridre figurâdia inscrip
stersaturile, cuvintele urmatâre :
lamuritu, cu tâte omitterile, legaturile de fittere si

10M Lui Joue celui pr bunu si pr6 mare

DEFENSORI | aparatorului
si ocrotitoralui,
BI TVTATORI
Caiu luliu Sempro-
C. 1Vr., SEMPRO (?) nianu cu
NIANVS CUM
Julia Rufina
IV. BVEINA
socii'a (lui',
CONIVGE
v. Lu. 2P. pusera bucurosi. (acestu altara spre împli-
(motum libentes posuerunt). nirea) votului (scu juramentului loru).
 Copia possibile : Supplinire probabile :

10 M
A
10 M

DEI NSO ă D EF A S CZ DEFENSORI

C TVTATO IEŢ V Ț ATRG AC 'TYTATORI

CIYIS EI G. | VIS [ | N i CIVIS EPIN

ms ÎNLAN/SG NIANYS. C,

VIRV FI VERYS FRE

TONIYS TONIVS

VLPs

De cttitu + Romanesce :

Jovi optimo maximo Lui Joue celui mai bunu si mai mare
Defensori dintre Diei.
Aparatorului
ae tutatori
si mantuitorului,
Civis Epinnianus ridică acestu monumentu
Caius Verus Fre- Caiu Veru Fretoniu,
cetatianu d'in Epiniu,
tonius
spre implivirea votului
Voto libens suscepto posuit. facutu de buna voi'a sa.
II. Cinci capete de columne in zidulu de cotra ulitia, in totu aceiasi curte,
IMI. Ua pâtra sepulerale in curtea d6mnei Grecianu, cu urmatârea inseriptiiune :(3)

(3) N'avemu sciintia despre sârtea actuale a acestei petre, Ea a fostu reprodusa, dupo d-lu Lau-
vianu, de Neugebauer, „Dacien,“ p 116, de Ackner und Miller. „Rămis. Inschrift.« No. 826 si
apoi de Th. Mommsen, „Corp. Inscript. lat.“ 117, No. 1595, cari. acesti duoi d'in urma propunu
la ultimula rondu: cexea in locu de: cine; cei'a ce ara dă lectut'a: „Publiciae, Varii Capito-
mis (filiae), Uipius Pulcher, gener , benemerenti.* Publiciei , (fiicei) lui Varia Capitonu, Ulpiu
Pulcher, ginerele (ei, a pusu acestu monumentu, pentra ale ei) bune merite.“
 54
De cititu : Romaneste :
Supplinire probabile :
Copia posibile :

- PVBLICIAE | Publiciae C-nusiei celei pli-

PLICIAE
Q. VARRONIS Quinti Varronis ne de merite a
VAR
CAPITONIS CAPITONIS F. Capitonis filiae - | Publiciei, fii'a lui
M. VLPIVS | Marcus Ulpius |. Cintu Varrone C.-
VLPIVS
PVLCHER | Pulcher pitone, puse acestu
PYLOHER
CINER BM CINER B M. Cineribus beneme- | monumentu Marcu
ritis posuit. Ulpiu Puleru.
totu aceiasi curte. |
IV. Ua architrava de pâtra fârte frumosu lucrata, in
Boierescu (Zaharia), cu a-
V. Unu fragmentu de statua a Dianei la da professoru
câsta inscriptiiune, camu reu sapata : (4)
De cihilu : Romaneste :
Copia postbile : Supplinire probabile :

DIANE LETOIAE Dianae Letoiae Intru oo6rea Dianei

DIANE LETA
CA'CO ILVR Co CATO IIVR CoL Cato duumvir Co- | Latoids faci acâ-
NARBO..-- loniae sta statua Catone,
NARBO SNTEI
FVINS Narbonensis (*) duumviru alu colo-
(fieri curavit) niei Narbone.
i
lucratu, in curtea
- VI. Unu capitelu de columua în stilu corintianu fârte frumosu
domnului Dimitrie Stancovici.
reposatului Brata-
“SII. Unu sarcofagu de pâtra si unu felude cisterua, in curtea
sianu.
cu aceste trei littere :
VIII. Ua caramida d'asupr'a portii domnului Petra Purcelu,
duoe litere: N S. Dâro
Q L P; si alta in sall'a domnului Sterie Locust6uu cu aceste
nu potu respunde
de-si potu respunde pentru romavitatea caramidiloru, cu tâte acestea
curatu romane, cari le amu ve-
pentru a acestoru littere sapâte. 'Ț6te ioscriptiiunile
prin unu tipariu; dâro
diutu eu pe camaridi, pârta littere ridicate in afâra si formate
acestea sunt sapâte, 6ro nu tiparite.
adducerea
IX. Ua cadra de marmore cu figuri in basso-relievo, cari representa
bucati, cari le av€a
unui sacrificiu, si unu bustu de statua de marmore. Aceste duoa
Collegiului natiio-
domnulu Dimitrie Jiianu, patriotu cunnoscutu, le darui museului
„nalu,
Dâro tâte aceste obiocte se addusera aci da la Recic'a.
plecâramu a-duo'a-di
Spre a ved6 acestu locu famosu in privinti'a anticuitatiloru,
departe de Ca-
dupo sosirea âstra cotra dinsulu. Recic'a se afla camu unu milliariu
curge in Oltu. Aici se
racalu spre nordu-ostu, lunga miculu riu Tosfluiu (Fesluiulu) ce
Epigrafistii Daciei, si
(4) Nici peste acestu monumentu n'amu pututu dă anco, în originalu.
114, Ackner und Miller , No. 835 si Th. Mommsen, No. 1588, "i au
a nume Neugebauer, p.
reprodusu ivseriptiinnea fora modificatiiuni.
(*) Ce insemnâdia litterile suzi (unde v si £ sunt contrase intr'unu semnu), si rvins, no potu
divină. (a.7.L.).
 55
vedu urme de ziduri vechi nespusu de multe, anse mai tâte fundamentele caseloru sau
sapâtu, atatu in timpurile de mai nainte si materialulu s'a intrebuințiatu pentru zidiri
in alte locuri, mai allesu in Caracala, catu si ia annii trecuti prin domnulu M. Ghica
"la cautârea pretii6s: loru antice; astu-felu s'au diramatu, s'au desgropatu si s'au in-
gropatu, incatu abi6 se mai cunnoscu pe alocur6. Pecatu ! co prin ua lucrare regu-
lâta, asiâ s'aru fi pututu desgropă vechi'a cetate, incatu drumurile, form'a si impar-
tirea caseloru s'aru fi pututu present ca si cele d'in Pompeii, si noi amu put sa a-
vemu inainte ochiloru nostri cea mai credinci6sa imagine a locuintiei strabuniloru
nostri. Siaatiurile cetatii, cari se vedu, formâdia unu poligonu cu optu lâturi, alu ca-
rui diametru mai luogu face apr6pe la ua miia da pasi. Riula 'Tesfluiu curge prin
mijloculu cetatii; in unele locuri ale lui se afla unu stratu de caramidi, cei'a ce face
sa credemu co a fostu constrinsu intrunu canalu. — Dâro acuma curge de pre buna
placere'a sa, fora vre ua sila artificiale. Românii nostri nu sunt 6meni cari sa mai
constriga riurile. — Chiaru la podulu celu ziditu peste riu se uniau cele duoe dru-
muri da pstra : unulu care veni de ]a Izlazu si ceiu-l-altu de la Celei, si duceau co-
tra media-n6pte la Romnicu.— Monete, innele, statue de bronzu, lampe de pamentu
S'au afiatu si se mai afla si acumu in fârte mare numeru, si noi cumparâmu de la
locuitori mai multe monete de argintu si de arâma, 6ro d-ln M. Ghica 'si a formatu
un'a Jin cele mai frumâse collecţiuni de antice d'in acestu locu. — Satenii numescu
acâsta cetate disparuta Antina, si unii areheologi au datu cu socotâla co acestu nume
e contrasulu Antonina s6u scurtatulu Constantina. Dupo Ptolomeiu, cade in acesta
tinutu Pinutm, si inscriptiiunea de mai susu (pag. 53) se pare in adeveru co va sa
dica cinis Epinnianus.
Aici indata la podu, aflâramu ua marmore
lunga fontana, A cu acâsta inscriptiiune :

Copia posibile “ty Supplinire probabile :

83

INI SI VI LĂ IMP. SEVERO

IVL. CAND y IVI. CANDIDVS
EVOCAT EVOCATYS
VL Y. 1. $.
 56

pentru care propunemu urmatdrea lectura : (5)

De cstitu : Românesce :

Imperatori Severo Imperatului Severu puse acestu

Julius Candidus monumentu, luliu Candidu;
Bvocatus - de a-duo'a 6ra soldatu, spre
Votum libens solvit. implinirea votului.

littere
La acâsta inscriptiiune putuiu mai multu sa citescu trasuri sigure, decatu
intregi, si d'in ac6sta causa imi si ingaduiiu ua atâre supplinire, Cele duce littere
d'in urma : VL, se vedu pr pucinu, S lipsesce cu totulu. D'in aceste littere ultimare
pentru
amu put6 conchide co acestu monumentu sa pusu unei dieitati dreptu votu
unde s'aru
insanetosiarea s6u mantuirea Imperatoriului; d&ro pe pâtra Lipsesceloculu,
fi pututu sapă numele dieitații si obicinuit'a formula : PRO SALYTE, fiindu-co lini'a cea
d'anteiu pusa aici, sta strimtu sub cornicea petrei.
De aici, dupo spusulu domnului Riosianu, s'a dusu ua alta ptra la Bucuresci cu
urmat6rea inscriptiiune : (6)

(5) Indusielele exprimate mai josu de cotra d-lu Laurianu în priviati'a citirei sale de pre inscrip-
ţiiunea, acestui monumentu, care se afla astadi in museulu națiionalu d'in Bucuresci, sunt asiă de in-
temeiate, incatu, osebitu de Neugebauer «Dacien» p. 114 si de Ackner und Miller <Rămis. Inschrif »
No. 839, cari an reprodus”o de pre copi'a induoiâsa a d-lui Laurianu, ua restituire cu totulu diferita
este propusa de Th Mommsen, „Corp. Laser, lat.“ 11]. No.1592.—D-lu Grig. Tocilescu, eraminandu
monumentulu cu cea mai minutii6sa attentiiune, propune descifrarea si lectar'a de mai josu, care, pie-
cumu se va veds, este ua confirmare completâta a celei adaose de Mommsen.— Monumentulu aci re-
Produsu in reductiiune, e unu altaru patratu de marmore, fârte alteratu pretutindeni; are Om 90 nal-
time, Om, 80 latine; Om, 42 grosime. Pe faci'a anterisre, printre multe stersaturi, se pâte distinge :
FIUL EMESI VI MIE (N)emesi vi(ctrici) Ne mesidei invingetore
IVL CARL Iul(ius) Cani Jutiu Caninu
Evoc ni (nus) evoc(atus) de a duo'a 6ra soldatu, d'in votu
EX ve ex v(oto; posuit. (stu juramentu) puse (acestu altaru).
Astu-felu dâro altarula aru fi dedicatu dieitiei Nemesis, care imparti dreptatea si resbună nele-
giuirile, 6ro nici decumu imperatului Severu.
(6) In privinti'a acestui frumosu monumeutu vomu traduce d'in foi'a germina Kronstădter Un-
terhaltungs-Blatt. 1837, pag. 56, rondurile urmatârie : „Se gasira (la Recic'a aprpe de Caracalu,
„in annulu 1836) duoe sarcofage antice si unu scheletu. Mormentulu, boltitu cu caramidi fora 'mo-
„cirla, si marisioru, se află sub ua movila ca de 6 picior: inalta. În partea despre capu se gasira : ua
„parechia de cercei de auru si ua stea cu foitie totu de auru. Ua meiallia cu totulu ruginita, frag”
„mente de incalţiaminte de pluta si duoe ulcelle de lutu se aflăra asemeni la picidrele corpului, pre-.
„cumu si alaturat'a inscriptiiune sapata pe pâtra gresolana.“ — Amu reprodusu aci monumentulu
cumu se afla astadi in museulu d'in Bucuresci; On, 90 naltime, Om, 42 latime, On, 11 grosime. In-
seriptiiunea, în partea stinga, e mai multu rupta de pre cumu o da d-la Laurianu si, dupo d-sa, si
fâi'a mai susu citata, Neugebauer „Dacien“ p. 115; Ackner und Miller, „Rom. Insch.“ no. 856, si
Th. Momansen „C. 1. L, IUL, n. 1598.“ Noe ea ne appare, — cu completari luate d'in autorii de mai
susu, si cu Gre-cari mici adause la ultimulu rondu remase neobservate pene acomu, — avendu con-
tinutulu si sensulu urmatore : .
 BIBLIOTECA CENTRAL.
„57
UNIVERSiTARĂ
BUCUREȘTI
a RRC
a,

DM
CLAYDIA AM
BA VIX. ANNOS -
Ia P DIASPA - XX PEOIPINDA
| BAIA 7 Ş CI AN Y CL
MNTANVS IMM
PXNSVR SAC
BM

PATEIVS FECIT

Da cetitu : Romanesce :

Diis Manibus Santei umbre a Claudiei

Claudia Amba, (que) - Amba, care a traitu duoe-dieci de
„Vixit Aonos XX, anni-si a petrecutu in Dacia
fecit în Dacia Annos V "cinci anni, puse acestu monu
Claudius Montanus n » puse ace
, (*) mentu Claudiu Montanu
Pater eius fecit tatalu ei.

(*) Ce insemnâdia scurtaturile d'in cele trei Linii penultime, nu potu divină. (a...)
D.M | " D(is) M(anibus) - Dieiloru Mani!
CLAVDIA AM Claudia Am- Claudia Am=
BA VIZ. AN "ba vixţit) an- ba trai an-
NOS. XX. FE nos XX, fe- ni 20, petre-
CET. IN DAGIA cit in Dacia „căi in Dacia
AR. V. CL. MN an(nos) V. Ci(audius) M(o)n- „anni 5. Claudiu Mon. |
PANVĂ. IMM tanus imm(anis) > tanu, scutitu de sarcine militari,
EX. N. sva. sag. | 6X N(umero) Syr(orum Sagţittariorum) | d'in numerulu Sagetasilora S yrieni,
px b(ene) m(erenti) celei plina de merite, tatalu
PAT. RIVS. FECIT
pat(er) eius fecit;. ei a facutu (acestu monumentu).
Nu ne putemu opri de a semnală form'a particulare a litteriloru acestei inscriptiiuni, care se ga-
sesce numai pe monumentele epigrafice latine mai tardii, si adeco de la alu III!€ secolu crestinu in
 ARE ame
A zi des yu ITI ŢS3
praz dai Pata sa
fo : |
ape
i ÎN
Vrednice de insemnatu-sunt movilile artificiale d'inaintea Recicai, de amenduoe
Jâtula drumului xămănuucare vine da la Celei. Unele dintre aceste movile s'au sa- .

pâtu în annii trecuti, si s'au aflătu intr'insele 6se de omu, întrun a si unu sarcofagu
3 2 . .. . 3 .,
EI ad a TI Îsi .

de pâtra,lungu de 11, latu de 4/2, ivaltu de 4 palme, care se pastrâdia acumu, impreuna
cu coperciulu, la museulu Collegiului. Nu departe de acestu sarcofagu s'a aflatu si
marmorea cea rupta, cu urmat6rea inscriptiiune : (7)

Zi
i
/, ZiĂ

“A
4

NA 1 |/
N l l ”
=> //

| AN'TONIVS
Vll InrcANoRI S* | | ae ES

De cititu : Romanesce:

20. M. Santei umbre

AN'TONIVS a lui Antoniu
ÎNICANORIS fiiulu lui Nicanor.
câce; cei'ajcelaru dovedi co injcetatea, de la Recic'a, se aflau anco pe atunci locuitori romani, si indigeni
și veniti de aiur6.— Apoi anco observamu co Claudiu Montan, 'soldatulu scutitu, tmmunis, care a
inaltiatu acestu monumentu junei sale fiice Claudia Amba, facuse parte din cohortea auxiliare a
- Sagetasiloru Syrieni, care eră aceiasi pâte cu cohortea I Augusta Jturaorum Saggittariorum, ce ni
se mai presenta in al:e monumente epigrafice ale Daciei si Panoniei, si a-nume in difterite Za-
bulle honestae misstonis (Vedi Mommsen. C. 1. L. UL. p 2 dipl. XI, XIX. XXV).
(7) Acestu monumentu, pe care "lu reproducemu în reductiiune de pre originalulu din museulu d'in
Bucuresci, are Om. 98 naltime, On, 73 latime, On, 16 grosime, Inscriptiinnea e trunchiata de la
alu duoilâ alu ei rondu in josu. Sculpturile, cari de alţumintrele se vedu a fi fostu lucrate cu ingrijire,
 59

De-asupr'a inscriptiiunei se vede sapâta imaginea repos&tului.

D'in acestea amu trebui sa conchidemu co ele au fostu in adeveru morminte ale
celoru vechi, si scopulu care 'lu avea Egiptenii cu piramidele loru si mai tardiiu la
Roma Adrianu cu asiâ numita sa Moles (+), se pare co 'lu aveau dinaint6 ochiloru
si strabunii nostri in provinciele Daciei, cu aceste movile; dâro firesta lucrulu loru
trebui sa 6ssa proportionatu puteriloru loru. — Asemin6 movile se afla mai multe in
diverse distantie de amenduoe lâturile numitului drumu, bâ în tâta tierr'a rasipite
pe siesurile cele intinse. Cele mai mari au unu diametru de 25 pasi si ua inaltime de
2 stanjeni; cele mai mici dinaintea Recicai au unu diametru de 5 pasi si ua inaltime
de 2 picidre; dâro inainte cu siepte sute de anni trebui fireste ca aceste rapporturi
sa fia fostn altu-mintrel6.
In vecinatatea Caracalei se mai vedu ruine romane si in altu locu, adico la Sla-
veni, care se efla lunga Oltu in ua distabtia
de 1 "e milliariu cotra sudu-ostu d5”la
Tuisitulu orasiu. Aici potu forte bine sa se vâdia fundamentele castellului, Acestea
formâdia ua, figura patrâta si sunt incunjurate de dude siântiuri;lâturea cea mai
lunga are 240, cea mai scurta 250 pasi. Printre castellu si Oltu trece drumulu ro-
maâbu, care vine de la Izlazu si merge la Rocic'a. Asemin6 fundamente se vedu an-
co si mai multe imprejurulu castellului, d'in cari putemu sa conchidemu co aici a fostu
ua cetate de ua circumferentia mai mare; caramidile marturisescu tâts co e lucru
TSiiâniu.În annii trecuti s'au facutu si aici cercari de domnulu M. Ghica si, de pre
spunerea Caracaleniloru, s'a descoperita unu templu subterranu, si intr'acest'a deo-
sebite vase de sacrificiu, statuate, basso-relievi si unu pedestalu pe care se vedeâ unu
cerbu, unu cane si picidrele statusi. Domnulu Murgasianu, proprietaru alu acestui
locu, a descoperita unu mormentu romanu ziditu de caramidi, cari se mai pastredia
si acumu in cas'a sa, 72 la nuraeru. Aici se aflâra si fârte multe monete vechi; eu
insumi cumparâiu de le tierrâni mai multe bucati. Domnulu Murgasianu imi darui
unu micu pedestalu de marmore, pe care se vedu pici6rele inaltiate ale statuei si
brancile unui cane. |
Dupo cercetârea acestui tinutu famosa in privinti'a auticuitatiloru, plecâramu Ia
Craiova,....

D.
EXTRACTU D'IN RELATIIUNEA DESPRE UA EXCURSIUNE ARCHEOLOGICA PACUTA
LA ANNULU 1864, IN DISTRICIELE ROMANATI SI DOLJIU, SI PUBLICATA IN
MUZBULU PAPPAZOGLU, 1864. pag. L)8 si urmatoarele,
de. Domnulu Maioru Dimitrie Papazoglu.
La 15 ale lunei aprilia m'amu pornitu d'in capitala, trecendu pe la satulu Talp'a,
s6u in anticuitate numitu Zupes, losulu unde s'a repurtatu vestit'a batalia daca cu
au incercatu desfigurari posteriori, ce se invederedia mai cu sâm'a pe faci'a chipului reprodusu. —
Acâsta, inscriptiiune figurâdia la Neugebauer „Dacien“ p. 115,la Ackner und Miller. „Row. luseh.“
no. 837; la T. Mommsen. C. I. L. 11, n?. 1594.
(*) Zidire de ua marime extraordinaria, care sa'i servâsca de mormentu, A. T. Le
 pi
60 _

e ca age
trupele lui 'Praianu ; amau facuti recunnâsceri si amu gasitu intr'adeveru semne de

2
Poate 90.
forţi i si mai cu osebire de morminte, fiindu-co chiaru plouile scotu osemintele
mortiloru de prin maluri la vedere, incatu locuitorii gasescu totu-d'a-un'a mai multe
obiecte, precumu : innele, feraria, si altele.
La 18 amu sositu în districtulu Romanati si, dupo ispravirea formalitatiloru d'in
Caracalu, amu mersu la satulu Recic'a s6u Atina, vechi'a cetatea numita Pinum, unde
observandu mai multe dile cu cea mai mare esactitate tâte ruinele si terramulu, amu
inceputu operatiiunile si, pe lunga mai multe frumâse descoperiri ce amu facutu si

a na
pe care le veti ved6 aici, putuiu descoperi in acei'a cele urmatore:

mie cani e i inta

[. Ven'a apeduca ce traversa tâta cetatea pene la Oismelle, de unde se potu scdte
cu abundantia multime de ollane gr6se bine conservate ca acele ce amu depusu la
Museu, ori cate cumu-va voru trebui Statului.
II. Unu mare cuptoru subterranu facutu de unu lutu grosu ; anse este ca unu vasu
aduncu, largu la gura de trei stanjeni in circumferentia, unu stanjenu si jumetate
aduncu, grosu in buzele lui, si toumai în fandulu a:estui mare vasu, jumetate fun-
dulu anco-de cinci (palme) aduncu. In acestu vasu se vede co ardeâ focu si acestu
cuptoru suposediu co aru fi fostu pentru arderea cadavreloru, in vremea candu a exis-
tatu religi'a lui Mithras la Romani, coci este facutu acelu cuptoru apr6pe de loculu
unde aveau ei cimitiriulu. Pentru acestu cuptoru descoperitu de mine, amu invitatu
pe domnulu prefectu alu districtului ca sa ordone a'lu pastrâ satenii feritu de strica-
ciune, si a 'lu av6 ca ua raritate ce merita a se arată Ja toti visitatorii. Amu mai
descoperitu acolo, in mijloculu cetatii, loculu unde isi aveau magasi'a de producte,
precumu si loculu templului loru, si strade pavate; de aci amu luatu relatiiunele si
proiectele ce veti ved6, coci acestu Pompeii alu Romaniei, pe care to astadi satâ-
nulu ilu exploatâdia, desfigurandu-se de fia-care stepanu, prin bordeie si siantiuri la
gradini, porta in sinulu seu cele mai pretii6se anticuitati, care ni se repunu pe fia-
care di, vendiendu-le afiatorii pe la straini.
De ari amu mersu la satulu Slavenii pe „marginea Oltului, acolo unde s'a gasitu
de fostulu Vornicu Michailu Ghica Ia annulu 1937, acea pescere in care s'au afiatu
unu jertfelnicu si mai multe placi de pâtra sculptate ; amu voitu sa facu recunn6s-
cerile mele ; d6ro ce folosu! coci chiarn loculu acel'a este imprejmuitu in gradim a
dâmnei veduve Cazanu, proprietara din Caracalu, si pe care s'a saditu viia pe care
nu o putemu a o ștricâ intru a face cautari. Facu appelu la governu si ceru in nu-
mele natiiunei ca acea ograda sa se cumpere pe s6m'a Museului natiiunei, coci este
ua crima de a lasă tesaurile tierrei in voiuti'a speculatoriloru si in capriera viicri-
loru si gradinâriloru. Acolo amu facutu cautari în spaţii0s'a cetate, care este incuu-
jurata de duce siantiuri adunti, cu duoe intrari, fia-care cu cate ua fortificatiia im-
potriva ; s'au gasitu mai multe monete romane ; acea cetate cade pe proprietatea
onorab. d! Murgasianu, care trebuia poftitu a ingadui ca ua exploatare sistema-
tica sa se faca si la dins'a; acâsta cetate s6mena fârte multu cu vechi'a cetate
Jidava -ca-asţe lunga Campulungu. SII
De aci amu mersu in marginea Dunarei, la marea si vestit”a cetate. Sicibida disa
înNOIR
 61

de Ptolomeu, ro acumu Celei, care se lâga cu t6te cetatile de pe lunga Oltu, prin
drumulude potrisiu, ce irecendu prin campii, urea la munte si intra în Transilvania,
În acestu satu se pastrâdia de locuitori traditii'a Domnului de Roua, care, dice co,
«pornindu de cu sâra la amaut'a sa, ce erâ in munti, si trebuinti'a cerendu a se intrece
«pene la dioa inderetu, asiâ cumu urmă totu d'a-un'a, în un'a d'in.nopti a intardiiatu
«si la intorcerea sa, "la apucatu resaritulu s6relui la satulu Potopenii, unde dice ko
«s'a topitu; de acei'a pastrâdia si satulu numele de Potopeni>.
Eto anse, domniloru, cuma românulu pastrâdia traditiile sale, fia si glumetie s6u
fabul6se; le place anse a le povesti, Gmenii cei seriosi; şi 6to ce trebuia sa fi fostu, de
pre opiniunea mea. De-si istori'a nu ne povestesce co in pământurile n6stre aru fi
venitu vre unu imperatu, anse d'in acâsta gluma, d'in acesta traditia s'aru put cre-
de co Marcu Aureliu, la jumetatea secolului alu II'5 , aru fi venitu trecendu prin Si-
cibida si tranversandu sioseo'u, merse in Dacia Transalpina, atunci statu romanu,
sâu co coboriudu se d'in Dacia Transalpina, aru fi tinutu vre unu mare resbelu cu
barbarii la ioculu numitu Potopeni, unde "i aru fi impiusu in Oltu, si spre memori'a
acestei glori6se batalii, a remasu la naţiiunea n6stra pene in dio'a Nascerei, voiu su
dicu a Dumnedieului nostru Lisusu Christosu, în mijloculu urariloru de veselia, nu-
mele acestui filosofu imperatu, la vremea Colindului, de cotra guri nevinovate, in re-
versatulu dioriloru, exprimandu-se la fia-care strofa a urariloru loru : <Co sunt d'a-
«stea si6se albe, alba, mari si W'aurite, Reloi Domne !»
In acâsta mare cetate, dupo ua imătura si indelunga observare, si prin experienti'a
priimita de atati'a anni, coci amu avutu norocirea a sied€ cu cominand'a mea duoi
anni, putuiu descoperi cele urmatâre :
10 trei locuri de cimitirii ale. Romaniloru;
20 loculu templului;
30 loculu unde a locuitu nobilimea; -
4% loculu prin care se 16ga podulu lui Constantinu facutu pe Dunare;
50 fortareti'a strejuitbre, s.c.l. - | -
Pefitaii descoperirile facute si in acâsta cetate, ve veti orientă din acele descrise
mâi nainte,
De aci amu mersu la satulu Grojdibodu, satu mare, care pastrâdia numele gro-
sului podu, facutu de Constantinu, si: care s'a illustratu in paginele istoriei Roma-
niei cu acele duce table da arâma, prinse un'a de alt'a prin belviuge si gravâte pe
amenduoe feciele cu littere latine, in coprindere «co imperatulu Traianu da documen-
«tulu acest'a coloniiloru romane ce le a statornicitu in Dacia; numesce acele familii
«fia-care pe numele loru, si cau fostn d'in veteranii liberati d'in serviciulu 6stei in
«urm'a resbelului dacu, legi6n'a grâca, italica, bessica, ispaniola si alt, si le da dreptu
«de insurare cu muierile ce voru fi avendu, numai cate un'a de fia-care;> ba totu coaste
mai importantu pentru Români, co in acele table se coprinde co s'a popritu in Roma
copia dupo acestu documentu, care s'a ziditu in dosulu templului Minervei. Ce fo-
losu! cp si acesta pretiiosu documentu, in care s'arâta originea n6stra cea nohile si
oare rupe. ori-ce condeiu alu scriitoriloru, ce au indraznitu a serie pentru natiiunea
 62

nâstra co nu suntemu Romani, nu se afla astadi in Museulu naţiiunei,ci este popritu

fora nici unu motivu de cotra onor. d-lu G. M. Ghica, fiiu si mostenitoru reposa-
tului fostu Vornieu Ghica, in alu carui cabinetu de anticuitati se gaseâ, dupo mar-
turi'a ce face chiaru eruditulu reposatu colonelu Blaremberg. in Annuariulu seu
Win annulu 1842. Si 6to cumu : (1)
Virtuosulu preotulu Stanu, de-si tierranu d'in satulu Grojdibodu, dist. Romanati,
proprietatea familiei d-loru Jiieni, gasindu aceste table intr'unu siantiu alu gradine
sale, în marginea baltii, vine ca unu crediueiosu românu si le da proprietarului mo-
siiei reposatulu cluceru Dimitrie Jiianu, cu angajamentu ca sa le tramita Stepanirei
spre depunerea loru la Sc6la, fiindu-co a simtitu, cu t6ta simplitatea, sa, co va fi unu
tesauru pentru natiiune; mentiionatulu reposatu carui'a i se cuvine ca natiiune sa "i
pastredie eternu a sa recunnoscintia, nu intardiiă, ci pe data le dete, la annulu 1842,
mentiionatului reposatu Vornicu M. Ghica, 6rosi cu angajamentu a le depune Ia cabi-
netulu de raritati in Museulu natiiunei. Sub-semnatulu, cunnoscendu co pene astadi
nu se afla depusu unu asemen6 documentu la Museulu natiiunei, profitandu de occa-
siunea aflarei mele in acelu satu, nu refuzaiu a priimi cu dragoste si zelu, atatu re-
clamatiiunea locuiterului din acelu satu Florea Peslarulu, fiiu si mostenitoru alu
mentiionatului reposatu preotu Stanu, care petitionâdia Ministeriului, cerendu cu sta-
ruintia indeplinirea doriniiei reposatului seu pariute, adico a se luă tablele de la
d-lu G. M. Ghica si a se depune la loculu destinatiiei loru, precumu 6rosi aflandu-me
in orasiulu Caracalu, amu priimitu si ua dovada mai multoru onorate pers6ne d'in
acelu orasiu, prin care vinu si ele a marturisi co cunnoscu si sciu co acele tabelle au
fostu date de reposatulu cluceru Dimitrie Jiianu, cu angajamentu a se depune de co-
tra mentiionatulu Vornicu la Museulu Natiiunei.
Aceste duce acte, domnilora, “au addusu de mine legalisate de autoritatea locale
si au inaintatu d-lui Ministru de culte prin rapportulu meu No. 2, rugandu'lu ca
sa faca cele de cuviintia pentru cererea aceloru table de la d-lu G. M. Ghica, care
posede pene in dio'a de astadi acestu pretiiosu monumentu.
Cu prilcjulu dâro aflarii mele in acestu satu, a trebuitu a face cautarile mele in a-
celu locu, unde s'au gasitu tablele; dupo ua cautâre destulu de exacta ce amu facuta *
in valle, in marginea baltii, la loculu unde reposatulu gasi tablele, n'amu pututu gasi
altu nimicu de catu remasitie de caramidi mari si cioburi de vase romane. De acolo,
suindu-me in linia drâpta susu la campu, amu datu peste duoe maguri, de ua potriva
mari; taindu pe un'a în doue, gasiiu in adunculu ei unu putiu, plinu cu unu felu de
pamentu galbenu, anse forte subtire, ca candu ara fi pulbere; patru stanjeni in adun-

(1) “Tote interpretatiiunile fantastice ce autorulu da textului din Tabellele dise honeste mis-
sionis ce s'au gasitu la Girojdibodu (derivatu mai probabila d'in slaviculu: grozdi=strugure si pote
din: voda=apa, decatud'in grosu podu), se afla rectificate, la Annex'a F, prin sciinti'a seriosasi posi-
tiva a Reverentiei sale parintele Cipariu. Cei'a ce este anse 6re-cumu interesantu în rapportulu ma-
iorului, e istoriculu sârtei acestoru tabelle pene la intrarea, loru în cabinetulu lui M. Ghica.—Scimu
apoi co, pe la annulu 1874, Domnitorulu Alexandru I6nu Cuza le-a cerutu de la d-lu George M. Ghica,
si Îe a tramisu in daru imperatului Napoleonu Ii. Nu avemu sciintia unde se mai afla ele astadi,
 63

culu putiului m'amu opritu, pentru lips'a
la prefectu ca sa stee putiulu astupatu si
de cotra guvernu; mai multe suppositii
cari se voru ved6 iu relatiiunea ce amu
No. 3.
De aci amu intratu în judetiulu Doljiu,
instrumenteloru necesarii si amu cerutu de
in strejuire pene la luarea dispositiiuniloru
archeologice sunt pentru acestu putiu, si
sa dau d-lui Ministru prin rapportulu meu
ec cc... cc...

De aci (de la monastirea Sadov'a) amu trecutu prin tâte satele d'in Romanati, cele
de pe marginea Balti, Ianca, Potelulu, Grojdibodulu, Orlea, Celei, Corabi'a, s. alt.
cari tragu attentiunea archeologiloru pentru cautari sistematice, exploatari pe la lo-
curile ce cunnoscu locuitorii co au produsu in t6ta vremea anticuitaţi. Amu sositiu
la schela Izlazu d'in marginea Oltului, proprietatea princiului Gg. Bibescu; aci este
6rosi punctu do exportu alu Romaniei mici si alu districtului Romanati ; acestu satu
in timpulu coloniiloru romane, se legă cu ua cetate de dincolo, numita în charPa (?)
lui Ptolomeu Utus, coci se gasesce in sată“fă-malulu Dunarei, ruine de citadelle,
printre cari sau gasitu ades6 sarcofage mari, bani de arânma, cele mai multe de Îa
imperatulu Septimu Severu; totu anse ce a trasu admirarea mea, a fostu ua magura
mare ardicata in satu; sub ea se afla bolovâni de pâtra mari, de unde locuitorii obi-
cinuiescu de le scotu, la trebuintiele loru; care magur'a, neavendu timpu da o
sparge si lasandu pentru ua a dow'a occasiune, amu poftitu cu adresa pe autoritatea
administrativa ca sa nu mai ingaduia pe locuitori d'a mai sete acele petre de acolo
pene ce guvernulu nu va luâ mesuri a se caută si acea magur'a sistematicu. De aci
amu facutu cerere cotra amendoue prefecturile de Doljiu si de Romanati ca sa or-
done a se inscrie tâte magurile ce continu districtele d-loru, numirea loru, marimea,
catatimea impotriv'a fia-carui satu, precumu si ori ce traditii scu povesti va fi a-
vendu fia-care d'in ele, poftindu pe d-nii prefecti ca sa'mi tramitta catu mai curendu
nisce asemine inventorii ce sunt negresitu fârte folositâre pentru desvoltarea isto-
viei tierrei, candu se voru publică si pe acelea, si aru trebui ca guvernulu nostru sa
ordone prin tâte districtele a ni se tramitte relatiiuni pentru t6te monumentele de
prin respantele dromuriloru, cruci mari domnesci , poduri si fontani, cu numirea si
traditiiunea loru. . ., . (2)

(2) Rapportulu d-lui, maioru Pappazoglu continua intr'astfelu, producendu, intr'unu stylu a carui
sintaxe este cu totulu propria a sa, totu felulu de fapte adeverate si de apretiuiri imaginare. Amu
reprodusu partea relativa la judetiulu Romanati cu speranti'a co cititorulu, — venturandu plev'a
no-
din grau, precumu amu facutu si noi, —- se va allege d'in acâst'a citire celu pucinu cu atatea
judetiu, cate pote dobenât si d'in
tiiuni despre monumente antice ce se afla in realitate in citatulv
apre-
respunsurile ce unii invetiatori satesci au datu la Cestionarulu archeologicu, — Catu despre
sa marturi-
ciatiiunile si disertatiiunile sciintifice continute in rapportulu de mai susu, apoi trebuia
ar”
simu co ele nu potu fi intrecute in vis comica, de catu prin polemic'a ce s'a tinutu, pe socotâl'a
cheologiei nationale, între D-nii maioru Papazoglu si Bolliacu, în diiarele Buciumulu si Reforma
â“in 1864, precumu si prin poemele archeologice, ce au essitu totu pe atunci d'in creerii betranului
maioru Papazogiu, incinsi de dorulu anticuitatii, si cu care elu socoti de curiintia a'si termină minu. |,
nat'a sa carticica Muzeul Pappazoglu, adeverata, curiositate bibliografica.
 64

„NOTE MANUSCRISE ASUPRA UNORU ANTICUITATI WIN JUDETIULU ROMANATI,

CULLESE LA 1872,
de d-lu Dimitrie Sturdza,
'Tumulus (movila) din Rusanesci (ij aprilie, 1871). — Se inaltia ca la 4
pene la 5 metri d'asupra suprafeciei pamentului; pe scorti'a lui d'a dreptulu (adico
fora ge6pa), erâ scheletulu, cu capulu intorsu spre appusu.

7 ate pt
i

aia RI
Sab scheletu, se cunnosceă de pre col6rea pamentului, co tierran'a nu fusese scor-
moniţa; ea contineă mai multu urme albe do calcariu. Alaturi cu scheletulu, carele
er& alu unui barbatu corpulentu, nu s'a mai aflâtu nimicu.
Scarisi6wa. — Drumu romanu la Oltu.
Gostavetiu. — Duoe movile 7-7: 19. La un'a di movile paretii laterali
ai locului unde s'a pusu mortulu [2] erau arsi. In la-intru, ua lampa grosolaua,
hirburi, carbuni de lemnu, churmale si nuci carbonisate, obiecte stricate de feru si
bronzu, 6se arse; la extremitati, remasitie de lemnu putredu.—20. — La patru
puncturi, locu arsu de pamentu, carbuni, hi rburi, lemne grâse ne-
tedre, remasitie arse de haine de lana.
Slaveni. — Curtea Murgasian ului :
Intre turut si celate: [] Turnulu ;
ea m. pe 20 m,
Cetatea 15741
Larg, portiloru : 32 m,
Adunc. siantiuriloru :
* Î1—12—71
80—]2 —80
LI 2M

451M
Yrofilulu siantiuriloru (4)
 65

In gradina Murgasianului , remasitie de drumuri cu caramida si unu sarcofagu.

(Aci s'a gasitu caramid'a No. 16).
6 metri ,

De la Slaveni spre Caracalu mergi pe Zroianu2». 2 m. (grosimea petrisiului

30 cm.)
10 matri

Tipurile de pre caramidi dintre Caracalu si Gostavetiu.( 1)

3 2 8 M

5
Mea]
ERĂ E

Ș] | -
%

" Stoinesci. — Afâra d'in satu, de ambele parti ale Zroianului, sunt multe maguri:
a 20
9200
200d

Hotarâni. — Biserica din timpulu Brancovanului. Movile rascolite.

Recic'a. -— Fundamente de podu. — Apeductu de la Yrasinatu la Recic'a,.
pâtra
earamidi

„- Monete : Titu, Iadrianu, Commodu, Septimiu Severu (Nicea), Alerandru Severu,

M. Iul. Filippu I, 1, Gordiunu (Nicea); Iulia Moesa, Mammea, Oltacilia.
In biserica, pomelnicu de la Michaiu Vit6zulu.

(1) Semne asemuite si chiaru identice cu acestea se vedu si pe siese bucati de caramida; repro-
duse de Comitele L. F. de Marsigli in marea sa opera : Danubius pannonico-mysicus, observatio-
mibus geograph., astronom., Mydrograph., historicis, physicis, perlustratus, Bâga 1126. 6 vol. în
fol. max.; in tom. II, tab. 62, sub titlulu: „Lateres cocti e ruinis ciwtatis guondam Antina
„in Valachia erepti, ubi solum templi greci sis stratum erat.“ -
 66

F.
EXPLICAREA TABELLEI HONESTA MISSIONIS(1) AFLATA LA GROJDIBODU,
EXTRACTU DIN „ARCHIVULU PENTRU FILOLOGIA SI ISLORIA“
No. XVIII, D'IN 15 SEPI. 1868
de R. $. Parint. Timotheu Cipariu.
DiPLOIPA LUI ADRIANU D'iN 22 MARTIE, ANNULU 129 pueo CHRisT., 822 DE LA
. FUNDAREA ROMEI.

Pagiwa | diu afora.

Scriptura 1

IMP CAESAR DIVI PRAIANI PARTHICI P. DIVI

NERYAE NEPOS "RAIANYS HADRIANVS AVG.
PONTIE MAX TRIB POTEST XIII COS LII PP
EQVITIB ET PEDITIB QVI MILITAV IN ALA ET
5 VEXILLATION EQVIP ILLYRICOR ET COR III QVAE
APPELLANT 1 HISPANOR ET 1 HISPANOR VEIFRAN
_ET UL FLAV NVMIDAR ET II FLAV BESSOR ET III GAL
LOR ET SYNT IN DACIA IMFERIORE SYB PLAVTIO
CAESIANO QVIN ET VICEN PLYRIBYSVE STIPEN
10 DIS EMERITIS DMISSIS HONESTA MISSI0
NE QVORYM NOMINA SYBSCRIPTA SVNT
IPSIS LIBERIS POSTERISQVE EORVM CIVILA
SEM DEDIT ET CONYBIYM CVM VXORIBYS
QVAS TYNC HABVISSENT CVM EST CIVITAS ÎiS
o 9
15 DATA AVE SIQYI CAELIBES ESSEN CYM iiS QVAS
POSTEA DVXISSENT DVM TAXAT SINGVLI
SINGVLAS A D XI K. APRIL
P IVVENTO CELSO || Q 1YLI0 BALBO COS

(1) Pabellele antice, dise honestae missionis, sunt diploma militarie romane de unu mare pretiu,
fiindu-co ele cuprindu in sine multe date istorice pentru illustrarea epoceloru si provinciiloru in
cari s'au aflatu. Aceste monumente militarie sunt în forma de diptice, adico compuse d'in duce
tablitie patrăte de bronzu, impreunăte prin dnoe verige, si scrise su mai bine gravate pe cate
si patru paginele, cu acelasi textu de duoe ori repetitu; d'in aceste documente pene acumu sunt
aflate si publicate peste 58 bucati; in adeveru unu numeru forte micu, d6co cugetamu la
multimea unoru asemin€ documente, ce au cautâtu a se serie, fiindu-co fia-care veterânu romanu,
fiindu liberatu de a mai servi în ostire, priimiă unu atare doeumentu, ce “i recunnosceă meritele
-castigăte in militiia si "i asigură drepturile si onorurile:
cei le decretă multiamirea, imperatore-
lui, De acei'a se si numiau honestae missionis, adico pentru liberdre din serviciu cu ondre,
[n differite parti ale Daciei, mai allesu in Transilvania s'au gasitu asemenă tabelle; d'in Tierra
Romanâsca sunt cele de la Grojdibodu si altele gasite pe la Oltenitia si ajunse in posesiunea
principelui Dimitrie Ghica in Bucuresci.
 9

VEXILLATIO EQVITVM ILLYRICOR

20 EX GREgALE -
“EVPATORI EYMENI SEBASTOPUL
ET EVPATORI F EIVS KT EVPATORI F ELVS
ET EVMENO FIL EIVS ET '"HRASONI FIL ELYS
ET PIILLOPATRAE FIL 1VS
25 DESCRIPTVM ET RECOGNITVN EX TABVLA
AENEA QVAE FIXA EST ROMAE IN MVRO POST
TEMPLVM DIVI AVG AD MINRRVAM
Pagin'a II, din la-inteu.
Scriptura II.
(Repetindu aceleasi, cu mai multe prescurtari si lacune, d'in causa alterarii bron-
zului). Imp. Caes divi Traiani Parthici f divi Ner..: i
necpos Traianus Hadrianus Aug pont
maz lrib pot o XIII cos III p p
eg «tb pet qui mil în a... et vezill eq Iilyr et coh
I11] quae app ] isp et I Hisp... fe et II]
Num et II Pl Bess et ILI Gallor et sunt
în Dacia imferiore sub P.... ut Caesian
quin et vicen fi ve s... în. fi. hon
MISS Quor nomina S. rip sun f. 8..
10 post eor civilat. 3....... s. ai uzor
quus tunc hab iun e. ivit 1is dat avi si,
Scaetise... sip..... duz dum taz
Pagin'a II-a, din la-intru,
9... li singulas.. d XI k& apr
P. Iuventio Celso S Q Iulio Balbo cos
vez, le equit Iilyricor
ez gregal
Tupatori Eumeni f... elaspo.....
et Eupateri f. eius et Fupalori f eius
et Eumeno fil eius et Thrasonă fil eius
et Philopatrae fil eius

Pagina IV, Win afora.

L VIBI YIBIANI
Q LOLIA 2 PESTI
L PYLUI DAPHNE
L EQvITI GEMELLI
L PYLUI ANTI
"E CLAYDI 8 MENANDR
C VEPIIENI HERMETIS
9
 68
Sa

care nu are lipsa de transcriptiiune, tiindu tormatu dupo formulariulu cunnoscutu.(1)

Diploma se afl in Romania. si pre candu o publică I.-Arneth erâ in posesiunea
fratelui principelui Al. Ghica in Bucuresci, de la carele o capatâ3e intr'ua litografia,
impreuna cu litografi'a altoru anticuitati, si in specie vase aflate totu în Ti6rr'a Ro-
manesca. Astadi unde si la cine se afla nu scimu. (2)
Insemnaţatea ei este co sa aflatu in provinci'a unde erâ statiiunata vezillatiunea
callaretiloru Ilyrici, din cari eră si donatariulu Eupatore Eumene, cu tote co pa-
tri'a acestuia nu erâ Illyriculu, ci Crimea si anume Sebastopole; de unde se cun-
n6sce co denumirile legiuniloru, cohorțiloru, aleloru s6u aripeloru ete., nu erâ rigu-
r6sa dupo natiionalitate, ci dupo partea mai mare; de altu-mintrel6 anco numele
lui si ale fiiloru sei arâta invederâtu co erâ grecu s6u grecitu.
(1) Noi totusi pentru inlesnirea, celoruce nu sunt deprinsi cu acestu formulariu, vomu reproduce
aci textulutlatinu d'in paginele I si IV, cu tâte implinirile necesazii,si apoi vorau dă si traductiiunea
româna a acestui textu, publicata de d-lu A. 'Treb, Lauriana, în Mag. p. Dacia, t. 1, p. 26 si 27:
„Imperator Caesar divi Traiani Parthici filius, divi Nervae nepos, Traianus Hadrianus Augustus
„Pontifex maximus, tribunitia potestate XIII, consul III, pater patriae—equitibus et peditibus qui
„militaverunt in ala et vexiliatione equitum Illyricorum, et cohortibus IV, quae appellantur : I His.
„panorum, etil Hispanorum veteranorum, et ll Plavia Numidurum ct II Flavia Bessorum, et Lil Gal.
„loruia, et sunt in Dacia imferiore sub Plautio Caesiano, quinis et vicenis pluribusve stiipendiis emeri-
„tis dimi ssis honesta missione,—gquorum nomina subscripta sunt ipsis, libexis posteriaque eorom civi-
„tatem dedit et conubium cum uxoribus, quas tunc habuissent, cum esteivitasiis data, aut, siqui ca-
„Libes essent, cum iis quas postea duxisseut; dum tazat singuli singulas.— Ante diem XI Kalendas Apri-
„les; Publio Iuventio Celso II, et Quinto Tulio Balbo consulibus. — Vexillatio equitam Iilyricorum ex
„gregale Eupatori Eumeni filio Sebastopolitano et Eupateri filio eius, et Eupatori filio eius, at Eumeno
„filio eius, et 'Thrasoni filio eius et Philopatrae filiae eius.—Descriptum et recognitum ex tabula aenea
„uae fixa est Romae in muro post templum divi Augusti ad Minervam.—Lucii Vibii Vibiani, Quinti
„Lollii Festi, Lucii - Pulli Daphni, Lucii Equitis Gemeni, Lucii Pulli Anthi, Tiberii Claudii Menan-
„dri, Caii Vettieni Hermetis.* — Ero traductiiunea d-lui Jaurianu, cu pucine indreptari, conformne
„lecturei lui Mommsen, este : „Imperatoriulu Cesare, fiiulu divului Traianu Parthiculu, nepotuta di-
„vului Nerva, Traianu Adrianu Augustulu, marele pontifice, decoratu cu puterea de tribunu a 13-a
„6ra; consulu de a 3-a 6ra; parintele patriei : callâriloru si pedestriloru cari au servitu la militiia, in
„aripa L-iu sub stgulu callăriloru Iilyrici si în cele patru cohorti care se chiama : I-a Ispaniloru
„Si l-a a Ispaniloru veterani, si a 2-a Flaviana a Numidiloru, a 2-a Flaviana a, Bessiloru, si a 3-a a
. „Galliloru, si sunt în Dacia inferidre sub command'a lui Plautu.Cesianu, dupo ce au facutu daoce-
„dieci si cinci si mai multe campanii, le da voia sa 6ssa d'in militiia cu ondre, acelor'a ale caroru
„nume sunt scrise, si le concede dreptulu de cetatieni romani, loru, copiitoru si urmasiloru loru,
„precumu si dreptulu de casatoria legitima cu muierile cari le au avutu atunci candu li s'a datu
„dreptulu de cetatieni; su dâco vre unii voru fi fostu necasatoriti, cu acelea pe care le voru fi luatu
„dupo acei'a, adeco fia-care cate un'a, In 11 kalende ale lui Aprile, sub consulatul luni Publiu Iuven.
- „tiu Celsu, alu 2-16, si alu lui Cuintu Iuliu Balbu. De pre intercesiunea fostului militara communu
„Sub stâ&gulu callăriloru Ilyrici, Eupatore Eumene fiiul Sebastopolitanului si a fiiului seu Eupatore,
„si a fiului seu Eupatore, si a fiiului seu Eumene, si a fiului sen Thrasone si a fiicei sale Filopatra.—
„Descrisa si recunnoseuta (decopiata si collatiionata) de pre tabell'a de arâma caree infipta la Roma
„în murulu d'in dosulu templului divului Augustu la Minerva. (Urmedia numele inilităriloru deco.
„râti cu drepturile spuse :)* Luciu Vibius Vibianu, Cuinta Lolliu Festu, Luciu Puiu Dafnu, Luciu
„Callăriulu Gemenu, Luciu Puiu Antu, Tiberiu Claudiu Menandru, Caiu Vittienu Ermete.“
(2) Amu aratâtu in not'a(1) de la pag. 62, sortea ulteridre a acestui monumentu.
 D'intr insa se scia anco co in Dacia de josu, su Romania de acum, sub Adrianu
erau statiiunate in garnisona: |
10, Un'a aripa de Callareti Illyrici, si”
„29, Cinci cohorti pedestre, adeco:
a) I Hispanorui,
b) I Hispanorum veteranorum,
c) II Flavia Numidarumn,
d) 1] Flavia Bessorum, si
8) 111 Gallorum ;
din cari, a-numitu pe cele de sub a), d) si e) le aflamu si sub Traianu statiiunate in
Dacia (vedi diplom'a militaria de la Traianu din 17 febr. 110 p. Ch,, totu relative
la soldati romani asiediati in Daci'a). Noua sunt: arip'a Illyricorura si cohortile de
de sub b) si c). | | .:

Consulii sunt cunnoscuti din Fast consulari si alte documente.

Incatu pentru prefectulu Plautiu. Caesianu, familia lui er& adeveratu numai ple-
beia, anse glori6sa, d'in care au essitu mai multi barbati mari, precumu se cuun6sce
din numii (monstele) acestei familii pre timpulu republicei. Da acestia sau aflutu
trei de auru in Transilvania, astadi in cabinetulu imperatescu d'in Vienna, 6ro aiu-
r6 nu. Mai nainte, sub Vespasianu, unu 7. Piautius Silvanus fusese Legatu si Pro-
pretore in Moesia, si altu M. Plautius Silanus în Iilyricu, precumu arâta inserip-
tiiunea de la Gruter si Orelli (nr. 622-si 750). Incuscrita cu familia Cesaria, in ur-
ma fu all6sa intre patrici, precumu se vede din inscriptiiunea No. 733 la Orelli. Co-
numele Caesianu, fost'a în asta familia, nou s6u vechiu ? nu ne este cunoscutu; cai-
l-alti Plauti, amintiti in inscriptiiuni, au alte conu me, precumu : Silvanu, Pulcher, etc.
” Taseriptiiunea No. 750 la Orelli, «Inscripţ. latin. select. Collecti.» (Gruter. p.
453.), cea mai notabile intre tâte, suna asiâ: ,
«TI. PLAVTIO M. F... || SILVANO AELIANO || «PONTIF. SODAL. AYG || UI VIB. A. A. A. P. E
«<Q. II. CAESARIS || LEGAT. LEG. V. IN GERMANIA || PR. VEB. LEG+T. ET CONITI CEAVD. CAE-
<SARIS. IN BRITANNIA [| CONSVLI. PROCOS. ASIAE. LEGAT. PROPRAET. MOESIAE || IN QYA PI.VRA
&QYAM CENTVM MIL. EX NVMERO || TRANSDANVVIANOR. AD PRAESTANDA TRIBVTA: CVM CO-
&NIVGIB|| AC LIBERIS. ET PRINCIPIB. AVP REGIGIBYS SVIS. TRANSDYXIT. || MOTVN. ORIEN-
«TEN SARMATAR. "COMPRESSIT. QVAMVIS PARTE. || MAGNA. EXERCITVS AD EXPEDITIONEN IN
<ARMENIAM MISISSET || 1GNOTOS ANTE AVP INFENSOS P. R. REGES SIGNA ROMANA || ADORA-
<TVROS IN RIPAM, QVAM TVEBATVR. PERDVXJT. REGIBVS || BASTARNARYM EY RNOXOLANORYM
&FIL10S. DACORVM FRATRVM (error pro fratres) || CAPTOS. AYT HOSTIBYS EREPLOS REMISIT. -.
«AB ALIQVIS || EORVM OPSIDES ACCEFIT. PER QVEM (?) PACEAL PROVINCIAE || ET CONFIRMA-
aVIT ET PROTVLIT, SCYTBARVM QVOQVE 'REGEM|| A CHERRONENSI. QVAF EST VLTRA BORY-
<STHENEM OPSIDIONE|] SYMMOTO. PRIMVS EX EA PROVINCIA MAGNO TRITICI M0D0 |l ANNONAA
- «p. R. AOLEVAVIT. IYNC LEGATUM IN IISPANIAM || AO PRAEFECTVR, VRBIS. REMISSVII, SF-
&NATUS IN PRAEFECTURA || PRIVMPHALIBYS ORNAMENTIS RONORAVIT. AVCTORE IMP. || CARSA=
«RE AVGVSTO. VESPASIANO VERBIS EX ORATIONE ELVS Q. 1.5. S. (QUAE INPRA SCRIPTA SUNT) ||
EMOESIA ÎTA PRAEFVIT, VI NON DERVERIT. IN ME DIFERI || noNoR TRYMPHATIVM EIVS
&ORNAMENTORVM. NISI QVOD || LATIOR EI. CONTIGI? MORA TITVLVS PRAEFECTO VRBIS |]
 „20 Ă
&HVNC IN EADEM PRAEFECTVRA VRBIS, IMP. CAESAR. AVG. || VESPASIANYS ITERYM COS.
&FECIT.>
Adrianu, urmatoriulu lui Traianu, in administratiiune nu a fostu asiâ de mare ca
Yraianu; merit6dia anse a se insemnâ intre cei mai insemnaţi imperatori, La inceputulu
domniei sale parasi Armenia, si “si retrase ostile d'in-câce de Eufrate, pentru-ca sa
impedice invasiiunea barbariloru preste riurile cs "i ineunjurau imperiului. Nimic'a
distinse pre Adrianu in asiă mesura ca dorire'a de a ved6 t6te in persânna, d'in care j
causa calletori prin totu imperiulu seu, adese ori pe josu si cu capulu descoperitu. - :
Calletoriile lui prin Grecia, Egyptu, Africa, Arabia, Asia, Bithyaia, Cappadocia, Ci-
licia, Daci'a, Gallia, Germania, Spania, Nicomedia, Noricu, Parthia, Prygia, Rhe-
tia, Sicilia, Siria, Thracia, sunt; documentâte prin monetele pene adi afiate. Ca mare
amicu alu naturei, elu se sui pre muntii cei mai inalti, precumu pre muntele Astna
„din Sicilia, pentru a vede resarirea sârelui. Elu avu cele mai mari merite pentru
arti si sciintie, de-si "i placeâ mai multa ce e colosale-si curiosu, decatu ce e ge-
nuinu, despre care pene astadi marturescu pentru dinsulu, monumente ea Moles
Hadriani in Rom'a, Villa Hadriana din Tivoli si numii cei minunati de frumosi.

G.
„DESCRIEREA ANTICUITATILORU DE LA IZLAZU, EXTRASA
D'IN PUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE
d-lui Cesaru Bolliacu.

D'in CALLETORIA ARCHEOLOGICA IN ROMANIA DE LA 20 MARTIE PENE LA 22 APRILIE 1858 j

Bucuresci, 1858. pag. 79 si 80.

Ielazulu este ia dreptulu Utului. Aci se vede co a fostu pa cutate roza pe rip'a :
Dunarei, dâro a disparutu si ea ca cea da la Flamend'a (in Teleormanu). Rip'a drâpta
a Dunarei este tare de partile astea, si tâta versârea fluviului a mancâtu numai d'in
rip'a stinga.
Cumu s'a numitu asta cetate?nu ne spune nimeni. Pte sa fia cuprinsa'in nomen-
clatur'a lui Procopiu; cu t6te co elu nu numssce si cetatile nereparâte de Justinianu
si nu ne da nici distantiele celoru reparâte; nu avemu nici unu puntu siguru de pe
care sa ne luamu si sa putemu fixâ cu asigurare cetatile mentiionate de dinsulu. '
Drumulu ceiu mare de pâtra care plca d'aci pe lunga Oltu, ruinele de peste Dunare,
siantiurile ce se vedu prin satulu Izlazu, duoe sacrofago ce ami
scosi
in 1945 d'in
ma

Dunare cu mari osteneli si cari le-a luatunu s-iu cine de pe malu, coci la Museu nu
s'au addusu, — tâte acestea vedescu co aci a fostu na.cetate, importante, care pâte
co va fi si communicatu cu partea de dincolo» prin vre unu podu, despre care nici
a

“traditii'a nu ne spune nimicu. Ce potu combină d'in dramulu de pâtra care semena
ua lucrare d'in Imperiulu-de-susu, d'in ua medallia ce amu gasitu la 1845, in unulu
d'in sarcofagele de cari vorbiiu, care aveâ grosimea tiparului Imperiului-de-susu,
 i

d'in ua moneta a Paustinei celei mari, socii'a lui Antoninu Piosulu in bronzu mare;
pe care 'mi o adduse aci unu satânu, si Win vre ua diece monete de argintu ce 'mi
detera di arendasiu si d! subcormuitoru, tâte de la Adrianu si pene la Caracala;
ce potu combină, dicu, d'in tâte aste semne, este co aci a iostu ua cetate a prime:
loru colonii romane, .... . (aci se întrerupse volumulu, remasu neterminatu).

Din 'TROMPETTA CARPATILORU No: 1095 d'in 'hs aprilie 1873:

De cate ori amu trecutu pe la Izlazu, amu gasita cote ceva pre la tierrani, anse
totu romanu, si nimicu care sa "mi attiaga ua seri6sa attentiune, fia chiaru romanu;
cate ceva movile mai mari s6u mai mici, commune in tisrra, me faceau sa trecu si
acesta localitate iatre cele de cersetatu mai la urma. Acumu anse, trei obiecte ga-
site aci, pronunciatu dace, si dintr'ua epocha de civilisatiune daca inaintâta, nu "mi
au mai permisu indiferentia. Eto aceste trei obiecte : duo parti ale unei trombitie
dace de argiatu, ua olla bine facuta de lutu negru si marginea intrâga a unui vasu
de bronzu.
Indicu acâst'a, pentru ca, dâco nu voiu put6 eu sa facu sapaturi lu Izlazu, sa fia a-
cestu punetu cunnoscutu archeologiloru nostri.

H.
DESCRIEREA ANTICUITATILORU DE LA CELEI, EXTRASA
D'IN PUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE

d-lui Cesaru Bolliacu.

D'in «RAPPORTULU Dli C. BOLIIACU COTRA D!! MINISTRU ALU INSTRUCTIIUNEI PUBLICE RE-
GISTRATU SUB No. 7810 S1 PUBLICATU IN MONITORUL OFFICIATA> din 1869.
No. 292, 223, 224,

Duminica la 13 iuliu, amu trecutu Oltulu spre Celei si oprindu-me la subprefectur'a,

de la Izlazu, amu întiellesu co aci amu sa tragu nevoia, pentru co in adeveru nici ua
umbra de autoritate nu se vedeâ; n'aveâ cine citi ordinele, n'aveâ cine caută câi,
de-si fagaduiâma pretiuri fârte mari, pentru ca sa ne duca pene la Celei. Nici sub-
prefectulu, nici ajutorulu. La fine amu parvenitu peste cinci si6sa ora sa plecu, si amu
ajuosu tardiiu 1a Celei; amu trasu la cuviosulu preotu Nicolae, gazd'a mea cea vechia
acolo. Aici erâ si ajutorulu subprefectului, venitu in affacere de arendasiia, de re-
eruti ete, carui'a amu pututu sa'i citescu ordinele ce aveamu. Prin ce combinari nu
sciu, co ajutorulu subprefectului a plecâtu si m'a lasâtu sub ingrijirea primarului. A-
taVa slabiciana si nepasare d'in partea administratiiunei, tocmai acolo unde trebuiă
sa asiediu unu centru de Iucrari mai seri6re, m'a ingrijatv. .. .. . Cu tâte intrigile
si r60'3 vointia, a trebuitu sa stau cinci dile in Celei, pentru co acolo este nevoia de
 70 |
mari lucrari. Amu luatu planulu cetatii, alu cetatiuiei si alu situatiiunei Celeiului,
pe care amu ondre a vi "lu alatur: > |

A. Cetatiui'a de la Celei. ,
Lungimea zidalui din catatiuia : 98 m.
Largimea n n » 2 m.
- B.B.B. Zidurile ce încunjura cetatea Celei.
C.C* Picioru de podu,
D.D. Siosea romana, ce duce la Recic'a.
E. Bordeiu unde s'a gasitu sarcofagula.
P.F. Movile, ,
G.G. Drama actnalu prin communa,

Zidulu cetatiuiei ce amu descoperitu de t6te partile asta data, este de 28 metri
lungimea, si 4 metri inaltimea, de pâtra cioplita si cu unu breu admirabilu. Amu
datu de ua temnitia subterrana, în care amu gasitu multe 6se de omu si pir6ne in
ti6sta.
Aci se vede co a fostu alu treilea gradu de osunda ; Romanii aveau trei etagie in
inchisorile loru, cari inchisori erau fârte dese prin turnurile de prin cetati; in celu
d'anteiu'etagiu se inchideau prevenitii; in celu d'alu duoilea cei osunditi pe termeni,
si în celu de alu treilea, la iritunericu, cei osunditi peirei. Aci urmâdia sa fi fostu unu
turnu, precumu a fostu la Severinu sila Romula (Turnu-Magurelle); aci urmâdia prin
-. urmaresa fi fostu si temniti'a ce amu gasit'o, alu treilea gradu de inchisâre fora lu-
mina, la temeli'a turnului, unde d'in ordinulu superiorului s6u d'in erudimaa pazaici-
 73

loru se bateau osunditilorn pir6ne in capu. Asemenea tieste cu pir6ne s'au mai gasitu,
si 'n alte parti.
Prin diferitele sapaturi ce amu facutu, atatu în cetatuia catu si prin alte parti
ale cetatii, amu gasitu multe monete de bronzu si cate-ra de argintu, tâte mai cu
s6ma d'in doue epoce: de la Septimiu Severu pene la Alexandru Severu, si de la
Constantinu pene la Gratianu; pr6 pucine d'in epoc'a anterire, si acestea tâte
fuste, cei'a ce indica co ele au cadiutu in pamentu dupo ce au fostu vechi in cir-
culatiiune. Monetele de la Constantinu pene la Gratianu abunda aci, si totu pe aci
s'au gasitu, acumu trei anni, acele 6000 bucati argintu d'in acâsta epoca. Acia pusu
piciorulu si s'a intaritu Constantinu, candu a reluatu Daci'a parasita de Avrelianu.
Cuartierulu seu generalu a fostu la Oescu, Ghighiulu de astadi, unde n'amu pututu
trece, d'in caus'a intrigiloru ce amu aratâtu mai susu, dâro unde amu trecutu alto
dati si unde in adevern co sunt lucruri de studiiu, mai cu s6ma unu sistemu de ape
admirabile, pe care nu'lu amu vediutu: nicairi. Aci a intinsu podu Constantinu pe
stelpii de petra, cari stau anco in apa, si d'intre cari se vede mai cu s6ma unulu, de
care S'au isbitu mai multe vase, si unu vasu sta si astadi afundatu lunga stelpu.
De la capulu acestui podu plâca siosto'a romana, care merge printre morile si mor-
minte si se impreuna cu c:l+-l-alte la Antonina s6u Caracalu, Recic'a de astadi, care
a fostu si orasiulu celu mai importantu in Dacia-de-josu.
Aci in Celei amu gasitu unu feru de inferatu câii legionariloru, cu litterile; A.E.M.:
Amu gasitu multe vase de pamentu, ua pioa de pâtra, mai multe obiecte de feru, ca-
ramidi cu diferite imprinte si un'a: „Coh. III Brit(fanica)“. Nume de legiuni
s'au gasitu de mai multe ori la noi; mai cu s6ma alu legiunei a V. (Macedonica) cu
numerulu si cu numele cohortiloru; d'in acâata legiune negresitu, pene acumu n'amu
gasitu de catu doue : acestia, si un'a la Turnu-Severinu : „Coh. 1 Aug(usta).*
Amu mai gasitu aci ua masca mica de plumbu, unucalu micu de bronzu ps pe-
destalu si alte mici obiecte de bronzu. La essirea din cetate, d'a sting'a drimului
romanu, amu gasîtu doue sarcofage, unulu sub tind'a unui satâau, si altulu sub pa-
tululu altui sat6au. Celu de sub patulu erâ amblâtu; nu mai are nici unu interesu;
celu de sub tinda si mai aprâpe de drumu este forte importantu si sa 'mi fia per-
misu a me opri la diusulu.
Punendu sa sâpe sub tinda, prin buna invoiala, ca si pentru celu de sub patulu,
in mai pucinu de doue ore sarcof:gulu acest'a de pâtra, de pâtra calcaria tare, în
dimensiunca si form'a sarcofagului celui mare de la Museulu natiionalu, avendu
2”, 45 lungulu, 1», 04 latul, 1», 66 aduncimea, erâ intregu in faci'a s6relni, cu
totu lungulu seu spre siosea, curatitu de tote partile si neatinsu nicairi de sâpa.
Se intiellege co sâtuln totu erâ in jurulu lui, cu t6te babele si copii.
Dupo difterite observari, vediuiu co capâculu erâ lipitu cu cimentu, si pesto a-
cest'a, la amendoue capsteiele, cu sc6ba de feru, acoperite cu plumbu forte grosu.
Amu pututu parveni la deslipirea capăcului si la desclestârea lui d'in scbele de
feru. Atunci, insiruindu trei-dieci 6meni la funiile cu cari amu legâtu capâculu,
s'a pututu traga capâzulu pe jumetâte, pe pâtulu ce'i pregatisemu, in urletele de bu-
6
 14
4
ceia ce
curia a satului intregu. Unu profamu agreabilu s'a exalatu din sarcofagu,
facă pe mai multi sa dica: „Ce frumosu mirosu!* Acâsta operatiiune nu se mai ve-
diuse aci de cându este Celeiulu. | .
d'in-la-intru este
Paretii sarcofagului au grosimea 0", 18; aduncimea paretelui pe
de 0», 62; lungimea 2 metri; latimea 0", 60. |
cafeviia a-
Duoe d'in trei parti ale paretiloru sarcofagulu erau gâle; ua tierrena
nici cu capulu nici
coperi& ca ua bruma unu scheletu mai topitu, care nu ajunga,
capulu spre mâdia-n6pte
cu picidrele, la extremitatile sarcofagului. Scheletulu erâ cu
umerulu stingu;
si cu picidrele spre mâdia-di; capulu cadiuse d'in junghiatura spra
talpi de pluta
manele îi erau incrucisiate pe stomacu. La talpile pici6reloru, duoe
talpile pici6reloru ;
de duoe-spre-diece centimetri grosime, care au fostu legate de
scanduri putrede de ste-
nici unu felu de impunsatura nu arată urme de cusatura;
cadavrulu in
jaru, camu în form'a unui cusciugu neacoperitu, cu care se coborise
sarcofagu. Acesta a fostu anteiulu aspectu alu descoperirei.
semintie si
Cusciugulu cadavrului, imbracamintea si pod6bale, cumu si differita
intre ua adunci-
frundia aruncâta d'asupr'a corpului, formau ua tierrena, care variâ
inceputu cautârea de la picidre: trei
me de 10, 15 si pene la 20 centimetri. Amu
gasite, tâte
urci6re in rondu, asiediate la extremitatea sarcofagului. Osele picidreloru
tierren'a se
pene la cele mai mici, 'mi au datu ide'a sa formediu scheletulu a-fâra;
de
ciuruis prin doue ciururi. Totu corpulu fusese pe asternutu si sub acoperementu
frundia si ramuri de dafinu.
Amen-
Puţuiu alcotui corpulu intregu; a fostu ua femeia, ua femeia nalta si juna.
; cati-va
duoe cârcanele gurei intâcte; dinti forte potriviti, nici ua masea stricata
dinti cadiuti "i amu pusu la locu.
acei'a cari au
Ce dialectu s'a rostitu prin aceste frumâsa c6reane? O sciu numai
ei. Ve potu spune
ascultâtu suspinele inimei ei si cari au auditu jalea de la mortea
cu dinti admira-
numai atatu co a fostu ua femeia, ua femeia inalta, ua femeia juna,
sociu, care ain-
bili, d&ro alu carui nume n'a voitu sa "lu spuna posteritatii gelosulu
cuiatu si a ferecatu în pâtra, feru si plumbu, obiectulu amorului seu.
inainte de
Ce mai potu spune este co acâsta femeia trai în timpulu imperiului,
numai dupo ua mo-
Commodu, adico mai nainte de 180 dupo Christosu, considerandu
pe care amu putut'o desciftră,
neta, bronzu de mijlocu, ce amu gasitu in sarcofagu si
indica puterea tri-
ridicandu cu mare greutate rugin'a de pe dins'a. Acâsta moneta
pentru a pati'a Gra,
punitiiale a lui Commodu pentru a siesea 6ra, titlulu de imperatu
&ro alu lui Christ. 181.
consulatulu alu treilea, cari correspundu annului Romei 934,
auru nu s'au gasitu in
Ce mai potu spune anco este co ua parechia cercelusi de
loru nu arâta, pe unde s'au
dreptulu urechiloru, ci pe la mijloculu corpului; co form'a
co asemene pod6ba fe-
desshisu ca sa se puna în urechia si co lâsa a se presupune
se mai cunn6sce. Unu
meesci se aruneâu în cusciugu. Ce a fostu de îiesatura abi€
Dafinii sunt neattinsi: si in
peptene sdrobitu cu totulu, unu acu de peru de ivoriu.
co, pe lunga se-
col6rea tutunului de Havana. Ua foia de coca de faina alb'a indica
7
 15

mintile, beuturile si aromele ce se puneau la morti, se mai puneâ si ua mica turta

de faina. |
Nici ua sticla nu s'a gasitu in sarcofagu, nici ua candela in jurulu lui. Cele trei ur-
ci6re daci au servitu, unulu pentru vinu, altulu pentru untu-de-lemnu si celu-l-altu
dreptu lacrimâru. |
Sarcofagulu, la iârna, se va transportă la Museu cu alte obiecte grele, precumu ua
piua de pâtra, ete.; 6ro cele aflate intr'insulu le voiu depune chiaru eu la Museu.
Osele s'au pusu d'in nou in sarcofagu.
Anco ua observare, pe care o credu interesante, la noi celu pucinu : toti cati voru
fi gasitu feru romanu la noi, voru fi vediutu acelu feru petruvsu de rugina. Sc6bele
de feru ce amu gasitu la acestu sarcofagu, acoperite de t6te partile cu plumbu, au
fostu atatu de ferite si conservâte incatu aru crede cine-va co sunt essite astadi chiaru
de sub ciocanu. D'in contr'a, plumbulu ce le acoperi, cara a priimitu injuriile exte-
ridre a 17 secule, s'a ingrosiatu cu ua patina albuia de tta frumuseti'4,

D'1N RELATUIINEA COTRA MEMBRII COMITETULUI ARCBEOLOGICU D'IN BUCURESCI, PUBLICATA

IN <TROMPETT'A CARPATILORU> No. 1010 p'in 20 Auausru (1 See.) 1872:

Ajunsu la Celei, de unde mai sunt vre ua diece kilometri pene la Vadastr'a, unde
mi propuneamu sapaturi, n'amu opritu ca sa vedu dâco nu s'au mai stricatu d'in a-
cale ziduri frumâse romane, sc6se de mine d'in pamentu, în lucrari de mai multe
Yeri. Amu trecutu la Oescu, numitu astadi Ghighiu, punctu intre unghiulu ce face riulu
Qescu (Iscrulu) dandu in Dunare, care si desparte Oesculu de acumu, de cea-l-alta
parte a lui, numita astadi Best, cu care erâ unitu ua data orasiulu cu unu podu
preste riulu Oescu, care s'aru put6 compară cu Jiiulu nostru, dâco nu aru fi numai
atatu de pucinu si linistitu totu-d'a-un'a.
Orasiulu Oescu a fostu capital'a Tribaliloru, in pr6jm'a cari'a au priimitu ei ba-
tava decisiva a falangeloru lui Alexandru III alu Macedonisi, dnpo care batâia cati
au pututu scapâ, s'au confundâtu cu Peucinii, in insulele Peuce (Dobrugea).
Romanii au maritu cu colonii acestu orasiu, pre care au dotatu cu ape abundante
printr'ua sistema minunata : unu apeducu prin care veni ap'a intr'unu basinu im-
mensu, d'in care se impartiă apoi ape in totu orasiulu. Acestu basinu este atatu de
largu incatu, plecandu'mi abi6 capulu, amu pututu sa intru pre elu in picire. Roma-
nii au facuţu aice cea mai mare cetate ce se vede astadi pre arâpt'a Dunarei si, de
pre obiceiulu romanu, impotriv'a acestei cetati, pre rip'a stinga a Dunarei, au ziditu
Celeiulu, a duo'a lucrare pâte romana pre rip'a stinga a Dunarei dupo Severinu, fa-
cendu si siosea pene in orasiulu. celu mare, Colonia Romana, numita Antonina su
Caracala, alu carui nume a remâsu pre partea acei'a a coloniei, unde se ridică pala-
tulu proconsulului. In Colonia Romana, d'in care s'a despartitu Colonia Romula,
se impreunau drumurile cate trele : celu de la podulu lui Traianu, care se despartiă
in duos, tinendu unulu spre Vulcanu; celu de la Celei, si celu de la Romula (Fla-
 ama ii fă
76

mend'a-Magurelle), care urcâ pre d'in dosulu Rosiiloru-de-Vede, urmandu pre unde
sunt viile acumu, si dâ in drumulu celu mare, trecendu Oltulu pre podu de p6-
tra (?) la Slaveni; apoi urmă unu singuru drumu pe drept'a Oltului pene la Rom-
nicu, unde treceă 6rosi Oltulu pe podulu de pâtra. cunnoscutu sub numele Podulu
vechiu (Pons Vetus), de unde satulu Podari, si a urmatu pre sting'a Oltului pene la
striintorea (Stenae) Turnu- Rosiu, alu carui pume pote co vine de la Turnulu Preto-
rivlui, care erâ la Dozia (2) si care pote sa fi fostu vo;situ acelu turnu, care a tre_
buitu se se spârga prin explosii de pulbere, candu s'a diramatu sub Yoda Bibescu, ca

una
sa se faca ceia ce s'a facutu acolo. Te e cerea a

nara e
De la Oescu la Celei a fostu podu de pâtra pe Dunare. Acestu podu s'a facutu

acei mata are Ra Ei aa

la annulu 318 de cotra Constantinu I, care voiâ sa fia alu duoilea Traianu, si care'si
asiediase cuartierulu generalu la Oescv, în timpulu rasboiului alu duoilea dacicu. (?)
Poăulu d'a sting'a Donarei a foatu apâratu cu intariri de amendoue lâturile si de
Ja capvlu lui pornesce sioseao'a de care amu vorbitu.
Amu voitu sa f:cu sapaturi si la acâsta parte a Celeialui, unde nu facusemu nici
ua data; amu combinâtu catu amu pututu sapaturile de partea stinga a podului, ur-
candu la siosea. N'a trecutu multu ca sa incâpa a se ivi printre caramidi, de accoperisiu
de case, bucati, fra gmente de statue, de marmore, in dimensiiuni naturali.
Ua mana tinendu unu parazonium; ua alta mana tinendu ua patera fârte bine fa-
sa aiba!) Si
cuta; ua alta mana tinendu unu ciocanu : (trei mani, ua statua nu pote
apoi attributiiuni differite; si apoi si marmorile de difterite cualitati, si lucrulu chiaru
de
differitu în privinti'a artei. Dâro mai 6to si alta mana rezimata pre ua jumetate
a unei statue a lui Jupiter cu acuil'a
paveza; apoi unu capu sferamâtu; apoi ua parte
la pici6re; apoi mijloculu corpului altei statue, a Minervei negresitu.
D'in mâlu cadeau mai multe bucati de tencuiala zugravita in col6re rosia, patla-
ginia, liliachia, si fragmente de frescuri, si multime de caramidi cu imbucaturi, de
cele ce serviau la accoperisiu de case.
de sta-
Amu constatâtu co aci au fostu case, si in faci'a caseloru, d'in josv, grupa
tue, dâco nu si templu.
ua alta
D'in combinarile fragmenteloru, amu constatâtu ua statua a lui Jupiter,
Imperatu, acei'a la care a ap-
statua a unei Vestale, un'a a Minervei, si una a unui
partinutu man'a cea cu parazoniumm. Amu ajunsu Ja temelia, la piedestalele acestoru
acestoru status;
statue. Nici ua, inscriptiiune; aose pedestalele nu sâmenaa fi servitu
de 3 me-
s6mana mai multu ua temelia ce a servitu la altu-ceva, pentru co erâ lunga
mai bine, si sub pe-
tri 20 centimetri, adunca de unu metru si lata de unu metru si
trile taiâte, se vedes cimentu si caramidi mari. M'amu decisu sa desfacu acesta te-
de josu a unei pe-
melia,, si tragendu petrile cele mari afora, amu vediutu pe partea
tre, littere latine; amu spalâtu atunci acea pâtra si amu constatâtu co din josulu
a se netedi pâtr'a
litteriloru au fostu reliefuri, cari sau sferamatu cu ciocanulu spre
ce trebuia se 'si ascunda inseriptiiunea in cimentu.
arâta co mo-
Iuscriptiiunea de pre pâtra, pe'care amu puso in pastrâre la Celei,
 17

numentulu (statu'a lui Commodu) & fostu aridicâtu de proconsululu seu in Daci'a,
Man'a dâro cu parazonium a fostu a statuei lui Commodu. (1)
Asiâ se pâte s'au intrebuintiatu
constată co a- la temelia unei
câsta grupa de fortificari de apa-
status, în tem- râre, la capulu po-
pluscufora tera- dului, punendu-se
plu, s'a claditu [ AMMIO= AI ” cuinseriptiiuneade
in timpulu lui NR R E dasuptu.
Commodu ; co. Vila R[ S PROCA VGl Se pote forte bi-
fanatismul cre- h. OTI CV SIT S Asi ne ca statuele lui
stinilorucontr'a SU] Commodu sa se fi
aganismului, YI N sferamâtu în Dacia %

sub primulu Im- in revolutiiunea, ce

peratu crestinu, au facutu Dacii sub
a sferamatu a- acestu Imperatu,
câsta grupa, si s6u se pote rosi
petrileceauser- ca insesi legiunile
vitu ca pedesta- * sa fi sferamâtu sta-
uri statuei lui * tuele si tâte mo-
Commodu, ari- IS îi numentele celui de-
dicâta de unu clarâtu de cotra Se-
proconsulu alu == Egg pati inamicu alu
seu in Dacia, Patriei , inamicu
alu dieiloru , patruccidu, gladistoru, carnefice aln Senatului, omoritoru alu cetatie-
niloru, care Senatu a si ordonatu terrirea cadavrului seu cu carligulu la spectaculu:
Totu la Celei, unde amu gacitu in multe ronduri sarcofage neamblâte, pre cari le
amu descrisu in diferite ronduri , amu gasitu si acumu unu mormentu de zidu forte
bine facutu : fundulu d'in trei caramidi de cele mai mari patrâie, ziditi aroi patetii
cu cimentu si cu caramida mica la perfectiiune de justetia si accuratetia, si accoperi-
(1) Pâtra de care vorbesce aci d-lu Bolliacu a fostu adusa in urma in Museulu d'in Bucuresci-
unde se afla acumu. Datorescu d-lui Grig. Tocilescu urmatârea, ei descriptiiune si desciftrare.— Este
ua pâtra ordinaria : On, 72 naltimra, Om, 50 latimea, On, 25 grosimea. Inscriptiiunea cu caractere
d'in secolulu alu Î1-!6, scrise cu pucina ingrijire,este intrega, osebitu de ente-va littere Ia fine, sterse
si stirbite Dupo tâte probabilitatile, pâtr'a a servitu de pedrstalu statuei lui Commoâu, inaltiata de
duoi servi, anume Zoticus si Sabianus, fiindu procuratore alu Augustalui, C. Heraclitus, fiiulu lui Xe-
nofonte.— Ea se citesce : „Commodo Ant(o)nino Auglusto) sub Claudio) (He)ractitio) Xenophontis
„procțuratore. Aug(usti), Zoticus et Salbijanus servi posue(ru)n(t).“—Pe romanesce: „Lui Com-
„modu Antoninu Augustulu, sub Claudiu Heraclitu, fiiulu lui Xenofonte, provuratorele Augustului,
„Zoticus si Sabianus servi pusera.“ — D-la 'lociloscu presupune co Claudiu Heraclitu alu lui Xeno-
fonte a fostu procuratore alu Augustului Commodu în portiiunea Daciei care purtă numirea de Pro-
vincia Malvensis, si care trebuia sa fi fostu situâta pe malulu stingu alu Dunarei, avendu capital'a
sa în Recic'a, s6u si mai bine pâte in Celei, unde se aflău stata'a si inscriptiiunea, asiediate de mai
susu numitii servi. — Acestu monumentu a fostu pene adi ineditu.
 ie cute taraaf alte iai paie
2
78

siulu din si6se caramidi de cele mari patrâte, cioplite de us parte si puse in clinu ca
unu capâcu de cusciugu. Doue din aceste caramidi, cele de la capu, erau sparte : ua
mana profâna de multu se verise in mormentu si amestecase 6sele, cantandu lucrule-
tiele ce se gasescu totu-d'a-un'a in morminte. La capulu mormentului amu gasitu
ua caramida de cele mari, cioplita in forma de cruce patrâta byzantina si mai afan-
dâta in pamentu decatu capulu cusciugului, care si elu erâ la ua aduncime de unu
metru si mai bine.
Combinandu 6sele, amu constatâtu co sunt de femeia. Amu gasttu sis ua braciara,
sparta de sticle, petre si margelusie, pre care o posedu. Amu gasftu si unu sfesnicu
de plumbu sferamatu, eare a servitu negresitu de lampa. Amu gasitu si banulu care
mi 3 datu exacta epoca a inmormentarii : unu bronzu mare alu lui Caracala, care
ma fostu in circulatiiune si pre care 'lu amu curatitu fârte bine. Legend'a aversului:
M. AVR. ANTONINYS. PIYS. FELIX. AvG.— Bustulu Imperatului, cu capulu lauratu, intorsu
spre drâpt'a si pvrtandu paludamentulu. Pre reversu legend'a : p. u. 7. R. P. XVII. IMP.
III. COS. 11 P. P. cari facu annulu romanu 697, 6ro crestinu 214. In exerga: s. c. Ua
estrada asiediatad'a sting'a, de pre care harangâ Imperatulu, cu man'a dr6pta ridi-
căta, duoi soldati tinendu duoe insemne militari si armati cu paveze. In faci'a ace-
storu soldati, unu siefu intorsu spre soldaţi tinendu spad'a. In alu duoilea planu, unu
stindardu in dreptulu soldatiloru si duce haste in dosulu siefului. Pre estrada, la spa-
tele Imperatului, unu lictoru tinendu fascele. In faci'a Imperatului, capulu Pretoriu-
lui întorsu spre lictoru, dicendu "i ceva.
Acâsta medallia interesante si fârte bine conservata, este ua variatiiune inedita
a numerului 455 alu Ini Cohen. -
Ciudata corbinare! 'Toemai in acestu annu, Caracala a venitu in Dacia, si8 a trasu
negresitu la palatulu proconsulului, care urmâdia sa fi fostu in orasiulu d'alaturea
marei colonii Romana. In annulu acest'a se pâte ca orasiulu Caracalulu sa'si fi luatu
numele ce *si lu pastrâdia pene astadi. Ac6ata medalia, venita in Dacia d'in Roma
in annulu candu erâ Caracala in Dacia, facendu negresitu crudimi, ca în t6te partile
pre unde se aratâ,—coci si reversulu medalliei unu asemenea lucru explica, — nuoa
fiindu acâsta medallia frumâsa, s'a aruncâtu în mormentulu femsiei crestine de co-
tra cine-va care o iubiâ,
Semnulu crucei la capsteiu vedesce co femei'a a fostu crestina, si ascunderea ace-
stei cruci vedesce co crestinismulu erâ prigonitu; erâ periodulu prigunirii a si6sea,
care a fostu sub Septimiu-Severu ; mormentulu si cele-l-alte vedescu co femei'a a
fostu dintr'ua clase superi6re a societatii, din care se pâte trage co crestinismulu
erâ prin Dacia, pre la inceputulu secolului alu treilea, adeco cu unu secolu pene sa
nu "lu impuna Constantinu Daciei.
Amu curatitu si amu spalâtu bine acestu mormentu porfectu si« "lu amu lasatu in
ingrijirea, proprietarului, in a carui gradina 'lu amu gasitu, cu marea lui satisfac-
tiiune, platindu'i bine unu locu pre care nu aveâ nimicu semenâtu; "i smu spusu ce usu
pâte face cu acâsta frumusetie, care "i remane lui, si cumu o sa "i fia casa visităta de
cotra toti trecatorii.
 19

A-duo'a di, mergendu sa mai vedu mormentulu, nu mai eră nici ua caramida, la
loculu ei. Astu-felu ignoranti'a si nerespectulu anticuitatiloru, pre care n'a sciutu sa
lu înspire guvernele nici la Celei, nici la Recic'a, nici la Turnu-Severinului, la ace-
ste trei importante localitati, dirâma si strica totu, fora consciinti'a,

DIN <TROMPETT'A CARPATILORU», ANNULU X1, NO. 1059 D'IN 113 APRILIE 1873 :

Me intorcu la Celei, despre care amu avutu occasiune sa vorbescu de multe ori, si
unde amu facutu lucrari alte dati fârte importante, gratiia mai allesu ordineloru date
de generalulu Florescu. |
'Precendu pre la Celei, unde sunt importante lucrari romane, m'amu opritu sa
Visitediu lucrarile mele de mai nainte si sa mai si facu ce voiu put6. Amu lucrâtu
dâro duo dile si acî. La departâre de trei stanjeni de la mormentulu de caramida
pre care "lu amu gasitu annu—si despre care amu relatâtu,—pre costa, de d'in susulu
orasiului, în faci'a Dunarei, amu gasitu unu altu mormentu totu de caramida, mai
importantu decatu celu-l-altu pentru marimea si constructiiunea lui, la ua aduncime
de ua jumetâte metru. Acestu mormentu aveâ fundulu d'in patru caramidi late; pa-
retii lui se compunran d'in 75 caramidi, asemenea asiediate un'a preste alt'a fora
sa încalce fundulu, de marginea paretiloru; d'asupr'a, cate ua caramida mica in
forma celoru obicinuite astadi, in care se rezimau caramidile mai mari decatu ale
fundului, cioplite la ua lature spre imbucare, si formau accoperisiulu (capâculu) mor-
mentului. Accoperisiulu se inchideâ la capu si la pici6re cu cate ua caramida si mai
mare cu ornamente pre dins'a, cu marginile resfrante. Caramid'a de la picidre erâ
sdrobita; pe cea de la capu amu addus'o aci intacta. Lectiiunea de annu cu farârea
d'in mormentulu ce anu descoperitu atunci, si dorinti'a de a ved6 în Museulu nostru
asiediatu unu asemenea mormentu, m'au facutu a luâ urmatOrele precautiiuni: amu
trasu ore-cumu desemnulu mormentului descoperitu intregv de t6te partile, bine ma-
turâtu si bine stersu; amu numerotâtu caramidile, spre a se put6 asiediă fia-care la
loculu ei, si le amu transportâtu la St. Sa Parintele Nicolae Exarchulu, spre a se ad-
duce la Museu candu se voru cere. In mormentu, a fostu cadavrulu unui omu fârte
corpulentu, dero, — lucru ee nu mi s'a mai intemplatu sa vediu la nici ua deschi-
dere de mormentu, — nici sarcofagu de p&tra, nici pâtu de caramidi (locus), nici
asemenea, ca acestea (sepulcrum); corpulu, fârte invederâtu co a fostu taiâtu bucati,
candu s'a depusu in mormentu, coci 6sele erau amestecâte, astufelu cumu sa nu lase
banuiala despre acâst'a; capulu s'a gasitu pre la mijlocul corpului, cu faci'a in josu,
lipitu de paretele mormentului. Unu singura instrumentu de feru s'a gasitu la pi-
ci6re, Qin nenorocire tocmai acolo unde caramid'a acoperisului fusese sparta, si unde
s'a pututu introduce umedi6l'a, incatu rugin'a 'lu-a discompusu cu deseversire, si "lu
amu adunatu in fractiiuni mici. Moneta amu gasitu, cernendu pamentulu cu ciurulu»
si, de-ai de ua camu data numai unu blocu verde, dro totu amu tresaritu de bueu-
 „actoria
nt
80

biz ia
ria, sciindu co acest'a este documentulu care nu minte, care dovedeste annii, dâco nu

a ea
si annulu inmormentarii.

pirat
Nici unu ulcioru s6u altu vasu în mormentu.
Curatindu acâsta moneta cu t6te precautiiunile, amu deacoperitu efigia Iuliei

au
Domna pre ua medallia de brouzu grecu-imperialu, batuta intr'unu orasiu alu Thra-
ciei, pre care nuw'lu potu spune astadi, pentru-co reversulu este fârte complicâtu si

tă e re e oa:
trebuia anco curatitu; legend'a n'amu putut'o descifirâ anco, fiindu accoperita de ua
coclla tenace; in campulu reveraului anse, este unu templu cu patru columne, cu

ae ate
statu'a Dianei în centru.
Medalli'a ne spune pene acumu co acâsta inmormentâre s'a facutu in timpulu lui

R
Septimiu-Severu, cu cati-va anni inainte de inmormentarea descoperita annu, totu

a Li ate alai uraeaatut

intr'unu asemenea mormentu d'in timpulu lui Caracala, si in annulu chiaru candu
Caracala se aflâ in Daci'a, precumu amu demonstrat'o la descrierea acelui mor-
“mentu. Candu voiu putâ sa citescu numele consulului, in legand'a reversului acestei
medallii, voiu put6 sa spunu annulu precisu candu s'a batutu medalli'a.
Cranialu d'in acestu mormentu, f6rte mare, 'lu amu addusu intregu.
In Celei, amu mai gasftu acumu unu sarcofagu de pâtra, care a continutu corpulu
unui copillu; d'in nenorocire anse, acestu sarcofagu s'a descoperitu de unu idiotu in-
tr'unu siantiu ce'si faceâ, si aviditatea “lu a impinsu sa sparga capâculu, care nu fu-
sese legâtu in sc6be de feru, si sa câute vre ua combra. Amu scosu acestu sarcofagu
d'in siantiu, descoperitu, â6ro n'amu mai gasitu intr'insulu decatu cate-va osci6re.
Nenorocitulu individu care a comisu acâsta vina, mi s'a parutu necapabile a fi datu
judecatii. |
Cei'a ce amu mai facutu acumu în Celei este descoperirea piciorului d'in dr6pt'a
de la capulu podului lui Constantinu , lucru cs 'mi stâ pre inima de candu descope-
risemu pre celu d'in sting'a cu casele si statuele despre cari amu relatatu acumu
unu aânnu. Acestu picioru 'lu amu descoperitu destulu de bine, dâro n'amu gasitu pre
lunga dinsulu nici fragmentu de staţaa, nici nimicu altu care sa aiba vre-unu
interesu.
DESCRIEREA STELEI ROMANE, AFLATA LA RUSANESCI IN JUDETIULU ROMANATI

Acestu monu- ghiu. Ornamentulu

mentu epigraficu , de la crestetu lip-
celu msi mare d'in sesce. Inscriptiiu-
Museulu de anti- nea sta incadrâta
cuitati d'in Bucu- in impletituri de
resci, c+ie ua stele frundie. De-si al-
colosale de pâtra terâta în maimulte
calearia, mesurand locuri, ea se p6te
4* inaltime, 1* 6 restitui mai bine
latime. A fostu a- de cumu a facutu
flata, în pamentu a-i“ Ernest Desjar-
la Rusanesci, in an- dins, carele mai an-
nulu 1865, si ad- taiu a publicatu a-
ducendu-sein capi- c6sta inseriptiinus
tala la 1867, por- id Annali del In-
tiiunea inferidre, stitulo di Corres-
mai josu de inserip- pondenzu Archeo-
tiiune, s'a surpatu. log'ca din Roma
Capeteiulu superi- tom. XL, 1868, p.
oruestein forma de 27, dupo care a
fronton triunghiu- transeris'o si dia
laru, cu cate unu Th. Mommsen in
leu culcâtu d'asu- Corpus Inscrip-
pr'a fia-carui un- tion. latin. t. III,
No.6281. Di: Olto Hirschfeld , in Epigraphisch= Nachiese, Wien, 1874,p. 62, îi a
addusu indreptari notabili. Lectur'a cea mai probabile este :
 82

Copia posibile + De cititu: : Romanesce :

DM D(is) M(anibus) Dieiloru Mani.

AEL VALES Ael(6us) Vales Aelius Vales
QYI ET ES qui et Es- care (se numiâ) si Er-
BENYS VIX benus, vix(î£) benus, a traitu
AN LXXX an(nos) LXXX anni 80.
Syra CONU (Syr]a coniux (Syr)a sociva (lui)
ET FORTVNA et Fortuna- | si Fortuna-
TVS LIBRT tus lib(e)rt- tu libert-
Y3. PATRON us patron(0) ulu (lui), patronului
B.M. F.C. b(ene) m(erenti) f(acien- celui plinu de merite au
dum) c(uraverunt) ingrijita a face (acestu
. monumentu).

d.
ADAOSE LA MEMORIULU ASUPR'A DUOE BASO-RELIEVURI MITHRIACE
AFLATE IN TRANSILVANIA

de Felix Lajard.

TRADUSU D'IN «MEMOIRES DE L'ACADEMIB ROYALE DES INSCRIPTIONS ET BELLES-LETTRES

DE FRANCE? TOM. XIV. (Paris, 1845) p. 178).

De la redactiiunea Memoriulului meu asupr'a celoru duce baso-reliefuri mi-

thriace descoperite in Transilvania în c6ce, d-lu Duchesne, conservatoru alu cabine-
tului de stampe de la Bibliotec'a regale, a bine-voitu sa'mi communice numerile 46
si 47 d'in Curierulu rumanest, de la 22 si 27 noemvrie 1837, ce 'i fusese tramise
de d-lu marchizu de Châteaugiron, consulu generalu alu Franciei la B ieuresei si in
cari se afla ua dare de s&ma despre descopurirea unui Mithraum subterranu, lunga
Slaveni, în Ti6rr'a Romavâsca. Sâtulu acest'a se afla pe malulu dreptu alu Oltului,
Aluta Win vechime, cu vre ua duce leghie spre sudu-vestu de orasiulu Caracalu, si
prin urmare nu tocmai departe de loculu iinde Oltulu se vârsa in Dunare. (1) La cele
d'anteiu cercetari ce se facura la acâsta localitate, in lun'a lui noemvrie 1837, se
scâsera d'in la-intrulu Mihreului, obiectele urmatâre : ua pâtra spârta pe care stau
sapâte cuvintele : SOLI INVICTO MITHRAE.; altu fragmentu purtandu alta inchinare:
ARA, SOLIS. 8.; duoe baso relievuri mithriace, unulu intregu, 6ro cela l-altu camu stir-
*

(1) Chartele geografice nu arăta nici ua cetate antica chiaru pe loculu Slaveniloru ; dEro- ze
pâte crede ca Mithrezulu de care e vorb'a a fostu construitu lunga loculu numitu Castra Aova
de unde nu pr6 departe, pe malulu oppusu alu Dunarei, se află cetatea numita PNicopolis ad
Istrunu
 33

bitu; duoe fragmente de sculpturi cari si ele provinu de la duoe baso-relievuri si a-

celea consacrâte lui Mithra; si in fine cate-va alte feramaturi de anticuitati romane.
Pe lunga unulu din cele duce numere (2) ale Curierului rumanesk ce 'mi ivlesnise
aceste cunnoscintie, se află alaturâta ua tabella litografiata, in care sunt infacisiate
si6pte monumente allese printre cele pe cari le insumaiu rapede. (3) Aci me voiu oc-
cupă numai de fragmentulu de sculptura care este alu treilea la rondu pe acea ta-
bella, si pe care socotescu co trebuiâ sa "lu reproducu aci prin ua decalcâre fidele.

Acestu fragmentu faceâ parte d'intr'unu baso-relicvu mithriacu, impartitu în trei

tabele a6u compartimente; acumu elu nu ne mai presenta decatu ua particica d'in
tabel'a mijlocia, si pe cea de josu intr6ga. Totusi in starea in care se afla, putemu
in
recunn6sce co, atatu in privinti'a conceptiiunei si aintocmirei subiectului, catu si
privinti'a stylului si u executiiunei, baso-relievulu d'in care faceâ parte erâ forte a-
semuitu cu cele duoe baso-relievuri mithriace d'in Transilvania, despre cari amu
tractatu in Memoriulu de mai nainte. Cu atata numai acest'a ne este mai de folosu
decatu cele-l-alte , co elu ne arâta, in inttegulu ei, scen'a alu carui câpetu des re
sting'a lipsesce in ambele cele-l-alte, d'in caus'a sparturei loru la acelasi punctu. A-
cea, scena se afla chiaru mai desvoltâta si mai curatu sapâta pe fragmentulu de la
Slaveni, decatu insusi pe unu alu treilea baso-relievu, ce 'mi a servitu a o expli-

roma”
(2) Numerulu 47, — [Numerulu lamu gasita si amu reprodusu continutulu lui, serisu
putut'o află:
nesce, în Annex'a A; Qâro tabell'a litografiăta lipsesce si nicairi pene acumu n'amu
A.1.0.]
(3) Tote aceste monumente sunt de marmore alba.
 84

câ.(4) Aci, ca si in acelu ultimu monumentu, vedemu unu primu porticu boltitu sub
care myatulu (initiiatulu seu invetiacelulu) plinu de caintia da in genuchi d'inaintea
unui altu personagiu, carele sta in picidre; dâro, in rondulu acest'a, personagiulu
standu in picidre are in capu ua caciula frigiâna, pe dinsulu haiwa numita candys
si tine in mana unu pumnalu, cu care ameninţia capulu mystului.
Aceste noue particularitati me facu a crede co, de pre aceste semne, acelu persona-
giu trebuia sa fia insusi Mithra, indeplini ndu sarcinele de jude infernalu, si nu Jze-
dulu (5) Serosiu, cu alu carni nume crediusemu co potu darui pe acelu personagiu
golu si reu caracterisatu, carele, intr'unulu d'in baso-relievuri, ni se presenta intr'ua
positiiune analoga, Deci cei-l-alti duoi judi infernali cari, pe acelu baso-relievu, ca si pe
fragmentulu de la Slaveni, siedu dinaint6 infricosiatorului TPribunalu de la puntea Ci-
nevad, devinu, unulu Serosiu si celu-l-alta Râsine-Rastu, adico acei duoi Izedi pe
cari legend'a persica ii pune alatur cu Mithra, pe aceiasi punte Cinevad, unde, cu a-
jutorulu loru, dieulu judeca faptele cele bune si cele rele ale suffleteloru. Mai incolo,
aflamu, in fragmentulu de la Slaveni, ca si in alte trei baso-rievuri d'in Transilvania,
6rosi pe Mithra standuin pici6re pe unu cuadrigu (carru cu patru cai), alaturi cu unu
personagiu golu si asemeni in picidre, carele trebuia,sa fia stu geniulu Fosforos, s6u
mai bine anco insusi mystulu, pe care Mithra ila duce in ceru, dupo ce elu ainvinsa
pe Ahrimanu' (Gieulu reuleu) si iadulu. (6) Acf, ca si in baso-relievurile de la Apu-
lum si de la Sarmizegetusa, unu si€rpe fârte mare sta incolacitu imprejurulu trupu-
lui lui Ahrimanu, ridicandu'si capulu in susu si cautandu sa respinga attaculu lui
Mithra, chiaru si io momentulu candu, prin postur'a si prin infacisiarea chipului seu,
geniulu reului se arâta a fi iovinsu. Dâro, in fragmentulu de la Slaveni, va particu-
laritate ce merita t6ta attentiiunea, ndstra, ne presenta unu exemplu nou despre nein-
cetat'a oppositiiune ce se credeâ, de pre theologi'a orientale, ca existe intre fiinţiele unei
lumi create de principiulu bunului, si acelea ale lumei essite d'in procreatiiunea ge-
niului reu. Acâsta oppositiune, asupr'a cari'a si cu alta occasiune (7) amu chiamatu
luarea, aminte a archeologiloru, se dovedesce in casulu de facie prin presenti'a şi ac-
tiiunea unui si6rpe, carele fiindu pusu pe W'asupr'a cuadrigului lui Mithra, se rapede
da dreptulu ca sa attace, d'iinpreuna cu Mithra, pe Ahrim nu si pe sirpele lui; pe

(4) [Aci autorulu se referre la Memoriulu seu asupr'a baso-reliefurloru mithriace d'in Tran-
silvania, a carui lectura este indispensabile pentru cine voiesce sa iea na cunnoscinti'a mai de-
plina despre natnr'a cultului anticu alu lui Mithra la Romani, si in parte la Romanii d'in Da-
PE

cva. N'amu cutezatu anse a introduce aci traductiiunea acelui intinsu memoriu, care nu occupa
mai pucinu de 124 de pagine în rolumulu XIV alu Memoriiloru Academiei de Inseriptiiuni si
Belle-Liittere. 4.1.0].
(5) [lu vechi'a religiune a Persiloru, Jredii erau genii buni, de a duo'a clase.]
(6) Unulu d'in fragmentele aflate in ruinele vechiului Virunum (despre care se vorbesce in me-
moriulu precedente, p. 144—146), precumu si faci'a anteridre a baso-relievului d'in Hedernheim
(Anmal. des Vereins fir nassauische Alterthumkunde, t. |. tab. 1) ue arăta inte” adeveru pe mystu
ajungendu în ceru pe carrulu lui insusi Mithra,
(7) In Nouvelles Annales de P Institut. archeolog. t. |, p. 115 si 176. — Recherches sur le culte
de Venus en Orient et en Ocoident, p. 46 si 47.
 85
Persiloru : vechiulu
Ahrimanu, carele, o mai spuseiu, este numitu in cartile sante ale
a, naperc' a inamica lui Mithra.(8)
siârpe eu duoe picidre alu iadului, naperc'a vaninds
sierpe vinu deci a confirmâ
Presenti'a si actiiunea sierpelui lui Mithra s6u a banului
asupr'a baso-re-
explicațiiunea ce amu datu, in a duo'a sectiiune a memoriului men
acolo.
lievuriloru Transilvana, despre portiiunea ioferi6re a celoru trei sculpturi citâte
ca ce noi amu mosteni tu de la anticui-
Printre numerâsele baso relievuri mithria
monumentu care
tatea romana, fragmentulu de la Slaveni este pene acumu upiculu
iiune intr'ua scena
sa ne infacisiedie sierpele celu bunu si pre cel reu, pusi in opposit
la acelasi locu a a-
ca acei'a pe care amu descris'0. De altu-mintrelea representarea
alte monumente, ci-
cestoru duoi sierpi nu s'a gasitu pene acumn decatu pre duos
la Roma io palatulu
tate mai susu, adico : pe ua bucata de lutu ce se pastrâ odinira
ulu de la He- .
Zeno, (9) si pe baso-relievulu cu duoe fecie carele provine d'in Mithrae
tiiunea ce-
dernheim. Trebuia sa adaugu co în fia-care d'in aceste monumente, disposi
lutu d'in palatulu
loru duoi sierpi, bunulu si reulu, differe cu totulu. Pa bucata de
persona giu, ce pârta
Zeno, sierpele celu bunu sta incolacitu imprejurulu trupului unui
(stu altare in-
unu toiagu luugu, si sta in picire, în mijloculu celoru siepte pyree
mea, este insasi
flacarâte), embleme ale celoru siepte planete, si carel, dupo parerea
a lui Mithra, priviti ca domni ai
manifestatiiunea lui Ormuzâu (dielulu binelui) stu
cuprinsu de cotra cele
cerului. Pe acelasi planu, dero af6ra d'in cern, adico de cerculu
este Ahrimanv, in-
siepte pyree, sta unu altu personagiu, carele, dupo cumu crediu,
prin postur'a sa
fasiuratu fiindu in incolacirele sierpelui celui reu, si dovedindu atatu
cu rusine d'in ceruri. In adeveru
catu si prin loculu unde se afia, co a fostu alurgatu
sub furm'a unei ne-
Buu-dehesiulu (10) ne spune co Ahrimanu se furisiase in ceruri
parce si co Ormuzdu l'a gonitu de acolo.
de la Hederoheim; ci,
Nu aceiasi scena sa reproduce pe monumentulu cu duo» fecie
te, formata d'in Mi-
pe faci'a anteri6re a acestui monumentu, la drept'a grupei obicinui
rezimatu de unu copa-
thra si d'in 'Tauru, vedemu pe geniulu ecuinoetiului primaverei
ce'ai ridica capulu d'asupr'a
ciu infloritu, pre tulpin'a carui'a sta incolacitu unu sierpe
lui Mithra si asupra sierpe-
crestetului copaciului si 'si atintesce privirea si asupr'a
tiiune de acestu felu,
lui, symbolu alu vietiei si alu generatiiunei.(11) Iatr'ua composi
intre sine ambele grupe,
se invederdia indestulu de bine rapportulu directu care lega
i la ecuinoctiiulu de vâca,(12)
diotre cari celu d'anteiu este emblem'a prenovirei vieti:
faclia aprinsa si unu copaciu
pe candu celu d'alu duoilea, prin aceia co contine ua
aiure.
(8) Zend- Avesta, t. 1, 2 part. p. 112, 805, 877; t. II, p. 208 si
cu, turnatu de sticla, ce Passeri dăse
(9) S'aru cuveni pote sa adaugemu aci baso-relievulu mithria
ntu altu-fel u decatu dupo gravur'a ce'lu înfacisiedia
lui Olivieri; dâro nu sunnoscu acesta monume me
si executiiunea i este asiă de prâsta incatu nu
în Antichită cristiane (tab. VI, la pagin'a 23),
potu pronunciă în moda af rmativu despre dinsulu. sante ale Persiloru,
un'a din cartile
(10) Zend- Avesta, t II, p. 351. — Bunu-dehesiulu este
cuprinse în collectiianea numita, Zend- Avesta. Instit. p. 69—7
despre paso-relievurile d'in Transilvania, în Menmor.
(11) Vedi Memoriulu
80—83.
(12) Ioid. p. 10 si 74.
 36
infloritu si incinsu de unu si6rpe, altu symbolu de vistia, (13) arâta cu energia ac-
tiiunea focului cerescu, si fenomenulu reproductiiunei la aceiasi epoca. Dâco anse nu
ne butemu induoi despre activitatea priinciâsa a girpelui d'in antei'a grupa, apoi
6rosi nu se pâte contestă co unu altu sierpe are ua activitate vatamatore, in scen'a
injuoghierii taurului de man'a lui Mithra. Acf, dedesubtulu taurului doboritu, ve-
demu acelu siârp3 incolacitu pe unu crateru (s6u vasu cu manere) si verindu'si
ca-
pulu in gâur'a vasului. (14) Precumu amu spus'o mai nainte, (15) cracterulu, in
doc-
trin'a mystereloru lui Mithra, eră symbolulu principiului umedu, alu acelui
principiu
fora de carele nu pâte fi generatiiune s6u reproductiiune; si d'in acesta causa
aflamu,
in fragmentulu de la Slaveni, pe geniulu ecuinoctiiului primaverei asiediatu
chiaru
la buzele craterului, cei'a ce ne presenta ua noua particularitate, care d'in
tâte punc-
tele de vedere merita sa fia semnalâta attentiiunei archeologiloru, si care a doben-
ditu anco si mai multu interesu, de candu s'a mai descoperitu si unu altu baso-re-
lievu mithriacu, despre care vomu face'acf ua scurta mentiiune. Acestu baso-relievu,
despre carele a tractatu intr'ua frumâsa disertatiiune da profesoru Fredericu
Creu-
zer, (16) decorâ Mithraeulu ce s'a descoperitu la 1848 in Neueuheim aprâpe de Hei-
delberg. Pe dinsulu vedemu unu sierpe fârte mare gata a'si veri capulu intrunu
crateru, d'asupr'a carni'a este sculptatu unu capu de leu. Ac6sta grupa symbolica
e
asiediata chiaru dedesubtulu geniului ecuinoctiului de vâra, carele, in fragmentulu
baso relievului d» la Slaveni, isi are pici6rele chiaru pe buzele craterului.
Asiâ dâro
candu citimu in Zend-Avesta (17) co Ahrimanu opresce ap'a de
a curge si copacii
(18) Nouvelles Annales de VInstit. archtolog. t. |, p. 165 şi 166. — Recherche
s sur le culte de
Venus, p. 25 si 36.
(14) Aceiasi emblema se mai gasesce pre alte trei baso-relievari mithriace
, ca s'au descoperita,
unulu la Fehlbach (Sattler : Gesch. des Herzogth. Wirtenberg, |, Bă., s 192,
Tat. XI), altulu la
Ladenburg (Act. Academ. Theodoro- Palat. . ], p- 201, tab, II. fig. 3), si
alu treilea la Dormagen,
Ultimulu imi este cunnoscutu printr'anu desemnu ce a bine-voitu
a-"mi tramite alu doctora Dorow,
si care nu este unco publicâiu.
(15) Vedi în Memoriulu despre bas. rel. din Tr. p. 12—15, — precumau si:
Nouvel, Anal. de
VInst. arch. t. |, p. 167 si 168; si Rech. sur le culte de Venus, p. 36—39,
-
(16) Acâsta disertatiiune porta titlulu : Das Mithraeun von Neuenheim bei Heidelberg (Heidel-
berg, 1838; în-8 tab.) Impreuna, cu tâte ameruntele asupr'a acestei insemnate descoperiri, se ga-
sescu in acelu volumu, planulu ruineloru Mithraeului, desemuulu dupo baso-relievulu principalu cu
care eră decorâtu interiorulu edificiului, precumu si ua serie de erudite observatiiuni, asupra caror'a
Yoiu reveni in scrierea mea despre cultulu si mysteriiie lui Mithra.
Totu acolo voiu arată si parti-
cularitațile noui ce presenta compunerea curiosului baso-relievu de
Ia Neuenheim. Dâro chiaru de
acumu nu me potu opri de a dice co cele patru compartimente ale acestui
monurmentu, unde se
vedu: unu tauru pascendu si trei personagie formandu grupe, în diferite postari cu
unu tauru, imi
paru co sunt allusiuni la cele patru fase ale vietiei omenesci, si co ele, prin urmare,
dau unu grada
mai multu de probabilitate presupuneriloru ce amu propusu, candu amu
tractatu (p.76—86) despre
cele duoe grupe syrmbolice cari figuredia, in baso-relievurile de la Apulum si de la Sarmizege
thusa,
unde vedemu unu personagiu calâre pe unu tauru în piciGre, — cei'a ce se vede si in
fragmentulu
de la Slaveni, — eo pe unu altulu, ducendu pe spinare unu tauru resturnăta, pe care ilu tine de
piciorele de d'inderetu,
(17) Tom, II, p. 261. — Tbiq. p. 204.
 87

de a cresce, co napere'a inamica lui Mithra produce secet'a în tinuturi, forte usioru
putemu pricepe co, verindu'si capulu in crateru, si6rpele d'in baso-relievurile de la
Hedernheim, (18) de la Neuenheim si d'in fragmentulu de la Slaveni, dovedescu în-
tentiiunea criminale de a secâ sorgintiele de reproducere si de rodire : elu nu este
altulu decatu Ahrimanu, urditorulu mortii, attacandu in alu loru principiu vitale,
t6te creatiiunile lui Ormozdu si lui Mithra. (19)
Deci baso-relievulu de la Hedernheim, bucat'a de lutu d'in palatulu Z:no si frag-
mentulu de la Slaveni, preseutandu cate-si trele, in compositiiuni fOrte difterite dupo
ap. arentia, pe ambii sierpi la unu locu, dovedescu aceiasi intentiiune, adeco de a in-
facisiă sub symbolele sierpelui celui bunu si celui rau, lupt'a neincetata ce existe in-
tre bine si reu, intre principiulu binelui si alu reului.
Me margineseu de ua-camu-data in aceste observatiiuni. Ele voru fi de ajunsu,
speru, spre a indreptati attentiiunea speciale ce amu socotitu de cuviintia a dâ frag-
mentului de sculptura si baso-relievului, cari mi Î.-au provocatu. Sa 'mi fia aseme”
nea iertatu de a a- interesu pentru inain-
dauge co, deco chiaru tarea cunnoscintie-
numai acestu frag- loru archeotogice, aru
mentu si acestu baso- trebui sa 'si un6sca
relievu dau asiâ ma- urarile cu ale mele,
re pretiu descoperirei spre a se face cu grija
Mithracu'ui dela Sla. si cu staruintia noui
veni si a celui de la cercetari in acele doue
Neuenheiw, apoi tâte localitati.
pers6nele cari simtu

NB. Reproducemu i petabell'a annexatala

aci alte doue d'in cele i! articolulului W.aeBla-
siepte monumente ce BD remberg din No. 47
se aflau representâte . alu Curierului Ru-
manescu de la 1837. Le amu afiatu pe tabela XCIX, n 2 si 3, in atlantele in folio,
pe care Felix Lajard ilu pregatise de mai nainte prin typaru (Paris, 1846) pentru
marea 3a opera, remasa necompleta, asupr'a Cultului gublicu si mystereloru lui Mi-
thra, în Oriente si Occidente.

(18) Vedi Memor, despre bas. — rel. d'in Tr. p. 116, 117 si 182. -
totulu
(19) Pre cele mai multe d'intre obicinuitele baso-relievuri mithriace, sierpele, avendu cu
injunghiatu. Si acolo,
alta postăra, privesce cu luare a-minte eumu sangele curge d'in ran'a taurului
totu pe Ahrimanu representa, d&ro pe Ahrimanu cautandu a amagi priveghierea canelui, paznicu
d'in trupulu anima-
ala suffeteloru, si pandindu momentolu candu va pute sa apuce suffletulu ce esse
suffetulu in timpulu vietiuirei
lului sgmbolicu, impreunacu sangele, unde locuiesce mai cu sâma
intr'anulu
de pre pamenta. Voiu expune altu unde-va parerea mea despre unu micu sierpe care,
d'in compartimentele feciei anteridre a pretiiosului baso-relievu de la Hedernheim, sta sub polele u-
nui copacia.
 88

treia e APARE
- DESCRIEREA ANTICUITATILOR DE LA CARACALU SI RECICA, EXTRASE D'UN
PUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE,

bomoaului Cesaru Bolliac

D'in TROMPETT'A CARPATILORU, Annulu VII, 1869. No. 696.

Archeologia si Numismatica,

In noue ronduri s'au gasitu movete antice în cuantitati mari, cumu să pta sciinti'a,
sa traga profitu, numai in Romani'a de dincoci de Milcovu si de d'incolo de Oltu, in-
trunu sursu de 12 anni. i
Se voru fi mai gasitu pâte si altele, dâro nu potu vorbi despre acelea, peritru co
n'amu fostu eu norocitulu care sa le vedu si nici n'amu auditu vorbindu-se despre
dinsele intr'unu -modu precisu; pentru co indata ce unu tierranu da preste ua comâra
—termenulu genericu iu limbagiulu populara pentru totu ce se gasesce de pretiu in
pamenti,—jidovulu este aci sa'lu insiele a-i o luâ pre nimic'a, spre a o face neve-
diuta, prin acâsta mrâja impletita de jidovi, care so intinde in t6te partile, preste tâta
„tierra. La ascunderea comoriloru au ajutatu pene acumu si guvernele, spre marea
paguba a studiiului anticuitatii, a studiiului evenimenteloru petrecute in acâsta tiârra
si a museuriloru natiionale, prin persecutarea acelor'a ce se banuiâuco aru fi gasitu
comâra ......
 89

A cincea afiâre considerabile, a fostu in Romania mica, în jurulu ruineloru colo-

niei Antonina, Castra-Nova, lunga Caracalulu de astadi.
In acâsta aflare s'a numeratu la vre ua 8000 bucati denari ai epozei de la Com-
modu pene la FElagabalu. Vre ua 7000 d'in acestea au pututu sa'mi intre, ronduri,
ronduri, io mana, pentru co amu mersu la timpu in Craiova, candu t6te acestea se a-
flau in posesiiunea unoru banchieri israeliți de acolo.
Voiu vorbi intr'unu articulu în parte despre acâata importante aflăre. Acumu nu-
mai, spunu co in aceste 7000 cari "mi au trecute tâte, ronduri, ronduri, prin mana,
n'amu gasitu nici unu qu'naru; toti au fosta denari modullu ordinara si pr€ pucini
modullulu celu mare. Capete rari, in aceste 7000 bucati, amu gasitu: 6 Pertinaz,
1 Didius ulianus, | Niger, 20 Albinus, vre-ua 60 Pluutilla, vre-ua 30 Macrinus, 2
Diadumenianus, 3 Paula, 7 Aguilia Severa, 10 Soaemia. Cele-l-alte tâte au fostu
Commoâu, Septimiu Severu, Iulia Domna, Caracala, Gria si Mesa, in genere pr6
bine conservâte si cele mai multe cu t6ta fl6rea tiparului.
Aceste monete negresitu co au fostu iugropâte in timpulu lui Elagabalu, pentru
co mai josu de Mocsa nu s'a mai gasitu nici un'a, si tocmai cele d'in acestu timpu
sunt cele ce “si au mai multu florile tiparului,
Despre reversurile rari si, cate-va inedite d'in acâsta aflare, voiu vorbi in artico-
lulu despre acâsta. . . . . >
Viou reveni la a now'a a/lâre, cea mai noua si cea maii importante pâte, si chiaru
decutu a cincea.
De-si camu tardiiu amu aflatu despre acâst'a, dâro totu trebuia sa marturescu
recunnoseinti'a mea banchierului bucuresceanu d. Mironu Vlasto, în manele carui'a
a pututu intră acâsta aflâre, si care, o mai repetu, de-si camu tardiiu, dâro a bine-
voitu sa o suppuna, mâi intrega, cercetariloru mele, dupo ce o vediuse duoi alti nu-
mismati, cari nu pusese nici unu interesu asupra'i.
Monetele vediute de mine d'in acâsta aflâre trecu da 5000. Ele au fostu mai multe,
dâro nu le amu vediutu pre tâte. Cinci-dieci d'in acestea, luate la intemplare, si
dupo acâst'a alte 500, se tramisese de cotre d. Vlasto spre studiiu la Paris,
'T6te aceste bucati vediute de mine sunt d'in epoc'a de la Consfantinu 1 pene la
Gratianu—epoca de 53 de anni, de pre la 330 pene pre la 383; dicu pene pre la 383,
abnulu d'in urma alu lui Gratianu cu numerulu votarii publice: voz.xv.MvLP.xE,
de-si voturile urmă a se dă de multu timpu, prin anticipare, si acâsta anticipare
crasceâ cu corruptiiunea, progresandu in decadenti'a imperiului, dâro totu nu se cun-
noscu alte voturi : âte lui Gratianu preste numernlu acestor'a. Unu singuru brobzu
micu alu lui Gratianu se gasesce, pre care ilu posedu si eu, în modullu de qninaru cu
VOT.XX MVLT.XIX. care credu co provine din ex:esulu de lingusire aln vre-unui
siefu de atelieru monetaru. Si apoi si florile tiparului, brilante pre aceste d'in urma
bucati ale lui Gratianu, atesta co ele n'au apucâtu sa fia de lo.u intrâte în circula-
tiiune,
'Pote bucatile d'in acâsta aflâre sunt modullulu micu stu quinaru si roodullulu mare,
?
 E
serii sn. aiba St
90

dupo cumu 1e impartiă Mionnet si cei inainte de dinsulu; s6u modullulu 1 si modul-
lulu II, dupo cumu le imparte d. Cohsn; si cu multa justetiia acesta impartire, pentru
Co in adeveru de la Constantinu I in josu, în t6ta acesta epoca, giinaru propriu disu,
Jametâte de denaru, nu existâ; afâra numai dâco nu vomu numi quinaru tâte mone-
tele deargintu ale lui Procopiu, Gratianu si altii, sub cari nu s'a batuta de locu mo-
dullulu celu mare, care si acest'a pre monetele altoru imperati totu nu este nici de doue
ori mai mare, nici de doue ori mai greu de catu modullulu celu micu. Prin urmare
numirea de quinaru in acâsta epoca aru fi impropria. Numai unu quinaru exista in
acâsta epoca, sub Constantiu II, acela cu legend'a pre aversu: DN. CONSTANTIYS,
P.F.AYG.; 6r0 pre TEVersu: VOTIS.XXX.MVLTIS.XXXX. in patru linii, iatr'ua cununa de
dafinu, si în exerga: P.CON. Acâsta piesa numai, are si modollulu si greutatea pro-
pria unui quinaru, juwetâte de denaru alu epocei. |
La cea d'anteiu privire a acestoru monete amu zaritu, în sboru de pasere, unu
Constantinu II, unu Constante mai multi Procopiu, dintre cari amu allesu cinci,
duoi Constantiu Gallu si unu admirabile Valente, modullulu celu mare, dâco nu micu i
Fă
medallionu. Aceste dieca bucati d. Mironu Vlasto a avutu extrem'a amabilitatea mi le îi

offeri in daru. .

miau d
Spunendu-i catu este de importante acâsta aflare si ce mare indatorire mi aru face
si mie dâco mi aru permite sa le ieau in observare mai de aprâpe, mi-a hotaritu ua

Mister
di pentru acâst'a, permitiendu'mi su'mi allegu pre s6m'a mea vre ua 200, pre cari sa

Rea
mi le cededie pre pretiulu ce'lu tine pre domnialui. Se intiellege co la diu'a fixata
amu fostu cu ua ora mai nainte la postulu meu. Mi s'au versatu dinainte t6t: aceste
mai bine de 5000 bucati. Pre catu se pâte examină 5000 bucati in trei patru ore,
standu in pici6re lunga ua mâsa, fora lupa, amu gasitu unu Constantinu I, duci Con-
stantinu II, cati-va Constanti, cati-va Constantiu Gallu si Procopiu ; 6ro cea mai

ete.
mare parte d'in totulu, Constantiu II, si restulu Julianu II, Jovianu, Valentinianu I,

apa
Valente si Gratianu.
Aru dice cinev'a co aceste monete mai co nu au fostu de locu în circulatiiune, mai ture
cu sâma de la Constantiu Gallu in josu. Remane constatâtu co t6te acesta monete
sau ingropatu sub Gratianu, si chiaru in annulu 383, in annulu seu din urma,
caii
ae a

Amu profitatu de a“6sta occasiiune si de amabilitatea d-lui Mironu Vlasto si amu

allesu, d'in vre-ua 5000 bucati, 250 bucati pentru collectiiunea mea.
Intre acestea : 2 Constintinu II, 4 Constante I1, multi Constanțiu II, amendoue
ca a E

modullurile, mai multi Constantiu Gallu, Julianu 11, Valentinianu 1, intre cari unu
micu medallionu ineditu, Valente, 12 Procopiu si cati-va Gratianu.
nm

Me oprescu la Procopiu in acestu articulu, ca celu mai interesante d'in acâsta a-

flâre in privintiă raritatii, pentru co nici unu Vetranion, nici unu Delmatiu, nu sa
gasitu; si pentru co, unindu pre acesti dioi-spre-diece Procopiu cu alti 30 ce pose-
deamy de mai nainte,—pre cani i amu gaitu 6rosi intre alte multe bucati ale epo-
cei, Ja, ua dama in Caracalu, care dama d'in nenorocire, cu tâte co îi aratâsemu im-
portanti'a moneteloru ce posedeâ, le a topitu pre tâte, in numeru ca la 3000, ca sa
 9

fâca argintaria de zestre unei'a d'in fiicele sale, — amu inainte'mi dâro unu nu-
meru de 42 Procopiu, perfecta conservare, cei'a ce nu credu co mai existe in vre-ua
alta collectiiune.
Asiâ, in acestu articulu nu facu altu-ceva decatu sa descriu acâsta medallia.
Procopiu a fostu unu usurpatoru in Oriente, sub Valente. S'a nascutu intr'ua fa-
milia illustra in Cilicia, la anaulu 334 de la Christosu. Er ruda cu Julianu II Aposta-
tulu si prin urmare cu Flavianii. A fostu tribunu si secretaru alu imperiului sub
Constantiu II. — Julianu IJ, facendu-se Imperatu, i a datu titlulu de Comite.
Candu Julianu mergea sa se bâta cu Persii, la annvlu 363, la lasâtu pre dinsulu
in Mesopotamia. Juliana muri in acelasi annu in batai'a de la Ctesifonu.
Jovianu, care a urmâtu lui Julianu, insarcivă pre Procopiu, ca ruda si ca amicu
alu lui Julianu, sa adduca corpulu lui Julianu la Tarsu. Implivindu'si acâsta mi-
siiune Procopiu s'a retrasu in Chersonesea Taurica si a stâtu in Calcedonia, Candu
Valente s'a urcatu pre tronulu imperiului Orientelui, concedatu lui de cotra frate-
seu Valentinianu I, Procopiu a conceputu ide'a de usurpare.
Plecandu VaJente in Syri'a la 365, Procopiu, prin ajutorulu mai multoru amici
ce avea in Constantinopole si in unele legiuni cari 'si adduceau aminte de guverna-
rea si isbendiele lui Julianu si de meritele lui Procopiu, recunoscute sub Julianu,
isbuti a fi numitu si recunnoscutu Imperatu in Constantinopole si se si pulii puna
in capulu unei armii, destulu de considerabile ca sa invinga pre Valeute. Pleci, dro
„__dupo dinsulu in Capadocia, unde se afis atunci acest'a. Yalente, avendu ostire pucina
cu dinsulu, fu silitu sa fuga de Procopiu. Dero, aflandu despre acâst'a cate-va le-
giuni d'in Oriente ce erau devotate lui Valente, alergâra in ajotorulu lui; si acumu
Valente, imputernicitu, pornf dupo Procopiv, ilu ajunse in Frygia lunga Nicolea si
incepi batai'a. Procopiu fu iovinsu, si Valente, prindiendu'lu, puse sa'i tâia capulu
pre care ilu tramise lui Valentinianu I, frate-sev, in Occidente, in annulu 366.
Astu-felu fini Procopiu, dupo ce a purtâtu purpur'a usurpata optu luni de dile.
Despre typulu si legend'a aversului pre medalli'a lui Procopiu de argintu, amu pu-
cine de disu, pentru co t6te effigiele sunt: bustulu spre dr6pta, diadematu, cu barba
si cu lepend'a :
D. N. PROCOPIVS. P.F. AYG. |
Reversulu este: vor v. pe duce linie, intr'ua cunună de lauri differindu, in imple-
tire de cate ori diftere litter'a numerale, semnulu monetaru alu atelierului in care
s'a batutu, cu care differen- d'a-un'a accoperitu de palu-
tia desemnulu monetaru dif- damentu.Trasurile portretu=
fere si fisionomi'a effigiei, si lui differe mai multu pre bu-
dispositiunea barbei, si or- catile batute 3f6ra d'in Con:
namentele diademei. Bus- stantinopole, si differe pene
tulu Imperatului este totu- la neasemenâre completa.
Exerg'a dâro, numai, este cei'a ce mai pâte fi interesante la monetele lui Pro-
copiu, adico litterile indicandu orasiulu unde sa batutu si litter'a numerale indicanda
numerulu atelierului in care s'a batutu bucâtia, s6u numerulu emiţerii.
 orce ut
93

D. Cohen, celu mai insemnatu numismatu pentru monetele romane pene a inca:
tarea imperiului de Occidente, in intinsulu seu uvragiu si celu mai completu pene
astadi « Descriptions historique des Monmaies ete.> tiparitu la 1862, da in exerg'a
acestui unicu reversu alu lui Procopiu pre argintu, numai litterile: C.D,C.A,C.E.
CS,CT,KVA s6u SMN. Nu va fi citita 6re reu d. Cohen pre T, de la exerg'a CT, in
locu sa "lu citâsca I? gresiala care vedemu co a facut'o si Mionnet, si altii inainte
de Mionnet; pentru co aru fi pr6 mare numerulu ateliereloru monetare, dâco s'aru
socoti T (rav), in val6rea sa numerica, si altu-felu nu aru aveă nici unu sensu, pen-
tru co C latinu indica Constantinopole si litterile gr+ce numerulu atelierului scu alu
emiterii.
Iatre 42 dinari ai lui Procopiu ce amu inainte'mi, si6s8 au exerg'a C. A — Ci-
nitiaV'a Constantinopolis, si A (Apa) littera numeralea atelierului, indicandu atelie-
rulu No. 1, în dispositiiunea urmatâre :
_ Patru C. A si dvoe CA
Patru au în exerg'a C. B (Bra); dintre cari trei C. B si unulu CB
Trei. spre-diece au C. I. (ana); dintre cari diece C. L. si trei CI;
Cinci au C. A. (5e)ra), dintre cari trei C. A si unulu A. 9, adico litterele ă rebours.
Trei au C. E (enomov), CE. :
Done au C. S. (oryua) CS.
Doue au C. Z (mra) dintre cari unulu C. Z si altulu CZ
Doue piese au in exzrga KVA (nedespartite prin puncturi) adico KV, Kysica si A
atelierulu s6u emiterea.
Doue au KVB (asemene) adico : KV Kysica si B atelierulu s6u emiterea.
'Trei asemen6 nedespartite SMN. (Sirminium).
Cantariti impreuna acesti 42 dinari ai lui Procopiu 'mi au datu :
85. grame, 99 centigrame si %1%u5ss.
Media dsro a denarului lui Procopiu este de 2 gr. 4.; differe eu 12 centigrame
de medii'a ce da d. Cohenin not'a sa dela pag. 285, vol. VI modullului nicu alu ace-
stei epoce, cu 1 gramu si 92 centigrame de la Julianu II in josu, in care categoria
intra si denarulu lui Procopiu , pene la Theodosiu, candu se urca 6rosi la medii'a
de 2 gr. 2.
Voiu aveâ oceasiiunea a observă acesta în articululu urmoatoru acestui” a.(*)
Pre unu reversu alu denariului Constantinu 1I se urca numerulu emiterii pene la
C. ÎI adico No. 80, si acelu reversu alu lui Constantţiu II s'a batutu in alu 25-lea
avnu si celu penultiinu alu stepanirii lui atatu de bine intemeiata, in vreme ce uni-
culu denau alu usurpatorului Procopiv, care n'a domnitu de catu 8 luni de dile si cu
mari greutati, w'a pututu ajunge pene la 300: editiia numai in Constantinopole,
Deci urmâdia co atatu Monnet catu si d. Cyhen au luatu pre L (jap) dreptu
T (ra). a |
Credu dâro, co atata pre denarulu de argintu alu lui Procopiu, citatu de Mionnet

(*) Acelu articolu n'a apparutu,

 9%

si de d, Cohen, cumu si pre bronzulu micu cu: FEL. PEM. REPARATIO, publicatu de Mio-
net, nu este altu decatu litter'a numerale d'in alfabetulu grecu T, af6ra numai dâco
pre broozulu micu alu lui Mionnet, T despartitu prin punctu de cons. nu aru face
parte d'in vorba si aru alcotui: consr. adico Constantinopole, fora indicare de ate-
lieru s6u: de emitere. |
Anco unu alu 43-lea Procopiu msi posedu în collectiiunea mea, care este in tota -
florea tiparului, d6ro'nu pâte av6 altu interesu decatu unu interesu monetaru, pen-
tru co tâte litterile legendei pre aversu si chiaru semnele din exerg'a reversulu,
sunt intârse si anco, ce este si mai curiosu, co sunt si derangiate; lucru care pote
dâ occasiiuns la mai multe cestiiuni asupr'a turnarii s6u baterii monetei in acea epoca,

D'IN RAPPORTULU D!ti C, BOLIIACU COTRA D'" MINISTRU ALU INSTRUCTIIUNEI PUBLICE» RELA-
TIVU IA EXCURSIIUNEA SA ARCHEOLOGICA IN ROMANIA, PUBLICATU IN <MONITORULU
OFICIALU> DIN 1869 Nr. 222, 223, 224.
Caracalulu, care 'si aro numele din poreclirea ce s'a datu in Roma lui Marcu Au-
reliu Antoninu, numitu Basianu pens la verstade optu anui, candu l'a creatu Cesare
tatalu aestui'a, Septimiu Severu, orasiulu Caracalu s'a pusu lunga'coloni'a Antonina,
precumu se pusese poreclirea de Caracala lunga numele lui Antoninu. Acâsta pore-
clire a crudului Antoniu ii veniâ de la ua haina lunga, numita Caracala,cu care s'a
aratâtu tiranulu intrua di in Roma, si pe care a urmâtu sa o porte. Totu astu-felu
si orasivlu actualu pârta numele seu d'in poreclele lui Antoninu, pentru co si dinsulu
s'a imbracâţu cu vestigiele celebr.i colonii Antonina, si 'si a ziditu bisericile, ca-
sele si curțile cu caramida si pâtra d'in Antonina.
La 20 iuliu, insocitu de d!* prefectu, amu mersn la ruinele coloniei Antonina a lui
Caracala, pe cari ruine se intinde astadi unu saţu mate, numitu in limbele slave Re-
cica, de la apele cele multe si frumâse cari au strabatutu si au ocolitu alte dati ce-
tatea. Erâ dumineca si prin uriare toti locuitori Recicai si ai sateloru d'imprejuru,
locuitori toti pe acrste intinse ruine ale celei mai intinse colonii din Dacia Trajano,
S'au intrecutu sa vina care cu ua sâpa, care cu ua lopâta in mana, la invitarea ce s'a
facutu din partea administratiiunii. Amu profi:âtu de acâsta occasiiune; amu ronduitu
ca vrua 150 6meni pe la cate-va movile dintre cele ce au mai remâsu nesapâte de
cautatorii de comori pe acestu intinsu campu alu mortiloru, strabuni ai nostri; si cu
vrua alti 100, amu intrâtu in cetate, in cetatea pe care trebuia se o ghicesci, pentru
co au mai remasu pr6 pucine lucruri cari sa p6ta indicâ ocolulu ei, drumulu celu mare,
ulitiele si pietile ei. Caracalulu intr gu si mai tâte bistricile si casele zidite dupo
vremi in pr6jm'a locului, s'au facutu d'in materialulu scosu de cine a voitu d'in An-
tonina lui Caracala. "
e
Afâra de 12 secoli intregi, printre cari acestu orasiu romanu a trebuitu sa sâtura
aviditatea si cupiditatea ignorante a generatiiuniloru co au scosu necontenitu d'in-
 94

trins'a pâtra cioplita, caramida prodigi6sa si differite obiecte si vase in t6te mota-
lurile, cati-va anni d'in urma, in care iu judetiulu Romanatiloru intrega s'a pusu cu
tâta furi'a, d'in porunes strasnice sa sâpe cetatea fora nici ua consideratiiune in tte
gensurile, pene la temeliile ei, ca se gasâsca banuti si anticutie pentru unu mare a-
matoru de asi& lucruri si fârte potentu, cati-va anni din generatiiunea n6stra, au des-
figuratu cu deseversire aceste ruine.
Cu tâte acestea Antonina, jafuita, sfasiiâta, sdruncinâta, mai pastredia anco in si-
nulu ei cu ce sa fâca admiratiiunea multoru secoli de aci "nainte, pentru acele lucrari
imense si solide, cu cari nemuritorii legionari, alu caroru sange si inima au degene-
ratu in noi, sfidau periciunea si legile timpului, stabilindu eternitatea fapteloru ome-
nesci in faci'a fapteloru creatorului.
Yia bine-cuventaţi, pe catu va mai trai remasiti'a acestora ruine, acei Români,
cari au avutu ide'a, în timpulu delimitarii locuriloru celoru essiti din servagiu prin
actulu d'in 2 maiu, fia bine-cuventati acei Români ce au pusu urechi'a ascultatâre la
tipetele mele desperate in acea epoca pentru ruinele d'in Racic'a, ruinele d'in Celei -
si ruinele de la Turnu-Severinu. Aceste centruri mari ale gloriei atrabuniloru nostri,
aceste tarii in cari se continu acte si documants de nobilitatea, drepturile si meritele
patriei nostre, s'au substrasu ravagiului si nici man'a profana a destructorului nu le
va, mai atacă, nici plugulu nu vâ mai trece peste diasels, pene candu mijl6ce mate-
riale voru permite unui guvernu ca acest'a sa iâca sapaturi seri6se, spre descoperire
si ronservare, 6ro nu spre amestecu si spre distrugere, sapaturi ca acestea, urmate
dupo erigentiele gciintiei, si pe cari, permiteti, domnule ministru, sa o dicu, nu le
amu pututu effactuâ decatu numai âtunci cangu in capulu ministeriului instructiiunii
publice s'a aflatu ministri a caroru capacitate i a facutu sa fia convinsi co numai
sciinti'a pte face istori'a unei tierri, si ua ti6rra fora istoria, aiba ea ori cate me-
rite, nu pâte servi decatu traficului, ca materi'a d'in care se scotu banii.
Ruinele Greciei au datu vistia Greciei; istori'a n6stra ne pote conservă numai, ne
pâte inimă contr'a elementeloru ce se scolu d'in tâte partile asupr'a nationalitatii
n6stre.
7 Amu gasitu multe obiecte in mormintele ce amu sapâtu, si la cate-va vercari ce
amu facutu in cetate, si mai cu s6ma pe la mâra, vr'ua siepte, optu lampiâne in-
tregi, in difierite forme si de diferite marimi, cate-va urcire intregi, duoe fragmente
de marmore, unulu representandu unu cuadrigu si altulu ua alta grupa : ua oglinda
de argintu cu Psychz si Zefyru si unu Amoru in dosu, lucrare artistica; si multe alte
obiecte, stricate d'in nesciinti'a si neindemanarea sapatoriloru.
Aci se gasescu monete d'in mai multe epoce; mai cu sâma anse de la Septimiu Se-
veru pene la Aurelianu, si de la Constantinu pene la Onoriu. Aci amu aduvatu multe
monete de pe la tierrani. Vediendu co in la-iotrulu cetatii a sapâ neregulatu, fora
planu fixatu, este perdere de timpu, m'amu pusu sa câutu sarcofage si amu si gasitu
duoe, unulu 6rosi totu amblatu, si altulu in totu intregulu seu. -
Pene a nu descri pe acestu alu douilea sarcofagu importantu, trebuia sa observu
co. Romanii aveau ohiceiu, de cele mai multe ori, sa "si ingr6pe mortii afora d'in ce-
 ” DN “pi So

î
“+ SAND :
„ă

tate; si cei mai avuti se intrecaâu ia luxulu morminteloru, sarcofageloru , monu-

menteloru si mausoleeloru, cari serviâu si dreptu infrumuseţiare la intrarile în
cetati.
Alu douilea sa observu eo numele genericu de sarcofage ce damu astadi tronuri-
loru si morminteloru de pâtra, este neexactu, pentru co sarcofagu s'a disu de cotra
Greci unoru tronuri numai, facute dintr'ua pâtra ce se dice co se gasi'a la Corinthu,
si care aru fi avutu proprietatea a consume si a absârbe, numai in patru-dieci de
dile, corpulu ce se depunea intrinsele. Dâco dâro sarcofagalu, precumu indica si de-
finiţiiunea vorbei, ave& proprietatea a consume în patru-dieci de dile corpulu ce i se
depuneâ, unu tronu de pâtra care conserva duve mii de anni corpulu ce i s'a inere=
dintiatu, s'aru puteă numi mai exactu sarcofilactu decatu sarcofagu.
Sa nu me intindu anse in definitiiuni de vorbe, si sa dicu si eu ca t6ta lumea, pre»
cumu nu diceau Romanii anse, la tronurile si mormintele de pâtra : sarcofagu.
D'a sting'a drumului romanu, la intrarea in cetatea Anina, in aceeasi disposi-
tiiune ca si celu de sub tind'a de la Celei, cu totu latulu spre drumu, in gradin'a unui
sarâcu sateanu, pe care l'amu despagubitu prin buna invoi6la ca sa me lase sa sâpu,
la aduncime numai de ua jumetâte metru, amu datu de sarcofagu: amu facutu
gianţiu largu in jurulu lui ca sa se p6ta amblâ cu inlesnire peae mai josu de base;
amu ridicâtu totu pamentulu de pe capâcu cu ascutisiuri de lemne si cu manele, pen-
tru ca sa nu se sgarie de vr'unu instrumentu de feru; lamu maturâtu si Pamu spa-
Jâtu de tâte partile si amu vediutu aceiasi forma identica cu celu de la Celei, ceva
mai scurtu numai. Doui mesteri cigani, cu daltele si cu ciocanele loru, erau aci. Sa
ce
pusu unulu la unu capeteiiu alu sercofagelui, altulu la celu-altu si, prin sistem'a
amu adoptatu, 'a scosu anteiu plumburile, apoi scbele de feru. La curatirea cimen-
tului din jurulu capâcului, mi s'a anunciatu nenorocirea cea mare; furnicele, aceste
ci-
destructâre implacabile ale interiorului sarcofageloru, ele 'si facuse locu printre
ca-
mentu si essiau drâie pe duoe puncturi, spariâte, cu ouele in gara. Amu ridicâtu
pâculu celu greu cu fani'a, cu lemne si cu manele, si Vamu datu pe jumetâte alaturi,
s'a exa-
ca sa potu catâ in la-intru. Acesta fiindu resufltu, profumulu deliciosu, care
lâţu 'in celu d'anteiu de la Celei, nu mai erâ: dâro unu fenomenu extraordinaru
alu cada-
m'a surprinsu; accoperitu usioru si pe alocurea de pamentulu celu cafeniu
sa vedea mai intregu capâculu cusciu-
vreloru scosu de furnics negresitu, d'asupra
gului de lemnu, fârte framosu lucrâtu intrua templaria strânia.
acestu
Amu datu afâra cu multa ingrijire, pamentulu de d'asupra, si amu ridicâtu
capulu la mâdia-
capâcu dreptu, despieatu în duoe. Acsiasi dispositiiune a corpului,
Nici ua frundia de dafinu, differite
n6pte, picirele la, mâlia-ai, ca si la celu-l-altu.
tiesaturi topite; abi6 desemnulu loru se distingea,
a ser-
Amu începutu cautârea 6rosi de la pici6re; nici unu urcioru; ua sticla, care
de
vitu de lacrimâru, sdrobita : talpile de pluti de la pici6re, mutâte de la loculu loru,
cotra furnici negrtsitu, si trase d'asupr'a. Amu observatu 6sele pene la mijlocu si
este
mi s'a parutu de femeia; unu innelu micu negru m'a incredintiatu si mai multu co
asi, unu lantisioru si unu cercelu de auru 'mi a confirmâtu co a fostu femeia si câr-
 snt e săi, n Di „alee
96

“anulu gurei, cati-va dinti stricâti au constatâtu co a fostu ua femeia în versta, nu

anse betrana.
Nici la acâst'a nu s'a couservâtu nimicu din perulu ei, nici din vestovintele ei;e dero
amu gasitu acumu differite obiecte ce n'amu gasitu nici in celu d'anteiu, nici în al-
tele wai nainte. Îto ce amu gasitu : anteiu, capâculu cusciugului, de ua frumusetie
rara si conservare miracul6sa cu tte bronzurile pe la inchiaiaturi in numeru de 12,
si cu brâsca cu chiaia intrins'a, difterite belciuge de bronzu in jurulu capâcului, si
de ua miracul6sa, conservare, pentru co, de pre cinci monete de bronzu, pe cari le amu
gasitu în mormentu,
—si dintre cari cea mai noua erâ a lui Caracala, aratandu pu-
terea tribunitiiale pentru a 162 ra, Imperatu pentru a dov'a 6ra. Consulu pentru a
patr'a 6ra, cari acestea combinate ne dau annulu Romei 966, 6ro alu mantuirei 213,
adico vechime de una miia siese sute cinci-dieci si siese anni,— este miraculosu lucru
sa se pastredie unu lemna snbtire în asiâ stare. Alu duoilea, amu gasitu duoe zâ-
ruri de chihlibaru. Alu treilea, amu gasitu unu briceaga inchisu cu plaselele in
forw'a unui picioru micu de capra. Alu patrulea, amu gasitu caramid'a care a
servitu de sapunu la spalârea corpului. Alu cincelea, amu gasitu uuou acu lungu
de fildesiu_cu_na forma elegante, care "i a tinutu perulu. Alu sieselea, amu
gasitu unu fasu d de fildesiu cu parsoelulu de chihlibaru. Alu sieptelea, amu ga-
situ ua basicutiă subtire, care a pututu servi, credu, dreptu medallionu de auru.
Alu optulea, unu cercelu de auru fora nici ua pâtra; parechi'a lui, dâco va fi avutu

> i RTta mi
parechia, n'amu putut'o gasi. Alu noulea, amu gastiu unu lantisioru de auru, care se
vede co aru fi avutu si margaritare, dâro acestea n'au pututu resiste. Alu diecilea,
atu gasitu unu colanu s6u ua braciara, coci este fârte descompusa; a fostu forte finu
lucrata,—este drumicâţa cu totulu; nu este de auru, dâro incarcâta de margaritare

d pri tă
tâte stricâte. Alu unu-spre-diecelea, cinci monete de bronzu : unu bronzu mare;
Septimiu Severu, re versulu. „Advent: Aug. Felicissimo 8. C.* —Severu in haine mili-
tare, callâre spre drâpta, ridicandu man'a drepta; variatiiunea No. 477 d'in Cohen,
Mii sii aa
batuta la annulu mantuirei 196; — alte trei bronzuri de medăfiionu, forte fruste:
Fuustina juna si Julia Domna, si unu bronzu micu fârta, cu reversulu ce amu in:
i tu
n Tae

dicâtu. Alu duoi spre-diecelea, ua mica turta de faina alba, redusa pene la transpa-
i x ai

rentu. Alu troi spra-diecelea, amu gasitu unu peptene, care se vede co a fostu fârte
pna

delicatu lucratu, d6:0 Pamu gasita sdrumicatu cu deseversire. Alu patru-spre-diece-

.

lea, amu gasitu unu obiectu ciudatu : unu sulu ca de'12 centimetri, pe care sunt
petrecute rotitie de chihlibiru, strinse un'a de alt'a, avendu la amendoue capeteile
cate ua r6ta mai mare totu de chihlibaru. Fost'a unu mosoru ? T6te aceste chihlibare
sunt, dupo cei'a ce cunnâsermu astadi, chihlibare de Buzeu. Alu cinci-spre- diecelea,
amu gasitu mai mult» obiecte differite, sforamâte s6u topite, despre cari nu'mi potu
dă s6m'a. Si, in fine, alu siese spre di clea, amu gacitu si unu innelu negru, frumosu,
de ua compositiiune despre care 6rosi nu'mi potu dâ s6m'a.
Nici in acestu monnmentu nimicu care sa indice numele mârtei. Potu affirmâ numai
co a fostu ua femeia in versta de mijlou, apartinendu unei case avute, si care ure
mâdia sa s+ fi ingropatu in annulu de la Christosu 213. |
 97

'Tote sapaturile la Recic'a s'au facutu in si6se ore de duminica, incependu de la

10 si lucrandu pene la 4; s'a dâtu 6meniloru de beutu in abundanţia, | baesisiuri de
fia-care ce a gasitu celu mai micu obiectu,

K.
RELATIIUNE DESPRE UA EXCURSIUNE LA RECICA, FUBLICATA IN DIIARULU „IN-
FORMATIIUNILE“ DIN BUCURESCI, No, 188, ANNULU II, 1870. DECEMBRE 3I,
de Domnulu V. A. Urechia (1)
In primavâr'a acestui annu, lun'a martie, iocnitorii d'in commun'a Recic'a, acelu
satu situatu pe loculu celubrei cetati a lui Caracalla, d'in feramaturile cari'a se dură
mai totu orasiulu ce astadi e resiedintv'a judetiului Roxanati, — locuitorii acestei
commune incepura a trage unu siantiu de incunjurare a vetrei satului. Lucrandu la
acelu siantiu, ei dadura de unu sarcofagu de pâtra. Svonulu ajunse indata la prefec-
tura, si intelligentele prefectu d-lu Quintescu se grabi a annuncis ministrului de
culte de atunci, d-lu G. Marzescu.
Iosarcinâtu de d-lu Marzescu, eu merseiu insocitu, de pre a mea cerere,-de d-lu in-
gineru Robrscu, ca nu numai sa asistemu la desfacerea sarcofagului si sa iuvento-
riamu obiectele ce s'aru afl (asiâ ne diceau adresele d-lui ministrv), dâro cu gendu
sa facu, ajutâtu de collegulu meu, unele preparativa de cercetari pentru viitoru, de
mai mare val6re.
Ajuasi la Caracalu, fixâramu cu d-lu prefectu diua urma! 6re pentru desfacerea sar-
cofagului, carele fusese lasâtu in pamentu, neatiosu, pusu totu timpulu pene la so-
sirea n6stra, sub paza de gendarmi.
La 11 ore, id-lu prefectu Quintescu, d lu suborefectu re spectivu, mediculu orasiu-
lui si mai multe pers6nne notabili d'in orasiu, merscramu la Antin'a, prin callea op-
pusa sioselei lui Traianu, spre delutiulu pe care este cladita biseric'a satului.
Acolo ns adastâu vre ua 40 de sateni, angagiati cu plata pentru sapaturi.
Daduiu t6te povatiuirile uecesarii pentru ca sapaturile in jurulu sicriului de pâtra
sa se fâca cu ingrijire, in vedere cu nedaunârea figureloru, dâco s'aru afl& pe eaterio-
rulu lui; ro collegulu mru si amicu d-lu Robescu indică pe planu situatiiuneaîn care
aflâramu sarcofagulu.
Pe candu cu barnicia satenii sapâu in jurulu acelui sarcofagu, eu bagâiu de sâma
co intr'ua parte a siantiului ce se luciâ erau ici. co'6 urmele unui zidu, de 6ra-ce sa-
patorii aflâra caramidi mari in forma de lespede. Acâsta descoperire ne interesâ potu
dice mai multu decatu sarcofagnlu, coci sarcofagele nu sunt rare a se află la noi.

(1) Seri'a nâstra de annexe se află sub tiparu, candu ni se improspctă memo'i'a despre excursiu-
nea archeologica, pe care o publicamu aci, si care, de-si restrinsa sub punctulu de vedere alu explo-
ratiiunilora, presenta, anse multu interesu ca deseriptiiune a localitatiloru si ca explicare a unoru
fapte attingetâre de monumentele antice de la Recic'a.
 98

Pucine lucrari ce intreprinseiu me pusera în situatiiunea placuta a dâ de funda-

mentele unui muru (zidu), intinsu la pucina departare de loculu unde se gasise sar-
cofagulu. Amiculu meu d-lu Robescu deliniă pe planulu situatiiunea, acelui muru în
lungimea lui pe catu fa descoperita.
Acestu muru fu de caramidi cuadrâte, pusu,de preo-
intrelegâte cu ua migma
- Lă :
calcaria forte a-
i x
b'ceiu, apr6-
derenta ; cei'a co facea ca sa fia tare ca de ay pe de drumu.
pâtra. Pe ici pe col6 se afiâ anse si pâtra / Si Murulu apa-
necioplita. NN ră culminen-
Acumu, ce este acelu muru? ȘI ti'a pe care
Erâ, pare-s», ua incuajuratâre a cetații, SA se afla adi bi-
. . : SI RX,

.
coci nu departe de sarcofagalu aflâtu, da- Sg
Ta seria, din
duramu de ES partea sudi-.
urmele unei . SU:
SE ca. De am-
.
cai pavate si EI N belelâturi e-
de ua soluti- SE A ste valle; la
. N .
iune de con- SS drâpta pri-
mite
tinuitate ini . SRI:
SI Su :
viodu spre
murulul 4
des- UI
au
N
Si
ÎS
nordu, e ua
coperitu, ca- Ss SU speciede pre-
re indicâ co Ă KI SS dv cipitiiu ; la
acolo fusese AI So sting'asein-
Să SE . ,
ua pârta, ua SAREA tindeain va-
incetare spre SS NR la orasiulu,
care soscă precum pro-
strad'a pavâ- bâdia ocea-
ta. Sarcofa= a). Biserica d'in Recic'a.—b), Saroofagele,
—c). Muru romanu, nulu decara-
gul fusese de- midi sfera-
mâte si resturile de pavagiu de siosele ce cercetâramu. Daduiu cu gendulu, vediendu
configuratiiunea topegrafica si încrucirea cailoru, co pe loculu unde se aflase sarco-
fagulu, erâ necropolea cetatii, Lese ne puturamu convinge, coci iîndicandu sapaturi
la abi6 unulu s6u dnoi metri de la sarcofagu, în directiiunea caii ce essiă din mu-
rulu descoperitu, indata satenii mai dadura de unu alu duoilea sarcofagu, la mirâ-
rca si curiositat:a lumei care se adunase in jurulu nostru. |
Dâro pene candu facuramu aceste studii sârela inaintase multu; fussiu deci silitu
a renunciă la cercatari, mai cu sâma co nici nu dispuneamu de fonduri cu cari sa le
urmarescu; guvernulu ne procurâ;e numai drumulu; spesele de cercetâre le facuramu
pe comptelu propriu. Ne concent:âramu deci asupra de:groparei sarcofageloru. Ele
fura aflâte la aduncime de 55 centimetri, si anume, unulu in directiiunea nordu-ves-
tica si celu-l-altu în directiiunea sudu-vestica.
Primulu sarcofagu are ua lungime exteridre de 2",30, lungimea interidre : 11,88:
latimea exteri6re : 12,02; latimea interi6re : 02,72; aduncimea : 02,69,
 99
Alu duoilea sarcofagu are ua lungime exteridre de 22,10; lungimea interidre :
12,80; latimea exteridre : 02,80; latimea interidre : 02,59; aduncimea : 0n,87.
Petra sarcofageloru e cea ordinaria, gressia tare. Nici ua urma de figure, de sculp-
ture. Taierea petrei neluciata.
Ambele sarcofage erau in stratulu lessului; capâcele loru erau acoperite de pa-
mentu depusu, negru, vegetalu, cupriodindu feramaturi pucine de pstra, caramida,
cioburi, scoici, melci, ete. Acestu pamentu erâ anse fârte intielenitu.
Inainte de a proceda la riditarea capăcului la sarcofagulu primu- afiâtu, ilu inspec-
tâiu in tote directiiunele si ilu gasfiu spârtu la capetulu despre appusu. Spartur'a eră
ause astupâta cu tierrena d'in stratulu lessului si se intindeâ parte in capâcu, parte
in cutei'a principale a sarcofagului. Spartur'a anse nu puteâ dâ trecere unui omu,
fiindu de dimensiiuni mici, totusi destulu de mare ca sa se fi pututu seste d'in sarco-
fagu obiectele de pretiu.
Resturnâramu cu mari difficultati ingentele capăcu si ne aflâramu dinaintea unui
sarcofagu plinu, indesatu cu tierrena, Direseiu cu mare ingrijire seoterea tierrenei,
ca sa nu se strice obiectele de lutu ce s'aru fi pututu află si ca sa nu deranjamu posi-
tiiunea scheletului.
Dâro ne erâ reservata ua deceptiiune : 6sele scheletului erau imprasteiate in desor-
dine, asiâ co fluiere de la picire aflâramu alaturea cu resturilv er.rului. .. . Ba
ce e mai multv, gasiramu oseminte mai multe de catu la unu sch.lstu. Adunâramu
cu iacetulu osemintele si in tierrena aflâramu fundulu unui lacrimatoriu de forma
ordinaria, cuiele sicriului de lemnu in care fusese asiediatu cadavrulu, si duoe me-
dalii cari, dupo curatire, esaira forte frumâse, ambele de la Antoninus Pius, un'a cu
reversulu : Mari: propugnator., si alt'a cu : Protectio Aug,
De pre observatiiunea facuta oseminteloru adunate, de d-lu doctoru alu orasiului,
scheletulu erâ alu unei femei. Amu regretâtu co p'amu afiâtu intregu craniulu. E ua
mare paguba co toti cei cari au despuiatu sarcofage si morminte, nu pusera grija a
conserr craniele. Ele sunt indipensabili la studiiulu ethnografiei dacice. Tierren'a
cernuta ne a mai datu cate-va 6se de la unu animalu micu ce remane sa se determi-
nedie de barbati speciali, cei'a ce nici noi nici doctorulu namu sciutu fâce.
Procedendu apoi la desfacerea celui de alu duoilea sarcofagu, amu constatâtu co
acest'a erâ spaitu la ambe capete. Ua spartura se facuse d'in-la-intru. Deci si acestu
garcofagu fusese amblâtu; nu mai erâ dub'u : 6sele d'in elu nu le amu aflâtu tâte, si
atunci ne explicâramu cumu de gasisemu in primulu mormentu fiuierile de Ia trei pi-
cidre.
La-intrulu erâ plinu de tierrena infoiata si de semintie diverse, adduse de siguru
de insecte, de furnici. D'in acele semintie conservâramu ua cantitate.
Tierren'a cernuta ne dedă trei medalii : 10, Severus Pius Aug.; 20, Lucilla Au-
gusta, si 30, Antoninus Pius. Si aci aflâramu cuie de la sicriu si fragmente de ollaria-
Sarcofagele le lasâramu la loculu loru, recommandandu sa se ingrijâsca, 6ro ose-
mintele se ingropâra lunga gardulu bisericei.
 montană —rinniart sinoi, simte
100 - Ă

ŢI

Acumu unele intrebari : Ce sunt aceste morminte 2 — La ce epoca fura devastăte?

Este aci ua problema induoita, care nu avemu pretentiiunea a o resolve, dâro care
.

taca e acre
merita t6ta attentiiunea archeologiloru români.
La prim'a intrebare vomu dice : — Ore se pote cu sigwantia determină categori'a
la care appartinu mormintele, sarcofagele ce se descoperu de cati-va anni in Roma-

ta ate. ai Dep aaa

nia ? Suni ele tâte romane, s6u sunt ale vre unei alte rase de 6meni cari pe aci se
stracurâra ? |
In adeveru sarcofagele pene adi cercetâte sunt de duoe sperii, d'in respectulu ex-
ţerioru : sculptate si nesculptate (1). D'in vespectulu interioru , nu tâte presenta ace-
leasi fapte, coci nu in tâte sarcofagele s'au datu preste aceleasi obiecte funerarii.
Obiectiiunea ca, de 6re-ce se gasescu în sarcofage medalii romane, urmâdia co ace-
lea sunt purure romana; acâsta obi. ctiiune pu "mi pare de locu seri6sa.
"In adeveru, 6co în unele d'in vechile morminte ale strabuniloru nostri, amu gasi
adi paraoa, monet'a ce se pune in crucea de câra d'in man'a mortului , putâ-vomu
conchide co, in acelu mormsntu, a fostu pusu unu turcu, unu polonu, unu austriacu
ect., de pre monet'a ce vomu află in cusciugu?
Medalliile aflâte in sarcofage nu probâdia totu-d'a-un'a, de pe mine, co individele
d'in ele au fostu d'in gintea de la care fura acele medallii.
Scimu positivu co si unele d'in: popbrele cele mai barbare , precumu Hunii, anco
isi ingropau ducii loru in ua specie de sarcofage. Pâtr'a ca elementu funerariu o a-
flamu anco d'in verst'a preistoriea. | ,
Amintesca'si lectoriilu specialmente nararea ce ne fâcu scriitorii byzantini despre
fhnerariile lui Attila, despre sicriile de metallu in care fu pusu si cari sicrii fura
totu în pâtra asiediate. (2)
“Da la aceste observatiiuni. anse nu conchidemu, in priviuti'a sarcofageloru ce des-
facuramu la R' cic'a , coci afl&ramu pr6 pucine elemente în ele, ca sa potu in cons-
ciintia a me extaseiă de facie cu pucine oseminte si sa hotarescu cu pathos : „A“6-
„sta fu va frumâsa si multu iubitâre dâca s6u ua demva matrona romana!*

IN.

Cate-va cuvinte despre intrebarea a duoa, ce puseramu.

La ce epoca 6re avi locu drspuierra sarcofageloru ce „flâramu în marte trecutu?

(1) Veăi sarc fagele sculptate de la Galati si Museulu d'in Bucuresci. S'aru face unu serviciu ar-
cheologiei prin publicarea de facsimile de pre aceste morminte.
(2) „Noctu secreto cadaver est terra reconditum, cujus fercula primum auro, secundo argento,
gestis,“
„tertio fe ri rigore communiunt...“, Tornandis „de Getarum sive Gothorum origine et rebus
Cap. 49.
 101
Lectorulu isi amintesce co amu spusu cumu co aceste sarcofage le amu gasitu la
ua profunditate de peste jumetâte metru.
Deco d'asupr'a capâcului loru erâ tierrena vegetale, sarcofagele anse erau in stra-
tulu lessului. — Ce urmâdia de aci?
Acei'a co despuierea urmă cu multi secoli in urma, pe canâu adico sarcofagele nu
erau decatu in stratulu lessului,si co de atunci s'au adaosu d'asupr'a loru jumetâte
metru pamentu vegetalu. oz
“ Despre asemenea despuieri de morminte, cu nu aflaiu pene acumu decatu unu sin-
guru documentu. Acela see repârta la jumetâtea antei'a a secolului alu V-l6 dupo
Christosu.
Priscu rhetorele in Liber de legationibus, ne spune co, la 438, Hunii au atacâtu pe
Romani la occasiunea unui tergu dintre ei si Romani, si au vecisu pre multi d'in
acesti d'in urma. — „Deci Romanii au tramisu soli la Seiti (Huni), ca sa le impute...
„Ero Scitii au respunsu co ei n'au facutu acâst'a ca sa inc6pa rasboiu, ci ca sa 'si
„resbune de neajunsurile ce au sufferitu de la Ro.nani, pentru co episcopulu cetatii
„Marga a trecutu in hotarele loru si, cercundu mormintele,.. le a jafuitu. “(3) |
Sa fiu 6re spargerea, cercarea sis d=spuierea sarcofageloru de la Recic'a de la acea
data, de la 438?
Eu nu afirmu nimicu, dâro amiatescu acestu documentu importantu, de la Priscu.
Deslege cestiiunea archeologii nostri mai competenti, si primo-loco eruditulu no-
stru d-lu Bolliacu.

IV
In urm'a celoru expuse, sa ne fia permisu a exprime unu desideriu, care de'lu va
ascultă consiliulu judetianu de Romanati, va asigură judetiului ua illustratiiune si
chiaru unu mijlocu de inflorire neasteptata!
La Recic'a este totu ce trebuia ca, cu ua cheltuiala de 2000 sâu 3000 ducati, sa
se plina in vedere va noua Pompeii daco-romana. Dâco saru scormoli si ridică pa=
mentulu de ua jumetâte, multu unu metru intre sios6oa lui Traianu si culmea pe care
e situata, biseric'a (dupo stramutarea prealabile a satului intr'alta parte), s'aru de-
semnă t6ta cetatea antica, cu stradele, pavelele, sioselvle si edificiile sale.
Cugete Caracalenii! Aru attrage prin desmormentarea cetatii loru, nenumerati vi-
sitatori, pene si d'in cele mai dapaitate tierri europene, si deci aru put6 sa compen-
sedia curendu spesele de realisare a propunerei n6stre.
Negresitu anse co asemene desmormentare nu va trebui incrediutiata, pe manile
primului venitu, ci unei commistiuni de archeologi, de barbati speciali.
Dero ce sa damu deja svaturi cumu sa se lucredie? Mi se pare co trâb'a este pe
multu timpu la stadiiulu unui piu desideriu !
De ua camu dâta, fâca Caracalenii,collectiionatori z:losi d'in mormintele Recicai,
ca onor. di" Jianu, sa se conserve bine cele desmormentate, intre cari si ultimele
(3) Vedi Sincai „Chronic'a Romaniloru“ t, ], p. 79, vede citedia pre Katuna in „Synopsis Chro-
nologica“ si altii,
 102

doue sarcofage, cari sunt de parere sa se lâse la loculu unde sunt aflâte, anse sub
catu de modeste acopereminte de scanduri, spre a se crutis de intemperii !

. LL
NOTIIUNI PRIVITORE LA STATIIUNEA ARCHEOLOGICA D'IN PADASTR'A,
EXTRASE D'IN ARTICOLII ARCHEOLOGICI AI
d-lui C. Bolliacu.

D'IN <TROMPETI'A CARPATILORU> ANNULU X. 1872. No. 965 D'IN 214 FEBRUAR.
Asta-vâra amu scosu de la Vadastr'a, — unde intemplarea a facutu sa sapu, cau-
tandu altu ceva, — cinci, siesse vase intregi cu difterite forme dintr'unu-stratu ca
sa dicu asia, de cioburi, printre cari n'amu gasftu nici unu obiectu catu de micu de
nici unu metalu, ci numai cate-va obiecte de piâtra precumu : custure de silezu, pe-
tre de silezu rotunjite pentru prasteia si duoe topâre de granitu verde, si cate-va o-
biecte de osu.
Trebuia sa spunu co Vadastr'a, care vine negiesitu de la Fodastea — Apâsa cumu
amu dice, — este la 10 kilometri departe de Dunare, si ocolulu in care amu sapâtu,
se formâdia incunjurâtu de ua garla mocirl6sa care se face din multime isv6reloru
de prin prejuru.
Amu datu de aceste vase numai la unu metru si jumetâte aduncime, trecendu prin-
trunu stratu ds petrisiu, apoi printr'unulu de lutu galbenu—sub care si ceva cenusia
si carbune sdrumicatu pre ici pre colea, — in acestu ocolu incunjuratu de ape, for-
mandu ua garla d'in isv6re.
Amu publicâtu mai multe locuri pre unde se gasescu vase prehistorice de diferite
luturi, in mare variatiiune, si printre cari nu se gasesce nici unu obiectu de metalu,
ci numai obiecte de cremene, de alte petre si de osu, d'in dinti si c6rne mai allesu.
Vrua trei-dieci de vase d'in epoch'a de piâtra, intregi cu diferite forme, diiterite
dimensiuni si cu differite ornamente chiaru, tâte facute cu man'a, posedu in collec-
tiiunea mea, gasite si sc6se numai de mine. La Museu amu datu mai multe aseme-
nea vase, (1)
Si sa se scia acâst'a, co nicairea pene acumu sapaturi seri6se nu s'au facutu la
noi. Eu amu facuta numai cercari si n'amu afiâtu ca altulu sa fi facutu mai multu.

(1) In diferiti articoli ai dini Bolliacu, ce reproduseramu acf, cititorulu a avutu ades€ occasiune
de a vede facendu-se mentiiune de obiecte antice aflate de ds2 in excursiunile sale, ce se faceau ma-
totu d'aun'a cu subventiiuni de a ministeriu,—si depuse (dice antorulu) la Museulu Nationalu din
Bucuresei. 'Vrebuia anse sa constatâmu co acele depuneri au fostu numai laudabile intentiinni, cari
d'in nenorocire mai nici ua-data nu au ajunsu la realisare, D!i Bolliacu a cadiutu în infirmitate mai
nainte ca sa se fi derisu a se desparti de scumpele'i descoperiri si tote obiectele in cestiiune au re:
masu dâro în interesantea sa collectiiune. Aru fi de urgente importantia ca Statulu sa faca acuisi-
tiiunea acestei intregi collectiiuni, spre a inavuti Museulu nostru cu obiecte antice din tiârra de la
noi, ce'i sunt cu totulu de lipsa.
 103

D'IN €TROMPETI'A CARPATILORU.» ANNULU X, 1872. No. 1010 D'IN 20 AUGUSTU,

De la Celei m'amu dusu la Padastr'a, pre care amu descoperit'o eu acumu unu
annu co coutine monumente ante-historice. Amu mai descrisu acâsta localitate an-
nulu trecutu. Nu este de prisosu ansa a spune si acumu co vine in dapartare de vre-
ua diecg kilometri de Dunare si co ua garla lâta d'in isvâre formâdia unu ocolu iu
care abi6 se pote trece cu pieiorulu, candu esţe fârte mare seceta. Acestu ocolu bine
rotunjitu, formâdia ua insula in acâsta lârga garla mociri6sa. Cercârile ce amu fa-
cutu acumu unu ânnu in acâsta insula nu 'mi au mai lasâtu banui6la co ea nu con-
tine in mare numeru monumen:e ante-historice. Acumu imi romaneă dâro sa con-
stâtu lucrulu pre difteritele fecie ale lui. Acestu ocolu, in linia Ar&pta prin mijlocu,
este, de unde se ridica d'in apa pene d'incolo, mai bine de ua-suta duoe-dieci metri.
Amu voitu mai anteiu sa vedu cumu este facuta acsta insula, si amu sapâtu la ua
margine a ei, pene in aduncime ceva mai multu de doui metri: anteiu, este unu pa-
mentu vegetalu tielina ; azoi unu stratu de 15—20 centimetri petrisiu diluviu, sub
care petrisiu, este pamentu galbsnu. Sapandu aci, amu taiâtu ua vatra, intre pamen-
tulu addusu si intre pamentulu tielina; amu constatâtu co este vatra, pentru co erâ
pamentu arsu rosiaticu si cu carbuni pre dins'a. Amu voitu sa vedu deco asemenea ve-
tre, la aceiasi aduncime se mai repeta, si amu gasitu pene in optu vetre asemenea,
mai la aceiasi aduncime, in distantia aprâpe ca trei motri un'a da alt'a, bordeie, negre-
situ a caroru lemnaria s'a topitu cu desoversire si n'a remasu nici una vestigiu.
Credu ca pamentul addusu este q'in largirea albiei garlai spre inaltiarea locului,
care locu, incunjurâtu de apa lâta, pene unde veneau padurile negresitu, servi
ac6sta insula naturale si facuta, de asilu familiiloru si siefiloru vre-unui tribu locu=
indu in padurile d'in prejma.
Luoga ua vatra mai mare 6re-cumu, amu gasitu ollaria mai multa, d6ro totu im-
i
perfecta, totu facuta cu man'a, totu pr€ pucinu arsa, dâco nu uscâta la s6re. Amu
gasitu duoe cândele intregi cu gaurile lor prin cari se petreceâ cârd'a spre acatâire.
Amu gasitu in acâsta insula mai multe petre lâte de gressia rosia si veneta, intre
cari duos pentru asocutire sâu frecâre de silexuri si alte petre mai allesu,
În ceia ce sunt avute epocele antemetalice este ollari'a, si la noi, ca si in tote par-
tile pene iu centrulu Americei, pre unde se cercetâdia epocele petrii si ale bronzului,
abunda acâsta ollaria.
Alta divisiuae nu s'aru puteâ face mai precisa ollariei nâstre prehistorice, decatu
cllaria domestica si ollaria cincraria su mormentale, in care trebuia sa se confunde
si cea religiâsa. Aţoi cercetandu-se localitatile, sa se observe dâco pre acolo se gase-
scu numai silexuri si obiecte de pâtra, sâu dâto se gasescu si brouzuri si mai allesu
arâma nativa, feru etc, precumu sa se observe si 6sele aifteriteloru mamifere ce
33 gasescu cu aceste obiecte.
Pre unde nu se gasesce nici unu metalu, ollari'a este grosolâna, re: framenlâta,
facuta numai cu man'a si reu câpta, d6co nu si numai uscâta la s6re; t6te ornamen-
 104

tele pre ollari'a primitiva, — candu ornamente se vedu, — sunt facute cu degetul
s6u cu unghi'a. Nu co asemenea, ollaria nu se gasesce si pre unde abunda obiectele
de metalu si ferulu chiaru, precumu : Zimnicea, Pisculu Crasânii, Talp'a etc; dâro,
pre acolo, printre vasele cele mai grosolâne, se gasescu si vase perfecte, negre mai
lus-
allesu si unele si rosii in forme elegante, allesu si bine framentâţu pamentulu ;

ie, piară prea ati

truite, s6a mai bine dicendu sclivisite; subtiri si mai grose, si cu ornamente diffe-
rite, atatu in essitu catu si in aduncu, pre care ni: se vede nici degetulu nici unghi'a,
care a trecutu de la liniile drepte la forme de animale de totu felulu si la difierite
fiori, imprinte da dreptulu în aduncu, s6u se6se prin typaruri in essitu. Ornamentele
pre aceste vase au trecutu de la liniele drepte la liniele curba si la spirale.
Torţele mai allesu, fia ca buze, fia ca manusi, sunt in adeveru de admirâtu atatu
pentru eleganti'a loru, catu si pentru accurateti'a lucrului.
Acolo anse unde metalulu nu este, vasele tâte sunt grosolâne. La Vadastr'a, spre
esemplu, unde nu amu gasitn metalu decatu numai ua dalta de 15 centimetri, lâta
de patru centimetri si jumetâte la taisiu, si de duoi contimetri la extremitatea care
se infige in lemnu, si acesta dalta, fârte interesante pentru form'a ei, si pentru co
nu este de bronzu, ci de arâma rosia nativa,—cei'a ce are sa ve preoccupe negrasitu
fârte multu, domnii mei, (1)—la Vadastra, nici unu ciobuletiu de ollaria perfecta. A-
colo unde metalu nu se gasesce, ollari'a tâta este fârte grosolâna si nici unu semnu
de vre-ua rotunjituru prin r6ta, Lo la-intru se vedu vasele ca invartite pre vre-unu instru-
menu de lemnu pote, s6u si totu de pamentu uscatu, de cari instrumente se gas-scu
fârte multe,—6ro pro de-a-fora ticluite numai cu man'a. Unu singuru vasu ceva mai
iogrijita, totu cu man'a anse facutu, amu gasitu la Vadastr'a, totu pre lunga loculu
unde amu gasftu dalt'a de arâma, unde amu gasitu ua sagâta de silexu admirabilu
lucrata, duo2 candele mai ingrijite despre care amu spusu, ale caroru c6rde spre a-
CUATe s'au putreditu, remaindu numai gaurile prin cari treceau acele cârd; uriu to-
poru de granitu negauritu, ansa bine facutu, si bulb'a fârte pronunciata spre întis-
“enire in lemuu; c.i'a ca m'a facutu sa presupunu co aci a fostu locuiati'a vre-unui
capu de tribu, vre-unui personagiu insemnatu.
Duoa lucruri inaint; diu d-v6stre cu mare sfi6la, pentru co va fi contrariu opiniu-
neloru acelora cari cercstâdia monumentele preistorice in Europa, mai de pre la in-
ceputulu acestui secolu.
Amu gasitu la Vadastr'a, precumu gasisemu alta data si la Zimnicea si in alte
parti — dâro ieau Vadastr'a numai, aci, pentru co Vadastr'a mi se pare ocolulu lo-
cuitu în cea mai aduncita vechime;— amu gasit la Vadustr'a, la aceiasi aduncime
(1) Moneta dăca de arâma, nu avemu d'in timpulu Daciei autononie, coci acei'a care se dice de a:
râma, este unu felu de bilionu. (?bronzu).
acâsta mo-
Cându a inceputu anse sa se rebâta in Daci'a monet'a ei propria, sub Filipu Arabulu,
candu în Vimi-
neta. care s'a batutu in cursu de 17 anni, este tota batuta numâi în arâma rosia; pre
inaiute
natium (Vidinu, dupo altii Belgradu), care a inceputu a'si bâte moneta propria cu 5 anni mai
de Dacia, sub Gordianu III, isi batea ţâta monet'a in bronzu. i
Cercetăt'a, cine-va pene acumi originele Baiei nâstre de arâma?
 105
„cu cele-l-alte vase, cioburi din duce strachini smajtiuite : smaltiulu fârte grosu, ne-
„gru, albu si verde; cul6rea nâgra incrustâta in deşemnuri cu linii drepte si linii cor-
“be. Aceste strachini n'au pututu fi fabricâte negresitu in acâsta localitate ; dâro de
unde veneau, candu Grecii chiaru,—dâco putemu numi astu-felu pre locuitorii de pre
” atuncea ai Greciei,—nu puteau av& smaltiu? Veneau aceste strachini d'in Egyptu ?—
Gasescu multa afinitate intre smaltiulu acestoru strachini, si intre smaltiulu anticu
egyptianu.
Alu duoilea lucru ce inaintediu este si mai greu de explicatu.
Amu gasitu la Vodastr'a, la aceiasi aduncime a vetreloru, ua lulea! Lulea de a-
colasi pamenţu negru, aceiasi framentare cu vasele cele mai fine ale epocei, acope-
rita de aceiasi c6ja de carbonatu de varu ca tâte cele-l-alte vase de pamentu ale ace-
leiasi epoce., . cc
Cea de la Vadastra este iotâcta, are form'a unui melcu, cei'a ce 'mi a rechiamatu
lulellele gasite in America de Nordu. printre cele-l-alte vase ante-historice, despre
- cari Jollelle vorbesce cu enthusiasmu anticarii americani, citați de Lubbock, cita-
tiiuni pre cari le repeta si Figuier, in oper'a lui : < L'homme primitif.>
In acesta lulea d'abi6 intra degetulu celu micu,si gaur'a pe care a intratu ua ti6va
s6u s'a fumatu fora tiâva, este fârte mica in comparatiiune cu ori ce felu de lulea
moderna.
Form'a ei de maleu, se acorda fârte bine cu formele de differite animale ale lulel-
leloru antehistorice d'in tiârr'u calumetului. Negresitu co cutezarea va fi cu atatu
mai mare cu catu conjecturile s'aru face mai cutezatâre, in acâsta cestiiune de asiâ
mare importantia.
Ce potu afi:mâ, esta existenti'a lulelloru de lutu negru printre ollari'a celta ante-
historica in Dacia.

No. i.
Amu gasitu si difterite cutite de silexu, intre cari se distinge unulu, cu maueru cu
totu dintr'unu singuru silexzu, gasitu de mine la Vadastr'a.
In -obiecte de ollaria, vase si altele, nu potu spune aci decatu co amu addusu, in
No. 1 si 2. Topore pegaurite de granita verde, gasite de din Bolliacu la 1871, Ja Vadastr'a. Reduse
la */a d'in marirea originale.
 106

dat'a acâsta, 26 vase de la 30 centimetri in josu, cari se impartu in ollaria de casa si

ollaria mormentaria, t6ta intâcte, pentru
au si ele interesalu loru; nu
numeru asemenea pre cele
romane de cari avemu forte
multe si prin musee si pe
la particulari. Aceste vase
cari le amu addusu estimpu,
sunt d'in patru localitati:
de la Calomfiresci, de la
Zimnicea, de la, Vadastr'a si
de la Maglavitu.
Cele de la Vadastr'a sunt
co nu numeru multe altele sparte cari 'si
cele mai primitive, si ace-
stea se potu numi d'in e-
poch'a petrei fora siovaire;
cele-l-alte, t6te dace, sunt
d'in differite epoce de civi-
lisatiiune dâca, cu tâte co,
af6ra de Zimnicea, amu ga-
situ silexuri si obiecte de
bronzu, cu dinsele impreu-
No, 3 na, si mai in tote cele-l-alte
a parti.

No. 3, Bulla de cremene pentru prasteia gasita de d. Bolliacu în sapaturile ce a facatu în 1871, la
Vadastr'a. — Redusa la ?ja d'in originalu.

D'in «TROMPETA CARPATILORU» ANNULU XI, NO. 1059, D'N 115 APRILIE 1873.

Sa vorbimu anteiu de Vadastr'a, lasandn mai in urma Zimnicea, Izlazul etc. 7

”D'in tâte puneturile prehistorice s6u nehistorice, descoperite si cunnoscute de mine
pene astadi, in numeru de vre-ua duoe-dieci, Vadastr'a este singurulu care s 'aru put
Gice'si ua locuintia lacustre, de-si nu pre lacu, d6ro mai incungiurata de tote partile
de ape, care în vechime negresitu co au fostu cu multu mai mari de pre cata sunt
astadi.
Amu totu sperâtu co relatiiunile ce amu dâtu despre ac»stu'ocolu interesantu, voru
sa voiasca a ne insempâ si noi in sciinti'a mo-
face, voru sili guvernulu sa se occupe,
derna, care preoccupa pe savantii ambeloru hemisfere, adeco sa facomu a se vorbi si
de territoriulu Daciei in privinti'a acâat'a, precumu se vorbesce de alu Scandinaviei,
de alu Irlandei. de 'alu Helvetiiei, ete.
P* In vanu articalii! In vanu Expositiiunea obiecteloru, atatu de curi6se catu si inte-
resante ! In vanu rugaciunile ferbinti ectra totu guvernulu, cotra toti puternicii” dilei!
Dâro 6re, obligatiiunea sciintiei, acea obligatiinne pre care 0*numimu vulgari «pa-
siiune>, se p6te invinge cu nepasârea celoru ce nu voiescu sa o asculte?
Amu facutu cumu amu pututn si amu mersu si estimv» la 'campulu dacicu alu
mortiloru de la Zimnicea si la ocolulu dacicu de la Vadastr'a, precumu urmediu de
trei anni incâce.
** Vadastr'a, precomv amu mai spus'o, infacisi6dia'unu puuctu strategicu si roai multu
de aparâre, incuojuratu fiindu de ua sprincena de malu, semenata cu movila, <mor-
minte de heroi,>» dupo cumu le numi Omeru. În jurulu acestui ocolu, d'in malu pene
„iv insula, se intinde ua halta sustinuta de isvâre, de unde se. vede co aru fi venindu
 107

si numirea de Padastr'a. Ia mijloculu acesti balti se aridica insul'a, rotunda, natu-

rale si facuta de mana de omufihspea care amu mai vorbitu si care se vedeco a
tostu centrulu actiiunei locuitoriloru acestei parti, in epocele primitive.
Amu mai spusu in ce chipu amu gasitu asiediate vetrele bordeiuriloru, negresitu
ale locuitoriloru acestoru insule.
P Ide'a a explorâ totu ronduiu marginei interi6re alu insulei , si apoi centrulu, me
preoccupă, pre candu amu dâtu preste acestu ocolu, locuitu in cea mai adunea vechime.
Ide'a a fostu naturale si planulu lesne de facutu; —d6ro executarea? Aci, vorbindu
numai de insula, trebuia duoe-trei sute de 6mani, cari sa lucredie cu inima celu mai
pucinu ua septemana de dile, si eu n'amu avutu acumu decatu cati-va 6meni si a-
mabilitatea intelligintelui subprefectu, d. Iorgu Prijbeanu, precumu si buna-vointi'a
d-lui arendasiu Jiianu, de care trebuiă sa mo grabescu a profită in duoe dile numai.
Vadastr'a este unu punctu f6rte interesantu in archeologi'a Daciei, si numai a-
tunci se va put ved6 tâta importanti'a ei, candu insul'a intrâga va fi bine explorâta
io t6te partile ei de ua potriva, candu se voru cercet marginele ei pre d'in afora, la-
culu celu intinsu d'in juru, malurile ce o incunjura si morilele ce o imprestra. *
Veni-va vre ua data si acestu timpu?
7, De unde scimu, dâco prin sapaturi seri6se in aceste mooirle nu se voru descoperi
si probe de locuintie proprii lacustre ?
"Mi amu urmâtu dâro planulu primitivu fora abatere: explorarea interidre a mar-
giniloru, si 6to resultatulu.
Se mira Lubbock si archeologii pre cari ii citâdia elu, co s'aru fi aflandu in mu-
seele Danemartei etc. mii de aceste obiecte prchistorice si co archeologii Europei si
Americei aru fi gasitu si au pututu adunâ in pucine ore, de aceste obiecte, cate unu
mare numeru. Sa se observe anse co localitatile de pre,cari ei au adunâtu aceste ob-
jecte, erau descoperite de vallurile -malurilor, de scaderiie apeloru si de alte impre-
jurari intemplatâre. Ce aru dice acei savanti profesori si archeologi, pre cari ii citedia
Lubbock, Cuvier si altii, despre aflarile atatu de importante prebistorice si despre
cuantitatea acestoru obiecte gasite pre la noi, in deosebite localitati 2106 ară dice candu *
aru află co in doue dile, cu cati-va Gmeni, dintr'unu ocolu, pre suprafaci'a caruia nu :
eră nimicu care sa trad6 depositele ascunse, s'au scosu din aduncime de la unu metru :
pene la unu si jumetâte, preste trei mii silexuri, afâra de cele lepadâte ca nerepre-
sentandu nimicu, d'in cari silexuri ca la trei-sute intacte: sageti, sulitie, cutite, ra- i
dietori, (hâches celtiques), top6re-ciocane gaurite, petre de prasteia de silexu rotunjite,
petre de afundatu plas'a, bolduri etc; mai multe petre de frecatu semintie, mai multe
gressii de ascutitu pâtr'a, d'in care unu lustruitoru de ua schi6pa cu patiu aduncimi
formate prin frecatura; matei d'in cari s'au scosu aschii de sageti, cutite ete; mai bine
de trei-sute obiecte de lutu framentatu, d'iutre cari vre ua suta sc6se intacte; obiecte
pentru tiesatura, pentru afundare de plase, pentru pod6be ete, eic; trei omuleti, fârte
diformi, d'intre cari unulu pre unu pedestalu. Amu mai gasitu asemenea omuleti la
Calomfiresei; aflu anse co d, Bateulescu a gasiti. ŞiȘ dă Ta Grasani,_A poi ca la vr'ua
trăt-snte obiecte Tucrâtă de osu, d'iătre cari vre va si6pte- dicei sc6se iutregi; manere
 108

pentru arme si unelte de silexu stu de alta pâtra; bolduri, sulle, undrelle cu gâura,
printre cari un'a admirabile de 15 centimetri, unu acu cu gamalia de 6 centimetri,
si differite cârne ascutite, gaurite, intre cari mai allcsu unu cornu de cerbu-damu, cu ua
gâura lârga in care s'aintiepâtu ua dalta mare (hâche celtigue) de silexu, gasita intacta,
corespundiendu cu ua alta gâura, prin care s'a facutu legaturile spre intiepenirea armei,
bine
“ precumu si alte deosebite obiecte de osu nciatiellese ; si preste tâte acestea, mai
de trei-sute vase da pamentu, d'intre cari trei-diezi-si. cinci sc6se intregi, —precumu
cu,
sv potu ved6 de curiosi,— de differite dimensiuni, de diff-rite forme, facute tote
man'a si fora asemenare între dinsele, pentru diferite usuri: 6ile, câne, strachini, con-
servandu anco unele alimente de pe atunci, cari aru reclamâ analise chimice; vasci-
6re eu totulu mici, pentru copii ntgresitu, duoe lirguri I6rte bine facute, vase de lu-
„ minatu, si, — sa nu displaca archeologiloru nostri, — ua lulea fârte curi6sa.
Amu gasitu coji de scoici si melci fârte frumosi,!si ce e si mai cnriosu, coji de
stridii. (9) |
” Amu facutu ua mica collectiiune de falci si dinţi de differite animale, cârne mai
!allesu de cerbi. Câine si 630 de unu animalu cu multu mai mare decatu bivolulu ac-
| uale abundain tâte partile insulei. Credu, precumu amu mai dis'o, co este de bos-urus.|
Amu adunâtu vr'ua doue-dieci dinti, cari au servitu de pod6ba.
Tâte acestea sunt adduse in Bucuresci si se afla la mine, la dispositiiunea ama-
torilora ce voru voi sa le vâda.
Negresitu co cine vede multimea si variatiiunea ollariei, a osariei si a petrariei
d'in aceste triste epoce ale omului, se mira. Indata anse ce'si va put6 bine inchipui
“ co in aceste epoce, absolutu in lipsa de ori-ce metalu, si prin urmare, redusu omulu
a'si fabrică totu ce'i trebuiă la necesitatile lui casnice, de resbelu si la immormen-
tari, numai d'in trei elemente: lutv, pâtra si osu,—lemnari'a si pellari'a negresitu co
au fostu intrebuintiate, 6ro de acestea nu putemu vorbi, pentru co nu ne au pututu
parveni nimicu d'intr'insele; —redusu, dicu, a se margini omulu, pentru totu felulu
de uecesitatate a lui, numai iv lutu, pâtra si osu, sa nu se mire atat'a, vediendu co
pene si lingur'a, acesti 6meni 'si o faceau de lutu, neavenduunu istrumentu de metalu
cu care £a'si 0 scobâsca in lemnu!
Silexulu si petrosil+ xulu, precumu si cele-l-alte stanci, cârnele, c6stele si cele-l-alte
6se ale animaleloru ce'si puteau dobori cu ciomagulu, cu sagât'a si cu lance: de pttra,
|
! ii procurau totu ce'i trebuiă spre attacu, spre aparâre si totu felulu de unelta.
Candu voiu ar6 timpu sa facu comparatiiuni, voiu aratâ, pre catu voiu put$, diffe-
venti'a ce eate intre aceste obiecte prehistorice gasite in Dacia, si cele-l-alte analoge
gasite in alte parti ale Europei.
Nimicu de metalu.
Pre partea de amâdi'a insulei, la ua mica aduncime, s'a gasitu unu singuri
banu: Philippu Aralulu, Colonia Viminatium, cu boulu si cu leulu la drâpt'a si la
sting'a provinciei ; Annulu II.
Lucrari romane, precumu apeduceri si altele, au fostu in p:6jma la Vadastr'a, nu
anse in insula.
 Pe
109ina ea

Astu-fela dâro pene astadi, romane constatâtu co in insula de la Vadastr'a nu s'a

nati-
gasftu nimicu de metalu, decatu ua singura dâlta de diece centimetri, de arâma
va, pre care amu gasit'o in sapaturile ce amu facutu annu.
Astaptu unu timpu mai bunu spre a put exploră acâsta losalitate, precumu marita
a.
sa fia exoloatâta, si m'asi mihni fârte dâco vre ua mana profăna aru intrâ sa'mi
mesteca lucrarea.
'Totu ce rogu guvernulu astadi este a dâ ordine strasnice sp-e conservarea acestei
localitati.
de
Mai este unu Lcru de observâtu in acâsta insula: obiecte de latu pentru prasteia,
cari amu gasitu anulu trecutu vre-ua cinci-dieci apr6pe inte'unu singuru puncta alu
de
insulei, n'amu mai gasitu nici unulu, estimpu in nici ua parte a ci. Ferestreiasie
silexu cu colţi bine pronunciati, de cari amu gasita annu vre-ua siese-dieci la unu
locu, fârte raru s'au mai gasitu cate unulu in alte parti ale insului. Popdre gauritte,
fia chiaru sparte, nu s'au gasftu decatu în partea opposita de unde s'a gasitu acestu
felu de silexzuri. |
Ollari'a cea mai bine facuta si 6re-cumu arsa, unu felu decuptor u s6u ua vatra intinsa
apre ardere de vase, s'au gasitu intrua singur? parte, de-si vase isolâte, uscâte la s6re
s6u si 6re:cumu cu unu inceputu de ardere, s'au gasitu pre lunga t6te vetrele bor-
deieloru, cari bordeie s'au topitu negresitu cu totulu.
Me hasardediu sa facu ua conjectura: nu cumu-va si in acei timpi, atatu de adun-
cati în vechime, 'erau specialitati? Si in acesta insula, locu de retragere si asicurare»
erau asiediate manufacturile, pre localitati fixate, cu mesteri speciali ?
Silexuri diferite, dâlte si radietori, precumu si vase si 6se, amu gasitu in t6te par-
tile, fora distinotiiune pronunciata. |
Si6pte ascutisiuri de lance, admirabile lucrate, cu dintisiori, de cari numai un'a
gasisemu annu, si patru dâlte mari, totu desilexu, ca acei'a care a gasit'o d. Dimitrie
Sturza in Moldova si'mi a daruit'o mie, cumu si duoe cutite, sunt, potu dice, piesele nasti

principali ce amu gasitu estimpu in silexu.

Duos intrari se vede co au fostu in acestu ocolu: cea mai pronuuciata spre resaritu si
alt'a spre appusu. In dreptulu acestoru intrari, cari se desâmoa 6re-cumu pe supra-
faci'a terrenului, nimicu mamu gasitu; mijloculu insulei, cumu si multe parti d'in
ocolulu interioru, sunt anco neexolorâte; malurile exterire, precumu si movilile-
morminte ale aceloru hetoi ante-historici, sunt anco cu totulu necercetâte.
Amu disu, da cate ori amu vorbitu de lucruri prehistorice gasite la noi, co acesta)
numire nu pâte sa des idea despre aceiasi epoca in tâte partile; co obiectele de p6-!
tra, cari au facutu pre archeologi sa numesca ua epoca a petrei, au pututu sa se pre-
lung6sca pre la noi cu multu mai in urm'a acestei epoce prin alte parti; co arme si
obiecte de pâtra au pututu sa se fâca pre la noi, si pre candu, prin alte parti, venise
spock'a bronzului, si epoch'a ferului, si chiaru epoch'a monetei.
Anco staruiescu in acâsta parere,—dâro imi facu ua intrebare, si acesta intrebare
"mi o facu allesu numai d'in Vadastr'a, dâco nu si d'in alte multe parti. Ciocânele si
topârele gaurite, au pututu sa se prelungâsca intr'uatitrra unde nu petrundeâu gra-
 110

durile civilisatiiunei d'in alte parti; silexulu a pututu sa inlocuiasca multu timpu
metalurile, pre unde metaluri nu puteâu sa vina d'in alte parti; ollari'a a pututu sa
fia multu timpu refagiulu tutuloru trebuintieloru într'na tisrra unde dogaria nu pu-
t6a fi, din lips'a istrumenteloru tai6se de metal, ete.; dero dâco este bine disu epocha
de pătra in vre ua parte 6re-care, pre unde se gasescu numai obiecte de pâtra, de osu
si de lutu, nu sciu pentru ce nu s'aru put€ dice si in Dacia?
Cumu este cu putintia atat'a identitate intre obiectele epocei de pâtra in Scandi-
navia, în Britannia, in Helvetia, in Gallii, cu aceste obiecte din Dacia, cu multu mai
recente decatu acelea? Cumu este cu putintia ca sagât'a d'in Dacia, mai moderna, sa
fia aceiasi cu cele d'in alte localitati, atatu de aduncite in vechime? Curau este cu pu-
tintia ca cutitulu, si tâte cele-l-alte, sa fia mai aceleasi? Cumu este cu putintia ca
petrile de frecâtu semintie sa fia aceleasi, ete. etc. ?
Sa nu mi se dica co sunt selbatici, cari si chiaru astadi fabricâdia de aceste instru-
mente de pâtra, pentru co acele istrumente de pâtra pre cari le fabrica astâdi selba-
- 4ecii, sunt numai de duoe-trei feluri, nu sunt in variatiiunea si nici in perfectiiu-
nea acestei imense cuantitâti, servindu la atatea trebuintie diverse ale omului intv'ann
gradu de civilisatiiune, si care se gasescu mai aceleasi prin tâte partile pre unde s'a
constatâțu ua epochaa petrei. Mirarea este cumu 6menii de pre atunci, de la ua
extremitate a Europei la alt'a, isi fabricau aceste instrumente pre acelasi typu, coci
communicatiile trebuia sa fi fostu fârte anevoia in acei timpi primitivi.
"Apoi în localitati 6rosi necontestâtu locuite inaintea concuistei romane la noi,
pre unde se gasescu obiecte de matalu: bronzu, argintu si auru, cumu este cu putin-
tia sa nu se gasâsca de locu arme si instrumente de pâtra? fito cei'a ce me face sa
banuiescu ua epocha a petrei si in Dacia, contimporâua cu epocele de pâtra d'in Hel-
Ivetia, d'in Gallii ete. fia a petrei cioplita si lustruita!
Acâsta cuestiiune este forte importante si merita unu profundu studiiu.
Pentru ua epocha de bronzu distincta, in Dacia, m'asi induoi. Mai repetu co sin-
gur'a arma de metalu ce amu gasita pene acumu in Vadastr'a, este de arâma, care
s'au exploatâtu de Daci, si in urma de Romani, spre a se taiă moneta de arâma pura,
cu profusiiune, 17 anni, de la Philippu-Arabulu pene la Gallianu.
'Prei epoce distincte anteromane de civilisatiiune, amu convictiiunea co au fostu
pre territoriulu Daciei. Cea mai desvoltata ne o arâta, mai allesu, Zimnicea si Cra-
sanii, si acumu pâte si Izlazulu; —pre cea mediia. ne o arâta Calomfirescii, Zidin'a
Datiloru, Cetatea Latiniloru etc.; —6ro pre cea mai primitiva, Vadastr'a, cu hotarire
pene astadi. Ac6st'a din urma, cari aru fi ratiiunile . ce s'aru impotrivi a se numi a
epocei de pâtra, d6co printre mii de differite obiecte de lutu, de osu si de pâtra, nu
de m3-
se gasesce nimicu de metalu, precumu se gasescu in alte localitati obiecte
de
talu amestecate cu obiecte de pâtra, si pre unde 6rosi nu se gasescu obiecte
pâtra, ci numai de metalu?
 “ua

DN «TROMPETA CARPATILORU>, ANNULU XII; 1874. NO. 1137, D'IN 20 IUNIU.

«CERAMICA DACIEI : CAMPULU MORTILORU DE LA ZIMNICEA.>

Localitati pe unde abunda ceramic'a dâca si pre-istorica, pe acolo pe unde amu.

facutu eu insu'mi sapaturi mai multu s6u mai pucinu intinse, mai multu s6u mai
pucinu seri6se, sunt cele urmatâre :

Romanati. — Iziazulu, Vadastr'a.

La aceste localitati nu se gasesce nimicu Romanu s6u Daco- Romanu.

D'in acestea amu allesu Zimnicea (Teleormanu) anteiu, Crasanii (lalomiti'a)
alu duoilea, Cernica-Tanganulu (Iifovulu) alu treilea, pentru ceramic'a Dăcica culta
s6u Daco-celta;— Padastr'a (Romanați), Calomfirescii- Cigani'a (Teleormanu), Talp'a-
Netotii (Vlasc'a), Maglavitulu (Doljiu), pentru epocele pre-istorice. Punu avse ina-
inte de tâte nocropolea Zimnicei, pentru caracterulu puru si gradulu de perfectiio-
nare in periodulu dacicu cultu, precumu voiu pune si pe Padas!r'a in peri6dele pre-
istorice, pentru caracterulu primitivu, pentru mnltimea obiecteloru, pentru varieta-
tea formeloru si originalitatea ornamenteloru. Asiâ dâro immediati: dupo Campulu
Mortiloru de la Zimnicea, voiu publică ceramic'a Padastrei.
La aceste iluoe localitati amu lucrâtu mai seriosu si amu ajunsu sa punu in col-
lectiiunea mea, din acesta duoe localitati numai, aprâpe trei sute vase intacte.

D'N « TROMPETT'A CARPATILORU», ANNULU XIV, 1876, No. 1255, PIN 27 IUNIE:

Ceramic”a Preistorica a Daciei.

VADASTR'A

«Istori'a ceramicei este istori'a omenirei >, a disu J. Lelcwel, si acâst'a s'a parutu
—

unor'a unu paradoxu, “în Franci'a mai les. precumu s'a parutu paradoxu in Roma-
nia, pre candu amu disu eu aci: «Lulelle preistorice. „( /) :
Cu tâte acestea, co ceramica este ua artera principale, ca sa dicu asiâ, a istoriei ge-
nerale a omenirei, si indicatorulu celu mai siguru alu istoriei desvoltarei unui poporu
"în parte, nuau se mai n6ga acumu de nimeni; adi tote societatile istorice si geografice
punu ceramica în prim'a linia si o cercetedia, atatu in regiunile geografice, catu si
in desvoltarea istoriei.
Ethnografi'a, in intinderea ce 'si a luâtu de la unu timpu in câce in geografia, se
basâdia multu pe ceramica; si negresitu co ceramic'a, care pene acumu anco este nu-
mai pentru partea desvoltarei si progresului industriei intr'unu popâru 6re-care, va.
deveni si basea unui studiiu asupr'a carecterului si desvoltarei filosofiei ce 'si a luatu
 112

unu poporu în privinti'a ideiloru abstracte, religi6se, ale nemurirei, precumu si in

privinti'a desvoltarei trâiului socialu si intimu.
-

Prodigi6s'a aflare necontenita a obiecteloru ceramice desvâlta pe t6ta diu'a, pe

unu tinutu, differitele grade de civilisatiiune si arâta difteritele popâre ce au locuitu
N

p'acelu tinutu, Iatr'insa se va studiis etimologi'a in plastica; dupo care se va orient

III ORI

III a
guirea si derivarea raseloru.
Societatea nâstra de geografia, in partea sa ethnografica, aru trebui sa se inta-
rsca prin seri6se studii in ceramic'a Daciei.
Cu profunda mihoire vedu co atati anni au trecutu de candu incârcu ețagerele
collectiiuniloru mele ceramice ; precumu si etagerele Museului Nationalu (9) si ni-
meni, pen'arumu la noi n'a avutu macaru curiositatea sa cercetedie, catu de super-
ficialu, acâsta sciintia, care a ajunsu sa oceupe tâte societatile geografice si istorice
si care, potu dice, amu isbatitu s'o punu si la noi pe unu picioru cumu studiiulu sa
nu p6ta; reman6 infruotuosu. Abi6 laboriosulu d. Hasdeu 'si a datu ostenâla sa cer-
cetedie ua-data caracterele de pe caramidari'a ce amu publicatu de la Colib'a vechia.
In Italia si 'n Francia s'a occupatu societati forte seri6se de vasele ce amu pu-
blicatu de la Zimnicea. Nici aceste occupatiiuni anse ale strainiloru n'au pututu des-
teptâ curiositatea savantiloru nostri.
De-si iu mai multi articoli amu atiosu mai multe cestiiuni, maf superficialu, asu-
pra 17 localitati cercetâte de mine, d6ro amu dâtu asupr'a ceramicei mortuare
numai d'in Campulu mortiloru de la Zimnicea, ua plansia fOrte variata, si destule de-
taliuri, cari sa pâta atraga interesulu savantiloru si istoricilo-u nostri asupr'a ace-
stei ceramice mortuare, in care se desfasiura atatea idei din civilisatiiunea dâca,
d'in care civilisatiiune mai nu ne a mai remasu altu decatu numismatica si cera-
mica ; numismatica sarâca in documente si ceramica fârte avuta.
Autorulu celu mai insemoatu, pre care aru trebui salu studiedie mai d'apr6pe
cei ce voru voi sa se occupe cu ceramic'a Daciei, este Henri du Cleuziou, <de la Po-
terie Guuloise».
Precumu este afinitate mare intre istori'a Gallo-Romana cu istori'a Daco-Romana,
totu ast-felu afinitate mare este intre ollari'a gallica si intre ollari'a dava, preisto-
rica mai allesu; domina multu, precumu amu mai dis'o in altu articolu. caracterulu
indo-persanu si se apropia apoi moltu de caracterulu celto-gallicu, precumu se vede
in vasulu No. 1 d'in plansia, unde se marita admirabilu stilulu indo-persanu cu or-
namentele primitive galice. (1)

i
7
(1) No. 1. Vasu de pamentu rosiatecu, bine framentatu d'in pamentu subtire, si sclivisitu penela
i dung'ade
g la mijlocu;
) josu, sub dunga, este matu; 3 facutu cu man'a, cu ornamente rotunde, adun-
pene pene Josu,
cite in pasta, cu doue manusi. Naltimea: 12 centimetri. Perimetrulu inlargimea cea mai mare: 63 cm.
" Acestu vasu este celu mai frumosu ca simetria si eleganti'a, d'in cate amu pututu scote intregi d'in
| Wadastr'a 'Tâte aceste vase sunţ acoperite de ua câja de varu, care cu anevoia se pâte scâte, spre a
1 ge vede colârea si lucrulu.
 113

Amu dâtu probele cate amu pututu in articolulu «Ceramica Zimnicei>, sprea
dovedi in ceramic'a perfecta a Daciei, caracterulu celto-gallicu, de-si civilisatiiunea
in genere, precumu si sistem'a monetei, pare co'i veni Daciei d'in regiunile septen-
trionali ale Grecici. Amu emisu acesta idea in acelu articolu, si astadi me cercu sa
adducu probe, pe cari sale supunu cercetarei savantilora specialisti ia ceramica.

No. 1. No. 2.
Ceramic'a Vadastrei este multu mai anteriâre celei de la Zimnicea, si ea uu cu-
prinde nimicu mortuaru. Totu ce se vede acf, sunt obiecte si unelte ale trâiului, ale
vietii intime si sociale , d'in asea epoca, despre care istori'a nu tine minte nimicu,
nici chiaru prin traditiiune.
Dâco aveau ochi albastri s6u verdi strabunele SaldenselorA cu dinti frumosi, pe
cari le gasise Agathirsii cei nalti, cu collete si braciari de auru; d6co cu sullele si
undrellele de osu gaureau si coseau ele numai pei, s6u si tiesaturi grâse de canepa
s6u de teiu; dâco bordeicle, sub cari aceste femei isi desfasiurau graciile acoperite
sâu desvelite,. ca ale Evei inainte de cunnoscinti'a pecatului; d6co aceste bordeie erau
de lemne acoperite cu teiu, cu siovaru s6u cu tresteia; ori dâco se potriveau la forma
cu bordeiele vre-unoru selbatici de astadi; — nu se suia, pentru co tâte aceste s'au
stersu cu desoversire, s'au unificatu cu pamentulu, si cari au vorbitu despre aseme-
nea bordeie de prin alte locuri, cumu si despre traiulu d'intrinsele, au fostu numai
romancieri, Totu ce se pâte sei e:te co degetele acestoru femei erau industri6se, co:
gustulu de pod6be artificiale, pe lunga acelea ce le dase natur'a, domină si pe acele”
femei necunnoscute, ca si pe Oltencele de astadi; co art'a ceramicei ele nu 0 inve-
liase nici de la Satiavan, mentiionatu in Mahâbhârata co' si reproducea câii i. lutu,
nici de la Dabutads d'ia Sicion'a, ci le veniă dintr'ua estetica rafinata asupr” faso- -
narei obiecteloru de primele necesitaţi naturale ale omului, ori pe unde s'a ivitu elu,
d'in experienti'a loru rapeda facuta asupr'a allegerei luturiloru plastice , conti-
nendu mai multu feru, alumina, silice, etc., fora sa fi sciutu cumu se chiama si cari
sunt proprietatile loru; numai prin ele înse-le si de la dinsele invetiau sa faca vase
ca cele de la Nr. 1. 2, 8, 4 etc., (2) pe candu barbatii loru, cu cari trâiau s61 prin

(2) No. 2. Vasu de pamentu negru, sclivisitu, numai cu ua manusia-boldu, si cu alt'a lunga: gau-
vita, Naltimea : 11 cm; perimetrulu:: 61 cm. Vasu cu multe semne co a fiertu la foca, — No.3.
Vasu de.beuta, de pamentu negru curatusi forte tare, cu doue manusi rupte; ornamente diverse, Ipcrate
 114

bine-cuventarea vre-unui vraciu alipit pe lunga vre unu fetisiu, s6u fora nici unu
ceremonialu, scoteau silexurile minunate print”'ua simple lovitura, ciopleâu sage-
tile in facicte si cu dinti, cari nu se mai potu face astadi, si cu cari petrundeâu
uriasiulu bouru si'lu adduceau hrana gingasieloru femei si balâiloru loru copii.

III
No. 3.
cresceau susa-
Clima negresitu a necessitatu vesminte p'aci in toti timpii, de-si
a ua pelle
wii, de-si sunt autori, cari au pusu lei p'aci. — Dâro erau aceste vesmint
femeilor u constau în salbe de ro-
de ursu, de ciuta? Ele trebuiau se fia. — Parurele
țitie de margele de pamentu, de dinți insirati? Cârdele, matiele de ori-ce, pe cari
si ele. Multimea a-
erau insirate aceste obiecte gaurite, au trebuitu sa putredi6sca
n-
cestoru obiecte anse, rasipite si gramadite, probâdia co ele au fostu forte întrebui
tiate. |
Dâro istori'a ce dobendesce d'in aceste descoperiri, mai multu inchipuite? Ea do-
istoria;
bendesee cunnoscinti'a co pe aceste locuri există istoria si pe candu nu erâ
traiău si periâu, pene sa uu scia co
co existau 6meni p'aici, existau societati, cari
sunt, co au fostu; co trâiau 6meni cu industria p'aici, mai "nainte de tote datele, si
pe candu se numiau unii pe altii prin cate ua monosila ba; co ei fasonâu cremenea și
pâtr'a dura fora instrumente metalice, de pre met6de, pre cari astadi sciinti'a nu le,
d'in pa-
pote intiellege; co d'in 6se sciau sa traga profite utile si de agrementu; co
sticlele si
mentu sciau sa faca t6te uneltele casnice, pe cari le dau astadi metalurile,
lemnele; co, in five, i6te ideile spre bunulu trâiu, perfectionate astadi, existau in.
omenire mai. 'nainte de a sci omulu, cumu se chiama omulu, ce este omulu, de unde
vine si unde se duce. |
Triunghiulu aduncitu cu atatia ivgrijire, si atatiu de acuratu in past'a mâlle. pe a-
atunci,
cesti idolasi de lutu, (3) representă negresitu ua idea, religi6s'a si chiaru pe
dâco acestu triunghiu nu va fi inchipuindu partea genitale a idol6icei; pentru co 9-'

de pâtra negresitu; partea de d'in josu de braulu celu mare în zigzacuri si

canu instrumentu
patru
cadrilaturi fârte exacte. Naltimea: 15 cm,; perimetrulu : 46 c.m. — No, 4. Vasu cenusiu, cu
manusi, pentru fertura negresitu. Naltimea: 15 cm.; perimetru lu : 60 cm.
intinse, avendau si
(3) No. 5. Idolu de pamentu roscatu, inchipuindu unu omu informu cu braciele
 115

riginea triunghiului, devenitu sacru, si Jatitu pe fruntea Venerei si a altoru Diee, a-

câsta inchipuire a fostu. Ara multa analogia acestu triunghiu, astu-felu iutiellesu,|
cu inchipuirea fârte clara a partiloru genitale ale omului, pe vasulu Na. 6. Siârpele,,
ferulu de lancia, copit'a de câllu, câllulu, vesculu, fl6rea de lotus addusa d'in Indii si,
d'in Persia, nu se vedu, cari acestea figurâdia pe vasele dâce, mai allesu pe cele mor-!
tuare; pescele sburâ- preistorici ; nu erau
toru, Cabirii, si tâte nici unu simbolu, pea- |
lighi6nele cari au fi- A tru-co pe multimea
guratu mai pe urma ÎN de vase si de 6se,ce
in cultulu lui Mithra, SE amu scosu d'in Vada-
pe placi de marmore, stra, n'amu gasitu
de pâtra, de arâma figurandu nici-un'a,
si de plumbu,— nu macaru ori-catu de
insemnau nimicu, se reu inchipuita.
vede, in acesti timpi No.5. No. 6.
Vadastr'a si pene astadi remaue pentru mine localitatea care contine obiectele
preistorice cele mai primitive; adico d'in epoch'a petrei lustruite De aci amu scosu
miile de silexuri, d'in cari amu dâtu multe Museului Nationalu(2), Museului Militaru
si amu opritu si in collectii'a mea. Aci mu gasitu mai multe petre lustruite, ciocâne
si topâre gaurite, Paches si hachetles de tta form'a, de granitu, porfiru, serpentina;
bule de silexu pentru scosu cutite si sageti, bule pisal6ge de petre tari, porfiruri,
ete. si petre de frecatu semintie; apoi 6se de inclestatu Pachette, topâre si hache, pre-
cumu “si le a imaginatu si le a executatu ingeniosulu si laboriosulu Vicomite Lepic;
sageti de silexu cu faciete, in fine, de tâta frumuseti'a. |
Nimicu, absolutu pimicu de feru n'amu gasitu in tâte sapaturile mele, patru
anni d'a-rondulu in acesta insula mica, naturale si facuta in mijloculu baltiloru
formate d'in difteritele isvâre si d'in garțiti'a numita Vadastr'a, pe unde si Romanii
au facutu lucrari de apeducte si altele.
Acesta insula, in mijloculu baltiloru marginite de ua sprinceana de dealu pre-
saratu cu movile-morminte, prin care balta, secâta p'alocurea, se potu gasi stelpi
putrediti, este pene acumu, de pre mine, singur'a localitate care presenta Ja noi locu-
intie lacustre.
De insula acâst'a a fostu cu neputintia sa se apropia fere, fiindu pazita, in
largu, de ape intinse de tâte partile ei.
Aci, in insula, nu este nici unu indiciu de inmormentare, s6u vase mortuare. Se
vede co pe morti nu'i ingropau in insula. Multime de movilesi movilitie morminte
incunjura insul'a pe d'incolo de balta.
ceva forte insemnatu : d'in josulu corpului, pe pantece, unu triunghiu impartitu prin mijlocujtrasu în
past'a mâile, inainte de ardere s6u de cocere mai bine. Naltimea: 6 cm.
De acâsta figura alaturamu unu vasu curiosu. No. 6. Vasu de beutu, de pamentu cenusiu, cu done
manusi-boldu, si cu ua titia cu doue aternaturi, in form'a partii genitale masculine, Naltimea: 10
emm.; perimetrulu : 58 cm.
 116

„Obiecte de metalu amu gasitu aci in aduncimea pe unde se gasesce vetrele bor-
deieloru, acoperite de unu metru si unu metru si jumatâte; amu gasitu mai multe o-
biecte de arâma nativa, intre cari si ua hache in forma de dâlta lunga, precumu sina
Ifasiia de auru nativu gr6sa, facuta d'in lovituri de ciocanu, invertitade doue ori, dâr'
/fora legatura, fora lipitura, si formandu ua veriga-ianelu, in greutate de siese grame,
Amu gasftu multe undrelle de osu, sulle de differite forme, gaurite si negaurite,
sageti de osu fârte bine facute, obiecte mai mici, si dinti potriviti pentru pod6be
negresitu, cumu si doue arsice, de capri6ra pâte, tersite pe partea de josu , frecâte
pe pariea numita sisi si pe partea numita bei, incatu sa nu mai pâta lasâ induoitla
în
co au servitu multu timpu la jocuri de copii, d6co nu si 6meni mari. Arsicele si
timpii istorici s'au intrebuintiatu la Groci si la Romani.
d'in
Este fârte curiosu anse, sa veda cineva joculu arsiciloru p'aici, datandu anco
epoch'a petrei lustruite. Acâst'a va face multu sa rida archeologii nostri, cari au risu
aţata de lulellele preistorice, despre cari istori'a nu le au spusu nimicu. Cu tâte a-
a,co au
ceste, joculu arsiceloru, cumu si iatrebuintiarea lulsileloru, na arâta Vadastr'
exiatâtu pe candu nu se scriâ nimicu, despre cate existau.
Dâco fumau cu lulelle, buruieni narcotice cari nu se chiamau tutunu; dâco jocu-
sa
rile cu arsiceele nu se chiamau “in armânu, : “intra lui, etc? aceste ramana
de A-
Je cercetedie acei'a, cari au cercetâtu epocele «pe candu Basarabia erâ locuita
rabi si se chiamâ Arabia», de pe candu marea Nâgra s'a innegritu de spalatur'a
Arabiloru intr'insa !
Lulelle preistorice s'au gasitu multe, in difierite forme, si in ceramic'a vechia a
| Americei, care pste dată cu cate-va mii de annii mai nainte de t6te datele euro-
candu vecii.
pene, si unde calumetulu a dominatu sacru in toti timpii, de
contimbo-
D&-o lulellele gasite in Vadastr'a paru a nu fi ale unei industrii locale,
a,
rana aci cu industri'a celoiu-l-alte vase si obiecte. Industri'a se vede mai inaintât
galbuia. Pâte co veniau aci d'in Thraci'a,
mai allesu la lul&ua alba si la lul6ua
unde industri'a er mai desvoltfita si pe unde se vedeau mai desu popâte xazvofărat
a

(mergetâre in fumu).
Amu mai gasitu, intm'unu sarcofagu de pâtra si intr'unu mormentu de caramida,
d'in timpulu lui Alexandru Severu, în prejm'a Recicai, intr'unulu trei, în altulu pa-
tru arsice, fora nici unu semnu; anse co acestea uru fi fostu intrebuintiate în jo-
in
curi de tersitu, sunt probe destule, coci Romanii se jucau cu arsicele in pusu si
bei bunu, cumu se dice aceste jocuri astadi la noi. Arsicu tersitu anse, frecâtu in-
tradinsu pe partea sisi si pe partea Bei, precumu este unulu gasitu aci, pe care ilu
pastrediu in collectiiunile mele, n'amu gasftu intre cele de la Romani, d'intra cari
pastrediu uuulu, fârte frumosu calcinâtu si care nu este induoiala co esta de capra.
Asupr'a Vadastrei a mai fostu, este invederatu, ua alta epocha de locuintia ome-
nâsca, care s'a intinsu si sub Romani, pene la Filippu Arabulv, judecandu de pre
cate-va monete de bronzu gasite in partea occidentale a insulei, la ua mica aduncime,
pe unde se vedu si 6re-sari remasitie de zidarii usi6re romane,
 117

Sapandu ua movila-mormentu aci, in prâjm'a Vadastrei, intre oseminte putrede, pe

la mijloculu movilei, amu gasftu ua magnifica hache—toporu de alâma rosia, pa-
tinâta admirabilu, plesnita la mijlocu, d'in vechime, cei'a ce indica ua lovitura
crancena; pâte co a fostu arm'a eroului ingropâtu in acâsta movila; câd'a cu dese-
versire mistuita. Ac6sta arma se afla iu collectiiunea mea din epoch'a bronzului.
Dâco a existatu ua epoca a arâmei,—cestiiune, care se propune si de Congresulu
internatiionalu de Anthropologia si Archeologia preistorica pentru a opt'a sesiiune, care
are sa fia estimou in Puda-Pesta; dâco a fostu ua epoca a arâmei inaintea epocei
bronzului, în t6ta Europa, nu se scia; eu afirmu anse, co in Dacia a existatu acesta
epoca a a'âmei. Baile de Ardma, monetele batute mai in urma in Dacia pentru
Dacia, de la Philippu Arabulu pene la Gallianu, cari sunt tâte de arâma rosia, 6ro
nu de bronzu, judecandu de pre cele ce amu gacitu eu, vre ua suta piese, d'in cari
amu dâtu si Museului, judecandu de pre diferitele obiecte pre cari le posedu eu, din
timpii preistorici, si luandu in consideraţiiune co cositoiu nu este dovada sa se fi ga-
situ în Dacia si in pr6jm'a Daciei, dicu co obiectele de bronzv, gasite in Dacia si
presupuse pre;storice, au fostu adduse negresitu fia d'in paitile Scandinave, fia d'in
partile Indiei, fia d'in partile Scotiiei; cele fabricate în Dacia au trebuitu sa fia nu-
mai de arâma, c6i'a ce aru indi:& co, si dev nu s'ara put6 probâ ua epoca: genc-
rale a arâmei inainte negresitu a bronzului, in Dacia a fosta ua epoca, care s'au
put dice a armei, confandâta negresitu si p'aci cu a petrei lustruite, si mai in
urma si cu a ferului chiaru.— Aceste linii asi dori forte sa se iea in consideratiiune
in sesiiunea Coagresului Iuternatiionalu, ce are sa se tina estimpu in Buda-Pesta,
dâco eu nu voiu av Lorocirea sa potu merge acolo, ca sa aratu chiectele.
Amu spusu cumu amu descoperitu locuibti'a preistorica a Vadastrei, din intem-
plare, fora sa'mi spuna nimeni nimicu despre dins'a, numai de pre situatii'a ei, care
arâta co nu saru fi pututu sa nu profite de dins'a primii 6meni ce aru fi intelnit'o.
Amu spusu cumu amu procedâtu si comu amu ajunsu sa descoperu intri. sa mai
multe epoce de locuintie; duoe mai hotarite: a epocei petrei lustruite, si a epocei
romane d'in prim'a jumetâte a secolului III.
Amu gasitu aci 6se de animale, cârne de bouru, de cerbu, falci de carnivore ai de
difterite rumegatâre. Dâro cei'a ce este fOrte curiosu,amu gasitu, la unu locu, oseminte, ;
cu cari s'aru put incarcâ unu carru, numai 6se de cani si de catiei, mai mistuite ; |
cei'a ce aru ââ de genditu dâco canii, lesne de domesticitu si prasitori fiindu, nu |
faceau unu elementu de hrana sceloru 6meni primitivi. Nici unu osu de pasere do- ţ
, i
mestica n'amu gasitu aci.
Semintie calcinâte amu gasitu adunate într'unu vasu mare spartu, lintes:6ra
po care o manunca ratiele selbatice pe balti si mocirle. Amu gasitu susamu, de care
ne spune Herodotu co se fi.cea fârte multu si cresceâ forte mare p'aici ; arau gatitu
si fârte pucinu m-iu; nici unu bobu anse, de grau, s6u de alta sementia.
Amu mai spusu despre catatimea vaseloru de diferite forme, diferite dimensiiuai,
spre diferite întrebuiutiari, ce amu gasitu in Vadastr'a si amu pututu sa le
scotu intregi. Pe cele sparte, între cari unele fârte mari, pentru pastrâre de
 118

obiectede hrana, ne a- perimetru la gura, de

vendu nici unu semnu pamentu negru,cu semne
caracteristicu pe dinsele, co au fostu la focu, sunţ
mamu gasitu de tre- scoici si melci, cari, cu
buintia sa le reproducu, mare ansvointia se potu
fiindu mai tote de pa- desclestă dintr'ua pasta
mentu grosu, reu facute tare, si f6rte invederatu
si reu intarite. co aceste molusce se fer-
“Intrunu vasu de 18!/ beau impreuna pentru
centimetri naltime si 47 hran'a aceloru 6meni. (4)
Nicairi n'amu gasita linguri tare, tâte negre. Lingurile de
de painentu decâtu la Vadastr'a; “ pamentu indica lips'a totale de
aci amu gasitu in diferite forme unu instrumentu, cu care sa se
si forte bine facute, de pamentu No. 8 fi pututu sapă in lemnu.(5)
Mai caracteristice amu allesu 130 obiecte de pamentu, d'intre cele ce amu in col-
lectiiunea mea de la Vadastr'a, si pe cari le a desemnatu d. Trenk, reduse tâtela ua
a treid parte d'in dimensiunea loru, si apoi, asiă adunandu-le intr'aa singura plansia,
le amu litografiatu.
În care cathegoria aru put intră ollari'a Vadastrei si ollari'a Zimnicei, — care
acsta d'in urina lesne s'aru alaturs pe lunga, ollari'a celta ?
” Sciinti'a n'a definitu pene acumu, in ceramica, ollari'a vechia s6u preistorica, de-
“catu in ollaria vechia americana, scandinava, celtica, gallica, germanica, britannica si
slavica. — Ollari'a dacica formâ-va si ea in sciintia ua clase? Eu speru co dă;
pentru-co are caractere proprii ale ei, si pene sa nu intre, si dupo ce a intratu in
ceramic'a daco-romana.
Regretu fârte multu co nu potu sa dau totu d'ua-data silexurile cele mai perfecte,
obiectele de pâtra si de osu, se6se de mine de la Vadastr'a, spre a put face tabloulu'
mai completu. 'Mi reservu dâro sarcin'a sa dau, in altu numeru, petrari'a, si apoi, in
altu numeru, si osari'a de la Vadastr'a.
Imi propunu sa mai facu ua sapatura si mai definitiva in acâsta ipsula. Regretu
co nu s'a pututu sa mergu cu sapaturile pe linii, in directiiuni hotarite. N'amu pu-
tatu urmari, decatu unu semicercu de vetre s6u de bordeie; pentru-co terrenulu n'a
fostu egalu, si vetrele bordeieloru nu vinu la nici ua suprafacia egale. Numai ce-
_Busi'a si carbunii potu indicâ locurile bordeieloru.
Dâco asi luâ differit'a ollaria ce amu adunatu numai d'in marginea Siretului pene
18 Hatiegu, la Gradistea (Sarmisegethusa), âdico d'in Barbosi pene la Gradistea, ne-
gresitu co aru face ua collectiiune forte variata si eterogena, cu imprinte de differite
(4) N 9.Vasu cenusiiu. Naltimea: 18 cm; perimetrulu la gura:47 cm. De pre acestu vasu se pote
intiellege multe; co au fostu intrebuintiate pentru fertu la focu; în acestu vasu sunt asiediate scoici
si melci, spre a ferbe impreuna. Tâte acestea facu ua compositiia tare, in form” a petreloru de scoici,
S> potu desface avse, nefiindu legate decatu printr'ua pasta ca de cenusia,
(5) N. 8. Lingura de pamentu cenusiu, tare, cu câd'a ei din acelasi pamentu. Lungimea: 9 cm., peri-
metrulu: 10 cm.
 119

! genuri si graduri de cultura, incependu de la cea mai primitiva, din Vadastra,

|
!
pene la cea mai perfecta dâca, d'in Zimnica, si apoi pene la cea mai perfecta dâco-
ț romana, d'in Severinu si Recic'a, uude abunda si ollari'a samica, ornată cu figuri si
obiecte in celievuri si gravate. Pe la Barbosi si Sticlea intra mare elementu grecu,
: în forme mai allesu.
Asemenea lucrare anse s'aru face cu mare greutate; desemnurile aru costâ forte
multu. Si ca, sa se iea numai prin fotografia, nu se intiellege mai nimicu. De acei'a
m'amu marginitu a insemnă numai, fia-eare piesa d'in collectiiunea mea, de unde este
si cumu 'mi a provenitu.
Amu vroitu, prin aceste done plansie, cea cu No. 1137 d'in 74, si acest'a de astadi
sa dau punctulu culminântu alu civilisatiiunei dâce, prin ceramica, cumu si punctulu
mai primitivu in ceramic'a preistorica a Daciei, care aru fi cea de la Calomfiresci (Ci-
gani'a), d'in Teleormanu. — Caracteristic'a acestei ceramice sunt ornamentele, mai
multu s6u mai pucinu grosolâne în relievuri, cari la Vadastr'a sunt in aduncu; si ni-
sce brane, încingendu vasele cu multa elegantia. Acolo este si unu inceputu de olla-
ria parlanta; vase in forme de animale, etc.
Ollari'a d'in piseulu Crasanii, mai în paralellu cu a fimnicei in privinti'a artei,
este in cea mai mare parte n6gra, mai inchisa decatu a Zimnicei, formandu mai tota
ua ascutitura la mijloculu vasului. Pamentulu este nai subtire, si se simte r6t'a ol-
lariei in moare parte pe vasele mari cu buze fârte grâse si lâte. Pe multe vase 'sunt
si ornamente cu flori in relievu. Cu tâte aceste, mai repetu si acumu, co ollari'a Zim-
nicei este mai | 1e interesu pen-
inaintâta decatu tru noi.
a Piscului Cra- “In Museele
sanii , precumu Scandinave se
a Calomfiresci- potu tin6 mari
loru este mai i- comparatiiuni
naintâta decatu cu obiectele ce
a Vadastrei. se gasescu la
Pentru epo- noi, de pâtra
cele petrei, pen- lustruita maia-
tru epoc'a bron- lesu, si apoi
zului, si pentru de bronzu;dâro
ceramic'a ace- Museulu la care
storu epoce. asiu ar trebui sa se
put6 indică a- atasiedie mui
matoriloru mai multu roma-
multe Musee, nulu.ce aru voi
incependu de la sa studiia epo-
alu Pestei, care cele preistorice
negresitu are ale petrei si ale
unu si mai ma- bronzului, cu
 120 -

folosu mare pentru studiiele acestoru epoce in Dacia, acolo unde comparatiiunile
pentru ceramic'a Daciei aru put6 fi mai eficace, mai allesu pentru spoc'a ceramicei
dâce pure d'in timpii infloriti ai Daciei, cumu si pentru ceramic'a daco-romana, nu
este altu Museu mai avutu si mai propriu, decatu Museulu d'in Saint-Germain, fun-
datu de Napoleonu III, |
Amu tramisu si eu specimene de ceramica dacica a acestu Museu, si amu si prii-
mitu de-acolo specimene de ceramica gallica. Plansia eu ceramic'a Zimnicei a fostu
multu cercetâta de savantii de 1 acestu
Mussu.
In generalu obiectele t6te, de lutu d'in
Vădastr'a, se potu imparti astu-felu :
a) Vase mari spre conservare de elemente
de hrana si spre tinutu apa—hydrie;(6)
b) Vase de fertu la focu;
c) Linguri; (7)
d) Vase mici de aternatu, spre luminare;
e) Cupe de beutu; (8).
/) Tipsii, strachini s6u patelle;
9) Vase apode 'fora picioru);
h) Instrumente de tiesutu;
î) Iostrumente de lustruitu s6u sclivisitu;
1) Strecuratori; (8)
m) Idoli;
n) Mesci6re de sacrificatu; (9)
0) Obiecte de insiratu; (10)
2) Vasa mici cu capâcr; No. 12.
7) Capâca mari;

(6) N. 9. Borcauu cenusiu, ovoidu, pentru conservare, cu doue manusi ; strimtu la gura, cu vergi
trase cu degetulu de susu pene josu, Nalţimea: 45 cm.; perimetrulu : 76 cm.
(7) N. 10. Vasu de beutu, de pamentu roscatu, cu doue manusi-boldu; trasuri perpendiculare ct dege-
tulu in pasta ; uâ bordura pe sub buze, de aduncaturi, totu cu degetulu. Naltimea : 12 cm.; perime=
trolu: 58 em.
(8) N.11. Palnia-sttecuratâre de pamentu rosiatecu tare. Naltimea: 7 cm ; perim, 27 cm. Asemenestre-
cuiratori, în forma, de palnia amu gasitu numai aici la Vadastr'a. Stxecuratori-bardace si alta forme,
amu gasitu in mai multe locuri ; mai cu sâma la Pisculu Crasanii amu gasftu strecuratori de pa-
mentu negru, forte frumosu gaurite. Form'a acestoru palnie anse, numai aici amu gasit'o.
(9) N. 12. Mescidra cenusiia pe patru piciore, lustruita d'asupr'a, Lungitnea: 9 cm; latimea, 7 cm: nal-
timea : 6 cm. Unu picioru a fostu ruptu si facutu Ia, locu în vechime d'intr'ua huma alba, forie tare,
d“in care huma amu gasitu si ua lulea sparta, strimta. Asemenea mescicre anu gasitu nui malte
aci, Ele negresitu co serviau la ceva sacrificii: coci idolasi si fetisi diformi amu gasitu forte
mulți in Vadastr'a;
(10) N.18, Instrumentu de pamentu rosiatecu tare, gauritu la mijlocu.— Bula forte mica, depamentu,
cenusiiu gaurita.—Ua rota diforme, de pamentu tare, rosiatecu, cu ua gaura mare.—Rotitia, de pa-
mentu rosiatecu tare gauritu la mijlocu, pentru însiratu,— Asemenea, anse pamentulu galbuiu.
 s) Lulelle;
4) Buzdugane; (,
u) Cylodre; 7
v) Bulle conice pentru No. 13,
prastei si suluri;
2) Greutati de aduncitu in apa (la plasa?); (11)
z) Alte obiecte cari nu se potu defini. (12)
(11) N. 14, Instrumentulu de pamentu rosiatecu gauritu. 12 cent,
(12) D'in_numerdsele desenina (133 bucati) ce contine interesantea stampa a d-lui Bolliacu, amu
allesu numai cate-va mai caracteristice, spre a dă ua idea despre ceramic'a aflata de d-sa la Vadas-
tra. Recomandamu anse studiiulu aceloi stampe in intregimea ei, chiaru si cu cele si6se figuri de
lulelle, invederatu cu multu mai moderne, pe cari Domnulul Bolliacu s%w incapatinatu a le infige,
in risulu lumej, printre pretiissele'i oilarii antice si preistorice [A. |. 0.]

_ M. O. r
NOTE ASUPRA MONASTIBREI SI CLADIRILORU D'IN BRANCOVENI.

A) EXTRASE D'IN <TABLOULU ISTORICU ALU BISERICILORU D'IN JUDETIULU ROMANATI»,

INTOCMITU LA ANNULU 1867, DE PRE FORMULARULU DATU DE
d-nu V. A. Urechia s 443
ln Tabloulu istoricu intocmitu d'in initiiativ'a d-lui V. A. Urichia aflamu co la
pe ospreri pai trei biserici : u'a a satului, si duoe in monastirea Brancovenii.
710 Cea d'in satu este cladita la annulu 7142 (1634) de Mattheiu-Basarabu Voevo-
du, si este restaurata de locuitori; inscriptiiunea ei suna asia:
«Cu vrerea lui Dumnedieu Tutalu, cu indemnarea Fiiului, s'au seversitu cu da-
«rulo Duhului sfantu acâsta sfanta si dumnedieiasea bissrica, in numele sfintei
< Treimi si in numele lui Christosu, cu hralnulu Sfantului Niculae, zidindu-o d'in
«temelia bunulu, credinciosulu si de Christosu iubitorulu lonu Mattheiu Brancoveanu
«Vosvodu, nepotulu reposatului Constantinu Basarabu Voevodu celu bunu, impreuna
«cu luminat'a si buna credinci6sa sotii'a domnii-sale, Domo'a Elena d'in Feresci.
«Sau inceputu a zidi la annulu de la Ad:mu 7142, si vau seversitu la I6tulu 7143,
«si alu duoilei titoru Jupanu Preda si Jupan6s'a domnii-sale Pauna, n6mu de is-
«pravnicu.> (1)

20. Bisecic'a principale d'in Monastire e cladita la 7140 (4632) de Mattheiu Ba-
sarabu; ea contine mormintele stpOTErstele murali, despre cari se va vorbi în urma.
30, A duo'a biserica a Monastirei, servindu la cimitiriu, este din anuulu 1700,
zidita de Conatantinu Brancorânu Voevodu si contine portretele fundatorului si-fa=”
miliei.

(1) Reproducemn aceste inscriptiiuni, astu-felu cumu le gasimuîn relatiiunile continute in Tablou,
fora anse de a le garantă autenticitatea, nici mai cu s6ma exactitatea. (4.1, 0.)
9
 192

Inscriptiiunea ce se afla d'asupr'a usiei Monastirei Brancovenii, este cea urmatâre :

«Intr'acestu locu, unde acumu e acestu sfantu locasiu este facutu de mosiulu Mat-
«theiu Basarabu Voovodu si a Predi Velu-Vorniculu facuta ua mica biserica, hra-
«mulu pr curatei Maicii Domnului si Mantuitorului Christosu Adormirea; apoi duro
«<acei'a Mattheiu-Voda domnindu,auzugravit'ola I6tulu de la zidirea lumii 5 pm (7140)
«si asiâ a fostu pene ce d'in oronduial'a lui Dumnedieu au statutu Domnu totu lumi-
«natulu Ionu Constantinu Basarabu Voivodu, fiiulu Papei Postelniculu, feciorula
«Predei Vorniculu, carele vediendu-o asiă mica, si maica-sa Stanca Cantacuzino
«pristavindu-se dupo 44 anni ai veduviei sale si adducendu o lunga sociulu ei Papa
«Postelniculu de au ingropat'o aice, s'au indemnatu si biseric'a cei'a mica betrana
«au ridicâtu si ac6st'a cumu se vede d'in temelia au zidit'o, facendu o si infrumuse-
«tiandu-o deplinu monastirea intru slav'a si marirea pr€ sfantu si vecinicu numele
«lui Dumnedieu, spre pomâna a totu betranu numele lui si spre buna pomenire a
«buneloru sale fapte, incependu-o au lucratu intru alu unu-spre diecelea annu alu
«Domniei sale, curgendu annulu de la Mantuirea lumii 4x44 (16902). Ispravnicu
«lucrului puindu pe Radu Golescu velu-Comisu > —

Pe zidulu Monastirei, in la-intrulu bisericei, sunt desemnate portretele fundato-

riloru seu ctitoriloru.
Numele acelor'a cari sunt desemnati, tinendu biserica, sunt :
Constantinu Brancovenu Basa- | Maria Dâmna, cu fiicele sale:
vabu Voevodu, cu fii sei: Stanca,
Radu sinu Constantinu, ——— dunca, Ă
, . |
Stefanu sinu Constantinu, , Ancuta,
Constantinu sinu Constantinu. Safta.
La fer6str'a despre mâdia-di, sunt :
Preda Brancovenu, velu- Pornicu, „ON Papa Postelmiculu Brancovnu,
| sinu Preda Porniculu.
sinu Davidu Postelniculu.
Barbu, sinu ego :
Socii'a ego Pauna. Stanca Cantacuzino, socii'a ego.
La ferâstr'a despre mâdia-n6pte, sunt :
Davidu Postâlniculu tatalu lui „N Mattheiu- Voda Basarabu
Preda Vorniculu.
si
Danciu Vorniculu,
Sociia ego Pauna. . Ilinca Dâmw'a.

Inscriptiiunea de pre mormentulu d'in sant'a monastire Brancovenii :

«Sub acâsta marmora zace tierren'a si 6sele Jupanesei Stanca Cantacuzino, fat'a
«lui Jupanu Constantinu, d'in vechiulu si imperatesculu Radu (?) Cantacuzino
«<bivu-velu-Postelnicu, ale domnia-ei Ilinca, fetei betranului Io Sierbanu Basarabu
 W
i 128
« Voevodu; Jupanesei lui Jupanu Papei Brancovânu, ego fecioru lui Jupanu Predei
<Brancovânu, bivu-velu- Vornicu si mum'a blagocostivului d-lui Io Constantinu Ba-
«sarabu Yoevodu, carele cu mare blandetie, si cu multa milostenia, si cu. nespus
<alte bunatati traindu si implendu verst'a ei de anni, d'in cari 44 veduva, sarâca de
«sociulu ei, au trecutu crestinesce si s'au seversitu la annulu 1699, fevruarie li“, in-
«tru alu unu-spre-diecilea annu alu Domniei fiiului seu, mai susu uumitu Io Con-
«stantinu B. Basarabu Voovodu, carele cu mare cinste si cu tâte crestinescile pome-
«niri, aici la monastirea Brancovenii, unde si insasi la mortea ei au lasâtu, adducen-
<du-o lunga sociulu ei Papa Postelniculu si socrulu seu Preda Vorniculu o au inkzro-
<patu.>

"A duo'a pisania (inscriptiiun6) de pre pâtr'a n6gra, totu d'in acea monastire :
«Aici zacu 6sele reposatului intru Duhulu Santa ale fericitului Jupanu Preda
«velu-Vornicu Brancov6nu si ale fiiului seu Papei Postelniculu, caror'a li s'au intem-
«platu perirea, anteiu Papei Postelniculu in dilele lui Constantinu Sierbanu, tatalu
<lui Constantinu Voda, pe vremea ce s'au ridicâtu Dorobantii callarasi hotiesce a-
«supr'a Domnului seu si a n6mului boierescu, atunci au uccisu pe Papa Postelniculu,
«fii T6tu dendu
la zidirea lumii 7163; 6" pre tatalu seu Preda Vorniculu Pau uccisu
«Mihn6-Voda celu reu, in casele domnesci in Tergoviste, nefiindu vinovatu nimicu,
«si s'au pusu acâsta pâtra de dumnia-ei Jupan6s'a Stanca Cantacuzino, care au fostu
«Jupans'a Papei Postelniculu, fiindu lun'a lui iunie 8, 6ro I&tulu 7176.» (1666)

Pomelniculu Monastirei se gasesce regulatu numai d'in dilele egumenului Ioani-

chie, annulu 1843; elu cuprinde numele tutuloru etitoriloru, incependu cu alu lui
Ie Constantinu Basarabu Brancovenu Voevodu.
In acestu pomelnicu se afla numele tutuloru acelor'a cari au inzestratu monasti-
rea cu mosii si selavi, trecutu fiindu la numele fia-carui'a obiectele cn cari a inze-
strat'o. -

Obiecte de valâre la monastirea Brancovensunt

ii :
Unu potiru de argintu suflatu cu auru si lucratu in smaltu, scrisa pe dinaulu in
littere slavone numele daruitoriloru «Mattheiu Basarabu Voevodu si socii'asa Elena
Dâma'a.»
Unu discu alu potirului, de argintu poleitu cu auru; asemene si ua stoaa potirului.
Ua candela de argintu cu patru ramure, totu de argih tu.
Ua alta candela de argintu, sufiatu cu auru, pusa d'asupr'a mormentului fundato-
riloru, avendu scrisa pe dius'a : < Priimesce, Dâmne, lumin'a acâst'a de la corpulu(?)
«robului teu P. Brancovânu. Lâtu 7182» (1674).
Ua alta candela de argintu curatu, aternâta la Crucificarea Domnului Christosu,
facuta dânia de Preda Comisulu Tomânu. la I6tu 7201 (1693).
Mai se afla anco alte cinci candele de argintu, dâro w'au serisu nimicu
pe dinsele.
 194

Ua anaformitia de argintu, gravate pe dins'a acestea.

d'in Brancoveni :
Lista de cartile ce se afia în Monastirea
6ra de cotra episcopula Romnicului Grigorie, la annulu de la zi-
1. Octoichulu celu mare tiparitu pentru antei'a Argesiului.
annula de îs Chr, 1192, de cotra osifu episc.
direu lumii 7258 (4150); 6ro a duo'a 6ra, la episc. Bomnicului Climenta, 'lă an-
Ghica Voevoda , cu chettuia l'a
2. Cananiă, tiparita în dilele D-lui 1. Grigorie -
.
nulu de la zidirea lumii 7256 (1148), alu Romniculni, la an-
tiparitu în âilele D-lui Alexand ru ipsilante, cu cheltuial'a episcop. Chesarie
3. Triodu, E
” | :
nula dela hr. 1787. Vladicai din Faga-
în Blaju, in dilele Imperat ului Austriei Franciscu [, cu bine-cnventarea
Altu Zriodu, tiparitu
rasiu, Jonu Bobb, la annulu de la Chr. 1813. cu cheltuial'a episcop. Romni-
Io Alexandra Scariatu Ghica Voerodu,
4. Pendicostariu, tiparita în dilele D-lui , . |
215 2. Ă
cului Parthenie, la annulu de Ja Adumu tierrei Arddlulu i si Valachie i, Ex-
VII, findu director ulu
6. Blineiu vechiu, tiparitu în dilele Tm pektâtoi-Gărla de la zidirea lumii 7235, 6ro de
l'a episcop. de Bomnicu Climenta; annulu
cellentii'a Sa grafu de Vales,ca cheltoia
la Chr. 1737. Climentu alu Romni-
tinu Nicolae Vosrodu, cu cheltuial"a episcop.
6. Apostolu, tiparitu în dilele D-lni Io Constan i : , .
cului, annatu de la Chr. 1747. la Mitropolitului Grigorie ; 18
ru Ipsilant u Yoevoâu , cu cheltuia
7. Boangelia, tiparita în dilele D-lui Lo Alexand
annalu de la Chr, 1115. l'a episcop. Romniculni Cli-
Oonstantinu Nicolae Voerodu, cu cheltaia
Bvongelia, tiparita în a 4-a domnia. a lui ,
la facerea lumii 7254 (1146).
mentu, la annulu de i,... ..
dilele Imperut alui Austriei Francisc u 1, cu cheltuiala Craiescului alu tota Ardâlalu
8. Liturgia, tiparita în ”
12 annulu de la Chr. 1809. -
1a annulu de
cu cheltuial'a episcop: Romnicului Galactionu,
Liturgia, tiparita in dilele D-lui Io George Caragea,
ta Chr. 1813. Sibiiu.
Ferdinandu 1, la annulu 1838, in tipografia din
9. Psaltire, tiparita în dilele Tmperatului Austriei Kgru
in âilele D-lui lo Grigorie Alex. Ghica Voevodu, cu cheltuial'a Mitropolitului Moldorii
Psaltire, tiparita :
Gavriilu, la annulu 1818. Ardslu, la an
da Î, cu cheltuiala episcop. Vasile Moga d'in
10. Câslovu, tiparita în dilele Imperatului Perdinan
anulu 1835.

Se adauge:
lui Sierbanu Qonstantinu YVoevodu, adeveratulu nepota
Evangelia tiparita d'in elinesce, cu cheltuiala Domnitoru la
fiindu isprarnicu pre sfintitulu Mitropolitu Kyru 'Theodosie,
alu pr€ bunolui betranu Sierbana Basarabu Voevodu,
1682. [Acesta Evangelia sta gasita la biserica din commun'a Parscovenii].
annulu
si pe ult'a romunesce, tiparitu si asiediatu de
Min NETETico Florea cucentulei), scrisa pe ua parte slavonesce
lo Oonstanti nu B. Basarabu Vosvodu, cu cheltuial'u lui Michailu Cantacuzino
pre calu grecescu, în dilele D-lui
annutu de la Adamu 213 (1705). (Acesta carte s'a gasitu la biseri-
vela-Spataru, fiindu Mitropolitu Theoăosie, la
ca d'in comman'a Sioperisti'a]

la ori-care biserica, ua Evangelia, scrisa in

La Monastirea Brancovenii s'au gasitu, afora de cartile necesarii
Invierca, €ro pe cea-l-alta Crucificarea, si de jara im-
slavonesce si legata in argintu, avendu gravate pe ua parte
se dice d fi Mattheiu Basarabu si sacii'a sa Elena
prejurn scrisu totu în slavonesce namele domnitorului, care
Dâmna. i
argintu, suflate ca aura. scrisa totu în limb'a sla-
Ua alta Fvangeka, imbracâta in catifea verde si cu table de
de la Adamu 7144, €ro de la Chr. 1636, fora asci si numele donatorului.
vona, si pre facie se gasesce scrisu Idtala
de argint suflatu in auru; în cele patru col-
Mai se afla ua alta Evangelia, legata in catifea, şisinia si cu table
alta tabla, e gravâta Imalliarea. Acâsta Evangelia
tiuri, gravati pe dinsele patru Evangelisti; 6ro la mijlocu, pe ua
Voevodu. La pagin'a a sieptea se gasesce serisu
e serisa în limb'a romanâsta si facuta dânia de Io Constantina B.
.
 125
amu
chiara cu mama sa, urmatârele : „Acesta st. Evangelia, infru musetianda-se pe din-afâra de pre cumu se vede,
ânchinat'o santei monastiri Brancovenii, unda e hramulu Adormitrei Nascatârei de Dumnedieu, dia 169: Chr.“ In
prefati'a acestei Lvangelii se dica co oste tradus de pre cea grecesca si tiparita pentru antei'a 6ră în limb'a ro-
mâna ca tâta cheltuiala Domnalui Tierrei Romanesci 10 Sierbana 0. Voevodu, la annulu de la Chr. 1682,

B). EXTRACTU D'IN CALLETORI'A LUI MACARIE, PATRIARCHULU ANTIOCEIEI, SCRIS'A ARABE-
SCR DE SERYLTORULU SEU ARCHIDIACONULU PAULU D'IN ALEPU.(1) PARTEA VIII.
SECTIUNEA X.

Noi plecâramu de la monastire (Jiteianu d'in judetiuln Doljiu), dupo amâdi, si

ajunserama cotra sâra la unu tergu, alu carui nume este Bratisieni (Bratoshâni),
appartinendu boierului europeanu (frank, dice textulu) Preda (Brads), ruda a repo-
satului Mattheiu Voevodu, despre care amu vorbitu mai inapoi. Elu este celu d'an-
teiu d'intre boierii acestei tierri, prin mostenire de la strabuni, si mosiiele lui sunt
nemarginite, de pre cumu vediuramu lamuritu peste catu-va timpu. Dupe amâdi'a
dilei urmatâre noi ajunseramu la unu tergu, alu carvi nume este Brancovenii (Bran-
cofâni), unde se afla si palatulu susu-numitului boieru; aci dâro sunt cas5”tre au
fostu ale reposatului Mattheiu Voivodu, a carui origine erâ de aci. “Noi Disiseramu
asemeni si la ua monastire d'in vecinatate, situata in mijloculu unei paduri si in-
chinata hramului SUSTimtesT Maicii Domnului, pe care ei 0 numescu Brancovenii,
in asemuire cu tergulu. Si acâst'a este ua cladire a reposatului Mattheiu Voivodu.
Noi serviramu indata liturgi'a intr'ins'a la serbatârea Schimbarei lu Pacie, si cu
mare bucuria botezâramu acolo unu june ebreu. Acelu boieru este minunatu de a-
vutu; si m'are s6menu nici in tiârr'a acâst'a, nici in alt'a. Se dica eo are pa mosiiele
sale doue-spre-diece mii de epe fatatâre, si in fia-care d'in cele doue sute de sate ale
lui se afla cate ua erghelia de câi. Blu posede trei-dieci de mii de capete de oui,
d'in care se spine co cinci mii au muritu estimpu de epidemia; 6ro unu-spre diece
mii i s'au faratu de hoti, cu si6pte-dieci de ambare de grav, in timpulu resvratirei
ce s'a facutu in ostire, la inceputulu domnidi lui Constantinu Voevodu. Blu ag pă-
boui, ua miia bivoli, patru mii porci, si trei sute de stupi cu roiuri
tru Tai capata
de albine, d'in care fia-care roiu, in stupii occupati de albine, produce mai multu de
(1) Acâsta forte interesante carte, d'in care d-lu B. P. Hasdeu a veprodusu romanesce ua parte
în „Archiva Istorica'a Romaniei“ tom, L]. (1866) ne «ste cunnoscuta prin traductiiunea ei engleza, ca
pârta titlulu : „The Travels of Macarius, patriareh of Antioch; written by his attendant archidea-
con, Paul of Aleppo, în Arabian. Translated by F. C. Belfour. London. 2 vol. în 40, 1836.“ Nicaieri,
tiâr'a nâstra, cumu eră prin mijloculu secolului alu XVIli* nu este descrisa cu mai multe ame-
punte, Acesta scriere ara merită sa fiă tradusa d'in nou, de pre originalu, de ua persânna care sa
cunnâsea totu de ua data limb'a si istori'a Romaniei, coci lips'a acestoru cunnoscintie a indusu pe
traducetorulu englesu în multe errori si confusiiuni. De la Congresulu Orientalistiloru, la care iea
parte estimpu collegalu nostra d-lu B. P Hasdeu, speramu co d-lui se va intârce cu dorinti'a si pu-
tinti'a de a traduce, chiaru d'in textulu arabescu, portiiunea, anco nepublicata de d-sa romanesce,
Pene atunci anse noi vomu oferi cititoriloru acestei modeste conpilatiiuni, traducerea de pre engle-
zesce, a capitoleloru unde autorulu povestesce calletori'a patriarchului Macarie in mai multe locali-
tati din judetiulu Romanati, pe la mijlocul secolului alu XVIII
 126

unu fojieh de câra, si aprope ua suta vedre (fadreh) de miere ; fia-care vadra costa
unu leu; acestea le câuta si le exportâdia negutiatorii în Turcia. Pe fia-care annu
acestu boieru tramitte cu servitorii sei ua miia de capete de boui la Stambulu ca
sa "i vendia acolo pe diece-mii de lei. Eluare ua miia cinci sute de robi Cigani (Jen-
kena), si se dice co nimeni nu are atati'a ca dinsulu, socotindu si monastirea Cozia, care
are si dins'a ua miia de Cigani. Ni se spuse co de Ia fia-care familia, elu priimesce
si6se denari, de serbatârea Stuni George, si ceva mai multu la serbat6rea Sinhni Dimi-
trie, dreptu characiu s6u capitatiiune; si co acesta summa se urca la trei-dieci de
mii de denari. Precumu este insusi boierulu, multi d'in Ciganii lui sunt artisti, fiindu
forte mesteri la lucrarea metâlleloru pretiise, ferului si altele. Venitulu seu pe
annu, limpeditu de ori-ce cheltuieli, se dice co este de trei-dieci de mii de denari,
si cu tâte acestea trâiulu lui este fârte modestu, mai cu s6ma intru cei'a ce privesce
mâs'a, coci nici nu obicinuiesce a b6 altu-ceva de catu apa curâta. Dero este forte
milosu cotra calugeri si sarâci si multu îi place a claii biserici si monastiri, pre-
cumu si a contribui la intretinerea preotimei. Elu are ua suma de monastiri, 9'in-
tre cari unele le a claditu insusi, daruindu-le pe tote fârte liberalu, cu boni, oui,
câi, sate, mori si robi; altele le a mostenita de la strabuni, d'intre cari cea d'anteiu
este monastirea Bistrits'a (Pistrina), vechiu asiediamentu alu loru; cele-l-alte sunt :
Mogastirea dintr'unu lemnu (Monoxylon) cu maici, monastirile Arnot'a, Strehava
(Satrahaya), Sadova, Gur'a Motrului (Ghorumotro) cladita de dinsulu, si monasti-
. data elu cladesce ua monastire in Ungaria,
De uă câinu
rea, lui do la Brancoveni
coci craiulu (princiulu Ardealului) ilu iubesce forte si "lu numesce tatalu lui; si se
crede co elu are multe mosii in acea tiârra. T6te monastirele caţe a claditu reposa-
tulu Mattheiu Voevodu, elu le a luatu in manele sale, fiindu, precumu s'a disu, ruda
si celu mai de apr6pe alu Domnitorului; si acum'a elu le administredia. Nimeni al-
_4ulu nu are a face cu calugerii de colo s6u cu averile loru; numai elu are dreptu sa
depuna pe egumenii loru, candu se abatu de la ale loru datorii, si sa puna pe alții în
“locu; nici ua-data Domnitorulu nui'i face cea mai mica impotrivire intru acestea.
Spre a resume t6te int”unu singuru cuventu, faptele lui bune sunţ nenumerate,
cladirile lui bogate si numer6se, si elu este unu crestinu fârte cuviosu, temendu-se
de a-totu-puterea lui Dumnedieu. Noi ne obicinuisemu a/lu ved6, desteptandu-se la
timpulu rugaciuniloru de la raediulu-noptii, citindu fora incetare psalmii profetului
Davidu si totu ce privesce servieiulu regulatu alu bisericei, de la inceputu pene la
câpetu; standu intr'unu coltiu alu bisericei, fora de a se uită nici în drâpta nici in
sting'a, si une ori d'in intemplare occupandu-se d'in t6ta inim'a a aprinde s6u a
stinge candelele, si a face ori-ce altu serviciu in biserica, pare c'aru fi fostu unu
mavâthăprme, ba pote si mai cu rivna, de forte ne mirâmu de dinsulu. Fora, induo-
iala, Creatorulu, — fia'i numele binecuventatu! — a datu tota acea avere acelui
omu, coci elu se serve cu dinsulu. Candu ne puneamu la mâs'a de prandiu stu de
cina, elu se totu sculă in piciâre spre a ne servi, nu incetă de a be€ si de a ne dă
“pahare; 6ro pe catu timpu inchinâmu paharele in numele lui Dumnedieu, alu Dom-
nului nostru Messia, alu prâ-santei Treimi, alu Maicii Domnului si alu Santului
 197

patronu alu dilei, apoi pentru biserica, pentru Sultanu, pentru Domnitoru, pentru
Patriarchulu nostru si in sanetatea tutuloru 6spetiloru, noi ne intariamu pene-ce
diseramu : «Multiumita lui Dumnedieu co amu scapâtu !» Dero anse, in acelasiu tim-
pu bvierulu pusese gendu ca sa ne impinga pe unii a b6 mai multu decatu cei-l-alti,
fora ca acei'a sa scia; astu-felu in catu bendu in sanetatea n6stra, a unuia
dupo a altui'a si mai cu s6m'a in sanetatea acestui bietu scriitoru; apoi intreban-
du-me si de numele copiiloru mei, Anania si Constantinu, elu bei si presentă, fia ca-
rui'a cate unu paharu, si astu felu bei in sanetatea nâmului nostru intregu. Dupo
acei'a, noi diseramu : «Multiumita lui Dumnediau! co amu scapâtu si acumu suntemu
liberi!» Dâro boierulu, sculandu-se in pici6re, luă ua cupa si spuse : <Acâat'a este
«in sanetatea servitoriloru Santiei-Sale Patriarchului, de la Scaunulu seu!> si bendu
“insusi, elu turnă vinu si pentru noi. Noi 6ro spuseramu : <Ei! acum'a facuramu si
<ast'a!'> dâr' nici avuramu timpulu sa catamu imprejurulu nostru, si elu puse man'a
pe ua cupa, spuindu : cAcâst'a este in sanetatea capiloru preotimei d'in eparchi'a
« Antiochiei;—acâst'a in sanetatea insisi a preotiloru ei; — acâst'a in sanetatea dia-
«coniloru ei; — acâst'a in sanetatea nobililoru ei; — acâsta in sanetatea tutuloru
«tierraniloru ei!» — si nimeni nu cuteză a se impotrivi de a be6, coci toti ne
amu fi rusinatu d'a nu priimi cup'a pe care ne o presentâ cu insasi man'a lui; dâro
eramu cu totulu prapaditi de acâsta beutura asiâ de necumpatâta. Astu-felu este
anse obiceiuln ospetarii la mesele loru si astu-felu dovedescu ei cea mai mare cur-
tenia. Facuramu socotăla co la mâs'a boierului, amu beutu de la siepte-dieci pene la
optu-dieci cupe de vinu.
Vineri, boierulu isi luă dioa buna de la noi ca sa mârga la departâre de ua di;

cu hramulu Soborului Angeriloru. E occupata de calugeri greci si aterna de mona-

stirea Dionysiiului de la Santulu Munte. Cea mai mare parte d'in acestu drumu alu
nostru se facă pe ua calla pardosita cu petre rotunde, care se dice co exista anco
d'in timpurile candu 6menii se inchinau la idoli. Acâst'a monastire e sarâca si pu-
cina. (1)

In tâte aceste monastiri si biserici, Diavolulu si tâta odras'a lui este zugravita
intânu riu de focu, si numele loru sunt insemnâte alaturi. La monastirea Jiteianu
Pamu vediutu infacisiatu ca unu ursu negru ce se terrâ pe josu.
Acumu me intorcu la calletori'a nâstra. — Parasindu monastirea Hotarânii am-
pl4ramu camu ua ora si ajunseramu la unu tergu ce appartines marelui Stolnicu,
namitu Farcastu,unde elu, îsi are unu palatu intinsu,
Sambeta dimintti'a, Comisul GOL A3paTtatu (6) ne invită ca sa visitamu bise-
rica cea noua de lemnu pe care elu o cladise in vecinatate sub nume de_monastire,
inchinandu-o Santiloru Petra si Pavelu. Santii'a Sa stepanulu nostru o stropi cu a-

(1) Act urmâdia ua lista a monastiriloru de la Santulu Munte, pe care traducetorulu (celu en-
glezu), a socotita fora folosu de a o cuprinde.
 198

iasma si ne inâpoiarâmu; 6ro, dupo amâdi, plecandu inainte, sosiramu la unu mare
orasiu de tergu, Caracalulu (Caracol), în care este unu palatu mare, claditu de re-
posatulu Mattheiu Voevod, cu pucinu inainte de mortea sa, si incinsu: cu imprej-
muiri de lemniti; Giiprindiendu o viia intinsa si uabisărică de p6tra, pene la care este
unu drumu deschisu de la case. In acâst'a biserica ascultăramu serviciulu de s6ra si
alu dioriloru; 6ro liturgi'a o ascultâramu intrua alta biserica de petra cladita de
marele Stolnicu. Dupo amâdi noi ne porniramu inainte si s6ra ajunseramu intr'unu
satuletiu, unde amu dormitu. Tâta acesta calle merge in vecinatatea Dunarii si ca la
trei s6u patru ore departe de dins'a; deci, fiindu tiârra de margine, orasiele si satele
sunt pucine. Cei mai multi d'in locuitorii acestoru judetie sunt d'in armi'a regulata
Rosii (Rusi) adico Spabhii, purtandn uniforme rosii și fagendu.strâja.
Da iati at
emitea,

N.

PI
LISTA DE CELE MAI VECHI BISERICI D'IN COMMUNELE JUDETIULUI ROMANATI,
EXTRASA D'IN „TABLOULU ISTORICU“ INTOCMITU SUB DIRECTILUNEA
Domnalui V. A. Urechia. (*)

XVI Secolu.

Stirbeiu. (pl. Oltetiului). Biserica S-tei Paraschiva se dice a fi facuta la 1560

(Vedi not'a 60 de la pag. 29). a
Ca (pl. Oltetiulu). Biseric'a S-tului Nicolae este cladita la 1579. (Vedi an-
nex'a M).
Runcu. (pl. Oltului de susu). Biseric'a e cladita de Marele Banu Dobromirula 1596.
Falcoiu. (pl. Ocolului). In privinti'a bisericei, cladita de Constantinu Măttitiu
Falcoianu, si restaurata de Jiieni, tabloulu da ua data indui6sa, representita prin
litterile nana (1331).

XYII Secolu.

Perscovenii. (pl. Oltului de susu). Biseric'a a fostu inceputa de unu Basarabu la

1600 si peste duoa-dieci de anni de la facerea ei s'a zugravitu de Stefanu Perscovenu
velu Medelniceru. Pe paretii ei suntu portretele titoreloru Perscovens, Preda Bran-
covânu cu socii'a sa si Constantinu Racovicenu. Se afla acolo si ua Evaogelia typa-
rita cu ellinesce sub Sierbanu Voevodu Cantacuzenu; la I6tu 1682. ,
——

(*) Amu formâtu acâsta lista, allegendu d'in „Tabloulu istoricu* numai acele biserici a caroru
tablou,
cladire este anteriore secolului alu XIX,si urmandu intru tâte indicatiiunile d'in disulu
astu-felu incatu nu certificamu aratarile lui, mai multu decatu pe acele cuprinse in respunsurile
invetiatoriloru satesci la Cestionariulu nostru archeologicu-—Am următu în clasificarea acestoru
biserici ordinea chronologiea,
 129

Plesiou (pl. Oltului de susu). Biserica e zidita la 1615 de Ilie Plesioianu.

Caracalu (capitala judetiului). Dintre cele unu-spre-diece biserice ale acestui o-
rasiu, distingemu, ca mai vechi, pe cele patru urmatâre, d'in alu XVIL si alu XVIII
secoli :
1). S-ta Treime, cladita la annulu 7155 (1647) de Pan Pasad (2) velu Capitanu
si restaurata de Varlaamu Condicarului. Acolo se afla unu pomelnicu prefacutu la
1853, in cara se pomenescu Michaiu- Voda, Mattheiu- Voda, Radu- Voda si Stefana
Monachia. i iii
2). Intrarea in Biserica se dice a fi fundata de Matiheiu Basarubu; alti betrani
dicu co e fa: data de candu cu Nemtii, in timpulu candu judetiele din Romania mica
au fostu guvernate de Nemti. Pomelniculu e prefacutu.
3). S-t. Ioanu, cladita la 1768 de Jupanu Sierbanu Cojocarulu d'in Craiova. .
4). S-t. Nicolae, cladita la 1770 de Michailu protopopulu din satulu Gostavetiuln
care isi are si portretulu pe pareti.
Cele-l-alte biserici d'in Carâcalu sunt cladite de la 1815 în câce.
Sioperiitia (pl. Oltului de susu). Un'a d'in cele trei biserici ale acestei commune
e cladita la 1650 de Ghina Bragandi.
Amarescii de: ou (pl. Balţii) Biseric'a S tii Po vodi e cladita la 1657 de mona-
chulu Visarionu; €ro alt'a, in mahalaoa Simionescii, de locuitori, la 1675.

XVIII Secola

Morunescii (pl. Oltetiului). Biserica cladit la 1705 de locuitori.

Islazulu (pl. Oltului de joau). idem, in mabalao'a Racoriti'a, la 1715.
Compenii (pl. Oltetiului). idem, la 1715.
Rubanescii de josu (pl. Oltetiului). idem, la 1740.
Balsiu (pl. Oltetiului). Bisoric'a S. Dumitru a fostu inceputu din temelia la
7268 (1760) de Protopopulu Radu Cazunescu, carele a ridicat'o pene la ferestre,
&ro Stefunu Trapezunda, velu Banu alu scaunului Craiovei a finit'o de totu.
Criva (pl. Oltului de susu). Biserica cladita la 1762, de locuitori.
Colibasei (pl. Oltului de susu). idem, la 1762.
Dobriceni (pl. Oltetiului). Biserica Cuvi6sei Parascheva a fostu cladita la 1764,
de ieremonachulu Anastasie, si prefacuta de Tudosi Dinescu.
Curtisior'a (pl. Oltetiului). Biserica cladita la 1765, de locuitori.
Gradinile (pl. Baltii). dem, la 1765.
Viadila (pl. Ocolului). Idem, la 1765.
Lru (pl. Ocolului). Biserica St. Niculae, cladita de locuitori, la 1765, si a Maicei
Domnului totu de locuitori, la 1785.
Cioroiu (pl. Oltului de susu). Biseric'a cladita la 1783, de Dimitrie Genescu si
Popa Mattheiu, cu portretele titoriloru.
Prâjb'a de padure (pl. Ocolului). Biserica cladita de locuitori, la 1783.
 130

Comanc'a (pl. Ocolului). Se dice co biseric'a e facuta la 1786, de Stancu Dors- i

bantiulu si de Metode Monachulu, avendu si portretele titoriloru.
Grecii (pl. Ultului de susu). Un'a din biserici e claditala 1787, de Clucerulu, Ni-
colae Greceanu.
Butoiu (pl. Oltului do susu). Biserica cladita la 1790, de Marinu Mamularu.
4
Gantsa (pl. Oltului de susu). Biserica cladita la 1791 de Elenca Viadaianu. i!
Marotiuulu de josu (pl. Baltii). Biserica cladita la 1795, de Stoica Boruzescu. ză
"H :
Coma”c'a (pl. Ocolului). Biserica cladita la 1798, de locuitori.

O.
NOTE INEDITE CULLESE IN MONASTIREA CALUIULU D'IN JUDETIULU
ROMANATI, LA 1861.”
de domnulu Alexandru Odobescu.

1. SITUATIIUNEA.

a ” Amu avutu occasiune în acesti Quoi anni d'in urma (1860 si 1861) sa visitediu
S “| mouastirilo Stanescii si Caluiulu, pucinu departâte un'a de alt'a si asediate amen-
duoe pe razOFuTii judetieloră Valcea si Romanatii, si amu deplansu, ca multi alţii în
urma'mi, starea de desolare in care calugerii greci, usurpatorii acestoru bogate lo-
casiuri, au redusu stralucirea loru trecuta.
La distantia ca de duoe ore in josu de Dragasiani, si totu atat'a in susu de Sla-
tina, pe câst'a stinga a unei valcelle padurâse ce da in vallea Mamului, parallela cu
luuc'a destinsa a Oltului, este situata monastirea Stanesci, chiaru intr'unu micu am-
fiteatru de d6luri, plinu de i6te partile cu ruinele unei vechi curti boierasci, co se
afla adi cuprinse in ogradele sateniloru d'in Stahesci. Perriulu Mamu curge alaturi,
ivjghiabatu în ripe drepte de pamentu lutosu, adunci de duoe-dieci stanjeni si mai
bine, pe cari le inn6ca si le coversiescu in cate-va ore numai, apele volburâse ale
perriului, candu cade plouia pe dâlurile invecinate, sadite totu cu vii. Pe muchea
d6lului de preste riu se vedu casele si biseric'a d'in Strajesci, zidite si locuite de
celu d'in urma mostenitoru alu „numelui Buzesciloru, reposatu si ingropatu acolo
la 1833.
Monastirea Caloiulu d'in judetiulu Romanati se afla si ea invecinata cu unu vechiu
caminu alu Buzesciloru, adico cu satulu Ciuturâi'a, odini6ra Cepturâi'a, pe căiTa
iiostenitu prin alliantia famili'a Stirbeiloru. Ea este pitita in valiea Caluietiului
care se scurge d'a drâpt'a in Oltetiu; drumulu de la Slatin'a, dupo ce irece acestu
riu la Corbeni, se stracâra prin paduri si strabâte d'a lungulu totu satulu Obog'a,
totu satulu Caluiulu, pene ce ajunge cotra fundulu vai, unde e şi monastirea; celu
de la Craiova apura preste dâluri si merge, totu suindu si scoborindu, pene la schitu;
celu de la Stanesci, trece prin Ciuturdi'a, lasandu Morunglavulu la drâpt'a.
Sub rapportulu constructiiunei se dice co aceste duoe monastiri offeriau mai
 131

multe asemuiri, fiindu, celu pucinu amenduoe' bisericile, zidite de aceiasi mesteri
germani; adi anse asemenârea nu se pâte constată decat in gradulu de miseria si
de ruinare a ambeloru monastiri, d'in cari un'a (Stanescii) e napustita cu totulu de
egumenii Zlatareni, representantii Patriarchului d'in Alexandria; 6ro cea-l-alta (Ca-
luiulu) astâpta de multu anco, in ruine, ua recladire illusoria promisa de Epitropi'a
Santului Mormentu d'in Ierusalimu. Cu tâte acestea, veniturile acestoru duoe mona-
stiri sunt destulu de insemnate; mosiiele loru, in numeru de mai multe diecimi, pro-
ducu sume considerabile, ce se strecâra pe totu annulu afâra d'in ticrra. Si cu t6te
acestea, titlurile, de pe temeiulu caror'a calugerii greci au pusu man'a pe aceste
monasfiri, ori si catu de illegale, de false si de abusive sunt, n'au uitatu totusi a
prescrie co <ori cine va fi dikiu acestei sante monastiri Stanescii ca sa câute veni-
«turile, mosiiele, satele si ciganii santei monastiri, sa n'aiba a luâ d'in monastire nici
«câllu, nici bou, nici vaca, nici ouie, nici scule, niei ferecaturi d'in saut'a monastire
«ca sa duca la marea Patriarsiia; numai sa stringa totu ce aru fi venitulu monasti-
«roi din dejm'a rumâniloru si d'in dajdei'a ciganilory si d'in vinariciu si dintr'alto
«venituri ; dupo acei'a 6ro sa câute catu aru fi de trb'a si hran'a poslujniciloru si
«slugile santei monastiri, precumu le au fostu obiceiulu loru; acei'a sa se stringa
«deosebi ca sa le fia preste annu; €ro ce va fi mai de prisositu, atunc6 sa duca la
«saut'a Patriarsiia, ca sa fia de tr6b'a si de pre dani'a si iuchinaciunea aceloru repo-
«sati ctitori si a reposatului Radu Voevodu feciorulu Michuei- Voevodu». (Chrisovulu
lui Constantinu Brancovânu Voevodu, de la 8 Martie, annulu 7200 (1692)).

9. DESCRIEREA MONASTIREI,.

Monastirea Caluiulu se compune adi de unu patrâtu de ziduri vechi. Turnulu sâu
" clupolniti'a este in unghiulu despre nordu-vestu, “Cladire vechia, dâro reparâta pe
din afra; este de forma patrâta.
Chiliile,
cari erau despre appusu, s'au diramâtu. Despre sudu s'au ziditu case nuoi
cu duoe câţuri si cu dependentie. Despre nordu sunt ro nisce dependentie.
Biseric'a e la mijloculu curtiei. Zidari'a ei e cu pâtra si cu caramid'a asiediata
apparentu, formandu duoe breuri de unu aspectu placutu vederei (vedi alturat'a stam-
p'a VI). In urm'a cladirei primitive se vede a se mai fi adaugitu in facie ua tinda
boltita inchisa, precumu si arcade cu stelpi, de duoe lături ale bisericei, ca la Sta-
nesci; d6ro acestea tâte au fostu diramâte pe la annulu 1856, astu-felu incatu au
remasu afâra si expuse la acru mai multe d'in mormintele ctitoriloru prenouitori ai
pisericei, ale caroru portrete au disparutu in acea diramâre. Ussi'a acestei tinde dis-
parute a fostu lucrata in marmore, cu cercu d'asupra si cu sculpturi ca cea de la
Curtea de Argesiu; bucatile acestoru sculpturi stau aruncate intr'unu colţiu alu curtiei.
"Purnulu bisericei este negresitu d'in spoc'a restaurarii, fiindu mai grosu decatu
aru cere proportiiunile bisericutiei vechi; la dinsulu se vede modulu de constructiiune
alu adaoseloru, si nu alu edificiului primitivu.
Pardos/'a bisericei este de lespedi de pâtra; 6ro a tindei, de caramidi patrâte,
 6ro pe la 1857,
Clopotele sunt duos : celu mai mare a fostu spartu de cutremuru;
mai micu pârta urma-
egumenulu grecu a tramisu de l'a prefacutu la Moscva.—Celu
t6rea inseriptiiune slavona :
AHH MuyH'E BoE-
Can RaonoTa CATEOpH ASNANA pPAABA BEAR APMALI.. + - Bă
BOAZ BA AET 348.
?

adico :
lui Mihne
Acestu clopotu e faculu de Jupanu Radulu marele Armasiu, . . . în Qilele
Vocvodu, in annulu 7096. (1588).
sunt facute
Tcânele iimperatesci, cele impodobite cu nimburi (cercuri) de argintu,
fora de a insemnâ
de unu Anthimu ieromonachulu, care "si da si titlulu de ctitoru,
annulu.
imente ale
Duos inscriptiiuni se citescu pe dasupr'a usieloru celoru duoa compart
bisericei.
tind'a cea
Cea d'anteiu se afla pe d'asupr'a usiei de pâura a advonului, pusa despre
centime tre de nalte. Et'o
disparuta, si sculptata cu frumâse littere vechi ca de siese
transcrisa pe slavonesce:
<ț zgonennemb OTIţA Hi ca Nocn'SWEHHEMA CÂTAro AVYA. AMHNA. CE YBO AZA
<pAsz BAAAHKA 'TOEro iYeBcA Ypic'ră.
Ca EPATHEM cH A8NAH ABMHTPS MApkAAAE II EAMHKA COAT,
AXBNAN BAAABA EAN
CNOMAYOM CH CTBIN XPAM E AHN BACAPAE
CBWHBOAA Hi NOTOM EHIBA ZANSCTEHIE MOTO BpEM AOFAEX AOCTHTO 1 ASA PAE
av Xov. m8naH pAABA BEA APMĂUI H CaC Mou
«Rpa'Tiem 28NA4H MpBAă CNA'T. N CTPOE NOCT. ANENCA. AGNANĂ BAAAGA BANA Hi CHA
CRĂNANA PAAVA EHB BEA APM. MHX. |
<BHAEXUM CHO CT WE MECTO FAKO ECT HEHCIIPĂBAEHO TRM pAA MU CA NOTPYANYW.
<H NOABHroyw cir
CETbI YpAM HI VKpACIIXAVM BA MOATEY CT'PO ApXiEPAPĂA WTA HAUIETO HHEWAMMA
CNpHAEKEHCKkI
<H Ma VTEPBAHYWM 1 COTBOpHRWM CÎIO CT'bI XPAM BA AH BATOWTHBATO UI YY
CABENBArO 1W MuyHIE
CBWHBOAA CHEI BEAMKATO 1 Np'EAOBpAro 1w AANSAHApS BWEBOAH. MOM AA Ali. “
CAII EABPAUNCZ MIA. WH. AH Bă AT, SYs.2
Pe care o traducemu romanesce :
| „Cu vota Tatalui si cu ajutorulu Spiritului santu. Aminu, Eto dero eu robulu ste-
„panului meu Lisusu Christosu, J':panu Vladulu Banulu, cu fratii sei, Jupanu Dumitru
„Purcalabulu si Balica Spathariulu, inceputamu acestu santu locasiuin dilele lui Ba-
„sarabu Voevodu, si dupo acei'a a fostu parasitu multa vreme, pene candu amu a-
 188
„junsu si eu robulu lui lisusu Christosu, Japanu Radu marele Armasiu, si cu fratii
„mei Jupanu Radu Spathariulu si Stroe Postelniculu, nepotii lui Jupanu Viadulu
noi acestu santu
„Banulu si fiii lui Jupanu Radulu, fostu mare Armasiu; vediut'amu
„locu co e neispravitu, de acei'a noi amu ostenitu si amu ridicatu acestu santu hramu
nostru
„si P amu impodobitu pentru rugaciunea santului Archierarchu Parintelui
„Nicodimu alu Prilepului, si noi amu intaritu si amu seversitu acestu santu locasiu
inceputu
„in dilele pr€ cuviosului si de Christosu iubitorului lo Mihn6 Voevodu. S'a
7096.»'
„in lun'a aprilie 20 dile si s'a seversitu la opt'a di a lunei iunie in annulu
(1588).
aia inscriptiiune e scrisa romanesce cu littere cirilice negri pe d'as: pr'a usiei
]a-
ce da d'in advonu in chora, de partea cestei'a. O reprducemu numai in littere
u
tine, exprimandu dorinta ca tâte interesantele inseriptiiuni d'in acestu monument
sa fia transcrise si decâleate intocmai de pre originalu, ca'frun.6se specimene a soria-
rei epigrafice d'in secolii trecuti: |
, + Acâsta sfanta si Dumnedieiasea brserica unde se praznuiesce hramulu St. e-
„rarcha Nicolae, d'in temelia s'au inceputu de Radu Banu si frații sei Dumitru Pur-
„calabulu i Balica Spatharu in dilele lui Basarabu Voevodu; dupo acâsta, trecendu
„multa vreme s'au sculatu Radu Buzescu mare Spatharu si o au seversitu de ziditv,
„infrumusetiandu o si cu zugravela si cu tâte cele trebuinci6se, precumu si zidurile
mare
„curtiei i case ce se vedu, le au facutu si de impreuna cu fraţii dumnâlui Preda
„Spatharu i Stroe marele Stolnicu o au inzestraț'o cu mosii si cu robi i cu alte și ca
„pre ua feci6ra curata o au inchinatu Sfantului Mormentu alu Mantuitorului nostru
„lisusu Christosu, spre vecinica pomenire, in dilele lui Mihn€ Vosvodu, la annulu
„de la Adamu 7102 «(1594). Pimenu Zugravu. — Ero acumu alu duoilea fiindu cu
„totulu inegrita si la t6te boltele surpâta tencuial'2, precumu si catapetesm'a, d'in
„ nou s'au prefacutu si s'au prenoitu div iuceputu per insfersitu cu tâta oserdei si
„cheltuiala cuviosului protosinghelu Kyru Tarasie egumenulu acestei sf. monasţiri,
„in dilele Mariei Sale lu Alexavdru Ghika Voevodu. 1834. Avgustu 14. — Zrgravu
„Postelniculu Barbu Cosiovânulu.»
Cu deosebire interesanti mai sunt in acâsta biserica portretele zugravite pe pareti
si lespedile mormentale de pre pardosela.
In alaturatulu planu ulu bisericei d'in Caluiu (Stamp'a V) amu insemnâtu cu cifre
latine intre parenthese, lo:ulu fia carui portretu ce figuredia pe parete, de pre ordi-:
nea în care le insiramu aci, impreuna cu inscriptiiunile ce le insociescu:
Intrandu in advonu si intorcendu-ne spre usi'a pe care amu intrâtu, vedemu la
man'a drâpta pe:
(1) Bsnan Tlpeaa, gem Gnarapa (Vedi
(Jupanu Preda marele Spatar—u).
stamp'a III).
ro la man'a stinga pe: |
(5) snan Pass, Ben Gnaraps (Jupanu Radu marele Spatharu, — Vedi
stamp'a IIl). - !
 G
Acesti duoi frati mai mari Buzesei tinu pe pa Imele loru, ridicâta d'asupria
imaginea bisericei de la Caluiv.
|
usie:,

La stang'a lui Jupanu Radu, sta fratele mai micu:

ra
(2) îhsnau Girpoe Gronnnk8 (Jupanu Stroe Stolnicu). — (Vedi stamp'a III).
Eco la sting'a lui Radu Spatarulu, se afla, socii'a lui:

af
ea
-(6) 8nanuua Ana (Jupaniati'a Ana).— Aci anse, de pre tâte prohabilitaţea, s'au
stersu duoe littere de la inceputulu numelui, care era Stana.
Pe paretele lateralu despre drâpt'a, vine mai anteiu portretulu :
(3) Banana Ilpean Ra'ranuna (Jupaniti'a Predei, Catalina).
si dincolo de ferâstra : | Li .

(4) Benannua Grpon Cuma (Jupaniti'a Stroi, Sima). — (Vedi stamp'a IV).
Pe partea oppusa, adico in paretele lateralu d'in sting'a, vedemu ronduite portre-
tele familiei lui Michaiu Voda Vit&zulu; ele urmădia ordinea urmâtore, incependu de
la zidulu ce desparte advonulu da chora:
(9) Tocnogzma Iw Muyana Bocoqa Canta (Domn'a lui Io Michailu Voevodu,
Stanc'a, avendu la drept'a ei, alaturi cu sine, unu copillu de sexu barbatescu, cu
eor6na pe capu, dâro fora de inscriptiiune.— Acel'a e negresitu Petrascu Voda, fiiulu
lui Michaiu Vitâzulu, — (Vedi stamp'a 1V).
D'incolo de ferâstra, ua grupa de duoe pers6ne tinere representa pe:
(7) Focnozaa (aopnra (Dâmn'a Florica, fiica lui Michaiu Vitâzulu, cu corâna pe
cpt) si sociulu ei: i
(8) Xsnan Tlpeaa Hocreatuksi (Jupan Preda Postelniculu d'in Greci, disu 7/lo-
ricoiulu. (Vedi stamp'a VI).
Trecemu acumu in interiorulu cliorei, si pe portiiunile anguste de parate drept
pene a nu se incepe rotunjitur'a chorei, gasimu, la drâpt'a, pe:
YI
(11) wa Muyanaa Bornoga . -
Ch BEAHKATO 1 (pe
E Portretulu
AOBparo Îwua ner i 'TpALIKO BOEBOA BAkT
wWT AAAMA : /pe ut
| MIHMEH ZBTpABA : —
Michaiu Di -
TIPENOBAEHO BA'E'r WT PA CTEA Yp'era
Vitâzulu
1833 = asrsera = Eapă8 z8rpap.
Acâsta inseriiptiune care este dispusa in duoe col6ne, de lâturile capului domnito-
rului, se eprlica astu-felu :
«lo Michailu Voevodu,, fiiulu marelui si pr&bunului Ii Petrascu Voevodu,
la anulu:
«de la Adam: 7102 (1694): — Pimenu zugravu. — Prenouitu în annulu
de la nas-
«cerea lui Christosu 1833,augustu. — Barbu zugravu.» — (Vedi Stamp'a
1).
 Iu fine, in faci'a lui Michaiu, la acelasiu locu, dâro pe partea stinga a chorei se vede:

(12) Iwua Ierps Borgoa4 H WpEBAArOMBrO Îw

Portretul,
CHA BEAHKATO luă Petru Ilerpauiko
BOEROAA. He npoangaerk Vodă Cer- | upon nenoBunu8, no cyan
celu cuunu
ME NpABAE n REAL plicu sigi- MIAOCEPANA KAKO
- latu în TA Eh
ECTA MHAOCTHBA mană HAAA Mami Mur ecT naa acu
Cei'a ca traducemu :

«Io Petru Voevodu, fiiulu marelui si pr cuviosului Petrascu Voevodu.— Nu ver-

«sati sangele suppusului, ci judecati pe dreptate si fiti ingaduitori ca Domnulu Dum-
«nedieu. Fiindu milostivu cu noi, vei fi cu totii.» — (Vedi stamp'a 11).
Pre parete din afâra alu advonului, adico celu carele dâ in tind'a cea diramâta,
erau urmatârele portrete, acumu stricate, pe care le a luatu inscrisu egumenulu Pa-
velu, ce erâ mai nainte la ac6sta monastire.
La dr6pt'a, privindu spre usia, erau:
Radu Buzescu Banu. — Maria, jupaniti'a lui. — Constantinu. — Alti duoi co-
pii. — Florica.
De partea stinga, figurau : Mattheiu Voda Basarabu cu Dâmn'u lui.

Sa trecemu acumu la unu altu subiectu, nu mai pucinu interesantu, adico la pe-
trele mormentale ce sunt anco asternute în advonulu si in tind'a bisericei de la Ca-
“ Tuiu si ale caroru positiiuni suntu insemnate pe ylanu prin ciffre latine. — (Vedi
stamp'a V).
Ronduindu-le de pre ordinea loru chronologica avemu mai anteiu, în unghiulu
sudu-vesticu alu chorei, mormentulu:
1. de p&tra ordinaria, inaltiatu cu 51 centimentri de la pardos6la; lungu de 1”
75; latu de 0, 52, serisu juru imprejuru cu littere slavone de 0", 7 inaltime:

« $ Go nambu caraopn 758nan || pAg8yA. BR REA. apmaul n NoCTABAbHWw. HA

<FpOR. CHI EFO. îGBNAN || CTpOE. NOCT. BA AH BAAFO || meruBon. n XC VARHBOAM.
«rw MUYI'E BOHBOA. BA AET. ZII. HI MEA WET, KB.>

Adico:

«—-Acâsta pâtra a facut'o Japanu Radulu fostu mare Armasiu si a pus'o pe gr6-
«p'a fiiului seu Jupanu Stroe Postelniculu, în dilele pr6 cuviosului si de Christosu
«iubitorului Io Mihn€ Vosvoâu, în annulu 7098 (1589), luna octomvrie 22.2 —
(Vedi stamp'a VII).
Alaturi cu acest'a, implendu ubghiulu sudu-osticu alu chorei, este mormentulu :
II. de pâtra ordinaria inaltiatu cu 51 centimet.i de la pardosâla; lungu de 1», 84;
latu ds 0»,66; avendu gravate, la mijlocu, susu unu cercu si dedesub ua cruce sta-
tionale sub reserucile carei'a sunt, de ua parta littere: IC. XC. si de alt'a NARA.
Juru imprejuru, cu littere slavone, nalte de 9 centimetri, figarâdia acâsta in-
scriptiiune :

< T CHI KAMEH, CATROpH WBNANZ pPAAVAA|| Bea

BEA Apmaui Ma EVAETA tâ4,.
<FpoRh WBNAHHLE. ro. CTANKA BEYHA EH, Wame'rb. || pucraguce Ba arin. || BAarow-
CCEHBATO H XPHCTOAORHBALW 1w_MHXt BOHBWAA, BA AE'7O. "it. MEA. (DEBp. K5 AHH.>
Adico:
«4 Ac6sta pâtra a facut'o Jupanu Radulu, fostu :nare Armasiu ca sa fia, pe gr6-
«p'a Jupanitiei sale Stanca. Vecinic'a ei pomenire. A reposatu in dilele pr6 cuvio-
«sului si de Christosu iubitorului Io Mihn6 Voevodu, la annulu 7098 (1590), lun'a
«<fevruarie.27 qile.» — (Vedi stamp'a VII). |
Totu în adronu, dâro la unghiulu nordu-vesticu, este mormentulu :
[I[. de marmore alba, frumosu lucratu, inaltiatu de la pardosâla cu 40 centime-
tre, lungu de 1», 94; latu de 02, 71; pâtra are 0=, 14 grosime, 6ro litterile fru-
mosu sapâte au 8 centimetri inaltime. Inscriptiiunea este romanâs:a si dice:
c Ca ce wie ka augpera niarpa mpi: rpona mpeari B&ZEcK8 || MAS pocra Ban
MAPE A EpAWBA LH K'THTOPA CBEHTEH MANACTAPI LUN mp BOaaA8 BOMTA A Anii
un mBazrare un ca8 npkcraBn'Ta || i ASHA A8 AMKEBpE A 3 BHAE || A SAE B5-
HSAOVI AWMUA KPELUTHNZ PAABA BEBWAA. KSpCBAZ AHHAWPp A Qocra 5p (îp

'S6u spre mai multa inlesnire :

«—- Sa se scia co acâsta pâtra pre grâp'a Predei Buzescu, ca au fostu Banu Mare
ciu Craiova si ctitoru sventui monastiri si grea b6la au bolitu 4 auni si jumetâte
«si s'au prestavitu in lun'a lui dechemvrie in 7 dile, in dilele bunului domnu cres-
«ţinu Radulu Voevodu; cursulu anniloru a fostu 71..> (1612). (1)
'Precendu acumu in tind'a cea descoperita, acolo unde petrile sunt asia de tare
expuse stricaciunei, mai gasimu alte patru, dispuse in modulu urmatoru:
Essindu d'in advonu în tind'a, indata la man'a stinga, inteloimu mormentulu :
IV. de marmore, ivaltiatu de la pamentu cu 48 centimetri; lungu de 1,76;
latu de 0,71; grosimea lespedsi, 17 centim. Litterile frumosu sapate, mai anteiu
juru imprejuru, si apoi pe 20 ronduri interidre, na dau urmatârea inscriptiiune ro-
mavâsca, curi6sa sub tâte puncturile de vedere, ca faptu istoricu, ca stylu alu epocei
(1610) ca orthografia, ca forme epigrafice si in fine ca intiellesu moralu.

da pre acâsta fia-

(1) Din nenorocire amu ratacitu de ua camu data decalcarea ce amu facutu
acei'a nu potu dă acumu
mâsa pâtra mormentale, precumu si de pre cea care urmâdia (£V); de
sub rapportula luxului epigraficu,
reproducerile loru, cari sunt de siguru cu multu mai interesante
decatu cele patru pe care le-amu redusu in stampele VII si VIII.
 AU ide

Michaiu Voevodu V if e4u l I.

Monasștitea Laiu .
Tab. IL.

Petru Voevodu Cercelu.

 Monasfirea Gahuiulu.
Tab UL.

Familia lui Wichaiu Voda Vifezulu. Sima Buzesta.

 Monastirea Caluiulu. , Tab „Vi
EDO
DOE EREE CICI EA I3At
Si SR TAC
” Ii
Peeda, Radu si Sfeoe, Buzesti.
 Lab.V.

(7) W| (9 |
IV

UA

Planulu Bisericel.
 Monastirea Caiuiulu .
| Vederea bisericei.
Vil,

"2 a ARO 871 TB AC OMU: Tor BR

149

ti

Sfroe Posfelniculu si Sfanca Buzesca.

Mozmentu N? II.
vaz
== -

RI
Ti

_
iza
az3
DSSA Za DOINA cote Mate a 2
32 (0%:MI MPR ER si N Teo ele RENI
Es

08955

Mormentu NI.
Sr

Pele mormentale:
3
Se
zi
==

FE
SE
7 850,670 999934 0Sp ADL A
=
3
 La0.Viii,

AFA CR
10 FAG TM avuta fă.
SNARY SPUS:
AXA bf Xp TIFRUŢTdBHCEFAR

et
= HI TafITd BHCe

FI I
MEIR E HEAT

HEI Mah tdi no «0 [LU

(CMS
Ie Hi4 da [i Rd EXT hdlţ
NTAVaeZ
6 151UH A%3 i 446
ANCDEAESHTȚEAd Ne Po YA Ad

E atat PNL 9AQNEȚI a Xe] e

(ft MOUSE: G43P3 tina
iai, d Fa
22040 1:&0) IERI
ANCA

ELA

Lr—
[ENI A9/ 355

REEL
SL PEAS) IES Moementu N? VI,
<>
ca
e

Morrnentu N? V.

Fetee mormentale ale lui Radu Banulu Buzescu.

 € f Shacra. niărpă. npE rpoana
€pAgBABHi BSBECKBA, MAS (PocTa. MApE KAIM'E p R'TH'TOpBA. cp nren. MĂNZCTHpE 3 un rp'b
BOANA AS BOAHT RUTp8 Atta.
cum : 6 : canramatiui : um ca8. npkciragir
<A ASHA A: PEHApIH. ZHAE A ZHAEAE BSHBASH IW PAASAZA BOEBOA. BAT. 3pHi. KpSr
CA. 3. Rpăr ASW'E. Bi, ENAKTA, 5.
< Î KBBaH'r AE AMACT.D BIAWA. AELIAP'TA
€PSTATEBEpH ASI ASMUEZES A £i |
CUI PH HOANTE. METAUI BEpH PH KS ve An A pă
<IÂpZ MHHE N8 (PANE ABKp8 ASMHEZECKA
€pkunSemiece ok8ASu AE B'Ek4
10. €MIHELU CATE MHHIEAE ABU SUETA
CKBMBIU VTOAA 'TpBN8A ul CZ (pakz BOIA
<HEKBPATBABH LUN MUNE HSUI BA AA AH
«m aBkp'k ASI cApAMnnop un RECEpEMAOp
€p RABYHEAI. AMEAA ECTE CABTĂ ApAKBABHU
15. «Ca 8 SHRA HUME KA ES CANT AA CAB
€BAAK.D. CAS EOEpHIH KZ MHHENI ABNpE AA
<A&H ABKPS NpHUMHBA. IRBAEKATA KA
CAKOAO BOM CPA piamer'E 28AEuBASH rom
€RBM HACKBT AEpENT Aa (pauiAwp
_€HS ABKOMHPEUN YAHHEAWpA un A8p8A8u
CME BD (PANEL KARE AAprp Ut KBPATA
<enpE. MEpIP KS MACTEHIE BSM ZHME PHCBU
CABMHEZES SHAE ECTE ABSUIIA BOACTPA
<AKOAO ECTE LUH HHHMĂ BOACTPR.>

Sa cercamu, spre inlesnire, a transcrie pe littere laţine acestu lungu si pietosu

epitafu :
< î Ac6sta pâtra pre grâp'a Radului Buzesculu , ce au fostu mare Clucrriu, ctito-
«rulu sfintei monastiri si grea b6la a bolitu intr'unu annu si 9 septemani si s'au
<prestavitu în lun'a lui ghenarie dile 10, in dilele bunului Iw Radulu Voevodu; la
«annulu 7118 (1610), ocolulu s6relui 60, ocolululu lunei 12; epact'a 7. — Cuventu
„de acâsta viâtia desirta; ruga-te-veri lui Dumnedieu in di si in n6pte, cetasiu veri
„fi cu cei de în raiu; 6ro cine nu faca lucru dumnediescu, inc hipuesce-se focului devâcu;
«cine 'si sâtura mintile lui cugeta cumu 'si ugoda (multiumesca) trupulu si sa fâca
<voi'a necuratului si cine nu'si va dâ d'in averea lui sarâciloru si bes6riceloru, in bla-
<govecia (totu-d'a-un'a), acel'a este slug'a dracului, Sa nu dica nime co: eu sunt
20
 138

«domnu su vladica s6n boiariau, co ci! pre alu lai lucru primi-va judecata, co
«acolo vomu stâ d'inaint€ judetiului goli cumu nascutu. Deraptu acea, fratiloru, au
elacomireti haineloru si aurului, ce (ci) ve fâceti calle lârga si corâta spre ceriu cu
«milostenia, cumu dice insusi Dumneditu : unde este avutii a vatra, acolo este si
inim'a vOstra.» -

Totu la drâpta in tinda, dâro aprâpe de usi'a ei, mai sunt duos petre funerarii a-
laturâte; un'a mai departe de usia:
V. este de pâtra ordinaria, ridicâta cu 32 centimetri de la pamentu; are lungime
1 2.62; latime, 0 2,69; litterile, de 7 centimetre, sunt lucrate prostu si ascutitu, a-
tatu juru imprejuru, catu si pe patru ronduri in partea de susu a parallelogramului
centralu. Inseriiptiunea e in limbă slavona :
“ mpkemagnce pag B'Ain m8nAnb pAABAb Bh AHb! BAro%CrHBAro Iv [| Ma-
«ie+ Eosoa BACApARA || BA NET. /ZpuE Mera. Matt MIHHK Npokoniii || — 7 npr&cra-
<BucE || pasa Rite BABA || T zBnania mapuka || fn mBnannua mana || n mSna-
CHHUA Nphaa.>
Cei'a ce se traduce:
«ţ A reposatu robulu lui Dumnedien Jupanu Radulu in dilele pr6 cuviosului Io
«Matthoein Voevodu Basarabu, la annulu 7155 (1647), lun'a lui maiu, muceniculu
«Procopie. — $ A reposatu robulu lui Dumnedieu Davidu. + Jupaviti'a Maric'a ţ si
«Jupaniti'a Ilina, ţ si Jupaniti'a Preda». — (Vedi stampa VIII).
Aceste patru personagii d'in urma pâte sa fi fostu copii ai jupanului Radu, morti
de tineri, coci altu- felu nu se pâte explică de ce numele loru : Davidu, Marica, lina
si Preda, sunt adaugite pe acâstasi pâtra mormentale. |
Alaturi cu dins'a aflamu alt'a, care ne face a crede co acopera pe acelasi Jupanu
Preda, stramutatu de a Strajesci la Caluiu, impreuna si cuprimitiv'a lui pâtra mor-
mentale. Cea despre care vorbimu :
VI. este de ua pâtra ceva mai buna, dâro totu locale; mormentulu e ridicâtu cu
43 centimetri de la pamentu; e lungu de 2 metri; latu de 0" ,75; p&tra e sparta in
"totu latulu camu la 50 centimetri d'in partea de josu. Inscriptiiunea, în limba ro-
mâna, circula juru imprejuru, apoi si pe siepte ronduri în centru, susu. Sub aceste
ronduri e figurata o cruca stasiionale cu litterile: |. N. WU. 1. (lisus Nazareneanulu
Tiarulu (regel:) Iudeiloru) si cu cate ua tresteia de fia-care parte. Litterile, camu
sterse, au 9 centimetri inaltime :
€< T Amr cu wanytieckS wce [| A£ poBSASH AS ASMHEZEG ASIA pAAGA MApEAE EA
<BS5ECKSA Lu A'EkA 45 [| panocaT cA8 „AFpONAT AA CATBA ABM || mkasn aa CT pEREUIH
Cp ZMAEAE AS MATEIO BACAPABb BONBOA p ASHA ASI I0H, k AE BHAE, KSpCSA [| atu (o-
ceas pie : [| rap mSnnmkca a8n a 'rp [| mec aa naputreae urnari || E ui A8
cwerenuT gun a8 Be || nur a8 aezrponar tun A8 a || A8c wceae awk na mun |]
«cup momSce : BAT /zp3A.>
 Care, transcrisu pe littere latine ne dă-
« ț Aic6 se odihuescu 6sele robului lui Dumnedieu, Jupanu Radulu marele Banu
<Buzesculu, si d6co au reposatu s'au ingropatu la satulu dumnflui la Strejesei in
<dilele lui Mattheia Basarabu Voevodu, in lun'a lui iunie, 20 de âile, cursulu anni-
«loru fost'au 7156 (1648); 6ro Jupanâs'a lui a tramisu la parintele Ignatie si au os-
«tenitu de aci au venita; au desgropatu si i'au adusu 6sele aic6 la monastirea mosiul
«seu, in annulu 7161» (1653). — (Vedi stamp'a VIII).
Ultimulu mormentu este în tinda, de partea stinga, candu essi d'in advonu, dâro
mai multu aprâpe de usia d'in a-fâra.
VII. Este de pâtra ordinaria, ridicatu de la pamentn cu 36 centimetri ; lungime
are 1 »,75; latime, 0 ",78. Juru imprejuru este unu ornamentu sculptatu de frundie
cu largi ramificațiiuni, de pre stilulu usitatu în alu XVIII secolu. Unu capu de an-
geru aripatu sta d'asupr'a inscriptiiunei romanesci, care se insira pe diece ronduri
fora de a ajunge pene în josulu petrei. Acâsta inseriptiiune dice :
< An cânr avacra || niampa wanpueck || Sce wacene pano || car8Asn pORS=
ASH: || A&mnezes z8nan ko || cranrun SSzeck8A [| ui ca8 npuemagu || „i ABua a5n
Map A | Bi Zune. aa ar 75 || cma.>
s6u :
<ț Aic6 sub acâsta pâtra odihuescu-se 6sele reposatului robu lui Dumnedieu Ju-
«panu Constantinu Buzesculu, si s'au pristavitu in lun'a lui martie in 12 dile, la an-
<nulu 7241» (1733). Î
Ne vomu occup$ acumu si de Pomelnicele cari se afla la Caluiu. Ele sunt in nu-
meru de duoe : unulu in forma de triptycu s6u Troitia de lemnu, pârta titlulu:
c/ÎuienSTSA KS ASMHeze8 AA nomeAHHKBASI kTu'Topnaop ciumei manzcripi anis qin
<esa. Pwmanaui, VE ca8 raci BEkH um A£ vei Hon ir&meni um asul! riropi, 1825
CTENAp. NpE BApE iAS cKOC Ai KOHAIKA MOuliiAop, mA A'ETSA MEA BAZ8T.>
Numele sunt scrise in patru columne, pe plac'a cea d'ia mijlocu :
l-a columna contine Domnii tierii de la Sierbanu V.V. si amestecati, pene la
Grigorie Ghica; 23 cu totulu
2-a columna, ctitorii ce au ziditu monastirea si au danii :
„Preda, Radu, Stroe; — Caplea, Vladu, Stoia; — Mara, Kera, Maricu, - Ilinca, Barbu, Constantinu; — Mattheiu
„Toaderu, Voica; — Joanu Monachulu, Nadu, Catilina; — Daniilu Monachu, Romanu Monachu; — Hafailu Monachu,
„Negoitia; — Dragomiru, Rada, Badea; — Papa, Ualota; — Catalina, Dumitru; — George, Preda, Dragomiru; — I-
slinca, Michaiu, Caplea; — Dumitru, Niculae; — Mattheiu, Leonti Monach=; — Craciunu, Mattheiu, Danciu; — Tu-
„dosie, Paraschiva; — Rada, Preda, Vasile; — 45. Aceste nume tote ce s'au scrisu pene aci, negasindu-le scrise
„la nici unu pomelnicu ctitorescu vechiu si adeverati fiindu, “i amu pusu la proscomideia a se pomeni în veci, în
„dilele mariei sale Io Grigorie Ghica Voevodu, mitr. Preosfintii'a Sa Gregorie alu Ungrov., flinâu eu igumenu Ki-
„Tiacu archimandritu Rafailu Caluian. 1825. Ghen.*

3-a columna : <Pom:lniculu Dumniaei Stolnicesei Dumitrana Stirbica, (38

«nume). — Pomelniculu Dumnsloru boieriloru Buzesci si ctitorilor :
 140
— Marica, Maria, Michailu; — ioanu, Maris, Niculae;—
Mattheia, Ancutia, Constantinu; — Magăalina Monachia; Preda,
nemulu, loanu; — Stefanu ieromonac ha cu totu ndmulu; — Stoia, Preda, Radu; — Caplea,
„Chera cu totu
nu 2-16 — Ilinca, Stana, Gonstanti nu; — Niculae, Kiriaca, lorâache; — etc.
„Marica; — Chera, Constanti

si Constantinu Bu-
4-a columna : «Pomelniculu lui Nicodimu monachulu Buzescu
«zescu, — Pomelniculu parintiloru egumeni ce au stepani tu de pe vrome :
Mitrofanu, Dionisie, Anania, Anthimu, Varluamu ,
„lgnatie ieromonachu, Onufrie ieromonachu, Nichiforu, Gherusie,
„iguatu, Macarie, Vasilie, Romanu-

Pe ua a 5-a columna laterale continua list'a egumeniloru :

Ste-
Paisie, Varluamu, Leontie, Leontie, Simeonu, Antonie,
„Niculae, Ieremia, Ioana, Ghelasie, Parthenie, Neofitu, Ma-
Tosafu, Arionu, Anthima, Romanti, Mitrofanu , Iosifu, Daniilu. Turasie, Kyriacu, Panteleimonu,
„fanu, Ghenadie,
Ionnă, Grigorie, Climente, Romanu..*
„tinu, loanu, Damianv, George,

Santului Mormenta
Alu duoilea pomelnicu, facutu mai de curendu de Epitropi'a
contine numele urmatâre :
Spatharulu; fratii Buzesci, Radu velu Ciuceru Buzescu.
„Ctitori : Pladulu Banulu, Dumitru Purcalabu, Balica
Preda Spatharulu . Stroe Postelniculu, fratii Bu-
„Daniasi Dragomiru, velu Banu ot Craiova. — Radu Armasiu,
Stan, Ta-
— Craciunu, blotârula din Romnicu. — Radu Armasiulu din Cepturdia. — Nistea, Barba, loanu,
„zesci,
Balsiu, frați Buzesci. — Radu Posteln., Dragomiru Spataru, Radu Posteln., de la Otetelisiu. — Dra-
„tomiru, de la Ca-
Voica d'in Gavaneeci ; Rada,
„gomiru Spathara. — Maria Ban6s'a, fat'a lui Rada Cluceru, — Stana Bands'a, —
—Iudit'a fat'a lui Michaiu Comisulu, nepât'a Stolnicalui
stalina, fetele ei.—loanu, Elena Bands'a lui Badu Buzescu. Mo-
— Mattheiu Fostelniculu de la Ceptardi'a. -- Dionisie
„Dumitra ot Filiasiu. — Caplea, fiic'a banului Tudosie.
Banulu Milescu, -- Leonţie Monacha. — Luca, Stoica,
„nachu, Daniilu Monachu. — Naria Pands'a, socii'a Barbalui fat'a
Buz6sca. — Radu Postelniculu; Stanca socii'a sa; Necsia,
„Niculae, feciorii lui Avramnu din Hurezu. — Caplea
Rafailu, calugeri. Simeonu preotu, sinu pop'a Anghelu.— Mattheiu, Daniilu, Radu, Preds,.
„sa. — Parthenie, Romanv, Buzeacai.*
. —Niculae Buzescu; Maria socii'a sa, fat'a Predei
, „Vasilie, frati, feciorii luiVladutia Zatrânulu capitanula

(gre-
Printre cartile de offieiu bisericescu, se afla Minee si alte carti in limb'a
manuscrisu in-
câsca, tâte d'in alu XVIII: secolu, si numai ua Cazania slavona,
la sfersitu lipsescu.
folio micu, cu littere unciale ; d6ro foile de la inceputu si d3

IEI2, PRIVITORU
3. EXTRAOTU D'IN &CALLETORIA PATRIARHULUI MACARIE ALU ANTIOCE
SECT. x) (%).
LA MONASTIRILE CALUIULU SI STANESC II (CARTEA V.

trecuramu prin Craiova

Duminica noi sosiramu la monastirealiteianu; pe urma
si vai si paduri, pe
si ajunseramu la ua calle frt6 ăspra si prapastei6sa prin munti mona-
sosiramu la ua
eare o trecuramu cu multa anerointia pene inseratu; aţunci
, mare, frum6s a si bine intarita.
stire inchinata S-tului Nicolae, cu numele de, Caluiu
i, si chiliile sale se iu-
Constructiiunea ei este ua lucrare a Nemtiloru s6u German
'a e fârte frumusica, cu clopol-
tindu in jurulu cladirei, cu gallerii exteriori. Biseric
; astu-felu incatu e va
nitba ei, si totulu e intr'ua valle incinsa de muntii inv ecinati
noi sosiramu la dins'a, fora
monastice ascunsa, si drumulu pene acolo e ascuusu; coci
E ua monastire cu mare cele-
de a o ved6 cumu-va, pene ce intrarâmu pe pârt'a ei.
britate în acea tiârra.
ui, noi facuramu
Din di de diminţia, in dioa serbarei Adormirei Maicei Domnul
dr6pta a S-tului
ințr'ins'a va sfestania si priimiramu bine-cuventarea de la man'a
la annex'a M. pag. 125 de mai susu,
(*) A se vede, în privinta acestei Catletorii, cele aratâte
 141

Nicolae, care are t6te degetele intregi; si aceste degete,—catu de minunatu se va si

par6,—sunt unele drepte, altele induoite in forma unei mani de episcopu candu da
bine-cuventarea. Este ornâta cu auru si stimâta la unu pretiu inâltu. Priimiramu a-
semeni binecuventare de la ua bucâta d'in capulu lui S-tulu Ioanu Botezato-
rulv, pe care sunt prinse petre de ua mare val6re; acestea, impreuna cu bucatile
de auru, formâdia unu felu de s6re imprejuru'i; priimiramu binecuventare si de la
va cruce compusa de unu-spre-diece smarâgăuri mari, pretiuindu celu mai micu ua
suta si cinci-dieci de denari. Materi'a interire e auru solidu. E ua lucrare germana:
Disele petre sunt asiediate de ambele parti, si crucea e pretiuita trei mii de denari.
Noi n'amu vediutu pene acumu alt'a de potriv'a ei. Mai aveâ acolo si unu epitrachi-
liu de tiesatura de firu, cusutu totu cu margaritâre si cu petre scumpe, valorandu
celu pucinu ua miia de danari; coci persânele ce an claditu si au inzestratu acea mo-
vastire. daruindu'i aceste averi si bunuri, erau mari boieri, cari domniau preste ju-
metâte tiârr'a Valachiei. Erau chiaru acei'a cari ridicâse pre vestitulu reposatulu Mi-
chailu Voivodu pe tronu, si apoi complotâra in contr'a lui si pusera sa'lu om6re (2).
Acâsta monastire, dorinti'a nâstra erâ d'a o 'uâ si de a o inchină Patriarchiei An-
tiochiei, precumu sunt alte monastiri inchinate la alte patriarchii; dero nu gasiramu
mai pe nimeni, afâra de egu:zenulu si de pucini calugeri, care sa voiasza a iotrâ în
acesta invoiala. — (Este aci vorba deStrejesci).
Duminica, dupo liturgia, ne luâramu dioa buna de la dins'a si ajunserimu 6rosi la
callea cea anevoi6sa; si 6rosi trecuramu riulu Oltetiulu si, dupo prandiu; ajunseramu
Ja unu satu stepanitu de fondatorii acestei din urma minunate monastiri. Elu con-
tine ua biserica de pâtra, inchinata S-tului Procopie, in care a-duo'a-di noi servi-
ramu liturgi'a.
Pe urma noi merseramu la ua alta monastire, care este a acelorasi persâue , dedi-

ei semena cu a monastirei Caluiulu; clopolniti'a mai allesu e cu totulu asemenâta cu

a aceli'a; coci mesterii cari au claditu ud'a d'in monastiri, au fostu intrebuintiati si
la cea-l-alta. Zelulu de a cladi monastiri intr'acâsta tiârra e forte mare, si ei le da-
ruiescu cu minunâte inzrstrari de mosii, tiârrine, vii, gradini, mori, tierrani, cigani
si altele. Fia care movastire este loculu ds inmormentâre alu fondatorului seu; si de
amenduos lâturile usiei de la biserica sunt zugravite portretele acelora ce au cladi-
t'0; adico boierulu insusi, fiii, tat'a si fratii lui, unulu in urm'a altui'a, de partea
drâpta candu intri; la sting'a sunt sociba si fiicele lui si sociile si fiicele rudeloru lui.
Numele loru sunt scrise pe d'asupr'a capeteloru, si tâta ambitiiunea loru e ca, in

(2) D'in tâte obiectele pretiiâse care existau pe la mijloculu secolului alu XVII-lE in monastirea
Caluiului Pa mai remasu absolutu nimicu."Calugerii greci le voru fi instrainatu s6u vendiendu-le
in profitulu loru, s6u stramutaudu-le in lavrele loru.—In privinti'a accusatiiunei de tradăre in con-
ta lui Michaiu,Vitâzulu, ce se face aci fratiloru Buzesci, acâst'a este ua traditiiune, pe care ne au
pastrât'o si alti scriitori, fora ause de a se adduce temeiuri istorice in sustinerea și.
 E
142
eta oua a e

timpii viitori, copiii copiiloru loru sa, se uite la portretele loru si sa dica : cAcâst'a e
portretulu mosiului n6stru; acest'a alu bunicai n6stre si altele.»
Chipulu Mantuitorului nostru Lisusu este pe d'asupr'a usiei si cei ce sunt de amen-
duoe lâturile, sunt cu manele intinse cotra dinsulu si spuindu : <Priimesce de la noi,
<0 sante Christâse, acâsta santa biserica, pa care amu zidit'o in gloria numelui eu
«si resplatesce-ne pentru a n6stra ostenâla cu cerâsc'a ta imperatiia !»
In acea monastire e unu isvoru de apa curgetâre; dâro t6ta localitatea e acumu
pusteita; coci titorii sei, pucinu dupo cladire, supusera stepanirea ei lui Niceforu pa-
triarehulu Alexandriei; dupo a caroru mârte nimeni nu o mai luă în s6ma. Noi se.
versiramu ua, pomenire pentru fondatorii monastirei si ne intorseramu la satu.

4, DOCUMENTE INEDITE ALE MONASTIREI CALULULU, SERVINDU LA ELUCIDAREA ISTORI-

CULUI FAMILIEI BUzESCILORU.

D'in chris6vele atingetâre de monastirile Caluiulu si Stanesci, precumu si in ge-

pere de famili'a Buzesciloru, s'au publicatu mai multe pene acumu, printre care reme-
moramu mai cu s6ma pe cele duoe urmatâre :
10 Cartea lui Radu-Sierbanu Basarabu Voevodu din 23 noembre 7115 (1606) prin
care intaresce mosia Varascii cu Balt'a Alba, J upanesei Preda clucerâsa, fiic'a lui
Mihalc6 Banulu si a Marulei Banes'a, si socii'a lui Jupanu Radu Clucerulu Buzescu,
(publicata de d-lu Greg. Tocilescu, in «Column'a lui Traianu» d'in 1872. pag. 291.)
20 Testamentulu lui Radu Clucerulu Buzescu d'in 1 Septembre 7118 (1609), prin
care dispune de averea sa ir. fav6rea monastiriloru Caluiului, Stanescii si Dobrusi'a,
precumu si a fiiului seu Racu, a fiicei sale Maria, si a nepotei sale de frate, Maria
fiica lui Preda Banulu Juzecu. (pnblicatu asemeni de d-lu Greg. Tocilescu in <Pâi'a
Societatii Romanismulu» Bucuresci, 1870 pag. 516).
Pe lunga aceste interesacte documente, voimu se adaugemu aci cate-va chris6ve
cullese mai cu sâma d'in co dic'a documenteloru monastirei Caluiulu, care voru in-
vederâ si mai bine importarti'a acestei illustre familii si rolulu ei in societatea T0=
mâna, in decursulu seculelo:u alu XVI, XVII si alu XVIII
Reproducemu documentele in vechi traductiiuni romanesti, atunci candu ele sunt
scrise slavonesce :
=
La
| 3 i No.1.
iza lui Basarabu. Voevodu, de la annulu 1517, datu de ctitori la monashirea
Caluiulu, pentru mosii rea lui.

Cu mila lui Dumnedieu cu Basarabu Vcevodu si Domnu a tâta Tiârr'a Romanâsca,

feciorulu bunului Basarabu Voevadu. I'ât'amu Domnia mea acâsta porunca a
Domniei mele, ciustitu dregstorului Domniei mele, mai virtosu alu casei Domnei
mele, Jupanu Radulu Banu, si cu frate-seu Jupanu Dutnitru Purcaldbulu , si
Jupanu Balica Spathăriulu si feciorilosu loru, ca sa le fia loru in Caluiulu de
 143

susu ori cata va fi partea Albului, feciorulu Raduletiului, pentru co au fostu aceste ;
mai susu dise mosii ale Albului, betrane si drepte mosii de mostenire. Deci a ve-
nitu Albulu dinaint6 Domniei mele de au dâtu si au inchinatu ale lui mosii ce s'au
disu mai susu cu totulu, Jupanului Vladu Banulu si fratiloru lui; dreptu acei'a si
Domni'a mea amu siediatu pre ei cu cartea Domniei mele ; 6ro dupo acei'a, a venitu
Albulu dinaintea Domniei mele de au piritu si au disu cotra Domni'a mea cumu co
au datu si au inchinatu parte d'in Caluiulu de susu, 6ro d'in Mihalesci n'au inchi-
natu ; €ro Jupanu Vladulu Banulu, ei an scosu cartea Domniei mele, ce erâ asie-
diatu de eandu au inehinatu Albulu ; asiâ Domni'a mea amu cautâtu cartea, si in
carte asiâ erâ inchinatu si in Mihalesci si in Caluiulu de susu; deci acea carte nu o
amu crediutu si amu datu Albului 12 boieri ca sa jure cumu-co n'au inchinatu d'in
Mihalesci ; €ro n'au pututu sa adduca la sorocu si au remasu de lege. Dreptu acei'a
amu dâtu si domni'a mea Jupanului Vladulu Banulu si fratiloru lui ca sa le fia loru
mosiia ohavnica, si fecioriloru, si nepotiloru, si stranapotiloru, si de nimeni sa fia
neclatitu preste dis'a Domniei mele; co 6to si marturii amu pusu Domnia mea:
Jupanu Albulu Banulu, Jupanu Câlola Vorniculu, î Harvatu Logofetu. i Dumitru
Vistiieru, i Ridu Spathariu, Draghici Paharnicu, Humza Comisu, Jiteianu Slol-
nicu; si amu scrisu eu Valsanu Logofelu, in Targoviste. Nosmbre 14, annulu
7025 (1517).
(D'in Condic'a I. pag. 848).

No. 2. _

Chrisovulu lui Petrascu Vocvodu, de la 1553, datu Ganii fostu Postelnicu, care elu
a faculu dânia la monastire.

Cu mila lui Dumned eu Iw Patrascu Voevodu, si Domnu atâta Tiârr'a Romanssca,

feciorulu marelui si prâ-bunului Radu Voevodu. Dât'amu Domni'a mea acâsta po-
runca a Domniei mele, boiarului Domniei mele Jupanului Gan€ fostu mare Postel-
nicu si fecioriloru lui cati Dumnedieu ii va darui ca sa fia lui satulu Vianulu, totu
cu tâte hotarele cele betrane, pentru co acestu satu ce s'a scrisu mai 3usu Vianulu,
elu a fostu betranu si de mostenire alu Jupanesei Velicai d'in Siatâv'a, si pentru co
candu au venitu Mirc6 Voevodu în Tiârra Romanâsea, atunci aa miluitu pe Gan6
Postelniculu cu acestiu satu ce s'a scrisa mai susu Vianulu, penbru slujb'a care "i au
slujitu prio tierri sistraine, cu ver sari de sauge, Er9 duo adei'a, s'a gasitu unu E-
vreu uceisu p.6 acestu satuce s'au scrisu mai susu Vianulu; deci au fostu venitu
maic'a si socii'a Evreului de s'au apucatu de acestu satu ce s'au disu mai susu Vianulu
si s'au fostu si pirita dinaintea Mireii Voevodu. Ero intr'acei'a, Domni'a lui au cau- .
tâtu si au judecâtu si au dâtu satului Vianulu cumu co sa platâsca sangele Evreului |
cu 40,000 de aspri si sa fia judici. Ero intr'acei'a Gan6 Postelnieulu, ei nu s'au suf- :
feritu ca sa 'si spârga casele si curțile, ci au cadiutu inaintea Mircii Voevodu si s'au
jaluitu cumu co nare altu locu sa siâdia, dâco ii va scâte pre ei d'in satu; €ro intru
acei'a Mircea Vooevodu, Domni'a-lui sa milostivitu si au datu acele 40,000 de aspri
 144

d'in man'a Domniei lui maicei si muierei Evreului, de "i au platitu sangele lui si au
miluitu pe Ganea Postelniculu cu acestu satu ce s'au disu mai susu Vianulu, ca sa
fia Domniei lui pomâna in veci, si au facutu si carte Domni'a lui cu mare blestemu,
cumu dupo mergerea Domniei lui, pre cine va alleg: Domnula Dumnedieu d'in fe-
ciorii Domniei lui s6u d'in alte nâmuri sa fia Domnu Tierrei Românesci, si acestu
Domnu sa se milostivesea, sa inouiâsca si sa intar6zca acâsta carte a Domniei lui,
ca sa aiba si ei pomâna impreuna cu Domai'a lui in veci de vâcu; 6ro cine va vr6 sa
strice ac6sta mai susu scrisa pomâna a Domniei mele, 6r' acePa sa fia procletusi a-
furisitu de 318 parinti de la Nichea, si de cei 12 apostoli, si sa aiba odihna cu Iuda
si cu Arie d'impreuna in vei de vâcu, si mitarii si fariseii care rimnesce spre Dom-
nulu Dumnedieulu si mantuitorulu nostru Iisus Christosu. Ero dupo acei'a s'au in-
templatu de iau luatu Domnulu Dumoedieu si cinstitulu Imperatu Domvi'a de o au
dat'o Domniei mele si eu amu siediutu in scaunulu Domniei lui, in Targovisţe ; 6r0
Jupan6s'a Maria fata Jupanesei Velicai d'in Siat6i'a, deci au cadiutu inaintea Dom-
niei mele si asis pirâ inaintea Domuiei mele pe Ganea. Postelniculu, ei au scosu €ar-
tea, Mircii Voevodu cumu co au fostu platitu 40,000 in man'a Evreului; dâro dupo
acei'a Jupans'a Maria, le pirai& cumu co este satulu asupritu de aceste 40, 000 de
aspri ; 6 intr'acei'a Domui'a mea amu cautâtu si amu cititu insumi Domni'a mea si
cartea Mircii Voevodu si amu intiellesu d'in 46te.....(Dozumentele este întreruptu in
Condic'a ]. p. 849).

No. 3.

Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, de la 1575, pentru mosia Crucea, dâta dânia,
monastirei Caluiulu.

Ca mita lui Dumnedieu eu Alexandru Voevodu si Domnu a tâta Tiârr'a Romă,

nesca, feciorulu marelui si prâ-bunulai Mireei Voevodu, fiiu alu lui Mihn€ Voevodu-
Dât'am Domni'a mea acâata porunca a Domniei mele, Radului Postelniculu si frati-
ne-seu Predei si lui Stroie si cu toti feciorii loru cari Dumnedieu le va darui, pentru
co amu dâtu loru satulu Crucea, totu cu totu hotârulu, care au fostu betrana si
ar6pta mosiia a loru ds mostenire, anco din dilele reposâtului Basarabu Vosvodu,
care ajuugendu Vladul, Banu mare, tatalu (?) Radului Postelniculu, alu Predei si
alu lui Stroie, în dilele reposatului Basar+bu Voevodu, pentru dr6pta si credinci6sa
slujb'a lui, si cu versare de sange; 6ro dupo acei'a candu au fostu Radulu Postelni-
culv, si Preda, si Stroie, pribegi; 6ro satulu Crucea s'au fostu judicitu; €ro candu
au fosta acumu in dilele Domniei mele, ea sa st6 facie inaintea Domoiei mele, si nu
au statutu de facie d'inaintea Domniei mele, ci au fugitu de la s:aunulu Domniei
mele, si au remasu de lege dinaintea Domniei mele, cumu co mai multu amestecu
sa nu aiba cu satulu Crucea, ci sa fia judici, 6ro nu rumâni cumu su fostu mai d'ina-
inte vreme; pentru acâst'a amu dâtu Domni'a mea Radului Postelniculn, si Predsi-
si lui Stroie ca sa fia loru ohavnica mosiia, loru si fecioriloru, si nepotiloru, si strane-
potiloru loru, si de nimeni sa nu se clatesca preste dis'a Domniei mele. Eto si mare
 145

turii amu pusu Domni'a mea: Jupanu Dragomiru fostu Banu, i Dobromiru fostu
mare Vornicu, i Ivascu mare Vornicu, i Negoie mare Logofetu, i S!anu Spatharu,
i Bratulu Com., Mitre Vistierulu, Bade Stolmiculu, Gonze Paharnicu, Stoica mare
Postelnicu. S'au scrisu in Bucuresci. fevr. 12, annulu 7083 (1575). (d'in Cond.
pag. 863).

No. 4.
Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, din 1375, totu în privinti'a mosiei Crucea.
Cu mia lni Dumnedieu, eu Alexandru Voevodu si Domnu a tâta Ticrr'a Roma-
n6sca, feciorulu marelui si pr6-bunului Mircea Vosvodu, fiiu alu lui Mihnea Voe-
vodu, Dât'amu Domni'a mea acâsta porunca a Domoiei mele, boierului Domniei mele
Radu si impreuna cu fratii lui, anume Prcda si Stroi€ si tutuloru, fecioriloru loru cati
Dumnedieu le va darui, pentru co amu datu loru satulu ce se chiama Crucea, totu cu
totu botârulu, care a fostu a loru batrana si drâpta mosii de la mosii lori; ero dupo
acev'a candu a fostu Radulu Buzesculu in pribegia, în dilele reposatului Mircei Voevodu:
&r' reposatulu Mirc6 Voevodu elua milăitu pre Nanu Pahărnicalu ci acestu: mai susu
uumitu satu Crucea. Deci Nanu Pahar. elu 2 vendutu jumetâte d'in satulu Crucea
Gre-caror'a rumâni d'in satulu Crucea, Oprea eu cât'a lui, si Musiatu si Daico, dreptu
10,000 de aspri, si au fostu facutu Nanu Paharn. acestoru rumâni mai susu numiti
si cartea reposatului Petru Voevodu de cumparatâre. Ero dupo acâat'a, candu au
fostu acumu in dilele Domniei mele, Jupanu Radulu cu fratii lui ei au venitu ivain-
tea Domniei mele, impreuna cu acesti mai stsu numiti rumâni, cari au cumparâtu
de la Nanu Paharn. satulu Crucea. Ero Radulu, si cu fratii lui Preda si Stroie, asiă
s'au plansu si s'au cunnoscutu inaiatea Domniei mele cumu co satulu Crucea a loru
mosiia a fostu dreptu de la mosi. Deci Domni'a mea amu cautâtu si amu judecâtu pe
dreptate si pe lege cu toti cinstitii dregetorii Domoiei mele, si amu vediutu insusi
Domoi'a mea cumu co acâsta mai susu numita mosiia satulu Crucea au fostu a'boie-
rului Domniei mele Radulu si a fratiloru lui, Preda si Stroe, de mostenire si au re-
masu Oprea, Musiatu si Daico, cu tâta cât'a loru de lege si d: judecata inaintea
Domniei mele, si amu spartu insumi Dombi'a mea cartea reposatului Petrului Voe-
vodu, care au fostu la ei de cumparatâre. Pentru acâst'a amu datu Domni'a mea Ra-
dului si Predei si lui St-oia, ca sa fia loru satulu Crucea , mosiia de most; nire, loru
si fecioriloru si vepotiloru si stravepotiloru loru, si de cotra nimeni sa fia neclatitu
preste dis'a Domniri mele. Eto si marturii amu pusu Demni'a mea : Juranu Ivascu
mare Vorn., Negoie mare Log., i Stanu Spath.. i Mitre Vest., Bratulu Com., Bade
Stol. i Gonze Pah., i Stoica Post. Scrisa Stanu Log. G'in judet. Ialomitia. lulie 5
aunulu 7083 (1575). — (Gin Condic. pag. 863 bis).
 146

No. 5.

Inscrisulu Jupanesei Maria; din 1592, pentru vendiarea mosiei Vianulu cotra
Radulu Armasiulu d'in Cepluroia.

În numele Tatalui si alu Fiiului si alu Duhului Santu, Treime nedesparita. Aminu.
din
Eto co amu serisu eu Jupants'a Maria si cu fiiulu meu Sterbanu Portarulu
, precumu
Coiani, acâsta carte a a6stha Jupanului Rudulu Armasiulu din Ceptura
30,000 de aspri,
sa se scia ce "i amu vendutu noi unu satu nume Vianulu, dreptu
ti mar-
de a n6stra buna voia si cu scirea tutuloru , ca sa 11 fia lui ohavnica si anco
torii amu pusu Calota din Gradiste, slujitorii (?) si Burce Log. din Bocsiani si Hra-
nate Log. din Cepturăca Post. , si Chera Log. din Barbulesti, si Danu Log. de
Log. din
orasiu din Buzeu, si Pctru Log. din Falcoiu. Si amu scrisu eu Draghici
Oresci Noemv. 24 âile, annulu 7101 (1592). — (din Condic. pag. 860 bis),

No. 6.

Chisovulu lui Alexandru Voevodu din 1592, prin care intaresce dania sulului
Vianulu cotre monastivea Calului.

Cu mila lui Dumnedieu Iu Alexandru Voevodu si Domnu a t6t'a Tiârr'a Româ-

nâsca, feciorulu marelui si pr6 bunului Bogdanu Voevodu. Dât'amu Domnia mea a-
câsta porunca a Domniei mele boierului Domniei mele Jupanu Radulu Armasiulu
de la Cepturâva, impreuna cu feciorii lui cați Dumnedieu ii va dâ, ca sa fia alu lui
satulu Vianulu, tâta silistea d'in apa, d'ia padure, d'in campu , peste totu hotârulu,
pentru co Pau cumparâtu boiarulu Domniei mele Jupanu Radulu Armasiu, âcestu
mai susu numitu satu Vianulu, de la Jupanâsa Maria si de la feeiorulu ei Sierbanu
de la Coiani, dreptu 30,000 aspri. Ero dupo acei'a boiarulu Domniei mele Radu Arm.
elu a venitu insusi inaintea Domniei mele de au datu acestu mai susu serisu satu,
santei si dumnedieescei monastiri da la Cepturdi'a, unde este hramulu santului ar-
chiereu si facetorulu d> minuni Nicolae de la Mira-Lichiei, pentru vecinic'a pome-
nire sa fia Lui si fecioriloru lui , anco si blestemu a lasâta boiarului Domniei mele ce
s'au serisu mai susu Radulu Arm. cine va reman€ in urm'a lui d'in rudeniile lui si
va vr6 sa ispitâsca sa iea acestu satu Vianulu de la S** monastire, ro ei sa fia bles-
_temati de 318 parinti de la, Nichea, si sa aiba parte cu Iuda si cu Arie in veci ce va
sa fia. Dreptu acei'a amu datu si Domni'a mea Stei monastiri ca sa “i fia satulu Via-
nulu ohavnicu si de nimeni nebantuitu de pre porune'a Domniei mele. Eto co si mar-
torii amu pusu Domni'a mea pe Jupanu Iane mare Bunu alu Craiovei. si Jup.
Gherghe, Jup. Mitre fostu mare Vorn., i- Barbu mare Spath. , si Statache mare
Vist., Tudoru 0om., i Dima mare Stol,, Iane Pah., Stanciulu Com. Serisu Chera
Log. din orasiu, amu serisu in Bucuresci, dech. |, annuiu 7101 (1592). -- (n
Condic. pag. $60).
 147

No. ?.
Inscrisu alu Radului Banulu Buzesculu, d'in5 1646, prin care ierta de rumânia
pe satenii d'in Cernetă.

Adico cu Jupanu Radulu Banulu Buzesculu, fiiulu reposatului Jupanului Radulu

Olucerulu, si cu Jupan6z'a mea Ilinca Banesa, si cu fiiulu meu Mat!heiu, scriiemu
acestu alu nostru zapisu ca sa fia de mare credinţia la man'a satului Cernetiulu, cu-
mu sa se scia co "mi au fostu rumâni de mosiia; 6ro candu au fostu acum'a, in dilele
Domnului nostru Io Matthein Basarabu Voevodu, si la vremea de petrecâni'a mea cea
de apoi, eu n'amu milostivitu de "i amu iertatu eu de a mea buna voia, fora de nici
ua sila, si dreptu suffletulu parintiloru nostri si alu surorii-mea Maricai Banesej, si
pentru suffietulu. nostru si alu coconiloru nostri, ca sa ne fia pomanâin vâei. Dreptu
acei'a 'i amu iertatu ca sa aiba ei buna pace de cotra Jupan s'a mea Ilinca Ban6s'a
de rumânia, si de cotra coconulu meu Mattheiu si de cotra tâta rudeni'a mea; anse
iertât'amu jumetâte de satu, catu este partea mea d'in Cerneti; 6rorine se va inalti d'in
sangele nostru si d'in rudeni'a n6stra, si se va ispiti sa sparga ac6ata pomâna a n6-
stra, sa fia procletu si afurisitu de 318 parinti d'in Nichea, si sa locuiasca cu luda
si cu Arie la unu locu; si candu amu facutu acâsta pomâna, fost'au si boierii anume:
ot Brancoveni Jupanu Preda mare Cluceru, ot Ceplurova Jupanu Preda Spatharu,
nepotu-meu, ot Bratasieni Jupanu Ghinea Cluceru, ot Curtisidra Kirca Postelnicu,
i Mattheiu Spatharu, ot Milcovu Ivanu Slugeru, ot Vulturesci Ridu Postelnicu, ot
Balotesci Fiera Postelnicu, ot Targoviste Jupanu Ghinea coj. s Stoica neguciatoru;
anse ei de nu voru put terpi (rabdâ) de saraci'a, ci voru vr6 sa se vend;a altuia, ei
sa nu fia voluici a se vinde pene nu voru intrebâ pre sangele meu; si pentru mai
mare credintia, pusu-mi amu pecetea mea mai josu, ca sa se crâdia. Amu scrisu eu
Stanu Logo. iul. 5, annulu 7156 (1666). (Snbserisi) Preda vel Cluceru Branco-
venulu, martoru. — Kirca Postelnicu, artoru.— Ghinea Cluceru, martoru. — vanu
Slugeru, martoru.— George. Coj.. martoru.— Stoica ot Targoviste.
Omenii sa fia in pace de rumânia, 6ro mosii'a sa o tiia monastirea Tismana.
(subserisu). Istrate Cretiulescu velu Logof.
NB. Acestu inscrisu se afla intaritu printr'unu Chrisovu alu lui Mattheiu Voevodu
Basarabu datu in Targoviste, la annulu 7156 (1646), iunie in 20; si apoi anco prin
altuln alu lui Constantinu Sierbanu Voevoâu, din annulu 7164 (1656;, maiu în 20.

N No. 8.
Extracte din Chrisovulu lui Constantinu Voevodu, d'in 1656, datu Banesei Elena
Buzesca si fiiului ei Mattheiasiu Postelniculu.

D'in acelasiu annu 1656, iunie în 10; si de la acelasiu Domnu, Iw Constantinu

Voevodu, fiiulu reposatului Sisrbanu Voevodu, exista si unu altu chrisovu datu fa-
miliei Buzescu, prin care i se constâta tota averea in acelu timpu. Chrisovulu este
multu pr6 intinsu ca sa'lu potu reproduce aici in traductiiune româna; dero €ro este
 148

multu prâ interesantu pentru ca sa nu extraga celu pucinu d'intr'insulu cate-va felu-
rite notitie, pline de importantia pentru istori'a familiei Buzesciloru si a starei so-
ciale a tierrii n6stre in acea epoca :
=— Cbhrisovulu este accordatu Jupanesei Elenei Banesei, câre a fostu Jupanss'a Jupanului Radulu Banulu Bu-
zesculu,
— Jumetate satulu Balacenii d'in judetiulu Mehedinti, Wa tinatu Jupanis'a Elena cu fiin-seu Maltheiasiu Buze-
sculu; €ro cea-l-alta jumetâte era a Predei Spathariului d'in Cepturoi'a.
-.- Jupanu Radu Chiceriulu Buzesculu a datu slistele Soculu, Partii'a, Cecovdii d'in Meheăinti, la sant'a ni
monastite d'in Caluiu. Tota acesta a daruitu Caluiului satula Pleniti'a din Mehedinti.
" — Jupants'a Elena Banis'a, irapreuna cu fiiu-seu Mattheiasiu Postelniculu, au miluita satula Ghidiciulu d'in Me-
bedinti, la S-ta monast. la Caluiu, dupo mârtea ini Rădulu Banulu Buzescu, candu an scosa Jupanss'a Elena Ba-
nds'a 6sele lui Radulu Banulu si prunciloru lui, de la sant'a biserica d'in Strejesci si le au ingropata la sant'a mo-
nastire la Caluiu; pentra pomenirea loru ; a mai datu la sant'a monastire si siese salasie de Cigani.
— Satulu Graniti'a d'in Mehedinti a fosta mostenire a Bavescilora de lu mosi stramosi; apoi s'a intemplatu vreme
de faga si au fugita Buzescii în tidrr'a angaraca prunci mici, 6ro Jupants'a Maria, maic'a loru, remasu aici în
tisrra; apoi au fosta zalojitu acestu sata la Banuln Dobromniru. drepte 1000 de aspri; apoi, dupo ce au venita Bu-
zescii de preste manti aici in ticrra, ei au cadiutu cu rugaciune la Banulu... cu fiiulu seu Matihsiasia Post. Buze-
scula, sinu Radulu Buzoscu ot Strejesci, nepotu ala lui Kadu Ciucerulu... Dobromiru... si au data banii inapoi si
au data satula 6rosi la manele loru si le au facutu si curte domnesca Banulu Dobromiru la manele lora.
— Apoi aa datuitu titorii la sant'a monastire Mamw, pentru pomenirea loru, satele Iilomirescii, Serbski, Hrenu-
vuslu, Belosci d'in Mehedinti,
— Radulu Clucerulu a avuta pira cu vecinii d'in satu d'in Pitr'a, judet. Mehedinti, dinaintă lui Stefana Voda.
— Satulu Predesci din Mehedinti a fosta alu reposatului Domnu lo Sierbunu Voevoda Basarabu, de mostenire,
cu care apoi a miluitu Domni'a sa pe Jupanu Radulu Cluceruli Buzescu, pentru drâpta si credincidsa slujba ce
au fosta slujitu pe Mari'a Sa, si cu versare de sunge, inaintea Domniei sale, si pentru co au tostu si mai d'in-
nainte vreme de mostenire,
— Badulu Clucerulu Buzescu a data satulu Crucea d'iu' Doljiu la monastirea Caluiulu; asemeni si satele Xabue
aia, Misin'a, Jdega, Rogojanii, Popescii. Totu acest'a ia datu si satulu „Bajenic'a din Doljia, candu au fosta
ingropatu pe sora sa Jupants'a Maria Bants'a,.
__— Buaescii au fucutu schimbu cu calugerii de la monastirea Stanestcii, dandu Buzescii sutele Poian'a si Dimbov'a
d'in Gorjia, sro calugerii au datu satalu Cernatescii si jumetate satu d'in Stanesci, gate pentru sate.
— Satele Stanescii, judet. Valcea, si altele au fostu de mostenire Jupanului Radu Clucerulu Buzesculu de la
mosi si de la stramosi, d'in dilele celora-l-alti betrani Domni de demultu, de la, descallicarea tierrei si au ajunsu
ca drepta si credincidsa slujba si cu versari de sange
— Sate de comparatâre: Satulu Curatescii Brabului d'in Pomotiste, judet. lalomitia, ei au fostu toti knezi si cu
mosiiele loru auco din mai nainte vreme, d'in dilele celora-l-alti betrani Domni. Apoi candu au fosta în dilele repo-
satulai Michailu Voarodu, lstu 7104 (1596), 6ro acesti de mai susu disi 6meni, de a loru buna voia si fora nici ua
sila au venitu la Radulu Clucerulu Buzesculu si s'au vendutu vecini, ci cu toti fiii loru si cu tâte partile loru de
mosiia, pe bani gata, bani da argintu.
— Asemene Faureii d'in Pomotiste, judet. lulomitia, au fostu knezi si co mosiiele loru de mai nainte vreme; a-
poi candu au fostu in dilele reposatului Michailu Voevodu, Istu 7102 (1594), vi vediendu atatia nevoia si greutate
penru biruri si n'au avutu cu ce sa se plas6sca de greutatile loru, ci au venitu la Jupanu Radu Clucerulu Buzc-
sculu, fiindo atunci velu Spatharu, 6i de a loru buna voia si s'au venăutu vecini, ei cu fii loru si cu tote partile
de mosiia d'in Faurei, pe buni gata, bani de argintu anse.... Apoi Jupanu Radu Clucerulu Buzesculu anco iu a-
dsogâta mai multu peste acestu pretiu tutuloru mai susu disii vecini, bani de argintu 6; face peste totu 95,987.
Apoi ă6co au trecutu duoi anni de la Domni'a reposatului Michaiu Voerodu, sro Jupanu Radu Clucerulu Buzesculu
au platitu pe satuin Faurei de biruri mari si de trei mari curamale turcesci de 58,000 de bani argintiu si de 40 de
boi; face-peste totu, bezu boi, aspri 153,907 si au amblatu atunci unu aspra de arginta 2 bani, si au tinutu satulu
Pauriei cu buna pace la toti Domnii, apoi canda au fostu in dilele reposatului Mattheiu Vodu, dupo mortea lui
Radu Banulu Buzesculu, d6co au cumparatu Sierbaau Vistierul satulu Baraganulu de judet. Ialomitia, de lu boie-
rii ot Cocoresci, elu s'au sculaţu si au luatu unu coâru de ogoru d'in mosii'a Faureiloru jumetâte, la capulu Bara-
gănului, cu ua carte a reposatului Basarabu Voevodu cela betranu, răsa de venatorii Daraganulai, scrisa mosiia
Faureiloru cu viclesiuga în acesta carte, pene în Romnicu, si au tinutu elu trei anni totu ca viclesiugu, si au luatu
dejwa si totu venitulu d'in acestu hotăru, fora nici ua treba. — Apoi s'a judecatu dinaintea lui Mattheiu Yoda,
Jupants'a Blena si fiulu seu Mațiheiasiu Postelu. cu Nega Vistieres'a lui Sierbanu Vistieriu si a remasu dius'a
de lege. i
— Dirapanalii din lalomitia asemeni au foste Knezi si s'au vendutula 7104 (1596) lui Radu Clucerulu Buzesculu
— Actu de infratire între Radu Clucerulu Buzesculu ca Oprea Cuciocu, la satulu Slatiorele d'in Gorjiu, pentru
care adu Clucerulu a daruita pe Qprea Cuciocu cu bune haine si cu bani.
— Satula Gioroiulu d'in Doljiu Va cumparatu in parti Radu Clucerulu Busesculu si Va daruitu monastirei Catu-
iulu, sro in dilele lui Mattheiu Yoevodu, s'au sculatn vecinii cu ua carte mincinâsa de la Petru Voezodu fiulu lui
 149
Mircea Voevodu , dicenău co sunt knezi si s'au judecatu in divauu cu Îonu Egumenulu de' la Caluiu si cu Radu
Banulu Buzesculu, titorulu monastirei, si dupo ce au juratu ei strimbu si fora dreptate, s'a adeveritu cu 24 boiari
precuma acei vecini "i au apucatu legatar'a lui Michaiu-Voda pe mosii'u Cioroiulu a santei monastiri, 6ro nu la pa-
triile loru, ca se scape de vecinia.
— Elena Banâs'a era fat'a lui Papa fost mare Jogofetu care "i a datu de zestre satulu /omisianii d'in Teleor-
manu.
„— Maria Banes'a era sora cu Radu Banulu Buzescu: 6ro , Preda Spathariulu ot Ceptorova era nepotul Radu-
tut Banulu Buzescule,
— Mosii'a Dragoiescii cu 45 alte trupuri de mosii si cu Cigani, au fostu de bastiva ale Buzesciloru , de la stra-
mosii loru, de la Jupanâs'a hega, fiic'a lui Duducu, si de la fiiulu seu Manea Ghizdavetiu si de la sora lui, Jupa-
nes'u Dunilra sijVladaia, anco d'in dilele Domniloru celoru vechi, de la Vladu Voevoda. fiinlu lui Vladu Voevodu, candu
aa fostu cursulu annilora 6496 (1483); apoi perdiendu cartile, le a gasita Predo Brasescu Cluceru la Nanu Postel-
niculu din Barbatesct, si ie au cumparatu de la dinsulu si "i a data ughi 10, si au deschisu pira d'inaintea lui Leonu
Vodu si iui Mattheiu Yoda cu Radu Banulu Buzesculu si cu nepotu-seu Preda Spathariulu d'in Cepturâi'a; dâro
la 1143 (1836) a data Mattheiu Voda na carte prin care arata co Drasescu nu are dreptu. Ca tâte acestea, sub Oon-
atantinu Voda Basarabu, Vladu Logofetulu Brasesca, fiola lui Preda Cluceru Brasescu, 6ro s'au ridicata cu pira a-
supr'w Elenei Banesei si a fiiului sea Mattheiasiu Posteln. (coci Radu Banulu Buzesculu murise); au atata boieri
mari învoitori. Buzesci au datu ceva mosii si cigani Brasesciloru, cari le au datu la mana inscrisa cumu-co de se
vora mai sculă improtiv'u loru pentra mosiiele Dragoiesciloru, sa aiba a da uighi 1000, si sa priimâsca si bataia in
divanu 1000 de betie, fiindu Stefanu mitropolitala si toti boierii divanului martari.
— Constantinu Voevodu .dice co a vediutu la Buzesci „Chria6ve vechi si carti vechi de la toti Domnii vechi si
„tupte si masgalite si sterse, si anco si multe carti de mosii perâute, cundu se sculara jafuitorii si tilharii de ja-
„fuiau tota ticrr'a.*

No. 9.
Cartea Predei velu Logofetu, d inA609, penru judecata cu Gmenii
din satulu Rabenti.
Jupanu Preda inare logofatu, ispravnicu scaunului Craiovei. Dât'amu cartea n6-
stra la man'a parintelui Nichiforu, egumenu ot sânt'a monastire da la Caluiu, unde
este hramulu S-tului Nicolae, pantru co au venitu aici inaintea n6stra, de facie cu
nisce rumâni d'in satu d'in Rabesci, a nume Ftore Ivanusi ego Dragoiu si cu Ilie si
cu fraţii lui anume Radului Stoianu ; asiâ dice parintele egumenulu cumu co sunt
rumâni ai monastirei, de mosiia de acolo d'in satu d'in Rabesci, si au aratâtu parin-
tele Egumenulu si chrisovulu santei monastiri de cumparatâre si de legatur'a lui
Michaiu Voevodu, cumu co "i au apucâtu si legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in
satu, si au fostu de atunci si pene acumu totu rumâni; ero parintele egumenulu le
au datu lege aici dinaint6 n6stra ca sa jure cu 12 6meni cumu co nu sunt rumâni si
cumu co nu i au apucătu legatur'a lui Michaiu Voerodu acolo in satu in Rabesci,
deci de voru put jurâ sa fia nisce 6meni; 6ro ei de lege nu s'au pututu aparâ cumu
co'i au apucâta legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in sata siau remasn de lege si
de judecâta. Dreptu acei'a amu datu si noi acâsta carte a n6stra parintelui egumenu
si sanţei monastiri, sa fia rumâni ohavnici, cumu au foatu de la Michaiu Voda pene a-
cumu, asisderea si de aici inainte. Aceste amo scrisu si intr'altu chipu sa nu fia, co asiâ
este porunca n6stra. Maiu 20, annulu 7167 (1659).
(Subscrisu) Preda Log.
No.10.
Inscrisu alu Barbului Cuparulu si Caplei Buzescai, d'in 1662 pentru
vendiarea satului Cerneti.
Adico eu Barbulu Cupârulu, impreuna cu Jupanes'a mea Caplea, nepota a repo-
 150

satului Predei Banulu Buzescu ot Capturâva, scriemu si marturisimu cu acestu alu

nostru zapisu, ca sa fia de mare credintia la cinstit'a man'a Mariei Sale Domnului
nostru Ie Gligorie Ghica Voevodu, cumu sa se scie co, facendu Maria sa monastire
aici in tierra la Cermei, si fiindu acea. mosiia a nostra, jumetâte de satu, venă
to amu Mariei Sale tota partea n6stra de mosiia,-si cu totu venitulu ei, direptu
bani gat'a ughi 100, si o amu vendutu noi acâsta mosiia ce scriemu mai susu, de
buua voi'a udstra si fora de nici ua sila, si amu luatu toti banii gata intru manele
nâstre; anse amu vendutu Marieii Sale acâsta jumetâte de satu, mosiia fora de ru-
mâni, ca sa'i fia Marii Sale mosiia statatâre in veci, si la tocmâta n6stra fost'au toti
boierii divanului, mari si mici, cari isi voru pune mai joiu isealiturile, si noi anco
pentru mai adeverita credintia, ne amu pusu mai josu pecetile si iscaliturile ca sa
se cr6dia. Noemv. 9, annulu 7171 (1663).
(subscrisi) Barbulu Cuparu. Caplea.
Paraschivu Pah. Matiheiu Posteln.

No. ll
Inscrisulu Cuplei, fata Jupanesei Mariei, fiic'a lui Preda Banulu
Buzescu, din 1673.
Comeme

Adico eu Jupancs'a Caplea, fat'a Jupanesei Mariei, nept'a Banului Predei d'in
Cepturdi'a, impreuna cu nepotii msi, cari sunt di'n sora-mea Kera, anume Ilinca,
Barbu si Constantinu, 'seris'amu si marturisit'amu cu acestu alu nostru zapisu ca
șa fia de mare si de buna credintia la man'a parintelui Igoate, cari este egumenu la
sant'a si dumnedieiasc'a monastice ce se chiama, Caluiulu, unde este hramulu santului
si de minuni facetorulu Nicolae de la Mira-Lichiei, cumu sa se scia candu au fostu
la mârtea Radului Clucerulu Buzesculu care a fostu frate cu mosiulu nostru Preda
Banulu ot Cepturdi'a, fost'au facutu-zapisulu lui cu mare blestemu cumau, în urm'a
lui de nu va reman6 nimene d'in feciorii lui si va fi cine-va din nepâta-sa Mara,
care au fostu fat'a fratine-seu Predei Banulu, mâsi'a nstra, sa aiba a tine, d'in tote
mosiiele Radului Clucerului si d'in ale fratine-seu Stroie Stolnicului jumetate, &ro
alţa jumetate de mosiia Radului Cluc, si a fratine-seu Stroie Stol. sa aiba a tinere
monastirele Caluiulu si Stanescii; deci candu au fostu acumu în dilele Mariei Sale
Domnului nostru crestinulu Grigorie Ghica Voevodu, ero egumenulu Ignate de la
Caluiu, vediendu co n'au remasu nimeni d'in coconii Radului Cluc., de s'au piritu
cu noi de facie; deci Mari'a sa Domnulu nostru au judecatu pe dreptâte: sa tiia
monastiril> mosiia de ale Radului Clucerului si ale fratine-seu Stroie stoln., precumu
scria in zapisu si s'au datu si pre sem'a hboieriloru celoru imari sa all6ga d'in tâte mo-
siiele partea monastiriloru ; 6ro noi de a nâstra buna voia ne amu toemitu si ne amu
impacâtu cu parintele Ignate de la Caluiu de “i amu dâtu mosiia partea monastirei
Caluiului, satulu Tomsianii cu tâia mosii'a d'in hotâru pene in hotâru, si cu toti ru-
mânii cati se var 1 află d'in Tomsini ot judet. Valcea; si 6ro amu mai dâtu satulu Poiana,
partea n6stra, a trei'a parte de mosiia de preste totu hotârulu si cu rumânii cati au
 ia V oua E CARA

151 BUCUREȘTI
AA tt
fostu ai nostri de acolo; d'in Rofund'a, de preste totu hotârulu a ţrei'a parte, si a-
ceste mosii sunt tâte in judetiulu Diiului (?) si ua mosiia d'in judetiulu Momanatiloru
ce se chiama Oornisiulu, t6ta cu tctu hotârulu. Dâtamu si cigani, salasie 60, si amu
datu aceste mosii si cigani ce scriu mai josu santsi monastiri sa fia statat 6re in vecu,
ca sa fia de intarire monastirei, si de pomâna si ctitoriloru in v6cu, si candu amu
facutu acestu zapisu alu nostru, fost'au mari boieri marturii, cari voru iscali mai
josu si noi pentru adeverata credintia ca sa se crâdia pe totu loculu, in josu ne amu
pusu pecetile si iscaliturile ca sa se crâdia; si s'au serisu in Bucuresci. Maiu 14,
annulu 7681 (1673). Scrisu Balea Logofetu ot Dolbova.
Q) Eu Constantinu sinu Matiheiu Post. ot Cepturâi a,
O) Eu Petru Mihalescu mart, .
O Eu Jupants'a Caplea. (-) Eu Jupanisa Elena.
O Eu Barbu sinu Matiheiu Post. ot Capturit'a
O Eu Ilinca Jupan. lui Mattheiu Post.

No. 12. y

Chrisovulu lui Grigorie Voevodu, din 1673, pentru închinarea monastirei

Ci aluiulu la Patriarh ineterusalimu.
PT
Cu mil'a lui Dumnedieu Iw Grigorie Voevodu si Domnu a tâta ti6rr'a Roman6sca,
feciorulu marelui reposatu Io George Ghica Voevodu. Dât'amu Domni'a mea acâsta
porunca a Domniei mele santei si dumnediessei cetati a Ierusalimului si cinstitului
si pr&-slavitului lui Dumnedien allesu, parintelui nostru Kyru Dosofiheiu Patriar-
chulu, ca sa fia santei si dumnedieseei patriarchii, mmonastirea ce se chiama Caluiulu
de aici d'in tisrra Domniei mele, unde este hramulu S-tului Nicolae d'in Mira-Li-
chiei, facetoralu de minuni, sa aiba a o stepanist a o tine sant'a patriarchia cu buna
pace, pentru co acâsia monastire ce scrie mai susu este zidita si inaltiata d'intru
temeli'a ei de reposatuln Banu Radulu Buzesculu si adaosa cu sate, cu rumâni,
cu ciganii, cu de tâte de ca trebuescu santei case; si dupo ce o au adaosu cu de
tite, anco d'intru visti'a lui, elu au fosta pusu gendu bunu intru inim'a lui cotra u-
“nulu Dumnedieu, ca e in Troitia slavitu, de au fostu data si au fostu inchinatu acâsta
monastire la Santulu Mormentu alu Domnului nostru Lisusu Chistosu, cu tâte satele
si cu totu venitulu ei, cu zapisu de iachinaciune de la man'a lui, ca sa o obladuiasca
si sao stepansca santa si dumnedicâsc'a patriarchia, sa'i fia de ajutoru si de intarire
&ro reposatiloru ctitoriloru de vecinica pomrnire, si pene au fostu Banulu Radulu Bu-
zesculu viu, totu au fostu tinutu sant'a patriarchia acâsta monastire cu buna pace. Ero
dupo m6 tea lui, candu au fostu în dilele reposatului Mattheiu Voevodu 6ro nisce rude
ale Buzesciloru dioti'ua nepâta de fâta, ei s'au fostu eculatu deau luatu dela sant'a pa-
triarehia ac6sta monastire ce scria mai susu, pe s6mva loru, fora nici ua dreptate; si nevi-
indu alti patriarchi de atunci inc6ceaici în ticrra, si neavendu cine caută de acesta mo-
nastire, o au stepanitu rudele Buzesciloru, for'de dreptate, ne avendu nici ua treba; €ro
dnpo acei'a, candu au fostu acum'a, in dilele Domniei mele, alu douilea rondu de omnia
 ! 152

a: Domniei mele, adducendu Dumnedieu pre cinstitulu si pre fericitulu parintele nos-
tru Dosoftheiu Patriarchulu aici in tiârr'a Domniei mele, si cantanda de t6te santele
monastiri, cari sunt iachinate la Santulu Mormentu, afiât'au acesta monastire ce
scria mai susu, lipsita si rupta de cotra sant'a si dumnedie6sc'u Patriarchia, si im-
preaurața de rudele Buzesciloru, cari n'au avatu nici ua treba; intr'acei'a cinstitulu
si fericitulu parintele nostru, care mai susu se pomenesce, vediendu asiâ, facut'a
Santi'a lui cartea Santiei sale scrisa cu mare blestemu si grâznica afurisânia asupr'a
tuuloru, care cumu va sri sa marturis6zca de acesta santa monastire : fostu o au
inchinâtu Radu Buzescu ctitorulu ei Santului Mormentu anco d'intru vistia lui, au nu
o'ua -fostu inchinatu? Deci au venitu inaintea Domniei mele trei egumeni anume :
Ieromonachulu Nichifora, ieron. Ignaţe, ierom. Gherasimu, cari au fostu inainte
vreme locuitori la acâsta santa monastire de la reposatulu Mattheiu Voevoda de au
marturisitu-naintea Domniei mele in divanu cumu co acesta monastire o au fostu
inchinaţu 'Banulu Raiulu Buzescu, anco d'iotru vistia lui, Santului Mormentu, si au
marturisitu si toti boierii divanului Domniei mele, mari si mici, cumu co adico
Rădulu o au fostu inchinatu cumu scria mai susu, numai ne avendu cine sa caute
dp dinsa, au remasu a o stepani acele rude ale Buzestiloru. Deci Domnia mea ve-
diendu aceste marturii si vedien lu ua carte a reposatului Mattheiu Voevodu si alta
carte a fericitului si reposatului bunului Paisie Patriarchulu, intru care scria co sa
aiba a fi si a stepani ac6sta monastire Santulu Mormentu, precumu este inchinăta
de ctitorii ei; deci Domni'a mea anco amu datu si amu intaritu cu acâsta cartea
Dpmoiei mele ca so aiba santa Patriarchia de la Terusalimu a tine si a stepani a-
câsta monasțire ce scria mai susu, cu t6te veniturile ei, sa puia egumeni, si calugeri
sa fia locuitori acolo pre cine va vr6, si ce aru fi venitulu, sa fia spre ajutoriulu San-
tului Mormentu; €ro altu nimene tr6ba sa nu aiba, nici ctitorii, nici altu nimeni,
fornumai Santulu Mormentu; si amu intaritu Domni'a maa cu blestemru, in urm'a
petrecerei Domniei mele, pe cine va allege Domnulu Domnedieu a fi Domnu si birui-
toru tierrii acestei, anco ilu rogu cu numele lui Dumnedieu sa aiba a intari mil'a si
dâni'a Banului Radu Buzescu, pe tocmâl'a cumu scria mai susu. Cumu pre acel'a
Domnulu Dumnedieu sa'lu pazâsca si sa/lu hranâzca intru Domni'a lui, ca sa fia la
repausu' intru vecinicu sufletulu lui; 6ro carele nu va ingriji nici va intari acâsta
dânia si inchinaciune, acel'a sa fia sub blestemu, anatem'a si afurisitu de Domnulu
nostra Vladica lisusu Christosu si de 318 santi pariati de la soborulu Nichei; parte
sa aiba cu uda si cu afurisitulu Arie la unu locu. Aminu. Eto si marturii amu pusu
Domni'a mea : cinstitu si pr6 santitulu parintele nostru Kyru Vladica Varlaamu mi-
tropolitulu tierrei, si Kyru Stefanu episcopulu Romnicului, si Kyru Grigorie epis-
copulu Buzaului, si Georg: Banului celu betranu, si Stroe Vorniculu celu betranu,
si- Pintila velu Banu, si Negoie velu Vornicu, si Kirca velu Logof. celu betranu, si
Ivasco velu Logof. si Iordache Sturza velu Spath. si Chrizea velu Vast., si Badea velu
Cluc., si Stoica velu Port., si Borcea velu Pah., si Preda Poienarulu velu Stolnicu,
i Matitheiu velu Postel., si Stroie velu Purcalâbu, si Radu velu Sordaru, i Radutiu
„Bengescu velu Slug., si Dumitrascu velu Medeln., si Ilie velu Pitaru si a scrisu
Radulu alu 2" Logofetu. lunie 19, annulu 7181 (1673). — (d'in Condic. paj. 841.)
 161

A
No. 13,
Chrisovulu lui Sierbanu Voevodu, din 168 tru stringere de âmeni de
scutâlă.

Cu mila lui Dumnedien Io Sierbanu Voovodu si Domnu

a tâta tiârr'a Domniei mele
cea Romanâsca, nepotu marelui si pr6-bunului reposatu Io Sierba
nu Basarabu Voe=
vodo, Dât'amu Domoia mea acâsta poruncaa Domniei mele
cinstitului si pr6 santitu-
lui nostru Kyriu Kyru Dositheiu Patriarchulu de la Santu lui
Dumnedieu Mormeuţu
si alu Ierusalimului si a tOta Palestina i altele; ca sa fia volnicu cu
acâsta carte a
Domniei mele de sa aiba a stringe Serbi, Greci, Albanasi, Moldoveni,
Ungureni, 6meni
straini fâr'de biru, for' galc6va, neserisi picairi la vre ua tr6ba, aici
in tiârr'a Dom-
niei mele, sa fâca slobodiia pe mosii'a Vertin'a d'in judet. Romana
ti, anso case 15, care
mosiia esta a santei monastiri Calaiula, hramaulu lui Santul
u Nicolae, ce este inchi-
natu la sant'a si dumnedi6sr'a cetate a Ierusalimului, unde es'e
Mormentulu Domnului
si Mantuitorului nostru Iisusu Christosu, ca sa fia da ajutoru
acesti 6meni acolo la
acelu locn. firo de cotra Domni'a mea voru fi in pace si iertati de birulu
slujitorascu
si de birulu tierrei, de miere cu cra, da galsta si de fenu, de sâma, de zaherel
e, de
carre de 6s'e, de sataralele ce sont pre silisti, de dejmaritu, de oeritu, de câi impe=
ratesci si de câi de clâca si de podvdda, de mertici da conâce si de tote dajdeil
e si
mancaturile cate voru essi peste annu de la Vistiieri'a Domniei mele; de cotra nimeni
vallu s6u bantuiala sa n'aiba, pentru co fiindu acesta monastire Caluiulu inchin
âta
la santa si dumnedieâsca cetate a Ierusalimului si sub ascultârea ciastitului si
pr6-
santitului parintelui nostra Kyru Dosithaiu Patriarehulu acelni santu locu, si avendu
acolo multa cheltuiala si mare nevoia si superâre in t6ta vremea d'in necredi
nciosii
si erelicii pagani, Domni'a mea m'amu milostivitu de “i amn iertatu pre acesti
6mevi
de tote, cumu scria mai susu, ca sa pota fi de intarire si de ajutoru acelui saatu locu.
Dreptu acei'a poruncescu Domni'a mea si voo tutuloru slugiloru Domniei mele, veri
care cu ce slujba veti amblă acolo intr'acâsta parte de locu, dâco veti ved6 acâsta
carte a Domniei mele, 6ro voi toti sa ve feriti si in buna pace sa lasâti pre acesti
6-
meni de tâte, precumu seria mai susu; co veri care s'aru ispiti i le face
vre unu vallu
macâru ori de ce, peste porunc'a Domniri mele, unii ca acei'a mare certare si rea
scarba va petrece de cotra Domni'a mea; si amu intaritu Domni'a mea acâsta mila
si cu blesţemu, pre care va allege Domnulu Dumnedieu a fi Domnu si biruitoriu Tier-
rei Romanesci în urm'a Douiniei natre, au d'in nâmulu Domniei mele, au d'intr'altu.
n6mu, anco rogu cu numele lui Dumuedieu ce este in Troitia slavitu, sa aiba a inouf
si a intari acâsta mila a Domniei mele pre tocmâl'a ce scria mai susu ; 6ro care nu
va inoui si va intari, ci va caleâ si va sparge, acela sa fia afurisit si blestematu de
Domnulu si Mantuitorulu nostru lisusu Christosu si de 318 sanţi parinti ce au fostu
la Nichea, si sa aiba parte la unu locu cu Iuda si cu afarisitulu Arie in veci. Aminu.
Co 6to si marturii amu pusa Domni'a mea : Jupanu Radulu Nusturelu velu Banu,

n
i Panu Chriză velu Vornicu din titrra de josu, Panu Radulu Oretiulesculu velu
Logoțetu, Panu Radulu Mihalesculu velu Vistiieru, Panu Michaiu Cantacuzino
velu Spatharu, Panu Vladu Cororesculu velu Cluceru, Panu Constantinu Branco-
vânulu Postelnicu, Panu Dumitrascu velu Paharnicu, Borsulu Filipu velu Comisu,
Alezandru alu 2-16 Stolnicu, Panu Mihu Brat. velu Pitaru; Sierbanu velu Logo-
fetu.— Mast. 2, annulu 7188 (1680).—(D'in condic. pag. 844).

No. 14.
Extracte d'in Catagrafia monastirei Caluiulu, facuta la annii 1739—1740.

— 61 bucati chris6ve Domnesci si carti pentru stepanirea mosiieloru si alte bunuri

ale monastirei, (indicâte anume fiacare cu proveninti'a, dat'a si scopulu seu).
— Numele mosiieloru acestei monastiri :
1. Mosii'a Calatulu, în care este monastirea pe dins'a; Lazuri, Plopii, Broscânii i Maeganii ; acestea sunt
tâte intr'unu hotaru imprejurulu monastirai,
2. Mosii'a Vertop'a ot sadstvo (juăetiulu) Romanati.
-3, > Perisanii ot tam totu de acolo).
4, » Cornetulu ot tam,
5 3 Cioroiulu ot sad. Doljia.
6 » Pianulu ot tam.
7 > Pssculu ot tam.
8. „ Rabescii ot tam.
9 Tomsiani ot sud. Valcea.
10. Plesnitia ot sud. Mehedinti,
1. a in Lipovu, în Rasipiti, în Uliciori neallesa, ot tam.
12. a în Corbeni, si ua mâra

“Se adaoge 6 vii in diferite locuri, 70 salaste de Cigani , si vite, adico : 9 boui
2 cai, iepe, 86 oui, 37 rimatori, 124 stupi, 2 magari la oui.
Arginturile Monastirei :
ua cruce ferecata cu argintu si cu 6 petre,
ua cadelnitia de argintu poleita,
ua Evangelia serbesca cu blanile de argintu si poleita,
ua cupa de arginta vechia, fora scaunu,
duce pahare de urgintu, unalu poleitu,
ua tipsiia mare de argintu de sfestania
cinci candele de argintu, un'a stricata,
unu potirn, si unu discosa si ua zvâsâa, tâte de argintu si poteite,
duge liturgii de argintu pentra sant'u comunicatura.

Urmââia Odajdeile, in numeru de 10 sfite, 3 stihare si 2 epitrafire, descrise anume

fia-care.-:
„Odârele Santei monastiri ;
grauntie de margaritari, si cu 'duoi galbeni de... si
santa mana a S-tului Nicolae ferecata cu aurn si cu
cânci petre verdi. :
unu ghiordanu de margaritari ca 10 smaragăuri si cu 2 basicuti de auru.
unu ghiordanu de margaritara meruntu si cu besicati de firu.
unn siru de margaritari cu 3 galbeni.
duos basmale cu care se înfasiura sant'a mana.

„Vinu apoi cartile Visericesci , typarite ronanesce , grecesce si serbesce , in Dumeru

 163

de 17 bucati, apoi aramurile, si in fine bucatele ce s'au strinsu cu plugulu monasti-

vei si din dejm'a de pre mosii, precumu si cheltuielile acel ui annu.

5. TABRULA GENEALOGICA A FAMILIEI BUZESCILORU, INTOCMITA CU AJUTORULU MONU-

MENTELORU ACESTEI FAMILII SI ALU UNORU DOCUMENTE VECEI.

NB. In starea cunnoscintieloru nstre asupr'a familiei Buzesciloru si tinendu s6ma

de lips'a ori caroru notiiuni precise de genealogia, pastrâte d'in vechime; apoi jude-
candu anco catu este de anevoi6sa restituirea filiatiinniloru in epoce candu numele
de familia arâre ori se inscriâ pe documente si erâ in perpetua fluctuatiiune, 6ro nu-
mele de botezu se alaturâ singuru pe lunga unu titlu de boieria, care si acel'a se
modifică ades6; cautandu a invinge, precatu s'a pututu, tâte aceste anevointie , amu
intocmitu urmat6rea tabella, in care famili'a Buzesciloru ni se presenta în trei epo-
ce difirite ale istoriei n6stre, fora ca sa putemu gasi pene acumu legatur'a genea-
ogica intre aceste trei stadiuri ale familiei.
Pe de alta parte mai sunt, chiaru si in grupa a trei'a, cea mai apropiata de noi,
si mai bogata in sorginti, multe nedomiriri; astu-felu incatu facemu reservele n6stre
asupr'a deplinei exactitati a arborelui genealogicu, mai cu s6ma in ramurile sale fe-
meesci si collaterali.

TABELLA GENEALOGICA A FAMILIEI BUZESCILORU

VO ”
I-iu PERIODU
(D'in Chrisovalu Buzescilora, de Ja 1656, în cela privitOre Ia mosil'a Dragoiesell)
— De la annulu 1488, sub domnia Iui Vladu Voevndu, fiulu lut Vladu Voevodu. — (Duducesci)
?
Il
Duducu
|
Jupaniti'a Nâga.
|
| | |
Manea Ghizdavetia Viadaia Dumitra == 0) Tudoru Logofatu.
(in portrete mnrati la Stanesci).

XI-5 PERIODU
(din Inseriptiiunile si Portretele mnrali și Chrisorele STANESCILORU)
— de la 1597 . ., . . (Mogosiesci)
?
|
Mogosiu Banulu.
i
|
Mogsin Spatharala Giura Logofetulu = Pilaia,

ț i 1 |
Preda Horvatu Mogosiu Maria
 164

III-I5 PERIODU
(ă'ia inscriptiuni, Morminte si Portrete murali Ja CALUIV, STANESCI, CEPTUROL'A si STREJESCI, precumu
irna
si d'în felurite Chrisdvo si Documente vechii: —

— De la 1518 incoce . . . . (Buzesti)

a
l
j | 1518
, Balica
| .
Spatharinlu.
Dumitru Purcalăbuln _ YLADU BANULU BUZESCU,
. [|
RADU ABMASIULU BUZESCU
LR Pa — Maria (din Boldesci?)
t . |
| ' _ |
PREDA BUZESCU, BANULU CRAIOVEI. RADU LLUCERULU BUZESCU ' STROE STOLNICULU BUZESCU
+ 1612 (Armasiu, Spathariu) + 1610. + 1602
“. = Catalina = DP Stanca.A+1590, = 2" Preda, fiica = Sima
| Bannlui Mihalcea _ .
i
RADU RANULU BUZESCU MARIA BANES'A.
INI (9) STROE
RR
POSTELNICU.
(2) Preda Spatharinlu= ia ba,
1635
Copturâi'a.+ din Strejesci-+-1648. = lord, Catargiu + 1539
din
Veduv'a lu = Elena BRan6s'a Panula
| [ Paraschivu ] : | e
i Paharnicalu i] i
(2) | j ! | 4
CALEA KFBRA ILINCA Suta Postelnicu E [SI = ŞI
==Barbu . din Gepturâi'at1673 3 = 3 |
Caparulu fiiastra Banalui 3 3 Ss 3
Rada Buzescu?) Ş E P >
| + prunci
i

| ! ! -
Barbu Constanţinu + 1133 = Maria .
4 .

Mie | | Niculae
d re

| j
Fiera, Colonela Constantina
in armat'a rus6scs
_
| | l |
Pauna. Preda, Radu, Constantinu + 1833
=Sierbanu 4
Vornicalu Stirbei 4 LII
D-na Flena Darvari. D-na Aristeia Gradistennu.

de te etil i a ln,
e
 d pt ji 165

p.
NOTA ASUPI/A CANTECULUI POPORANU DESPRE RADU CALOMFIRESCU SI
FRAȚII BUZESCI

La not'a 64 d'in textulu cuventarei initiiale ce resumne informatiiunile si studiele

d'in ac6sta publicatiiune, amu promisu a transcrie acf urmârea canticului, citâtu la |
finele cuventarii, si a o reproduce în starea fragmentare, in care eu amu culles'o, a-
cumu optv-spre-diece anni, d'in rostirea inganâta a lautârului ciganu de la Strajesci.
Voiu emitte apoi totu aci cate va observatiiuni asupr'a limbei si a originei acestui
canticu.
Mai anteiu, 6to cumu urmâdia faptele narate in legend'a poporană :
Ce Elu legâtu co mi'ti siedeâ
— Br Caplescii ca canii, cu trei strânguri de matase,
si Buzescii ca lupii, 275. impletite 'n cate si6se. |
pizma pe Radu c'aveâ; Elu glascioru'lu audiâ
250. unde-asiă co 'mi audiă, si d'in gura co'i diceâ :
felinarulu aprinda, — cRadule, stepanulu meu,
de subtiori eo mi'lu luă, «nu se câta slug'a la betiia,
la odihna ilu duce, 280. «ci se câta la tresvia;
camu pe ghiatia lunecâs' «a s6ra candu te'mbatasi,
255. in 66d'a helesteului. — «de mine nu intrebasi.>
Candu la ghiacia c'ajunpeă, —D'aci Radu ce'mi faceâ 2—
felinarulu 'si'lu stipgeâ Pug'a la gârda co mi'si dâ,
si Radu nu mai vedeâ; 285. man'a pe proptea puneă,
josu pe ghiacia mi'si cadeâ; si de ea co mi'si trageă;
260. toti pd elu se gramadră. d'in ghiacia co'mi o scoteâ;
Dâr' Radu ce mi'si faceâ 2 — dâr' d'in cuiu co nu putes.
— Nici ua arma nw'si aveâ; Ce.
dâco vedeă si vrdeâ, 290. .Capw'ntr'ua tipsia puneâ
cism'a d'in picioru trageâ; si la Michaiu Voda "lu duceâ:
265. pene d'in carembu sareâ; — «Buna vremr, Michaiu-Voda,
ds ei de se apar, PD
si pe Nedea co'lu strigă : «Camu c'ua flore, 6'ua neramza,
— «e Nedeo, Nedeo, slug'a mea! Ci.
«Ado'mi, Nedeo, pâlosiulu «coci cu capulu Radului,
270. «in pustei'a Caracalulu (?) 295... «alu Calofirescului.»
— Maica-sa co "i audiâ,
«De trei ori pe trei locuri (2)» asi d'in gura diceâ :
— «Maica, maica, Michaiu Voda
—'Dâro Nedea ce'mi faces 2 — «Nu te ierte Dumnedieu
 166

300. «co taiâsi pe frate-teu.» «co tu, maica, nu'mi ai spusu

— Michaiu- Voda co'mi diceâ : s06. «co'mi erâ Radu frafiioru;
— «Sa moru necuminecatu «co elu me scoteă la zoru
«si de popa nsiertatu ed

Este invederatu co aceiasiu legenda despre misielesc'a uccidere a Radului Calomii-

rescu de cotre fratii Buzesci si fratii Caplesci, se afla reprodusa si in ballad'a lui
«Radu Calomfirescu» publicata de d V. Alexandri, in Poesiile populare ale Roma-
niloru. Edit. d'in Bucuresci, 1866, pag. 196—199. Form'a anse este multu mai in-
grijita si mai correcta, versurile mai bine cadentiate, narațiiunea mai cu siru si
cbiaru 6re-cumu diferita in versiunea dvi Alexandri.
Catu despre lautârulu meu d'in Strejesci, elu nu pastrâse decatu ua f6rte incur-
câta amintire despre acestu cantecu betranescu, astu-felu incatu, nici sirulu povestei
nu erâ claru in spusele lui, nici versurile nu se *ntemeiau, cu vre ua regula 6re-care,
pe numeru de sillabe, s6u pe accentuatiiune, s6u pe rima. — Forte adesâ elu recur-
gea la adaose de cuvinte inutile, pe care le amu put6 numi proptele ale versului, pre-
cumu sunt dubitativulu credu in versurile 58 si aiur€; superfetaţiiunea appelativa
mâre, in versurile 56, 62, 64, ete.; vovativulu maica, repetitu d'a-rondulu in versurile
149, 152, 154, 155, 156, si altele.
Unu ce $ro fârte curiosu, sub rapportulu limbei in acâsta daulata poema, astu-felu
cumu amu eulles'o eu, este intrebuintiarea unoru diceri de provenintia misteri6sa,
perdute d'in usu si, mai co amu put€ dice, fora intiellesu determinatu in graiulu no-
stru de adi; cumu buna 6ra, adverbulu savaiu (versu 175), care pare a insemnă
camu (ă peu pres), si apoi cualificativulu, forte stranin ca sunetu si ca forma, arsasi
din versurile 87 si 202.

azi
Socotimu de prisosu a ne mai opri asupra unoru reale frumuseti poetice respan-

aaa ao dada
dite în acâsta opera populare, frumuseti pe cari cititorulu le va distinge si le va ad-
miră pre catu ele merita, chiaru in acâsta confusa si sdrumicata ballada. Acelea,
dâco nu me insielu, coversiescu, in mai multe locuri, prin originalitatea loru genui-
na, stylulu si form'a balladei, publicata de d-lu Alexandri.
Asemeni curiosu este co faptulu legendaru pe care se basâdia aceste cantece nu se
afla relatâtu în nici unulu d'in istoricii si chronicarii timpului, in nici unu documentu
scrisu, d'in cele cunnoscute pene astadi.
Nu putemu crede anse co traditiiunea poporului sa fia cu totulu fora temeiu, nici
intru cei'a ce privesce ucciderea prin tradare a Calomfirescului de cotra fratii Bu-
zesei si Caplesci, nici rudirea eroului cu acelu Michaiu Voda, d'in ballad'a n6stra,
carui"a versiunea D-lui Alexandri ii dice si Mihn6 si Mirea, în cursulu naratiiunei.
Dâco, anco de in susu citat'a nota 64 ne amu grabitu a declară co acelu Domnu
trebuia, sa fi fostu Radu Mihu, Wintre annii 1611 si 1623, temeiu ne a fostu forte
insemnat'a nota a lui Nicolae Balcescu, (Istoria Romaniloru sub Michaiu Voda Vi-
tâzulu. Bucuresci, 1878, pag. 108), care suna asiă :
„De la acâsta solia in Ard6lu (candu Michaiu Voda Vit&zulu, in tmn'aannului 1595
 167

tramiţe pe boierii sei Stroe Buzescu si Radu Calomfrescu, in Ardâlu la nuna prin-
cipelui Sigismundu Bathori), „documentele istorice perdu d'in vedere pe vitâzulu
„Radu d'in Calomfiresci, pe care ilu vediuramu inapoi stralucindu-se in rasbdiele cu
„Tatarii; d6ro unu cantecu vechiu popularu ni'lu arâta rivalisandu necurmâtu in vi-
„tejia, cu Buzescii amenduoi si Capleseii cate-si trei, fruntea boieriloru si domnii
„resbdieloru, pene in dilele lui Radu- Voda, feciorulu lui Mihn6 Turcitulu (1611). A-
„tunci intemplandu-se ca Tatarii sa vina sa robâsca mosiiele, cas'a si pe mam'a be-
„trana a lui Radu d'in Calomfiresci, elu alârga la Domnu, cerendu ajutoru pe Bu-
„zesci si pe Caplesci. Domnulu, refusandu'i ajutoru, atunci elu, insocitu de drâpta
„lui sluga Nedea si de vre ua cati-va 6meni, se arunca asupr'a Tatariloru. În batfia
„Nedea strigâ stepanului seu : Tia, co nu e aci pe boieria, ci este pe vitejia; tâia
„marginile, si eu voiu taiâ mijlâcele., — Tatarii fura invinsi si Calomfirescu isi
„mantui pe mum'a sa. La intorsulu seu, intempină in calle pe Buzesci si pe Caplesci,
„cari ilu omâra si ducu trupulu la Mihn6 Voda, dicendu'i co de trai, ilu scoteâ d'in
„domnia. Mum'a Calomfireseului, audiudu de uceiderea fiiului-seu, alârga la Domnu
„cu multe zapise, prin cari se dovedeâ co Calomfirescu i era frate. Atunci Domnulu
„facendu divanu, judecă pe Buzesci si pe Caplesci si porunci de li se taiă capulu.
„D'intwacestu cantecu se vede dâro co Calomfirescu a fostu feciorulu lui Mihn6
„Tureitulu care insocă pe Sinanu in tiârr'a Roman6sca Pte fiiulu si tatalu 'si au
„incrucisiatu palosiele la Calugereni, fora a se cunnâsce. P6te glontiulu Calomfires-
„cului tranti la pamentu pe lepadatulu Mihn$, in luarea Tergovistei !*
Cu t6te deduecţiiunile ilustrului nostru istoricu, totu remane mare induointia asu-
pr'a momentului candu a pututu sa se petrâca scena de omorua Calomfirescului,
povestita de legenda populare, si cari au fostu acei frati Buzesci, uccigasii Radului
Calomfiresculu ?
Pâte co in vre ua di, vechi documente de familia, asiâ numerâse si asiâ pucinu
cunnoscute pene acumu a noi, voru veni sa reverse ceva mai multa lumina, asu-
pia acestui faptu care,
de n'aru fi
nu S'aru povesti.
 Le
RA
TABELLA
DESPRE ASIEDIAMENTELE ANTICE

A TUMCLI (MAGURE SI MOVvILK) a VALLURI

COMMUNA , b) Dimensiuni | : , Si JL CETATI
a). Denumirea ear Jean c) Form'a |d).Situatiuneall SIANTIURI
ru.

P 1 a 3" a
Ianca Magure în siru
Mag. Jidov'a |4 st. |7 st. injConu trunchi-| N,
diametru! aţu.
Grojdibo- | „ Rusant-l9st. |42st, [Verfuascutital O. (650st.). Siautiuri dece-
dala sc'a tate (2)
ag. Mare |9st. |42st. |Verfu rotundul 0.
„„fora no-/1!/a sti12st. |Verfu rotunduj V.
mire
Mag. Cazaci-l5 st. |45.st. |Verfu rotundul V, (150 st.)
loru (vechi- in catunulu
mePercinu;| . Hotârulu.
Mag. Ascutita|9 st. [45 st, |Verfu rotundulN (350st )id,
, » Jempa l5st. |29st, |Vertu rotundulintre Grojdibo-
Gur'a Padi- Magurele: UL du si Hotâru.
nei ses, Gâleloru,
Cazaciloru ;
Dragoiu,Sla- Ă
nului, Nico-
Mie a o... 0.
Mag. : Voins,
Manea, Bol- ]
dulu - mare, - i
Boldulu- mic,
Neicai, Flo-
riloru, Stre- i
cha, Istrate] .,.. |... oc... . N. j
Trei magur,. cu î
nume necun- :
noscute,. e ete... V. 4
Vadasti”a Mag. Fetelorulă st. [225 st.(Verfu de conul sv.
: Ls: patr. la] trunchiatu. | | | Cetatea Scu:
> base. |- | E la V,
„ fora nu-l6 st. |625 st./Verfu rotundul in centrului forma pen-
mire . patr.id, communej. î tagon. 1600 |
| st, p. nalt. 3 “
st.incungiu- |
Alte magure de aceiasi marime gi ga
| de3st -
 169

SYNOPTICA
D'IN JUDETIULU ROMANATI.

& BISERICI 9, DESCOPERIRI DE OBIEC-

= CAI SI PO LO! RUINE DE
[|] siuisre SI MONASTIRI
SE CIMILIRE. TE DIVERSE: INSCRIPTIUNI,
DURI ZILDIRI
DE VECHI EXISTENTI
MORMINTE MONETE, OLLARIA, ARME
LOCUINTIE SEU RUINATE SA RCOFAGE SI ALLELE,

Gropi in pa-
mentu.
Iuseriptiuni romane pe bron-
zu . tabulac honestae mis-
Si0nis.

19. Intr'ua parte a cetatiei

sunt; vetre de locuintie in-
semnate prin carbuni si
cenusie, unde se gasescu
numai numer6se vase gro-
solâne de pamentu, pre-
cumau si nenumerate unelte
primitive de cremene si
alte petre, de osu si de
cârne; asemine si oseminte
de patrupede, scoici, mel-
ci ete. — Ua singura dâlta
de arâma nutiva,
20, [n altu locu, remasitie de
cetate cladita cu caramidi,
unde se gasescu arme de
metalu, ollaria mai per-
fecta si monete romane de
la Filippu Arabulu.
 170

A TUMULI (MAGURE SI MOVILE) za VALURI |

COMMUNA Dire — st | ILoeran
a). Denumirea “iu | Ferme: c). Form'a |d) Situatiunea!| . SIANTIUEI
j tru. . PI
p.
“* Cetate
j la 1700!
Brestâve=
ţia Înalimiipro-N.

Amarescii dejMag. Sapata | 8 st. | 50st |Veriitrunchiat

josu » Visiei 15 st. | 50 st, |Verf. tiuguiat
„cu Vitia |12st, | 55st, (Verfu rotundu
» Basicutii | 5 st. | 20 st. IVert tiuguiat,

Amaresecii deiMag. Sapata | 20 st. | 50 st. | Verfa sapatu o

Susu

Ghizdaveseii |Mov. Cornei | îJa st, | 7 st, |Vertitrunchiat! N. pe loculu

numitu Moteaj
Marotinula |Mag. Gunoiu-l| 3 st. | 10 st, IVerfu rotundu| N.
de susu lu Batisiev
„ Turcului | 15 st, | 60 st. IVerfu rotundu| V.
„ Grindulu
Tursanului | 8 st, | 12 st. [Verf.trunchiat! 5.
Apele-vii

P 1 a 8? a 0 l Li u

Celei _..! ]
E -

Garcorulu |Magurele : 7i- a2,

tirei, Verde, E 3 ră „3
Crolacului, o s£ a
Tiga. ... | =
Mag. Ciganu- 33Pe
ui... V. (500 st.).
Islazu „Je
Pi Cetate la NI
r Tmaţiă
Racoritia)si N
(idem Verde'a
incunjurata cul
3 siantiuri del
0. spre Y, inj
istantia de
st, intre :ele
 171

[0] siLisrg | 6 BISRRIGI (d, DESCOPERIRI DE OBIEC-

= CAL SI LOJ RUINE DE! DE VECHI SI MONASTIRI SE7 CIMITIRE, 'TE, DIVERSE : INSCRIPTEUNI,
PODURI ZIDIRI LOCUINTIE SI| EXISTENTE MORMINTE MONETE, OLLARIA, ARME
SATE |SEU RUINATE SARCOFAGE SI ALTELE.

Callea roman hi- “|In cetate se gasescu: cara-

cu petrisiu, | serica,.
ore midi, petrâie si unelte.
1500 st.spreO, tare 150 st.
mergendu dela
Celei spre Re-
cic'a.
La silistea Amarescii : cara-
midi de Antina, ollaria, cio-
buri, scule de feru.
La N. silis,
Amares ci 100
st, si silis, Bu La silistea Polovinele : cara-
cinisiulu 2500 midi de Antina, ollaria, les.
stanjini. pedi de pâtra, sulitie, mo.
La S. silis. nete de argintu si arama-
Piscului.
La O. urme
de satulu Polo-
binele; intinde-l
re de” 150 po:
gâne.
La O. depar-
tare 1400 stan. Harburi de 6lle, monete ve-
ua tabera nu- chi, petre de risnitia, glon-
mita Bucini tiuri de pusca în arina,
stulu, de 200
pogâne.

l u d e 8 u

Cetate la S. del La S. in Du- Sarcofage ro- Inscriptiune romana pe po-

TO “mare picidrele mane cu sche- stamentnlu statuei lai Co-
de 4 pogâne;zi-lunui podu pre- lete si monete modu, urciGre, monete de
ulu de pâtrasiiste riu. argintu si arama, frag-
aramida; ma- La N. callea mente de statue si de cla-
i-lrowmana cu pe- diri cu petra si caramidi
trisiu, xomane,
palme; gros. 4
degete,

Sarcofage ro- Monste de arama si argintu,

mane. si vase de lutu. Obiecte de
metallu, attribuite Daci-
loru de d. Bolliacu.
 172

A TUMULI (MAGURE S1 MOVILE) 2% VALLURI

COMMUNA 5). Dimcusiuni SI ÎI. cerari
a). Denumirea! —— "poe! €-) Form'a |d).Situatiuneajl. SIANTIURI
Ă Nalt. tru. - ÎŞ

de la $. 1 po-
gonu; între a-
cestea si alu
3-16, lung. 72)
st aduncime 2
alme,
Tiia-mare Doue cetati
, la 3: S
m. preste Oltu) ;
| largi de 70 st.
Potlogeui |Mag. mare fora V. (700 st). ”
numire
Rus»uescii (Mag. Jeni 43 st conica la V.(1700 st,)
” de ce. Rusa:
- nescii de jos
„ lui Zonul| 8st. | 40st. conica la V. (1700 st
Diobanulu | de c Jiienii.

P 1 a sau
Searisio:?a |Mag. cu cruce] 7 st. | 30 st. Ss. V.
„lui Gârdull 7 st. | 30st. V.
, lui Stoianul 7 st. | 30st, N. V.
Gostavetiu
Slavenii Cetatea _ve-
chia”de pa-
mentu în mi
jloculu comu-
nei, cu sianti
intreitu si unu
turnu patratu.

Stoenesci

Farcasiele Mag. fora nu-l 4st | 10 st. la V. de comi

mire | muna Far-
*, > 25| sti casienii de
n Farcasia | 3 st, | 10 st. susu.
nului ] la S. de Farca-
sienii de mij-
Hotarâni locu.
Doom
ere e stiai ma res

Falcoiu

Dobrosloveni
Recica sâu (Mov, lui Alea si alte numerâse movile. Ruinele ap-l|
Antima sandru parente ale u-
pe nei intinse ce:
_ tati _rom rai
i cu ziduri de pâ-
 143

(] sirisre | $ BiseRici „_.__ [| 60, DESCOPERIRI DE OBIEC-

= CAL si PO-O! Rute DE) DR VECHI 51 MONASTIRI “7 CIMITIRE | mg, piveRSF: ÎNSCRIPTIUNI,
DURI ZIDURI | LOCOINTE SI| FX STENTE MORMINTE | MoNETB, OTA.ARIA, ARMR
same ÎkEu RUiNATEI| SARCOFAGE si ALTELE.
|

Sehelete în-| Ipscriptiiune romana pe ate-

rapateîn mo-| lea funeraria a Ini Ae-
vile. ius Valens

0 e o 1 u l n
Calle romana La S. de mag. lui Gârdu, les-
cu caramidi. pedi de caramidi (ale caiei
N romane de siguru)y,
allea romana
Callea roma- Caramidi patrate, fragmente
na intre cetatei de sculpturi, baso-reliefe
si Oltu. in marmore, provenindu
- | din templulu subteranu
alu dieului Mithra, unele
cu inseriptiuni votive; mo-
nete romane.

Callea roma-
a; lat. 5st.;
hale Vfapalm ,
Calea românal Tia N. rui-| Tia N.dePar-| Urme de bi-
nele rullcasienii de mi-Iserica, FEN.
mt Pepa”Stoi-ljlocu, în cam-l +
ca, peste carijpia Scorri, ur-
s'au zidtiu al-ime de satu si
tele noui. lde tabera.
Monast. ela-
dita la e
Mitr& Vornicul
Callea roma- —
a; lat. 8 me-
tri; nalt 1 m.
'Callea romana
Cai romane! Sarcofage cul In sarcofage, pe lunga sche-
cu differite di- schelete si mo-]| lete, sunt : vase, remasitie
rectiuni. nete romane. || -de vestminte si oraamen-
te ; si monete romane, dela
Antonini pene la Severu,
 174

A TUMULI (MAGURE SI MOVILE) a VALLURI

COMMUNA 5). Dimensiuni SI JI CeTAni
a). Denumirea aer |Perine: c). Form'a [d) Situatiunea SIANTIURI
TU

tra si caramida
cu url6e de lut;
pentru apeduc-
te, cuptârepen-
tru caramida,
ete.

Caracalu Cetate anti-

Deveselalu |doue movile | 6.st. |20st. $.

ua movila, 6. st. | 20 st, N.
Radomirulu Mag. dela Stan| 2 st, | 31 st, 8.
cila numita
si mag. dela!
viile Hagiu-
lui.
Mag Dolami | 2 st. | 35st. N.
» Maiugului| 3 st. | 40 st. Form'a piram,
(numita si
mag. Apa- Verf.trunchiat
ratăre.
Mag. Dumbra-| 2 st. | 30 st, [Verfu.tiuguiat] O. :
vei.
Diosei „ Diosceni- 41 st. |Vert.trunchiat| N. 4
Aa loru , $. ;
„ Hârca 18 st. idem N.
„ Basicutia 9 st, idem N. |
+

Cacaleti , Turcului | 5 st | 27 st. |Verfitrunchiati 8,

„ mare 4 st. |24st.
„ Mica 3 st, [18st.
„ Corni 4 st, |l5st, N.
„ Bardiei |6']2 st. 34 st.
; Purcelei | 4 st. |117st.
Zanbg'a „ lui Capa-| 3 st. [l.40st.(Verfude2st.| O.
tina.
„ mare 4 st, 150 st. [Verfu de 2st.| V.
Mag. mare della 8. 48
asemen€ ma! st. -
rime. Ş. j
Viisiâr'a Magura (foralla mmij.1480 st |Forma ovale |in centrulu co-| Brazd'a lui
numire) 44 st, munei. Novacu. larg
la O 34 2 st. nalt. 1 st.
st. !
 175

[_] srisre Ă BISERICI

.
0, DESCOPERIRI DE OBIC-
— CAI SI PO-ILOI RUINE DE DE VECAI SI MONASTIRI 7 CIMITIRE TE, DIVERSE: INSCRIPPIUNI,
LOCUINTIA SI EXISTENTE MORMINTE MONETE, OLLARIA, ARME
DURI ZIDURI
SATE SEU RUINATE
SARCOFAGE SI ALTELE.

Altaru votivu alu Nemesidei;

idem Jupiter tutator; idem
Dianei Latoide; stele fu-
nerarie Claudie; Amba,
lui Antonius Nicanoris.
Pau gasitu asemeni nume-
rose sculpturi fragmentate,
petre gravate, obiecte fe-
“ lurite de metallu si mo-
nete romane in mare nu-
mexa,
ILa Caracalu seu mai bine în
vecinatati s'au facutu in-
semnate aflari de monete
vomane: 10 7000 bucati,
denari de argintu dela Con-
stantinu Lii pene la Gra-
tianu.—20 idemu 3000 bu
cati, camu G'in acelea-si
epoce. — La Caracalu s'au
addusu multe obiecte an-
tice din Recic'a.

Pitincino Caramidi, lung. de 2 palme,

siruinein l0- lat. 2 palme ; gros. 5 de:
culu numitu gete ; urcidre, 6lle, stra-
Iavadia bo- chini: la N. imbracaninte
1erescaseu si de zea, de 2 palme, sabia
Stupina. de ocielu, monete vechi s.a.

Ruine deuabi: Monete vechi si sparturi de

vechia! Sile.
la loculu Mo-
lea; ua cruce
de pâtra cu
inscriptiiune,
Urme de satullUrme de bise- Arme vechi, 6lle vechi si ol-
vechiu. TICĂ vechia. Jane de lutu, la S.
 1176

| A TUMULI (MAGURE SI MOUILE) a VALLURI

COMMUNA „_1b). Dimensiuni SI JL CETATI
a). Denumirea i | “fozims.| €). Form'a |d).Situatiunea SIANTIURI
alt. tra

P a s'a 0
Sioperliti'a |Mai multe ma-| 3. st. [11.12st|Verfu.ascutitul N. Brazd'a lui
gure. Novacu la N.
- larg. 4 st. a-
” duuc, 3 st. pa-
mentulu scosu
spre S.
Dobrnuulu Brazd'a lui
PE ae Novacu prin
mijloculu com-
munei.
Osica da sus Brazd'a lui
Novacu la N.
arg. 1!|a stan.
nalt. 21J2 stan.
pamentul sco-
u spre S$.

Brancoveuii Brazd'a lui!

INovacu, la S
ab larg. 1'/a stan.
nalt. pamentu:
lui scosu 1 st,

lenusiescii
Serena

Pâtra

' Slatidre | Ua magnra life st. 30st,

Dranovetiu
Strajescit

, a sa 0

Carloganii
 177

| (] suuisre | $ piseRici 5 cutiztazi 8 DESCOPERIRI DE OBIEG-

= CAI SI PO-NO! RUINE DE| DE VECAI ÎI MONASTIRI| St PE DIVERSE: INSCRIPTIUNI,
DURI ZIDURI |LOCUINTIE SI) &XISTENTE | „co AG | MONETE, OLLARIA, ARME
sare stu RuinArE| SARCOFAGE | SI ALTFIIF.

t n d u d e 3 a 5 n

Call+a romanalRuine de zidiri!!Ua grâpa mar» Ua b'seriea ru- Ua comora cu obiecte preti-
dela S. spre in Îăcul nu- numita Ga- inâta, la V. - 6se:: inele, braciari, talere,
N. larg. 4st mitu Couta- ura Sioper- in locul Za- bobe de margaritaru ete.
via: caselui lei. podia. larg
lui inea” | 6. st. grosi-
Vistierulu mea zidului
1 st.
Ruine de zidiri
* a...

Callea romana Oseminte in

tronuri, la a-
duncime de ?
EI em cati

palme, in dâlui
despre N. si la
marginea cal-
lei romane.
Callea romana La O. ruinele Biseric'a satu Morminte a Inscriptiuni si portrete ale
la V. „caselor fa- "tului (1685) le famil. Brau- familiei Brancovenesci. in
miliei Bran- la O Monas- coven. în mo- bisericele monastirei si sa-
covenăsti: tirea” Brăfi: iiastire. tului.
Suprat,
3 po- Covenii au
ami”

gâne, un zid: donebiserici

lung. 19 st. (1652-1700)
nalt. I!|a st.

Callea romana! La O ruine

de ziduri de!
pătra si cara-
mida; nalt. 1 st.
gros "Ja st.; cu-
prinsulu 100)
metri patrati.
Marimea cara-
midei : lung 2
palme 5 dege-
te, lat. 1 palm
5 deg. gros. 5|
deg.

Callea romana
| Doue bise- Ua pâtra mormentale a lui
N

pici infiintiate Constantinu Buzescu, cu

ule familia Bu- ua inscr;ptiune, de la 1833,
nescii (17:39 si
1818).

La 8.V.(2000!
metri) ua bise-
rica Yeriiiă”
—e
n

12
 118

"A TUMULI (MAGURE SI MOVILE) 2% VALLURI

COMMUNA „__[b). Dimensiuni SI JI cezar

a). Denumirea au [ Pariae- c.) Fom'a |d).Situatiunea| SIANTIURI
*_|__tra. “ _

+
n

Stirbei (numi-
ta în vechime
Ciuturdia sâu'
Cepturdia).
Caluiulu

Gropsianii

Popendiale- Brazd'a luii

scii Novacu, la 0.
(3000 st., ve-
nindu despre
Craiova.
 119

(] siisre | $ pisici (9 DESCOPERIRI DE 0B'EC-

— CAL SI PO-ÎLOI RUINE DE Dk VECHI |Si MONASTIRI TE, DiVERSE: ÎNSCRIPTIUNI,
DURI Z:DURI | LOCUINTIE SI| EXISTENTE MONETE, OLIARIA, ARME
SATE EU RUINATE si ALTELE,

lung. 9m lat.
, 4 m.
j Case vesti 5 Ua biserica Junga biserica se afla ua sub-
ale famil: Bu: vechia (1597) terrana, in care, se dice ca,
zesciloru. cladita de Bu- "= se-afia diferite obiecte pre-
zesci. tidse,
Monastire | Inscriptiani si portrete ale
familiei Buze- familiei Buzesciloru.

ciloru (1590)
departata de
om. de 2chil.
La 8. 0. m.| LaS.0. (1000
jvaliea biseri- Im.) urme deu
cei urmele u- ica biserica,
| nui satu, .
| Skitulu Po-
pendialescii ,
la O. (800 st.)
Pa
3
 TABELA MATERIILORU.

Procuventare . .
Cestivnarulu arehcologiei.
Relatiune despre localitatile setunalute prin anticuitati inn jodetinilu Romanati
Stamp Charta archeologica a judutiului Romanati .

ANNELZE-
A, Extracte in Articolii asupra anticuitatiloru d'in judetiulu Pomanati. de Colunelulu
Vladimiru de Blarembe:g : |
— Ruinvle Caracalului (in „Muzeulu Natioalu, gazeta litteraria si industriale“ No. 7,
Mercuri, 18 Martie 1836, Annula ], faci'a 27 si 28). . 37
— Celeiulu (d'in „Muzeulu Nationalu, gazeta litteraria şi industriale No. 9,$ Mercuri, 8 A.
prilie, 1886, annulu I, faci'a 34, 35 si 56) 38
— Sciri d'in la-intra (din „Currierulu Jtumanesco, gazeta politica si comin. scule No 48.
Vinexi,31 lulie, 1836, annulu VIL faci'a 191 a. 3y
— Mormentu vechiu gasitu în iomania cea Mica. (d'in “Muzeulu National, dazetta: lit
teraxia ri industriale“ No 24, Mercuri ? Augustu, 1836 Annulu ], faci'a 93 si 94) 40
Stampe : Movila cu sarcofagu . 46
Scheletu în sarcofagu . PR 4
Mormentu de caramidi cu 6lle . . . 49
— Anticuitati pamentenesci. (Ain „ Muzeulu National. aaueaee “ No 8, Noembre 1637, An-
saulu II-l€ Articolulu 1) (Templulu subterranu Mithriacu de la Slaveni). 43
ldem Articolulu II, (idem) 45.
B. Note asupr'a anticuitatiloru d'iu juletiula Roman: ti, colese din condiicele manuscrise
ale 'pgineralei Alexandri: Popovici :
— Extracte 4'in condic'a ce s'a typaritu in „Tro'pett'a Carpatiloru“, No. 869 din
12 Noembre, 1870. . 47
— Extracte d'in condica inedita 48
C. Rclatiiune despre anticnitatile d'in judetiu'a Romanati, extrasa din axticolulă „Istria
na“. publicatu in „Magasinulu isturien peutru Dacia“ tom. 1 (1846) p g. 88—100 de dom-
nulu A. Treb, Lauriauu 50
Stamwie : Alaru votivu d'in Rccic a, dedicatu ui Jupiter defenso: et tutator, (collect.
d-lu Maioru Papazoglu) 53
—- Altaru vobhivu din Recic'a, inchinata dieitiei Nemesis vvietrix (Aus, Nat, din Bucu-
resci). 55
— Stelea funeraria di in4 Recic' aa Claudiei Amba (us, Nat. di in Buc) . 57
— Stelea funeraria din Recica a lui Autenius Nicanoris (Mus. Nat. d'in Buc) 58
D. Extractu d'in relatiiunea despre ua excursiune archeclosica facuta la ann' lu 1864, în
 182
districtele Romanati si Doljiu, si publicati in „Muzeulu Papazoglu“ 1864, pag. 109 si urma-
torele, de Domnuliu Muioru Dimitrie Papuzoglu . .. 53
E, Note manuscrise asupra unoru antienitati d'iu jude ulu Romanati, culese de Doniuulu
Dimitrie Sturdza . 64
Stampe : Scheletu d'intr'ua movila de la Rusanesci. 64
— Movile la Gostavetiu 64
— Planulu cetatiuiei de la Saveni. . 64
— Caramidi cu semne pe callea romana intre Saveni si Car acalu . 65
— Movile la Stoenesci. .. 65
— Cladirea apeductulua de la Vrasinetu a 65
F. Explicarea tabellei honestae missionis, aliata la, Grojăihod ; extractu din „Archivulu
pentru filologia si istoria“ de R. S, Parint. Timothen Cipariu . . 66
G. Descrierea Anticuitatiloru de la Izlasu, extrasa d'in publicatiunile archoologice alo
Domnului Cesaru Bolliaca:
— Din «Calletori'a Archeologiea în Romania de la 20 Martie pene la 22 aprilie 1858»
Bucuresci, 18 58, pag. 79 si 80 Pa .. a. | 70
— D'in «Trompett'a Carpatiloru» No. 1095 din ina aprilie 1873 TI
H. Descrierea anticuitaţiloru de la Celei, extrasa d'in publicatiunile archeologice “ale
domnului Cesara Bolliacu:
— Din <Rapportulu d-lui C. Bolliacu cotra d. Ministru alu Instructiunei publice, regis-
tratu sub No. 7819 si publicatu in Monitorulu oficialu, d'in 1868. N. 222, 223, 224, TI
Stamp: Planulu anticei cetati din Celei
—- D'in Relatiunea cotra membrii Comitetului archeologicu din Bucuresci, publicata inîn
„Trompett'a Carpatiloru“ No. 1010 din 20 augustu (1 sept) 1872 15
Stamp : Base a statuei lui Commodu inalhata de duoi servi. . 77
— D'in „Trompett'a Carpatiloru“ annulu XI No. 1059, d'in tis aprilie 1873. 19
1. Descrierea, stelei romane, aflata, la, Rusanesci în judetiulu Romanati. . 8!
Stamp: Stelea lui Aelhus Valens inaltiata de sociva si libertulu sei. . . a. 3l
1. Adaose la Memoriulu asupr'a duoe Daso-relievuri Mithriace aflate in Transilvania, de
Felix Lajard; tradusa d'in „Mâmoires de I'Acadâmie royale des Inseriptions et Belles-Let-
tres de France“ tom. XIV (Paris, 1845 p. 178.
Stamp: Fragmentu d'intr'unu baso-relievu mithriacu apatu în templulu, subterraranu , de |
a Slaveni. AR 83
— Altu baso- relievu mithriacu, 1otu de acolo. AR 87
— Alu treilea baso-relievu mithriacu, totu de acolo.
K. Descrierea anticuitatiloru de la Caracalu si Recic'a, extrase din publicatianile axcheo-
logice ale domnului Cesarn Bolliacu:
— D'in „Trompett'a Carpatilora“ Annulu XII, 1869, N. 696: Archeologia si Numismatica, €8
Stamp : Moneta de argintu a lui Procopiu. , 9
— D'in Bapportulu d-lui C. Bolliacu cota d. ministru alu Iistructiunei publice. relativa
Ia excursiiunea, sa archeologica în Romaniă, publicatu in Monitorul oficialu“ d'in 1869,
N 929,998, 9224 . . , 93
K*, Relatiiune despre ua ex cursiiune la Recici a, publicata in i diiarulu Infonnatiiunile,
Win Bucuresci, N. 188, annulu II, 1870, decembre 31 de domnulu Y, A. Urechia. 97
Stamp: Planu alu sapabwiloru facute la Recic'a de d. V. A. Urechia . 98
L. Notiuni privitore la statiunea archnolozica d'in Vadastr'a, extrase d'in articolii ar-
cheologici ai domnalui C. Bolliaca:
— Din „Trompett'a Carpatiloru“ annulu X, 1872, N. 956, din 2/4 tebruar 102
— Din „Trompett'a Carpatiloru“, annulu X, 1872. No. 1010 d'in 20 augustu . 103
Stampe: — Duoe topore de granitu verde negauriie, gasite la Vadastr'a, . 105
196
— Bula de cremene pentru prasteia, gasita la Vadasir'a.
 183 __
— Din „Trompett'a Carpatilor“, anzulu XI, No. 1059, d'in 1/is aprilie 18173. 106
— D'in „Prompett'a Carpatiloru“, annula XII, 1878, 1137, din 20 inniu. „Ceramic'a
Daciei : Campulu Mortiloru de la Zimnicea“. . UI
„D'in „Trompatta'a Carpatiloru, aunulu x, 1876 No, 1955, din 21 iunie : „Cera-
mic'a
Ca preistorica a Daciei: Vadastr'a. nl
Stampe: No. 1. Vasu de pamentu rosiaticu, dine fr amentatu, de la Padasta? a. 113
No. 2. Vasu de pamentu negru cu manusia, pentru fertu, de la Vadastr'a Wa
No, 3. Vasu de beut, de pamentu negru de la Vadasti"'a. . 114
cenusiiu de pamentu, cu ornamente, de la Padasira . 14
No. 4. Vasu
No. 5. Idolu nicu de pamentu, de la Vadastr'a . . 115
No. 6. Vasu de pamentu cenusiiu, pentru beutu, cu embleme obscene, de la y adastrie a. 1l5
No. 7. Vasu cenusiiu, continendu melci, de la Vadastra 118
No. 8. Lingura de pamentu, de la Vadastr'a . . 118
No. 9. Borcanu ovoidu de lutu cu ornamente, de la Padastra a. 119
No. 10. Vasu de beutu de pamentu rosiu, de la Vadastr'a. 120
No. 11. Pelnia-strecutâre de pamentu, de la Vadastr'a . , 190
No, 12. Scaunelu de pamentu pentru idoli stu pentru vase, de la Yadastr' a 120
No. 13. Rotoedle de pamentu de insiratu, de la Vadastr'a.. 121
No. 14. Instrumentu de pamentu rosiaticu, gauritu. pentru aternare, de la Padastraa 121
M, Note asnpr'a monastirei si cladirilora d'in Brancoveni :
a). Extrase d'in „Tabloulu istoricu alu bisericeloru d'in judetiulu Romanati, intocmita in
annulu 1$67, de pre formnularulu datu de domnulu V. A. Urechia. . .
d) Extractu din Calletori'a lui Macarie, Patriarehulu Antiochiei, scrisa arabesce de «ser-
vitorulu seu archidiaconulu Paulu d'in Alepu. Partea VIII. Sectiunea X . .. 195
N, Lista de cele mai vech: biserici d'in communele judetiului Romanati, extrassa din „Ta:
bloulu istorica“ întocmitu sub directiunea domnulni V. Urechia . 128
0. Note inedite cullese in monastirea Caluiulu d'in jndetiulu Romanati, la 1861, de dom
nulu Alex. Odobescu 130
1. Situatiiunea,
2, Descrierea monastirei . 181
Stampe de pre monumente d'in Monastir ea , Catuinlu 131
Tab. |. Portretulu lui Michaiu Voda Vitezulu
Tab. 1]. Portretulu lui Petru Voda Cercelu.
Tab. IL. Portretele familiei hui Michaiu Voda Vittzulu : Domna Stanc'a cu fiiulu ei
Petrascu Voda. Domniti?a Florica si sociulu ei, Preda d'in Greci. - Sima soci'a lui Stroe
Stol. Buzescu.
Tab. IV. Portrelele fratiloru Buzesci: Batu Cuci lu, Preda Banulu si Stroe Stolniculu.
Tab. V. Planulu bisericei. 2.
Tab. VI. Vederea bisericei. ”
“ab. VII. Pretele mormentale ale lui; Stiae ootigă Puceseu si alu Staneni Buzescau.
Tab. VIII. Petrele mormentale ale li Radu Bfiji 4 Dzescu.
3. Extractu din Calletori'a Patriarchului Macarie Antiochiei, privitoru la monastirile
Caluiulu sf Stanescii, (Cartea V. Sect. XI A 3 azil .. . 140
4, Documente inedite ale Monastirei Caluiulu, servindu la elucidarea istoricului familiei
Buzesciloru:
No. 1. Chrisovulu lui Basarabu Voevoâu, de la annulu 1517, datu de ctitori la monastire
No. 2. Chrisovulu lui Petrascu Voevodu, de la 1553, datu Ganii fosta Postelnicu, care elu
a facuta dânia la monastire . . 143
No. 3. Chrisovntu lui Alexandru Voevodu, de la 1575, pe ante i mosii'aa Crucea, aăta dânia
monastirei Caluiulu. ELI
 Ne. 4. Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 1575, totu in privinti'a mosiei Crucea. . 145
No. 3. Inserisulu Jupanesei Maria, d'in 1592, pentru vendiarea mosiei Vianulu cotra Ra-
dulu Armasiulu in Cepturi'a . . . : .. 146
No. 6. Chrisovulu lui Alexandru Voevoău, din 159. , prin care intaresce dâni'a satului
Vianulu cotra monastirea Caluiulu . . . . 146
No. 7. Inscrisu alu Radului Banulu Buzescul , “din 1946, “prin carea iârta de ramânia pe
satenii d'in Cerneti. . . . 117
No. 8. Extracte d'in Chrisovulu lui Constantina Voevoău, din 1656, datu Banesei. Elena
Buzâsc'a, si fiului ei Mattheiasiu Posteliculu: . . . , 147
No. 9. Cartea Predei velu Logofetu, d'in 1659, pentru juăccat'a cu Omenii din satula
Rabenii. . . „149
No. 10. Inserisu alu Barbului Capărulu sis Caplei Puzăacei, din 166, "pentru vendicare a
satului Cerneti . . . 149
No. 1!. Iuserisulu Caplei, fata Tupunesti “Mariei, Bica lui Preda Banula Buzesculu
din 1672, ... . 150
No. 12. Chrisovulu lui Grigorie Voevodu, din 1673, motr inchiuarea movastirei Caluiului
la Patriarchi'a d'in Jerusalimu. . . . 151
No. 18. Chrisoralu lui Sierbannu Voevodu, din "1680, pentru stringerea de i6meni de
scutsla . .. . e 158
No. 14. Extracte din catagrafia “Monastirei Caluiulu, facuta la annii [i 59 si 1745, . . 154
5% Tabella, genealogica a familiei Buzesciloru, intosmita cu ajatorulu monumenteloru a-
cestei familii si alu unoru documente vechi. . . . . e 155
P. Nota asur'a eanticului poporanu despre Radu Calomfireseu si fratii Puzesci. BT
N. Tabella. synoptica despre asiediamintele antice d'in jndetiuln Romanati . ... . . 160

ERRATA

Ceremu scusa lectoriluru pentru errorile ce s'au putntu strecură in acâsta publicatiiune; d&ro nu
ne oprimu aci decatu asupra inseriptiiunei slavone ce se afla alatu:ata cu potretalu Ini Petru Vada
Cercelu pe yareții bisericei d'in Calain, (Vedi pag. 136 rendu 10) si alu carui sfersitu trebuia tra-
dusu astufelii. „Si fii îngaduitoru precumu Domnulu Dumn:Qieu este milostivu cotra noi si cotra
, toti *

4 De
"Sa "e

LR3
st o
BIBLIOTECA |CINTP AM
UNIVERS:TA. "i
BUGUREȘTI e
CENTRALĂ
E au SARĂ |

3 ere dept e e