Ferigile

Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate

(rădăcină, tulpină, frunze). În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini
adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza
este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât
acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc sori cu
sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe
pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită
protal. Aceasta are organe sexuale bărbătești (anteridii) și femeiești
(arhegoane). Prin fecundație, ele dau naștere celulei-ou. La rândul ei, aceasta
dă naștere unei noi plăntuțe și atunci protalul va muri. Ciclul de dezvoltare este
diferit prin generația sexuată (protalul) și asexuată (celula-ou) față de mușchi,
deoarece generațiile sunt independente.
Ferigile sunt primele plante vasculare apărute pe uscat. Se cunosc peste 12000
specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de
umezeală, de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină, dar nu
foarte puternică. Aceste condiții sunt întâlnite în pădurile de câmpie, dar în
special în cele de la munte, pe valea râurilor.
Ferigile se înmulțesc vegetativ (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori)
sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere).
Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor și a
organelor adevărate (frunze,tulpină și radăcină) care formează cormul.