1. Ce reprezinta alveolotomia?

A. F Se trepaneaza corticala orala

B. F Se mai numeste si “extractia in camp inchis”
C. F Consta in expunerea totala a radacinilor
D. A Se trepaneaza corticala vestibulara
E. A Se mai numeste si “extractia in camp deschis”
F. F Nu este necesara crearea unui lambou de mucoasa alveolara
G. A Metoda chirurgicala de extractie a unui dinte
H. A Este necesara crearea unui lambou de mucoasa alveolara
I. A Consta in expunerea partiala a radacinilor
J. F Metoda de conservare a unui dinte
2. Precizati afirmatiile adevarate legate de extractia prin alveolotomie: H si I
A. A Este necesara trepanarea corticalei vestibulare sau rezectia unei parti din aceasta
B. A Este necesara realizarea unui lambou de mucoasa alveolara
C. A Consta in expunerea partiala a radacinilor
D. F Se trepaneaza corticala orala
E. F Se expune apexul radacinilor
F. A Radacinile dentare sunt expuse partial
G. F Nu este necesara realizarea unui lambou de mucoasa alveolara
H. A Este numita si “extractie in camp deschis”
I. A Este numita si “extractie in camp deschis”
J. F Radacinile dentare sunt expuse total
3. Indicatiile alveolotomiei sunt urmatoarele:
A. F Dinti cu radacini convergente care nu cuprins un sept interradicular gros
B. A Dinti/radacini cu anchiloza dento-alveolara
C. F Radacini ce prezinta mobilitate dentara
D. A Radacini situate profund intraalveolar,ce nu pot fi extrase cu elevatoarele
E. F Radacini situate superficial intraalveolar
F. A Dinti cu radacini divergente,ce nu pot fi extrase cu sau fara separatie interradiculara
G. F Dinti cu radacini divergente ce pot fi extrase cu separatie interradiculara
H. A Dinti cu radacini convergente, dinte “barat”
I. A Radacini deformate prin procese de hipercementoza
J. F Radacini deformate prin hipocementoza
4. Din punct de vedere al indicatiilor alveolotomiei, urmatoarele afirmatii sunt
FALSE :
A. A Dinti cu radacini divergente ce pot fi extrase cu separatie interradiculara
B. F Radacini situate profund intraalveolar,ce nu pot fi extrase cu elevatoarele
C. A Dinti cu radacini convergente care nu cuprins un sept interradicular gros
D. F Dinti cu radacini divergente,ce nu pot fi extrase cu sau fara separatie interradiculara
E. F Dinti cu radacini convergente, dinte “barat”
F. F Radacini deformate prin procese de hipercementoza
G. A Radacini ce prezinta mobilitate dentara>
H. A Radacini situate superficial intraalveolar
I. F Dinti/radacini cu anchiloza dento-alveolara
J. A Radacini deformate prin hipocementoza
5. Care din urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in ceea ce priveste
alveolotomia:
A. F Nu reprezinta o alternativa de extractie cand celelalte tehnici uzuale esueaza
B. F Nu necesita efectuarea unui lambou
C. F Este contraindicata pentru cu dintii cu radacini divergente
D. A Este indicata in cazul radacinilor situate sub lucrari protetice conjuncte
E. F Are ca principala extractie dintii cu radacini superficiale
F. A Reprezinta o metoda chirurgicala de extractie
G. A Este indicata in cazul resturilor radiculare profunde, ramse mult timp intraosos
H. A Este necesara crearea unui lambou muco-periostal
I. F Este denumita si “extractia in cam inchis”
J. A Este necesara o buna vizibilitate a corticalei vestibulare
6. Care din urmatoarele afirmatii sunt FALSE in ceea ce priveste extractia prin
alveolotomie: E
A. F Reprezinta o metoda chirurgicala de extractie
B. F Este indicata in cazul radacinilor situate sub lucrari protetice conjuncte
C. A Nu reprezinta o alternativa de extractie cand celelalte tehnici uzuale esueaza
D. A Este denumita si “extractia in cam inchis”
E. Care din urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in ceea ce priveste alveolotomia:
F. A Are ca principala extractie dintii cu radacini superficiale
G. A Este contraindicata pentru cu dintii cu radacini divergente
H. F Este necesara crearea unui lambou muco-periostal
I. A Nu necesita efectuarea unui lambou
J. F Este indicata in cazul resturilor radiculare profunde, ramse mult timp intraosos
7. Care sunt lambourile ce se pot folosi in timpul extractiei alveoloplastice?
A. A Lamboul trapezoidal
B. A Lamboul “plic” vestibular
C. A Lamboul muco-periostal
D. A Lamboul triunghiular
E. F Lamboul semilunar
F. F Lamboul dreptunghiular
G. F Lamboul in “L” inversat”
H. F Lamboul Ochsenbein- Luebke
I. F Lamboul “plic” palatinal
J. A Lamboul in “L”
8. Care tipuri de lambou NU se folosesc in extractia alveoloplastica?
A. A Lamboul dreptunghiular
B. F Lamboul muco-periostal
C. A Lamboul in “L” inversat”
D. A Lamboul Ochsenbein- Luebke
E. F Lamboul triunghiular
F. F Lamboul in “L”
G. F Lamboul “plic” vestibular
H. F Lamboul trapezoidal
I. A Lamboul semilunar
J. A Lamboul “plic” palatinal
9. Urmatoarele afirmatii legate de lamboul “plic” din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt ADEVARATE:
A. A Este folosit in cazurile in care este necesara o alveolotomie minima
B. A Nu asigura o vizualizare suficienta a osului
C. A Intereseaza santul parodontal
D. A Este exstins doi dinti mezial si doi dinti distal fata de restul radicular care trebuie
extras
E. A Nu prezinta incizii de descarcare
F. F Asigura o vizualizare suficienta a osului
G. F Este folosit in cazurile in care este necesara o alveolotomie extinsa
H. F Este extins doar mezial fata de restul radicular care trebuie extras
I. F Nu intereseaza santul parodontal
J. F Prezinta incizii de descarcare
10. Urmatoarele afirmatii legate de lamboul “plic” din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt FALSE:
A. F Intereseaza santul parodontal
B. F Este folosit in cazurile in care este necesara o alveolotomie minima
C. A Asigura o vizualizare suficienta a osului
D. A Este folosit in cazurile in care este necesara o alveolotomie extinsa
E. A Nu intereseaza santul parodontal
F. F Este exstins doi dinti mezial si doi dinti distal fata de restul radicular care trebuie
extras
G. F Nu asigura o vizualizare suficienta a osului
H. A Este extins doar mezial fata de restul radicular care trebuie extras
I. F Nu prezinta incizii de descarcare
J. A Prezinta incizii de descarcare
11. Urmatoarele afirmatii legate de lamboul triunghiular din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt ADEVARATE:
A. A Incizia de descarcare este verticala
B. A Se mai numeste lambou in “L”
C. F Incizia de descarcare se realizeaza distal de dintele ce va fi extras
D. F Incizia de descarcare se realizeaza la nivelul santului gingivo-dentar
E. F Incizia orizontala se face la nivelul mucoasei mobile
F. A Incizia de descarcare este situata imediat mezial de dintele de extras
G. A Consta in realizarea unei incizii orizontale si a unei incizii de descarcare
H. F In cazul crestei edentate incizia de descarcare se realizeaza la 4-7 mm mezial
I. A In cazul crestei edentate incizia de descarcare se realizeaza la 6-7mm mezial
J. F Este alcatuit din 3 incizii
12. Urmatoarele afirmatii legate de lamboul triunghiular din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt FALSE:
A. A Incizia de descarcare se realizeaza distal de dintele ce va fi extras
B. F Consta in realizarea unei incizii orizontale si a unei incizii de descarcare
C. A In cazul crestei edentate incizia de descarcare se realizeaza la 4-7 mm mezial
D. F Se mai numeste lambou in “L”
E. A Incizia orizontala se face la nivelul mucoasei mobile
F. F In cazul crestei edentate incizia de descarcare se realizeaza la 6-7mm mezial
G. F Incizia de descarcare este verticala
H. F Incizia de descarcare este situata imediat mezial de dintele de extras
I. A Incizia de descarcare se realizeaza la nivelul santului gingivo-dentar
J. A Este alcatuit din 3 incizii
13. Urmatoarele afirmatii legate de lamboul trapezoidal din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt ADEVARATE: 6 RASPUNSURI FALSE
A. F Incizia orizontala este plasata la nivelul mucoasei mobile Click here to enter text.
B. F Este alcatuit dintr-o incizie
C. F Este alcatuit dintr-o incizie orizontala si o incizie de descarcare oblic divergenta
D. F Este alcatuit din 2 incizii
E. F Incizia orizontala este plasata la nivelul fundului de sant vestibular
F. A Este alcatuit din 3 incizii→A
G. F Se mai numeste lambou in “L”
H. A Inciziile de descarcare sunt oblic divergente→A
I. A Este alcatuit dintr-o incizie orizontala si doua incizii de descarcare oblic
divergente→A
J. A Inciziile de descarcare sunt plasate la nivelul mucoasei vestibulare→A
14. Urmatoarele afirmatii legate de lamboul trapezoidal din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt FALSE: 6 RASPUNSURI ADEVARATE
A. A Este alcatuit dintr-o incizie orizontala si o incizie de descarcare oblic
divergenta→A
B. F Este alcatuit din 3 incizii
C. A Este alcatuit dintr-o incizie→A
D. A Incizia orizontala este plasata la nivelul mucoasei mobile
E. A Incizia orizontala este plasata la nivelul fundului de sant vestibular→A
F. F Inciziile de descarcare sunt oblic divergente
G. A Este alcatuit din 2 incizii→A
H. F Inciziile de descarcare sunt plasate la nivelul mucoasei vestibulare
I. A Se mai numeste lambou in “L”-->A
J. F Este alcatuit dintr-o incizie orizontala si doua incizii de descarcare oblic divergente
15. Urmatoarele afirmatii legate de realizarea lamboului din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt ADEVARATE:
A. A Linia de incizie trebuie situata pe os integru→A
B. F Inciziile vertical oblice vor fi extinse in mucoasa mobila
C. A Inciziile vertical oblice vor evita zonele cu proeminente osoase→A
D. F Inciziile vertical oblice vor fi realizate la nivelul zonelor cu proeminente osoase
E. F Linia de incizie poate interesa o cavitate preexistenta
F. A Daca linia de incizie este situata deasupra defectului va determina dehiscienta
plagii→A
G. F Daca linia de incizie este situata deasupra defectului va impiedica dehiscienta plagii
H. A Inciziile oblic divergente trebuie plasate la nivelul unghiului mezio-vestibular sau
disto-vestibular al dintelui→A
I. F Linia de incizie este situata la nivelul defectului osos creat
J. A Linia de incizie trebuie situata la 6-8 mm de defectul osos creat→A
16. Urmatoarele afirmatii legate de realizarea lamboului din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt FALSE:
A. A Daca linia de incizie este situata deasupra defectului va impiedica dehiscienta
plagii→A
B. F Linia de incizie trebuie situata la 6-8 mm de defectul osos creat
C. A Linia de incizie este situata la nivelul defectului osos creat→A
D. F Inciziile oblic divergente trebuie plasate la nivelul unghiului mezio-vestibular sau
disto-vestibular al dintelui
E. A Linia de incizie poate interesa o cavitate preexistenta
F. A Inciziile vertical oblice vor fi extinse in mucoasa mobila→A
G. F Daca linia de incizie este situata deasupra defectului va determina dehiscienta plagii
H. A Inciziile vertical oblice vor fi realizate la nivelul zonelor cu proeminente osoase→A
I. F Linia de incizie trebuie situata pe os integru
J. F Inciziile vertical oblice vor evita zonele cu proeminente osoase
17. Urmatoarele afirmatii legate de realizarea lamboului din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt ADEVARATE:
A. F Decolarea lamboului va fi maxima asigurand expunerea corticalei osoase ce va fi
trepanata
B. F Decolarea va fi initiata din centrul inciziei orizontale
C. A Decolarea lamboului va fi minima asigurand doar expunerea corticalei osoase ce va
fi trepanata
D. F Lamboul trebuie sa cuprinda doar stratul superficial al mucoasei , neinteresand
periostul
E. F In cazul extractiei premolarilor inferiori este necesara menajarea nervului superior
si mijlociu
F. A Lamboul trebuie sa cuprinda in grosimea lui mucoasa,submucoasa si periostul
G. A Decolarea va fi initiata de la colturile lamboului
H. A In cazul extractiei premolarilor inferiori este necesara menajarea nervului mentonier
I. F Linia de incizie nu trebuie realizata pe os integru
J. A Lamboul va fi schitat astfel incat sa nu se produca lezarea structurilor de vecinatate
18. Urmatoarele afirmatii legate de realizarea lamboului din cadrul extractiei
alveoloplastice sunt FALSE:
A. F Decolarea va fi initiata de la colturile lamboului
B. A Decolarea va fi initiata din centrul inciziei oriontale
C. F Decolarea lamboului va fi minima asigurand doar expunerea corticalei osoase ce va
fi trepanata
D. F In cazul extractiei premolarilor inferiori este necesara menajarea nervului mentonier
E. F Lamboul trebuie sa cuprinda in grosimea lui mucoasa,submucoasa si periostul
F. A In cazul extractiei premolarilor inferiori este necesara menajarea nervului superior
si mijlociu
G. A Linia de incizie nu trebuie realizata pe os integru
H. A Lamboul trebuie sa cuprinda doar stratul superficial al mucoasei , neinteresand
periostul
I. F Lamboul va fi schitat astfel incat sa nu se produca lezarea structurilor de vecinatate
J. A Decolarea lamboului va fi maxima asigurand expunerea corticalei osoase ce va fi
trepanata
19. Ce tipuri de alveolotomie cunoasteti?
A. F Alveolotomia pe cale alveolara inalta pentru resturile radiculare impinse in canalul
mandibular
B. A Alveolotomia cu crearea unei ferestre osoase in corticala vestibulara
C. F Alveolotomia cu rezectia marginala partiala a tabliei osoase orale
D. A Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare
E. F Tehnica Wassmundt sau alveoltomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase
vestibulare
F. F Tehnica Wassmundt sau alveolotomia cu rezectie totala a tabliei osoase orale
G. A Alveolotomia cu rezectie marginala partiala a tabliei osoase vestibulare
H. F Alveolotomia pe cale alveolara joasa pentru resturile radiculare impinse sub
mucoasa sinusala
I. A Extractia pe cale alveolara inalta pentru resturile radiculare impinse sub mucoasa
sinusala
J. A Alveolotomia cu rezectie marginala totala a tabliei osoase vestibulare
20. Urmatoarele afirmatii legate de tipurile de alveolotomie sunt FALSE:
A. A Alveolotomia pe cale alveolara inalta pentru resturile radiculare impinse in canalul
mandibular
B. A Alveolotomia cu rezectia marginala partiala a tabliei osoase orale
C. F Extractia pe cale alveolara inalta pentru resturile radiculare impinse sub mucoasa
sinusala
D. F Alveolotomia cu crearea unei ferestre osoase in corticala vestibulara
E. F Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare
F. A Tehnica Wassmundt sau alveoltomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase
vestibulare
G. F Alveolotomia cu rezectie marginala totala a tabliei osoase vestibulare
H. F Alveolotomia cu rezectie marginala partiala a tabliei osoase vestibulare
I. A Tehnica Wassmundt sau alveolotomia cu rezectie totala a tabliei osoase orale
J. A Alveolotomia pe cale alveolara joasa pentru resturile radiculare impinse sub
mucoasa sinusala
21. Impingerea molarului de minte superior in spatiul pterigomaxilar:
A. A Daca accidentul se produce, se va incerca imediat indepartarea dintelui patruns in
partile moi profunde
B. A Prin patrunderea de resturi dentare in fosa infratemporala, pot aparea complicatii
septice severe
C. F Daca s-a produs accidentul poate provoca probleme de inchidere a cavitatii orale
D. F Se recomanda aplicarea mezial de molarul trei a unei presiuni digitale
E. A Dintele este situat intre lama laterala pterigoidiana si m pterigoidian extern
F. A Uneori dintele se situeaza imediat medial de ramul mandibular , producand
tulburari ale deschiderii cavitatii orale
G. A Se asociaza adesea cu fractura tuberozitatii maxilare
H. F Prin patrunderea de resturi dentare in fosa infratemporala, pot aparea complicatii
septice minore
I. F Acest accident se produce, prin dirijarea directiei de aplicare a fortei
J. F Dintele este situat intre lama laterala pterigoidiana si m pterigoidian intern
22. Fractura coronara a dintelui vecin:
A. F Este un accident care apare destul de rar
B. F Apare in urma utilizarii unui cleste inadecvat (falci prea subtiri)
C. F Accidentul poate sa apara prin folosirea incorecta a instrumentarului necesar
anesteziei
D. A Apare prin aplicarea defectoasa a elevatorului, cu punct de sprijin pe dintele vecin
E. F Este accidentul care apare cel mai frecvent in timpul extractiei dentare
F. A Apare prin aplicarea incorecta a clestelui de extractie, fara adaptarea la conturul
dintelui
G. F Este un accident frecvent favorizat de aplicarea corecta clestelui de extractie
H. A Apare in urma utilizarii unui cleste inadecvat (falci prea late)
I. A Accidentul poate sa apara din cauza unor erori in manevrarea instrumentarului de
extractie
J. A Este un accident relativ frecvent favorizat de subminarea coroanei dintilor adiacenti
prin procese carioase extinse
23. Factorii generali implicati in hemoragiile postextractionale sunt:
A. F Fractura procesului alveolar
B. F Lezarea unor vase (artera alveolara inferioara)
C. A Hipertensiune arteriala
D. A Agranulocitoza
E. F Prezenta unor eschile osoase
F. A Infectii acute (febre eruptive) si cronice
G. F Vasodilatatie secundara, in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste
vasoconstrictor
H. A Tratamente citostatice
I. F Persistenta tesutului de granulatie in alveola
J. A Carente vitaminice
24. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale sunt:
A. A Vasodilatatie secundara, in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste
vasoconstrictor
B. A Fractura procesului alveolar
C. F Infectii acute (febre eruptive) si cronice
D. A Lezarea unor vase (artera alveolara inferioara)
E. F Hipertensiune arteriala
F. A Persistenta tesutului de granulatie in alveola
G. F Carente vitaminice
H. F Tratamente citostatice
I. F Agranulocitoza
J. A Prezenta unor eschile osoase
25. Lezarea nervului alveolar inferior si a nervului mentonier:
A. A Tulburarile se remit in timp pentru 96% dintre pacientii cu leziuni ale nervului
alveolar inferior
B. F Tulburarile se remit in timp pentru 96% dintre pacientii cu leziuni ale nervului
lingual
C. A Daca se datoreaza reflectarii sau tractiunii exagerate a lamboului creat,
sensibilitatea va reveni in decurs de cateva saptamani
D. F Tulburarile se remit pentru 87% dintre pacientii cu leziuni ale nervului alveolar
inferior
E. F Se considera in general ca recuperarea functionala a n.alveolar inferior sau a
n.mentonier apare la 4-6 luni
F. A Se considera in general ca recuperarea functionala a n.alveolar inferior sau a
n.mentonier apare la 6-9 luni, uneori chiar dupa 18 luni
G. A Tulburarile se remit in timp pentru 87% dintre pacientii cu leziuni ale nervului
lingual
H. F Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte apare in 5-6% dintre cazuri
I. F Tulburarile se remit in timp pentru 87% dintre pacientii cu leziuni ale nervului
alveolar inferior
J. A Lezarea nervoasa a molarilor de minte apare in 0.6-5% dintre cazuri
26. Complicatiile infectioase postextractionale sunt favorizate de:
A. F Chiuretajul alveolar complet
B. A Efectuarea extractiei in plin proces inflamator
C. A Prezenta de eschile osoase
D. A Chiuretajul alveolar incomplet
E. F Efectuarea extractiei dupa amendarea fenomenolor inflamatorii
F. A Utilizarea intempestiva, fara racire, a instrumentarului rotativ
G. F Utilizarea instrumentarului rotativ cu racire
H. A Nerespectarea riguroasa a asepsiei si antisepsiei
I. F Absenta eschilelor osoase
J. F Respectarea riguroasa a asepsiei si antisepsiei
27. La pacientii cu risc crescut de sangerare se va practica:
A. A Supravegherea timp de 30-60 de minute a pacientului
B. A In unele situatii se recomanda realizarea in prealabil a unor gutiere conformatoare
C. A Sutura plagii postextractionale
D. A Extractia cat mai atraumatic posibil
E. A Aplicarea unui pansament supraalveolar compresiv
F. F Aplicarea unui pansament intraalveolar
G. F Hemostaza prin compresie este de obicei insuficienta
H. F Supravegherea timp de 120 de minute a pacientului
I. F Nu se sutureaza plaga postextractionala
J. F Nu se vor lua masuri de precautie
28. Hemostaza este influentata de substantele din grupul celor 5 “A”:
A. A Antibiotice
B. A Anticoagulante
C. A Antitumorale (citostatice)
D. F Algocalmin
E. F Analgezice
F. A Alcool
G. F Aulin
H. F Antidiabetice
I. A Aspirina
J. F Antipiretice
29. Urmatoarele afirmatii legate de complicatiile extractiei dentare sunt
ADEVARATE:
A. F Pentru controlul durerii postextractionale pot fi administrate antipiretice si
antibiotice
B. A Trismusul apare prin iritatia de natura inflamatorie
C. A Pentru controlul durerii postextractionale pot fi administrate antialgice si
antiimflamatoare nesteroidiene
D. F Pacientul va fi sfatuit sa aiba o dieta cu alimente dure
E. F Dupa odontectomia molarilor de minte poate sa apara epiphora
F. A Tractiunea exagerata a lambourilor cu departatoarele favorizeaza edemul
postextractional
G. A Dupa odontectomia molarilor de minte poate sa apara odinofagia
H. F Trismusul se datoreaza contractiei spastice a m.pterigoidian extern
I. A Trimsusul se datoreaza contractiei spastice a m. pterigoidian intern
J. F Tractiunea exagerata a lambourilor cu departatoarele nu favorizeaza edemul
postextractional
30. Urmatoarele afirmatii legate de complicatiile extractiei dentare sunt FALSE:
A. A Tractiunea exagerata a lambourilor cu departatoarele nu favorizeaza edemul
postextractional
B. A Pacientul va fi sfatuit sa aiba o dieta cu alimente dure
C. A Trismusul se datoreaza contractiei spastice a m.pterigoidian extern
D. F Dupa odontectomia molarilor de minte poate sa apara odinofagia
E. F Pentru controlul durerii postextractionale pot fi administrate antialgice si
antiimflamatoare nesteroidiene
F. F Trimsusul se datoreaza contractiei spastice a m. pterigoidian intern
G. A Dupa odontectomia molarilor de minte poate sa apara epiphora
H. F Trismusul apare prin iritatia de natura inflamatorie
I. F Tractiunea exagerata a lambourilor cu departatoarele favorizeaza edemul
postextractional
J. A Pentru controlul durerii postextractionale pot fi administrate antipiretice si
antibiotice
31. Smulgerea sau lezarea mugurilor permanenti se poate produce daca:
A. F In timpul extractiei cu clestele a molarilor temporari cu radacini resorbite
B. A Se patrunde in profunzime cu elevatorul
C. A Se poate produce in timpul extractiei cu clestele sau elevatorul a dintelui temporar
D. A In timpul extractiei cu clestele a molarilor temporari cu radacini insuficient
resorbite
E. F Se aplica profund falcile clestelui pe dintele permanent
F. A Se aplica prea profund falcile clestelui pe dintele temporar
G. F Se patrunde superficial cu elevatorul
H. F Se poate produce in timpul extractiei cu clestele sau elevatorul a dintelui permanent
I. A Radacinile molarului temporar inconjoara coroana dintele permanent
J. F Se aplica superficial falcile clestelui pe dintele temporar
32. Fractura tuberozitatii maxilare:
A. F Survine prin aplicarea unor forte orientate spre mezial
B. A De multe ori poate duce la lezarea plexului venos perituberozitar
C. F Survine cel mai frecvent in timpul extractiei unui molar de minte inferior
D. F Poate sa apara prin extractia molarului doi, atunci cand molarul de minte este
prezent
E. F Se poaye insoti de comunicari oro-nazale largi
F. A Survine prin aplicarea unor forte orientate spre distal
G. F De mult ori poate duce la lezarea plexului venos tibial
H. A Poate survine in timpul extractiei molarului doi superior cand molarul trei lipseste
I. A Se poate inosti de comunicari oro-sinusale largi
J. A Survine cel mai frecvent in timpul extractiei unui molar de minte superior
33. Fractura corticalei alveolare este un accident al extractiei dentare, ce apare
frecvent la nivelul:
A. F Zonelor cu corticala osoasa groasa
B. F Corticala palatinala de la nivelul molarilor superiori
C. A Corticala linguala de la nivelul molarilor inferiori
D. F Corticala palatinala de la nivelul caninului superior
E. A Corticala vestibulara de la nivelul caninului superior
F. A Corticala vestibulara de la nivelul grupului frontal inferior
G. A Corticala vestibulara de la nivelul molarilor superiori
H. F Corticala vestibulara de la nivelul molarilor inferiori
I. A Zonelor cu corticala osoasa subtire
J. F Corticala linguala de la nivelul grupului frontal inferior
34. Fractura corticalei alveolare NU apare la nivelul:
A. A Zonelor cu corticala osoasa groasa
B. F Corticalei vestibulare de la nivelul molarilor superiori
C. A Corticalei palatinale de la nivelul molarilor superiori
D. F Corticalei linguale de la nivelul molarilor inferiori
E. A Corticalei vestibulare de la nivelul molarilor inferiori
F. F Zonelor cu corticala osoasa subtire
G. A Corticalei palatinale de la nivelul caninului superior
H. F Corticalei vestibulare de la nivelul grupului frontal inferior
I. A Corticalei linguale de la nivelul grupului frontal inferior
J. F Corticalei vestibulare de la nivelul caninului superior
35. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata sunt:
A. F Vitamina E
B. A Dehiscienta plagii
C. F Medicatia nespecifica
D. A Medicatia cronica specifica unor boli asociate
E. A Varsta pacientului
F. A Malnutritia
G. F Vitamina D
H. F Varsta doctorului
I. A Radioterapia
J. F Temperatura pacientului
36. Factorii de risc pentru fractura radiculara a dintelui extras sunt:
A. A Radacini in “baioneta”
B. F Radacini drepte
C. F Radacini convergente
D. A Radacini subtiri
E. F Radacini cu sept interradicular subtire
F. F Radacini groase
G. A Radacini divergente
H. A Radacini efilate
I. A Radacini curbe
J. F Fenomene de hipocementoza
37. Factorii de risc pentru fractura radiculara a dintelui extras NU sunt:
A. F Radacini subtiri
B. F Radacini curbe
C. A Fenomene de hipocementoza
D. F Radacini efilate
E. A Radacini cu sept interradicular subtire
F. A Radacini convergente
G. A Radacini drepte
H. F Radacini in “baioneta”
I. A Radacini groase
J. F Radacini divergente
38. Marcati raspunsurile ADEVARATE in ceea ce priveste radioterapia:
A. A Vindecarea plagilor orale la este incetinita
B. A Riscul de infectie este crescut
C. A Modificarile cronice sunt ireversibile
D. F Efectele radiatiilor ionizante sunt limitate la tesutul tumoral
E. A Mucoasa orala are o rata de turn over crescuta
F. F Riscul de infectie este scazut
G. F Vindecarea plagilor orale la este accelerata
H. F Mucoasa orala are o rata de turn over scazuta
I. F Modificarile cronice sunt reversibile
J. A Efectele radiatiilor ionizante nu sunt limitate la tesutul tumoral
39. Marcati raspunsurile FALSE in ceea ce priveste radioterapia:
A. F Modificarile cronice sunt ireversibile
B. A Modificarile cronice sunt reversibile
C. A Vindecarea plagilor orale la este accelerata
D. A Efectele radiatiilor ionizante sunt limitate la tesutul tumoral
E. F Riscul de infectie este crescut
F. F Vindecarea plagilor orale la este incetinita
G. A Mucoasa orala are o rata de turn over scazuta
H. A Riscul de infectie este scazut
I. F Efectele radiatiilor ionizante nu sunt limitate la tesutul tumoral
J. F Mucoasa orala are o rata de turn over crescuta
40. Modificarile acute in urma radioterapiei sunt:
A. A Xerostomie
B. A Eritem
C. F Hipersalivatie
D. F Fibroza
E. A Mucozita, eritem si xerostomie
F. F Vasculita obliterativa
G. A Mucozita si eritem
H. F Afte bucale
I. F Raspuns imun diminuat
J. A Mucozita
41. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori:
A. F Particularitati morfologice ale tuturor dintilor
B. F Hipertensiunea arteriala
C. A Leziuni patologice preexistente
D. A Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
E. A Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
F. A Greseli de tehnica prin folosirea unor manopere neadecvate
G. A Greseli de tehnica prin folosirea unor instrumente neadecvate
H. F Particularitati histologice ale structurilor de vecinatate
I. F Obezitatea
J. F Particularitati histologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
42. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori cu
execeptia:
A. F Greseli de tehnica prin folosirea unor instrumente neadecvate
B. F Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
C. F Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
D. A Particularitati morfologice ale tuturor dintilor
E. A Particularitati histologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
F. F Leziuni patologice preexistente
G. A Particularitati histologice ale structurilor de vecinatate
H. F Greseli de tehnica prin folosirea unor manopere neadecvate
I. A Obezitatea
J. A Hipertensiunea arteriala
43. Accidentele datorate extractiei dentare pot fi clasificate astfel:
A. F Leziuni gastrice
B. A Accidente sinusale
C. A Leziuni nervoase
D. A Leziuni ale partilor moi perimaxilare
E. F Leziuni cutanate
F. F Leziuni faringiene
G. A Leziuni osoase
H. F Leziuni oculare
I. A Leziuni dentare
J. F Leziuni nazel
44. Accidentele datorate extractiei dentare NU pot fi clasificate astfel:
A. A Leziuni oculare
B. A Leziuni faringiene
C. FAccidente sinusale
D. A Leziuni gastrice
E. F Leziuni osoase
F. F Leziuni dentare
G. A Leziuni nazel
H. F Leziuni ale partilor moi perimaxilare
I. F Leziuni nervoase
J. A Leziuni cutanate
45. Leziuni ale partilor moi perimaxilare pot fi:
A. F Fractura corticalei linguale
B. A Plagi ale mucoasei palatine
C. F Leziuni coronare ale dintelui ce urmeaza a fi extras
D. A Plagi gingivale liniare
E. A Plagi ale limbii
F. A Plagi ale planseului bucal
G. A Plagi intinse cu decolari osoase importante
H. F Luxatia ATM
I. F Impingerea molarului de minte superior in spatiul pterigomaxilar
J. F Impingerea resturilor radiculare sub mucoasa sinusala
46. Tulburari asociate eruptiei sau incluziei molarului de minte inferior:
A. F Complicatii sinusale
B. F Complicatii gastrice
C. A Complicatii nervoase
D. F Complicatii oculare
E. F Complicatii ORL
F. F Complicatii pulmonare
G. A Complicatii trofice
H. A Complicatii tumorale
I. A Complicatii septice
J. A Complicatii mecanice
47. Pericoronorita congestiva:
A. A Este prezenta adenita submandibulara
B. F Bolnavul acuza lagoftalmie
C. F Stare generala febrila
D. F Este prezenta adenita geniana
E. A Este si leziunea initiala a complicatiilor septice
F. A Este numita si “accident de alarma”
G. F Apare intre 5 si 15 ani
H. F La presiune de sub capusonul de mucoasa se elimina o secretie purulente
I. A Bolnavul acuza jena in deglutitie
J. A Bolnavul acuza dureri spontane sau provocate de intensitate variabila
48. Care sunt afirmatiile FALSE legate de pericoronarita congestiva?
A. F Este prezenta adenita submandibulara
B. F Bolnavul acuza dureri spontane sau provocate de intensitate variabila
C. A La presiune de sub capusonul de mucoasa se elimina o secretie purulente
D. A Apare intre 5 si 15 ani
E. F Este si leziunea initiala a complicatiilor septice
F. A Stare generala febrila
G. F Bolnavul acuza jena in deglutitie
H. A Este prezenta adenita geniana
I. A Bolnavul acuza lagoftalmie
J. F Este numita si “accident de alarma”
49. Tulburarile senzitive ce apar in cursul eruptiei molarului de minte inferior sunt:
A. A Nevralgii dentare
B. F Paralizii faciale
C. A Algii cervico-faciale
D. F Sialoree
E. A Otalgii
F. F Contracturi musculare ale muschilor fetei
G. F Asialie
H. F Trismus
I. A Nevralgii dentare si otalgii
J. A Sinalgii dento-cutanate
50. Complicatii mecanice determinate de eruptia molarului de minte inferior sunt:
A. F Gingivo stomatita odontiazica
B. F Stare febrila
C. F Leziuni carioase pe fata meziala a molarului de 12 ani
D. A Leziuni carioase pe fata distala a molarului de 12 ani
E. F Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in regiunea dintilor posteriori
F. A Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in regiunea frontalilor inferiori
G. F Mortificari pulpare ale molarului trei
H. A Mortificari pulpare ale molarului de 12 ani
I. A Deplasari dentare cu rotatie linguala sau vestibulara
J. A Leziuni ulcerative la nivelul mucoasei jugale/regiunii presulcale a limbii
51. În cazul leucemiilor cronice, alegeți varianta corecta:
A. A Se pot complica cu necroza osoasă
B. A Se pot complica cu o alveolita
C. F Nu se pot complica cu alveolita
D. A Se realizează sutura
E. A Impun masuri hemostatice locale
F. F Nu se pot complica cu necroza osoasa
G. A Se realizează antibioprofilaxia
H. F Nu se pot complica cu gingivostomatita ulceronecrotica
I. F Nu se realizează sutura
J. F Nu se realizează antibioprofilaxia
52. Indicațiile de extractie a dinților permanenti sunt:
A. F Dinti ce prezintă leziuni odontale coronare
B. A Pentru echilibrarea ocluziei în anumite anomalii dento-maxilare
C. F Dinti situați intr-o masa tumorala
D. A Angulații corona-radiculare accentuate
E. A Situații imposibile de redresat ortodontic
F. A În vederea obținerii spațiului necesar alinierii
G. F Dinti cu modificări de culoare
H. APentru echilibrare ocluzia în anumite situații clinice
I. F Dinti cu parodontita apicala
J. F Dinti cu pulpita
53. Indicatiile de extractie în cazul tratamentului preprotetic sunt:
A. F Dinti care au determinat abcese
B. F Dinti care au determinat supuratii
C. A Dinti înclinați
D. F Dinti care au determinat supuratii grave
E. AEdentatia subtotala maxilara, când se împiedică adaptarea protezei
F. A Dinti egrersați
G. F Dinti care au determinat adenite
H. F Dinti cu gangrena
I. A Dinti care defavorizeaza tratamentul protetic
J. A Dinti extrudati
54. Indicatiile de extractie a dinților temporari sunt:
A. A Dinti temporari în focar de fractura
B. A Dinti temporari cu afecțiuni parodontale grave
C. F Dinti temporari cu demineralizare
D. F Dinti temporari cu pulpita
E. F Dinti temporari cu resorbtie radiculara în 1/3 apicala
F. F Dinti temporari cu leziuni odontale coronare superficiale
G. A Dinti temporari nerestaurabili
H. A Dinti temporari cu resorbție radiculara terminata
I. ADinti temporari cu fracturi radiculare
J. F Dinti temporari cu fluoroza
55. Situaţii speciale în care se indică extracţia dentară:
A. F Dinți cu leziuni carioase medii
B. A Leziuni dento-parodontale irecuperabile la pacienţții care necesită intervenții
chirurgicalemajore sau înainte de instituirea radio/chimioterapiei
C. F Dinți integri
D. F Dinți cu leziuni carioase superficiale
E. A La pacienţii cu afecţiuni generale care impun necesitatea asanării focarelor
infecțioase dincavitatea orală înaintea unei intervenţii chirurgicale majore sau înainte
de tratamentul radiant
F. A Imposibilitatea practică de a realiza un tratament conservator pentru leziuni dento-
parodontale, la pacienţi vârstnici (peste 65 de ani)
G. A Dinţi cu pulpite acute/parodontite apicale acute la care este imposibilă realizarea
tratamentului conservator de urgenţă
H. F Dinti cu discromii dentare
I. F Dinți cu leziuni carioase profunde
J. A Dinții stâlpi de punte cu mobilitate de gradul III în bloc cu lucrarea protetică fixă,
care produc leziuni traumatice ale părţilor moi
56. Alegeți coagulopatiile ereditare:
A. A Deficit ereditar de factor X
B. A Deficit ereditar de factor VII
C. F Deficit ereditar de factor VII- Hemofilia B
D. F Hemofilia C
E. F Deficit ereditar de factor A
F. A Deficit ereditar de factor XI
G. F Deficit ereditar de factor VIII- Hemofilia B
H. F Deficit ereditar de factor B
I. A Deficit ereditar de factor II
J. A Deficit ereditar de factor V
57. Alegeti purpurile vasculare infecțioase:
A. F Teleangiectazie hemoragica ereditara
B. A Endocardita
C. F Sindrom Marfan
D. F Purpura senila
E. F Boala Cushing
F. F Purpura casectica
G. A Gripa
H. A Meningita
I. A Tuberculoza
J. A Scarlatina
58. Terapia anticoagulanta cuprinde:
A. FAspenter
B. A Xarelto
C. F Trombo Ass
D. A Trombostop
E. A Eliquis
F. A Pradaxa
G. F Clopidogrel
H. F Aspirin Cardio
I. A Sintrom
J. F Platrox
59. Terapia anticoagulanta cuprinde:
A. F Aspirin Cardio
B. F Platrox
C. F Clopidogrel
D. F Trombo Ass
E. A Xarelto
F. A Sintrom
G. A Trombostop
H. F Aspenter
I. A Antivitamine K
J. A Dabigatran
60. Terapia antiagreganta cuprinde:
A. A Ipaton
B. A Trombex
C. A Efient
D. A Plavix
E. F Sintrom
F. F Pradaxa
G. A Ticlodin
H. F Eliquis
I. F Trombostop
J. F Lixiana
61. Terapia antiagregantă cuprinde:
A. F Vitamina B12
B. A Aspenter
C. A Aflen
D. F Eliquis
E. F Vitamina B6
F. A Aspirin Cardio
G. A Plavix
H. F Sintrom
I. A Trombo Ass
J. F Xarelto
62. Principalele indicații ale antiagregantelor sunt reprezentate de:
A. F Purpura trombocitară
B. A Angina pectoral instabilă
C. A Infarct miocardic
D. A Antecedente de infarct de miocard
E. F Hemofilie ușoară
F. F Hemofilie moderată
G. F Hemofilie severă
H. F Trombocitopatii primare
I. A Sindromul coronarian acut
J. A Angina pectoral
63. Selectați inhibitorii de receptori P2Y12:
A. F Vitamina B12
B. F Xarelto
C. A Plavix
D. A Efient
E. F Sintrom
F. A Trombex
G. F Vitamina B6
H. A Brilique
I. A Ipaton
J. F Eliquis
64. Selectați heparinele cu greutate moleculara mica:
A. F Xarelto
B. F Vitamina B6
C. F Eliquis
D. F Vitamina B12
E. F Sintrom
F. A Fraxiparina
G. A Fragmin
H. A Enoxaparina
I. A Clexane
J. A Arixtra
65. În vederea realizării unei extracții dentare la un pacient cu medicatie
antiagreganta:
A. A Se poate face numai în funcție de riscul trombotic
B. F Nu tine cont de amploarea intervenției chirurgicale
C. A Se poate face numai în funcție de riscul hemoragic anticipat al intervenției
D. F Se poate face oricând
E. F Nu se întrerupe medicația
F. A Se poate face numai la indicația medicului specialist care a prescris medicatia
(neurolog)
G. A Se poate face numai la indicația medicului specialist care a prescris medicatia
(cardiolog)
H. F Nu prezintă nicio contraindicație
I. A Se poate face numai la indicația medicului specialist care a prescris medicatia
(internist)
J. F Nu tine cont de riscul hemoragic
66. Principalele indicații terapeutice ale antiagregantelor sunt:
A. A Sindromul coronarian acut
B. A Angina pectorala instabila
C. F Anemie megaloblastica
D. F Infectii virale
E. F Hemofilie moderată
F. F Sindromul coronarian cronic
G. A Angioplastie
H. A Angina pectorala
I. A Infarct miocardic
J. F Angina pectorala stabila
67. Alegeți medicamentele blocante ai receptorilor glicoproteici GPIIb/III a:
A. A Tirofiban
B. A Integrilin
C. F Eliquis
D. F Vitamina B12
E. A ReoPro
F. F Vitamina B6
G. F Sintrom
H. A Abciximab
I. F Xarelto
J. A Aggrastat
68. Alegeți medicamentele corticoterapice:
A. F Xarelto
B. A Hidrocotizon
C. F Sintrom
D. F Vitamina B12
E. F Vitamina B6
F. F Eliquis
G. A Prednison
H. A Metilprednisolon
I. A Medrol
J. A Dexametazona
69. Pacienții cu diabet zaharat cu risc scăzut prezinta:
A. F Glicemia a jeun peste 180 mg/dl
B. A Regim stabil
C. F Complicatii neurologice
D. A Un bun control metabolic
E. F Complicatii infecțioase
F. A Nu au complicații vasculare
G. A Nu au complicații infecțioase
H. F Glicemia a jeun peste 140 mg/dl
I. A Sunt asimptomatici
J. F Complicații vasculare
70. Pacientii cu diabet zaharat cu risc crescut prezinta:
A. F HBA1c 4%-6,2%
B. A Slab control metabolic
C. A Complicatii multiple ale bolii
D. A Frecvente episoade de hipoglicemie
E. A Cetoacidoza
F. F Glicemia a jeun sub 140 mg/dl
G. A Nevoia de a ajusta frecvent tratamentul
H. F Regim stabil
I. F Control metabolic bun
J. F Nu au complicații vasculare
71. Extracția dentară necesitã o evaluare clinică atentă și obligatoriu o investigatie
radiologică/imagistică, alături de un barem minimal pentru investigatii
biochimice/ hematologice:
A. F VSH
B. A Hemoglobina si hematocrit
C. F CTx
D. F Anticorpi HCV
E. A Număr leucocite
F. A Număr trombocite, uree, creatinina, transaminaze, glicemie / Hb glicozilată
G. F Număr eritrocite
H. A Formula leucocitarã
I. F Ft4
J. A INR
72. Extractia dentara necesitã o evaluare clinica atenta si obligatoriu o investigatie
radio-logica/imagistica, alături de un barem minimal pentru investigatii
biochimice/ hematologice:
A. A Glicemie / Hb glicozilată
B. A nr. trombocite, uree
C. F Ft4
D. F Anticorpi HCV
E. A transaminaze
F. F Helicobacter Pylori
G. A INR
H. F Număr eritrocite
I. A creatinina
J. F VSH
73. Indicatiile extracțiilor dentare legate de patologia dento-parodontală sunt:
A. A dinti cu gangrene complicate cu parodontità apicala cronicà (granuloame
periapicale, chisturi), la care tratamentul chirurgical endodontic sau conservator
(rezectie apicala) nu are indicatie sau a esuat.
B. F dinti temporari cu resortie radiculara terminata, care impiedicà eruptia celor
permanenti sau determinã o eruptie a lor in malpozitie;
C. F dinti aflati in focarul de fractura al oaselor maxilare, care pot genera sau întreține
supuratii in focar sau care impiedica reducerea fracturii;
D. A dinti cu distructii corono-radiculare întinse, care nu mai pot fi restaurati cu ajutorul
unor obturatii sau prin milloace protetice
E. F dinti fracturati sau luxati complet in urma traumatismelor oro-maxilo-faciale;
F. A dinti care au determinat sau/si întrețin procese supurative sinuzale (Sinuzita
maxilara de cauzà dentarã);
G. A dinti care au determinat complicatil supurative grave (abcese ale spalilor fasciale,
flegmoane, osteomielita oaselor maxilare).
H. F dinti cu fracturi corono-radiculare, extinse sub pragul gingival, care nu permit
restaurarea prin mijloace odontale sau protetice;
I. A dinti care au determinat complicatii supurative (abcese periosoase, adenite
supurate), la care nu sunt indicate metodele de tratament endodontic sau chirurgical
conservator;
J. F dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale, sau dinti cu fracturi transversale
in treimea cervicalà sau medie;
74. Indicatii ale extracției dentare legate de patologia traumatica oro-maxilo-faciala:
A. A dinti aflati in focarul de fractura al oaselor maxilare, care pot genera sau întrefine
supuratii in focar sau care impiedica reducerea fracturii;
B. A dinti fracturati sau luxati complet in urma traumatismelor oro-maxilo-faciale;
C. F Dinti care,in urma iritației locale cronice, au dus la aparițía unor leziuni hiperplazice
reactive si inflamatorii (epulis-like");
D. F dinti care au suferit transformari chistice / tumorale benigne, precum si dintii vecini
care sunt cuprinsi in respectiva leziune;
E. F dinti care au determinat complicatii supurative (abcese periosoase, adenite
supurate), la care nu sunt indicate metodele de tratament endodontic sau chirurgical
conservator;
F. A dinti cu fracturi transversale in treimea cervicalà sau medie;
G. F Dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de gradul I/I, la
care tratamentul parodontal conservator nu este indicat.
H. A dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale
I. F dinti cu gangrene complicate cu parodontità apicala cronicà (granuloame
periapicale, chisturi), la care tratamentul chirurgical endodontic sau conservator
(rezectie apicala) nu are indicatie sau a esuat.
J. A dinti cu fracturi corono-radiculare, extinse sub pragul gingival, care nu permit
restaurarea prin mijloace odontale sau protetice;
75. Indicatiile de extractie a dintilor temporari:
A. F in configuratii morfologice anormale ce nu pot fi corectate ortodontic (angulatii
corono-radiculare accentuate).
B. F in configuratii morfologice anormale ce nu pot fi corectate ortodontic
C. F in situatia unor pozitii imposibile de redresat ortodontic;
D. A In situatia in care dintii temporari persista pe arcada mult peste momentul
permutárii,determinând tulburári in evolutia dintilor permanenti;
E. A dinti temporari cu procese carioase complicate, in proximitatea momentului de
permutare dentara, când complicatiile septice deviaza eruptia dintilor succesionali;
F. A dinti temporari cu afectiuni parodontale grave (parodontopatia marginalà juvenilã);
G. F in vederea obtinerii de spatiu necesar alinierii (terapii extractioniste);
H. F pentru echilibrarea ocluzalà sau simetria arcade in anumite situatii clinice/in
anumite anomalii dento-maxilare.
I. A dinti temporari cu osteita extinsa care afecteaza germenul dintelui succesor;
J. A dinti temporari cu resortie radiculara terminata, care impiedicà eruptia celor
permanenti sau determinã o eruptie a lor in malpozitie;
76. Indicatiile de extractie a dintilor temporari:
A. F dinti care au determinat complicatii supurative (abcese periosoase,
adenite supurate), la care nu sunt indicate metodele de tratament
endodontic sau chirurgical conservator;
B. A dinti temporari prezenti in focare de fractura, care impiedica reducerea
fracturil sau intretin procese supurative;
C. A dinti temporari cu procese carioase complicate, in proximitatea
momentului de permutare dentara, când complicatile septice deviaza
eruptia dintilor succesionali;
 D. F Dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de
gradul I/I, la care tratamentul parodontal conservator nu este indicat.
E. A dinti temporari cu traumatisme dento-parodontale grave (fracturi
radiculare, luxatii cu mobilitate foarte mare sau in fracturi coronare cu
deschiderea camerei pulpare, atunci când dintele este in apropierea
permutârii);
F. F dinti care au suferit transformari chistice / tumorale benigne, precum si
dintii vecini care sunt cuprinsi in respectiva leziune;
G. A dinti temporari cu resortie radiculara terminata, care impiedicà eruptia
celor permanenti sau determinã o eruptie a lor in malpozitie;
H. F Dinti care,in urma iritației locale cronice, au dus la aparițía unor
leziuni hiperplazice reactive si inflamatorii (epulis-like");
I. A In situatia in care dintii temporari persista pe arcada mult peste
momentul permutárii,determinând tulburári in evolutia dintilor
permanent;
J. F dinti cu gangrene complicate cu parodontità apicala cronicà
(granuloame periapicale, chisturi), la care tratamentul chirurgical
endodontic sau conservator (rezectie apicala) nu are indicatie sau a esuat.
77. Indicatiile de extractie a dintilor permanenti sunt:
A. Ain configuratii morfologice anormale ce nu pot fi corectate ortodontic
(angulatii corono-radiculare accentuate).
B. A dinti extruzati, egresati sau inclinati, care defavorizeaza tratamentul
protetic;
C. Ain situatia unor pozitii imposibile de redresat ortodontic;
D. Apentru echilibrarea ocluzalà sau simetria arcade in anumite situatii
clinice/in anumite anomalii dento-maxilare.
E. A Imposibilitatea practica de a realiza un tratament conservator pentru
leziuni dento parodontale, la pacienti vârstnici (peste 65 de ani), tarati
sau la persoane cu nevoi speciale;
F. Ain configuratii morfologice anormale ce nu pot fi corectate ortodontic
G. Fleziuni dento-parodontale recuperabile la pacientii care necesitã
interventii chirurgicale majore sau inainte de instituirea radio-/
chimioterapiei sau a tratamentului antiresorbtiv/ anatiangiogenic;
H. Aedentatia subtotala maxilara, atunci când impiedicà adaptarea
marginala corecta a unei proteze maxilare;
I. Adinti cu pulpite acute/ parodontite apicale acute la care este imposibila
realizarea tratamentului conservator de urgenta.
J. Ain vederea obtinerii de spatiu necesar alinierii (terapii extractioniste);
78. Indicatiile de extractie a dintilor permanenti sunt: (tot 77)
A. Ain configuratii morfologice anormale ce nu pot fi corectate ortodontic
(angulatii corono-radiculare accentuate).
 B. Adinti extruzati, egresati sau inclinati, care defavorizeaza tratamentul
protetic;
C. Ain situatia unor pozitii imposibile de redresat ortodontic;
D. Apentru echilibrarea ocluzalà sau simetria arcade in anumite situatii
clinice/in anumite anomalii dento-maxilare.
E. AImposibilitatea practica de a realiza un tratament conservator pentru
leziuni dento parodontale, la pacienti vârstnici (peste 65 de ani), tarati
sau la persoane cu nevoi speciale;
F. Ain configuratii morfologice anormale ce nu pot fi corectate ortodontic
G. Fleziuni dento-parodontale recuperabile la pacientii care necesitã
interventii chirurgicale majore sau inainte de instituirea radio-/
chimioterapiei sau a tratamentului antiresorbtiv/ anatiangiogenic;
H. Aedentatia subtotala maxilara, atunci când impiedicà adaptarea
marginala corecta a unei proteze maxilare;
I. Adinti cu pulpite acute/ parodontite apicale acute la care este imposibila
realizarea tratamentului conservator de urgenta.
J. Ain vederea obtinerii de spatiu necesar alinierii (terapii extractioniste);
79. Contraindicațiile relative locale ale extracției dentare sunt:
A. AFlegmoane
B. F Dinți aflați în focarul de fractura ale oaselor maxilare.
C. F Dinți cu fractura corono-radiculara, extinse sub pragul gingival.
D. AAbcese periosoase
E. ALeziuni inflamatorii acute ale mucoasei orale.
F. F Tumori benigne în teritoriul oro-maxilo- facial.
G. ASinuzita maxilară rinogenă.
H. F Chisturi radiculare
I. F Dinti care au determinat procese supurative sinuzale (sinuzita maxilare
de cauza dentară).
J. ATumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial
80. Contraindicațiile relative generale ale extracției dentare sunt:
A. AEste necesară temporizarea extracției dentare până la compensarea
afecțiunii.
B. AÎn cazul pacienților cu cardiopatie ischemica se recomanda efectuarea
extracțiilor cu anestezie locală fără vasoconstrictori.
C. FÎn cazul pacienților cu cardiopatie ischemica nu se recomandă limitarea
pe cât posibil a stresului legat de manopera de extracție.
D. FNu necesită un abord interdisciplinar.
E. AÎn cazul pacienților cu cardiopatie ischemica se recomandă limitarea pe
cât posibil a stresului legat de manopera de extracție.
F. FÎn cazul pacienților cu cardiopatie ischemica se recomandă efectuarea
extracțiilor cu anestezie locala cu vasoconstrictori.
 G. ANecesită de cele mai multe ori un abord interdisciplinar.
H. FNu este necesară temporizarea extracției dentare până la compensarea
afecțiunii.
I. AȚin de terenul pacientului.
J. FNu țin de terenul pacientului
81. Antibioprofilaxia endocarditei infecțioase:
A. AAre ca scop prevenirea atașării bacteriilor de endocard după un episod
tranzitoriu de bacteremie în urma procedurilor invazive.
B. AEste indicată în afecțiuni cardiace cu risc înalt pentru endocardita
infecțioasă.
C. AÎn cazul procedurilor stomatologice invazive ținta principala
antibioprofilaxiei este reprezentată de streptococii orali.
D. AProtocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene este:
amoxicilină 2 g, în doză unică, per os sau i.m, cu o oră înaintea
extracțiilor.
E. F În cazul administrării intravenoase a antibioticului aceasta se va face
cu 2 ore înaintea intervenției.
F. F Se recomandă folosirea cefalosporinelor la pacienții cu anafilaxie,
angioedem sau urticare după administrarea de penicilină sau
ampicilină,datorită sensibilității încrucișate.
G. F Protocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene este:
amoxicilină 5 g, în doză unică, per os sau i.m. cu o oră înaintea
extracțiilor.
H. F Protocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene
pentru copii este: 70 mg/kg, maxim 2 g.
I. AProtocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene
pentru copii este : 50 mg/kg, maxim 2g.
J. F Are ca scop prevenirea atașării bacteriilor de endocard după un episod
tranzitoriu de bacteremie în urma procedurilor non invazive.
82. Diatezele hemoragice:
A. FReprezintă un grup mic de patologii.
B. A Pot fi datorate unei tulburării a hemostazei primare.
C. FPot fi datorate unei tulburării a hemostazei secundare.
D. FDereglările hemostazei primare pot avea următoarea cauză: număr
scăzut de trombocite – purpure trombocitopenice- trombocitopatii.
E. A Dereglările hemostazei primare pot avea următoarea cauză: număr
scăzut de trombocite – purpure trombocitopenice -trombocitopenii.
F. F Dereglările hemostazei primare nu pot avea următoarea cauză: un
defect de structură sau de un deficit funcțional al pereților vasculari-
purpure vasculare
 G. A Dereglările hemostazei primare pot avea următoarea cauză: un defect
de structură sau de un deficit funcțional al pereților vasculari - purpure
vasculare.
H. FDereglările hemostazei primare pot avea următoarea cauză: prezența
unor trombocite cu funcționalitate alterată-trombocitopenii.
I. A Reprezintă un grup mare de patologii
J. A Dereglările hemostazei primare pot avea următoarea cauză: prezența
unor trombocite cu funcționalitate alterată-trombocitopatii.
83. Purpure determinate de malformații de structură ale vaselor sanguine:
A. FFragilitatea capilară secundară : osteogeneza imperfecta.
B. FFragilitatea capilară primară: purpura cașectică .
C. FFragilitatea capilară secundară: sindromul Marfan.
D. A Telangiectazia hemoragică ereditară Osler- Weber – Rendu.
E. FPurpura reumatoidă Schoenlein-Henoch.
F. A Fragilitatea capilară primară: sindromul Marfan.
G. A Fragilitatea capilară primară: osteogeneza imperfecta
H. A Fragilitatea capilară secundară: purpura senilă.
I. A Fragilitatea capilară secundară: purpura cașectică
J. F Fragilitatea capilara primara:purpura senila
84. Purpure vasculare de etiologie asociată:
A. APurpure dermatologice: purpura inelară telengiectatică.
B. FPurpure dermatologice : avitaminoza C.
C. AAutosensibilizare la hematii.
D. FBoala Cushing.
E. APrin paraproteinemie: purpura hiper- imunglobulinemică.
F. FMeningită
G. APurpure dermatologice: angiomul serpiginos.
H. APsihogenă
I. FToxoplasmoza
J. FScarlatină
85. Purpure trombocitare prin producție scăzută de trombocite:
A. A Trombocitopenii amegacariocitare dobândite: hipoplazie medulară
idiopatică
B. F Trombocitopenii amegacariocitare congenitale: hipoplazie medulară
idiopatică.
C. F Trombocitopenii amegacariocitare congenitale :
mielodisplazice/limfoproliferative.
D. A Trombocitopenii amegacariocitare dobândite : sindroame
mielodisplazice/limfoproliferative.
E. F Trombocitopenii amegacariocitare congenitale :anemii megaloblastice
prin deficit de vitamina B12.
 F. A Trombocitopenii amegacariocitare congenitale : pancitopenia Fanconi.
G. A Trombocitopenii amegacariocitare congenitale : boala Marchiafava-
Micheli.
H. F Trombocitopenii amegacariocitare dobândite: pancitopenia Fanconi.
I. A Trombocitopenii amegacariocitare congenitale : trombocitopenia
autozomal dominantă.
J. F Trombocitopenii amegacariocitare dobândite: trompocitopenia
autozomal dominantă.
86. Purpure trombocitare prin distrugere în exces a trombocitelor:
A. F Sechestrare splenică.
B. F Hemoragii masive.
C. A Infecții virale.
D. A Aloimunizare prin incompatibilitatea feto-maternă (purpura neonatală
aloimună).
E. A Post-transfuzională (purpura transfuzională).
F. F Septicemii
G. F Hemodiluție (transfuzii masive)
H. A Afecțiuni autoimune.
I. A Mecanism imuno-alergic.
J. F Tromboze masive.
87. Sunt coagulopatii ereditare:
A. F Deficit de factor III
B. A Deficit de factor VII
C. A Deficit de factor X
D. F Deficit de factor XV
E. A Deficit de factor V
F. A Deficit de factor II
G. F Deficit de factor VI
H. F Deficit de factor IV
I. F Deficit de factor I
J. A Deficit de factor XI
88. Sunt coagulopatii ereditare:
A. A Afibrinogenemia
B. A Hemofilia B
C. F Hemofilia C
D. F Boala von Willebrand
E. A Deficit ereditar de factor Hageman
F. A Hemofilia A
G. A Hypofibrinogenemia
H. F Deficit de kininogen cu greutate moleculara mica
I. F Hemoragii associate cu circulatia extracorporeala
 J. F Hiperfibrinogenemia
89. Pentru pacientii cu hemofilie A se pot utiliza in scop de substitutie a
factorului VIII deficitar:
A. F Plasma veche
B. A Plasma congelata
C. F Factor IX recombinat
D. F Crioprecipitat proaspat
E. A Factor VIII recombinat
F. F Complex trombinic
G. F Concentrate de factor IX
H. A Sange integral proaspat
I. A Crioprecipitat congelat
J. A Plasma proaspata
90. In cazul pacientilor cu hemofilie B se poate realiza substitutia factorului
IX cu:
A. A Plasma proaspata
B. F Concentrate de complex antitrombinic
C. A Concentrate de factor IX
D. F Factor VIII recombinat
E. A Factor IX recombinant
F. F Crioprecipitat congelat
G. A Concentrate de complex protrombinic
H. A Plasma congelata
I. F Sange integral proaspat
J. F Concentrate de factor VII
91. Sunt coagulopatii secundare, prin deficit de sinteza a factorilor coagularii
dependent de vitamina K:
A. F Coagularea intravasculara diseminata
B. A Sindroame colestatice
C. A Chimioterapia (afecteaza fibrinoformarea)
D. A Sindroame de malabsorbtie
E. A Medicatie (ACO, antibiotic cu spectru larg)
F. F Formarea de anticorpi specifici anti-factori ai coagularii
G. F Coagularea intravasculara localizata
H. F Boala von Willebrand
I. F Hemoragii post-transfuzii massive
J. A Boala hemoragica a nou nascutului
92. Terapia anticoagulanta orala cuprinde urmatoarele medicamente:
A. F Clopidogrel
B. F Sermion
C. A Xarelto
 D. F Norvasc
E. A Trombostop
F. F Aspirina
G. A Pradaxa
H. A Sintrom
I. A Eliquis
J. F Aspenter
93. Principalele indicatii terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt
reprezentate de:
A. F Profilaxia antitrombotica a protezelor valvulare din titan
B. A Profilaxia emboliei sistemice
C. A Tratamentul curativ al tromboflebitei pulmonare
D. F Profilaxia antitrombotica a protezelor valvulare din plastic
E. F Hemoragii usoare
F. A Profilaxia antitrombotica a protezelor valvulare metalice
G. A Bypass carotidian
H. A Sindromul antifosfolipidic
I. ATratamentul curativ sau proxilaxia primara al tromboflebitelor
profunde ale membrelor
J. F Profilaxia endocarditei bacteriene
94. In cazul pacientilor sub tratament cu ACO:
A. F Intreruperea tratamentului anticoagulant oral se poate face de catre
medical stomatolog
B. F Este necesara monitorizarea INR si stabilirea unei valori 2-3
C. F Este obligatoriu ca pacientul sa fie monitorizat 24 ore
D. A Se recomanda intreruperea administrarii medicatiei antitrombotice cu
3 zile inainte de interventia stomatologica
E. A Este necesara monitorizarea INR si stabilirea unei valori <= 1.5
F. F Se recomanda intreruperea administrarii medicatiei antitrombotice cu
2 zile inainte de interventia stomatologica
G. A Se reia administrarea de ACO in noaptea aceleiasi zile inn care s-a
realizat extractia
H. A Intreruperea tratamentului anticoagulant oral se poate face numai la
indicatia medicului specialist care a prescris medicatia
I. F Nu este necesara monitorizarea INR
J. A Este obligatoriu ca pacientul sa fie monitorizat 48-72 ore
95. In principiu se pot realiza extracții la pacienții diabetici când:
A. F Nu se recomanda sutura plăgii
B. F Glicemia este mai mare de 180mg/Dl
C. A La pacienții cu risc scăzut, se realizează anestezie plexala cu soluții
anestezice cu vasoconstrictor 1:200.000
 D. A La pacienții cu risc crescut se va temporiza extracția dentară
E. A Glicemia este relativ constanta
F. A Extractiile se realizează la jumatea intervalului dintre doua mese
G. F La pacienții cu risc crescut se pot efectua extracții dentare
H. F Nu se recomanda Antibioterapia
I. F Glicemia este oscilantă
J. A Glicemia este mai mică de 180mg/Dl
96. Dacă se considera ca riscul de hemoragie este semnificativ:
A. F Se poate întrerupe tratamentul antiagregant cu inhibitori COX-1
B. A Nu se poate întrerupe tratamentul antiagregant cu inhibitori COX-1
C. A Dacă se folosesc inhibitori de receptori P2Y12 poate fi intrerupt cu
condiția ca medicul specialist care a prescris medicația antitrombotica sa
aprecieze ca riscul de trombembolie este redus
D. F Prasugrelul se întrerupe 3-5 zile
E. F Ticagrele se intrerup 7 zile
F. A Clopidrogrelul se întrerupe 5 zile
G. A Ticagrele se intrerup 3-5 zile
H. F Prasugrelul se întrerupe 5 zile
I. A Prasugrelul se întrerupe 7 zile
J. F Clopidrogrelul se întrerupe 3-5 zile.
97. Pacienții cu diabet zaharat cu risc crescut:
A. F Prezintă ocazional simptome, dar sunt in echilibru metabolic rezonabil
B. A Prezintă multiple complicații ale bolii
C. F Glicemia a jeun sub 200mm/ dl
D. F Fără istoric recent de hipoglicemie/cetoacidoza
E. A Prezintă slab control metabolic
F. A Nivelul glicemiei peste 200mg/dl
G. A Au frecvente episoade de hipoglicemie
H. A Au frecvente episoade de cetoacidoza
I. F Prezintă doar putine dintre complicațiile diabetului
J. F Au bun control metabolic
98. Pacienții cu diabet zaharat cu risc mediu:
A. F Au bun control metabolic
B. A HBA1C 6,2-7%
C. A Glicemia a jeun sub 200mm/ Dl
D. F HBA1c 4-6,2%
E. F Nu prezintă complicații neurologice, vasculare, infecțioase
F. FAu un regim stabil
G. A Prezintă ocazional simptome, dar sunt in echilibru metabolic rezonabil
H. A Fără istoric recent de hipoglicemie/cetoacidoza
I. F Glicemia a jeun sub 140mg/dl
 J. A Prezintă doar putine dintre complicațiile diabetului
99. Pacienții cu diabet zaharat cu risc scăzut:
A. A HBA1c 4-6,2%
B. F Prezintă doar putine dintre complicațiile diabetului
C. A Au bun control metabolic
D. F HBA1C 6,2-7%
E. F Fără istoric recent de hipoglicemie/cetoacidoza
F. F Prezintă ocazional simptome, dar sunt in echilibru metabolic rezonabil
G. F Glicemia a jeun sub 200mm/ Dl
H. A Au un regim stabil
I. A Glicemia a jeun sub 140mg/dl
J. A Nu prezintă complicații neurologice, vasculare, infecțioase
100. Următoarele afirmații sunt corecte despre contraindicațiile extractiei
dentare:
A. A-La pacienții cu leucemii cronice se impune antibioprofilaxia infecțiilor locale
B. A-La pacientii cu leucemii cronice se impun măsuri hemostatice locale (sutura)
C. A-Infecția HIV/SIDA se poate transmite relativ usor
D. F-La pacientii cu leucemii cronice se impun măsuri hemostatice generale (sutura)
E. A-La pacienții cu tulburări hepatice apar modificări importante in hemostaza
F. F-Infecita HIV/SIDA este mai contagioasa decât hepatita
G. A-La pacienții cu tulburări hepatice de etiologie virală (hepatite B, C) se vor aplica
măsuri speciale de protecție a personalului medical
H. F-Nu se impune o atentie deosebita in manipularea materialelor sanitare sau a
intrumentarului folosit
I. F-Pacienții cu diabet nu sunt expusi riscului unor complicatii postextractionale
J. F-La pacienții cu leucemii cronice nu se impune antibioprofilaxia infecțiilor locale
101. Pentru odontectomia molarilor de minte inferiori se vor respecta
urmatoarele principii:
A. F luxarea si extractia molarului
B. A separatia corono-radiculara
C. F reaplicarea lamboului
D. A sutura intr-un plan cu fire separate
E. A irigarea plagii postextractionale
F. A ostectomia
G. A indepartarea fragmentelor dentare restante
H. F evidentierea coroanei molarului inclus
I. F incizia si decolarea unui lambou muco-periostal
J. F regularizarea planului osos
102. In cazul odontectomiei molarului 3 inferior se pot practica urmatoarele
incizii:
A. A incizia in “baioneta”
B. A incizia “plic”
C. A Incizie oblica in jos in dreptul radacinii distale a molarului de 12 ani
D. F incizia in “T”
E. F incizia trapezoidala
F. F Incizie ce porneste de la papila gingivala distala a molarului de 6 ani inferior
G. A incizie verticala de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibular
H. A incizia cu decolarea unui lambou “cu trei laturi”
I. F incizia in “L”
J. F incizia triunghiulara
103. Investigatiile radiologice indicate in vederea realizarii unei odontectomii a
molarului de minte inferior sunt:
A. F radiografie de fata si de profil
B. A ortopantomograma
C. F radiografie de mandibula defilata
D. A radiografie axiala cu film ocluzal
E. A radiografie axiala cu film “muscat”
F. A Cone-beam computerized tomography
G. A cranio-faciale
H. F radiografie in incidenta Clark
I. F radiografie bite-wing
J. F radiografie retroalveolara
104. Trepanarea osului alveolar, sectionarea, luxarea si extractia dintelui:
A. A- In cazul incluziei mezio-angulare, dupa ce coroana este eliberata pana aproape de
linia coletului spre distal si vestibular, se sectioneaza portiunea distala.
B. A- In incluzia orizontala se sectioneaza coroana astfel incat sa ramana vizibil un
segment radicular de aproximativ 2 mm.
C. F- Decolarea lamboului se face cu decolatorul spre lateral.
D. A- In incluzia disto-angulara se poate practica un mic orificiu in blocul radicular, care
sa permita aplicarea elevatorului si indepartarea monobloc a radacinilor.
E. F- In incluzia disto-angulara, este de multe ori necesara o ostectomie extinsa spre
mezial, urmata de extractia dintelui.
F. F- Indiferent de tipul de incizie practicat, aceasta se va practica patrunzand cu
bisturiul direct pana la os, sectionand mucoasa si periostul.
G. F- In incluzia disto-angulara se poate sectiona mai intai coroana.
H. A Marginile osoase se regularizeaza cu o pensa ciupitoare de os sau cu o freza sferica
de dimensiune mare.
I. F- Trepanarea osului alveolar se realizeaza cu ajutorul frezelor cilindrice.
J. A- In incluzia verticala, in cazul in care molarul prezinta radacini drepte, paralele sau
divergente, care ingreuneaza extractia, se poate practica o separatie interradiculara a
molarului.
105. Indicatiile postoperatorii dupa odontectomia molarilor de minte inferiori
se refera la:
A. F- Se indica aplicarea de prisnitz rece pe zona tumefiata a doua zi.
B. A- Se recomanda o alimentatie la temperatura camerei in primele 24-48 ore.
C. F- Se recomanda o alimentatie lichida in primele 24-48 ore.
D. A- Este indicata folosirea solutiilor antiseptice (clorhexidina).
E. F- Se recomanda indepartarea cheagului alveolar.
F. F- Periajul se reia imediat.
G. A- Se indica aplicarea de prisnitz la temperatura camerei a treia zi.
H. F- Tamponament intraaalveolar se va mentine 1-2 ore.
I. A- Se poate institui antibioterapia.
J. A- Se recomanda analgetice si antiinflamatoare.
106. Odontectomia caninilor superiori inclusi:
A. A Se indica atunci cand caninul inclus a provocat tulburari nervoase si trofice.
B. A Este indicata cand spatiul de pe arcada este insuficient, iar dintele nu poate
beneficia de o redresare chirurgical-ortodontica.
C. F Incizia se practica palatinal in santul gingival intre incisivul central si fata meziala a
molarului de 6 ani.
D. A Este o metoda de tratament conservatoare.
E. F In raport cu pozitia caninului se poate practica odontectomia pe cale palatinala si pe
cale mixta.
F. F Se poate practica o anestezie periferica a nervului orbitar pe cale orala.
G. ASe indica atunci cand caninul inclus a provocat tulburari mecanice si tumorale.
H. A Aceasta metoda va fi folosita in toate cazurile in care caninul inclus a provocat
complicatii septice locale sau generale.
I. F Se practica anestezia nervului incisiv si a nervului palatin anterior.
J. F Sectionarea corono-radiculara este de obicei necesara.
107. Redresarea chirurgical-ortodontica:
A. A Se practica cand incluzia nu este profunda.
B. F Este metoda chirurgicala care consta in descoperirea coroanei caninului inclus si
ancorarea acesteia in scopul redresarii si tractionarii rapide.
C. A Ancorarea pericoronara cu sarma de wipla se practica cand se prefigureaza
decimentarea sau ruperea dispozitivului de ancorare.
D. A Foarte importanta este tehnica de ancorare intraoperatorie.
E. F Descoperirea chirurgicala a coroanei nu urmeaza etapele clasice ale odontectomiei.
F. A Este indicata cand dintele este intr-o pozitie usor oblica.
G. F Tratamentul cuprinde patru etape principale.
H. A Ancorarea pericoronara cu sarma de wipla are dezavantajul unui sacrificiu osos
mare.
I. F Metoda se practica indiferent de varsta pacientului.
J. F Este indicata cand dintele prezinta anomalii minore de forma si volum.
108. Odontectomia caninilor superiori inclusi pe cale palatinala presupune:
A. A Sectionarea corono-radiculara este necesara atunci cand exista un contact intre
radacinile dintilor vecini si caninul inclus.
B. A Se ridica o rondela osoasa ce va fi indepartata.
C. A Fibromucoasa decolata se mentine indepartata cu ajutorul unui fir de sutura trecut
prin marginea libera a lamboului.
D. F Se spala plaga cu solutie antiseptica.
E. F practica o incizie de la fata distala a molarului de 6 ani de pe o parte pana la celalalt
molar de 6 ani in incluziile bilaterale.
F. A Sectionarea corono-radiculara este necesara atunci cand exista o anomalie de forma
corono-radiculara.
G. F Se practica o incizie antero-posterioara pe linia mediana de 2-3 cm.
H. F Luxatia si extractia se realizeaza cu elevatorul drept si clestele de frontal superior.
I. F Se practica o incizie in santul gingival, de-a lungul dintilor, intre incisivul central si
molarul de 6 ani.
J. A Trepanarea osoasa se face cu frezele sferica si cilindrica.
109. Referitor la separatia interradiculara pot fi afirmate urmatoarele:
A. F Radacinile se separa cu instrumentar rotativ prin crearea unui sant superficial.
B. F Daca restul radicular este la nivelul osului alveolar este de multe ori necesara
asocierea separatiei cu aveolotomie.
C. A Daca dintii prezinta distructie coronara extinsa sau distructie a unei portiuni
coronare care nu permite aplicarea eficienta a clestelui se indica separatia
interradiculara.
D. A Daca examenul radiologic releva prezenta unei radacini foarte curbe, divergente, cu
fenomene de hipercementoza sau solidarizare interradiculara (dinte barat) se indica
separatia interradiculara.
E. A Daca molarii temporari nu prezinta rizaliza semnificativa si exista riscul de
smulgere a mugurelui dintelui permanent se indica separatia interradiculara.
F. A Daca s-a produs o fractura coronara sau corono-radiculara in timpul manevrelor de
extractie cu elevatorul sau clestele se indica separatia interradiculara.
G. F Separatia interradiculara poate fi definitivata cu elevatorul curb.
H. F La nivelul molarilor inferiori se va practica o separatie radiculara “in T” sau “in Y”
F La nivelul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara liniara.
I. A Daca examenul radiologic releva prezenta unor radacini divergente se indica
separatia interradiculara.
110. Accidentele intraoperatorii in odontectomia caninului inclus pot fi
urmatoarele:
A. A Deschiderea sinusului maxilar
B. F Leziuni nervoase
C. F Lezarea arterei palatine
D. F Fracturarea coroanei dintilor vecini
E. A Luxarea dintilor vecini
J F Fractura coronara a dintilor antagonisti
F. A Deschiderea foselor nazale
G. A Fractura procesului alveolar
H. F Fractura tuberozitatii maxilare
I. A Fracturarea apexurilor dintilor vecini
111. Care afirmatii sunt corecte despre lamboul semilunar?
A. A Lamboul semilunar este format dintr-o incizie convexă spre marginea gingivală
B. A Lamboul semilunar este format dintr-o incizie curbă
C. A Extremitățile inciziei trebuie situate la distanță de cel puțin un dinte de locul de
abord chirurgical
D. F Convexitatea maximă a inciziei se situează la 5-10 cm distanță de capetele inciziei
E. A Incizia pentru lamboul semilunar începe la limita între mucoasa fixă și cea mobilă
F. A Convexitatea maximă a inciziei se situează la 5-10 mm distanță de capetele inciziei
G. F Lamboul semilunar este format dintr-o incizie concavă spre marginea gingivală
H. F Incizia pentru lamboul semilunar se face doar în mucoasă mobilă
I. F Extremitățile inciziei trebuie situate doar în dreptul dintelui pentru care se realizează
abordul chirurgical
J. F Lamboul semilunar este format dintr-o incizie dreaptă
112. Care afirmatii sunt corecte despre lamboul semilunar?
A. F După decolarea și reclinarea lamboului se expune treimea cervicală a rădăcinii
dentare
B. A Prin realizarea lamboului semilunar nu se intervine asupra marginii gingivale libere
C. F Lamboul semilunar necesită o anestezie locală extinsă
D. A Incizia trebuie să fie situate la cel putin 3 mm de șanțul gingival
E. F Prin realizarea lamboului semilunar se intervine asupra marginii gingivale libere
F. A Lamboul semilunar este format dintr-o incizie curbă
G. F După decolarea și reclinarea lamboului se expune furcația dinților pluriradiculari
H. A Lamboul semilunar nu necesită o anestezie locală extinsă
I. F Se recomandă ca cea mai mare parte a inciziei să fie situată în gingivomucoasa
mobilă
J. A Se recomandă ca cea mai mare parte a inciziei să fie situată în gingivomucoasa fixă
113. Următoarele afirmații sunt avantaje ale lamboului semilunar:
A. F Dimensiunile limitate ale lamboului oferă un acces minim și uneori apexul este
dificil de localizat
B. A Incizia și decolarea sunt facile
C. A După decolarea și reclinarea lamboului seexpune zona apexului dentar
D. A Prin lamboul semilunar nu se intervine asupra marginii gingivale libere
E. F Incizia poate produce hemoragie intraoperatorie
F. A Se evită dehiscențele non-patologice
G. F Lamboul semilunar favorizează apariția dehiscențelor
H. F Nu există punct de referință pentru repoziționarea lamboului
I. F Dacă se evaluează eronat dimensiunile leziunii periapicale este nevoie de extinderea
inciziei
J. A Lamboul semilunar nu necesită o anestezie locală extinsă
114. Următoarele afirmații sunt dezavantaje ale lamboului semilunar:
A. F Daca incizia și sutura interesează și mucoasa mobilă , nu pot aparea dureri
postoperatorii
B. ADaca incizia și sutura interesează și mucoasa mobilă, datorită musculaturii periorale
care tracționează plaga, poate aparea o vindecare întârziată
C. ASe poate produce un defect gingival (fisură) dacă incizia este realizată prea aproape
de marginea gingivală
D. ADaca incizia și sutura interesează și mucoasa mobilă , pot aparea dureri
postoperatorii
E. AInserțiile musculare și ale frenurilor reprezintă obstacole anatomice care implică
modificarea traseului inciziei
F. FColțurile lamboului se pot necroza
G. FRepoziționarea lamboului nu ridică probleme deoarece există puncta de referință
H. FDaca incizia și sutura interesează și mucoasa mobilă, datorită musculaturii periorale
care tracționează plaga, vindecarea se va realiza mai rapid
I. A Decolarea lamboului se realizează folosind uneori forte excesive
J. ANu există punct de referință pentru repoziționarea lamboului
115. Care afeirmații sunt adevărate despre lamboul Ochsenbein-Luebke?
A. F Lamboul este format dintr-o incizie curbă, convexă spre marginea gingivală
B. AEste un lambou trapezoidal
C. F Esteun lambou triunghiular
D. A Incizia orizontală se află la distanță de marginea gingivală liberă
E. AInciziile oblice converg spre marginea gingivală
F. AInciziile oblice se realizează între eminențele radiculare ale dinților vecini leziunii
G. ALamboul este format dintr-o incizie orizontală și doua inizii oblice
H. FLamboul este format dintr-o incizie curbă, concavă spre marginea gingivală
I. F Inciziile oblice se realizează deasupra eminențelor radiculare ale dinților vecini
leziunii
J. FInciziile oblice converg spre apical
116. Care afirmații sunt adevărate despre lamboul Ochsenbein-Luebke?
A. AInciziile verticale formează întotdeauna un unghi obtuz cu incizia orizontală
B. FInciziile verticale formează întotdeauna un unghi ascuțitcu incizia orizontală
C. ADecolarea și reclinarea lamboului se realizează cu ușurință
D. FNu există puncte de referință pentru repoziționarea lamboului
E. AFestonul gingival nu este interesat
F. FFestonul gingival este interesat
G. AExistă puncte de referință pentru repoziționarea lamboului
H. FDecolarea și reclinarea lamboului se realizează cu greutate
I. ABaza lamboului este mai largă decât lungimea inciziei orizontale
J. FBaza lamboului este mai mare decât lungimea inciziei orizontale
117. Următoarele afirmații reprezintă avantaje ale lamboului Ochsenbein-
Luebke:
A. ARepoziționarea lamboului nu ridică probleme datorită existenței punctelor de
referință
B. ADecolarea și reclinarea lamboului se realizează cu ușurință
C. ALamboul este ușor de realizat și decolat
D. ADupă decolarea lamboului, accesul este favorabil
E. FDacă nu se evaluează correct dimensiunile leziunii, incizia vertical poate intersecta
leziunea
F. ARealizarea lamboului scade riscul unei retracții gingivale
G. FIrigația lamboului poate fi deficitară
H. FInserțiile musculare reprezintă obstacole ce pot necesita modificarea inciziei
orizontale
I. FSutura este dificilă deoarece lamboul de mucoasă fixă este subțire
J. FColțurile lamboului se pot necroza
118. Următoarele afirmații reprezintă dezavantaje ale lamboului Ochsenbein-
Luebke:
A. F Decolarea și reclinarea lamboului se realizează cu ușurință
B. A Sutura este dificilă deoarece lamboul de mucoasă fixă este subțire
C. F Lamboul este ușor de realizat și decolat
D. A Colțurile lamboului se pot necroza
E. A Irigația lamboului poate fi deficitară
F. F După decolarea lamboului, accesul este favorabil
G. F Repoziționarea lamboului nu ridică probleme datorită existenței punctelor de
referință
H. A Dacă nu se evaluează correct dimensiunile leziunii, incizia verticală poate
intersecta leziunea
I. F Realizarea lamboului scade riscul unei retracții gingivale
J. A Inserțiile musculare reprezintă obstacole ce pot necesita modificarea inciziei
orizontale
119. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate despre lamboul
triunghiular?
A. F Lamboul triunghiular este format dintr-o incizie orizontală în șanțul gingival și
doua incizii verticale de descărcare
B. A Lamboul triunghiular este format dintr-o incizie orizontală în șanțul gingival și o
incizie vertical de descărcare
C. A Incizia vertical se realizează în spațiul dintre eminențele radiculare, lateral de
leiune
D. A Incizia orizontală se întinde până la 2-3 dințifață de leziune
E. F Incizia orizontală nu interesează și papilele dentare
F. A Incizia vertical se practică lao distanță de 1-2 dinți de leziune
G. F Lamboul este indicat pentru dinți cu rădăcini lungi
H. A Incizia orizontală interesează și papilele dentare
I. F Irigația acestui lambou este minimă
J. F Incizia vertical se realizează deasupra eminențelor radiculare, lateral de leiune
120. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate despre lamboul
triunghiular?
A. A .Tracționarea lamboului este dificilă
B. F. Tracționarea lamboului este realizată cu ușurință
C. A. Lamboul este indicat pentru dinți cu rădăcini scurte
D. F. Sutura interdentară se realizează cu ușurință
E. F Inciziile lamboului trebuie să fie prelungite în cazul dinților cu rădăcini scurte
F. A Irigația acestui lambou este maximă
G. F Repoziționarea lamboul se face greu deoarece nu există puncta de referință
H. A Inciziile lamboului trebuie să fie prelungite în cazul dinților cu rădăcini lungi
I. A Repoziționarea lamboul se face cu ușurință deoarece există puncta de referință
J. F Interesarea prin incizie a festonului gingivalnu produce defecte fizionomice
121. Următoarele afirmații reprezintă avantaje ale lamboului triunghiular:
A. F Sutura interdentară se realizează cu ușurință
B. A Lamboul este indicat pentru dinți cu rădăcini scurte
C. A Irigația acestui lambou este maximă
D. A Sunt facilitate chiuretajul parodontal și aleveoloplastia, dacă acestea sunt necesare
E. F Interesarea prin incizie a festonului gingivalnu produce defecte fizionomice
F. A Riscul de intersectare al leziunii este eliminat
G. F Inciziile lamboului trebuie să fie prelungite în cazul dinților cu rădăcini lungi
H. A Repoziționarea lamboul se face cu ușurință deoarece există puncte de referință
I. F Inciziile lamboului trebuie să fie prelungite în cazul dinților cu rădăcini scurte
J. F Tracționarea lamboului este realizată cu ușurință
122. Următoarele afirmații reprezintă dezavantaje ale lamboului triunghiular:
A. A Sutura interdentară ese dificilă
B. A Inciziile lamboului trebuie să fie prelungite în cazul dinților cu rădăcini lungi
C. A Daca incizia se extinde în mucoasa mobile pentru a favoriza accesul, pot aparea
dureri postoperatorii
D. F Lamboul este indicat pentru dinți cu rădăcini lungi
E. A Interesarea prin incizie a festonului gingical poate determina un defect fizionomic
F. F Sunt facilitate chiuretajul parodontal și aleveoloplastia, dacă acestea sunt necesare
G. A Tracționarea lamboului este realizată cu dificultate
H. F Repoziționarea lamboul se face cu ușurință deoarece există puncte de referință
I. F Irigația acestui lambou este maximă
J. F Riscul de intersectare al leziunii este eliminat
123. Următoarele afirmații despre lamboul intrasulcular trapezoidal sunt
adevărate?
A. A Inciziile verticale se realizează în spațiul dintre eminențele radiculare
B. F Incizia orizontală se realizează la dinstanță de șanțul gingival
C. F Inciziile verticale se realizează deasupra eminențelor radiculare
D. A Incizia orizontală interesează festonul gingival și papilele interdentare
E. F Incizia orizontală nu interesează festonul gingival și papilele interdentare
F. A Este contruit dintr-o incizie orizontală în șanțul gingival și două incizii verticale de
descărcare
G. A Inciziile verticale se realizează la o distanță de 1-2 dinți (mezial și distal) de leziune
H. F Este contruit dintr-o incizie orizontală în șanțul gingival și o incizie verticală de
descărcare
I. A Incizia orizontală se realizează în șanțul gingival
J. F Inciziile verticale se realizează la o distanță de 1-2 dinți (vestibular și oral) de
leziune
124. Următoarele afirmații despre lamboul intrasulcular trapezoidal sunt
adevărate?
A. F Lamboul nu este indicat pentru abordul mai multor dinți
B. F Inciziile verticale diverg spre festonul gingival
C. F Tensiunea în lambou este maximă
D. A Extremitatea liberă este mai mică decât baza lamboului
E. F Baza lamboului este mai mică decât extremitatea liberă
F. A Inciziile verticale converg spre festonul gingival
G. F Inciziile verticale sunt convergente spre apical
H. A Tensiunea în lambou este minimă
I. A Inciziile verticale sunt divergente spre apical
J. A Baza lamboului este mai largă decât extremitatea liberă
125. Următoarele afirmații sunt avantaje ale lamboului intrasulcular
trapezoidal:
A. F Repoziționarea lamboului ridică probleme deoarece nu există puncte de referință
B. F Accesul chirurgical nu este bun
C. A Repoziționarea lamboului nu iridică probleme deoarece există puncte de referință
D. A Tensiunea în lambou este minimă
E. F Tensiunea în lambou este maximă
F. F Nu este facilitat chiuretajul parodontal
G. A Accesul chirurgical este foarte bun
H. A Lamboul este indicat pentru abordul unei leziuni importante
I. A Lamboul este indicat pentru abordul mai multor dinți
J. F Vascularizația lamboului este deficitară
126. Următoarele afirmații sunt dezavantaje ale lamboului intrasulcular
trapezoidal:
A. F Repoziționarea lamboului nu ridică probleme deoarece există puncte de referință
B. F Tensiunea în lambou este minimă
C. A Interesarea prin incizie a festonului gingival poate duce la un deficit fizionomic
D. A Vascularizația lamboului este deficitară
E. F Lamboul este indicat pentru abordul mai multor dinți
F. F Lamboul este indicat pentru abordul unei leziuni importante
G. A Decolarea lamboului este dificilă la început
H. A Sutura interdentară este dificilă
I. F Accesul chirurgical este foarte bun
J. A Igiena orală este dificil de menținut
127. Care din următoarele afirmații sunt adevărate despre lamboul gingival în
plic?
A. A Incizia interesează festonul gingival și papilele interdentare
B. A Lamboul se extinde la nivelul a 4-5 dinți din vecinătatea procesului patologic
C. F Este format dintr-o incizie orizontală la nivel palatinal, la distanță de marginea
gingivală libera
D. A Lamboul gingival în plic se poate asocia cu o incizie de descărcare (0.5 cm) anterior
de canalul palatin mare, cu sau fară incizia de descărcare posterior de canalul nazo-
palatin
E. F Se folosește doar pentru abordul chirurgical vestibular
F. F Incizia lamboului se extinde doar la nivelul dintelui pentru care se intervine
chirurgical
G. A Este format dintr-o incizie orizontală de-a lungul marginii libere gingivale
H. F Incizia nu interesează festonul gingival și papilele interdentare
I. A Se folosește doar pentru abordul chirurgical palatinal
J. F Se folosește doar pentru abordul chirurgical vestibular
128. Următoarele afirmații sunt adevărate despre lamboul gingival în plic:
A. F Accesul și vizibilitatea rădăcinilor dentare sunt maxime
B. A Repoziționarea lamboului se realizează cu ușurință
C. A Decolarea lamboului este dificilă
D. A Concomitenct cu realizarea lamboului gingival în plic se poate realiza și
gingivectomia
E. ATensiunea asupra lamboului este excesivă
F. F Hemoragiile intraoperatorii nu apar niciodată
G. F Igiena orală este ușor de menținut
H. A Inserția gingivală poate fi modificată după necesități
I. F Repoziționarea lamboului poate fi dificilă
J. F Tensiunea asupra lamboului este minimă
129. Următoarele afirmații sunt dezavantaje ale lamboului gingival în plic:
A. F Lamboul prezintă puncte de referință care să ușureze repoziționarea
B. A Decolarea lamboului este dificilă
C. F Tensiunea asupra lamboului este dificilă
D. F Inserția gingivală poate fi modificată după necesități
E. A Interesarea festonului gingival este completă
F. F Deplasarea laterală a lamboului în timpul suturii este practic imposibilă
G. A Lezarea vaselor palatine poate duce la apariția unor hemoragii mai greu de controlat
H. F Repoziționare lamboului nu ridică probleme
I. A Uneori pot aparea hemoragii
J. F Concomitent cu realizarea lamboului gingival în plic se poate practica și
gingivectomia
130. Următoarele afirmații sunt avantaje ale lamboului gingival în plic:
A. F Lezarea vaselor palatine poate duce la apariția unor hemoragii mai greu de controlat
B. F Tensiunea asupra lamboului este dificilă
C. F Decolarea lamboului este dificilă
D. A Deplasarea laterală a lamboului în timpul suturii este practic imposibilă
E. F Uneori pot aparea hemoragii
F. A Concomitent cu realizarea lamboului gingival în plic se poate practica și
gingivectomia
G. F Interesarea festonului gingival este completă
H. A Lamboul prezintă puncte de referință care să ușureze repoziționarea
I. A Inserția gingivală poate fi modificată după necesități
J. A Repoziționare lamboului nu ridică probleme
131. Care afirmații sunt corecte despre frenul labial?
A. F La edentați, frenurile hiperplazice maxilare pot fi associate cu diastema
B. A La dentați, frenurile hiperplazice maxilare pot fi asociate cu diastema
C. F Frenul labial hiperplazic este întâlnit la mandibula și mai rar la maxilar
D. A Frenul labial hiperplazic este întâlnit la maxilar și mai rar la mandibulă
E. A Iritația cronică exercitată de proteză asupra frenului labial duce la apariția de
ulcerații cronice, dureroase
F. F Este format din benzi groase, alungite de țesut fibros
G. A Este format din benzi subțiri, alungite de țesut fibros
H. A La edentat, frenul hiperplazic, inserat în apropierea crestei alveolare îngreunează
sau face imposibilă stabilitatea protezelor parțiale sau totale
I. F Iritația cronică exercitată de proteză asupra frenului labial NU duce la apariția de
ulcerații cronice, dureroase
J. F La edentat, frenul hiperplazic, inserat în apropierea crestei alveolare ușurează
aplicarea protezelor parțiale sau totale
132. Frenectomia frenului labial:
A. A Sutura plăgii se realizează cu fire separate
B. F Se incizează frenul orizontal de o parte și de alta a sa și se excizeaza supraperiostal
C. F Sutura plăgii se realizează cu fir continuu
D. F Se incizează frenul vertical de o parte și de alta a sa și se excizeaza subperiostal
E. F Se decolează mucoperiostul de-a lungul marginilor inciziilor orizontale și se aplică
un fir de sutură la nivelul fundului de sac vestibular
F. A Se pune frenul în tensiunea prin tracțiunea buzei
G. A Se practică o anestezie locală
H. A Se decolează mucoperiostul de-a lungul marginilor inciziilor verticale și se aplică
un fir de sutură la nivelul fundului de sac vestibular
I. F Vindecarea se realizează per primam
J. A Se incizează frenul vertical de o parte și de alta a sa și se excizeaza supraperiostal
133. Frenoplastia în “Z”:
A. A Se realizează câte o incizie oblică în unghi de 60 de grade la extremitățile defectului
excizional vertical, rezultând o plagă în formă de ,,Z ‘’
B. F Se realizează câte o incizie oblică în unghi de 50 de grade la extremitățile defectului
excizional vertical, rezultând o plagă în formă de ,,Z ‘’
C. F Cele două lambouri mucozale triunghiulare se decolează supraperiostal și se rotează
în plan vertical pentru a închide defectul
D. A Se realizează la nivelul frenului labial
E. F Rezultă două lambouri mucozale dreptunghiulare
F. A Este o intervenție chirurgicală realizată când există anomalii ale frenurilor
G. A Cele două lambouri mucozale triunghiulare se decolează supraperiostal și se rotează
în plan orizontal pentru a închide defectul
H. F Cele două lambouri mucozale triunghiulare se decolează subperiostal și se rotează
în plan orizontal pentru a închide defectul
I. A Rezultă două lambouri mucozale triunghiulare
J. F Se realizează câte o incizie verticală în unghi de 60 de grade la extremitățile
defectului excizional vertical, rezultând o plagă în formă de ,,Z ‘’
134. Frenoplastia cu vestibuloplastie:
A. F Zona de defect osos neacoperit de mucoasă se va epiteliza per primam
B. A Pacientului edentat i se va insera imediat postoperator proteza rebazată
C. A Se indică în cazul frenurilor cu inserție largă la nivelul crestei alveolare
D. F Pacientului edentate NU i se va insera imediat postoperator proteza rebazată
E. F Se indică în cazul frenurilor cu inserție îngustă la nivelul crestei alveolare
F. A Se decolează supraperiostal și se deplasează lamboul mucosal în direcția fundului
de sac vestibular
G. F Se decolează subperiostal și se deplasează lamboul mucosal în direcția fundului de
sac vestibular
H. A Reprezintă intervenția chirurgicală asupra frenului labial
I. A Zona de defect osos neacoperit de mucoasă se va epiteliza per secundam
J. F Reprezintă intervenția chirurgicală asupra frenului lingual
135. Care afirmații sunt adevărate despre frenul lingual?
A. F În cazul frenectomiei rezultă un defect triunghiular
B. F Hiperplazia frenului frenului lingual NU poate fi însoțită de anchiloglosie
C. A Tratamentul hiperplaziei frenului lingual se poate realiza prin frenotomie sau
frenectomie
D. A Hiperplazia frenului frenului lingual poate fi însoțită de anchiloglosie
E. F Tratamentul hiperplaziei frenului lingual se poate realiza prin frenotomie sau
frenoplastie în ,,Z”
F. F Este format din din țesut conjunctiv fibros, ocazional și din fibre ale mușchiului
milohioidian
G. F Se întinde de la baza limbii spre planșeul oral, sau chiar între incisivii centrali
inferiori maxilari
H. A În cazul frenectomiei rezultă un defect romboidal
I. A Se întinde de la baza limbii spre planșeul oral, sau chiar între incisivii centrali
inferiori mandibulari
J. A Este format din din țesut conjunctiv fibros, ocazional și din fibre ale mușchiului
genioglos
136. Care afirmații sunt adevărate despre hiperplazia inflamatorie?
A. A În hiperplaziile incipiente, tratamentul constă din retușuri ale protezei
B. A Este cunoscuta sub mai multe denumiri
C. A Este determinată de protezele parțiale sau totale necorespunzător adaptate
D. A Clinic este de dimensiuni variabile, unică sau multiplă, cu baza de implantare largă
sau îngustă
E. F Apare în zona laterală mandibulară
F. F Apare în zona frontală mandibulară
G. F NU este determinată de protezele parțiale sau totale necorespunzător adaptate
H. A Apare în zona frontala maxilară
I. F În hiperplaziile incipiente, tratamentul constă din retușuri ale protezei și evitarea
purtării protezei pentru 10 zile
J. F În hiperplaziile incipiente, tratamentul este chirurgical
137. Hiperplazia inflamatorie:
A. A Există riscul confuziei diagnostice cu un carcinom de mucoasă alveolară
B. F În hiperplaziile incipiente, tratamentul constă din retușuri ale protezei și evitarea
purtării protezei pentru 10 zile
C. A Tratamentul inițial constă din retușuri ale protezei și evitarea purtării protezei
pentru 14-21 de zile
D. A În tratamentul chirurgical se practică o incizie în jurul bazei de implantare, urmată
de îndepărtarea țesutului hiperplazic
E. F La pacinții aflați sub tratament anticoagulant, riscul sângerării intra- și
postoperatorii este scăzut
F. F Când defectul este larg și nu poate fi suturat, se aplică o grefă de mucoasă sau piele,
sau se protejează plaga cu o meșă iodoformată în vederea epitelizării primare
G. A Se mai întâlnește în literatură sub denumirea de hiperplazie de proteză
H. A Când defectul este larg și nu poate fi suturat, se aplică o grefă de mucoasă sau piele,
sau se protejează plaga cu o meșă iodoformată în vederea epitelizării secundare
I. F În tratamentul chirurgical se practică două incizii în jurul bazei de implantare,
urmată de îndepărtarea țesutului hiperplazic
J. F NU există riscul confuziei diagnostice cu un carcinom de mucoasă alveolară
138. Fibromatoza tuberozitară:
A. A Afecțiunea poate avea și un caracter congenital
B. A Reprezintă o hiperdimensionare vertical și/sau orizontală a tuberozităților maxilare
C. F Afecțiunea NU poate avea și un caracter congenital
D. A Apare în zonele retromolare ale maxilarului, la persoane neprotezate o perioadă
îndelungată de timp
E. F Reprezintă o hiperdimensionare vertical și/sau orizontală a tuberozităților
mandibulare
F. F Clinic, se observă hiperdimensionări tuberozitare uni- sau bilaterale, cu mucoasă
rugoasă, elastice la palpare
G. A Tratamentul chirugical constă din incizii eliptice, pornite distal de tuberozitate,
prelungite spre anterior până în regiunea premolară
H. F Apare în zonele retromolare ale mandibulei, la persoane neprotezate o perioadă
îndelungată de timp
I. FTratamentul chirugical constă din incizii eliptice, pornite mezial de tuberozitate,
prelungite spre anterior până în regiunea premolară
J. A Clinic, se observă hiperdimensionări tuberozitare uni- sau bilaterale, cu mucoasă
netedă, elastice la palpare
139. Care afirmații sunt adevărate despre fibromatoza tuberozitară?
A. A Se decolează supraperiostal țesutul în exces și se excizează în felie de pepene, în
lungul tuberozității maxilare
B. A Apare în urma iritațiilor masticatorii cronice
C. F Atunci când este necesară, modelarea tuberozităților se face unilateral
D. F NU apare în urma iritațiilor masticatorii cronice
E. F Se decolează subperiostal țesutul în exces și se excizează în felie de pepene, în
lungul tuberozității maxilare
F. A Atunci când este necesară, modelarea tuberozităților se face bilateral
G. A Tratamentul chirugical constă din incizii eliptice, pornite distal de tuberozitate
H. F Tratamentul chirugical constă din incizii eliptice, pornite distal de tuberozitate,
prelungite spre posterior până în regiunea premolară
I. A Prin intervenția chirurgicală, tuberozitățile vor dobândi un volum concordant cu
dimensiunile crestei alveolare
J. F Tratamentul chirugical constă din incizii eliptice, pornite mezial de tuberozitate
140. Tratamentul fibromatozei tuberozitare:
A. F Prin intervenția chirurgicală NU se creează un spațiu suficient interarcadic pentru a
se realiza protezarea
B. A Dacă fibromatoza este determinată de o deficiență osoasă maxilară, se recomandă
augmentarea osoasă
C. A Constă din incizii eliptice, pornite distal de tuberozitate, prelungite spre anterior
până în regiunea premolară
D. F Se practică exclusiv o sutură continuă
E. A Se practică sutură continuă sau cu fire separate
F. F Se decoleaza subperiostal țesutul în exces și se excizează în felie de pepene
G. F Dacă fibromatoza este determinată de o deficiență osoasă maxilară, NU se
recomandă augmentarea osoasă
H. F Constă din incizii eliptice, pornite distal de tuberozitate, prelungite spre anterior
până în regiunea caninilor
I. A Se decoleaza supraperiostal țesutul în exces și se excizează în felie de pepene
J. A Prin intervenția chirurgicală se creează totodată un spațiu suficient interarcadic
pentru a se realiza protezarea
141. Următoarele afirmații sunt corecte despre creasta balantă:
A. F Clinic, este prezentă o mucoasă în exces, cu aspect inflamator, localizată de obicei
în zonele edentate frontale
B. F La palpare mucoasa crestei alveolare balante nu este susținuta de osul subiacent și
nu poate fi deplasată in orice direcție
C. A Clinic, este prezentă o mucoasă în exces, fără aspect inflamator, localizată de obicei
în zonele edentate frontale
D. A Rezorbția osoasă este determinată cel mai frecvent de presiunea constantă a unei
proteze dentare mobile incorect adaptată
E. A Rezultă prin rezorbția excesivă a osului maxilar sau mandibular, care nu este
urmată de o retracție corespunzătoare a mucoasei acoperitoare
F. F Reprezintă cel mai adesea efectul iritației mecanice cronice al unei proteze parțiale
sau totale asupra fibromucoasei palatine
G. F Apare cel mai adesea dupa traumatisme sau intervenții chirurgicale orale (excizii de
țesuturi, extracții dificile)
H. A La palpare mucoasa crestei alveolare balante este nesusținuta de osul subiacent și
poate fi deplasată in orice direcție
I. A Mucoasa crestei alveolare balante este nedureroasă la palpare
J. F Mucoasa crestei alveolare balante este dureroasă la palpare
142. Tratamentul chiurgical preprotetic in cazul crestei balante constă în ?
A. A Se face o anestezie locoregională, urmată de două incizii (una vestibuiară și alta
orală)
B. A Nu se aplică o tracțiune excesivă celor două margini ale plagii, deoarece există
posibilitatea scurtării vestibulului
C. F Acoperirea defectului cu mucoasa orală se face în circa 3-4 saptamâni, prin
epitelizare secundara
D. F Tratamentul se face în condiții de anestezie locoregională și constă în două incizii
(una mezială și alta distală), în jurul axului lung al crestei balant, urmate de excizia
mucoasei în exces
E. F Tratamentul chirurgical nu este obligatoriu deoarece proteza aplicată pe o creastă
balantă este stabilă, iar riscul apariției leziunilor de decubit pe creastă sau în alte zone
ale câmpului protetic este scăzut
F. F Intervenția chirurgicală se concentrează doar asupra osului și constă în augmentare
osoasă
G. A În situația în care creasta balanta a fost determinată de o deficiență osoasă, se poate
analiza oportunitatea unei augmentări osoase
H. A Cele două incizii se realizează în jurul axului lung al crestei balante
I. F Examneul histopatologic este obligatoriu
J. A Mucoasa în exces este excizată, se apropie marginile plăgii și se suturează prin
sutură continuă sau cu fire separate
143. Care afirmații sunt adevărate despre hiperplazia inflamatorie papilară
palatinală?
A. A Alți factori favorizanți ai afecțiunii sunt: infecțiile micotice orale, igiena orala
deficitară
B. F Apare în urma iritațiilor cronice masticatorii la persoane neprotezate o perioadă
îndelungată de timp
C. F În cele mai frecvente cazuri a fost evidențiată la pacienți dentați
D. A Reprezintă cel mai adesea efectul iritației mecanice cronice al unei proteze parțiale
sautotale asupra fibromucoasei palatine
E. A Clinic, zona palatinală este eritematoasă, inflamată, cu multipli micronoduli uniți,
grupați sub formă de ciorchine
F. F Apare cel mai adesea dupa traumatisme sau intervenții chirurgicale orale (excizii de
țesuturi, extracții dificile)
G. F Clinic, este prezentă o mucoasă palatinală fără aspect inflamator, localizată de
obicei în zonele edentate frontale
H. A În cazuri rare a fost evidențiată și la pacienți dentați
I. A Deși unii autori au considerat-o ca fiind premalignă, leziunea este mai degrabă
inflamatorie decât tumorală
J. F Examenul histopatologic nu este obligatoriu, leziunea fiind mai degrabă
inflamatorie decât tumorală
144. Tratamentul chiurgical preprotetic in cazul hiperplaziei inflamatorii
papilare palatinale constă în?
A. F Tratamentul se face în condiții de anestezie locoregională și constă din
electroexciziaia mucoasei afectate împreună cu periostul subiacent
B. F Acoperirea defectului cu mucoasa orală se face în circa 3-4 luni, prin epitelizare
secundară
C. F După îndepartarea țesutului fibromatos, se practică sutura continuă sau cu fire
separate.
D. F Imediat postoperator, nu se recomandă aplicarea protezei bolnavului sau a unei placi
palatinale preconfecționate
E. A Imediat postoperator, se poate aplica proteza bolnavului sau o placă palatinală
preconfecționată, în scop hemostatic și de favorizare a procesului de vindecare
F. A Examenul histopatologic este obligatoriu
G. F Examenul histopatologic nu este obligatoriu, leziunea fiind mai degrabă
inflamatorie decât tumorală
H. A Unii autori recomandă metoda abraziunii mucodermice
I. A Acoperirea defectului cu mucoasa orală se face în circa 3-4 saptamâni,prin
epitelizare secundară
J. ATratamentul se face în condiții de anestezie locoregională și constă din
electroexcizia mucoasei afectate cu respectarea periostului
145. Următoarele afirmații sunt adevărate despre bridele vestibulare și
paralinguale:
A. F La pacinții dentați, prin tracțiunea pe care o exercită asupra parodonțiului marginal,
bridele pot determina apariția unor traumatisme
B. F Bridele cu inserție paralelă pe câmpul protetic creează dificultăți de protezare sau o
fac imposibilă
C. A În funcție de poziția lor, bridele limitează mișcările buzelor, obrajilor, planșeului
sau limbii și determină tulburări funcționale
D. A La pacinții dentați, prin tracțiunea pe care o exercită asupra parodonțiului marginal,
bridele pot determina apariția unor pungi parodontale
E. A Bridele cu inserție perpendiculară pe câmpul protetic creează dificultăți de
protezare sau o fac imposibilă
F. F La dentați, bridele maxilare pot fi asociate cu diastema, iar la mandibulă cu
diastema sau cu afectări parodontale
G. F Forma și dimensiunile bridelor nu sunt sunt variate, acestea fiind doar subțiri și
alungite
H. F Bridele sunt formate din țesut conjunctiv fibros, ocazional și din fibre ale
mușchiului genioglos, acoperite de mucoasa orală
I. A Apar cel mai adesea după traumatisme sau intervenții chirurgicale orale (excizii de
țesuturi, extracții dificile)
J. A Bridele reprezintă mănunchiuri de țesut fibros, învelite de mucoasa orală, plasate
mai ales la nivelul vestibulului cavității orale
146. Tratamentul chiurgical preprotetic in cazul bridelor vestibulare și
paralinguale constă în ?
A. F Pentru bridele groase, se practică secționarea transversală perpendicular pe bridă,
urmată sau nu de sutura longitudinală
B. F Pentru bridele groase, se practică excizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și urmată sau nu de sutura longitudinală
C. A Scopul tratamentului este de a elibera țesuturile moi labio-geniene sau paralinguale
de procesul alveolar sau creasta alveolara
D. A Pentru bridele subțiri, se practică secționarea transversală perpendicular pe bridă,
urmată sau nu de sutura longitudinală
E. A Scopul tratamentului este de a reface profunzimea șanțurilor periosoase
F. F Pentru bridele groase, se practiă incizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și sutura longitudinală
G. F Pentru bridele subțiri, se practiă excizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și sutura longitudinală
H. F Pentru bridele groase, se practiă excizia bridei, cu decolarea mucoasei împreună cu
periostul și sutura longitudinală
I. A Pentru bridele groase, se practiă excizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și sutura longitudinală
J. A Tratamentul bridelor, efectuat în anestezie locală, este asemanator cu cel aplicat
frenurilor
147. Următoarele afirmații sunt adevărate despre stările patologice de la
nivelul țesuturilor moi ale câmpului protetic:
A. A Hiperplazia inflamatorie apare în special in zona frontală maxilară și este
determinată de protezele parțiale sau totale necorespunzator adaptate, prin iritație
permanentă asupra mucoasei subiacente
B. A Creasta balantă rezultă prin rezorbția excesivă a osului maxilar sau mandibular,
care nu este urmată de o retracție corespunzătoare a mucoasei acoperitoare
C. F Fibromatoza tuberozitară nu poate avea și un caracter congenital
D. F Creasta balantă reprezintă cel mai adesea efectul iritației mecanice cronice al unei
proteze parțiale sau totale asupra fibromucoasei palatine
E. F Hiperplazia inflamatorie papilară palatină poate avea și un caracter congental
F. A Fibromatoza tuberozitară apare în urma iritațiilor cronice masticatorii, in zonele
edentate retromolare ale maxilarului, la persoane protezate o perioadă îndelungată de
timp
G. F Creasta balantă rezultă prin rezorbția excesivă a osului maxilar sau mandibular, care
este urmată de o retracție corespunzătoare a mucoasei acoperitoare
H. A Bridele vestibulare și paralinguale apar cel mai adesea dupa traumatisme sau
intervenții chirurgicale orale (excizii de țesuturi, extracții dificile)
I. A Fibromatoza tuberozitară apare în urma iritațiilor cronice masticatorii, in zonele
edentate retromolare ale maxilarului, la persoane neprotezate o perioadă îndelungată
de timp
J. F Hiperplazia inflamatorie papilară palatină reprezintă cel mai adesea efectul iritației
mecanice cronice al unei proteze parțiale sau totale asupra fibromucoasei palatine
148. Tratamentul chiurgical preprotetic in cazul bridelor vestibulare și
paralinguale constă în ?
A. A Dacă bridele sunt rezultatul inserției unui fascicul muscular la nivelul crestei
edentate fixarea mușchiului după decolare va fi obținută prin fire de sutură in "U'',
prinse pe burdonete la tegument
B. F Postoperator, indiferent de metoda aplicată, nu se recomandă aplicarea protezei
conformator sau proteza pacientului rebazată
C. F Periostul denudat rezultat se va epiteliza per primam
D. A Postoperator, indiferent de metoda aplicata, pentru mentinerea profunzimii fundului
de sac vestibular se vor aplica meșe iodoformate, proteze conformator sau proteza
pacientului rebazată
E. A Periostul denudat rezultat se va epiteliza per secundam
F. F Pentru bridele groase, se practică secționarea transversală perpendicular pe bridă,
urmată sau nu de sutura longitudinală
G. A Dacă bridele sunt rezultatul inserției unui fascicul muscular la nivelul crestei
edentate fixarea mușchiului după decolare va fi obținută prin sutura la periost în noua
poziție
H. F Dacă bridele sunt rezultatul inserției unui fascicul muscular la nivelul crestei
edentate, se va face decolarea și reinserția mușchiului la nivelul crestei edentate
I. A Dacă bridele sunt rezultatul inserției unui fascicul muscular la nivelul crestei
edentate, se va face decolarea și reinserția mușchiului la nivelul fundului de sac
vestibular
J. F Pentru bridele subțiri, se practiă excizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și sutura longitudinală
149. Următoarele afirmații sunt adevărate despre stările patologice de la
nivelul țesuturilor moi ale câmpului protetic:
A. A Clinic, la nivelul crestei alveolare balante se constată o mucoasă în exces, fără
aspect inflamator
B. F Mucoasa crestei alveolare balante este nedureroasă la palpare, localizată de obicei în
zonele edentate posterioare
C. A Clinic, hiperplazia inflamatorie papilară palatinală prezintă o zonă eritematoasă,
inflamată, cu multipli micronoduli uniți, grupați sub formă de ciorchine
D. A Clinic, la nivelul fibromatozei tuberozitare se observă hiperdimensionări ale
tuberozității uni- sau bilaterale, cu mucoasa netedă, elastică la palpare
E. F La palpare mucoasa crestei alveolare balante nu este susținuta de osul subiacent și
nu poate fi deplasată in orice direcție
F. F Bridele sunt formate din țesut conjunctiv fibros, ocazional și din fibre ale
mușchiului genioglos, acoperite de mucoasa orală
G. F Clinic, la nivelul crestei alveolare balante se constată o mucoasă în exces, cu aspect
inflamator
H. F Hiperplazia inflamatorie papilară palatinală poate avea și un caracter congenital
I. A Clinic, hiperplazia inflamatorie gingivală este de dimensiuni variabile, unică sau
multiplă, cu baza de implantare largă sau îngustă
J. A Mucoasa crestei alveolare balante este nedureroasă la palpare, localizată de obicei
în zonele edentate frontale
150. Următoarele afirmații sunt adevărate despre tratamentul chirurgical
preprotetic al părților moi:
A. F Tratamentul chirurgical al hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale constă din
electroexcizia mucoasei afectate împreună cu periostului subiacent
B. F lntervențiile chirurgicale asupra frenului lingual constau în: frenectomie,
frenoplastia in "Z"și frenoplastia cu vestibuloplastie
C. A Pentru bridele subțiri, se practică secționarea transversală perpendicular pe bridă,
urmată sau nu de sutura longitudinală
D. F Frenotomia se indică mai ales pentru frenurile linguale hipertrofice
E. A Pentru bridele groase, se practiă excizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și sutura longitudinală
F. F Pentru bridele groase, se practiă incizia bridei, cu decolarea mucoasei pâna la
periost și sutura longitudinală
G. A Tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare constă din incizii eliptice,
decolarea supraperiostală a țesutului în exces și excizia în felie de pepene, în lungul
tuberozității maxilare
H. A Tratamentul chirurgical al hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale constă din
electroexcizia mucoasei afectate cu respectarea periostului
I. F Pentru bridele subțiri, se practică secționarea verticală pe bridă, urmată sau nu de
sutura longitudinală
J. A Tratamentul hiperplaziei frenului lingual se poate realiza prin frenotomie sau
frenectomie