N Robanescu in Colaborare Cu Neuro Motor

N.
ROBĂNESCU
în colaborare cu:
V. MARCU, MĂRIA MERTOIU,

LIGIA ROBĂNESCU, MĂRIA MONICA STANCIU
REEDUCAREA
NEURO-MOTORIE
Recuperare funcţională şi readaptare
EDIŢIA A III-A REVIZUITĂ ŞI ADĂUGITĂ
EDITURA MEDICALĂ
B U C U R E Ş T I , 2001
Abrevieri în text
ASCHFR = Asociaţia de Sprijin a C o p i i l o r H a n d i c a p a ţ i Fizic R o m â n i a

ADL = Activity D a y Living
ADP = A c i d adenozindifosforic
ATP = Acid adenozintrifosforic
EEG = Electroencefalogramă
EMG = Electromiogramă
G = Greutate
Hz = Hertzi
IMC = Infirmitate Motorie Cerebrală
MIS = M e m b r u l Inferior Stâng
MID = M e m b r u l Inferior D r e p t
NDT = Neurological Developmental Treatment (Bobath)
OMS = Organizaţia M o n d i a l ă a Sănătăţii
ONU = Organizaţia N a ţ i u n i l o r U n i t e
Pa = Perimetru abdominal
Pt = P e r i m e t r u toracic
PSC = Paralizie Spastică C e r e b r a l ă
QI = Coeficient (quotient) intelectual
Rr = Reacţie reflexă
RTC = Reflex Tonic Cervical
RTCA = Reflex Tonic Cervical A s i m e t r i c
RTCS = Reflex Tonic Cervical Simetric
Sm = Spasm muscular
SNC = Sistem N e r v o s Central
T = Talie
UV = Ultraviolete.
Sumar
Partea I
FIZIOLOGIA MIŞCĂRII
Cap. I - FUNCŢIA NERVOASĂ 13

ACTUL REFLEX 13
REFLEXELE M E D U L A R E 17
C O N T R O L U L CENTRILOR NERVOŞI SUPERIORI 20
ROLUL CENTRILOR RETICULARI. REFLEXELE T R U N C H I U L U I CEREBRAL 21
Reacţii de postură 26
FUNCŢIA MOTORIE A C E R E B E L U L U I 27
FUNCŢIA MOTORIE A SCOARŢEI CEREBRALE 28
RELAŢIILE DINTRE SCOARŢA ŞI F O R M A Ţ I U N I L E RET1CULARE 30
IMPORTANŢA C U N O Ş T I N Ţ E L O R FIZIOLOGIEI SISTEMULUI NERVOS ASUPRA
REEDUCĂRII NEURO-MOTORII 31
Cap 2 FUNCŢIA MUSCULARĂ ' 33
MODIFICĂRILE BIOCHIMICE 33
Ultrastructura 34
TRANSMITEREA N E U R O - M U S C U L A R Ă . Unitatea motorie 35
MECANICA MUSCULARĂ 37
Cap. 3 - FUNCŢIA OSTEO-ARTICULARĂ 39
Articulaţiile 40
STRUCTURA ARTICULAŢIEI 40
MIŞCAREA ARTICULARĂ 43
Cap. 4 - DEZVOLTAREA MIŞCĂRII 45
STADIUL MIŞCĂRILOR NEORGANIZATE 0-3 LUNI (DENHOFF) 47
STADIUL MIŞCĂRILOR N E C O O R D O N A T E 4-6 LUNI (DENHOFF) 52
STADIUL DE DEBUT AL C O O R D O N Ă R I I 7-10 LUNI (DENHOFF) 53
STADIUL C O O R D O N Ă R I I PARŢIALE 10-24 LUNI ( D E N H O F F ) 57
STADIUL C O N T R O L U L U I TOTAL AL CORPULUI (DENHOFF) 58
MIŞCAREA AUTOMATĂ 62
MERSUL 64
PREHENS1UNEA 66
Partea a 11-a
EVALUAREA
Cap. I - EXAMINAREA NEUROLOGICĂ 71

Cap. 2 - EXAMINAREA ORTOPEDICĂ \ 76
Cap. 3 - EXAMINAREA ANTROPOMETRICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ 81
Cap. 4 EVALUAREA HANDICAPULUI MOTOR PERIFERIC 85
E X A M E N U L ELECTRIC 87
Cap 5 EVALUAREA HANDICAPULUI ÎN INFIRMITATEA MOTORIE CEREBRALĂ 94
Cap. 6 - ALTE CRITERII DE EVALUARE A INFIRMITĂŢII MOTORII 1
Cap. 7 - EXAMENUL NEURO-MOTOR IN PRIMUL AN DE VIAŢĂ - LIGI A ROBĂNESCU .. 1
ANALIZA REZULTATELOR E X A M E N U L U I N E U R O L O G I C i|
INVESTIGAŢII PRENATALE , 1
Partea a IlI-a
HANDICAPUL
Cap. 1 - DESPRE HANDICAP

CLASIFICARE ETIOLOGICĂ
Cap. 2 - READAPTAREA HANDICAPATULUI
CADRU ORGANIZATORIC
Cap. 3 - MIJLOACE FIZIOTERAPICE
HIDROTERAPIA
BALNEOTERAPIA
TALASOTERAPIA
FANGOTERAPIA
HELIOTERAPIA
CL1MATOTERAP1A
ACTINOTERAPIA
TERMOTERAPIA
CRIOTERAPIA
ELECTROTERAPIA
Cap. 4 - ERGOTERAPIA, de LIGIA R O B Ă N E S C U
Cap. 5 - PRO TEZA REA - OR TEZA REA, LIGIA ROBĂNESCU
Cap. 6 - CHIRURGIA ORTOPEDICĂ
Cap. 7 - READAPTAREA EDUCAŢIONALĂ Şl SOCIALĂ
ROLUL FAMILIEI
EDUCAŢIA ÎN ŞCOALĂ
PROFESIONALIZAREA
ROLUL SOCIETĂŢII
ROLUL ORGANIZAŢIILOR N O N G U V E R N A M E N T A L E - MARIA-MONICA
STANCIU
Cap. 8 - ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RECUPERĂRII FUNCŢIONALE ŞI ALE INTEGRĂRII
SOCIALE A HANDICAPATULUI - V. MARCU
Cap. 9 - CÂTEVA GÂNDURI DESPRE LEGISLAŢIA DE PROTECŢIE A HANDICAPAŢILOR
IN ROMÂNIA - MARIA-MONICA STANCIU I
Partea a IV-a
METODE KINE TO TERA PE U TI CE ÎN REEDUCAREA NEUR O-MO TORIE
ŞI ÎN RECUPERAREA FUNCŢIONALĂ
Cap. I - GIMNASTICA MEDICALĂ

Cap. 2 - KINETOTERAPIA PASIVĂ
Generalităţi
TRATAMENTUL POSTURAL
MASAJUL
MOBILIZĂRILE ARTICULARE
TRACŢIUNILE ARTICULARE
SUSPENSIA
POSTURILE OSTEO-ARTICULARE
STIMULAREA ELECTRICĂ .-.
Cap. 3 - KINE TO TERA PI A ASISTATĂ Şl KINETOTERAPIA ACTIVĂ 188
POSTURILE KINETOTERAPEUTICE ACTIVE 188
MECANOTERAPIA 191
KINETOTERAPEUTUL 191
Cap. 4 - APUCAŢII TERAPEUTICE ALE GIMNASTICII MEDICALE 193
GIMNASTICA PROFILACTICA 193
REFACEREA FORŢEI M U S C U L A R E 193
G I M N A S T I C A DE RELAXARE 194
Masajul reflex şi alte metode de terapie reflexă 195
G I M N A S T I C A RESPIRATORIE 195
GIMNASTICA CORECTOARE 195
' Cap. 5 - GIMNASTICA MEDICALĂ DE CORECTARE A DEVIAŢIILOR VERTEBRALE 197
SCOLIOZA : 197
TEHNICA N I E D E R H O F F E R 201
M E T O D A R. K.LAPP 201
M E T O D A FRANCOISE MEZ1ERES 203
M E T O D A KABAT 203
CIFOZELE : 204
Cap. 6 REEDUCAREA NEURO-MOTOR1E - Metode analitice 209
M E T O D A K.ENNY 209
Fundamentare teoretică 209
Caracterele sindromului clinic 210
Mijloace terapeutice 212
CLASIFICAREA Şl TIPURILE M U Ş C H I L O R 214
R E E D U C A R E A NEURO-MOTORIE PROPRIU ZISA 215
Indicaţii metodice ' 216
Exerciţii pentru muşchii braţului, antebraţului şi mâinii 219
Exerciţii pentru muşchii trunchiului 219
Exerciţii pentru muşchii membrelor inferioare 219
Aspecte critice 221
METODA PHELPS 222
Cap. 7 - REEDUCAREA NEURO-MOTORIE. Metode globale 224
METODA M A R G A R E T ROOD 224
M E T O D A KABAT ( M E T O D A D E F A C I L I T A R E P R O P R I O C E P T I V Ă N E U R O -
MUSCULARÂ) 227
Alternarea antagoniştilor 237
METODA BOBATH 239
M E T O D A T E M P L E FAY 247
M E T O D A VOJTA '. 250
METODA BRUNNSTROM 255
Tratamentul kinctic al hemiplegiei 257
Tehnica Bcrta Bobath , 257
Tehnica Le Mctaycr 259
METODA FRANKEL 261
Cap. 8 - REEDUCAREA NEURO-MOTORIE - Metode funcţionale 266
METODA TARDIEU 266
METODA PETO 268
METODA CARR şi SHEPHERD 269
Cap. 9 - DECONTRACTURAREA 271
ANEXE
Anexa I - MUŞCHII MAI IMPORTANŢI Al CORPULUI O M E N E S C 277

Anexa II - TABEL SINOPTIC AL TRATAMENTULUI DE RECUPERARE ÎN BOLILE ARTI
CULARE LA COPII T. 281
Anexa III- TABEL S I N O P T I C AL S I M P T O M E L O R I M P O R T A N T E ŞI P R I N C I P I I L O R
DE TRATAMENT ÎN BOLILE SISTEMULUI NERVOS
Anexa IV - SUGESTII TERAPEUTICE ÎN C O N T R A C T U R I L E MAI DES ÎNTÂLNITE ÎN
I.M.C. - MĂRIA MERTOIU
BIBLIOGRAFIE
Partea I
FIZ|OLOGIAMI§CĂR||
CAPITOLUL 1
FUNCŢIA NERVOASĂ
1
ACTUL REFLEX
F o r m a cea m a i s i m p l ă d e m i ş c a r e este m i ş c a r e a reflexă. E a e s t e t o t o d a t ă actul

reflex cel m a i b i n e c u n o s c u t . D i n p u n c t de v e d e r e g e n e r a l , orice r e a c ţ i e a o r g a n i s m u l u i
- fie ea m o t o r i e , s e c r e t o r i e sau v a s o - m o t o r i e -, c a r e c o n s t i t u i e r ă s p u n s u l la o e x c i t a ţ i e ,
s e n u m e ş t e act reflex. A c e a s t ă t r a n s f o r m a r e , sau m a i b i n e zis, t r a n s m i t e r e d e e n e r g i e
are loc într-un c e n t r u n e r v o s , n u m i t c e n t r u reflex. C e l m a i s i m p l u c e n t r u reflex al
mişcării este m ă d u v a spinării.
O m i ş c a r e reflexă, în e x p r e s i a sa c e a m a i s i m p l ă , se c o m p u n e din trei faze
succesive:
1. E x c i t a r e a n e r v u l u i senzitiv;
2 . E x c i t a r e a c e n t r u l u i reflex i n t e r m e d i a r ;
3. E x c i t a r e a n e r v u l u i m o t o r şi m i ş c a r e a reflexă c a r e o î n s o ţ e ş t e .
E x c i t a ţ i a s e n z i t i v ă este î n r e g i s t r a t ă de o r g a n i s m prin receptorii săi. D u p ă funcţia
lor sau, m a i b i n e zis, d u p ă felul s e n z a ţ i i l o r pe c a r e le î n r e g i s t r e a z ă , S h e r r i n g t o n a
clasificat r e c e p t o r i i în:
a) exteroceptori, c a r e î n r e g i s t r e a z ă s e n z a ţ i i l e l u m i i e x t e r i o a r e : a u z , văz, m i r o s ,
gust, p a l p a r e ( e l e m e n t e s e n s i b i l e la p r e s i u n e , dar şi la d u r e r e , sau la d i f e r e n ţ e de
t e m p e r a t u r ă ) şi
b) interoceptori, care î n r e g i s t r e a z ă s e n z a ţ i i l e din i n t e r i o r u l o r g a n i s m u l u i şi c a r e
se împart în: v i s c e r o c e p t o r i , care culeg informaţiile de la diverse o r g a n e , fiind regulatori
ai vieţii v e g e t a t i v e m a i ales şi proprioceptori c a r e c u l e g informaţii d i r e c t de la m u ş c h i ,
t e n d o a n e şi a r t i c u l a ţ i i .
Cu 25 de ani î n a i n t e de S h e r r i n g t o n , 1. M. S e c e n o v v o r b e a d e s p r e a c e s t s i m ţ
m u s c u l a r o b s c u r , c a r e „ î m p r e u n ă c u s e n z a ţ i i l e c u t a n a t e ş i o p t i c e c o n s t i t u i e , c u m s-ar
s p u n e , î n d r u m ă t o r u l p r i n c i p a l al c o n ş t i i n ţ e i în p r o c e s u l de c o o r d o n a r e a m i ş c ă r i i . . .
Prin u r m a r e , atâta t i m p cât se p r o d u c e o c o n t r a c ţ i e m u s c u l a r ă , de la n i v e l u l pielii şi
al muşchilor segmentului în mişcare sosesc continuu în centrii nervoşi excitaţii
senzoriale, care îşi s c h i m b ă caracterul c o r e s p u n z ă t o r modificărilor mişcării şi d e t e r m i n ă ,
prin aceasta, orientarea actelor motorii consecutive. Senzaţiile cutanate şi musculare
c a r e î n s o ţ e s c î n c e p u t u l , sfârşitul şi toate fazele fiecărei c o n t r a c ţ i i m u s c u l a r e d e t e r m i n ă
d u r a t a ei şi s u c c e s i u n e a în c a r e se c o n t r a c t ă diferiţii m u ş c h i " * .
Secenov M. I. - Fiziologhia nervnonoi sistemî - p. 22-1886.

14 Reeducarea neuro-motorie
P r e z e n ţ a a c e s t e i i n e r v a ţ i i s e n z i t i v e a m u ş c h i u l u i a fost d e m o n s t r a t ă de
S h e r r i n g t o n . S e c ţ i o n â n d r ă d ă c i n i l e a n t e r i o a r e - m o t o r i i - el a observat că nu toate fibrele
d i n n e r v i i m u ş c h i u l u i d e g e n e r e a z ă , d e c i o p a r t e d i n ele, circa o t r e i m e , sunt s e n z i t i v e .
S e c ţ i o n a r e a u l t e r i o a r ă a r ă d ă c i n i l o r p o s t e r i o a r e - s e n z i t i v e d u c e la d e g e n e r a r e a şi a
fibrelor r ă m a s e i n d e m n e d u p ă p r i m a e x p e r i e n ţ ă .
P r o p r i o c e p t o r i i acestui „ s i m ţ m u s c u l a r o b s c u r " sunt r e p r e z e n t a ţ i d e : fusurile
m u s c u l a r e , c o r p u s c u l i i G o l g i din t e n d o a n e , c o r p u s c u l i i Vater-Pacini ş i t e r m i n a ţ i i l e
n e r v o a s e libere d i n c a p s u l a a r t i c u l a r ă şi s i n o v i a l ă .
C o r p u s c u l i i G o l g i sunt alcătuiţi d i n m i c i c a p s u l e fibroase, d e formă c i l i n d r i c ă
sau fusiformă, în interiorul cărora se găseşte o b o g a t ă arborizaţie de fibre d e m i e l i n i z a t e ,
p r o v e n i n d d i n t r - u n a sau d o u ă fibre n e r v o a s e . R e p r e z e n t â n d c a m o t r e i m e din fusurile
m u s c u l a r e , ei sunt situaţi i m e d i a t sub j o n c ţ i u n e a m u s c u l o - t e n d i n o a s ă şi au funcţia de
a d e t e c t a t e n s i u n e a fibrelor t e n d o n u l u i în t i m p u l c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e .
F u s u r i l e m u s c u l a r e s u n t r e p r e z e n t a t e d i n 2 - 1 0 fibre m u s c u l a r e s u b ţ i r i ,
s p e c i a l i z a t e , b o g a t inervate, c a r e a u rolul
să informeze centrul nervos asupra
g r a d u l u i de r e l a x a r e a m u ş c h i u l u i .
C o r p u s c u l i i G o l g i sunt a ş e z a ţ i „ î n
s e r i e " cu m u ş c h i u l , - c o n t r a c ţ i a m u ş
chiului respectiv amplifică stimulul lor -.
în t i m p ce fusurile m u s c u l a r e sunt aşezate
„în p a r a l e l " - c o n t r a c ţ i a fibrei m u s c u l a r e
d i m i n u â n d s t i m u l u l pe care-1 t r a n s m i t e .
M a t t h e w s d e o s e b e ş t e r e c e p t o r i d e tip A .
Fig. 1 - Diagrama unui aci reflex simplu, a) proprio-
şi cxtcrorcccptori; b) ganglion senzitiv; c) neuron cu p r a g de e x c i t a ţ i e s c ă z u t - fusurile
senzitiv; e) neuron motor; J) calc eferentă; g) placă m u s c u l a r e - şi unităţi de tip B, cu p r a g
motorie. de e x c i t a ţ i e relativ ridicat - c o r p u s c u l i i
G o l g i ( F i g . 1 şi 2).
Fig. 2 - Relaţia dintre luxurile musculare şi corpusculii Golgi faţă de fibrele

musculare - Bucla y: I fus muscular (dispus în paralel cu fibra musculară, astfel
încât contracţia musculară slăbeşte tensiunea asupra fusului; 2 - fibră musculară;
3 - corpuscul Golgi (dispus „în scrie" cu fibra musculară); 4 - motoncuron;
5 neuron gamma; 6 - neuron intermediar.
Funcţia nervoasă 15
Căile de transmisie . Senzaţiile culese de proprioceptori sunt transmise spre

m ă d u v a s p i n ă r i i p e c a l e a r ă d ă c i n i l o r p o s t e r i o a r e , p r i n fibre a f e r e n t e m i e l i n i z a t e .
G r u p a I este alcătuită din:
- F i b r e m i e l i n i c e p r i m a r e ( 1 A ) ale fibrelor intrafusale ( t e r m i n a ţ i i
a n u l o s p i r a l e ) , cu o v i t e z ă de c o n d u c e r e r i d i c a t ă 8 0 - 1 2 0 m/s şi
- F i b r e m i e l i n i c e ( I B ) p r o v e n i n d din c o r p u s c u l i i G o l g i , c u o v i t e z ă d e
c o n d u c e r e a s e m ă n ă t o a r e şi c a r e , ajunse în m ă d u v ă , au o a c ţ i u n e i n h i b i t o a r e a s u p r a
m o t o n e u r o n i l o r m u ş c h i u l u i d i n care p r o v i n şi o a c ţ i u n e e x c i t a t o a r e a s u p r a m u ş c h i l o r
antagonişti.
G r u p a a 11 - a este a l c ă t u i t ă din fibre m i e l i n i c e s e c u n d a r e ( I I ) , cu o v i t e z ă
d e c o n d u c e r e m a i m i c ă ( 3 0 - 7 0 m/s), r e s p o n s a b i l e n u m a i d e r e g l a r e a tonusului muscular.
Grupa a 1 1 1 - a p r o v i n e de la r e c e p t o r i i d u r e r i i , iar
Grupa a I V - a este a l c ă t u i t ă din fibre v e g e t a t i v e s i m p a t i c e .
Atât p e n t r u reflectivitate, dar m a i ales p e n t r u m e c a n i s m u l de reglare a t o n u s u l u i
m u s c u l a r , nu s u n t de neglijat r e c e p t o r i i c u t a n a ţ i , a r t i c u l a r i şi l i g a m e n t a r i .
T r a n s m i t e r e a n e r v o a s ă p o a t e a v e a loc d a t o r i t ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i i pe c a r e o au ce
lulele m u s c u l a r e , c e l u l e l e g l a n d u l a r e şi în special c e l u l e l e n e r v o a s e de a fi e x c i t a b i l e .
M o d i f i c a r e a m e d i u l u i e x t e r n sau intern, f i e e a m e c a n i c ă , t e r m i c ă , c h i m i c ă e t c , d e n u m i t ă
stimul, p r o d u c e o m o d i f i c a r e a p o t e n ţ i a l u l u i de m e m b r a n ă , care se e x t i n d e r a p i d pe
toată suprafaţa celulei, datorită p r o p r i e t ă ţ i i d e c o n d u c t i v i t a t e sau a u t o p r o p a g a r e . A c e a s t ă
m o d i f i c a r e p r o p a g a t ă a p o t e n ţ i a l u l u i de m e m b r a n ă se n u m e ş t e impuls. I m p u l s u l este
forma de t r a n s m i t e r e a energiei n e r v o a s e . T r a n s m i t e r e a n e r v o a s ă este, deci, o m a n i f e s t a r e
e l e c t r i c ă sau, m a i c o r e c t s p u s , e l e c t r o c h i m i c ă , d e n u m i t ă potenţial ele acţiune.
U n i m p u l s n e r v o s i a n a ş t e r e prin s c ă d e r e a p o t e n ţ i a l u l u i d e m e m b r a n ă p â n ă l a
o v a l o a r e c r i t i c ă n u m i t ă prag. O d a t ă a c e s t p r a g a t i n s , p o t e n ţ i a l u l de a c ţ i u n e se
d e c l a n ş e a z ă în a x o n şi celulă, indiferent de calitatea, valoarea sau intensitatea stimulului.
A c e a s t ă c a l i t a t e d e t e r m i n ă c u n o s c u t a lege „tot sau nimic", c a r e t r a d u c e faptul că
celula n e r v o a s ă r ă s p u n d e cu un m a x i m de i n t e n s i t a t e la un s t i m u l dat, p o t e n ţ i a l u l de
a c ţ i u n e n e a v â n d a m p l i t u d i n i v a r i a t e . D e s i g u r , acest lucru t r e b u i e î n ţ e l e s n u m a i c a
m o d e l e x p e r i m e n t a l . I n t e n s i t a t e a s t i m u l u l u i este t r a n s m i s ă n e u r o n u l u i m o t o r n u p r i n
c a l i t a t e a sa i n t r i n s e c ă , ci p r i n f r e c v e n ţ a d e s c ă r c ă r i i .
Se n u m e ş t e perioadă de latenţă t i m p u l scurs din m o m e n t u l excitării n e r v u l u i
senzitiv p â n ă în m o m e n t u l apariţiei r ă s p u n s u l u i motor, deci t i m p u l n e c e s a r depolarizării
totale a membranei.
S i n a p s a . I m p u l s u l n e r v o s ajunge l a n e u r o n i i m o t o r i din c o a r n e l e a n t e r i o a r e ale
m ă d u v e i s p i n ă r i i , d e u n d e t r e c e p r i n f i b r e l e m o t o r i i s p r e m u ş c h i , î n c h i z â n d astfel
arcul reflex s o m a t i c s p i n a l . E x i s t ă arcuri reflexe m o n o s i n a p t i c e , în calea c ă r o r a se află
o s i n g u r ă c e l u l ă n e r v o a s ă şi a r c u r i m u l t i s i n a p t i c e , în c a r e c a z se i n t e r p u n d o u ă sau m a i
multe celule.
S i n a p s a este o m o d a l i t a t e de t r a n s m i t e r e a excitaţiei p a r t i c u l a r ă s i s t e m u l u i
n e r v o s . A ş a c u m a d e m o n s t r a t R a m o n y Cajal, s i n a p s a r e p r e z i n t ă o r e g i u n e de
c o n t i g u i t a t e şi nu u n a de c o n t i n u i t a t e , de u n d e r e z u l t ă o serie de funcţii. T r a n s m i t e r e a
la n i v e l u l s i n a p s e i e s t e un p r o c e s b i o c h i m i c . B u t o n i i p r e s i n a p t i c i (circa o m i e în jurul
n e u r o n u l u i u r m ă t o r ) fabrică şi d e p o z i t e a z ă o s u b s t a n ţ ă t r a n s m i ţ ă t o a r e - un h o r m o n ,
care p o a t e fi facilitator sau inhibitor. Se c u n o s c peste 30 de tipuri de astfel de s u b s t a n ţ e
şi d e s i g u r m u l t e a l t e l e v o r m a i fi d e s c o p e r i t e . în g e n e r a l se c r e d e că fiecare b u t o n
p r e s i n a p t i c s e c r e t ă un s i n g u r fel de h o r m o n . D i n t r e aceşti h o r m o n i e x c i t a t o r i să c i t ă m :
a c e t i l c o l i n a , n o r e p i n e f r i n a , d o p a m i n a , acidul g l u t a m i c , e n k e f a l i n a , e n d o r f i n a .
E x c i t a b i l i t a t e a n e u r o n u l u i d e p i n d e de trei factori:
a) N a t u r a de b a z ă a a c e s t u i n e u r o n .
b ) N u m ă r u l s i n a p s e l o r e x c i t a t o a r e c a r e a c ţ i o n e a z ă într-un a n u m i t t i m p . Unii
n e u r o n i nu au m a i m u l t de 5 s i n a p s e ( c o n t a c t e ) , în t i m p ce alţii au 100 şi c h i a r 1000
de s i n a p s e .
c) N u m ă r u l s i n a p s e l o r i n h i b i t o a r e . Se c o n s i d e r ă că la nivelul e n c e f a l u l u i m a i
m u l t de o t r e i m e d i n t r e s i n a p s e sunt i n h i b i t o a r e , ele a v â n d un rol d e o s e b i t în r e g l a r e a
funcţiilor n e r v o a s e .
S i n a p s a a s i g u r ă t r a n s m i t e r e a într-un s i n g u r s e n s , c o n s t i t u i n d o a d e v ă r a t ă valvă
cu s e n s u n i c . Ea a s i g u r ă p o s i b i l i t a t e a amplificării excitabilităţii n e r v o a s e , p r i n faptul
că permite descărcări rapide repetate (500-1000 de impulsuri de secundă), permite
d e z v o l t a r e a f e n o m e n e l o r d e facilitare, d e o s e b i t d e i n t e r e s a n t e p e n t r u p o s i b i l i t ă ţ i l e d e
reeducare.
Facilitarea este starea care u ş u r e a z ă excitabilitatea n e u r o n u l u i motor. C u n o s c â n d
deci d e b i t e l e a f e r e n t e e x c i t a t o a r e c a r e c o n v e r g c ă t r e u n grup d e n e u r o n i m o t o r i , c e
efectuează contracţia unui a n u m i t m u ş c h i , folosind şi sursele stimulatoare de vecinătate,
p u t e m s ă î n t ă r i m r ă s p u n s u l a c e s t o r a , m ă r i n d astfel t i m p u l p o t e n ţ i a l u l u i d e m e m b r a n ă
de la 0,5-1 ms la 1 0 - 1 5 m s . E s t e c e e a ce se î n t â m p l ă în m e t o d e l e de facilitare
p r o p r i o c e p t i v ă ( K a b a t d e ex.), d e s p r e c a r e v o m vorbi m a i d e p a r t e .
Inhibiţia este o altă funcţie s i n a p t i c ă , d a t o r i t ă c ă r e i a n e u r o n u l p o s t s i n a p t i c nu
r ă s p u n d e , r ă s p u n d e m a i î n c e t sau i n c o m p l e t . Există n u m e r o a s e f o r m e d e inhibiţie m a i
ales la nivelul s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l . La nivelul m e d u l a r , cea mai e v i d e n t ă inhibiţie
este c e a p r o d u s ă p r i n s i n a p s e l e c a r e t r i m i t i m p u l s u r i a f e r e n t e din m u ş c h i i a n t a g o n i ş t i .
A c e a s t ă formă de inhibiţie se m a n i f e s t ă c o n f o r m principiului inervaţiei reciproce, d u p ă
care fiecare n e u r o n m o t o r p r i m e ş t e , p e lângă i m p u l s u r i l e aferente e x c i t a t o a r e , i m p u l s u r i
a f e r e n t e i n h i b i t o a r e din m u ş c h i i a n t a g o n i ş t i celui pe care-1 inervează (Fig. 3).
IMPULSURI OMOLATERALt
ARCURI MONOSINAPTICE
INELARE IA
REFLEXE
SPIRALE (FUSI OMONIM
OE
ÎNTINDERE. IA
TONUS - HE T. S I N
S'
POSTURA -„_ IA
IMPULSURI C 0 N T R 0 L A T E R A L E
HEI. A N TAS
ARCURI M U L !
E E
EFLORESCENT II
NEURON 11 NERV EFLORESCENT
1FUSI IN MUSC! EXTENSIE
1 El EXIE - MUSCULAR (FUS)
MOTOR
J PĂŞIRE TAC VIL - II ÎNCRUCIŞATĂ
AL 11 NERV TACTIL -
PRESOP. IN.CLI T ! PÂŞIRE'
UNUI CUTANAT PRESOR
r; flMINAŢII 11!.
j "El ' ' MUŞCHI III,IV TERMINAŢII EXTENSIE
1 NOC'C:-PT(v ti, L I 8 E 3 - IV
EXTENS NERV. L I 3 E R E ÎNCRUCIŞATĂ
! RR.CEAG CO:P:.:'CL_L.:. IB
; SAU GOLG. OMONIM IA
ANULLWIRAL
IFUSi -
i iNVERS —.„_ ;a C 0 R R USCULUL REFLEXUL
j MIOTATIC HE T S!l>' • Q
GOLGI »tf.UPSON
j ÎMPOTRIVA 1B
1 SUPRAÎNC H E T ANTAG
t
. fJEFLEX
t
RECEPTOR
î
TIPUL FIBREI 'IPU. FI9RL' RECEPTOR
ARC ^ R NSHAW
Fig. 3 Diagrama debilelor aferente segmentate care converg într-un neuron motor al unui muşchi
extensor. Influenţa fiecărui debit este indicată ca excitatoare (E) sau inhibitoare (I) (după Ruch
şi lulton 148).
î n sfârşit u n u l t i m f e n o m e n p e care-1 v o m m e n ţ i o n a e s t e a c e l a a l f i c l u z m , < * r e
f c d e s c ă r c a r e . D a c ă î n t r - u n n e u r o n s o s e ş t e u n i m p u l s e x c i t a t o r , u n alt t m p u l s e x c i t a t o r
refractară, c a r e face c a e l s ă n u p o a t ă r ă s p u n d e l a cel d e a l d o i l e a i m p u l s . A r e l o c

a s i M o stare de o d u n e .
T o a t e f e n o m e n e l e d e s c r i s e m a t s u s s u n t e x p r e s i a principiului convergentei,
p r i n c a r e m \ e \ e g e m îap\u\ c ă u n n e u r o n m o t o r s a u u n g r u p d e n e u r o n i m o t o i i p o t
o sursă periferică sau centrală p o a t e p r i m i simultan impulsuri facilitatoare de la n e u r o n i i

muşchilor stabilizatori, proximali, de la muşchi auxiliari ai mişcării respective, ca şi
d e l a n e u r o n i i m u ş c h i u l u i a n t a g o n i s t h e t e r o l a t e r a l ; iar p e d e altă p a r t e , s ă p r i m e a s c ă
impulsuri inhibitorii de la m u ş c h i i antagonişti, sau de la m u ş c h i u l o m o n i m heterolateral,
conform legilor inervaţiei reciproce Sherrington.
P e d e a l t ă p a r t e , î n s ă , s i n a p s a n u p o s e d ă c a p a c i t a t e a d e a transmite î n m o d
c o r e c t f r e c v e n ţ a i m p u s u r i l o r p r i m i t e î n t e r m i n a ţ i i l e p r e s i n a p t i c e . D a t o r i t ă a c e s t u i fapt,
d e s c ă r c a r e a se p o a t e modifica pe m ă s u r ă ce străbate un lanţ de sinapse. S i n a p s a
reprezintă şi un p u n c t fragil, p u t â n d u - s e b l o c a uşor p r i n : i s c h e m i e , asfixie, m e d i c a m e n t e
d e c o n e c t a n t e . Ea a s i g u r ă o s e c u r i t a t e r e d u s ă m e c a n i s m e l o r reflexe.
REFLEXELE MEDULARE
Reflexul n o c i c e p t i v de flexie. D a c ă se aplică o p i c ă t u r ă de acid sau o î n ţ e p ă t u r ă
p e p i c i o r u l u n e i b r o a ş t e d e c a p i t a t e î n t r e g m e m b r u l inferior s e f l e c t e a z ă . A c e s t reflex
de a p ă r a r e a p a r e şi la p a c i e n ţ i i cu s e c ţ i u n e de m ă d u v ă , la c a r e o r i c e activitate v o l u n t a r ă
î n m e m b r e l e i n f e r i o a r e e s t e i m p o s i b i l ă . A c e s t reflex u t i l i z e a z ă a r c u r i m u l t i s i n a p t i c e
a v â n d c a r a m u r i a f e r e n t e f i b r e din s u b g r u p u r i l e beta ş i d e l t a , nervi s e n z i t i v i c a r e
p l e a c ă din t e r m i n a ţ i i l e libere s u b c u t a n a t e . A c e s t reflex s e p a r e c ă m o d u l e a z ă î n m a r e
p a r t e şi p ă ş i r e a , d e ş i S h e r r i n g t o n a arătat că a l t e r n a n ţ a r i t m i c ă a păşirii t r e b u i e să fie
u n a u t o m a t i s m m e d u l a r c a p a b i l s ă s e p r o d u c ă , î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă , ş i fără
c o o r d o n a r e a a d e c v a t ă şi în a b s e n ţ a r e c e p t o r i l o r c u t a n a ţ i şi p r o f u n z i .
R e f l e x u l de î n t i n d e r e , d e n u m i t şi reflex miotatic, e s t e cel d a t o r i t ă c ă r u i a se
p o a t e m e n ţ i n e p o s t u r a o r t o s t a t i c ă . A c e s t a este reflexul p r i n c a r e s e m e n ţ i n e t o n u s u l
musculaturii. Poziţia verticală se menţine (împotriva gravitaţiei) printr-o contracţie
r e g u l a t ă şi s u s ţ i n u t ă a m u ş c h i u l u i î n t i n s , c o n t r a c ţ i e r e g l a t ă p r i n t r - u n b o m b a r d a m e n t
i n t e n s ş i a s i n c r o n a l n e u r o n i l o r m o t o r i d e c ă t r e i m p u l s u r i a f e r e n t e . Reflexul m i o t a t i c
foloseşte i m p u l s u r i l e v e n i t e pe căile I A din fusurile m u s c u l a r e . B i n e î n ţ e l e s , aşa c u m
v o m v e d e a , reflexul e s t e c o n t r o l a t d e f o r m a ţ i u n i l e n e r v o a s e s u p e r i o a r e .
Tot S h e r r i n g t o n este acela care a d o v e d i t sursa aferentă p r o p r i o c e p t i v ă m u s c u l a r ă
î n fiziologia a c e s t u i reflex. A n i m a l u l d e c e r e b r a t p r i n s e c ţ i u n e m e d i o - c o l i c u l a r ă este
u n a n i m a l rigid ( r i g i d i t a t e d e d e c e r e b r a r e ) . S e c ţ i o n â n d r ă d ă c i n i l e p o s t e r i o a r e - c a l e a
aferentă - a c e a s t ă r i g i d i t a t e d i s p a r e . L a a n i m a l u l n o r m a l , s e c ţ i o n a r e a r ă d ă c i n i l o r
p o s t e r i o a r e d u c e la p i e r d e r e a c o n t r o l u l u i mişcărilor, deşi forţa m u s c u l a r ă r ă m â n e intactă.
H i p e r t o n i a o b ţ i n u t ă p r i n d e c e r e b r a r e este o h i p e r t o n i e a m u s c u l a t u r i i care se o p u n e
gravitaţiei. A ş a c u m v o m v e d e a , d e c e r e b r a r e a a n u l e a z ă factorii i m p o r t a n ţ i d e i n h i b i ţ i e
şi r e g l a r e a reflexului m i o t a t i c , c a r e a p a r e astfel e x a g e r a t .
M e n ţ i n e r e a n o r m a l ă a t o n u s u l u i m u s c u l a r este rezultatul i m p u l s u r i l o r e x c i t a t o a r e
şi inhibitoare ce se transmit neuronilor motori. Fusurile musculare, datorită gradului
lor de î n t i n d e r e sau s c u r t a r e , în funcţie de p o z i ţ i a s e g m e n t u l u i r e s p e c t i v faţă de
ortostatism, t r a n s m i t c o n t i n u u n e u r o n i l o r m o t o r i . impulsuri excitatorii. Aceste impulsii

e x c i t a t o r i i sunt m o d u l a t e , pe de o p a r t e , p r i n m e c a n i s m e l e s i n a p s e i însăşi, în c a i
a c ţ i o n e a z ă p r o p r i e t ă ţ i l e de i n h i b i ţ i e şi o c l u z i e de c a r e v o r b e a m m a i sus, iar. pe de ah
p a r t e , d e a c t i v i t a t e a n e r v o a s ă s u p e r i o a r ă . A m v ă z u t c ă a c e a s t ă activitate i n h i b i t e
c e n t r a l ă d i s p a r e p r i n d e c e r e b r a r e , d u c â n d l a h i p e r t o n i e (Fig. 4 ) .
E l e m e n t e l e c e n t r a l e îşi sta
bilesc influenţele lor inhibitorii .
s u p r a s i n a p s e i m e d u l a r e prin dou
căi m a i i m p o r t a n t e : u n a prin i n t a
m e d i u l celulelor Renshaw*, mici u
t e r n e u r o n i s i t u a ţ i în r e g i u n e a as
tero-internă a cornului anterior, car
stabilesc c o n e x i u n i de inhibiţie .
n e u r o n i i m o t o r i şi, a d o u a , printr-u
m e c a n i s m p r o p r i u de reglare a
sului. B a r k e r a arătat că fibrele 11
terfusale primesc o inervaţie înoton
p r o p r i e , care serveşte ca mijloc d
i n f l u e n ţ a r e a s e n s i b i l i t ă ţ i i recef
torilor; a c e s t e fibre m o t o r i i m o r "
fusul î n m a i m i c ă sau mai m a r e t a
s i u n e , atît cât este n e c e s a r ca sa
sibilitatea lui să fie m a x i m ă ; acest*
s u n t fibrele gamma ( F i g . 5).
în afara rolului direct asupi
t e n s i u n i i fusurilor m u s c u l a r e , sn
t e m u i gamma are un i m p o r t a n t n
Fig. 4 - Diagrama buclei periferice a mecanismului
i n f o r m a ţ i o n a l în ceea ce p r i v e g
reflexului de întindere (miotatic) (după Ruch şi Fulton-/4#).
corectitudinea răspunsului mott
n e u r o n u l u i . A c e a s t ă a c t i v i t a t e r e g l a t o a r e se e x e r c i t ă atât la n i v e l m e d u l a r , cât şi pra
control superior, mai ales din substanţa reticulară (Fig. 6).
De fapt nu este v o r b a de un circuit, ci de o b u c l ă , p e n t r u că de la n e u r o n
gamma p l e a c ă a f e r e n t e s p r e fusurile m u s c u l a r e , d a r aferenta se t e r m i n ă pe n e u r o n
alfa. D a c ă c i r c u i t u l s-ar î n c h i d e tot pe n e u r o n u l gamma m u ş c h i u l s-ar găsi într-
c o n t r a c ţ i e c o n t i n u ă . Tot din b u c l ă fac p a r t e şi e l e m e n t e l e aferente care m e r g la n e u r o *
i n t e r c a l ă r i , prin c a r e se s t a b i l e ş t e c o n t a c t u l cu c e n t r i i s u p e r i o r i .
A c t i v i t a t e a r e g l a t o a r e a s i s t e m u l u i gamma face p o s i b i l ă t r a n s m i t e r e a mesajek
d e s p r e î n t i n d e r e a m u ş c h i u l u i r e s p e c t i v în o r i c e c o n d i ţ i i , chiar c â n d m u ş c h i u l Ol
c o n t r a c t a t sau c â n d c o r p u l are o p o s t u r ă n e o b i ş n u i t ă .
în 1960, E i z a g u i r e o b ţ i n e , în u r m a s t i m u l ă r i i fibrelor gamma c o n t r a c ţ i i dil
u n e l e r a p i d e şi t o t a l e şi altele lente, c a r e nu a s c u l t ă de legea „tot sau n i m i c " . Aiv't
c o n t r o l u l c e n t r a l al c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e se p a r e că se face p r i n d o u ă feluri de fia
gamma-1 şi gamma-2. H i p e r a c t i v i t a t e a de tip gamma-] a fusurilor cu sac n u c l a
d u c e la s p a s t i c i t a t e ( h i p e r s e n s i b i l i t a t e fusorială d i n a m i c ă ) , iar h i p e r a c t i v i t a t e a de 3
gamma-2 a fusurilor cu lanţ n u c l e a r d u c e la rigiditate p a r k i n s o n i a n ă ( h i p e r s e n s i b i l i i
Circuitul Renshaw este constituit dintr-o ansă recurentă (feedback) dc inhibiţie. în m o m e *

descărcării motoncuronului o colaterală merge la interneuronul Renshaw şi printr-o farmacodinamic speai
moderează activitatea motoncuronului, menţinând o frecvenţă dc descărcare a impulsurilor s c i a
(5-33/ s e c ) . Sc crede că influenţa sa este mai puternică asupra motoncuronilor tonici.
articulaţii
Fig. 5 - Diagramei simplificată a posibilităţilor de modificare a inervaţiei tonice la nivel medular.

FM - fusuri musculare; IP-inhibiţic presinaptică; N1A - interneuron activator; Nil - interneuron inhibitor;
TRS - tract rcticulospinal; CP - calc piramidală; CR - celulă Rcnshaw (după A. Stupplcr-/f52).
TRACTUL
CORTICO-SPINAL
CEREBEL PIRAMIDAL
FORMAŢIUNI
RETICULARE
_„.._., ITRACTUL TRACTUL
S i IVESTIBULO- RETICULO-
ariNU
CEREBELOS
i I SPINAL
I
SPINAL
NEURONUL
v - MOTOR FUS
1w MUS
CULAR
NEURONUL
rx - MOTOR
Fig. 6 - Influentele sistemelor alpha şi gamma asupra fusului muscular (după Grccn, citat din Ruch
şi F u l t o n - W ) .
fusorială s t a t i c ă ) . D e t e r m i n a r e a a c e s t o r s i s t e m e este, b i n e î n ţ e l e s , dificilă şi nu atât de

clar p r e c i z a t ă . D e c e r e b r a r e a , e f e c t u a t ă î n t r e t u b e r c u l i i c v a d r i g e m e n i , p r o d u c e o acti
v i t a t e f u s i - m o t o r i e e x a g e r a t ă a e x t e n s o r i l o r , a t â t în p l a n s t a t i c , cât şi d i n a m i c .
D e c e r e b r a r e a s p i n a l ă n u p r o d u c e s p a s t i c i t a t e d e c â t î n p l a n d i n a m i c , a c t i v â n d flexorii.
R e z u l t ă d e aci c ă a c t i v i t a t e a d i n a m i c ă e s t e d e p e n d e n t ă î n m a r e p a r t e d e a c t i v i t a t e a
m e d u l a r ă , î n t i m p c e a c t i v i t a t e a s t a t i c ă n e c e s i t ă m a i ales u n c o n t r o l c e n t r a l .
D i n c o l o de e x a g e r ă r i l e i m p o r t a n ţ e i b u c l e i gamma în c e r c e t ă r i l e de n e u r o f i -
z i o l o g i e , a c e a s t a t r e b u i e p r i v i t ă ca un m o d u l a t o r al t o n u s u l u i m u s c u l a r şi al m i ş c ă r i i ,
în mişcarea conştientizată, în care intervine controlul structurilor superioare, sistemul
n e r v o s c e n t r a l s e p o a t e lipsi d e f u n c ţ i a a c e s t u i reglator.
R e f l e x u l t e n d i n o s sau reflexul de secusă este b i n e c u n o s c u t d i n c l i n i c ă , fiind
o m a n i f e s t a r e parţială a reflexului de î n t i n d e r e . L o v i r e a t e n d o n u l u i p r o d u c e î n t i n d e r e a
t e n d o n u l u i şi r ă s p u n s u l i m e d i a t al m u ş c h i u l u i ( c o n t r a c ţ i e ) .
Reflexul „ b r i c e a g " , d e n u m i t şi reflex miotatic invers, se p r o d u c e prin i n t e r m e d i u l
fibrelor I B p l e c a t e din c o r p u s c u l i i G o l g i , f i i n d u n arc bisinaptic c u u n n e u r o n intermediar.
Am a m i n t i t m a i sus că fibrele I B au un rol i n h i b i t o r a s u p r a n e u r o n i l o r m o t o r i
sinergici c u m u ş c h i u l din c a r e p r o v i n e d e s c ă r c a r e a ; c o n c o m i t e n t , e i t r i m i t b u t o n i
facilitatori la n e u r o n i i m o t o r i ai m u ş c h i l o r a n t a g o n i ş t i şi au rolul de a p r o d u c e un
efect reflex d e i n h i b i ţ i e a u t o g e n ă , ferind astfel m u ş c h i u l d e s u p r a î n c o r d a r e . A c ţ i u n e a
a c e a s t a este foarte b i n e d o v e d i t ă p e a n i m a l u l d e c e r e b r a t : d a c ă s e î n c e a r c ă forţarea
rigidităţii u n u i m e m b r u se va î n t â m p i n a o r e z i s t e n ţ ă , care c e d e a z ă însă la un m o m e n t
dat, c o n s t a t â n d u - s e c h i a r c o n t r a c ţ i a m u ş c h i l o r a n t a g o n i ş t i m u ş c h i l o r h i p e r t o n i c i . A r e
loc o flexie b r u s c ă , aşa c u m s c a p ă l a m a u n u i b r i c e a g a t u n c i c â n d se î n c h i d e .
R e f l e x u l se î n t â l n e ş t e şi în p a t o l o g i a u m a n ă în l e z i u n i l e g r a v e ale s u b s t a n ţ e i
reticulare.
Reflexul Phillipson este d a t o r a t acţiunii facilitatoare a fibrelor 1 B din m u ş c h i u l
î n t i n s a s u p r a e x t e n s o r u l u i c o n t r a l a t e r a l . Este v o r b a d e efectul inervaţiei î n c r u c i ş a t e
S h e r r i n g t o n . î n c a z u r i l e clinice, o d a t ă c u c o n t r a c ţ i a a n t a g o n i ş t i l o r d i n cadrul reflexului
b r i c e a g s e p o a t e o b s e r v a ş i c r e ş t e r e a rigidităţii î n e x t e n s o r i i c o n t r o l a t e r a l i .
A l t e reflexe m e d u l a r e p a t o l o g i c e , i n d i c â n d î n t r e r u p e r e a a c ţ i u n i i i n h i b i t o a r e a
centrilor superiori sunt:
a) Reflexul Babinski: e x t e n s i a d e g e t u l u i m a r e al p i c i o r u l u i şi a b d u c ţ i a d e g e t e l o r
ca r ă s p u n s la o e x c i t a ţ i e c u t a n a t ă p l a n t a r ă . A c e s t reflex este p a t o g n o m o n i c p e n t r u
lezarea căilor piramidale.
b) Reflexul Hoffmann, c a r e se p r o d u c e la p e r c u ţ i a feţei p a l m a r e a u l t i m e i
f a l a n g e a m e d i u s u l u i , r ă s p u n s u l c o n s t â n d într-o flexie b r u s c ă , ca o s e c u s ă , a c e l o r l a l t e
d e g e t e , a d d u c ţ i a şi flexia d e g e t u l u i m a r e .
c) Clonusul e s t e r e z u l t a t u l d i s p a r i ţ i e i s i n c r o n i s m u l u i d e s c ă r c ă r i i n e u r o n u l u i
m o t o r . Se p u n e de o b i c e i în e v i d e n ţ ă la n i v e l u l t r i c e p s u l u i sural şi c o n s t ă dintr-o serie
de contracţii - s e c u s e - ce se p r o d u c la î n t i n d e r e a b r u s c ă a t e n d o n u l u i ahilian, r e s p e c t i v
flexia d o r s a l ă a p i c i o r u l u i . în c a z u r i l e m a i g r a v e e s t e suficientă p e r c u ţ i a t e n d o n u l u i ca
reflexul m i o t a t i c s ă a p a r ă s u b a c e a s t ă f o r m ă e x a g e r a t ă .
CONTROLUL CENTRILOR NERVOŞI SUPERIORI
S e c ţ i o n a r e a m e d u l a r ă , e x p e r i m e n t a l ă sau t r a u m a t i c ă , face s ă d i s p a r ă a c t i v i t a t e a
reflexă periferică. D a c ă b o l n a v u l e s t e însă b i n e îngrijit, a c e s t e reflexe r e v i n d u p ă 2-
3 s ă p t ă m â n i . M a i întâi se r e s t a b i l e ş t e reflexul B a b i n s k i , apoi a p a r reflexele a n a l e şi
g e n i t a l e , a p o i reflexul de flexie. R e t l e x u l de î n t i n d e r e nu r e v i n e d e c â t r a r e o r i şi a t u n c i
n u r e z i s t ă d e o b i c e i l a î n t i n d e r e a p a s i v ă , d e c i n u p o a t e a s i g u r a funcţiile p o s t u r a l e .
D u p ă c â t e v a luni, reflexele t i n d s ă d e v i n ă e x a g e r a t e ş i a p a r reacţii g e n e r a l i z a t e , c a r e
iau n u m e l e de reflexe de masă. Astfel, d a c ă se z g â r â i e faţa p l a n t a r ă , se p r o d u c e flexia
forţată a m e m b r e l o r (un reflex nociceptiv de flexie exagerată), t r a n s p i r a ţ i e p r o f u z ă ,
c o n t r a c ţ i a v e z i c i i u r i n a r e şi a r e c t u l u i , u n e o r i cu e v a c u a r e a a c e s t o r a . Alteori, reflexele
de masă se dezvoltă spontan, chiar în somn.
R e f l e x e l e a u t o m a t e , v e g e t a t i v e , sunt s u p r i m a t e . L a î n c e p u t , din p r i m e l e luni,
p i e l e a este u s c a t ă ş i c a l d ă , d a t o r i t ă separării e l e m e n t e l o r a u t o n o m e d e i m p u l s u r i l e
d e s c e n d e n t e v a s o c o n s t r i c t o a r e . Apoi, în fazele mai târzii, pielea este udă în p e r m a n e n ţ ă .
A c e s t e t u l b u r ă r i d e a d a p t a r e d u c l a f o r m a r e a d e e s c a r e g r e u d e îngrijit ş i c a r e s e
vindecă greu.
C a r e este e x p l i c a ţ i a a c e s t o r f e n o m e n e ?
D i s p a r i ţ i a reflexelor i m e d i a t d u p ă s e c ţ i o n a r e a m ă d u v e i este d a t o r a t ă u n u i şoc,
d e n u m i t de M a r s h a l l H a l i „şoc spinal" ( 1 8 5 0 ) . S h e r r i n g t o n a d e m o n s t r a t a c e s t fapt
într-o e x p e r i e n ţ ă r ă m a s ă c e l e b r ă : d a c ă s e s e c ţ i o n e a z ă m ă d u v a reflexele d i s p a r ; d a c ă ,
d u p ă r e v e n i r e a reflexelor m e d u l a r e se p r a c t i c ă o n o u ă s e c ţ i u n e , sub nivelul celei
p r e c e d e n t e reflexele nu m a i sunt a b o l i t e . Ş o c u l are loc n u m a i la î n t r e r u p e r e a căilor
centrale; secţionarea aceasta întrerupe acţiunea facilitatoare a prosencefalului asupra
m e c a n i s m u l u i excitării n e u r o n u l u i m o t o r .
M c C o u c h şi F u l t o n au d e m o n s t r a t a c ţ i u n e a facilitatoare a c o r t e x u l u i a s u p r a
reflexelor s p i n a l e în felul u r m ă t o r : prin e m i s f e r e c t o m i e au obţinut d i m i n u a r e a reflexelor
în m e m b r e l e c o n t r o l a t e r a l e ; d a c ă la a c e s t e a n i m a t e se face o s e c ţ i u n e m e d u l a r ă , ş o c u l
s p i n a l s e p r o d u c e î n a c e s t c a z n u m a i î n m e m b r u l inferior d e p a r t e a e m i s f e r e c t o m i e i ,
care mai are controlul corticalităţii.
ROLUL CENTRILOR RETICULARI.

REFLEXELE TRUNCHIULUI CEREBRAL
F u n c ţ i i l e f o r m a ţ i u n i l o r r e t i c u l a r e au fost d e d u s e , în m a r e p a r t e , din s t u d i e r e a
lor p e a n i m a l e l e d e c e r e b r a t e . S i s t e m u l r e t i c u l a r a c ţ i o n e a z ă m a i ales p r i n i n t e r m e d i u l
fibrelor gamma. Pe a c e e a ş i cale şi p r i n i n t e r m e d i u l s i s t e m u l u i r e t i c u l a r îşi m a n i f e s t ă
a c ţ i u n e a şi f o r m a ţ i u n i l e c e r e b e l o a s e şi, p a r ţ i a l , c e l e c e r e b r a l e .
F u n c ţ i a p o s t u r a l ă , c u rol d e o s e b i t î n m o t i l i t a t e a a n i m a l e l o r e v o l u a t e , e s t e
localizată în trunchiul cerebral, cerebel şi ganglionii bazali. Răspunsurile motorii
d a t o r a t e u n u i g r u p d e reflexe n o r m a l e d e p o s t u r ă , c o o r d o n a t e l a n i v e l u r i s u b c o r t i c a l e ,
p o a r t ă d e n u m i r e a — d u p ă S c h a l t e n b r a n d - mobilitate principală, iar a c e s t e reflexe,
e l i b e r a t e de c o n t r o l u l s u p e r i o r - reflexe primitive.
M e n ţ i n e r e a p o s t u r i i r e z u l t ă d i n i n t r i c a r e a c o m p l e x ă a u n o r reflexe, al c ă r o r
s e d i u c e n t r a l , dar nu ultim, se află în n u c l e i i b a z a l i . O r i e n t a r e a c a p u l u i , p o z i ţ i a lui,
m e n ţ i n e r e a p e m e m b r e sunt rezultatul activităţii reflexe a u n u i m a r e n u m ă r d e m u ş c h i .
A c e s t e reflexe, reflexe posturale. au fost s t u d i a t e şi d e s c r i s e de R u d o l f M a g n u s * , în
u r m a u n o r e l e g a n t e e x p e r i e n ţ e , c a r e a u fost î n c u n u n a t e c u p r e m i u l N o b e l .
' Magnus R. Animal Posturc. C'roonian Lccturc, Proc.Roy.Soc.Med, 1952, 98 B, 339. citat de
Voiculcscu V., Stcriade M., în: Din istoria cunoaşterii creierului, Edit. Ştiinţifică. Bucureşti, 1963.
M e c a n i s m e l e d e p o s t u r ă sunt r e z u l t a t u l i n f o r m a ţ i i l o r p r i m i t e d e l a u r m ă t o r i i
r e c e p t o r i , luaţi î n c o n s i d e r a ţ i e d e c ă t r e M a g n u s :
a) labirintul, a s u p r a p o z i ţ i e i c a p u l u i în s p a ţ i u ;
b ) p r o p r i o c e p t o r i i m u s c u l a t u r i i cefei, a s u p r a p o z i ţ i e i c a p u l u i î n r a p o r t c u
trunchiul;
c) proprioceptorii din muşchii trunchiului şi ai m e m b r e l o r asupra poziţiei
t r u n c h i u l u i şi a m e m b r e l o r în spaţiu. Un rol d e o s e b i t în a c e a s t ă funcţie o au p r o
p r i o c e p t o r i i articulari, c a r e i n f o r m e a z ă a s u p r a p o z i ţ i e i diferitelor s e g m e n t e , a g r a d u l u i
de flexie al a r t i c u l a ţ i i l o r .
d ) e x t e r o c e p t o r i i c u t a n a ţ i î n r e g i s t r e a z ă p r e s i u n e a exercitată p e a n u m i t e suprafeţe
a l e c o r p u l u i ş i d e c i p o z i ţ i a c o r p u l u i î n r a p o r t c u s u p r a f a ţ a d e sprijin;
e) r e c e p t o r i i v i z u a l i .
R e f l e x e l e a c e s t e a sunt reflexe d e tip e v o l u a t , n e c e s i t â n d a c ţ i u n i m u s c u l a r e
c o m p l e x e , g r a d a t e , c o o r d o n a t e , d e m a r e f i n e ţ e . P e a n i m a l u l î n t r e g , reflectivitatea
p o s t u r a l ă este c o n t r o l a t ă ş i d e c e l e l a l t e etaje ale s i s t e m u l u i n e r v o s : c e r e b e l u l , n u c l e i i
c e n u ş i i de la b a z a e n c e f a l u l u i şi, în s p e c i a l , c o r t e x u l .
D u p ă n a t u r a r e c e p t o r i l o r senzitivi, M a g n u s a s i s t e m a t i z a t reflexele p o s t u r a l e în:
1. reacţii statice locale, p r o v o c a t e de s t i m u l i g r a v i t a ţ i o n a l i ;
2. reacţii statice segmentare, c a r e îşi au o r i g i n e a în efectele u n e i m i ş c ă r i a s u p r a
extremităţii opuse;
3. reacţii statice generale, c a r e d e t e r m i n ă p o z i ţ i a c a p u l u i în spaţiu, p r i n s t i m u l i
p o r n i ţ i d i n labirintul m e m b r a n o s ş i r e c e p t o r i i m u s c u l a t o r i i g â t u l u i .
R e a c ţ i a s t a t i c ă l o c a l ă este u n reflex d e m e n ţ i n e r e a o r t o s t a t i c u l u i , r ă s p u n s u l
m i o t a t i c , de î n t i n d e r e , la forţele g r a v i t a ţ i o n a l e .
M o d u l de p r o d u c e r e a a c e s t u i reflex a fost d e s c r i s de M a g n u s la un c â i n e
d e c e r e b r a t . L a acest a n i m a l , atingerea p e r n i ţ e l o r labei u n u i m e m b r u p r o d u c e d e c l a n ş a r e a
u n e i rigidităţi a c c e n t u a t e . E x t r e m i t a t e a u r m e a z ă d e g e t u l e x a m i n a t o r u l u i c a u n m a g n e t ,
fapt cunoscut astăzi sub numele de reacţie pozitivă de sprijin sau reacţie magnet.
R e a c ţ i a este c a r a c t e r i s t i c ă ş i a n i m a l e l o r n o r m a l e , d a r n u m a i î n p o z i ţ i e d e sprijin, ş i e a
d i s p a r e d u p ă s e c ţ i o n a r e a s a u a n e s t e z i e r e a n e r v i l o r c u t a n a ţ i ; e a e s t e foarte slabă l a
a n i m a l u l t a l a m i c . L a a n i m a l e l e d e c e r e b r a t e , spre d e o s e b i r e d e c e l e i n t a c t e , r e a c ţ i a e s t e
mult mai accentuată în decubit dorsal.
R e f l e x u l e s t e p r o v o c a t iniţial d e u n s t i m u l e x t e r o c e p t o r , d a r acest s t i m u l n u
e s t e r e c e p t o r u l a d e v ă r a t a l reflexului d e î n t i n d e r e . S t i m u l u l c u t a n a t d i n p e r n i ţ e l e labei
p r o d u c e un reflex de d e s f a c e r e ( a b d u c ţ i e ) a d e g e t e l o r p i c i o r u l u i , de aci, p r i n î n t i n d e r e a
m u ş c h i l o r i n t e r o s o ş i p l e a c ă u n s t i m u l p r o p r i o c e p t i v , c a r e d e c l a n ş e a z ă r e a c ţ i a statică
d e î n t i n d e r e . C â n d p i e l e a e s t e a n e s t e z i a t ă , reflexul n u m a i are loc, d a r a p a r e d e î n d a t ă
c e s e d e p ă r t e a z ă î n t r e ele d e g e t e l e p i c i o r u l u i , d e c i s e d e c l a n ş e a z ă calea p r o p r i o c e p t i v ă .
R e a c ţ i a este p r e z e n t ă ş i l a o m , d a r s e p u n e m a i g r e u î n e v i d e n ţ ă .
La bolnavul spastic, această reacţie este fundamentală, formând baza expresiei
rigidităţii în e x t e n s i e a m e m b r u l u i inferior de sprijin şi e s t e c a r a c t e r i s t i c ă m o d u l u i în
c a r e aceşti b o l n a v i se r i d i c ă şi se a ş e a z ă pe s c a u n sau c u m c o b o a r ă o scară.
B o b a t h d e s c r i e şi o reacţie negativă de sprijin, pe c a r e o f o l o s e ş t e şi ca m e t o d ă
t e r a p e u t i c ă . D a c ă u n u i b o l n a v spastic ( c u l e z i u n e c e r e b r a l ă ) , cu o m a r e r i g i d i t a t e , i se
face flexia d o r s a l ă p u t e r n i c ă a d e g e t e l o r de la p i c i o r şi se m e n ţ i n e astfel c â t e v a
s e c u n d e , î m p o t r i v a r e z i s t e n ţ e i , se o b s e r v ă flexia g e n u n c h i u l u i şi a ş o l d u l u i . E s t e ca şi
c u m m e m b r e l e i n f e r i o a r e „ a r o b o s i " şi b o l n a v u l t r e b u i e să se a ş e z e {34).
Reacţiile statice segmentare se traduc prin:

A. Reflexul de extensie încrucişată, c a r e c o n s t ă într-o c r e ş t e r e a r e a c ţ i e i de
s u s ţ i n e r e de o p a r t e , a t u n c i c â n d m e m b r u l h e t e r o l a t e r a l e s t e o b l i g a t să se flecteze ca
răspuns la un stimul nervos.
L a b o l n a v u l s p a s t i c , i n t e r v e n ţ i a a c e s t u i reflex e s t e vizibilă n u m a i a t u n c i c â n d
u n m e m b r u inferior este i n d e m n ( h e m i p l e g i e ) sau c â n d s p a s t i c i t a t e a e s t e r e d u s ă . C â n d
m e m b r u l i n d e m n s e flectează, m e m b r u l inferior spastic intră î n c o n t r a c t u r ă î n e x t e n s i e ,
atât d a t o r i t ă reflexului de e x t e n s i e , cât şi a r e a c ţ i e i statice l o c a l e . Le h e m i p l e g i e ,
a c e a s t ă r e a c ţ i e este m a n i f e s t a t ă atât p r i n faptul c ă flexia m e m b r u l u i inferior b o l n a v
p o a t e fi e d u c a t ă în m o m e n t u l sprijinului pe m e m b r u l inferior s ă n ă t o s , cât şi p r i n faptul
că sprijinul se face în e x t e n s i a p u t e r n i c ă a m e m b r u l u i inferior bolnav, d e z e c h i l i b r â n d
m e r s u l şi o b l i g â n d p a c i e n t u l să se î n c l i n e de p a r t e a b o l n a v ă .
- Reflexul de deplasare (Schunkelreaktion) este descris astfel de M a g n u s : „ P o a t e
fi u ş o r p u s în e v i d e n ţ ă la n i v e l u l m e m b r e l o r a n t e r i o a r e sau p o s t e r i o a r e ale a n i m a l e l o r
n o r m a l e , c h i a r d u p ă e x t i r p a r e a c e r e b e l u l u i sau a c o r t e x u l u i anterior. Să p r e s u p u n e m
că a n i m a l u l stă în p i c i o a r e pe o m a s ă şi u n a d i n labe, d r e a p t a a n t e r i o a r ă de e x e m p l u ,
e s t e r i d i c a t ă p r i n r e a c ţ i a n e g a t i v ă d e sprijin. T o n u s u l e x t e n s o r i l o r a c e s t u i m e m b r u e s t e
e v a l u a t c o n s t a n t p r i n u ş o a r e flexii p a s i v e ale a r t i c u l a ţ i e i c o t u l u i . M â n a e x a m i n a t o r u l u i
î m p i n g e u ş o r t o r a c e l e a n i m a l u l u i s p r e d r e a p t a : se s i m t e a t u n c i o c r e ş t e r e a t o n u s u l u i
e x t e n s o r i l o r c o t u l u i şi, în sfârşit, m e m b r u l se î n t i n d e c o m p l e t şi î m p i e d i c ă p a r t e a
a n t e r i o a r ă a c o r p u l u i să c a d ă de a c e a p a r t e " * .
La b o l n a v u l spastic, reacţia p o a t e avea loc, dar, c â n d ea se p r o d u c e , se realizează
cu o forţă de e x t e n s i e atât de p u t e r n i c ă ( e x a c e r b a t ă de r e a c ţ i a statică de sprijin), î n c â t
n u are f u n c ţ i e p r o t e c t o a r e .
B. Acţiunea întinderii unui membru asupra tonusului membrului opus. Dacă
u n u i a n i m a l în p i c i o a r e i se p r o v o a c ă reflexul „ d e d e p l a s a r e " (vezi m a i sus), m e m b r u l
c o n t r o l a t e r a l va a v e a t e n d i n ţ a să se flecteze. A c e a s t a e s t e o r e a c ţ i e i n d e p e n d e n t ă de
reflexele l a b i r i n t i c e şi c e r v i c a l e .
R e a c ţ i i l e statice g e n e r a l e au la b a z ă s t i m u l i i p l e c a ţ i d i n m u s c u l a t u r a cefei şi
d i n labirintul m e m b r a n o s . M a g n u s le-a n u m i t reflexe de ,,atitudine".
A. Reflexele tonice ale cefei (RTC) au fost studiate prin distrugerea e x p e r i m e n t a l ă
a l a b i r i n t e l o r şi e l i m i n a r e a s u r s e l o r de e x c i t a ţ i e p e n t r u reflexele de p o s t u r ă . R e a c ţ i i l e
s u n t i n t e n s e la p i s i c i l e d e c e r e b r a t e şi au fost de a s e m e n e a clar p u s e în e v i d e n ţ ă la
m a i m u ţ e l e l a b i r i n c t o m i z a t e , d u p ă e x c l u d e r e a b i l a t e r a l ă a z o n e l o r m o t o r i i şi p r e m o t o r i i
din scoarţa cerebrală.
a) RTC rotatoare asimetrice. R o t a r e a c a p u l u i într-o p a r t e face să c r e a s c ă
reflexele m i o t a t i c e d e î n t i n d e r e î n m e m b r e l e d e a c e a p a r t e ş i r e l a x e a z ă m u s c u l a t u r a
în m e m b r e l e de p a r t e a o p u s ă r o t a ţ i e i (se p r o d u c e flexie) (vezi fig. 8, 9 şi 10).
b) RTC de extensie. La a n i m a l e l e d e c e r e b r a t e extensia capului p r o v o a c ă e x t e n s i a
m e m b r e l o r a n t e r i o a r e şi r e l a x a r e a în flexie a m e m b r e l o r p o s t e r i o a r e . A n i m a l u l ia
p o z i ţ i a pisicii c a r e p r i v e ş t e în sus la o a l a cu l a p t e de pe o etajeră ( F i g . 7 a).
c) RTC de flexie. Flexia anterioară a capului p r o d u c e flexia m e m b r e l o r anterioare
şi e x t e n s i a m e m b r e l o r p o s t e r i o a r e . A n i m a l u l ia p o z i ţ i a pisicii c a r e se uită sub o
canapea (Fig. 7 b).
S e m n i f i c a ţ i a d e o s e b i t ă a r e f l e x e l o r t o n i c e ale cefei a fost l ă m u r i t ă de M a g n u s .
Iată o d e s c r i e r e făcută de a c e s t a : „ S ă p r e s u p u n e m că în t i m p ce pisica stă în p i c i o a r e
în m i j l o c u l c a m e r e i , un ş o a r e c e a l e a r g ă de-a l u n g u l p e r e t e l u i , la d r e a p t a pisicii.
Magnus R. - Kdrpersiellung, Edit. Springcr - Berlin. 1924. ^

2 4 Reeducarea neuro-motorie
Fig. 7 - Reprezentarea schematică a acţiunii reflexului tonic cervical simetric,

a) R.T.C. dc extensie; b) R.T.C. de flexie.
Fig. 8 - Reflex tonic cervical asimetric. Rotarea capului facilitează

extensia membrului superior dc partea feţei şi flexia celui dc partea
cefei. Membrele inferioare se posturcază în funcţie dc flexia sau
extensia capului.
E x c i t a n ţ i i optici şi a c u s t i c i a c ţ i o n e a z ă a s u p r a t e l e r e c e p t o r i l o r pisicii: ca u r m a r e c a p u l
pisicii se î n t o a r c e spre d r e a p t a . Astfel sunt d e c l a n ş a t e reflexele t o n i c e ale cefei prin
c a r e laba a n t e r i o a r ă d r e a p t ă s e e x t i n d e c u p u t e r e , astfel î n c â t s u p o r t ă s i n g u r ă cea mai
m a r e p a r t e a greutăţii c o r p u l u i , î m p i e d i c â n d u - 1 să se p r ă b u ş e a s c ă . L a b a a n t e r i o a r ă
s t â n g ă nu are de s u p o r t a t nici o g r e u t a t e . Ea se r e l a x e a z ă sub influenţa reflexului t o n i c
cervical a s i m e t r i c . în acelaşi t i m p , distribuţia excitabilităţii în centrii motori ai m ă d u v e i
este reajustată, astfel î n c â t , d a c ă p e n t r u u n m o t i v o a r e c a r e î n c e p m i ş c ă r i d e alergare,
p r i m u l p a s va fi făcut de a c e l e m e m b r e c a r e nu p a r t i c i p ă la s u s ţ i n e r e a c o r p u l u i " . '
R. Magnus - Ibid, Op. citat.

F u n c ţ i a nervoasă 25
P r e z e n ţ a reflexelor t o n i c e c e r e b r a l e la copil
este p a t o g n o m o n i c ă pentru leziunile cerebrale
(Fig. 9).
R T C au fost descrise la făt şi la n o u - n ă s c u t .
M a g n u s nu le-a întâlnit la c o p i l u l n o r m a l , iar
Schaltenbrand, rareori.
Insistăm asupra acestor reflexe posturale
d e o a r e c e ele sunt un semn foarte preţios în
diagnosticul paraliziei spastice cerebrale, fiind
c u a t â t m a i vii ş i p e r s i s t â n d c u atât m a i m u l t , c u
cât c a z u l e s t e m a i grav. W a l s h (184) a c o n s t a t a t
că reacţia este mai p r o n u n ţ a t ă dacă copilul
spastic întoarce singur capul şi mai marcată dacă
mişcarea se face împotriva rezistenţei. După
Bobath, reacţia este mai puternică în decubit
dorsal sau în poziţie şezând, cu capul în
h i p e r e x t e n s i e ( F i g . 10, 11).
C o n s e c i n ţ e l e p e r s i s t e n ţ e i a c e s t o r reflexe la
copilul cu paralizie spastică cerebrală sunt
deosebit de importante. Poziţia membrelor
d e t e r m i n a t ă de p o z i ţ i a c a p u l u i îl î m p i e d i c ă să-şi Fig. 9 - Atitudine determinată de reflexul
m e n ţ i n ă e c h i l i b r u l ; copilul m i c e s t e împiedicat să tonic cervical asimetric (copil normal).
se rostogolească. în cazurile grave el nu poate Acest reflex primitiv poate fi prezent până
la 3 luni.
folosi m e m b r u l s u p e r i o r de p a r t e a feţei ( c a r e se
află în e x t e n s i e p u t e r n i c ă ) p e n t r u a se a l i m e n t a . în c a z u r i l e p e r s i s t e n ţ e i R T C A există
riscul d e z v o l t ă r i i u n e i s c o l i o z e . R T C S i n f l u e n ţ e a z ă p r o f u n d p o s t u r a „ î n p a t r u l a b e " .
C o p i i i spastici c u a c e s t e reflexe n u
se pot sprijini pe membrele su
perioare decât dacă se face p a s i v
extensia capului. De îndată ce capul
e s t e lăsat liber, el c a d e în faţă şi
membrele superioare se flectează,
p i e r z â n d u - ş i p o s i b i l i t ă ţ i l e de sprijin.
In acelaşi m o d - e x t e n s i a p u t e r n i c ă a
c a p u l u i - va realiza flexia m e m b r e l o r
i n f e r i o a r e , d a c ă există o s p a s t i c i t a t e
în e x t e n s i e a acestora. R T C reprezintă
o c a u z ă i m p o r t a n t ă în i m p o s i b i l i t a t e a
c o p i i l o r cu P S C de a d e p ă ş i stadii
p r i m a r e de e v o l u ţ i e , d a r t o t o d a t ă , -
b i n e c u n o s c u t e —, ele sunt un s u p o r t
- patologic desigur - pentru un
t r a t a m e n t k i n e t i c folositor. U n i i c o p i i
m a i m a r i , cu intelect b u n , - c a z u l
atetozicilor mai ales -, reuşesc
Fig 10 - Atitudinea membrelor la un copil cu I.M.C.,
singuri să înveţe să-şi folosească determinată de R.T.C.A. Membrul superior de partea cefei
p o z i ţ i a c a p u l u i p e n t r u realizarea u n o r sc flectează, ia atitudinea „purtătorului de secure".
26 Reeducarea neuro-motone
mişcări mai libere, mai puţin

spastice. Aceste cazuri, de men
ţ i n e r e a e c h i l i b r u l u i şi d i m i n u a r e a
spasmului tricipital. prin flexia
c a p u l u i ş i u ş o a r a lui r o t a r e s u n t
destul de frecvente la copii cu
sindroame piramido-extrapirami-
dale. U n i i folosesc f l e x i a c a p u l u i
p e n t r u a fi c a p a b i l i să se r i d i c e de
p e s c a u n . î n acest c o n t e x t , t r e b u i e
să apreciem că torticolisul spas
m o d i c este a d e s e a efectul a c e s t u i
m o d de echilibrare a tonusului
m u s c u l a r g e n e r a l , prin i n t e r v e n ţ i a
R T C (vezi fig. 11).
B. Reflexele tonice labi

rintice se d e o s e b e s c de r e a c ţ i i l e t o
nice ale cefei p r i n s e c ţ i o n a r e a , în
e x p e r i m e n t , a p r i m e l o r p a t r u ră
dăcini p o s t e r i o a r e ale m ă d u v e i
c e r v i c a l e . E l i m i n â n d astfel c ă i l e
aferente ale r e c e p t o r i l o r m u s c u l a
turii gâtului, a v e m c e r t i t u d i n e a c ă
modificările posturii de repaus
provocate de schimbările de poziţie
ale a n i m a l u l u i sunt p r o d u s e de
reflexe de origine labirintică. Aceste
reflexe dispar, de altfel, d u p ă ce se
Fig. 11 - Torticolis spasmodic la un copil marc cu sindrom face şi l a b i r i n t e c t o m i a
piramido-cxtrapiramidal.
REACŢII DE POSTURĂ
A. Reflexe de redresare. C e n t r u l a c e s t o r reflexe se g ă s e ş t e în t a l a m u s şi ele se
s t u d i a z ă p e a n i m a l u l d e c o r t i c a t , l a c a r e s e c ţ i u n e a are loc d e a s u p r a m e z e n c e f a l u l u i ,
respectiv deasupra nucleului roşu.
Un astfel de a n i m a l e s t e c a p a b i l să se r e d r e s e z e , să ia p o z i ţ i e o r t o s t a t i c ă şi să
m e a r g ă i m e d i a t d u p ă d e c o r t i c a r e . La p r i m a t e - la care influenţa c o r t i c a l ă a s u p r a ariei
m o t o r i i este m a i m a r e - a c e s t lucru nu m a i este posibil.
Reflexele d e r e d r e s a r e sunt d e t e r m i n a t e d e rolul utriculei din c a n a l e l e s e m i
circulare în m e n ţ i n e r e a ortostatismului. Reflexele de redresare constituie o particularitate
a o r g a n i s m e l o r a n i m a l e : a c e e a de a p ă s t r a o a n u m i t ă o r i e n t a r e a c a p u l u i şi a c o r p u l u i
în spaţiu. A n i m a l u l se r i d i c ă în a c e l a ş i fel: întâi c a p u l , apoi t r u n c h i u l , apoi se ridică
pe picioare.
a) Reflexele de redresare labirintică. D a c ă l u ă m un iepure în m â i n i şi—1 a p l e c ă m
într-o p a r t e , el va c ă u t a să m e n ţ i n ă c a p u l ridicat. A c e a s t ă reacţie are loc şi a t u n c i când
a n i m a l u l este legat la o c h i , d a r d i s p a r e de î n d a t ă ce se distrug o t o l i t e l e . Reflexul de
r i d i c a r e a c a p u l u i este e s e n ţ i a l şi este p r i m u l t i m p al redresării î n t r e g u l u i c o r p .
b) Reflexe de ridicare a corpului cu acţiune asupra capului. S u n t reflexe ale

primatelor, câinilor şi pisicilor t a l a m i c e şi sunt d a t o r a t e e x t e r o c e p t o r i l o r de pe suprafaţa
corpului stimulaţi în m o d asimetric. Dacă un animal decorticat, labirintectomizat şi
legat la o c h i este a ş e z a t pe o m a s ă în d e c u b i t lateral, el va ridica t o t u ş i c a p u l în
p o z i ţ i e n o r m a l ă . D a c ă pe d e a s u p r a lui, pe c e a l a l t ă s u p r a f a ţ ă laterală a c o r p u l u i lui se
a ş a z ă o s c â n d u r ă grea, a p r o a p e e g a l ă cu g r e u t a t e a c o r p u l u i a n i m a l u l u i , reflexul de
r e d r e s a r e a c a p u l u i n u s e m a i p r o d u c e . E x t e r o c e p t o r i i c u t a n a ţ i sunt s t i m u l a ţ i î n m o d
s i m e t r i c ş i n u m a i p o t diferenţia p o z i ţ i a c o r p u l u i î n s p a ţ i u . R e d r e s a r e a s e p o a t e deci
p r o d u c e şi în a b s e n ţ a s t i m u l i l o r v i z u a l i şi labirintici, p r i n s t i m u l a r e a a s i m e t r i c ă a
e x t e r o c e p t o r i l o r de o s i n g u r ă p a r t e a c o r p u l u i . Astfel a n i m a l u l ştie că este c u l c a t şi
pe ce parte.
c) Reflexul de redresare a cefei îi u r m e a z ă , în e x p e r i e n ţ a de m a i sus, r i d i c a r e a
c a p u l u i în p o z i ţ i e n o r m a l ă . La p r i m a t e , reflexul de r e d r e s a r e a cefei se î n s o ţ e ş t e de
reflexul d e p r e h e n s i u n e . M e m b r e l e d e d e a s u p r a , d e p a r t e a o p u s ă celei p e c a r e stă
c u l c a t a n i m a l u l , s e flectează, î n t i m p c e c e l e d e d e d e s u b t s e e x t i n d . î n t o a r c e r e a
a n i m a l u l u i p e c e a l a l t ă p a r t e i n v e r s e a z ă reflexele.
d) Reflexe de redresare a corpului cu acţiune asupra corpului. A c e s t e r e f l e x e
s e d a t o r e a z ă tot e x t e r o c e p t o r i l o r . D a c ă c o r p u l ş i u m e r i i a n i m a l u l u i sunt m e n ţ i n u ţ i î n
p o z i ţ i e laterală, m e m b r e l e p o s t e r i o a r e a u o p o z i ţ i e o r i z o n t a l ă , r e a c ţ i e c a r e n u m a i are
loc p r i n a p l i c a r e a u n e i g r e u t ă ţ i pe s u p r a f a ţ a s u p e r i o a r ă a a n i m a l u l u i .
e) Reflexe de redresare optică. A n i m a l u l se p o a t e o r i e n t a foarte b i n e în spaţiu
ş i n u m a i c u ajutorul v e d e r i i . î n g e n e r a l , a c e s t e reflexe s e p r o d u c n u m a i l a a n i m a l u l
întreg, d o v e d i n d că centrul lor reflex este cortexul. La p r i m a t e însă, reflexul de r e d r e s a r e
optică se poate p u n e în evidenţă şi după ce zonele corticale şi precorticale motorii au
fost e l i m i n a t e c o m p l e t , b i l a t e r a l .
B. Reacţii de aşezare, reacţii de sărire, reacţii de accelerare. A c e s t e r e a c ţ i i
d e p i n d d e s c o a r ţ ă ş i c e r e b e l , p e n t r u p r o d u c e r e a lor fiind n e c e s a r ă i n t e g r i t a t e a a c e s t o r
zone.
Reacţiile de accelerare sunt v e s t i b u l a r e (se p r o d u c şi la a n i m a l e l e l e g a t e la
o c h i ) şi se d e o s e b e s c în r e a c ţ i i l i n e a r e şi reacţii u n g h i u l a r e .
- I a t ă tipul de reacţie de accelerare lineară, c a r e e s t e , în a c e l a ş i t i m p , şi o
r e a c ţ i e v e s t i b u l a r ă de a ş e z a r e : o p i s i c ă , l e g a t ă la o c h i , este b r u s c a r u n c a t ă în a e r cu
c a p u l î n j o s ; m e m b r e l e sale a n t e r i o a r e s e e x t i n d , d e g e t e l e s e d e p ă r t e a z ă ş i p i s i c a va
cădea pe pământ în picioare.
- In accelerarea unghiulară, în c a r e a r u n c a r e a se face cu r o t a ţ i e , a p a r reacţii
c o r e s p u n z ă t o a r e în m u ş c h i i cefei, ai m e m b r e l o r şi t r u n c h i u l u i în v e d e r e a a c e l u i a ş i
s c o p , şi a n u m e de m e n ţ i n e r e a e c h i l i b r u l u i . E l e se î n s o ţ e s c şi de reacţii în m u s c u l a t u r a
ochilor, t r a d u s e prin n i s t a g m u s . D i n această c a t e g o r i e face parte şi reflexul de „ p r e g ă t i r e
pentru săritură", despre care v o m vorbi mai jos.
FUNCŢIA MOTORIE A CEREBELULUI
R o l u l c r e i e r u l u i m i c î n f i z i o l o g i a m i ş c ă r i i n u este încă p e d e p l i n c u n o s c u t . S e
c o n s i d e r ă că, de s i n e stătător, c e r e b e l u l nu a r e o a c t i v i t a t e m o t o r i e p r o p r i e . E x c i t a r e a
suprafeţei sale c u m i c r o e i e c t r o z i n u e s t e c a p a b i l ă s ă d e t e r m i n e m i ş c a r e a î n v r e u n
s e g m e n t a l c o r p u l u i o m e n e s c . î n a b s e n ţ a lui, însă, mişcările e x e c u t a t e sunt d e z o r d o n a t e ,
fără s c o p .
E s t e d o v e d i t că, c h i a r d a c ă n u are o a c t i v i t a t e m o t o r i e p r o p r i e , c e r e b e l u l e s t e
u n c e n t r u d e m a r e i m p o r t a n ţ ă î n fiziologia m i ş c ă r i i . S-au d e m o n s t r a t atât activităţi
i n h i b i t o a r e , cât şi s t i m u l a t o a r e . D a c ă la a n i m a l u l d e c e r e b r a t sau d e c o r t i c a t se a p l i c ă
pe locul anferior al c e r e b e l u l u i o e x c i t a ţ i e f a r a d i c ă , r i g i d i t a t e a m e m b r e l o r d i s p a r e ,
a n i m a l u l n e m a i f i i n d în stare să se m e n ţ i n ă în p i c i o a r e . G. R o s s i a d e m o n s t r a t şi
a c ţ i u n e a s t i m u l a t o a r e a c e r e b e l u l u i : e x c i t a r e a e l e c t r i c ă a z o n e i lui m o t o r i i este c a p a b i l ă
să î n t ă r e a s c ă m i ş c a r e a p r o d u s ă prin e x c i t a r e a z o n e i m o t o r i i a c o r t e x u l u i , în aşa fel
î n c â t m i ş c a r e a să se p r o d u c ă la o i n t e n s i t a t e s u b l i m i n a l ă de e x c i t a r e a s c o a r ţ e i ,
i n t e n s i t a t e la care m i ş c a r e a nu are loc fără e x c i t a r e a c o n c o m i t e n t ă a c e r e b e l u l u i .
C e r e b e l u l a r e c o n e x i u n i a n a t o m o - f i z i o l o g i c e atât cu c o r t e x u l , cât şi cu c e l e l a l t e
formaţiuni nervoase: sistemul extrapiramidal, ganglionii bazali, elementele pro-
p r i o c e p t i v e , labirintul m e m b r a n o s , d a t o r i t ă c ă r o r a i n t e r v i n e î n e x e c u t a r e a m i ş c ă r i i ş i
în m e n ţ i n e r e a p o s t u r i i ca un c o o r d o n a t o r .
„ R o l u l c e r e b e l u l u i e s t e de a c o o r d o n a c o l a b o r a r e a a r m o n i o a s ă a a g o n i ş t i l o r cu
a n t a g o n i ş t i i , cu sinergiştii şi fixatorii. P e n t r u a c e a s t a , c e r e b e l u l , folosind i n f o r m a ţ i i l e
p r o p r i o c e p t i v e a s u p r a situaţiei m u ş c h i l o r l a u n m o m e n t dat, d e t e r m i n ă t i m p u l e x a c t d e
i n t r a r e sau de ieşire din c o n t r a c ţ i e a u n u i m u ş c h i . D i n c o n t r o l u l e x a c t al a c e s t o r d o u ă
elemente primare (timp şi intensitate) rezultă controlul precis al celorlalte elemente
s e c u n d a r e : forţa, viteza, a m p l i t u d i n e a , d i r e c ţ i a , c o n t i n u i t a t e a , p o r n i r e a l a t i m p . " *
în r e z u m a t , cerebelul î n d e p l i n e ş t e d o u ă funcţii f u n d a m e n t a l e - p r i m a , p r e d i c t i v ă :
d i n i n f o r m a ţ i i l e p r o p r i o c e p t i v e p o a t e „ p r e z i c e " c â n d o a n u m i t ă p a r t e a c o r p u l u i va
ajunge la poziţia dorită ( c o m a n d a t ă ) ; a d o u a funcţie este inhibitoare (dumpingfunction),
p r i n care m i ş c a r e a este oprită c â n d a ajuns la p u n c t u l dorit. Se e l i m i n ă astfel dismetria.
L e z i u n e a c e r e b e l u l u i p r o d u c e t r e m o r f i n , d i s m e t r i e , d i s c r o n o m e t r i e , m e r s ataxic,
d i s a r t r i e . S-a c o n s t a t a t însă că o p e r s o a n ă fără c e r e b e l p o a t e t o t u ş i să î n d e p l i n e a s c ă
c e l e m a i m u l t e m i ş c ă r i , c h i a r c u p r e c i z i e , d a c ă l e e x e c u t ă foarte încet. C e r e b e l u l
reprezintă deci un sistem de control al mişcărilor rapide.
FUNCŢIA MOTORIE A SCOARŢEI CEREBRALE

. i *
î n c ă d i n s e c o l u l al X V I I - l e a s-a stabilit faptul i n c o n t e s t a b i l că e n c e f a l u l e s t e

s e d i u l m i ş c ă r i l o r v o l u n t a r e , tot d e a t u n c i c o n s i d e r â n d u - s e i p o t e t i c c e r e b e l u l c a c e n t r u
al mişcării involuntare.
R o l u l s c o a r ţ e i c e r e b r a l e în funcţia m o t o r i e şi l o c a l i z a r e a acestei funcţii pe
s u p r a f a ţ a ei au fost s t u d i a t e p r i n c e r c e t a r e a a r h i t e c t o n i c i i şi a căilor de c o n d u c e r e ,
prin e x p e r i m e n t fiziologic şi prin cercetare clinică şi e x p e r i m e n t a l ă în timpul
intervenţiilor neuro-chirurgicale.
D a c ă în u r m ă cu un s e c o l p r o b l e m a l o c a l i z ă r i i funcţiilor c r e i e r u l u i , i n c l u s i v a
celei m o t o r i i , d ă d e a î n c ă n a ş t e r e l a d i s c u ţ i i î n t r e e c h i p o t e n ţ i a l i ş t i ( c a r e s u s ţ i n e a u c ă
funcţiile nu au o l o c a l i z a r e p r e c i s ă , î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă a c r e i e r u l u i fiind sediul u n o r
funcţii g e n e r a l i z a t e ) ş i p s i h o m o r f o l o g i ( c a r e s u s ţ i n e a u l o c a l i z a ţ i o n i s m u l e x t r e m ) , nici
astăzi aceste controverse nu au încetat.
Istoria m o d e r n ă a localizării centrilor m o t o r i î n c e p e în 1870 cu fiziologii g e r m a n i
F r i t s c h şi H i t z i g , c a r e au d e m o n s t r a t p o s i b i l i t a t e a de a e x c i t a cu c u r e n t electric s c o a r ţ a
c e r e b r a l ă a c â i n e l u i , e x p l o r â n d - o şi î n r e g i s t r â n d r ă s p u n s u r i l e c o r e s p u n z ă t o a r e fiecărei
z o n e (cu m i j l o a c e d e s t u l d e g r o s o l a n e faţă d e m i c r o e x c i t a t o r i i folosiţi a s t ă z i ) .
Krcindlcr A., Voiculescu V. - Anatomo-fiziologia clinica a sistemului nervos central, Edit.

Academici R.P.R.'; p. 276, Bucureşti, 1957. —
E x p e r i e n ţ e l e lui C. şi O. Vogt pe Macacus au d u s la c o n c l u z i a că c i r c u m v o -

luţiunea c e n t r a l ă a n t e r i o a r ă e s t e c â m p u l p r i n c i p a l al a n a l i z a t o r u l u i m o t o r , c â m p u l 4
fiind c â m p u l m o t o r primar, c â m p u l 6a - c â m p u l s e c u n d a r , iar c â m p u l 6b - c â m p u l
m o t o r terţiar. P e b a z a o b ţ i n e r i i u n o r m i ş c ă r i i z o l a t e , p r i n excitaţii d e m i c ă i n t e n s i t a t e ,
pragale, care nu antrenează o grupă musculară mare, Marion Hines credea că în
c o r t e x p o t fi r e p r e z e n t a ţ i c h i a r m u ş c h i i s e p a r a ţ i , iar alţii au ajuns la c o n c l u z i a că în
s c o a r ţ ă sunt r e p r e z e n t a ţ i nu n u m a i m u ş c h i i , ci şi fibrele m u s c u l a r e . Studiile r e c e n t e
ne-au arătat însă că funcţiile m o t o r i i au o d i s t r i b u ţ i e difuză în c o r t e x .
La o m , p r i m a o b s e r v a ţ i e a r o l u l u i m o t o r al scoarţei c e r e b r a l e a p a r ţ i n e lui
B o y l e , c a r e , în 1 6 6 7 , a d e s c r i s un caz de fractură a c r a n i u l u i cu î n f u n d a r e , î n s o ţ i t ă de
paralizii şi t u l b u r ă r i de s e n s i b i l i t a t e la n i v e l u l b r a ţ u l u i şi al p i c i o r u l u i c o n t r o l a t e r a l e .
A c e s t e s e m n e c l i n i c e au d i s p ă r u t în u r m a o p e r a ţ i e i p r i n c a r e c o m p r e s i u n e a a fost
înlăturată.
Z o n a m o t o r i e a scoarţei c e r e b r a l e u m a n e c o r e s p u n d e , în linii g e n e r a l e , cu
a c e e a de la a n i m a l e l e s u p e r i o a r e .
Aria motorie principală a fost delimitată, prin excitarea p u n c t e l o r situate de-a
lungul m a r g i n i i a n t e r i o a r e a c i r c u m v o l u ţ i u n i i c e n t r a l e , a d i c ă a c â m p u r i l o r 4 şi 6.
C e l u l e l e B e t z d i n stratul V al a c e s t o r c â m p u r i c o n s t i t u i e o r i g i n e a căii p i r a m i d a l e ,
sistemul descendent principal care conduce impulsurile motorii.
D e l i m i t a r e a anterioară a acestei arii nu este b i n e precizată. Această arie constituie
în cea mai mare măsură şi originea sistemului extrapiramidal. Acest sistem se
d e o s e b e ş t e a n a t o m o - f u n c ţ i o n a l p r i n a c e e a că, aşa c u m îi arată n u m e l e , el nu t r e c e p r i n
p i r a m i d e l e b u l b a r e ş i l a n ţ u r i l e sale n e u r o n a l e s u n t î n t r e r u p t e s i n a p t i c î n g a n g l i o n i i
bazali sau alţi n u c l e i s u b c o r t i c a l i .
Această origine comună poate explica multe fapte observate consecutiv
s e c ţ i o n ă r i i căii p i r a m i d a l e . Astfel la pisici şi m a i m u ţ e în acest c a z nu d i s p a r e î n t r e a g a
a c t i v i t a t e m o t o r i e . E s t e a d e v ă r a t c ă m i ş c a r e p i e r d e din fineţe, p r e c i z i e ş i g r a d a ţ i e , d a r
a n i m a l u l e s t e î n c ă apt să se c a ţ e r e şi să p r i n d ă . C e v a m a i m u l t , e x c i t a r e a girusului
p r e c e n t r a l d u p ă p i r a m i d o t o m i e dă n a ş t e r e la m i ş c ă r i de felul c e l o r c i t a t e m a i sus, dar
n u l a m i ş c ă r i izolate ale u n o r m u ş c h i sau s e g m e n t e .
Aria motorie secundară este reprezentată de mica suprafaţă din prelungirea
laterală a g i r u s u l u i p r e c e n t r a l p â n ă la m a r g i n e a scizurii Sylvius, d e s c o p e r i t ă de Sugar,
Chusid şi F r e n c h . în a c e a s t ă r e g i u n e i m a g i n e a c o r p o r a l ă k i n e s t e z i c ă este r e p r e z e n t a t ă
în o r d i n e i n v e r s ă faţă de aria m o t o r i e p r i m a r ă .
Aria motorie suplimentară este c o n s t i t u i t ă de p a r t e a m e d i a n ă a c â m p u l u i 6. în
a c e a s t ă arie a r h i t e c t u r a t o p o g r a f i c ă este m a i p u ţ i n o r g a n i z a t ă . R ă s p u n s u r i l e m o t o r i i a u
loc la p r a g u r i de e x c i t a ţ i e m a i î n a l t e şi ele s u n t m u l t m a i u ş o r afectate de a n e s t e z i e .
Aici r ă s p u n s u r i l e au m a i de g r a b ă un c a r a c t e r p o s t u r a l , sunt b i l a t e r a l e şi au o e x c i t a ţ i e
ce t i n d e să faciliteze e x c i t a ţ i a u r m ă t o a r e . A c e a s t ă suprafaţă nu c o n t r i b u i e la c a l e a
p i r a m i d a l ă , d a r are c o n e x i u n i î n t i n s e c u s t r u c t u r i l e t r u n c h i u l u i c e r e b r a l , efectele sale
m o t o r i i fiind p r o d u s e prin i n t e r m e d i u l s i s t e m u l u i e x t r a p i r a m i d a l .
Alte arii suplimentare. Există arii motorii s u p l i m e n t a r e pe aproape întreaga
s u p r a f a ţ ă a e n c e f a l u l u i . P e n f i e l d şi W e l c h au d e s c r i s o z o n ă s e z o r i o - m o t o r i e a c c e s o r i e
pe s u p r a f a ţ a i n t e r n ă a e m i s f e r e l o r c e r e b r a l e , a n t e r i o r de lobul p a r a c e n t r a l şi de z o n a
m o t o r i e a s c o a r ţ e i . A c e s t e o b s e r v a ţ i i au fost c o n t r o l a t e şi de alţii.
A c e s t e d a t e ne r e l e v ă că o r g a n i z a r e a a n a t o m o - f u n c ţ i o n a l ă a s i s t e m u l u i n e r v o s
central este mult mai complexă decât se crede în general.
RELAŢIILE DINTRE SCOARŢĂ

Şl F O R M A Ţ I U N I L E R E T I C U L A R E
ţ a c e r e b r a l ă e s t e l e g a t ă p r i n i n t e r m e d i u l u n u i m a r e n u m ă r d e fibre
d e s c e n d e n t e şi a s c e n d e n t e cu f o r m a ţ i u n i l e c e n u ş i i s u b c o r t i c a l e şi, în p r i m u l r â n d , cu
c o r p u l striat şi cu t a l a m u s u l .
fel, cortexul p r e m o t o r p r i m e ş t e stimuli şi t r a n s m i t e aceste informaţii c o r p u l u i
c a u d a t ş i p u t a m e n u l u i . A c e s t e d o u ă f o r m a ţ i u n i r e t i c u l a r e , c u n o s c u t e ş i sub n u m e l e d e
neostriatum p r i m e s c s t i m u l i şi de la substantia nigra. Alţi a x o n i s u n t t r i m i ş i de aci
la globus pallidum şi au, p r o b a b i l , un rol inhibitor. Globus pallidum t r i m i t e e f e r e n ţ e
atât la scoarţa m o t o r i e , cât şi la c e a p r e m o t o r i e p r i n c a l e a v e n t r a l o - a n t e r i o a r ă şi
n u c l e i i latero-ventrali ai t a l a m u s u l u i , cât şi la n e u r o n i i m o t o r i m e d u l a r i ( F i g . 12).
A<upra rolului a c e s t o r f o r m a ţ i u n i s u b c o r t i c a l e s-au făcut n u m e r o a s e s p e c u l a ţ i i .
Deşi pe atunci se cunoştea experimental numai participarea sa în menţinerea tonusului
m u s c u l a r şi în p r o c e s e l e de o r i e n t a r e în
g e n e r a l , Pavlov aprecia astfel acest r o l : „ Z o n a
s u b c o r t i c a l ă este o sursă de e n e r g i e p e n t r u
î n t r e a g a a c t i v i t a t e n e r v o a s ă s u p e r i o a r ă , iar
s c o a r ţ a d e ţ i n e rolul de m e c a n i s m de r e g l a r e a
acestei forţe o a r b e , dirijând-o cu s u b t i l i t a t e şi
frânând-o".*
Numeroase experienţe au demonstrat
j u s t e ţ e a acestei p ă r e r i .
P r i m a d o v a d ă d a t e a z ă din 1949, c â n d
M o r u z z i şi M a g o u n au a r ă t a t că e x c i t a r e a
formaţiunii reticulare produce o creştere a
p o t e n ţ i a l e l o r e l e c t r i c e din s c o a r ţ ă .
E x p e r i e n ţ e l e a u arătat c ă f o r m a ţ i u n e a
reticulară este un n u c l e u i m p o r t a n t de t r a n s m i
tere a i m p u l s u r i l o r a f e r e n t e , pe care le m o
difică, le n u a n ţ e a z ă , le î n t ă r e ş t e sau di
minuează, în raport cu condiţiile de adaptare
cerute de mediu.
I n t r a n s m i t e r e a e f e r e n t ă , n u c l e i i in
Fig. 12 Nucleii reticulari - Putamcnul (PU)
şi nucleul caudat (NC) reprezintă neostriatum- t e r m e d i a r i s e i n t e r p u n căii e x t r a p i r a m i d a l e ,
ul; Nucleul Pallidum (P) reprezintă paleo d i r i j â n d astfel p l a s t i c i t a t e a m i ş c ă r i i . D i s
striatum-u\\ CO - stratul optic al talamusului; t r u g e r e a a c e s t u i releu p r o d u c e m o d i f i c ă r i , aşa
CI - corpul lui Luys; ZI - zona incerta; LN -
c u m d e m o n s t r a Behterev „în sensul spas-
locus niger; NR - n u c l e u l roşu ( d u p ă
D. Truscclli 177).
ticităţii m u s c u l a r e şi al unor reflexe de
apucare forţată".
L e z i u n i l e g a n g l i o n i l o r b a z a l i , ale s u b t a l a m u s u l u i şi ale s u b s t a n ţ e i nigra sunt
a s o c i a t e cu tulburări în t o n u s u l m u s c u l a r şi m i ş c ă r i l e i n v o l u n t a r e ( d i s k i n e z i i ) . L e z i u n e a
n u c l e i l o r s u b t a l a m i c i p o a t e d u c e l a h e m i b a l i s m d e p a r t e a o p u s ă , d a t o r i t ă scoaterii
globusuhti pallidum de sub influenţa i n h i b i t o a r e a a c e s t o r a . T r e m o r u l în r e p a u s , ca şi
rigiditatea de r e p a u s întâlnite în b o a l a P a r k i n s o n ar p u t e a fi c o n s e c i n ţ e l e imposibilităţii
neostriatum-u\m de a i n h i b a globus pallidum. L e z i u n i l e care p r o d u c a t e t o z a şi c o r e e a
ar p u t e a fi localizate în s t r i a t u m . T r e b u i e să a r ă t ă m , însă, că a c e s t e c u n o ş t i n ţ e se
b a z e a z ă p e d a t e a n a t o m o - p a t o l o g i c e s ă r a c e ş i c o n t e s t a b i l e . (!!)
Pavlov 1. P. Fiziologhia vişei nervnoi deialelnosti, 1930, 32, 3.

N i c i d a t e l e e x p e r i m e n t a l e n u s u n t c o n c l u d e n t e . D a c ă s t i m u l a r e a globus
pallidum-ului la om (ca şi a n u c l e u l u i ventral a n t e r i o r ) p o a t e p r o d u c e h i p e r k i n e z i e ,
d i s t r u g e r e a lui nu are efecte i m p o r t a n t e . D i s t r u g e r e a c h i r u r g i c a l ă a n u c l e i l o r v e n t r a l i
a n t e r i o r i ş i laterali a i t a l a m u s u l u i p o a t e d i m i n u a m i ş c ă r i l e a t e t o z i c e , d a r este u r m a t ă
frecvent d e r e c i d i v e .
Tot aşa, se c o n s i d e r ă că n u c l e i i c e n u ş i i au un rol d e o s e b i t în c o n t r o l u l excitaţiei
a f e r e n ţ i a l e a c o r t e x u l u i . C â n d a c e s t e r e l e e sunt d i s t r u s e , i n f o r m a ţ i a p r o p r i o c e p t i v ă
devine monstruoasă, de unde persistenţa atitudinilor grosiere. După D e n n y Brown,
d a c ă l e z i u n e a este m a s i v ă , r e a c ţ i i l e labirintice s u n t f a v o r i z a t e , p o s t u r i l e d e p i n z â n d d e
poziţia capului. Se cunosc posturi distonice provocate experimental şi prin excitarea
l o b u l u i p a r a m e d i a n c e r e b e l o s ( n u c l e u l v e n t r a l lateral a l t a l a m u s u l u i p r i m e ş t e e f e r e n ţ e
cerebeloase).
D u p ă c u m s p u n e Truscelli: „ N i m e n i n-a l o c a l i z a t v r e o d a t ă u n centru, d i s t r u s ,
să p r o v o a c e o a t e t o z ă , c e e a ce p a r e să d e m o n s t r e z e clar că diferitele părţi c o m p o n e n t e
ale s i s t e m u l u i e x t r a p i r a m i d a l sunt un a n s a m b l u r e g l a t o r c o m p l e x " * (7 77).
„ M i ş c a r e a i n v o l u n t a r ă - s p u n definitoriu A r s e n i , H o r v a t h L e n k e şi C i u r e a -
este d a t o r a t ă u n o r leziuni la n i v e l u l s i s t e m u l u i e x t r a p i r a m i d a l . Deşi filogenetic m a i
v e c h i , s i s t e m u l e x t r a p i r a m i d a l este mai p u ţ i n e l u c i d a t , d a t o r i t ă c o m p l e x i t ă ţ i i sale.
Influenţa s a a s u p r a m o t i l i t ă ţ i i ( t o n u s m u s c u l a r , m i ş c ă r i a u t o m a t e , i n h i b a r e a m i ş c ă r i l o r
i n v o l u n t a r e ) s e e f e c t u e a z ă p r i n t r - o serie d e f o r m a ţ i u n i m u l t i p l e c u proiecţii c o r t i c a l e
şi căi a f e r e n t e p o l i s i n a p t i c e s c u r t e . La o m , o r i c e l e z i u n e a s i s t e m u l u i e x t r a p i r a m i d a l
d u c e la m o d i f i c ă r i de t o n u s şi la a p a r i ţ i a de m i ş c ă r i i n v o l u n t a r e " (10).
IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR FIZIOLOGIEI SISTEMULUI

NERVOS ASUPRA REEDUCĂRII NEURO-MOTORII
C u n o a ş t e r e a a n a t o m i e i şi fiziologiei s i s t e m u l u i n e r v o s reprezintă astăzi un lucru

de la sine î n ţ e l e s p e n t r u cei ce se o c u p ă de r e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e . A î n c e r c a să
a m e l i o r e z i situaţia m o t o r i e a u n u i h a n d i c a p a t cu o l e z i u n e n e r v o a s ă , fără să c u n o ş t i
î n a m ă n u n t fiziologia n o r m a l ă , c a u z e l e situaţiei l e z i o n a l e ş i m a i ales m e c a n i s m e l e
p r i n c a r e a c e a s t a p o a t e f i a m e l i o r a t ă este o p r o b l e m ă d e m o r a l i t a t e . I m p o s t u r a n u are
ce c ă u t a aci, la n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r a c t u a l e .
A m a m i n t i t deja d e s p r e i m p o r t a n ţ a r e f l e x e l o r p o s t u r a l e , atât p e n t r u stabilirea
d i a g n o s t i c u l u i la copilul foarte m i c , cât şi r o l u l l o r în r e l a x a r e a a n u m i t o r m i ş c ă r i .
E f e c t e l e sunt b e n e f i c e ş i e v i d e n t e , d a r . . . t r e b u i e b i n e c u n o s c u t e .
E s t e foarte i m p o r t a n t ă influenţa facilitatoare şi i n h i b i t o a r e pe c a r e o p r i m e s c
n e u r o n i i m o t o r i din m ă d u v a spinării. Pe c u n o ş t i n ţ a a c e s t o r date se b a z e a z ă - d u p ă
c u m v o m v e d e a m e t o d a de facilitare n e u r o - p r o p r i o c e p t i v ă a lui K a b a t , ca şi m e t o d a
c o m p l e m e n t a r ă de a l t e r n a r e a a n t a g o n i ş t i l o r . C u n o a ş t e r e a legilor inervaţiei î n c r u c i ş a t e
a lui S h e r r i n g t o n p o a t e d i m i n u a s p a s t i c i t a t e a la un c o p i l (efectele sunt b e n e f i c e m a i
ales la c o p i l u l m i c ) cu h e m i p l e g i e .
M e t o d a B o b a t h - d e s p r e care mulţi se l a u d ă că o p r a c t i c ă - nu p o a t e fi a p r e c i a t ă
d e c â t de c ă t r e cei care c u n o s c foarte b i n e fiziologia şi p a t o l o g i a t o n u s u l u i m u s c u l a r ,
efectele reflexelor p o s t u r a l e - p e r s i s t e n t e - la c o p i l u l m i c cu l e z i u n e c e r e b r a l ă şi -
bineînţeles - dezvoltarea neuro-motorie a copilului.
• Truscelli D. Cahicrs du C E N T R E dc D O C U M E N T A T I O N ct d ' I N F O R M A T I O N sur la

rccducation dc rinfirmitcc motrice cerebrale, 1979, 78, 2 1 .
C h i a r K e n n y şi-a b a z a t m e t o d a s a p e c u n o ş t i n ţ e n e u r o - f i z i o l o g i c e ( p o a t e
d i s c u t a b i l e ) d e s p r e rolul a r i i l o r m o t o r i i c e r e b r a l e . R e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e , d e c i
r e c u p e r a r e a funcţională a leziunilor n e u r o l o g i c e , trebuie să fie s u b o r d o n a t ă cunoştinţelor
de neuro-fiziologie.
U n e x e m p l u p e r t i n e n t n i s e p a r e a c e l a a l s p a s t i c i t ă ţ i i - u n u l din a s p e c t e l e
m a j o r e ale l e z i u n i l o r n e r v o a s e . C u m a m r e z o l v a a c e a s t ă p r o b l e m ă fără c u n o a ş t e r e a
a m ă n u n ţ i t ă a r o l u l u i s i s t e m u l u i gamma în r e g l a r e a t o n u s u l u i m u s c u l a r . P o a t e că
i m p o r t a n ţ a b u c l e i gamma a fost e x a g e r a t ă în c e r c e t ă r i l e n e u r o - f i z i o l o g i c e . în m i ş c a r e a
c o n ş t i e n t i z a t ă . La o m u l n o r m a l , c o n t r o l u l c o r t i c a l şi s u b c o r t i c a l s-a d o v e d i t m u l t m a i
i m p o r t a n t şi el se p o a t e lipsi de funcţia a c e s t u i s i s t e m .
L e z a r e a s i s t e m u l u i gamma sau e l i b e r a r e a sa de c o n t r o l u l c e n t r a l , aşa c u m se
î n t â m p l ă în c a d r u l encefalopatiilor, p r e z i n t ă totuşi i m p o r t a n t e c o n s e c i n ţ e în î n ţ e l e g e r e a
f i z i o p a t o l o g i e i spasticităţii şi în a p l i c a r e a p r a c t i c ă a m ă s u r i l o r t e r a p e u t i c e .
A c e s t e c u n o ş t i n ţ e a s u p r a t o n u s u l u i m u s c u l a r - î n c ă i m p e r f e c t c o n t u r a t e - ne
c o n d u c l a c â t e v a c o n c l u z i i p r a c t i c e p r i n c a r e p u t e m s ă i n h i b ă m spasticitatea, factor
predominant în clinica paraliziilor spastice cerebrale:
a) Putem scădea exagerarea informaţiei aferenţiale (proprioceptive şi
e x t e r o c e p t i v e ) sau a eferenţei gamma.
b) P u t e m s c ă d e a e f e r e n ţ i e r e a gamma a s u p r a p l ă c i i m o t o r i i p r i n infiltraţie
a l c o o l i c ă a p u n c t e l o r m o t o r i i ale nervilor, sau a r ă d ă c i n i l o r n e r v o a s e ( m e t o d a T a r d i e u ) .
c) P u t e m a c t i v a rolul i n h i b i t o r a! c o r t e x u l u i - p r i n n e u r o t r o f i c e .
d) P u t e m i n h i b a a f e r e n t e l e i n t r a m e d u l a r e e x c i t a t o a r e - p r i n n e u r o l e p t i c e - (dar
acest l u c r u nu se p o a t e face s e l e c t i v ) .
e ) P u t e m i n h i b a m e c a n i s m e l e reflexe p r i n k i n e t o t e r a p i e :
- d i m i n u a r e a i n f l u e n ţ e l o r n o c i v e ale reflexelor p r i m i t i v e ;
- a l t e r n a r e a c o n t r a c ţ i e i a n t a g o n i ş t i l o r ( K a b a t ) , sau a m u ş c h i l o r o m o n i m i
controlaterali (inhibiţie încrucişată);
- o r g a n i z a r e a m i ş c ă r i i în c a d r u l u n o r p o s t u r i e l e m e n t a r e , în o r d i n e a d e z v o l t ă r i i
lor ( B o b a t h ) e t c .
CAPITOLUL 2
FUNCŢIA
!
MUSCULARĂ
Rezultatul întregii activităţi n e r v o a s e , pe care am descris-o în capitolul p r e c e d e n t ,

î n c e e a c e p r i v e ş t e m i ş c a r e a e s t e c o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă . M u ş c h i u l este acela, c a r e p r i n
c o n t r a c ţ i a sa, p r o d u c e m i ş c a r e a , g e n e r a t ă şi c o n t r o l a t ă de activitatea s i s t e m u l u i n e r v o s .
„ M u ş c h i u l s c h e l e t a l r e p r e z i n t ă m i j l o c u l p r i n care o r g a n i s m u l r e a c ţ i o n e a z ă faţă d e
mediul extern".*
E f e c t u a r e a m i ş c ă r i i e s t e r e z u l t a t u l unei activităţi c o m p l e x e , d e t e r m i n a t ă d e
p r o c e s e d i v e r s e , aşa c u m a r ă t a m , p e care abia î n c e p e m s ă l e c u n o a ş t e m tot m a i b i n e .
î n t r e e l a b o r a r e a reflexă a activităţii s i s t e m u l u i n e r v o s şi c o n t r a c ţ i a p r o p r i u - z i s ă se
i n t e r p u n o serie î n t r e a g ă de f e n o m e n e , c a r e , în m a r e , se î n l ă n ţ u i e s c ; astfel: 1) i m p u l s u l
n e r v o s e s t e c o n d u s de-a l u n g u l a x o n u l u i n e u r o n u l u i m o t o r , l a t e r m i n a ţ i a s a din p l a c a
neuro-musculară; 2) impulsul declanşează, la nivelul terminaţiei, eliberarea de
a c e t i l c o l i n ă ; 3) a c e t i l c o l i n a p r o v o a c ă o d e p o l a r i z a r e a m e m b r a n e i fibrei m u s c u l a r e ,
iniţiind un i m p u l s în fibră; d e p o l a r i z a r e a este u r m a t ă de o c o n t r a c ţ i e fazică s c u r t ă ,
d e n u m i t ă secusă, d e c i : t r a n s m i s i e n e u r o - m u s c u l a r ă , c u p l a j u l e x c i t a ţ i e - c o n t r a c ţ i e ,
contracţie.
S e c u s a a c e a s t a , d e n u m i t ă d e F e n n „ e x p l o z i e " t r e b u i e s ă ne-o i m a g i n ă m s u b
a s p e c t u l u n e i serii d e m o d i f i c ă r i b r u ş t e , dar r e v e r s i b i l e . D a c ă l u ă m î n c o n s i d e r a ţ i e c ă
un a x o n m o t o r i n e r v e a z ă î n t r e 3 şi 150 de fibre m u s c u l a r e ne î n c h i p u i m că a c e a s t ă
e x p l o z i e ar realiza o m i ş c a r e foarte r a p i d ă şi p u t e r n i c ă , cel m a i a d e s e a i n u t i l i z a b i l ă
p e n t r u o r g a n i s m . C u m se p r o d u c e g r a d a ţ i a lentă, eficientă, s u s ţ i n u t ă , a c o n t r a c ţ i e i
u n u i m u ş c h i , aşa c u m o ş t i m din a c t i v i t a t e a m o t o r i e o b i ş n u i t ă a a n i m a l e l o r ?
MODIFICĂRILE BIOCHIMICE
în 1868, K u h n e x t r a g e din m u ş c h i miozina, o s u b s t a n ţ ă i n t e r m e d i a r ă între
p a r a g l o b u l i n ă şi fibrină. I a t ă c â t e v a din c a r a c t e r e l e ei a n a l i t i c e : c o a g u l e a z ă la 5 5 ° C ,
d e s c o m p u n e energic la rece apa o x i g e n a t ă , t i n c t u r a de gaiac ( d â n d o c o l o r a ţ i e albastră,
ca şi fibrina), este m a i p u ţ i n s o l u b i l ă în c l o r h i d r a t u l de a m o n i a c , ceea ce o d e o s e b e ş t e
de s i n t o n i n ă .
în 1939 E n g e l h a r d t şi L i u b i m o v a au arătat că m i o z i n a are proprietăţi e n z i m a t i c e ,
fiind c a p a b i l ă să s c i n d e z e a c i d u l a d e n o z i n trifosforic ( A T P ) . M a i târziu, tot ei au
' Schaltcnbrand G. - Dtsch.Z.Nervenheilk., 87. 23, 1925.

d e m o n s t r a t că A T P p r o v o a c ă o modificare a calităţilor m e c a n i c e ale fibrelor de miozină,

a c e s t e a d e v e n i n d m a i e x t e n s i b i l e . De aci, a fost suficient un p a s p e n t r u ca E r d o s să
descopere că binecunoscuta rigiditate cadaverică nu este altceva decât expresia
b i o c h i m i c ă a dispariţiei a c i d u l u i adenozintrifosforic. D a c ă u n u i m u ş c h i relativ p r o a s p ă t
p r e l e v a t de la un c a d a v r u i se a d a u g ă ATP, acesta îşi r e c a p ă t ă elasticitatea. P r o p r i e t ă ţ i l e
m u ş c h i u l u i n u s u n t d e c i d a t o r a t e n u m a i p r o t e i n e l o r sale, c i ş i i n t e r r e a c ţ i i l o r a c e s t o r a
c u ATP, a c e s t n u c l e o t i d m a c r o e r g i c c a r e g u v e r n e a z ă c o n t r a c ţ i a .
De fapt, se ştie de m u l t că m i o z i n a este a l c ă t u i t ă din d o u ă p r o t e i n e : a c t i n a şi
miozina. Ele se deosebesc prin gradul de vâscozitate, prima fiind mai vâscoasă.
Actomiozina se d e s c o m p u n e în c o m p o n e n t e l e sale în soluţii saline foarte c o n c e n t r a t e ,
l a c a r e s e a d a u g ă c a n t i t ă ţ i m i n i m e d e ATP.
M i o z i n e i i se a t r i b u i e d o u ă activităţi e n z i m a t i c e : 1. de tip a d e n o z i n trifosfatază
şi 2. de tip d e z a m i n a z ă , care desface g r u p e l e 6 - a m i n o ale a d e n o z i n e i .
A c t i n a este c u n o s c u t ă in vitro sub d o u ă f o r m e : actina G ~ forma n e p o l i m e r i z a t ă
şi actina F - f o r m a p o l i m e r i z a t ă . A c t i n a p o l i m e r i z e a z ă în c o n t a c t cu ATP, p o l i m e r i z a r e a
fiind c a t a l i z a t ă de p r e z e n ţ a m i o z i n e i şi n e c e s i t â n d , ca e l e m e n t indispensabil, m a g n e z i u l .
Proteinele reprezintă 16,5-20,9% din compoziţia chimică a muşchiului, 9 0 %
dintre a c e s t e a f i i n d r e p r e z e n t a t e d e : m i o z i n ă , actină, t r o p o m i o z i n ă ş i t r o p o n i n ă . R e s t u l
c o n ţ i n u t u l u i p r o t e i n i c este r e p r e z e n t a t d e m e m b r a n e l e c e l u l a r e ş i alte e n z i m e , c u m a r
f i c e l e n e c e s a r e glicolizei.
I a t ă p r o c e s u l b i o c h i m i c al c o n t r a c ţ i e i , aşa c u m e x p l i c ă S z e n t - G y o r g y (163):
1. In repaus a c t i n a şi m i o z i n a se g ă s e s c în stare d i s o c i a t ă .
2. Excitaţia. U n d a de excitaţie tulbură echilibrul sarcinilor şi d e t e r m i n ă formarea
c o m p l e x u l u i miozină-actină-ATP, c o m p l e x perfect reversibil. A c e a s t a este a c t o m i o z i n a .
U n d a d e e x c i t a ţ i e p e r s i s t ă suficient î n m u ş c h i p e n t r u a p r o d u c e a c e s t f e n o m e n , dar e a
d i s p a r e cu m u l t î n a i n t e ca ciclul să fie c o m p l e t . *
3. Contracţia. A c t o m i o z i n a , în p r e z e n ţ a ATP, se c o n t r a c t ă . în acelaşi t i m p ,
m i o z i n a a c ţ i o n e a z ă ca o e n z i m ă d e s f o s f o r i l â n d A T P în a c i d a d e n o z i n - d i f o s f o r i c .
4. Relaxarea. Sursa de energie - A T P - este r e f ă c u t ă p r i n refosforilarea acidului
difosforic. I o n u l de fosfor n e c e s a r este luat p r i n d e s f a c e r e a c r e a t i n fosfatului. D a c ă nu
există creatin fosfat, m u ş c h i u l se a d a p t e a z ă situaţiei, c r e â n d A T P cu ajutorul m i o k i n a z e i ,
c a r e d e s f a c e a c i d u l a d e n o z i n difosforic. o m o l e c u l ă fiind folosită p e n t r u r e f a c e r e a
ATP, iar alta f o r m â n d a c i d u l a d e n o z i n m o n o f o s f o r i c .
S u r s a d e e n e r g i e c h i m i c ă este p r o c u r a t ă d e b i n e c u n o s c u t u l p r o c e s a l glicolizei
m u s c u l a r e ( c i c l u l K r e b s ) . Alte surse de e n e r g i e p o t fi: d e s f a c e r e a fosfagenului, a
a c i d u l u i a d e n i l i c m u s c u l a r , p r e c u m ş i o x i d a r e a g r ă s i m i l o r . T r a n s f o r m ă r i l e c h i m i c e ale
a c e s t o r a au ca u l t i m r e z u l t a t f o r m a r e a de a p ă , b i o x i d de c a r b o n , acid lactic şi a c i d
piruvic.
ULTRASTRUCTURA
E x a m e n u l făcut c u m i c r o s c o p u l o p t i c , m i c r o s c o p u l p o l a r i z a n t , m i c r o s c o p u l
e l e c t r o n i c şi p r i n difracţia r a z e l o r X, a a r ă t a t că c e l u l e l e m u ş c h i u l u i striat sunt
m u l t i n u c l e a t e , cu m u l t e m i t o c o n d r i i , a v â n d p â n ă la 40 mm l u n g i m e şi g r o s i m i între 10
şi 100 m i l i m i c r o n i .
* Impulsul nervos dcpolarizcază membrana (sarcolcma), aceasta devenind permeabilă pentru ionii
... care, unindu-sc cu troponima C, duc la schimbarea configuraţiei tropomiozinci. Acest lucru
-tactul între subunităţi ale actinci şi capetele unghiulare ale miozinei.
Funcţia musculară 35
M i o f i b r i l e l e au fost o b s e r v a t e de K o l l i k e r şi Briicke î n c ă din 1888. Ei au arătat

că a c e s t e m i o f i b r i l e sunt c o m p u s e din b e n z i î n t u n e c o a s e A (anizotrope), cu o b a n d ă
de densitate mai m i c ă între ele - b a n d a H (discul mijlociu Hensen) - şi benzi l u m i n o a s e
(izotrope), cu o fâşie de d e n s i t a t e m a i m a r e în mijlocul lor - linia Z (Discul Krause).
Intervalul între două benzi Z constituie sarcomerul, unitate funcţională lungă
d e 2 - 3 m i l i m i c r o n i . C u cât a c e s t e s a r c o m e r e sunt m a i m i c i ş i m a i n u m e r o a s e , c u atât
m u ş c h i u l este m a i p u t e r n i c . C o n t r a c ţ i a s e p r o d u c e p r i n a l u n e c a r e a fibrelor d e a c t i n ă
şi m i o z i n a , unele p e s t e altele. M u ş c h i u l îşi s c h i m b ă lungimea, dar l u n g i m e a bastonaşelor
şi a f i l a m e n t e l o r r ă m â n e a c e e a ş i . T e o r i a este întărită de faptul, de m u l t c u n o s c u t , al
c o n s t a n ţ e i l u n g i m i i b e n z i i A în t i m p u l c o n t r a c ţ i e i . D u p ă A. F. H u x l e y , s c u r t a r e a a c t i v ă
e s t e d e t e r m i n a t ă d e g e n e r a r e a u n o r forţe d e t r a n s l a ţ i e relativă, c a r e s e d e z v o l t ă î n t r e
f i l a m e n t e l e de a c t i n ă şi m i o z i n a .
M e m b r a n a Z - f o r m a t ă d i n d i s c u r s u r i l e î n t u n e c a t e d i n b e n z i l e i z o t r o p e (clare)
- care se găseşte sub forma unui plan c o n t i n u u prin miofibrile şi este fixată la m e m b r a n a
fibrei, p a r e i n c l u s ă î n m e c a n i s m u l cuplajului e x c i t a ţ i e - c o n t r a c ţ i e , dar într-un m o d î n c ă
n e c u n o s c u t . A. F. H u x l e y s u g e r e a z ă că a c e s t cuplaj p o a t e fi e l e c t r i c : p r i n d e p o l a r i z a r e
m e m b r a n a Z ar s e c r e t a o s u b s t a n ţ ă a c t i v a t o a r e , care ar m o d i f i c a a c t i n a s u b i a c e n t ă .
TRANSMITEREA NEURO-MUSCULARĂ
C o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă n u d e p i n d e d e i n t e n s i t a t e a s t i m u l u l u i . D i n acest p u n c t d e
v e d e r e , ea se s u p u n e legii „ tot sau nimic". G r a d a r e a forţei de c o n t r a c ţ i e a m u ş c h i u l u i
e s t e o b ţ i n u t ă p r i n r i t m u l î n c a r e s e s u c c e d ă s t i m u l i i . C o n t r a c ţ i a este m a i p u t e r n i c ă
a t u n c i c â n d s t i m u l i i se s u m e a z ă p r i n r e p e t a r e a lor la un astfel de interval î n c â t al
d o i l e a s t i m u l s ă a j u n g ă l a m u ş c h i î n a i n t e d e t e r m i n a r e a c i c l u l u i c o n t r a c ţ i i , dar n u
î n a i n t e ca să t r e a c ă p e r i o a d a refractară a m u ş c h i u l u i . Cu cât a c e s t interval este m a i
scurt, c u atât c r e ş t e t e n s i u n e a i z o m e t r i c ă , sau s c u r t a r e a m u ş c h i u l u i .
Unitatea motorie, u n i t a t e a f u n c ţ i o n a l ă a m u ş c h i u l u i , nu c o r e s p u n d e celei
a n a t o m i c e ; ea este a l c ă t u i t ă dintr-un neuron, un axon şi grupul de fibre musculare
inervat de el. D u p ă m o d u l în care a c e s t e u n i t ă ţ i m o t o r i i ale u n u i m u ş c h i intră în
f u n c ţ i u n e - c o n c o m i t e n t , a s i n c r o n , s u c c e s i v - se o b ţ i n e g r a d a r e a m i ş c ă r i i în c e e a ce
p r i v e ş t e i n t e n s i t a t e a , d u r a t a , v i t e z a e t c . E s t e e v i d e n t deci c ă m u ş c h i u l î n t o t a l i t a t e a s a
n u s e s u p u n e legii „ t o t sau n i m i c " .
L e g e a „tot sau nimic" a fost e n u n ţ a t ă de B o w d i c h şi B a y l i s s astfel: „ U n ş o c
de i n d u c ţ i e p o a t e p r o d u c e sau nu o c o n t r a c ţ i e m u s c u l a r ă , în funcţie de i n t e n s i t a t e a sa,
iar d a c ă d ă n a ş t e r e u n e i c o n t r a c ţ i i , a t u n c i e l d ă n a ş t e r e c o n t r a c ţ i e i m a x i m e , care p o a t e
f i p r o v o c a t ă d e o r i c e i n t e n s i t a t e d e s t i m u l î n c o n d i ţ i a m u ş c h i u l u i din acel m o m e n t " .
L e g e a s e a p l i c ă t u t u r o r m e m b r a n e l o r e x c i t a b i l e ş i d e r i v ă din însăşi n a t u r a a c e s t o r
m e m b r a n e , care s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n : a ) a b s e n ţ a r ă s p u n s u r i l o r g r a d a t e l a s t i m u l i
g r a d a ţ i ; b ) e x i s t e n ţ a u n u i p r a g d e e x c i t a ţ i e ; c ) e x i s t e n ţ a u n e i p e r i o a d e refractare
p o s t e x c i t a ţ i e ; d) a b s e n ţ a s u m a ţ i e i ; d) c a p a c i t a t e a de a p r o p a g a r ă s p u n s u l . în b a z a
a c e s t o r c a r a c t e r e t r a g e m c o n c l u z i a că, d i n t r e toţi factorii c a r e i n f l u e n ţ e a z ă a m p l o a r e a
r ă s p u n s u l u i ( t e m p e r a t u r ă , P H , s u b s t a n ţ e c h i m i c e etc.) i n t e n s i t a t e a s t i m u l u l u i n u are
nici-o influenţă, cu c o n d i ţ i a să fie d e a s u p r a p r a g u l u i de e x c i t a ţ i e .
L e g e a „tot sau n i m i c " - d u p ă c u m s p u n e a m - s e a p l i c ă n u m a i m e c a n i s m u l u i
de c o n t r a c ţ i e al unităţii m o t o r i i , dar nu m u ş c h i u l u i în t o t a l i t a t e . Şi c h i a r în p r i v i n ţ a
unităţii m o t o r i i s-au f o r m u l a t r e z e r v e . M u ş c h i u l în totalitatea sa r e u ş e ş t e să se sustragă
acestei legi, să realizeze m i ş c a r e a gradată, variată şi m o d u l a t ă , prin contracţia asincronă,
pe e t a p e , a diferitelor unităţi m o t o r i i ale sale. I m p u l s u r i l e a p a r la p e r i o a d e diferite, cu

frecvenţe diferite în u n i t ă ţ i l e m o t o r i i ale u n u i m u ş c h i .
Viteza de c o n d u c e r e în fibra m u s c u l a r ă e s t e r e l a t i v r e d u s ă şi a n u m e de 5 m/s.
A c e a s t a î n s e a m n ă că într-o fibră m u s c u l a r ă de 10 cm i m p u l s u l u i îi t r e b u i e , ca să
ajungă din c e n t r u l său la c a p ă t u l fibrei, 10 m s , c e e a ce r e p r e z i n t ă un t i m p c o n s i d e r a b i l
din t i m p u l contracţiei însăşi, care este de 30 m s . P e n t r u o a s e m e n e a viteză de c o n d u c e r e ,
r i t m u l de d e s c ă r c a r e a i m p u l s u r i l o r este de 5-25/s p e n t r u c o n t r a c ţ i a p o s t u r a l ă reflexă,
c o n s i d e r a t m i n i m u m p e n t r u o s u m a ţ i e eficientă.
F e n o m e n u l intim d e t r a n s m i t e r e n e u r o - m u s c u l a r ă este u n f e n o m e n n e u r o - c h i m i c .
D e p o l a r i z a r e a t e r m i n a ţ i e i d e n u d a t e p r o v o a c ă p u n e r e a î n libertate a unei c a n t i t ă ţ i m i c i
d e a c e t i l c o l i n ă ; a c e a s t a este e l i b e r a t ă d e u n m a r e n u m ă r d e m i c i z o n e , n u m ă r u l lor
crescând direct proporţional cu concentraţia de calciu şi invers proporţional cu
concentraţia de magneziu.
Fig. 13 - Diagrama regiunii plăcii terminale. Fig. 14 - Diagrama reprezentând zonele de leziuni
1 - axon; 2 - m i t o c o n d r i c ; 3 - vezicule cu (cifre romane) in bolile unităţii motorii.
a c e t i l c o l i n ă ; 4,5 - s a r c o l c m ă ; 6 - p a l i s a d c ; 1— distrugerea bruscă (poliomielita acută anterioară)
7 - fantă sinaptică; 8 - nucleu; 9 - fibră musculară sau lentă (atrofia musculară progresivă) a neuronului
(după Stamatoiu, Aşagian şi Vasilcscu - 159). motor; // - distrugerea bruscă a axonului (leziuni
traumatice periferice; /// - dereglarea sinapsei
ncuro-muscularc (miastenia gravis); IV - leziunea
membranei fibrelor muscularc-(miotonia); V- bolile
mecanismului contracţii (miopatii) (după Woodbury
şi Ruch).
în p l a c a t e r m i n a l ă a c e t i l c o l i n ă intră în c o m b i n a ţ i e cu un r e c e p t o r p e n t r u a
p r o v o c a d e p o l a r i z a r e a m e m b r a n e i m u s c u l a r e . Tot în p l a c a t e r m i n a l ă se află şi e n z i m a
acetilcolinesterază, care distruge rapid, în câteva milisecunde, complexul
acetilcolină-receptor. Datorită acestei distrugeri rapide, acţiunea acetilcolinei poate
d e v e n i r e p e t i t i v ă , r ă s p u n z â n d n o i l o r s t i m u l i n e r v o ş i . P e r i o a d a refractară, î n c a r e
muşchiul nu răspunde impulsului nervos, nu este altceva decât perioada în care
c o m p l e x u l a c e t i l c o l i n ă - r e c e p t o r nu a fost î n c ă d i s t r u s de e n z i m a a c e t i l c o l i n e s t e r a z ă .
C o m p l e x u l a c e t i l c o l i n ă - r e c e p t o r are o a c ţ i u n e de c r e ş t e r e a p e r m e a b i l i t ă ţ i i m e m b r a n e i
faţă de unii ioni.
A c e a s t ă funcţie n e u r o - c h i m i c ă este m o d i f i c a t ă de n u m e r o ş i factori fizici şi
c h i m i c i . C i t ă m d i n t r e aceştia: b l o c a r e a r e c e p t o r i l o r prin c u r a r a ş i i n h i b a r e a c a p a c i t ă ţ i i
a c e t i l c o l i n e s t e r a z e i de a h i d r o l i z a a c e t i l c o l i n ă p r i n a c e t i l c o l i n e s t e r a z e ( p r o s t i g m i n ă ,
d i i z o p r o p i l f l u o r o f o s f a t ) ( F i g . 13 şi 14).
Funcţia musculară 37
MECANICA MUSCULARĂ
Efectul u l t i m al c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e este a c e l a de a r e a l i z a m i ş c a r e a p r i n
a p r o p i e r e a sau depărtarea pârghiilor o s o a s e ale s e g m e n t e l o r c o r p u l u i , care se d e p l a s e a z ă
în j u r u l axei articulaţiei dintre e x t r e m i t ă ţ i l e o s o a s e . Efectul acestei contracţii se t r a d u c e
p r i n lucru mecanic, m ă s u r a t în kg/sec.
Forţa sc măsoară cu unităţile de forţă, exprimate prin produsul dintre sarcină (greutate) şi
acceleraţie.
Sc folosesc:
Din-u\ reprezentând forţa care accelerează o masă dc un gram la un centimetru pe secundă la
pătrat.
Newlon-u\ reprezintă forţa care accelerează o masă dc un kilogram la un metru pe secundă la
pătrat.
Kilogram-ul forjă sau kilogram-ul greutate este forţa cu care o masă dc 1 kg este atrasă spre
centrul pământului. Gravitaţia standard este considerată a fi 9,80665 (la nivelul mării, la 45° latitudine
nordică). Aceasta sc înmulţeşte cu masa şi sc împarte la secunde la pătrat.
O altă unitate dc măsură dc lucru, energic şi cantitate dc căldură este Joul-w\ (J), echivalând cu
lucrul mecanic produs dc o forţă dc 1 Newton, al cărui punct dc aplicare sc deplasează cu 1 m în direcţia
forţei. Erg-a\ reprezintă echivalentul a 107 Jouli.
G r a d u l d e c o n t r a c ţ i e a m u ş c h i u l u i l a u n m o m e n t dat e s t e d e p e n d e n t d e :
a) lungimea muşchiului; b) grosimea muşchiului şi c) sarcina de executat. Din punctul
de v e d e r e al r a p o r t u l u i d i n t r e l u n g i m e şi t e n s i u n e se r e c u n o s c : o lungime de echilibru
şi una de repaus.
Lungimea de echilibru este r e p r e z e n t a t ă de l u n g i m e a m u ş c h i u l u i relaxat, nefixat,
la c a r e t e n s i u n e a de r e p a u s este O. E s t e v o r b a d e s i g u r de o v a l o a r e relativă, m u ş c h i i
g ă s i n d u - s e î n p e r m a n e n t ă t e n s i u n e (este c u n o s c u t faptul c ă s e c ţ i o n a r e a t e n d o n u l u i
produce scurtarea muşchiului respectiv cu cea 20%).
Lungimea de repaus este a c e a l u n g i m e a m u ş c h i u l u i la care se dezvoltă t e n s i u n e a
de c o n t r a c ţ i e m a x i m ă (vezi şi clasificarea K e n n y ) . A s u p r a l u n g i m i i de r e p a u s a
m u ş c h i u l u i există opinii diferite. D u p ă unii, a c e a s t ă l u n g i m e ar fi egală cu v a l o a r e a
e x t e n s i e i m a x i m e . R a l s t o n c r e d e c ă l u n g i m e a d e r e p a u s este m a i m i c ă d e c â t e x t e n s i a
m a x i m ă . K e n n y a r a t ă c ă l u n g i m e a d e r e p a u s este diferită p e n t r u fiecare m u ş c h i î n
p a r t e , e a f i i n d legată d e funcţia m u ş c h i u l u i respectiv. A s u p r a acestei teorii v o m r e v e n i
în detaliu în cadrul capitolului dedicat metodei respective.
T e n s i u n e a d e c o n t r a c ţ i e c r e ş t e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n liniar o d a t ă c u c r e ş t e r e a
l u n g i m i i iniţiale, p â n ă la m a x i m , d u p ă c a r e se d e z v o l t ă o c o n t r a c ţ i e m a i m i c ă . în linii
mari, această lungime optimă de contracţie corespunde lungimii de repaus.
R e l a ţ i a d i n t r e t e n s i u n e ş i g r o s i m e a m u ş c h i u l u i face p o s i b i l c a l c u l u l d u p ă c a r e
forţa musculară absolută este e g a l ă cu t e n s i u n e a e x p r i m a t ă în k i l o g r a m e pe c e n t i m e t r u
pătrat de secţiune transversală funcţională.
în sfârşit, în r a p o r t cu s a r c i n a de e x e c u t a t , c o n t r a c ţ i a este r a p i d ă la o s a r c i n ă
e g a l ă cu z e r o şi s c a d e în v i t e z ă p â n ă la a n u l a r e a m i ş c ă r i i , în faţa unei sarcini foarte
mari, când muşchiul se contractă izometric.
A p l i c a ţ i a b i n e c u n o s c u t e l o r legi ale p â r g h i i l o r din m e c a n i c ă la funcţia m u s c u l a r ă
e s t e de d a t ă v e c h e . P u n c t u l de inserţie a m u ş c h i u l u i este p u n c t u l de a p l i c a r e a forţei,
c a r e d u p ă a ş e z a r e a sa faţă de r e z i s t e n ţ ă R şi p u n c t u l de sprijin O - r e s p e c t i v a x u l
articular - formează o
p â r g h i e de g r a d u l I, II
sau III; în c o r p u l o m e
n e s c se c u n o a ş t e o sin
'0
gură pârghie de gradul II;
piciorul în sprijin pe
1 vârfuri ( F i g . 15).
SI
Aplicarea legilor
pârghiilor la mecanica
m u s c u l a r ă are o m a r e
importanţă biomecanica.
Pe de o p a r t e , d a t o r i t ă
Fig. 15 «- Modele de pârghii în biomecanica umană; A - gr. I; acestor legi, prin cu
B - gr. II; C - gr. III (după Al. Rădulescu şi Baciu, 131). n o a ş t e r e a r e z i s t e n ţ e i şi a
lungimii braţului pâr
g h i e i , s e p o a t e d e t e r m i n a forţa m u s c u l a r ă ( p a r a l e l o g r a m u l forţelor); iar p e d e altă
p a r t e , p r i n v a r i e r e a a c e l o r a ş i d a t e - l u n g i m e a p â r g h i e i şi r e z i s t e n ţ a - se p o a t e r e e d u c a
forţa m u s c u l a r ă , u ş u r â n d sau î n c ă r c â n d m u n c a p e care m u ş c h i u l o are d e î n d e p l i n i t .
C o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă p r o p r i u - z i s ă se clasifică în r a p o r t cu calitatea lucrului de
î n d e p l i n i t . C o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă e x e r c i t ă o t e n s i u n e între inserţiile sale.
A c e a s t ă t e n s i u n e este u r m a t ă de o b i c e i de o s c u r t a r e a m u ş c h i u l u i , c o n t r a c ţ i e
care se n u m e ş t e izotonică.
D a c ă t e n s i u n e a n u p r o d u c e s c u r t a r e a m u ş c h i u l u i , a c e a s t a fiind î m p i e d i c a t ă d e
un o b s t a c o l , o altă forţă, sau de c o n t r a c ţ i a e g a l ă a a n t a g o n i s t u l u i , contracţia se n u m e ş t e
izometrică.
E x i s t ă şi o c o n t r a c ţ i e m u s c u l a r ă la c a r e forţa c a r e se o p u n e fiind m a i m a r e
d e c â t a c e e a a m u ş c h i u l u i , reuşeşte să-1 î n t i n d ă , în t i m p ce el se c o n t r a c t ă activ. A c e a s t ă
c o n t r a c ţ i e se n u m e ş t e excentrică, s p r e d e o s e b i r e de c o n t r a c ţ i a cu s c u r t a r e , care se
n u m e ş t e concentrică. E s t e c a z u l lucrului în efort al m u ş c h i l o r a n t a g o n i ş t i sau de
c e d a r e a m u ş c h i u l u i î n c o r d a t în faţa r e z i s t e n ţ e i m a i m a r i sau a forţei g r a v i t a ţ i o n a l e
(Tabelul I).
TABELUL I
Forţa externă Ritmul

Lucrul mecanic
Tipul contracţiei Funcţia care se opune de furnizare
extern
muşchiului a energiei
Scurtare (izotonic) Acceleraţie Mai mică Pozitivt Creşte

lzomctric Fixare Egală Nici un fel
Lungire încetinire Mai mare Negativ Descreşte
C o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă r e a l i z e a z ă totuşi o s c u r t a r e a m u ş c h i u l u i , p r i n î n t i n d e r e a
pe c a r e o e x e r c i t ă a s u p r a f o r m a ţ i u n i l o r fibro-elastice ale inserţiilor sale. A c e a s t ă
s c u r t a r e este î n m e d i e d e 1 0 % din l u n g i m e a sa. I n acest caz, e n e r g i a n e t r a n s f o r m a t ă
în l u c r u m e c a n i c se degajă sub f o r m ă de c ă l d u r ă .
CAPITOLUL 3
FUNCŢIA OSTEO-ARTICULARA
Sistemul osos, s c h e l e t u l , r e p r e z i n t ă s u p o r t u l m a t e r i a l
al m e c a n i s m e l o r m i ş c ă r i i , p â r g h i i l e cu ajutorul c ă r o r a se
e x e c u t ă lucrul m e c a n i c . O s u l t r e b u i e privit î n s ă şi ca organ,
el fiind s e d i u l u n o r s c h i m b u r i d i n a m i c e , p r i n r e s o r b ţ i e şi
construcţie c o n t i n u ă . Osul este un depozit de săruri m i n e r a l e ,
cu ajutorul c ă r u i a se r e a l i z e a z ă h o m e o s t a z i a s a n g u i n ă , dar
şi un furnizor de p r o t e i n e , în c a z e x t r e m .
S c h e l e t u l o m e n e s c a r e 108 o a s e d i s p u s e p e r e c h i
simetrice, cu excepţia: vertebrelor, sacrului, coccisului,
sternului, celor d o u ă m a x i l a r e , osului frontal, e t m o i d , sfenoid
şi occipital. Sunt oase lungi (oasele s e g m e n t e l o r de m e m b r e ) ,
scurte şi p l a t e . Pe suprafaţa lor se g ă s e s c n u m e r o a s e
n e r e g u l a r i t ă ţ i , apofize, s p i n e , suprafeţe r u g o a s e , pe care se
insera m u ş c h i i sau t e n d o a n e l e lor.
F o r m a o a s e l o r , c a ş i s t r u c t u r a lor s u n t d e t e r m i n a t e
de f o r ţ e l e m u ş c h i l o r şi de d i r e c ţ i a lor de a c ţ i u n e , pe de o
p a r t e , dar şi de liniile de r e z i s t e n ţ ă faţă de forţa
gravitaţională. Această m o d e l a r e este vizibilă mai ales la
n i v e l u l epifizelor. L u c r u l e s t e c u n o s c u t d e m u l t ş i î n c ă d e
l a 1828 D e l p e c h şi-a f o r m u l a t l e g e a c a r e - i p o a r t ă n u m e l e :
„Extremităţile osoase care formează o articulaţie, supuse
într-o parte a lor la o presiune anormală, puternică şi
continuă, îşi micşorează acolo volumul, pe când în locul
unde sunt scoase timp îndelungat de la presiunea obişnuită
îşi măresc volumul". Wolff ( 1 8 7 0 ) c o m p l e t e a z ă a c e a s t ă
lege, o b s e r v â n d c ă î n l o c u l u n d e o s u l s e m i c ş o r e a z ă are
loc o c o n d e n s a r e t r a b e c u l a r ă , iar a c o l o u n d e s e d i l a t ă s e Fig. 16 - Secţiune frontală
printr-un OS lung (tibie): I -
p e t r e c e o r e s o r b ţ i e : „Dacă se schimbă arhitectura internă diafiză; 2 - pcriost; 3 - com
a osului printr-o permanentizare a poziţiei anormale a pactă; 4 - canal medular; 5 ~
uneia dintre extremităţile sale articulare, obligatoriu şi metaiiză superioară; 6 meta-
concomitent se schimbă şi forma lui exterioară. Fiecărei fiză inferioară; 7 - cartilaj dc
c r e ş t e r e ; 8 - epifiză supe
forme a osului îi corespunde o arhitectură internă, care rioară; 9 epifiză inferioară
se poate calcula matematic; de asemenea, orice modificare (după Baciu, 13).
a arhitecturii interne trebuie să determine, tot matematic, o anumită formă

exterioară ".
A c e s t e m o d e l ă r i , sub influenţa forţelor m e c a n i c e , au loc prin p r o c e s e de resorbţie
şi c o n s t r u c ţ i e ( o s t e o g e n e z ă ) , în c a r e c e l u l a o s o a s ă - osteocitul - d e v i n e c o n s t r u c t o r
(osteoblast) s a u d i s t r u g ă t o r - (osteoclast) ( F i g . 16).
S t r u c t u r a i n t i m ă este a l c ă t u i t ă d i n s u b s t a n ţ e o r g a n i c e , d i s p u s e m o l e c u l a r î n
fibre c o l a g e n e şi e l a s t i c e , c e l u l e o s o a s e şi s u b s t a n ţ e a n o r g a n i c e : săruri m i n e r a l e şi
apă. M a t e r i a e s t e o r g a n i z a t ă a p o i î n s i s t e m e l e h a v e r s i e n e . A c e a s t ă c o m p a c t ă o s o a s ă
î n c o n j o a r ă c a n a l u l m e d u l a r , în c a r e se g ă s e ş t e m ă d u v a o s o a s ă , şi este î m b r ă c a t ă în
periost. în z o n a metafizară se g ă s e s c cartilagiile de creştere, iar epifizele sunt î m b r ă c a t e
în cartilajul a r t i c u l a r ( F i g . 17).
Fig. 17 - Articulaţii diferite: genunchi şi umăr cu axele dc mişcare; articulaţia complexă a gâtului mâinii
(după Encycl. Med. Chir.-Kinesitherapie, voi. 1).
ARTICULAŢIILE
„Articulaţia este un organ complex, a cărui funcţie este aceea de a permite deplasarea a două
oase, unul faţă de celălalt, astfel încât să se realizeze mişcarea unui segment al corpului nostru" (132).
După Tcstut, articulaţia poate fi definită ca .. ansamblu! pârtilor moi, prin care se unesc două sau mai
multe oase vecine".
Forma diverselor articulaţii este condiţionată dc funcţia pe care o au, adaptată filogenctic. Se
descriu:
1. Articulaţii fixe - sinartroze -, în care nu există mişcări propriu-zisc. Acestea sunt simfizclc,
care, după ţesutul care le uneşte se împart în simfibroze, sincondroze sau sinostoze, când mczcnchimul
se osifică.
2. Articulaţii semitnobilc - amfiartroze, hemiartroze, schizartroze.
3. Articulaţii mobile - diartroze.
STRUCTURA ARTICULAŢIEI
E x t r e m i t ă ţ i l e o s o a s e ale a r t i c u l a ţ i i l o r sunt m o d e l a t e d u p ă m i ş c ă r i l e articulaţiei

r e s p e c t i v e . F a c t o r i c o m p l e c ş i i n t e r v i n în d e t e r m i n a r e a f o r m e i , de la g e n e t i c ă la
g r a v i t a ţ i e ; î n t r e a c e ş t i a u n rol i m p o r t a n t î l j o a c ă locul inserţiilor m u s c u l a r e . A ş a c u m
a r ă t a m , a r h i t e c t u r a t r a b e c u l a ţ i e i o s o a s e e s t e influenţată de forţe g r a v i t a ţ i o n a l e şi de
sensul mişcării.
Funcţia osteo-articulară 41
Cartilajul articular - d i a r t r o d i a l sau de î n c r u s t a r e -, care î m b r a c ă e x t r e m i t ă ţ i l e

o s o a s e î n ă u n t r u l articulaţiilor, este un cartilaj h i a l i n . El este a r m a t de o r e ţ e a de fibre
de c o l a g e n , c a r e sunt d i s p u s e a r h i t e c t u r a l în aşa fel î n c â t să s u p o r t e forţele, u n e o r i
foarte m a r i , ce se e x e r c i t ă a s u p r a lui. G r o s i m e a cartilajului este variabilă, fiind m a i
m a r e în z o n e l e de p r e s i u n e m a i r i d i c a t ă . Cartilajul este m a i g r o s la copii şi se s u b ţ i a z ă
pe m ă s u r ă ce osul c r e ş t e şi epifiză r e s p e c t i v ă se osifică.
Cartilajul d i a r t r o d i a l este u n ţ e s u t b r a d i t r o f i c , c u m e t a b o l i s m foarte scăzut, n u
are o v a s c u l a r i z a ţ i e p r o p r i e , h r ă n i n d u - s e p r i n i m b i b i ţ i e din ţ e s u t u l s u b c o n d r a l şi din
lichidul s i n o v i a l ; troficitatea şi c r e ş t e r e a sa se g ă s e s c sub d e p e n d e n ţ e h o r m o n a l e .
Cartilajul prezintă d o u ă caracteristici esenţiale p e n t r u funcţia sa: este c o m p r e s i b i l
ş i elastic, j u c â n d rolul u n u i a m o r t i z o r .
Capsula articulară uneşte extremităţile osoase, izolând conţinutul articulaţiei.
E a n u este a l t c e v a d e c â t c o n t i n u a r e a p e r i o s t u l u i e x t r e m i t ă ţ i l o r o s o a s e , p r e z e n t â n d u - s e
ca un m a n ş o n , a cărui inserţie se face în j u r u l epifizelor a r t i c u l a r e , la articulaţiile cu
m i ş c ă r i l i m i t a t e , sau la n i v e l u l m e t a f i z e i la a r t i c u l a ţ i i l e cu m i ş c ă r i a m p l e . C a p s u l a
articulară se c o m p u n e din d o u ă straturi, c o r e s p u n z ă t o a r e celor două straturi periostatice:
a) Stratul extern, fibros, este întărit de f o r m a ţ i u n i m a i d e n s e : ligamentele
articulare. A c e s t e a sunt l o n g i t u d i n a l e , o b l i c e sau o r b i c u l a r e . C â n d au rolul de a l i m i t a
m i ş c ă r i l e de l a t e r a l i t a t e , aşa c u m se î n t â m p l ă la g e n u n c h i sau la a r t i c u l a ţ i a g l e z n e i , se
n u m e s c ligamente funiculare. E x i s t ă şi l i g a m e n t e în i n t e r i o r u l u n o r articulaţii, c u m
sunt l i g a m e n t e l e î n c r u c i ş a t e d i n a r t i c u l a ţ i a g e n u n c h i u l u i sau l i g a m e n t u l r o t u n d din
articulaţia ş o l d u l u i . R o l u l a c e s t o r l i g a m e n t e este acela de a m ă r i c o n t e n ţ i a s u p r a f e ţ e l o r
articulare.
b) Stratul intern al c a p s u l e i e s t e f o r m a t din m e m b r a n a s i n o v i a l ă . A c e a s t a
h e r n i a z ă s u b c a p s u l a fibroasă ş i î m b r a c ă f o r m a ţ i u n i l e c o n t i n g e n t e articulaţiei, c u m a r
fi l i g a m e n t e l e i n t r a a r t i c u l a r e şi t e n d o a n e l e u n o r m u ş c h i , între c a r e f o r m e a z ă funduri
d e sac ( p u n g i l e s i n o v i a l e ) , c u rol m e c a n i c i m p o r t a n t .
L i c h i d u l s i n o v i a l este un t r a n s s u d a t al m e m b r a n e i s i n o v i a l e , la c a r e se a d a u g ă
p r o d u s u l de d e s c u a m a r e al s t r a t u r i l o r superficiale ale s i n o v i a l e i şi ale c a r t i l a g i i l o r
a r t i c u l a r e . Pe l â n g ă r o l u l său n u t r i t i v p e n t r u cartilajul articular, p o s e d ă şi pe a c e l a de
lubrifiant, indispensabil mişcării articulare. El m i c ş o r e a z ă frecarea suprafeţelor
a r t i c u l a r e , d e o a r e c e a l u n e c a r e a s e face î n g r o s i m e a a c e s t u i strat d e lichid, p r i n
r o s t o g o l i r e a m a c r o m o l e c u l e l o r lui, c o m p a r a b i l ă cu a c e e a care se face pe r u l m e n ţ i .
P e n t r u a î n ţ e l e g e a c e s t lucru, e s t e suficient să c o m p a r ă m m i ş c a r e a n o r m a l ă cu a c e e a
c a r e s e p r o d u c e î n s i n o v i t a c r o n i c ă fibroasă p o s t t r a u m a t i c ă , î n c a r e s c l e r o z a r e a
m e m b r a n e i sinoviale d u c e la d i m i n u a r e c o n s i d e r a b i l ă a transsudaţiei lichidului sinovial.
B u r e l e ţ i i fibro-eartilaginoşi sunt f o r m a ţ i u n i i n e l a r e , de formă t r i u n g h i u l a r ă pe
s e c ţ i u n e transversală, care c o m p l e t e a z ă p e m a r g i n e cavităţile articulare ale e n a r t r o z e l o r
- şold, u m ă r - , m ă r i n d astfel s u p r a f a ţ a a r t i c u l a r ă c o n ţ i n ă t o a r e , d a r c o n t r i b u i n d mai
ales la o c o n t e n ţ i e m a i b u n ă a c a p u l u i a r t i c u l a r în c a v i t a t e .
D i s c u r i l e ş i m e n i s c u r i l e a r t i c u l a r e s u n t f o r m a ţ i u n i fibroase c a r e s e d e z v o l t ă
în unele articulaţii pentru a mări congruenţa suprafeţelor articulare (tem-
p o r o - m a n d i b u l a r ă , g e n u n c h i ) , d â n d m a i m u l t ă s e n s i b i l i t a t e . P e d e altă p a r t e însă,
a c e s t e formaţii sunt s u p u s e u n o r p r e s i u n i d e o s e b i t e , d e v e n i n d s u b i e c t u l unei p a t o l o g i i
posttraumatice.
I n e r v a ţ i a a r t i c u l a r ă e s t e foarte b o g a t ă . B o g ă ţ i a d e r e c e p t o r i e x p l i c ă d u r e r i l e
v i o l e n t e - care p o t d u c e la s i n c o p ă - în c a z u l t r a u m a t i s m e l o r a r t i c u l a r e şi o b l i g ă la
n u m e r o a s e p r e c a u ţ i i în t r a t a m e n t u l de r e c u p e r a r e a a r t i c u l a ţ i i l o r b o l n a v e . Cu a c e a s t ă
bogăţie de inervaţie, articulaţia apare ca un veritabil organ senzorial periferic,
î n r e g i s t r â n d ( p r o p r i o c e p ţ i e ) m o d i f i c ă r i l e cele m a i v a r i a t e : g r a v i t a ţ i o n a l e , m e c a n i c e ,
t e r m i c e , o s m o t i c e etc.
Vascularizaţia articulaţiilor este c a r a c t e r i z a t ă printr-o a b u n d e n ţ ă d e a n a s t o m o z e
arterio-venoase de tipul şunturilor:
Clasificarea articulaţiilor. Din punct dc vedere morfologic, Galicn împărţea articulaţiile în:
- synchondroze, în care unirea oaselor se face prin cartilaje;
- synervroze, în care unirea arc loc prin ligamente;
- syssarcoze, în care unirea se face prin muşchi, iar mai târziu s-a adăugat:
- meningose, unite prin membre.
Comisia internaţională dc Nomenclatură Anatomică împarte articulaţiile în: articulaţii fibroase,
cartilaginoasc şi sinoviale.
Din punct dc vedere funcţional (după „Enciclopedia medico-chirurgicală" - voi. 1, pag. 1-26007
A ! " noţiunea dc grad dc mobilitate aparţine lui Bichat-1802), deosebim:
- Synartroze - articulaţii imobile;
- Amfiartroze - articulaţii semimobilc şi
- Diartroze - articulaţii mobile.
A c e s t e a d i n u r m ă s u n t cele c e n e i n t e r e s e a z ă î n m o d deosebit. E l e s e d e o s e b e s c
d u p ă a) forma lor g e o m e t r i c ă ( c i l i n d r u , sferă, t r o c l e e etc.) şi d u p ă câte g r a d e de
m i ş c a r e p e r m i t ( u n a , d o u ă s a u trei, p l u s m i ş c ă r i l e d e r o t a ţ i e ) .
D i n acest p u n c t de v e d e r e , d i a r t r o z e l e se î m p a r t în 7 feluri:
1. Articulaţiile plane ( a r t r o d i i ) p e r m i t un g r a d foarte r e d u s de m i ş c ă r i , aşa c u m
s e î n t â m p l ă î n a r t i c u l a ţ i i l e o a s e l o r c r a n i e n e sau î n c a l c a n e o - c u b o i d i a n ă . P r i n m i ş c ă r i
de a l u n e c a r e p e t r e c u t e într-o serie de astfel de articulaţii, a c e s t e a p o t fi m a i m o b i l e ,
aşa c u m s e î n t â m p l ă î n a r t i c u l a ţ i i l e i n t e r a p o f i z a r e ale c o l o a n e i d o r s a l e .
2. Articulaţiile cilindroide ( t r o h o i d e ) , în c a r e un cilindru plin se î m b i n ă cu o
suprafaţă c i l i n d r o i d ă s c o b i t ă . T i p u l a c e s t a d e a r t i c u l a ţ i e este r e p r e z e n t a t d e a r t i c u l a ţ i a
r a d i o - c u b i t a l ă , c i l i n d r u l radial r o t â n d u - s e în suprafaţa s e m i l u n a r ă a c u b i t u s u l u i .
3. Articulaţiile elipsoide ( c o n d i l i e n e ) . In a c e s t e articulaţii un s e g m e n t c o n v e x
(elipsoid) c o r e s p u n d e unui s e g m e n t concav, p e r m i ţ â n d d o u ă grade de libertate a mişcării
(cu o a r e c a r e m i ş c ă r i a c c e s o r i i ) . A r t i c u l a ţ i a m e t a c a r p o - f a l a n g i a n ă este tipul u n e i astfel
d e articulaţii.
4. Articulaţiile sferoidale ( e n a r t r o z e ) sunt r e p r e z e n t a t e de o sferă î m b u c a t ă
într-o c a v i t a t e , p e r m i ţ â n d astfel trei g r a d e de libertate a mişcărilor. A c e s t tip e s t e
a c e l a al a r t i c u l a ţ i i l o r u m ă r u l u i ( g l e n o - h u m e r a l ă ) şi ş o l d u l u i ( c o x o - f e m u r a l ă ) .
5. Articulaţiile în şarnieră ( t r o h l e e n e ) sunt a l c ă t u i t e dintr-o suprafaţă o s o a s ă în
formă de s c r i p e t e şi u n a în f o r m ă de c i l i n d r u scobit, în c a r e se p r o d u c e un s i n g u r g r a d
de m o b i l i t a t e . Articulaţia gleznei (tibio-tarsiană) şi cea h u m e r o - c u b i t a l ă sunt e x e m p l e l e .
6. Articulaţiile condilare sunt articulaţii e l i p s o i d e d u b l e la n i v e l u l fiecăreia.
A r t i c u l a ţ i a f e m u r o - t i b i a l ă a g e n u n c h i u l u i este e x e m p l u l .
7. Articulaţii în formă de şa ( t o r o i d e ) , în care fiecare suprafaţă a r t i c u l a r ă
p r e z i n t ă o c u r b u r ă c o n c a v ă şi u n a c o n v e x ă . E x e m p l u l ne e s t e oferit de a r t i c u l a ţ i a
sacro-iliacă.
E x i s t ă şi false articulaţii, care p e r m i t m i ş c a r e a între p i e s e o s o a s e , fără să
prezinte elementele caracteristice articulaţiei (suprafeţe osoase, sinovială, ligamente),
cel m u l t o b u r s ă s e r o a s ă . Astfel se p r e z i n t ă suprafaţa s c a p u l o - t o r a c i c ă , pe c a r e a l u n e c ă
o m o p l a t u l în a b d u c ţ i e .
O n o ţ i u n e i m p o r t a n t ă a n a t o m o - p a t o l o g i c este a c e e a de congruenţă - a d i c ă
p a r a l e l i s m u l s u p r a f e ţ e l o r a r t i c u l a r e . C â n d a c e s t p a r a l e l i s m este t u l b u r a t d e d i v e r s e
c a u z e a p a r e i n c o n g r u e n ţ a , care va g e n e r a nu n u m a i tulburări funcţionale, ci şi a d e v ă r a t e
Funcţia osteo-articulară 43
leziuni. î n l o c u r i l e u n d e p r e s i u n e a d i n t r e s u p r a f e ţ e l e a r t i c u l a r e este m a i m a r e , s e
p r o d u c e cu t i m p u l o densificare a t r a b e c u l a ţ i e i o s o a s e , iar cartilajul a r t i c u l a r suferă
u l c e r a ţ i i . E s t e u n u l d i n t r e p r o c e s e l e d e g e n e r a t i v e ale artrozelor.
MIŞCAREA ARTICULARĂ
M i ş c ă r i l e a r t i c u l a r e sunt l i m i t a t e d e f o r m a e x t r e m i t ă ţ i l o r o s o a s e , d e e l e m e n t e l e
f i b r o c a p s u l a r e ( l i g a m e n t e î n special) ş i d e î n t i n d e r e a f o r m a ţ i u n i l o r m u s c u l a r e . D e ş i
u l t i m u l i m p e d i m e n t p a r e cel m a i fragil, el este i m p o r t a n t p r i n a c e e a că a s u p r a lui
p u t e m să a c ţ i o n ă m n o i . Este a d e v ă r a t că d u p ă p a r a l i z i a u n u i m u ş c h i sau a unui g r u p
m u s c u l a r v o m o b s e r v a c r e ş t e r e a a m p l i t u d i n i i m i ş c ă r i i o p u s e funcţiei m u ş c h i u l u i
respectiv, dar este tot atât de a d e v ă r a t că p u t e m suplini funcţia f r e n a t o a r e a u n u i
l i g a m e n t p r i n c r e ş t e r e a forţei m u s c u l a r e a m u ş c h i l o r care se o p u n m i ş c ă r i l o r a n o r m a l e
g e n e r a t e d e lipsa l i g a m e n t u l u i respectiv.
M i ş c ă r i l e a r t i c u l a r e sunt d e t e r m i n a t e de f o r m a articulaţiilor şi se î m p a r t în
4 grupe principale:
1. Mişcări de alunecare se o b s e r v ă în a r t i c u l a ţ i i l e p l a n e ale diartrozelor, a d e s e a
i m p e r c e p t i b i l e , aşa c u m a m exemplificat p e n t r u articulaţiile interapofizare ale c o l o a n e i
v e r t e b r a l e d o r s a l e . O m i ş c a r e a p a r t e de a l u n e c a r e e s t e m i ş c a r e a de nutaţie, ce are loc
în a r t i c u l a ţ i a sacro-iliacă în t i m p u l s a r c i n i i .
2. Mişcări de rotaţie. A c e s t e a sunt de d o u ă feluri: a) simple, c â n d m i ş c a r e a se
face în axul m i ş c ă r i i a r t i c u l a r e , ca la u m ă r , sau în a r t i c u l a ţ i a r a d i o - h u m e r a l ă ; sau cu
b) deplasarea osului în j u r u l altui os, aşa c u m r a d i u s u l se r o t e ş t e faţă de c u b i t u s .
M i ş c a r e a d e r o t a ţ i e este i n t e r n ă sau e x t e r n ă d u p ă c u m s e r o t e a z ă osul r e s p e c t i v faţă
de axul m e m b r u l u i sau al t r u n c h i u l u i . S p u n e m axul sagital al t r u n c h i u l u i fiindcă există
m i ş c ă r i de r o t a ţ i e e x t e r n ă şi i n t e r n ă ale t r u n c h i u l u i şi ale e x t r e m i t ă ţ i i cefalice.
3. Mişcări de opoziţie. în m i ş c a r e a de o p o z i ţ i e u n u l d i n t r e s e g m e n t e l e o s o a s e
se m o b i l i z e a z ă faţă de celălalt s e g m e n t , cu c a r e f o r m e a z ă o a r t i c u l a ţ i e , într-un a n u m i t
sens şi în s e n s u l o p u s . A c e s t e m i ş c ă r i se clasifică în r a p o r t cu p l a n u l faţă de c a r e au
loc (a nu se c o n f u n d a cu o p o z i ţ i a p o l i c e l u i ) .
a) C e l e care se p e t r e c paralel cu p l a n u l sagital al c o r p u l u i se n u m e s c mişcări de
flexie şi de extensie. M i ş c ă r i l e de flexie sunt m i ş c ă r i de î n d o i r e faţă de poziţia ortostatică
tip, m i ş c ă r i care în linie reflexă a p a r ţ i n reflexului n o c i c e p t i v de flexie. M i ş c ă r i l e de
e x t e n s i e s u n t m i ş c ă r i l e care au loc în s e n s u l î n d r e p t ă r i i p o z i ţ i e i o r t o s t a t i c e şi c h i a r a
e x a g e r ă r i i lui. M i ş c ă r i l e de flexie au loc p r i n î n c h i d e r e a u n g h i u l u i anterior, cu e x c e p ţ i a
g e n u n c h i u l u i , a r t i c u l a ţ i i l o r p i c i o r u l u i ( n u a g l e z n e i ) şi a d e g e t e l o r de la picior.
E x i s t ă flexie şi e x t e n s i e a t r u n c h i u l u i şi a c a p u l u i .
La umăr, m i ş c a r e a de flexie, de ridicare a braţului prin înainte, nu este propriu-zis
o m i ş c a r e de flexie. T e r m e n u l este a c c e p t a t p e n t r u s i m p l i f i c a r e . U n i i preferă t e r m e n u l
de anteproiecţie (şi r e s p e c t i v de retroproiecţie p e n t r u m i ş c a r e a de e x t e n s i e ) , dar nici
a c e s t t e r m e n nu este d i n t r e cele m a i p r o p r i i , d a t ă fiind c o n f u z i a ce se p o a t e face cu
m i ş c a r e a de acest fel p r o p r i e m a x i l a r u l u i inferior. C r e d e m că m a i corecţi ar fi t e r m e n i i
de anteducţie şi retroducţie.
b) M i ş c ă r i l e care se p e t r e c în p l a n frontal, p e r p e n d i c u l a r pe p l a n u l sagital se
n u m e s c m i ş c ă r i de abducţie şi de adducţie, d u p ă c u m m i ş c a r e a se face în s e n s u l
î n d e p ă r t ă r i i sau a p r o p i e r i i de p l a n u l s a g i t a l .
în c e e a ce p r i v e ş t e m â n a , m i ş c a r e a de a b d u c ţ i e şi de a d d u c ţ i e a d e g e t e l o r se
face faţă de axul m â i n i i , c a r e trece p r i n m i j l o c u l d e g e t u l u i mijlociu, şi nu faţă de
p l a n u l sagital a l c o r p u l u i . Astfel, d e s f a c e r e a d e g e t e l o r d e v i n e a b d u c ţ i e , iar a p r o p i e r e a

lor (funcţia i n t e r o s o ş i l o r p a l m a r i ) d e v i n e a d d u c ţ i e . In a c e l a ş i m o d se a p r e c i a z ă şi
m i ş c ă r i l e s i m i l a r e ale d e g e t e l o r de la picior.
Tot la n i v e l u l m â i n i i , p e n t r u m i ş c a r e a de s e m i c i r c u m d u c ţ i e a p o l i c e l u i , g r a ţ i e
căreia d e g e t u l m a r e este p l i m b a t p r i n faţa c e l o r l a l t e d e g e t e , s e foloseşte t e r m e n u l d e
opoziţie a policelui. O p o z i ţ i a policelui este de fapt r o t a r e a m e t a c a r p i a n u l u i din a b d u c ţ i e
m a x i m ă î n a d d u c ţ i e . L a actul p r e h e n s i u n i i p o l i c e - i n d e x , sau p o l i c e - m e d i u s s e a s o c i a z ă
de o b i c e i şi flexia p o l i c e l u i .
4. Mişcarea de circumducţie este o m i ş c a r e de frondă, în care s e g m e n t u l articular
distal d e s c r i e în spaţiu un con, cu b a z a m a i m a r e sau m a i m i c ă , vârful căruia aflându-se
în axul articulaţiei. M i ş c a r e a este c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u articulaţiile u m ă r u l u i şi şoldului,
d a r ea se p o a t e p r o d u c e şi la n i v e l u l c a r p i a n ( m â n a faţă de a n t e b r a ţ ) şi, într-o o a r e c a r e
m ă s u r ă , şi la picior.
M i ş c ă r i de c i r c u m d u c ţ i e p u t e m face cu e x t r e m i t a t e a cefalică, faţă de t r u n c h i şi
cu t r u n c h i u l , faţă de b a z i n .
C â n d v o r b i m despre mişcările s e g m e n t e l o r osoase sau ale m e m b r e l o r în totalitate,
noţiunile se complică întrucâtva.
M i ş c a r e a de rotaţie a a n t e b r a ţ u l u i , în care r a d i u s u l se r o t e a z ă în j u r u l c u b i t u s u l u i
se n u m e ş t e mişcare depronaţie (rotaţia internă) şi mişcare de supinaţie (rotaţie externă).
D u p ă c u m v o m v e d e a într-un p a r a g r a f u r m ă t o r , s e v o r b e ş t e d e m i ş c a r e d e
s u p i n a ţ i e şi p r o n a ţ i e şi la n i v e l u l p i c i o r u l u i .
C e v a m a i m u l t , î m p r u m u t â n d din t e r m i n o l o g i a a n g l o - s a x o n ă , v o r b i m d e s p r e
postură pronată (în p r o n a ţ i e ) sau supinată - la n i v e l u l c o r p u l u i în î n t r e g i m e , d u p ă
c u m a c e s t a - m a i a l e s la c o p i l u l m i c - se g ă s e ş t e cu faţa în j o s - „ p e b u r t ă " - p e n t r u
p r o n a ţ i e , s a u cu faţa în sus, p e n t r u s u p i n a ţ i e .
E x t r e m i t a t e a cefalică şi t r u n c h i u l p r e z i n t ă şi m i ş c ă r i de flexie laterală. P r i n t r - o
astfel de m i ş c a r e a c o l o a n e i l o m b a r e se p o a t e p r o d u c e ridicarea bazinului de o parte.
M i ş c ă r i l e de ridicare şi coborâre s u n t m a i d e g r a b ă specifice m a n d i b u l e i .
La nivelul piciorului, d u p ă c u m s p u n e a m , flexia g l e z n e i are loc prin î n c h i d e r e a
u n g h i u l u i a n t e r i o r , în t i m p ce flexia p i c i o r u l u i - din m e d i o - t a r s i a n ă - are loc p r i n
î n c h i d e r e a u n g h i u l u i plantar. P e n t r u a d e o s e b i a c e s t e n o ţ i u n i , unii folosesc t e r m e n i i de
flexie dorsală a piciorului şi flexie plantară a piciorului ( c a r e p r e s u p u n e şi e x t e n s i a
gleznei).
P i c i o r u l are, d u p ă c u m ş t i m şi m i ş c ă r i de a b d u c ţ i e şi a d d u c ţ i e şi m i ş c ă r i de rotaţie,
i n t e r n ă şi e x t e r n ă . M i ş c a r e a de a d d u c ţ i e a p i c i o r u l u i , c o m b i n a t ă cu r o t a r e a i n t e r n ă se
n u m e ş t e anteversia piciorului, sau, p r i n a n a l o g i e cu m â n a , supinaţia piciorului. E s t e
p o z i ţ i a d i f o r m i t ă ţ i i varus a p i c i o r u l u i s t r â m b c o n g e n i t a l . I n v e r s , m i ş c a r e a de a b d u c ţ i e a
p i c i o r u l u i c o m b i n a t ă cu r o t a r e a sa e x t e r n ă , p o a r t ă n u m e l e de retroversia piciorului, sau
pronaţia p i c i o r u l u i . E s t e p o z i ţ i a d i f o r m i t ă ţ i i p i c i o r u l u i plat-valg.
E x i s t ă o c a t e g o r i e de m i ş c ă r i c a r e p o t fi definite şi p r i n d i f o r m i t a t e a o r t o p e d i c ă
a s e m ă n ă t o a r e . Astfel, m i c i l e m i ş c ă r i de l a t e r a l i t a t e ale c o t u l u i şi ale g e n u n c h i u l u i -
m i ş c ă r i p a s i v e , m a i ales - , c a r e s u n t d e fapt m i ş c ă r i d e a b d u c ţ i e ş i d e a d d u c ţ i e , sunt
d e n u m i t e u n e o r i m i ş c ă r i în valgus sau în varus. De a s e m e n e a , p e n t r u m i ş c a r e a de
e x t e n s i e a p i c i o r u l u i se foloseşte n o ţ i u n e a de mişcare în echin ş.a.m.d.
P r o c e s u l de r e e d u c a r e şi de r e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă c e r e o c u n o a ş t e r e p r e c i s ă a
b i o m e c a n i c i i fiecărei articulaţii în p a r t e , a g r a d u l u i de m i ş c ă r i p o s i b i l e , a l i m i t e l o r lor
şi a a x u l u i în c a r e ele se p e t r e c ; a c e a s t a este o c e r i n ţ ă e l e m e n t a r ă p e n t r u ca p r o c e s u l
t e r a p e u t i c să se d e s f ă ş o a r e în stricte c o n d i ţ i i fiziologice şi, în p r i m u l r â n d , c o n f o r m
p e r c e p t u l u i h i p o c r a t i c , primum non noncere.
CAPITOLUL 4
DEZVOLTAREA MIŞCĂRII
(Dezvoltarea neuro-motorie)
D u p ă c u m se ştie, m i ş c ă r i l e o m u l u i p a r c u r g o l u n g ă şi c o m p l i c a t ă c a l e de
d e z v o l t a r e . In a c e a s t ă d e z v o l t a r e un rol p r i m o r d i a l r e v i n e scoarţei c e r e b r a l e şi evoluţiei
sale f i l o g e n e t i c e . A c e a s t ă e v o l u ţ i e c o n s t ă î n f o r m a r e a c e l o r şase straturi c o r t i c a l e ,
c a r a c t e r i s t i c e o m u l u i a d u l t şi diferenţierii c e l u l e l o r n e r v o a s e tipice p e n t r u fiecare
strat. S c o a r ţ a c e r e b r a l ă a n o u - n ă s c u t u l u i diferă de s c o a r ţ a a d u l t u l u i nu prin n u m ă r u l
de c e l u l e , care nu se m ă r e ş t e o d a t ă cu c r e ş t e r e a , ci p r i n c a r a c t e r u l şi m ă r i m e a c e l u l e l o r
n e r v o a s e . I n d i c e l e cel m a i i m p o r t a n t de m a t u r a r e a s t r u c t u r i i h i s t o l o g i c e a e n c e f a l u l u i
î l c o n s t i t u i e m i e l i n i z a r e a a x o n i l o r c e l u l e l o r n e r v o a s e , m i e l i n i z a r e care s e p r o d u c e p e
r e g i u n i , în o r d i n e a a p a r i ţ i e i lor filogenetice. Astfel, în c e a m a i m a r e p a r t e a s c o a r ţ e i
acest p r o c e s î n c e p e în p r i m a l u n ă de viaţă e x t r a u t e r i n ă ; în c i r c u m v o l u ţ i u n e a p r e c e n t r a l ă
el î n c e p e în l u n a a p a t r a , iar în r e g i u n e a t e m p o r a l ă - în luna a şasea. C o n c o m i t e n t are
loc şi p e r f e c ţ i o n a r e a funcţiilor c o r t i c a l e .
O t e o r i e p u t e r n i c afirmată este cea c o n f o r m c ă r e i a d e z v o l t a r e a m o t o r i e a o m u l u i
u r m e a z ă c ă i l e d e d e z v o l t a r e o n t o g e n e t i c e . A c e a s t ă teză este s u s ţ i n u t ă î n g e n e r a l d e
a u t o r i i a m e r i c a n i , deşi tot un a u t o r a m e r i c a n , Ausubel,* este cel care r e c u n o a ş t e că:
„ i n d i v i d u l p o a t e să t r e a c ă de la un stadiu de d e z v o l t a r e m o t o r i e la un altul n u m a i pe
b a z a m a t u r ă r i i n e r v o a s e , fără a fi e x p e r i m e n t a t fizic a s p e c t e l e stadiului a n t e r i o r " . *
P e n t r u alţi a u t o r i , g r a d u l c o m p l e x de d e z v o l t a r e p s i h i c ă a o m u l u i face ca
d e z v o l t a r e a sa m o t o r i e să fie c o m p l e t diferită de c e a a a n i m a l e l o r . S p r e d e o s e b i r e de
o m , l a u n e l e a n i m a l e , c o m p o r t a r e a m o t o r i e d e tip a d u l t s e d e z v o l t ă foarte p r e c o c e ;
astfel, p u i u l de girafă se r i d i c ă în p i c i o a r e şi p o a t e alerga în c e a de a şasea zi, iar p u i u l
de c o b a i se c o m p o r t ă ca a d u l t u l din a d o u a zi.
F a p t e l e c a r e c a r a c t e r i z e a z ă p r o c e s u l de d e z v o l t a r e al m i ş c ă r i l o r la a n i m a l e şi
la c o p i l ne p e r m i t e să a d o p t ă m u r m ă t o a r e a c o n c l u z i e e n u n ţ a t ă de S e c e n o v : „ Cu cât
rolul pe care îl joacă scoarţa cerebrală în dezvoltarea mişcării este mai mare, cu atât
mai neorganizate sunt mişcările nou-născutului, cu atât mai important este rezultatul
final, adică complexitatea şi diversitatea mişcărilor adulţilor"."
' Ausubel D. P. - Theory and problems ofchild development, Edit. Grunc and Straton, New-York,
1958.
Secenov M. 1. - Fiziologhii Nervnoi Sistem!, 1886.
D e z v o l t a r e a m o t o r i e este c o n d i ţ i o n a t ă t o t o d a t ă d e c u n o a ş t e r e a p e c a r e c o p i l u l
o face a s u p r a m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r cu ajutorul o r g a n e l o r sale de s i m ţ . O c a n t i t a t e
c o n s i d e r a b i l ă de i m p u l s u r i s e n z o r i a l e c o n t r i b u i e la d e z v o l t a r e a mişcării. Toate o r g a n e l e
de simţ - toţi e x t e r o c e p t o r i i - s u n t folosite: a u z u l şi văzul, p r o p r i o c e p ţ i a k i n e t i c ă şi
s i m ţ u l tactil. C o p i l u l î n v a ţ ă de fapt s e n z a ţ i a de m i ş c a r e şi iată de c e . p o a t e , e s t e m a i
b i n e să v o r b i m d e s p r e dezvoltarea senzorio-motorie. C o p i l u l î n v a ţ ă a c e a s t ă s e n z a ţ i e
a m i ş c ă r i i p r i n r e p e t a r e a c o n t i n u ă a ei. La r â n d u l său, d e z v o l t a r e a m i ş c ă r i i lărgeşte
aria cunoaşterii, explorarea mediului înconjurător şi totodată posibilităţile de
comunicare.
R a p o r t u l î n t i m p între d e z v o l t a r e a o r g a n e l o r d e simţ ş i m i ş c a r e este c o m p l e t
diferit la om şi la a n i m a l e . La m a i toate animalele, mişcările sunt organizate în m o m e n t u l
naşterii, sau, în o r i c e c a z se f o r m e a z ă î n a i n t e ca o r g a n e l e de s i m ţ să î n c e a p ă să
f u n c ţ i o n e z e d e p l i n . La o m , î n s ă , a n a l i z a t o r i i s u p e r i o r i - optic şi a c u s t i c - se d e z v o l t ă
înainte ca m i ş c a r e a să se o r g a n i z e z e , d o v a d ă faptul că se pot forma reflexe c o n d i ţ i o n a t e
cu p u n c t de p l e c a r e la n i v e l u l lor î n c ă de la sfârşitul p r i m e i luni de viaţă, m o m e n t în
c a r e m i ş c ă r i l e sunt î n c ă t o t a l n e c o o r d o n a t e , i n c o m p l e t e ş i fără finalitate. O r d i n e a
d e z v o l t ă r i i m i ş c ă r i l o r e s t e de a s e m e n e a diferită la om şi a n i m a l e . D a c ă la puii de
a n i m a l e a p a r e î n p r i m u l r â n d l o c o m o ţ i a , l a c o p i l a p a r m a i întâi m i ş c ă r i l e c a p u l u i , apoi
m i ş c ă r i l e m e m b r e l o r s u p e r i o a r e - p r e h e n s i u n e a - şi n u m a i u l t e r i o r a p a r m i ş c ă r i l e
laterale p e n t r u m e n ţ i n e r e a c o r p u l u i şi d e p l a s a r e a a c e s t u i a : î n t o a r c e r e a pe s p a t e şi pe
b u r t ă , t â r â r e a ( r e p t a ţ i a ) , ş e d e r e a , r i d i c a r e a în p i c i o a r e şi, în cele din u r m ă , m e r s u l .
S e p o a t e s p u n e c ă însăşi d e z v o l t a r e a scoarţei c e r e b r a l e este d e p e n d e n t ă d e
experienţa motorie, care organizează scoarţa cerebrală, măreşte viteza conexiunilor
t e m p o r a r e , facilitează u n r ă s p u n s p r e c i s ş i c o m p l e x . î n m o d auxiliar, tot m i ş c a r e a este
a c e e a c a r e p e r m i t e î m b o g ă ţ i r e a s e n z o r i a l ă a celorlalţi a n a l i z a t o r i . I m a g i n e a flăcărilor
n u r e p r e z i n t ă m a r e l u c r u p e n t r u i n t e l i g e n ţ a c o p i l u l u i m i c , d a c ă lor n u l i s e a s o c i a z ă
senzaţia t e r m i c ă şi e v e n t u a l c e a d u r e r o a s ă , senzaţia intensităţii lor în r a p o r t cu distanţa.
S ă r e c u n o a ş t e m c ă t r e c e r e a d e l a u n s t a d i u m o t o r l a altul superior, c h i a r d a c ă n u
necesită o anumită experienţă motorie intermediară, necesită obligatoriu o acumulare
d e n o i d a t e s e n z o r i a l e . E s t e astăzi u n fapt b i n e stabilit c ă deficientul m o t o r e s t e u n e o r i
şi un d e b i l m i n t a l nu n u m a i p r i n l e z i u n e a o r g a n i c ă , ci şi p r i n lipsa c u n o a ş t e r i i pe c a r e
ar t r e b u i să o furnizeze m i ş c a r e a .
S t u d i u l d e z v o l t ă r i i p s i h o - m o t o r i i a c o p i l u l u i este în plin p r o g r e s şi r e z u l t a t e l e
sale n e v o r î m b o g ă ţ i c u noi p o s i b i l i t ă ţ i d e e d u c a ţ i e ş i r e e d u c a r e .
C u n o a ş t e r e a a m ă n u n ţ i t ă a d e z v o l t ă r i i n e u r o - m o t o r i i a c o p i l u l u i n o r m a l are o
d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p r a c t i c ă . în afara c u n o a ş t e r i i de sine şi m a i a l e s de a u r m ă r i cu
satisfacţie p r o g r e s e l e făcute d e u n c o p i l , e v e n t u a l c o p i l u l n o s t r u , v o m m a i s u b l i n i a că:
a) Pe de o p a r t e , ea c o n s t i t u i e u n e o r i s i n g u r u l e l e m e n t de d i a g n o s t i c la un
copil, î n p r i m u l a n d e viaţă, c â n d s e m n e l e c l i n i c e ale unei e v e n t u a l e l e z i u n i c e r e b r a l e
sunt d e o b i c e i slab e x p r i m a t e .
b ) P e d e altă p a r t e , t r a t a m e n t u l k i n e t i c t r e b u i e s ă ţină s e a m a n u d e vârsta
c r o n o l o g i c ă a c o p i l u l u i , ci de v â r s t a sa b i o l o g i c ă , deci de stadiul său de d e z v o l t a r e
psiho-motorie. D u p ă cum v o m vedea, urmărirea în tratament a secvenţelor normale de
dezvoltare n e u r o - m o t o r i e constituie unul din principiile de bază ale reeducării
neuro-motorii.
D a t e l e de m a i j o s r e p r e z i n t ă o î m b i n a r e a c e r c e t ă r i l o r m a i m u l t o r a u t o r i celebri
prin lucrările lor în a c e s t d o m e n i u (2, 24, 31, 45, 55, 65, 150 ş. a.), p r e c u m şi p ă r e r e a
experienţei noastre.
Dezvoltarea mişcării 47
S T A D I U L I ( 0 - 3 LUNI). S T A D I U L M I Ş C Ă R I L O R
NEORGANIZATE (DENHOFF).
S T A D I U L P R I M U L U I M O D E L D E F L E X I E (VOJTA)
A c e s t s t a d i u este c a r a c t e r i z a t p r i n p r o d u c e r e a u n o r m i ş c ă r i fără s c o p şi fără un

efect a n u m i t , fiind p u t e r n i c s u b o r d o n a t e reflexelor t o n i c e d e p o s t u r ă . S ă s u b l i n i e m c ă
sunt p r e z e n t e reflexele t o n i c e a s i m e t r i c e , î n t i m p c e reflexele t o n i c e s i m e t r i c e n u sunt
e v i d e n t e d e c â t în cazurile p a t o l o g i c e . Copilul p r e z i n t ă o p o s t u r ă simetrică, p r e d o m i n â n d
t o n u s u l flexorilor. Este ca şi c u m p o s t u r a fetală - de g h e m u i r e - s-ar p r e l u n g i în afara
vieţii e x t r a u t e r i n e . C o p i l u l n u p o a t e să-şi e x t i n d ă c o m p l e t m e m b r e l e , d a r p o a t e s ă facă
m i ş c ă r i a l t e r n e c u m e m b r e l e inferioare.
î n p r i m e l e s ă p t ă m â n i , copilul n u are c o n t r o l a s u p r a e x t r e m i t ă ţ i i cefalice. Ţ i n u t
în b r a ţ e , c o p i l u l îşi b ă l ă n g ă n e c a p u l în faţă, într-o p a r t e sau alta. A b i a c ă t r e sfârşitul
lunii a d o u a î n c e p e să m e n ţ i n ă capul în p o z i ţ i e r i d i c a t ă , la î n c e p u t un m o m e n t , apoi
din ce în ce m a i m u l t . în l u n a a treia, o d a t ă cu ş t e r g e r e a r e f l e x e l o r t o n i c e p r i m i t i v e ,
c o p i l u l î n c e p e să-şi c o n t r o l e z e p o z i ţ i a r i d i c a t ă a c a p u l u i , iar la sfârşitul lunii, a ş e z a t
pe b u r t ă , e s t e c a p a b i l să u r m ă r e a s c ă ce se î n t â m p l ă în j u r u l său, cu c a p u l în e x t e n s i e ,
rotindu-1. A c e a s t a n u î n s e a m n ă c ă s u g a r u l n u este c a p a b i l î n c ă din p r i m a l u n ă s ă
r o t e a s c ă c a p u l şi să u r m ă r e a s c ă ce se î n t â m p l ă în c a m e r ă ( a t u n c i c â n d este treaz, c e e a
ce nu i se î n t â m p l ă p r e a d e s ) .
J n t o a t ă a c e a s t ă p e r i o a d ă , u r m ă r i m c u m s u g a r u l , o b i ş n u i t c u g h e m u i r e a , îşi
c â ş t i g ă t r e p t a t t o n u s u l de e x t e n s i e . îşi e x t i n d e c a p u l şi c o r p u l şi - eliberat de reflexul
t o n i c c e r v i c a l a s i m e t r i c - se r o s t o g o l e ş t e pe b u r t ă . La sfârşitul c e l o r trei l u n i , ajuns
în d e c u b i t v e n t r a l , se sprijină pe a n t e b r a ţ e şi c o a t e , cu p a l m e l e şi d e g e t e l e e x t i n s e .
A c e s t m o m e n t r e p r e z i n t ă î n d e z v o l t a r e a m o t o r i e u n p u n c t d e referinţă; este c e e a c e
n u m i m , d u p ă B o b a t h , postura păpuşii. La a c e a s t ă e p o c ă , în a c e a s t ă p o z i ţ i e , s-ar p u t e a
ca m e m b r e l e i n f e r i o a r e să fie î n c ă u ş o r flectate şi r o t a t e în afară, î n c e r c â n d să a i b ă
o b a z ă de sprijin m a i m a r e . E s t e fotografia clasică de pe b l a n a de u r s sau pe un c o v o r
g r o s , p r i m a a m i n t i r e din a l b u m u l familiei.
Cu a c e a s t a , copilul t r e c e în p r i m u l stadiu de e x t e n s i e al lui Vojta. T o c m a i g r a b a
de o b ţ i n e r e a a c e s t e i extensii d e t e r m i n a a l t ă d a t ă î n f a ş a r e a s t r â n s ă a s u g a r u l u i . A s t ă z i
s e ştie c ă p r o c e d e u l este inutil, d e z v o l t a r e a t o n u s u l u i e x t e n s o r e f e c t u â n d u - s e s p o n t a n ,
g r a d a t , î n c e p â n d cu c a p u l , apoi c o l o a n a şi apoi ş o l d u r i l e . Pe m ă s u r ă ce se d e z v o l t ă
t o n u s u l e x t e n s o r i l o r , m i ş c ă r i l e c a p u l u i în spaţiu se a m p l i f i c ă şi s c a d e influenţa R T C ,
c e e a c e face p o s i b i l ă r o s t o g o l i r e a .
N o u - n ă s c u t u l p r e z i n t ă î n c ă de la n a ş t e r e o serie de reacţii primare, care d i s p a r
t r e p t a t î n t r e a d o u a şi a p a t r a l u n ă (vezi Tabelul II) şi c a r e au fost d e s c r i s e de A n d r e
T h o m a s şi S a i n t - A n n e D a r g a s s i e s (2) î n t r e 1952 şi 1 9 6 3 :
a) Reacţia de ortostatism (reacţia pozitivă de sprijin). D a c ă n o u - n ă s c u t u l este
s u s ţ i n u t de t o r a c e sau de sub axile, în p o z i ţ i e o r t o s t a t i c ă , se p r o d u c e o e x t e n s i e
p r o g r e s i v ă a s e g m e n t e l o r m e m b r e l o r inferioare. U n e o r i , p e n t r u p r o d u c e r e a a c e s t u i
reflex este n e c e s a r ă e x t e n s i a p a s i v ă a c a p u l u i . A c e a s t ă r e a c ţ i e locală de sprijin d i s p a r e
către luna a doua.
C ă t r e l u n a a 6-a - 7 - a s-ar p u t e a ca a c e a s t ă r e a c ţ i e să fie î n l o c u i t ă de o fază de
astazie, în c a r e c o p i l u l refuză să se sprijine pe p i c i o a r e , d i m p o t r i v ă , le flectează din
toate încheieturile.
D a c ă m e n ţ i n e m s u g a r u l în a c e e a ş i p o z i ţ i e şi îl î n c l i n ă m lateral, e v i d e n t că nu
v o r a p ă r e a î n c ă reacţii d e e c h i l i b r u ale m e m b r e l o r s u p e r i o a r e , d a r m e m b r u l inferior
Fig. 18 - Mersul automat apare la copilul normal dc Fig. 19 - Reflexul de ..păşire peste obstacol".
două săptămâni. Persistenţa sa (în figură este vorba
dc un copil cu P.S.C. de 20 dc luni) este un semn de
întârziere în dezvoltare, nu arc uimic comun cu mersul
normal şi nu trebuie în nici-un caz să constituie
o metodă de tratament.
de p a r t e a care îl î n c l i n ă m , d e c i cel c a r e va s u p o r t a p a r t e din g r e u t a t e a c o r p u l u i său,

îşi va a c c e n t u a e x t e n s i a , p i c i o r u l r i d i c â n d u - s e pe vârf, în e c h i n . Prezenţa acestui mod
de sprijin după luna a patra a fost descris de către Vojta ca un semn de leziune
piramidală.
b) Mersul automat. N o u - n ă s c u t u l , m e n ţ i n u t în o r t o s t a t i s m , cu p i c i o a r e l e pe un
p l a n t a r e , d a c ă este p r o p u l s a t , va face paşi, cu r i t m r e g u l a t şi cu un b u n rulaj al
piciorului. Mc K e i t h a c o n s t a t a t că m e r s u l a u t o m a t p o a t e să fie r e p r o v o c a t prin extensia
c a p u l u i c h i a r d u p ă ce r e a c ţ i a s-a şters. (Vezi fig. 18).
c) Reflexul de păşire peste obstacol. D a c ă s u g a r u l m i c este p u s l â n g ă m a r g i n e a
m e s e i , în o r t o s t a t i s m şi faţa d o r s a l ă a unui p i c i o r î n t â l n e ş t e o b s t a c o l u l m a r g i n i i m e s e i ,
el va flecta s e g m e n t e l e m e m b r u l u i inferior respectiv şi va sui piciorul pe m a s ă . U r m e a z ă
e x t e n s i a s e g m e n t e l o r de m e m b r u , cu sprijin pe p l a n t ă , r e a c ţ i a de sprijin şi apoi m e r s u l
a u t o m a t . A c e s t reflex este p r e z e n t din a 10-a zi (vezi fig. 19).
B i n e î n ţ e l e s , a c e s t e reacţii reflexe p r i m i t i v e se şterg către vârsta de 6 săp
t ă m â n i , a p ă r â n d i n c o n s t a n t ş i m a i slab e v i d e n ţ i a t e p â n ă c ă t r e 8-9 s ă p t ă m â n i .
C o p i l u l n o r m a l n u m a i p r e z i n t ă a c e s t e reacţii d u p ă d o u ă luni. D a c ă acest lucru
se p r o d u c e totuşi el nu e s t e un m o t i v de l a u d ă p e n t r u c o p i l , ci t r e b u i e să fie u n u l de
îngrijorare: m a t u r a ţ i a n e r v o a s ă a c e n t r i l o r m o t o r i nu se p r o d u c e c u m t r e b u i e . Nu
rareori mi-a fost dat să văd părinţii - şi, din p ă c a t e , şi k i n e t o t e r a p e u ţ i - p r e z e n t â n d u - m i
u n copil d e 6 - 7 luni c u p a r a l i z i e s p a s t i c ă c e r e b r a l ă , să-1 a d m i r c u m p ă ş e ş t e , c e e a c e
m i e îmi s p u n e a m a i d e g r a b ă d e s p r e g r a v i t a t e a a c e l u i c a z .
d) Reflexul Moro. A c e a s t a este o r e a c ţ i e c a r a c t e r i s t i c ă a n o u - n ă s c u t u l u i , p r o v o

c a t ă d e m i ş c a r e a s u p r a f e ţ e i d e s u s ţ i n e r e , t a p o t a r e a a b d o m e n u l u i ( S c h a l t e n b r a n d ) , su
flarea a s u p r a feţei şi m a i a l e s de l ă s a r e a b r u s c ă în j o s a p a l m e l o r care susţin copilul în
decubit dorsal. R e a c ţ i a constă în abducţia şi extensia m e m b r e l o r superioare cu deschiderea
p a l m e l o r şi e x t e n s i a d e g e t e l o r în a b d u c ţ i e , u r m a t ă de (al d o i l e a t i m p ) flexia m e m b r e l o r
s u p e r i o a r e la p i e p t cu s t r â n g e r e a p u m n i l o r . M e m b r e l e i n f e r i o a r e u r m e a z ă o m i ş c a r e
i n v e r s ă : flexie în p r i m u l t i m p şi e x t e n s i e în cel de al doilea (Fig. 2 0 ) .
b
Fig. 20 - Reflexul Moro: a) prima reacţie; b) reacţia imediat următoare.
U n e o r i o r e a c ţ i e a s e m ă n ă t o a r e se p r o d u c e şi la un z g o m o t brutal, dar în a c e s t
c a z c o a t e l e nu se e x t i n d şi m â i n i l e nu se d e s c h i d .
A c e s t reflex a dat n a ş t e r e la felurite i n t e r p r e t ă r i . C e a m a i a c c e p t a t ă astăzi este
a c e e a a unei reacţii l a b i r i n t i c e . In c e e a ce p r i v e ş t e p e r s i s t e n ţ a a c e s t u i i m p o r t a n t şi
c o n s t a n t reflex există opinii diferite, aşa c u m reiese din Tabelul II. în t i m p ce majoritatea
a u t o r i l o r se o p r e s c la 3-4 luni, d u p ă B o b a t h el ar p e r s i s t a p â n ă la 6 luni, r e c u n o s c â n d

că în u l t i m e l e d o u ă luni el este foarte slab.
A m folosit c â n d t e r m e n u l d e reflex, c â n d p e a c e l a d e r e a c ţ i e . D e fapt, prin
r e f l e x s e î n ţ e l e g e u n r ă s p u n s s t e r e o t i p l a u n a n u m i t s t i m u l . Ori, î n c a z u l a c e s t o r
reflexe p r i m i t i v e , ca şi în c a z u l reflexelor p o s t u r a l e , r ă s p u n s u r i l e v a r i a z ă de la c o p i l
la c o p i l atât în c e e a ce p r i v e ş t e s t i m u l u l , cât şi c a l i t a t e a r ă s p u n s u l u i . Iată de ce se
t i n d e la a d o p t a r e a u n u i alt t e r m e n care e x p r i m ă m a i b i n e c o n ţ i n u t u l : Reacţie reflexă.
Tot î n c a d r u l a c e s t o r reacţii p r i m a r e v o m m a i e n u m e r a :
e) Reflexul de prindere. A p ă s a ţ i în p a l m a c o p i l u l u i , de la p a r t e a c u b i t a l ă spre
police, d e g e t u l sau un obiect convenabil ca m ă r i m e şi v o m o b s e r v a că degetele copilului
se î n c h i d şi p r i n d o b i e c t u l , fară m o d u l a r e a forţei. R e f l e x u l a p a r e în p r i m a , l u n ă şi
d u r e a z ă p â n ă la v â r s t a de 3 luni.
f) Reflexul de deschidere a mâinii. D a c ă pe m â n a s t r â n s ă p u m n , de obicei ca
u r m a r e a u n u i reflex de p r i n d e r e , se face o m â n g â i e r e sau o z g â r i e r e u ş o a r ă pe
m a r g i n e a c u b i t a l ă a ei, m â n a se d e s c h i d e . R e f l e x u l a c e s t a nu se o b s e r v ă d e c â t în
prima lună.
g) Reacţia de supt. I n t r o d u c e r e a î n t r e b u z e l e c o p i l u l u i a u n u i d e g e t , a
m a m e l o n u l u i sau c h i a r a unui obiect (un c r e i o n ) p r o d u c e c o n t r a c ţ i a b u z e l o r , a obrajilor
şi mişcările maxilarelor caracteristice suptului. Despre această reacţie se poate spune
în m o d s i g u r că e s t e un r e z i d u u a n c e s t r a l - un instinct. Reflexul d i s p a r e c ă t r e vârsta
d e trei luni, c e e a c e n u î n s e a m n ă c ă c o p i l u l n u m a i s u g e d u p ă a c e a s t ă vârstă, dar
s u p t u l î n c e t e a z ă să fie un act reflex, care r ă s p u n d e u n e o r i şi la o s i m p l ă a t i n g e r e .
h) Reacţia implantării (rooting). La a t i n g e r e a o b r a z u l u i n o u - n ă s c u t u l u i , acesta
î n t o a r c e c a p u l d e p a r t e a r e s p e c t i v ă . Reflexul este p r e z e n t tot p â n ă l a trei luni.
i) Reflexul punctelor cardinale are trei m o d u r i de s t i m u l a r e :
- D a c ă a t i n g e m colţul gurii, b u z a inferioară se lasă de a c e a s t ă p a r t e şi l i m b a
s e m i ş c ă s p r e l o c u l stimulat. D a c ă d e g e t u l a l u n e c ă uşor, copilul v a î n t o a r c e c a p u l
pentru a urmări degetul.
- S t i m u l a r e a î n acelaşi m o d p e m i j l o c u l b u z e i s u p e r i o a r e p r o v o a c ă r i d i c a r e a
buzei şi î n d r e p t a r e a vârfului limbii spre locul s t i m u l a t . D a c ă d e g e t u l se m i ş c ă uşor
spre n a s s e v a p r o d u c e e x t e n s i a c a p u l u i .
- S t i m u l a r e a pe mijlocul b u z e i i n f e r i o a r e face să se c o b o a r e b u z a inferioară şi
vârful limbii să se î n d r e p t e c ă t r e locul stimulat. D a c ă d e g e t u l se m i ş c ă spre b ă r b i e ,
m a n d i b u l a s e . d e s c h i d e , iar c a p u l s e flectează.
A c e s t reflex e s t e p r e z e n t p â n ă l a v â r s t a d e d o u ă luni.
Ca şi în c a z u l reflexelor p o s t u r a l e , p e r s i s t e n ţ a a c e s t o r reacţii p r i m a r e d i n c o l o
d e v â r s t a s t a n d a r d c o n s t i t u i e s e m n e e s e n ţ i a l e d e d i a g n o s t i c a l lipsei d e m a t u r a r e
n e r v o a s ă , d e z v ă l u i n d de o b i c e i o l e z i u n e c e r e b r a l ă .
In c e e a ce p r i v e ş t e d e z v o l t a r e a s e n z o r u l u i şi a a c t i v i t ă ţ i l o r g e n e r a l e :
N o u - n ă s c u t u l r e a c ţ i o n e a z ă î n c ă din p r i m a s ă p t ă m â n ă l a s u n e t u l c l o p o ţ e l u l u i .
F i x e a z ă c h i p u l a d u l t u l u i ; u r m ă r e ş t e cu p r i v i r e a m i ş c a r e a , î n c e t e a z ă să p l â n g ă c â n d i
se v o r b e ş t e .
La două luni u r m ă r e ş t e un o b i e c t i v pe d i r e c ţ i e o r i z o n t a l ă de la un c a p ă t la
celălalt. D i s t i n g e sunete diferite (clopoţel de sonerie), distinge i n c o n s t a n t d o u ă m i r o s u r i
şi a p a s i m p l ă de a p a î n d u l c i t ă (83).
La trei luni d i s t i n g e d o u ă c u l o r i , de obicei r o ş u de v e r d e , d e o s e b e ş t e s u n e t e l e
la o o c t a v ă , r e c u n o a ş t e gustul sărat, d u l c e , acru (83).
L a î n c e p u t î n t i n d e m â i n i l e spre o b i e c t e , d a r n u t o t d e a u n a l e ajunge. S e a g a ţ ă
c u reflex d e p r i n d e r e d e p ă r u l m a m e i sau d e c r a v a t a t a t ă l u i . P r i n d e o b i e c t e l e care sunt
a p r o a p e de el. La trei luni t r a g e cearşaful şi îl g h e m u i e ş t e în p a l m e . P r i n d e mai ales
o b i e c t e m a i m a r i , î n m o d g r o s o l a n , c u p r i z ă totală. L a trei luni p o a t e să-şi î n t i n d ă

m â i n i l e c o m p l e t . C ă t r e sfârşitul p e r i o a d e i îşi e x a m i n e a z ă m â i n i l e cu i n t e r e s , ca şi
p i c i o a r e l e , c o m b i n â n d o b s e r v a ţ i a c u m i ş c a r e a lor. L a î n c e p u t foloseşte a m â n d o u ă
m â i n i l e , de o b i c e i le î n t i n d e pe a m â n d o u ă , dar de la a 10-a s ă p t ă m â n ă î n c e p e să
o b s e r v e o p r e f e r i n ţ ă p e n t r u u n a din ele, a n t i c i p â n d d o m i n a n t a .
E x p e r i m e n t a t o r i i ne a s i g u r ă că în l u n a a treia, copiii p o t face d e o s e b i r e a î n t r e
obiectele a p r o p i a t e şi cele depărtate, m o t i v p e n t r u care şi p e r f o r m a n ţ e l e sale de atingere
a o b i e c t e l o r s u n t m a i b u n e . Se o b i ş n u i e ş t e cu a n u m i t e i m a g i n i , c e e a ce î n s e a m n ă că
î n c e p e să aibă m e m o r i e . R e c u n o a ş t e c u r â n d p e r s o a n a care-1 îngrijeşte, asociază p r e z e n ţ a
m a m e i cu a c e e a a m â n c ă r i i . C ă t r e v â r s t a de trei luni r e c u n o a ş t e p e r s o a n e l e din familie,
le d e o s e b e ş t e şi - e v e n t u a l - îşi a r a t ă p r e f e r i n ţ e l e , ca şi p e n t r u a n u m i t e o b i e c t e . în
m o d sigur, p r e f e r ă i m a g i n i l e t r i d i m e n s i o n a l e c e l o r b i d i m e n s i o n a l e , o b i e c t e l e ş i
p e r s o a n e l e , fotografiilor sau d e s e n e l o r .
începe să gângurească.
Pe m ă s u r ă ce se dezvoltă tonusul de extensie, influenţa reflexelor tonice cervicale
s c a d e , c e e a ce face p o s i b i l ă r o s t o g o l i r e a . Stă în d e c u b i t ventral, cu b a z i n u l pe p l a n u l
de sprijin, se s u s ţ i n e pe a n t e b r a ţ e şi c o a t e , cu p a l m e l e d e s c h i s e , în p r o n a ţ i e . A c e a s t a
este postura păpuşii.
C o p i i i însă sunt foarte diferiţi, î n c ă de la a c e a s t ă v â r s t ă fragedă. U n i i d o r m
m u l t , alţii p l â n g i m e n s , a p a r e n t fără m o t i v , iar e l e m e n t e l e d e e v o l u ţ i e p e c a r e n o i
l e - a m p r e z e n t a t c u a p r e c i e r i m a i m u l t statistice, p o t a p ă r e a p r e c o c e sau m a i t â r z i u
d e c â t scrie la c a r t e , fără ca a c e s t l u c r u să se î n c a d r e z e n e a p ă r a t în p a t o l o g i c .
La a c e a s t ă v â r s t ă , copiii d o r m m a j o r i t a t e a t i m p u l u i , între 12 şi 14 o r e pe zi, iar
din t i m p u l de v e g h e o m a r e p a r t e e s t e d e d i c a t ă meselor. C h i a r t r e a z fiind, el nu se
Fig. 21 - Postura „păpuşii".
g ă s e ş t e în s t a r e de v e g h e , de a t e n ţ i e , n i c i trei sferturi din acest scurt t i m p . în rest,

m ă n â n c ă , e l i m i n ă şi p l â n g e .
în acest t i m p , c o p i l u l î n c e p e să-şi o r g a n i z e z e viaţa, r i t m u r i l e v e g e t a t i v e . El
a ş t e a p t ă să fie o b i ş n u i t cu un p r o g r a m fix de a l i m e n t a ţ i e şi s o m n . A c u m i se f o r m e a z ă
a c e l e reflexe c o n d i ţ i o n a t e , c a r e , b i n e dirijate, vor face ca la trei luni copilul să d e v i n ă
a u t o r i l o r se o p r e s c la 3-4 l u n i , d u p ă B o b a t h el ar p e r s i s t a p â n ă la 6 luni, r e c u n o s c â n d
că în u l t i m e l e d o u ă luni el este foarte slab.
A m folosit c â n d t e r m e n u l d e reflex, c â n d p e a c e l a d e r e a c ţ i e . D e fapt, prin
r e f l e x se înţelege un răspuns stereotip la un anumit stimul. Ori, în cazul acestor
reflexe p r i m i t i v e , ca şi în c a z u l reflexelor p o s t u r a l e , r ă s p u n s u r i l e v a r i a z ă de la copil
la copil atât în c e e a ce p r i v e ş t e s t i m u l u l , cât şi c a l i t a t e a r ă s p u n s u l u i . Iată de ce sf
t i n d e la a d o p t a r e a u n u i alt t e r m e n c a r e e x p r i m ă m a i b i n e c o n ţ i n u t u l : Reacţie reflexe
Tot î n c a d r u l a c e s t o r reacţii p r i m a r e v o m m a i e n u m e r a :
e) Reflexul de prindere. A p ă s a ţ i în p a l m a c o p i l u l u i , de la p a r t e a c u b i t a l ă st
p o l i c e , d e g e t u l s a u un obiect c o n v e n a b i l ca m ă r i m e şi v o m observa că d e g e t e l e copil'
se î n c h i d şi p r i n d o b i e c t u l , fără m o d u l a r e a forţei. R e f l e x u l a p a r e în p r i m a , l u r
d u r e a z ă p â n ă la v â r s t a de 3 l u n i .
c
f) Reflexul de deschidere a mâinii. D a c ă pe m â n a s t r â n s ă p u m n , de obi<
Şi
u r m a r e a u n u i reflex de p r i n d e r e , se face o m â n g â i e r e sau o z g â r i e r e u ş c
în
m a r g i n e a c u b i t a l ă a ei, m â n a se d e s c h i d e . Reflexul a c e s t a nu se o b s e r v ă d
Un
prima lună.
ne ,
g) Reacţia de supt. I n t r o d u c e r e a î n t r e b u z e l e c o p i l u l u i a u n u i '
Pref
m a m e l o n u l u i sau c h i a r a unui o b i e c t ( u n c r e i o n ) p r o d u c e c o n t r a c ţ i a buzelor, a
şi mişcările maxilarelor caracteristice suptului. D e s p r e această reacţie se pc
Plâng
în m o d s i g u r că e s t e un r e z i d u u a n c e s t r a l - un i n s t i n c t . R e f l e x u l d i s p a r e c ne
cre,
d e trei l u n i , c e e a c e n u î n s e a m n ă c ă c o p i l u l n u m a i s u g e d u p ă a c e a s t ă
s u p t u l î n c e t e a z ă să fie un act reflex, c a r e r ă s p u n d e u n e o r i şi la o s i m p l ;
h) Reacţia implantării (rooting). La a t i n g e r e a o b r a z u l u i n o u - n ă s c i
î n t o a r c e c a p u l de p a r t e a r e s p e c t i v ă . R e f l e x u l este p r e z e n t tot p â n ă la t
i) Reflexul punctelor cardinale a r e trei m o d u r i de s t i m u l a r e : ST/
- D a c ă a t i n g e m colţul gurii, b u z a inferioară se lasă de a c e a s t ă
s e m i ş c ă s p r e l o c u l s t i m u l a t . D a c ă d e g e t u l a l u n e c ă uşor, c o p i l u l v a
pentru a urmări degetul.
- S t i m u l a r e a în acelaşi m o d pe m i j l o c u l b u z e i s u p e r i o a r e pr / L
eţinc CU ;
b u z e i ş i î n d r e p t a r e a vârfului limbii s p r e locul s t i m u l a t . D a c ă d e g e
Pra
spre nas se va p r o d u c e extensia capului. sa. R
- S t i m u l a r e a pe m i j l o c u l b u z e i i n f e r i o a r e face să se c o b o a n Di
vârful l i m b i i să se î n d r e p t e c ă t r e l o c u l s t i m u l a t . D a c ă d e g e t u l se
m a n d i b u l a s e , d e s c h i d e , iar c a p u l s e flectează.
A c e s t reflex este p r e z e n t p â n ă l a v â r s t a d e d o u ă l u n i . Uri
Ca şi în c a z u l reflexelor p o s t u r a l e , p e r s i s t e n ţ a a c e s t o r rf
de vârsta standard constituie semne esenţiale de diagnostic fi sC » ' " Pus
Pri Pe fi
n e r v o a s ă , d e z v ă l u i n d de o b i c e i o l e z i u n e c e r e b r a l ă . •Mit
în
în c e e a ce p r i v e ş t e d e z v o l t a r e a s e n z o r u l u i şi a activit Cre'''J^
N o u - n ă s c u t u l r e a c ţ i o n e a z ă î n c ă din p r i m a s ă p t ă m â n a in t
<nte.
Fixează chipul adultului; urmăreşte cu privirea mişcarea, îr în Pozi
Şi dis
se v o r b e ş t e . t'ile CL
fie >Icat
La două luni u r m ă r e ş t e un o b i e c t i v pe d i r e c ţ i e or
celălalt. D i s t i n g e s u n e t e diferite (clopoţel d e s o n e r i e ) , d i s t i r
şi a p a s i m p l ă de a p a î n d u l c i t ă (83). f
ora
La trei luni d i s t i n g e d o u ă c u l o r i , de o b i c e i r o ş u d
abd
la o o c t a v ă , r e c u n o a ş t e g u s t u l sărat, d u l c e , acru (83). °>nen
La î n c e p u t î n t i n d e m â i n i l e s p r e o b i e c t e , d a r nu .
c u reflex d e p r i n d e r e d e p ă r u l m a m e i s a u d e c r a v a t a t a t ă l u i . Pniiu~
a p r o a p e de el. La trei luni t r a g e cearşaful şi îl g h e m u i e ş t e în p a i m e Prii
o b i e c t e m a i m a r i , î n m o d g r o s o l a n , c u p r i z ă t o t a l ă . L a trei luni p o a t e să-şi î n t i n d ă

m â i n i l e c o m p l e t . C ă t r e sfârşitul p e r i o a d e i îşi e x a m i n e a z ă m â i n i l e cu i n t e r e s , ca şi
p i c i o a r e l e , c o m b i n â n d o b s e r v a ţ i a c u m i ş c a r e a lor. L a î n c e p u t foloseşte a m â n d o u ă
m â i n i l e , de o b i c e i le î n t i n d e pe a m â n d o u ă , dar de la a 10-a s ă p t ă m â n ă î n c e p e să
o b s e r v e o p r e f e r i n ţ ă p e n t r u u n a din ele, a n t i c i p â n d d o m i n a n t a .
E x p e r i m e n t a t o r i i ne a s i g u r ă că în l u n a a treia, copiii p o t face d e o s e b i r e a î n t r e
obiectele a p r o p i a t e şi cele d e p ă r t a t e , m o t i v p e n t r u care şi p e r f o r m a n ţ e l e sale de atingere
a o b i e c t e l o r sunt m a i b u n e . Se o b i ş n u i e ş t e cu a n u m i t e i m a g i n i , c e e a ce î n s e a m n ă că
î n c e p e să aibă m e m o r i e . R e c u n o a ş t e c u r â n d p e r s o a n a care-1 îngrijeşte, asociază p r e z e n ţ a
m a m e i cu a c e e a a m â n c ă r i i . C ă t r e v â r s t a de trei luni r e c u n o a ş t e p e r s o a n e l e d i n familie,
le d e o s e b e ş t e şi - e v e n t u a l - îşi a r a t ă p r e f e r i n ţ e l e , ca şi p e n t r u a n u m i t e o b i e c t e . în
m o d sigur, p r e f e r ă i m a g i n i l e t r i d i m e n s i o n a l e c e l o r b i d i m e n s i o n a l e , o b i e c t e l e ş i
p e r s o a n e l e , fotografiilor sau d e s e n e l o r .
î n c e p e să g â n g u r e a s c ă .
Pe m ă s u r ă ce se dezvoltă tonusul de extensie, influenţa reflexelor tonice cervicale
s c a d e , c e e a ce face p o s i b i l ă r o s t o g o l i r e a . Stă în d e c u b i t v e n t r a l , cu b a z i n u l pe p l a n u l
de sprijin, se s u s ţ i n e pe a n t e b r a ţ e şi c o a t e , cu p a l m e l e d e s c h i s e , în p r o n a ţ i e . A c e a s t a
e s t e postura păpuşii.
C o p i i i însă sunt foarte diferiţi, î n c ă de la a c e a s t ă vârstă fragedă. Unii d o r m
m u l t , alţii p l â n g i m e n s , a p a r e n t fără m o t i v , iar e l e m e n t e l e d e e v o l u ţ i e p e care n o i
le-am p r e z e n t a t c u a p r e c i e r i m a i m u l t s t a t i s t i c e , p o t a p ă r e a p r e c o c e sau m a i t â r z i u
d e c â t scrie la c a r t e , fără ca a c e s t l u c r u să se î n c a d r e z e n e a p ă r a t în p a t o l o g i c .
La a c e a s t ă v â r s t ă , copiii d o r m m a j o r i t a t e a t i m p u l u i , î n t r e 12 şi 14 o r e pe zi, iar
din t i m p u l de v e g h e o m a r e p a r t e e s t e d e d i c a t ă m e s e l o r . C h i a r t r e a z fiind, el nu se
Fig. 21 Postura „păpuşii".
g ă s e ş t e în s t a r e de v e g h e , de a t e n ţ i e , nici trei sferturi din acest scurt t i m p . în rest,

mănâncă, elimină şi plânge.
în acest t i m p , copilul î n c e p e să-şi o r g a n i z e z e viaţa, r i t m u r i l e v e g e t a t i v e . El
a ş t e a p t ă să fie o b i ş n u i t cu un p r o g r a m fix de a l i m e n t a ţ i e şi s o m n . A c u m i se f o r m e a z ă
a c e l e reflexe c o n d i ţ i o n a t e , c a r e , b i n e dirijate, vor face ca la trei luni copilul să d e v i n ă
liniştit, cu o s i n g u r ă m a s ă n o a p t e a şi gata să p r i m e a s c ă a l i m e n t e m a i g r o a s e : p i u r e u r i ,
creme, paste.
C o p i l u l ştie î n c ă d i n p r i m e l e s ă p t ă m â n i s ă r e a c ţ i o n e z e , m i ş c ă r i c u î n t r e g c o r p u l ,
v o c a l i z ă r i m a i t â r z i u , la s e n z a ţ i a de b i n e , de p l ă c e r e , de confort, d u p ă c u m ştie să
r e a c ţ i o n e z e n e g a t i v p r i n ţ i p e t e , la d u r e r e , sau la d i s c o n f o r t . ,
C o p i l u l nu p l â n g e n u m a i la frig sau la d u r e r e , el p l â n g e şi de f o a m e , fiindcă
a fost trezit d i n s o m n - deşi d o a r m e m u l t , nici 3 0 % din s o m n u l lui nu e s t e p r o f u n d
- sau fiindcă este ud (şi îi este frig), sau fiindcă este m u r d a r . î n c ă din l u n a a d o u a ,
c o p i l u l u i îi p l a c e să fie în c e n t r u l atenţiei familiale. Ce mijloc m a i b u n de a-şi face
s i m ţ i t ă p r e z e n ţ a d e c â t p l â n s u l , strident, susţinut, care ştie că se va t e r m i n a cu l e g ă n a t u l
în b r a ţ e . . . Şi d a c ă a a p u c a t să î n v e ţ e s l ă b i c i u n e a p ă r i n t e a s c ă , ajunge să a d o a r m ă şi să
se scoale n u m a i într-un ţipăt.
Specialiştii ne s p u n că m i c i i copii sunt foarte sensibili la m e d i u l familial.
N e c a z u r i l e t a t ă l u i , o b o s e a l a m a m e i ş i n e î n ţ e l e g e r i l e , m a i ales c â n d sunt z g o m o t o a s e ,
sunt m o t i v de p l â n s şi n e v r o z ă a c o p i l u l u i . D i n surse a s e m ă n ă t o a r e aflăm că acei copii
care sunt ţinuţi î n b r a ţ e p e p a r t e a s t â n g ă , d e p a r t e a i n i m e i m a m e i , p l â n g m a i p u ţ i n , c a
ş i c u m b ă t ă i l e inimii a r c o n s t i t u i u n c a l m a n t . F r a n k K a p l a n n e face s ă r e m a r c ă m c ă
în m u l t e p i c t u r i şi s c u l p t u r i , de la italienii r e n a ş t e r i i la M o o r e şi P i c a s s o , m a m e l e îşi
ţin copilul la sân cu capul pe p a r t e a stângă. C e v a m a i mult, aceiaşi cercetători a m e r i c a n i
ne spun că, p e n t r u acei c o p i i care se liniştesc la m u z i c ă , în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r este
preferat r i t m u l b ă t ă i l o r i n i m i i .
Ş i totuşi, d u p ă c e a m î n d e p ă r t a t t o a t e m o t i v e l e p e n t r u c a r e c o p i l u l p o a t e s ă
p l â n g ă , d u p ă ce este h r ă n i t , s c h i m b a t şi l e g ă n a t , el p o a t e să p l â n g ă cu o e n e r g i e de
necrezut. De ce? G r e u de spus.
S T A D I U L A L ll-LEA ( 4 - 6 L U N I )
STADIUL MIŞCĂRILOR NECOORDONATE (DENHOFF).
S T A D I U L I DE E X T E N S I E ( V O J T A )
La p a t r u luni d e s c h i d e c o m p l e t m â n a p e n t r u a se sprijini în p o s t u r a p ă p u ş i i .
R e ţ i n e c u m â n a o b i e c t e , s e a g a ţ ă d e p ă r u l ş i h a i n e l e p e r s o a n e l o r care s e a p l e a c ă
a s u p r a sa. R â d e .
D i s t i n g e d o u ă s u n e t e c a r e s e d e o s e b e s c c a î n ă l ţ i m e c u 5,5-4 t o n u r i . D e o s e b e ş t e
soluţia d e c l o r u r ă d e N a 0 , 4 % d e soluţia 2 % , soluţia d e z a h ă r 2 % d e cea 1 % ş i soluţia
c a r e c o n ţ i n e 2 0 d e p i c ă t u r i d e l ă m â i e î n 100 m l a p ă d e cea care c o n ţ i n e n u m a i
16 p i c ă t u r i .
La 5 luni, c u l c a t pe s p a t e , face m i ş c ă r i dirijate p e n t r u a se d e b a r a s a de un
p r o s o p p u s p e faţă. P e d a l e a z ă . îşi p r i n d e c o a p s a , e v e n t u a l p i c i o r u l . î n c e p e s ă p o a t ă
fi sprijinit în ş e z â n d . C o n t r o l u l c a p u l u i este foarte b u n .
C r e ş t e r e a t o n u s u l u i e x t e n s o r d e t e r m i n ă apariţia reflexului L a n d a u . I n h i b a r e a
R T C A d u c e l a d e z v o l t a r e a m i ş c ă r i l o r s i m e t r i c e c o n t r o l a t e r a l e . Reflexul M o r o d e s c r e ş t e
în i n t e n s i t a t e şi d i s p a r e . La sfârşitul acestei p e r i o a d e a p a r p r i m e l e reacţii de e c h i l i b r u
în p o z i ţ i i l e c u l c a t pe b u r t ă şi pe spate.
Reflexul Landau e s t e o c o m b i n a ţ i e de reflexe de r e d r e s a r e şi de reflexe t o n i c e
cervicale.
D a c ă c o p i l u l e s t e r i d i c a t d i n p o z i ţ i a în p r o n a ţ i e ( p e b u r t ă ) , cu o m â n ă s u b
t o r a c e sau a b d o m e n , el îşi va e x t i n d e c o l o a n a şi va r i d i c a c a p u l . C o n c o m i t e n t se
a b
Fig. 22 - Reflexul Landau:
a) primul timp - dezvoltarea tonusului dc extensie; b) - timpul al doilea.
produce extensia m e m b r e l o r inferioare. Dacă din această poziţie se apasă pe cap în

jos (în flexie), t o n u s u l de e x t e n s i e d i s p a r e i m e d i a t şi copilul se î n m o a i e ca o p ă p u ş ă
de c â r p ă . (Vezi fig. 22 a şi b).
Reflexul L a n d a u a p a r e în l u n a a 4-a şi d i s p a r e în l u n a a 15-a. N o i l-am m a i
găsit, i n c o n s t a n t , d u p ă l u n a a 12-a, în t i m p ce p e n t r u B o b a t h p o a t e p e r s i s t a p â n ă la
vârsta de 2 ani, fără să aibă s e m n i f i c a ţ i i p a t o l o g i c e .
La 6 luni copilul se r o s t o g o l e ş t e c o m p l e t , de m a i m u l t e ori. A d u c e un g e n u n c h i
flectat l â n g ă t r u n c h i . C o p i l u l se t â r ă ş t e în t o a t e s e n s u r i l e şi în t o a t e m o d u r i l e . P o a t e
fi p o z i ţ i o n a t în ş e z â n d , îşi ţine c a p u l r i d i c a t şi îl r o t e a z ă . E x t i n d e cotul ( a b i a a c u m ! )
şi, în d e c u b i t v e n t r a l se p o a t e sprijini pe b r a ţ e l e e x t i n s e . P r i n d e o b i e c t e l e în m o d
precar, cu grifă p a l m a r ă c u b i t a l ă şi o p o z i ţ i e p a r ţ i a l ă a p o l i c e l u i .
La sfârşitul a c e s t u i stadiu, c o p i l u l se g ă s e ş t e în p l i n ă p e r i o a d ă de e x p l o r a r e a
m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r . E x a m i n e a z ă î n d e l u n g a t o r i c e lucru ş i r e a l i z e a z ă d i f e r e n ţ a între
a c e s t a şi m â n a care-1 m a n i p u l e a z ă . îşi d u c e o b i e c t e l e dintr-o m â n ă în cealaltă. Este
avid; s c o t o c e ş t e prin cutii; p r i n d e u n o b i e c t , s e r e p e d e d u p ă u n altul, c a u t ă c u p r i v i r e a
un al treilea. î n c e a r c ă să i m i t e expresii faciale. îşi r e c u n o a ş t e n u m e l e c â n d este strigat.
A r e gusturi p a r t i c u l a r e la m â n c a r e . î n c e p e să m a n i p u l e z e s i n g u r b i b e r o n u l . Se s t r ă d u i e
s ă r i d i c e d e j o s o b i e c t e l e care-i cad. D o a r m e c a m j u m ă t a t e din 2 4 d e o r e (Fig. 2 3 ) .
S T A D I U L A L lll-LEA ( 7 - 1 0 LUNI).
STADIUL DE DEBUT AL COORDONĂRII (DENHOFF).
S T A D I U L A L ll-LEA D E F L E X I E ( V O J T A 6 - 9 LUNI)
La 6 luni copilul se ridică în ş e z â n d din d e c u b i t u s d o r s a l . Ş a d e fără sprijin,

sau cu uşor sprijin l o m b a r şi îşi foloseşte m â i n i l e pentru a se j u c a sau pentru m e n ţ i n e r e a
e c h i l i b r u l u i , indiferent d e p o z i ţ i a c a p u l u i .
A c h i z i ţ i a p o s t u r i i ş e z â n d este u n a l d o i l e a p u n c t d e i m p o r t a n ţ ă î n d e z v o l t a r e a
neuro-motorie a copilului (Fig. 24).
Fig. 23 - Stadii de dezvoltare din postură pronată (pe burtă)

a) Stadiu dc flexie (0-3 luni); b) Ridică capul, sc sprijină pe antebraţe (0-3 luni); c) Sc sprijină pe
antebraţe şi pe genunchi (3-6 luni); d) Sc rostogoleşte pe spate (3-6 luni); e) Sc sprijină pc mâini
şi pc genunchi (6-9 luni); /) Sc poate sprijini pc o singură mână, cu cealaltă prinde (7 luni); g) Merge
„în patru labe" (9 luni); h) Sc sprijină pc un singur genunchi (11 luni); i) Stă în genunchi (11 luni);
j) Mersul elefantului (12 luni). (După Sophie Levilt, 200).
Fig. 24 - Stagii de dezvoltare din postură supinală:

a) Postură în flexie, capul întors dc o parte (0-3 luni); b) Postură asimetrică (0 3 luni); e) Capul şi
mâinile pc lima dc mijloc (4 luni); d) Sc întoarce „pc burtă" (6 luni); e) îşi prinde picioarele (7 luni);
f) îşi extinde simetric membrele (8 luni); g) îşi ridică capul când este tras în şezând (3-6 luni); h) Preferă
poziţia şezând; sc ridică singur (9-12 luni) (după Sophie Levilt. 200).
Ţ i n e câte un c u b în fiecare m â n ă , p o a t e
p r i n d e o pastilă (cu p e n s ă t o t a l ă ) , r i d i c ă de
t o a r t ă o c e a ş c ă r ă s t u r n a t ă . Z g u d u i e p a t u l şi
masa, zgârie, se joacă cu picioarele. Exa
m i n e a z ă cu interes o jucărie. Vocalizează
c â t e v a silabe.
La 8 luni se r o s t o g o l e ş t e cu a l t e r n a r e a
c o o r d o n a t ă a flexiei şi e x t e n s i e i b r a ţ e l o r şi
g a m b e l o r . Se r i d i c ă e v e n t u a l în p i c i o a r e , dar,
u n e o r i , î n c e r c â n d să-1 p u n e m în p i c i o a r e , îşi
flectează m e m b r e l e inferioare: faza de astazie,
d e c a r e v o r b e a m m a i sus. A c e a s t ă fază e s t e
de obicei mai m a r c a t ă către 6 luni, ea
ş t e r g â n d u - s e în l u n a a 8-a. A c e a s t a nu este o
fază o b l i g a t o r i e . La copii cu p a r a l i z i e s p a s t i c ă
cerebrală, forma ataxică, a c e a s t ă fază se
m e n ţ i n e şi d u p ă un an. P r e h e n s i u n e a se face
cu grifă p a l m a r ă şi radială, cu o p o z i ţ i a
p o l i c e l u i . C ă t r e sfârşitul a c e s t e i luni a p a r e
reflexul de „pregătire pentru săritură ".
Fig. 25 - Reflexul ele „pregătire pentru
Reflexul de „pregătire pentru săritură "
săritură ". Apare după vârsta dc 8 luni. în cazul
(ready to jump), reacţia paraşută a lui P a i n e dc faţă, extensia membrului superior stâng nu
şi O p p e , sau „extensiaprotectoare a braţelor" este completă, ceea ce ne face să credem că
a lui B r o c k şi W e c h s l e r ) r e p r e z i n t ă al t r e i l e a este vorba despre o hemiplegie (semn descris
dc către autor).
p u n c t de a f e r i r i ţ ă în d e z v o l t a r e a n e u r o - m o t o r i e
a c o p i l u l u i . Acest reflex este u n u l de a p ă r a r e , c o n s t î n d din e x t e n s i a braţelor, a m â i n i l o r
şi a degetelor, cu d e s f a c e r e a lor în m o m e n t u l în c a r e c o r p u l este pe p u n c t u l de a c ă d e a
î n a i n t e . P e n t r u p u n e r e a lui în e v i d e n ţ ă se a p l e a c ă b r u s c copilul ţinut în p i c i o a r e , sau,
luat în b r a ţ e , în d e c u b i t v e n t r a l , a c e s t a este l e g ă n a t î n a i n t e , ca „ u n a v i o n în p l a n a r e "
spre p l a n u l m e s e i sau a l p a t u l u i ( F i g . 2 5 ) .
A c e a s t ă r e a c ţ i e p e r s i s t ă t o a t ă viaţa, fiind un reflex de a p ă r a r e , ea r ă s p u n z â n d
de u n e l e leziuni t i p i c e care se p r o d u c în c ă d e r e : fractura e x t r e m i t ă ţ i i inferioare a
r a d i u s u l u i , fractura d e c a p r a d i a l e t c . R e a c ţ i a s e p r o d u c e n u n u m a i î n c ă d e r e a î n a i n t e ,
ci şi la p r o i e c t a r e a laterală sau pe s p a t e (în ş e z â n d ) .
La 9 luni, d a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i reflexului „ p r e g ă t i r e a p e n t r u s ă r i t u r ă " , c o p i l u l se
p o a t e r i d i c a „în p a t r u l a b e " .
R i d i c a r e a în p i c i o a r e (între 9 şi 10 l u n i ) se p o a t e face în d o u ă m o d u r i :
- din „ p a t r u l a b e " îşi î n d r e a p t ă t r u n c h i u l şi se agaţă de un s u p o r t ; apoi a d u c e
un p i c i o r î n a i n t e - în fandat - ( „ p o s t u r a c a v a l e r u l u i " ) şi se ridică prin sprijin pe a c e s t
m e m b r u inferior;
- se r i d i c ă sprijinindu-se, c ă ţ ă r â n d u - s e cu m â i n i l e pe p r o p r i i l e sale m e m b r e
inferioare. M â i n i l e îl ajută în acest caz să e x t i n d ă g e n u n c h i i , p â n ă c â n d - în p i c i o a r e
p o a t e p r i n d e cu m â i n i l e un s u p o r t .
De fapt, m o d a l i t ă ţ i l e de a t r e c e d i n c u l c a t sau din ş e z â n d în o r t o s t a t i s m sunt
m u l t m a i d i v e r s e . S c h i ţ a S o p h i e i L e v i t t ( F i g . 2 6 ) n e arată sugestiv a c e s t e m o d u r i .
La a c e a s t ă v â r s t ă p r e h e n s i u n e a se face m a i întâi între p o l i c e şi faţa e x t e r n ă a
i n d e x u l u i flectat, apoi cu vârful c e l o r d o u ă d e g e t e : p e n s ă fină.
La 10 luni şade fără ajutor, cu b u n ă c o o r d o n a r e , p r i n d e şi se p o a t e roti fără
să p i a r d ă e c h i l i b r u . T r e c e în p o z i ţ i e v e n t r a l ă , se t â r ă ş t e şi se ridică din n o u în ş e z â n d .
Fig. 26 - Modalităţi de ridicare in orloslatism (după Sophie Levitt. 200).
E c h i l i b r u l lateral î n ş e z â n d este i n d e p e n d e n t d e p o z i ţ i a m e m b r e l o r inferioare. M e r g e

„în p a t r u l a b e " , cu î n c r u c i ş a r e h o m o l a t e r a l ă , de o b i c e i . D e ş i p o a t e să se r i d i c e în
p i c i o a r e şi să fie s u s ţ i n u t c h i a r de o s i n g u r ă m â n ă , nu are reacţii de e c h i l i b r u în
ortostatism.
P r i m e l e trei d e g e t e ale m â i n i i c a p ă t ă o i m p o r t a n ţ ă tot m a i m a r e . Este vârsta la
c a r e a p a r e d o m i n a n t a , d r e a p t a î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r ; d e a s e m e n e a preferinţa p e n t r u
a folosi o a n u m i t ă p a r t e - j u m ă t a t e a c o r p u l u i . Se j o a c ă , a r u n c ă bile într-un p a h a r ,
culege sâmburi, sună clopoţelul.
La sfârşitul acestui stadiu, copilul r e c u n o a ş t e b i n e o b i e c t e l e , ştie să a s o c i e z e
d o u ă sau trei, are p r e f e r i n ţ e , le r i d i c ă de j o s , ştie să le c a u t e , d a c ă sunt a s c u n s e . I m i t ă
acte s i m p l e , c u m ar fi spălatul cu s ă p u n sau h r ă n i r e a a l t o r a . îi p l a c e să fie b ă g a t în
s e a m ă , s ă s e j o a c e . Este c a p r i c i o s , d u p ă t o a n e , m o t i v p e n t r u c a r e u n e o r i n i s e p a r e c ă
p l â n g e fără j u s t i f i c a r e .
îşi identifică părţi ale c o r p u l u i . Unii autori cred că î n c e p e să-şi identifice sexul.
E s t e u n e o r i „ d r ă g u ţ " faţă de a n i m a l e sau faţă de p ă p u ş ă , dar se m a n i f e s t ă z g o m o t o s
c â n d v e d e c ă s e a c o r d ă a t e n ţ i e altui c o p i l sau u n u i s u b s t i t u t (jucărie, sau a n i m a l ) .
P o a t e u n e o r i să se h r ă n e a s c ă singur, c h i a r din c e a ş c ă , ajută să fie î m b r ă c a t .
E s t e vârsta l a c a r e a p a r e s e n t i m e n t u l d e t e a m ă . P o a t e din acest m o t i v are
u n e o r i t u l b u r ă r i ale s o m n u l u i .
în afară de mama şi tata p o a t e p r o n u n ţ a 2 - 3 c u v i n t e , pe cftre le r e p e t ă cu sau
fără sens. S p u n e nu, pa, flutură m â n a în s e m n de r ă m a s b u n . Este foarte atent c â n d
i se v o r b e ş t e .
S T A D I U L A L IV-LEA ( 1 0 - 2 4 LUNI).
STADIUL COORDONĂRII PARŢIALE (DENHOFF).
S T A D I U L AL ll-LEA DE E X T E N S I E (VOJTA - 8 L U N I )
La 11 luni c o p i l u l m e r g e „în p a t r u l a b e " . în p i c i o a r e p ă ş e ş t e , cu sprijin uşor.

Stă s i n g u r c â t e v a s e c u n d e .
La 12 luni nu are î n c ă reacţii de echilibru' în m e r s . M e r g e lateral ţ i n â n d u - s e
de m o b i l ă s a u ţinut de o s i n g u r ă m â n ă , cu b a z ă largă de sprijin. P r e h e n s i u n e a e s t e la
a c e a s t ă v â r s t ă m a i a p r o p i a t ă de c e a a a d u l t u l u i , deşi m a i î n t â m p i n ă dificultăţi la
p r i n d e r e a o b i e c t e l o r m i c i . P r e z i n t ă p e n s ă d i g i t a l ă c u o p o z i ţ i e faţă d e d e g e t e l e I I , III
şi u n e o r i IV. P o a t e a r u n c a m i n g e a d u p ă c u m i se arată. C o o p e r e a z ă la î m b r ă c a r e , t r a g e
piciorul din î n c ă l ţ ă m i n t e , s c o a t e b r a ţ e l e din v e s t ă , îşi p u n e p i e p t e n e l e în păr, d u c e
batiste la n a s .
î n t r e 12 şi 18 luni d i s p a r e reacţia L a n d a u . C o p i l u l c a p ă t ă o m a i m a r e m o b i l i t a t e
în m e r s ; se î n t o a r c e într-o p a r t e sau î n a p o i , cu tot c o r p u l ( „ d i n t r - o b u c a t ă " , „ca
lupul").
La 13 luni m e r g e în sprijin pe
mâini şi cu m e m b r e l e inferioare extinse
(„mersul elefantului").
La 15 luni m e r g e singur, p o r n i n d
şi o p r i n d u - s e fără să c a d ă .
- C o n s t r u i e ş t e un t u r n , a ş e z â n d
2 - 3 c u b u r i u n u l p e s t e celălalt.
- Introduce mărgele într-o sticlă de
lapte. Ajută la întorsul paginilor unei cărţi.
La 18 luni m e r g e lateral i n d e
p e n d e n t (la 16 1/2 luni în m e d i e ) , t r a g e
jucării d u p ă el m e r g â n d cu spatele. U r c ă
scările ţ i n â n d u - s e d e b a l u s t r a d ă . P o a t e
m e r g e c u p ă p u ş a î n b r a ţ e . C â n d aleargă
are t e n d i n ţ a să ţină g e n u n c h i i ţ e p e n i şi
u n e o r i a l e a r g ă p e vârfuri. S e a l i m e n
tează singur, dar nu fără să se m u r d ă
rească.
La 20 de luni stă pe un s i n g u r
p i c i o r cu a s i s t e n ţ ă . Fig. 27 - Turnul ele cuburi. La 2 ani, copilul poate
La 21 de luni m o t o t o l e ş t e hârtia, construi turnuri de 6-7 cuburi.
d u p ă d e m o n s t r a ţ i e . C o n s t r u i e ş t e t u r n u r i s u p r a p u n â n d 5-6 c u b u r i .
La 24 de luni c o p i l u l a l e a r g ă b i n e fără să c a d ă , de fapt aleargă m a i d e g r a b ă
d e c â t m e r g e . U r c ă ş i c o b o a r ă s i n g u r s c ă r i l e , dar, d a c ă sunt c e v a m a i î n a l t e , d u c e
Reacţiile de echilibru. Unii autori consideră aceste reacţii ca reflexe dc redresare şi reacţii dc
apărare integrate într-un complex dc stereotipic dinamică superioară.
Există un raport foarte strâns între capacitatea copilului dc a îndeplini anumite acte motorii, între
achiziţia fermă a unor posturi şi reacţiile dc echilibrare corespunzătoare acestor posturi. Este dc observat
faptul că reacţiile dc echilibrare sunt ulterioare achiziţiei unei posturi dc grad superior. Este dc la sine
înţeles că aceste reacţii apar mai greu în condiţiile unui fond dc hipertonic musculară şi ale prezenţei
reflexelor primitive.
Din punct dc vedere terapeutic, aceasta înseamnă - ceea ce soţii Bobath au spus dc mult că
nu trebuie să insistăm să perfecţionăm o activitate înainte dc a ti apărut reacţiile dc echilibrare din
activitatea anterioară în evoluţie.
a m â n d o u ă picioarele pe aceeaşi treaptă, suind sau c o b o r â n d cu acelaşi picior. R i d i c ă

o b i e c t e l e d e p e p o d e a fără s ă c a d ă . M e r g e r u l â n d p i c i o r u l „ c ă l c â i - d e g e t e " .
i n c e p e să-şi întoarcă l i n g u r i ţ a în g u r ă p e n t r u a o curăţa de dulceaţă. Ţine
creionul cu degetele (nu în p a l m ă , ca p â n ă a c u m a ) .
P o a t e d e s e n a u n u n g h i s a u u n c e r c , i m i t â n d d e s e n u l făcut d e u n a l t u l ( n u t o c m a i
regulat). Construieşte turnuri cu 6-7 cuburi. (Fig. 27).
La 30 de luni m e r g e pe vârful d e g e t e l o r pe o linie t r a s a t ă , d u p ă d e m o n s t r a ţ i e .
S a r e d e l a o î n ă l ţ i m e d e 2 0 - 3 0 c m c u p i c i o a r e l e l i p i t e . A r u n c ă m i n g e a (fără d i r e c ţ i e ) ,
m e n ţ m â n d u - ş i e c h i l i b r u l . C o n s t r u i e ş t e t u r n u r i c u 8 cuburi*.
S T A D I U L A L V-LEA.
STADIUL CONTROLULUI TOTAL AL CORPULUI (DENHOFF)
în j o s u l paginii v o m r e d a u n e l e criterii d e a p r e c i e r e ale d e z v o l t ă r i i m o t o r i i

d u p ă G e s s e l , S h e r r i d a n ş i Cratty**, l i t e r a t u r ă d e r e f e r i n ţ ă î n m a t e r i e .
L a 3 6 d e luni c o p i l u l n o r m a l u r c ă scările sprijinindu-se d e b a l u s t r a d ă ş i a l t e r n â n d
p i c i o a r e l e , d a r c o b o a r ă c u a m â n d o u ă p i c i o a r e l e p e o t r e a p t ă ş i u r c ă l a fel, d a c ă n u s e
ţ i n e . M e r g e , u r m ă r i n d cu a p r o x i m a ţ i e o linie d r e a p t ă , f ă c â n d 1-3 g r e ş e l i în 30 m. S a r e
d e p e u l t i m a t r e a p t ă a s c ă r i i c u a m â n d o u ă p i c i o a r e l e lipite.
îşi p u n e s i n g u r g h e t e l e , d a r d e o b i c e i p e d o s ( c e a d r e a p t ă p e p i c i o r u l s t â n g ) .
C o n s t r u i e ş t e t u r n u r i c u 9 c u b u r i . A r u n c ă 1 0 m ă r g e l e î n t r - o sticlă î n 3 0 s e c . D e s e n e a z ă
un pătrat cu două greşeli, un r o m b cu patru greşeli. Copiază o c r u c e * " .
în afara criteriului construirii turnului dc cuburi (Tardicu) şi acela al introducerii perlelor într-o
sticlă de lapte, folosit dc autorii americani, Skonscn P. M. (The Neurodevelopment and Pediatric Findings
associated with Signi/icant Disabiiities of l.anguage Development - Thcsis - 1978 - The Wolfson Centre
Library - Univcrsity of London) foloseşte testul mingii: prindere, aruncare, lovire cu piciorul (şut), din
care. pentru exemplificare, vom cita criteriile şutului:
Stadiul I: Băieţi 1 a.-2 a. 6 1. Fete: 1-3 a.
Copilul merge sau aleargă spre minge şi mai degrabă deplasează mingea, decât o loveşte. Copiii
îşi pierd echilibrul în momentul lovirii şi adesea cad.
Stadiul II: Băieţi 1 a. 6 1.-7 a. Fete 2 a 6 1.-7 a.
Din ortostatism copilul loveşte mingea flcctând gamba şi coapsa şi menţinându-şi echilibrul pc
celălalt picior. Dacă aleargă spre minge, se va opri în faţa ei, sc va pregăti sau va potrivi mingea şi va
lovi apoi cu piciorul.
Stadiul III: Băieţi 1 a. 6 1.-7 a. Fete 2 a. 6 1.-7 a.
Copilul poate acuma să alerge către minge, să o lovească în timp ce aleargă, propulsând-o cu
oarecare forţă şi în direcţie bună. Anticipează poziţia de şut şi îşi ajustează piciorul dc sprijin de o parte
a mingii, înainte dc a-şi arunca înainte piciorul dc lovire. Membrul inferior dc sprijin nu este complet
extins, ci uşor flcctat în timpul şutului, extinzându-se după aceea.
Stadiul IV: Băieţi 4-7 ani Fete 5 a. 6 1. 7 ani
Copilul arc o mai bună orientare şi, alergând, poate să lovească o minge care vine spre ci, în
direcţia necesară şi cu forţă. Poate să anticipeze poziţia mingii care vine spre el şi să o lovească în aşa
fel încât să sc întoarcă la examinator.
Cratty B. J. - Developmerttal Sequence of Perceptuo-motor Tasks and Movement Activities of
Neurogically Handicaped and Retardei Children, New York, Educ. Archiv, 1967.
"" în plus, autorii mai sus citaţi: Aleargă şi sc întoarce. Trage jucării mari alergând. îşi ghidoncază
triciclul, dacă merge pc lângă cl. Pedalează triciclul sau într-o maşină. Imită mişcări chiar asimetrice, dacă
nu sunt prea complicate.
L a 4 8 d e luni c o p i l u l c o b o a r ă s c a r a a l t e r n â n d p i c i o a r e l e . Stă s i n g u r p e u n
picior de la 4 la 8 sec şi p o a t e sări p a r c u r g â n d 2 m. S a r e în l u n g i m e cu a m b e l e
p i c i o a r e lipite între 60 şi 85 c m . A r u n c ă 10 m ă r g e l e într-o sticlă de lapte în m a i p u ţ i n
de 2 5 sec.
Se s p a l ă s i n g u r pe m â i n i şi pe faţă, deşi nu p r e a b i n e .
D e s e n e a z ă u n r o m b c u trei greşeli*.
La 5 ani copilul p o a t e sta pe un s i n g u r m e m b r u inferior m i n i m u m 8 sec. M e r g e
pe vârfuri d i s t a n ţ e lungi. A r u n c ă c e l e 10 m ă r g e l e într-o sticlă de lapte în n u m a i 20
sec. D e s e n e a z ă o c r u c e fără greşeală, un c e r c ( n u p r e a r e g u l a t ) , un p ă t r a t cu 1-2
greşeli".
La 5 ani c o p i l u l este gata să-şi f o l o s e a s c ă şi să-şi d e z v o l t e a p t i t u d i n i l e m o t o r i i
pentru acţiuni m a i c o m p l i c a t e : să scrie, să d e s e n e z e , să coasă, să c â n t e la un instrument,
să d a n s e z e .
La a c e a s t ă v â r s t ă , d e z v o l t a r e a m o t o r i e a c o p i l u l u i a ajuns la un nivel înalt. Să
a m i n t i m d e p e r f o r m a n ţ e l e lui M o z a r t , E n e s c u , R o b e r t o B e n z i , S h i r l e y T e m p l e ş.a.
Dezvoltarea căilor motorii nu se opreşte bineînţeles aici*", automatizarea actelor
o b i ş n u i t e , c r e ş t e r e a vitezei de r e a c ţ i e şi a p r e c i z i e i m a i n e c e s i t ă t i m p . î n t r e a c t e l e
simple: mers, hrănire, îmbrăcare etc. şi dezvoltarea mişcărilor necesare în muncă,
artă, sport etc. este o c a l e l u n g ă şi grea, în care fiecare act se p e r f e c ţ i o n e a z ă p â n ă la
d e s ă v â r ş i r e cu p r e ţ u l u n u i efort, al unei m u n c i dirijate şi s u s ţ i n u t e .
în c o n t i n u a r e v o m p r e z e n t a tabelele R e a c ţ i i l o r Reflexe P r i m i t i v e şi al Reflexelor

Posturale cu d a t a apariţiei şi durata manifestării lor. Tabelele r e p r e z i n t ă selecţia Sophiei
Levitt (200), b a z a t ă pe lucrările lui I l l i n g w o r t h (76), B o b a t h (34), Vojta (181), P r e c h t l .
Idem -
Aruncă şi prinde mingea cu un control mai bun, un efort mai mic şi o mai bună direcţie.
Bate mingea şi o culege dc jos, aplccându-şi trunchiul.
Stă singur într-un singur picior 3-5 secunde.
Sare pe piciorul drept sau stâng distanţe mai mari.
Imită jocul degetelor, chiar acţiuni dc prindere fină.
în mers, mişcă membrele superioare altern, ca adultul: sc opreşte brusc. Sc întoarce la comandă.
Idem, după aceiaşi autori, la 5 ani:
Se caţără în copaci, pc scară, pc aparate.
Este expert în datul pc gheaţă. Sc dă în leagăn.
Dansează, sare, ţopăie în ritm.
Aruncă şi prinde mingii mai mari în diferite direcţii.
Loveşte mingea cu piciorul din alergare.
Numără degetele atingându-lc.
Id., după aceiaşi autori:
La 6 ani:
Sc luptă cu altul, sc dă peste cap.
Merge cu patine cu rotile (sau cu skale-board).
Suie pc frânghie, începe să sară coarda.
Stă pc un singur picior cu ochii închişi.
Sc apleacă să prindă mingea.
La 7 ani:
Merge pc o bârnă îngustă şi înaltă.
Aruncă mingea la aproape 10 m.
începe să joace jocuri dc echipă.
M i l a n i C o m p a r e t t i , A n d r e - T h o m a s (2). A c o l o u n d e e x i s t ă m a r i d i f e r e n ţ e d e i n t e r p r e t a r e
( p ă r e r i l e diferite ale u n o r a u t o r i : S c h a l t e n b r a n d (151), Vassella (179) şi u n e o r i B o b a t h ,
s a u o a l t ă o p i n i e a n o a s t r ă ) a c e s t l u c r u va fi s p e c i f i c a t .
Am n o t a t cu x p r e z e n ţ a n e t ă a r e a c ţ i e i r e f l e x e şi cu o c â n d r e a c ţ i a reflexă se
p r o d u c e s l a b sau i n c o n s t a n t .
D a t e l e din a c e s t e t a b e l e t r e b u i e t o t u ş i p r i v i t e î n m o d relativ. D e l a u n c a z l a
altul e x i s t ă m u l t e d i f e r e n ţ e ş i d e o s e b i r i l e d e o l u n ă d o u ă n u s u n t m o t i v e d e a l a r m a r e .
U n i i c o p i i se r i d i c ă în p i c i o a r e la 8 l u n i , alţii la 18 l u n i , unii c o p i i nu m e r g n i c i o d a t ă
î n p a t r u l a b e e t c . ( T a b e l e l e I I , III ş i I V ) .
TABELUL II
Reacţii reflexe primitive
Luni / 2 i 4 5 6 7 8 9 10 12
R.r. dc sugerc X X X o
R.r. dc împungerc
(rooling) X X X 0
R.r. a punctelor cardinale X X
R.r. dc prehensiunc X X X 0 0
R.r. dc deschidere
a mâinii X X
R.r. dc flexie a plantei X X X X X X X X 0
R.r. dc ortostatism X X
Vassella X X X
Robăncscu X 0
Mersul automatic X 0
R.r. dc păşire peste

obstacol X X
Bobath X X X X X X
Robăncscu X X X o
R.r. dc înclinare a
trunchiului-Galant" X X
R.r. Moro X X X X X X
Schaltenbrand X X X 0 - -
Bobath X X X X 0 0
Vassella X X X X
Luni
Reflexul Landau 0 0 X X X X X X X
Schaltenbrand Prezent la 12 din 13 copii pană la 15 luni şi

inconstant până la 1 8 luni
Bobath X X X X prezent până la 2 ani
Vassella X X X X prezent până la 15 luni
* R.r. Galant Copilul aşezat pc burtă; sc face o zgârierc paravertebrală: dc acea parte sc produce o
înclinare laterală a trunchiului, eventual cu flexia şoldului. In leziunile piramidale, R.r. persistă şi după
6 luni, uneori.
TABELUL 111
Reflexe posturale
Luni / 2 3 4 5 6 7 i 9 10 11 12
Reacţii statice
Flexia labei piciorului Vezi în Tabelul 11
Tripla flexie X X
Extensia spontană X X Asimilabil „reacţiei magnet"
R.r. dc extensie
încrucişată X X
R.T.C.A.
Vassclla X X X X
Schaltcnbrand X X X X X X
Bobath 0 X X 0
Robăncscu X X 0
Sophie Lcvitt X X X X o 0
R.T.S.C. Numai în condiţii patologice
R.r. cervicală dc
redresare' X X X X X
Vassclla X X X X
Bobath X X X X X X 0 0 0 0 0
Schaltcnbrand X X 0 0 îndoielnic - prezent la 11 din 50 copii
R.r. dc îndreptare
a corpului
Bobath X X X X X 0 0
Schaltcnbrand 0 0 0 0 0 X X
Vassclla X X 0 în bloc, dc fapt reflex cervical dc redresare
* Sc pune în evidenţă prin aşezarea copilului în decubit lateral şi întoarcerea pasivă a capului
dc partea cealaltă. Este urmată dc rotarea întregii coloane vertebrale dc partea unde sc întoarce capul.
Dacă sc fixează pclvisul, trunchiul urmează capul; dacă sc fixează toracele pclvisul sc rotează dc partea
opusă.
După Schaltcnbrand, între 2 şi 3 ani 5 0 % dintre copii sc ridică prin forma tranzitorie. între 4 şi
5 ani, 5 din 7 copii sc ridică simetric ca adulţii. La 5 ani, toţi copiii sc ridică simetric.
TABELUL IV
Dezvoltarea neuro-motorie
Luni / 2 3 4 5 6 7 8 9 10 // 12 75 18 24
Sc întoarce pc burtă
Bobath X X X X X X X X X X X
Robăncscu 0 X X X X X X X X X X X X
Şadc fără sprijin

Bobath, Vassclla X X X X X X X X
Lc Mctaycr 0 X X X X X X X X X
Robăncscu X X X X X X X X X
Faza dc astazic X X 0
Vassclla X X
continuare Tabelul IV de p e s
muşchi
Luni / 2 i 4 5 6 7 8 9 10 // 12 15 18 24
a ei. î n s
Se ridică în picioare Limita c
cu sprijin X X X X X X X
automat
Merge cu ajutor X X dar ea p
Sc ridică în picioare conştiinl
fără ajutor X X X X X m e s e i p<
film la t
Merge tară ajutor X X X X
se fac a
Arc echilibru in întâmplă
ortostatism (Bobath) 0 X X X
imediat
m a r e ca
Să m a i a d ă u g ă m că desăvârşirea dezvoltării m o t o r i i se î n t â m p l ă rareori la 5 ani.
care-1 pa
C o p i l u l n o r m a l p r e z i n t ă î n c ă l a 6 - 7 ani î n a p r o a p e 6 0 % d i n c a z u r i d e f i c i e n ţ e d e
neschim'
c o o r d o n a r e , s i n k i n e z i i , lipsa c o n s e c u t i v ă de c o n t r o l a p o s t u r i i (19).
noastre,
vizual, s
cântecul
MIŞCAREA AUTOMATĂ dirijează
accidenti
M i ş c a r e a este o r e a c ţ i e reflexă, c a r e se e x e c u t ă cu un a n u m i t s c o p . M i ş c a r e a A
n u t r e b u i e î n ţ e l e a s ă c a u n s i n g u r act r e z u l t a t din c o n t r a c ţ i a u n u i m u ş c h i sau a l u n u i
g r u p de fibre m u s c u l a r e ; ea este un act m u l t m a i c o m p l e x , c a r e se e x e c u t ă „ c u performa
i n t e l i g e n ţ ă " , în v e d e r e a e x e c u t ă r i i unei a n u m i t e lucrări sau p e r f o r m a n ţ e . • ^ foarte de
C i t ă m din T e o d o r e s c u E x a r c u ( d u p ă G a c i n ) : „ E x e c u t a r e a unei m i ş c ă r i v o l u n t a r e maximul
mplică, imediat după eliberarea conştientă, următoarele etape: în
- c o n c e p e r e a c o r t i c a l ă a actului şi a p l a n u l u i m i ş c ă r i i ; automate
- c u l e g e r e a de i n f o r m a ţ i i p r i n r e c e p t o r i a s u p r a d i s t a n ţ e i , naturii efortului ce este greş
t r e b u i e d e p u s , ca şi a s u p r a s e c v e n ţ e l o r m i ş c ă r i i ; primare :
- i n t r a r e a în f u n c ţ i u n e a s i s t e m u l u i m o t o r e x e c u t i v (tractul p i r a m i d a l şi căile mişcărilo
e x t r a p i r a m i d a l e ) p e n t r u a t r a n s m i t e i m p u l s u r i l e m o t o r i i s p r e m o t o n e u r o n i i alfa din funcţie a
coarnele anterioare; Pr
- c u l e g e r e a informaţiilor senzitive-senzoriale asupra poziţiei receptorilor deprindei
a r t i c u l a r i ( s e n s i b i l i t a t e a p r o p r i o c e p t i v ă ) - ca şi a l u n g i m i i fusurilor m u s c u l a r e , ani
" <.a).
a d ă u g a n o i - şi t r a n s m i t e r e a lor spre c e r e b e l ;
Răspunst
- i n t r a r e a în a c ţ i u n e a s i s t e m u l u i de c o n t r o l ( c o n s t i t u i t în p r i n c i p a l de c e r e b e l )
P e n t r u e:
c a r e a c ţ i o n e a z ă a s u p r a i m p u l s u r i l o r eferente, atât a s u p r a m o t o n e u r o n u l u i alfa, cât şi
experienţ
în c o n j u g a r e cu alte s t r u c t u r i , c u m ar fi f o r m a ţ i u n e a reticularJL a s u p r a m o t o n e u r o n u l u
diverselo:
g a m a " (172).
grupe ma
— M i ş c ă r i l e se d e s p r i n d prin e x p e r i e n ţ ă şi p r i n r e p e t a r e şi f o r m e a z ă s c h e m e dt
mişcare,
m i ş c a r e , p e b a z a c ă r o r a o m u l e x e c u t ă v a r i a t e l e a c t e m o t o r i i ale vieţii d e t o a t e z i l e k
şi ale p r o f e s i u n i i sale. A c e s t e s c h e m e de m i ş c a r e r e p r e z i n t ă fondul de a u t o m a t i s m a JL h\
mişcărilor.
mişcarea,
M i ş c a r e a a u t o m a t ă e s t e d e c i o m i ş c a r e i n v o l u n t a r ă , c a r e se p r o d u c e , prii efort şi f
o b i ş n u i n ţ ă , fără p a r t i c i p a r e a conştiinţei. Ea p o a t e să fie o m i ş c a r e destul de c o m p l i c a t ă
conexiuni
c u p a r t i c i p a r e a u n o r g r u p e diferite d e m u ş c h i , d a r t r e b u i e d e o s e b i t ă d e mişcării*
unei a n u n
actului reflex s i m p l u - c u m ar fi reflexul de î n t i n d e r e , sau de m i ş c ă r i l e pe care lt
f a c e m î n s o m n , c a r e sunt tot m i ş c ă r i i n v o l u n t a r e . structureâ
în e x e c u t a r e a a c e s t o r m i ş c ă r i o b i ş n u i t e , ale vieţii de fiecare zi - Activity Da; a e x t e r o c t
Living, c u m o d e n u m e s c a u t o r i i a n g l o - s a x o n i - c u m ar fî: m e r s u l , m â n c a t u l , ridicare; forţă, gra<
de pe scaun, t r i c o t a t u l ş.a.m.d., noi nu s u n t e m c o n ş t i e n ţ i de f u n c ţ i o n a r e a fiecărui

m u ş c h i i m p l i c a t şi nici nu u r m ă r i m în m o d direct, voluntar, fiecare m i ş c a r e sau p a r t e
a ei. î n s ă ş i ajustarea p o s t u r i i la n e c e s i t ă ţ i l e efortului este în acest c a z un act a u t o m a t .
Limita dintre m i ş c a r e a v o l u n t a r ă şi cea a u t o m a t ă este uneori greu de stabiliţy M i ş c a r e a
a u t o m a t ă este o m i ş c a r e perfecţionată, atât ca e x e c u ţ i e , cât şi ca e c o n o m i e funcţională;
dar ea p o a t e d e v e n i o r i c â n d , în a n u m i t e c o n d i ţ i i , o m i ş c a r e c o o r d o n a t ă direct de către
conştiinţă, modificată, în întregul ei sau în u n e l e a s p e c t e particulare. Să l u ă m e x e m p l u l
m e s e i pe c a r e o l u ă m s i n g u r i , cu g â n d u l aiurea, u n e o r i citind ziarul, sau u r m ă r i n d un
film la t e l e v i z o r : d u c e r e a lingurii la gură, m a s t i c a ţ i a , c h i a r r u p e r e a b u c ă ţ i l o r de p â i n e
se fac a u t o m a t , fără să u r m ă r i m cu c o n ş t i i n ţ a n o a s t r ă a c e s t e g e s t u r i . D a c ă î n s ă se
î n t â m p l ă ceva d e o s e b i t , n i m e r i m p e s t e u n os, sau m â n c a r e a este foarte fierbinte,
i m e d i a t d e v e n i m c o n ş t i e n ţ i : d ă m afară din gură, m e s t e c ă m c u grijă, d e s c h i d e m g u r a
m a r e ca să r ă c i m c i o r b a etc. Sau: m e r g e m la serviciu, sau la piaţă, pe un d r u m pe
care-1 p a r c u r g e m în fiecare zi; m e r s u l n o s t r u este a u t o m a t ; c h i a r r i t m u l este de o b i c e i
n e s c h i m b a t ; ne o p r i m şi l u ă m ţigări sau ziarul şi nici a t u n c i nu c o n ş t i e n t i z ă m actele
n o a s t r e , d e c â t î n m i c ă m ă s u r ă . D a c ă însă, î n t â l n i m u n o b s t a c o l , p e care-1 r e c e p t ă m
vizual, sau, nici atât, ne l o v i m de el, d a c ă a u z i m un z g o m o t d e o s e b i t , c u m ar fi
c â n t e c u l unei p ă s ă r i , sau fluierul u n u i poliţist, i m e d i a t c o n ş t i i n ţ a p r e i a c o n t r o l u l şi
dirijează m i ş c ă r i l e , în aşa fel, încât să r e c e p t ă m c o r e c t informaţiile şi să fim feriţi de
accidente.
A c e s t e m i ş c ă r i a u t o m a t e au o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă în m u n c ă , în artă, în
p e r f o r m a n ţ a s p o r t i v ă . B i n e î n ţ e l e s însă că şi aici c o n t r i b u ţ i a c o n ş t i i n ţ e i este n e c e s a r ă
foarte d e s , fie p e n t r u a p u n e un plus de e x p r e s i v i t a t e , fie p e n t r u c o n c e n t r a r e a n e c e s a r ă
m a x i m u l u i d e efort.
î n m o d c o r e c t s e p o a t e vorbi astfel n u m a i d e m i ş c ă r i m a i m u l t sau m a i puţin
a u t o m a t e . C h i a r i d e e a v u l g a r ă a m i ş c ă r i i a u t o m a t e c o m p l e t e l i b e r a t ă de c o r t i c a l i t a t e
este greşită. C o r t i c a l i t a t e a i n t e r v i n e m ă c a r ca e l e m e n t de inhibiţie a reflecţivităţii
p r i m a r e şi, sigur, şi în p r o c e s u l mai c o m p l i c a t al ajustării posturilor. A u t o m a t i z a r e a
m i ş c ă r i l o r este p â n ă la u r m ă un act de m e m o r i e ; or a c e a s t a este prin e x c e l e n ţ ă o
funcţie a corticalităţii.
P r o c e s u l f o r m ă r i i d e p r i n d e r i i m o t o r i i t r e c e prin trei stadii p â n ă la g r a d u l de
^ deprindere automată: • '
£ _ a ) Etapa de învăţare ( d e t e r m i n a r e a m i ş c ă r i i ) c o n s t ă în g e n e r a l i z a r e a reacţiilor.
R ă s p u n s u l reflex la diverşi s t i m u l i are loc pe b a z a a c t e l o r m o t o r i i d e p r i n s e anterior.
Pentru executarea unor acte deosebite rezultă deci necesitatea unor numeroase
e x p e r i e n ţ e atât în c e e a ce p r i v e ş t e efortul fiecărei c o m p o n e n t e a m i ş c ă r i i , cât şi a
d i v e r s e l o r p o s t u r i n e c e s a r e . M i ş c a r e a este l a î n c e p u t g r e o a i e , c u p a r t i c i p a r e a u n o r
g r u p e m a r i de m u ş c h i , cu efort deosebit. T r e p t a t , prin a n a l i z a r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e de
m i ş c a r e , se d e z v o l t ă p r o c e s u l de inhibiţie diferenţiată, excitaţia se c o n c e n t r e a z ă .
C|f^ h)Jitapa analizei şi sintezei. S c o a r ţ a a n a l i z e a z ă din ce în ce m a i a m ă n u n ţ i t
m i ş c a r e a , d e o s e b e ş t e e l e m e n t e l e , p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e ei, află căile cele m a i e c o n o m i c e de
efort şi face t o t o d a t ă o sinteză. A p a r e şi se c o n t u r e a z ă tot m a i m u l t s i s t e m u l de
c o n e x i u n i t e m p o r a r e , care c o r e s p u n d excitanţilor externi respectivi, legaţi de executarea
unei a n u m i t e d e p r i n d e r i .
c) Etapa structurării c o r e s p u n d e o r g a n i z ă r i i a c e s t o r c o n e x i u n i . M i ş c a r e a se
s t r u c t u r e a z ă . CîTalte c u v i n t e , se f o r m e a z ă un s t e r e o t i p d i n a m i c . Prin p a r t i c i p a r e a atât
a e x t e r o c e p t o r i l o r , cât şi a p r o p r i o c e p t o r i l o r m i ş c a r e a îşi c a p ă t ă calităţile sale: fineţe,
forţă, g r a d a r e , r i t m . viteză, calităţi c a r a c t e r i s t i c e o a m e n i l o r c u a n t r e n a m e n t superior.
D i n p u n c t de v e d e r e biomecanic, m i ş c a r e a se clasifică în: a) rectilinie, s a u

t r a n z i t o r i e ; b) angulară sau r o t a t o r i e ; c) curbi liniară. A c e s t e a sunt m u l t p r e a b i n e
cunoscute ca să mai dăm exemple.
P a r t i c i p a r e a m u s c u l a r ă într-o m i ş c a r e i n c l u d e m i n i m u m u r m ă t o a r e l e e l e m e n t e :
-
a) Motorul primar îl c o n s t i t u i e m u ş c h i u l sau g r u p u l m u s c u l a r care efectuează
m i ş c a r e a r e s p e c t i v ă . în a c e a s t ă a c ţ i u n e i n t e r v i n e legea „forţă totală minimă", d u p ă
care î n fiecare a r t i c u l a ţ i e a c ţ i o n e a z ă u n n u m ă r m i n i m d e m u ş c h i n e c e s a r sarcinii d e
î n d e p l i n i t . Aşa, d e e x e m p l u , p e n t r u p r o n a ţ i a a n t e b r a ţ u l u i e a s e e f e c t u e a z ă î n m o d
n o r m a l de către l u n g u l s u p i n a t o r şi p ă t r a t u l p r o n a t o r . în c a z u l în c a r e , însă, este c e r u t ă
o forţă m a i m a r e intervin şi p r o n a t o r u l r o t u n d şi b i c e p s u l .
b) Antagonistul. Contracţia m u ş c h i u l u i sau grupului de muşchi antagonist p e r m i t e
e x e c u t a r e a m i ş c ă r i i cu p r e c i z i e , fără b r u s c h e ţ e . C o n t r a c ţ i a a n t a g o n i s t u l u i se face s u b
legile inervaţiei r e c i p r o c e şi a celei î n c r u c i ş a t e ale lui S h e r r i n g t o n şi c o m p o r t ă o m a r e
parte de contracţie eccentrică.
c) Muşchii de fixare sunt a c e i a c a r e susţin s e g m e n t e l e de m e m b r u în p o z i ţ i a
f u n c ţ i o n a l ă o p t i m ă şi ajută ca m i ş c a r e a să se e x e c u t e cu p u t e r e . Astfel, d a c ă p r o n a ţ i a se
face cu cotul întins, stabilizarea t r e b u i e fixată în u m ă r de rotatorii braţului; dacă m i ş c a r e a
se face cu cotul flectat, bicepsul şi b r a h i a l u l a n t e r i o r vor fixa poziţia braţului şi a c o t u l u i .
d) Muşchii neutralizatori sunt a n t a g o n i ş t i i c a r e s u p r i m ă m i ş c a r e a s e c u n d a r ă a
m o t o r u l u i p r i n c i p a l . Astfel, în e x e m p l u l de m a i sus, funcţia de flexor a m u ş c h i u l u i
r o t u n d u l p r o n a t o r va fi a n i h i l a t ă de t r i p c e s u l b r a h i a l .
P a r t i c i p a r e a m u ş c h i l o r asociaţi m o t o r u l u i p r i n c i p a l este d e o s e b i t ă î n funcţie d e
forţa, poziţia, a m p l i t u d i n e a e t c , c u c a r e s e e x e c u t ă m i ş c a r e . D u p ă g r a d u l acestei
p a r t i c i p ă r i W. P. B o w e r clasifică m i ş c ă r i l e în: a) m i ş c ă r i de t e n s i u n e slabă (scrisul,
m i ş c ă r i d e î n d e m â n a r e ) ; b ) m i ş c ă r i d e t e n s i u n e r a p i d ă ; c ) m i ş c ă r i balistice ( m â n u i r e a
b a r o s u l u i , a r u n c a r e a u n e i m i n g i ) ş i d ) m i ş c ă r i d e o s c i l a ţ i e ( p e n d u l a r e a u n u i felinar).
D i n p u n c t d e v e d e r e sportiv, d u p ă a c ţ i u n e a m o t o r u l u i p r i n c i p a l s e d e o s e b e s c
m i ş c ă r i d e : a) v i t e z ă ; b) d e t e n t ă ; c) a d r e s ă ; d) r e z i s t e n ţ ă ; f) forţă.
Pentru analiza b i o m e c a n i c a a unei mişcări trebuie de asemenea luate în
consideraţie:
a) Echilibrul corpului. C u n o s c â n d m o d u l de sprijin şi g r e u t a t e a c o r p u l u i ,
e c h i l i b r u l s e c a l c u l e a z ă p e b a z a p a r a l e l o g r a m u l u i forţelor. F o r ţ a n e c e s a r ă r e z u l t a t ă s e
r e p a r t i z e a z ă m u s c u l a t u r i i care m e n ţ i n e p o s t u r a , c o n f o r m c u i m p o r t a n ţ a , d i r e c ţ i a ş i
funcţia a c e s t o r m u ş c h i .
b) Lucrul mecanic efectuat de m o t o r u l p r i n c i p a l se c a l c u l e a z ă pe b a z a legii
pârghiilor, cunoscând lungimea braţelor acestor pârghii şi rezistenţa.
c) Acţiunile motrice aferente.
d) Viteza de execuţie a mişcării.
La a c e a s t ă a n a l i z ă m e c a n i c ă t r e b u i e luaţi în c o n s i d e r a ţ i e şi factorii p s i h o l o g i c i .
M i ş c a r e a va t r e b u i a p r e c i a t ă şi în funcţie de s c o p ( m o t i v a ţ i e ) , de a n t r e n a m e n t u l
v o l i ţ i o n a l , de r e u ş i t ă , de p r e c i z i e , de c o n s u m u l de e n e r g i e şi a d a p t a r e a f u n c ţ i o n a l ă a
c e l o r l a l t e o r g a n e şi a p a r a t e ( d e a n t r e n a m e n t ) .
MERSUL
M e r s u l este o m i ş c a r e c o m p l e x ă a u t o m a t i z a t ă prin d e p r i n d e r e . în afară de

r e s p i r a ţ i e , nici o altă m i ş c a r e a n i m a l ă nu este c o o r d o n a t ă într-o atât de m a r e m ă s u r ă
ca mersul.
A m v ă z u t m a i î n a i n t e felul î n c a r e a c e a s t ă m i ş c a r e s e d e z v o l t ă l a c o p i i ; c u r â n d
ea d e v i n e o m i ş c a r e a u t o m a t ă . Ca o r i c e m i ş c a r e de acest fel şi p o a t e m a i m u l t d e c â t
oricare alta, m e r s u l este u n act n e s u p u s c o n ş t i i n ţ e i . A m arătat însă r e l a t i v i t a t e a c u c a r e
t r e b u i e î n ţ e l e a s ă a c e a s t ă a f i r m a ţ i e . O m i ş c a r e lipsită c o m p l e t de c o n t r o l u l corticalităţii
este d e n e c o n c e p u t ; e l e m e n t e d e m i c ă i m p o r t a n ţ ă , i m p r e v i z i b i l e , fac n e c e s a r foarte
des acest control. A u t o m a t i s m u l încetează complet în condiţii deosebite: mersul pe
p o l e i , sau a t u n c i c â n d n e ferim s ă f a c e m v r e u n z g o m o t , ori p e u n t e r e n a c c i d e n t a t
n e c u n o s c u t e s t e u n m e r s p u t e r n i c c o n t r o l a t d e funcţiile c o r t i c a l e . F i e c a r e c o n t r a c ţ i e
m u s c u l a r ă este g r a d a t ă , c â n t ă r i t ă , c o r e c t a t ă .
M e r s u l este o m i ş c a r e r e c t i l i n i e , cu m a r i variaţii i n d i v i d u a l e , în funcţie de
e r e d i t a t e , d e p r i n d e r e , g r e u t a t e a d e s u p o r t a t , felul î n c ă l ţ ă m i n t e i ş i p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e
m o r f o l o g i c e (un m e m b r u inferior m a i scurt, o d u r e r e în şold, b ă t ă t u r i e t c ) .
în d e p l a s a r e a sa, c o r p u l o m e n e s c t r e b u i e să î n v i n g ă forţa gravitaţiei, rezultată din
greutatea c o r p u l u i său, plus p r e s i u n e a atmosferică pe care o suportă şi rezistenţa aerului
care i se o p u n e în faţă. în p l u s , t r e b u i e a d ă u g a t ă viteza de d e p l a s a r e , dată de forţa de
p r o p u l s i e , care va trebui să fie cu atât m a i m a r e , cu cât viteza vrea să fie m a i m a r e .
Se m a i n o t e a z ă a d e r e n ţ a s o l u l u i , ştiindu-se că este n e v o i e de o forţă m a i m i c ă
p e n t r u d e p l a s a r e a î n t e r e n n e t e d , d e c â t într-un t e r e n a l u n e c o s ( g h e a ţ ă , n o r o i ) sau
a c c i d e n t a t . V â n t u l din s p a t e , ca şi inerţia se î n s c r i u ca factori favorabili.
Mişcarea începe cu proiectarea înainte a corpului (creşterea tonusului extensor
de p o s t u r ă ) . U n u l din m e m b r e l e i n f e r i o a r e este d u s î n a i n t e , p r i n flexia c o a p s e i şi a
g e n u n c h i u l u i . A c e a s t a e s t e perioada de sprijin unilateral (o c i n c i m e din t i m p u l u n u i
p a s ) , în c a r e m e m b r u l i n f e r i o r de sprijin se b l o c h e a z ă în e x t e n s i e (prin c o n t r a c ţ i a
c v a d r i c e p s u l u i ) . C ă l c â i u l p i c i o r u l u i p r o i e c t a t a n t e r i o r a t i n g e solul ( c o n t r a c ţ i a g a m -
bierului anterior şi a e x t e n s o r u l u i p r o p r i u al d e g e t u l u i m a r e ) , u r m â n d perioada dublului
L ii
sprijin. în t i m p ce p l a n t a p i c i o r u l u i a n t e r i o r ia c o n t a c t cu solul, de obicei pe m a r g i n e a
s a e x t e r n ă , p i c i o r u l din s p a t e s e r i d i c ă p e v â r f ( c o n t r a c ţ i a t r i c e p s u l u i s u r a l ) , s e
a c c e n t u e a z ă e x t e n s i a c o a p s e i p e b a z i n ( c o n t r a c ţ i a fesierilor) ş i c u ajutorul flexorilor
c
A f r~^>
) i v
f)
I
IIIu 1
11
ML
1 °
i
Fig. 28 Mersul. A) Sprijin dublu, cu clanul membrului din urmă; B) Perioada oscilantă; C) Sprijin dublu
de recepţie anterioară; D) Sprijin unilateral portant (după Picra J. B., Grossiord A., în: Encvel. Med. Chir
- Kinesilhercipie, voi. 1, 122).
h a l u c e l u i - în special - u r m e a z ă p r o p u l s i a m e m b r u l u i inferior posterior, care d e v i n e

astfel p e n d u l a n t .
M e m b r u l inferior a n t e r i o r îşi m u t ă g r e u t a t e a c o r p u l u i d e p e m a r g i n e a e x t e r n ă
a p l a n t e i pe b o l t a i n t e r n ă şi iată-1 în situaţia de a p r e l u a s i n g u r g r e u t a t e a c o r p u l u i -
al doilea sprijin unilateral -. E x t i n z â n d şoldul (fesieri) şi g e n u n c h i u l ( c v a d r i c e p s ) ,
a c e s t m e m b r u inferior d e v i n e treptat p o s t e r i o r , celălalt m e m b r u inferior depăşindu-1
în faza sa p e n d u l a n t ă (Fig. 2 8 , A, B, C, D; F i g . 2 9 ) .
Fig. 29 - Mersul. Rotaţia în sens opus a centurilor pclvinc şi scapularc

(după Picra J. B., Grossiord A., 122).
B i n e î n ţ e l e s , o a s e m e n e a m i ş c a r e c o m p l e x ă se face cu p a r t i c i p a r e a u n o r g r u p e
m u l t m a i largi d e m u ş c h i . M u s c u l a t u r a t r u n c h i u l u i a s i g u r ă b a l a n s u l n e c e s a r ş i m e n ţ i n e
echilibrul. Musculatura membrelor superioare contribuie, de asemenea, la menţinerea
e c h i l i b r u l u i ( p e n d u l a r e a r e c i p r o c ă ) şi ajută r i t m u l de î n a i n t a r e . U n i i m e r g cu c a p u l
î n a i n t e , alţii îşi l e a g ă n ă u m e r i i sau r o t e a z ă ş o l d u r i l e . R o t a r e a t r a n s v e r s a l ă a p e l v i s u l u i
şi a t o r a c e l u i d e v i n e m a i m i c ă , pe m ă s u r ă ce i n d i v i d u l î n a i n t e a z ă în vârstă. Şi a c e s t e
acţiuni s e c u n d a r e , d o b â n d i t e prin obişnuinţă, se î n c a d r e a z ă în actul a u t o m a t al m e r s u l u i ,
fiind în a c e e a ş i m ă s u r ă , şi p o a t e m a i m u l t , e l i b e r a t e de c o n t r o l u l c o n ş t i i n ţ e i .
PREHENSIUNEA
P r e h e n s i u n e a este un act de o m a i m a r e fineţe şi c o m p l e x i t a t e d e c â t m e r s u l ,

un act m o t o r achiziţionat m a i recent în o n t o g e n i e şi, bineînţeles, mai legat de dezvoltarea
ariei m o t o r i i şi a encefalului în general. L e g ă t u r a strânsă anatomo-funcţională a centrilor
m o t o r i i ai m â i n i i cu centrii e v o l u a ţ i ai s c o a r ţ e i , ai c u v â n t u l u i , ai vorbirii - centrii
s u p e r i o r i ai activităţii n e r v o a s e s u p e r i o a r e - este d e m o n s t r a t ă de p a r t i c i p a r e a pe c a r e
o are m â n a în actul vorbirii, al e x p r e s i e i , al m i m i c i i .
P r e h e n s i u n e a nu este însă o m i ş c a r e e x c l u s i v ă a p r i m a t e l o r . E x i s t ă n u m e r o a s e
a n i m a l e - r o z ă t o a r e m a i ales -, dar şi p l a n t i g r a d e ( u r s u l ) , care îşi a p u c ă h r a n a cu
D e z v o l t a r e a mişcării 67
membrele anterioare, sprijinindu-se numai pe membrele posterioare; acesta este un

act de prehensiune, deosebit de mişcările de împingere, agăţare, strivire, pe care le
pot executa şi alte animale. La primate, prehensiunea capătă o varietate şi o forţă mai
mari. La om, opoziţia policelui face din mână o unealtă de lucru de mare abilitate, p
B i o m e c a n i c a prehensiunii estefoarte greu de scFematizat, pentru simplul motiv
că există numeroase şi variate forme de prehensiune ( F i g . 30). P r e h e n s i u n e a necesită
1101 11 11
în primul rând forţa stabilizatoare, neutralizatoare şi aiutătoare a mujeujatjJxijLrrigr " ! '
superior. Pentrf^m^Te^rrianipuIafr m a i grele, necesitând f o r ţ ă T i n t e r v i n e chiar şi
musculatura trunchiului. F i e c ă r u i m o d de prehensiune, în vederea îndeplinirii u n u i
anume act motor, îi corespunde o poziţie anumită a întregului membru superior, ba
chiar a întregului corp. fixate de grupe întinse şi variate de muşchi. Să luăm exemplul
răsucirii unei chei în broască:^p_r[nderea cheii între police şi faţa laterală a indexulu^
îndoit este un simplu m o m e n t ; pumnul trebuie stabilizat de muşchii cubitali şi palmari;
supinatorii v o r executa răsucirea cheii, în timp ce flexorii cotului fixează cotul îndoit.
(1
Fig. 30 - Diferite moduri de prehensiune. A) prehensiunea cubitală (către 6 luni);

h) grifă palmară (fără participarea policelui); c) prehensiunea între police şi faţa
laterală a indexului (7 luni); d) opoziţia policelui (8 luni); e) pensă police
-index-medius-; j) pensă fină policc-indcx (minimum 14 luni).
a d d u c t o r i i u m ă r u l u i a p r o p i e b r a ţ u l de t r u n c h i p e n t r u a facilita s u p i n a ţ i a , t r u n c h i u l se
î n c l i n ă u ş o r la d r e a p t a ş.a.m.d.
Şi în c a z u l p r e h e n s i u n i i , o m a r e p a r t e d i n t r e activităţi, cel p u ţ i n cele de r u t i n ă ,
sunt m i ş c ă r i a u t o m a t e ; m u n c i t o r u l î n t o a r c e a u t o m a t m a n e t e l e m a ş i n i i l a c a r e l u c r e a z ă
de multă vreme; descheiem automat nasturii cămăşii; d u c e m automat lingura la gură;
s c r i e m a u t o m a t (actul m o t o r , nu cel i d e o - m o t o r ) etc. Aici însă, c o n t r o l u l s u p e r i o r al
scoarţei i n t e r v i n e mai d e s şi m a i variabil. î n ş u r u b a r e a este un act a u t o m a t p e n t r u un
tâmplar, dar nu p e n t r u un individ cu o altă p r o f e s i u n e ; la fel este scrisul. Şi aici,
c o n t r o l u l s u p e r i o r d e p i n d e de d e p r i n d e r e a m o t o r i e a actului respectiv.
D i n analiza a c e s t o r acte i m p o r t a n t e şi cu o b a z ă de c u n o ş t i n ţ e morfo-funcţionale

c o r e s p u n z ă t o a r e este posibil să se a n a l i z e z e b i o m e c a n i c şi alte mişcări obişnuite o m u l u i ,
c u m a r f i : alergarea, a r u n c a r e a u n o r g r e u t ă ţ i , săritura, r i d i c a r e a d e p e s c a u n , m a s t i c a ţ i a
etc. —*
Partea a ll-a
EVALUAREA
CAPITOLUL 1
EXAMINAREA NEUROLOGICĂ
î n c o n t e x t u l acestei p ă r ţ i , e x a m i n a r e a n e u r o l o g i c ă v a f i privită c a u n s i m p l u
mijloc d e e v a l u a r e ş i n u c a reflectarea s e m i o l o g i c ă n e c e s a r ă d i a g n o s t i c u l u i . A c e a s t ă
e x a m i n a r e t r e b u i e făcută î n v e d e r e a lămuririlor, î n p l u s , p e care l e p u t e m c ă p ă t a
p e n t r u a p r e c i z a calitatea m i ş c ă r i i , e v e n t u a l p o s i b i l i t ă ţ i l e ei de a m e l i o r a r e .
Reflectivitatea n e v a l ă m u r i î n p r i m u l r â n d a s u p r a t o n u s u l u i m u s c u l a r ; e a este
şi un mijloc de l o c a l i z a r e a p o s i b i l e l o r l e z i u n i .
R e f l e x e l e o s t e o - t e n d i n o a s e sunt r e p r e z e n t a t e d e r ă s p u n s u l m u s c u l a r
l a p e r c u ţ i a t e n d o n u l u i m u ş c h i u l u i e x p l o r a t . S e e x p l o r e a z ă m a i frecvent: m a s e t e r u l ,
tricepsul brahial, brahio-radialul, tendonul rotulian pentru cvadriceps şi tendonul
achilian pentru tricepsul sural. R ă s p u n s u l p o a t e fi: exagerat (caracteristic pentru leziunea
căilor p i r a m i d a l e ) , d i m i u a t sau abolit (leziuni ale r ă d ă c i n i l o r n e u r o n u l u i m o t o r periferic,
sau ale c ă i l o r p i r a m i d a l e în f o r m e l e flasce).
R ă s p u n s u l e x a g e r a t al reflexului o s t e o - t e n d i n o s (în special r o t u l i a n şi a c h i l i a n )
se p o a t e m a n i f e s t a p o l i k i n e t i c prin clonus. A c e s t a este r ă s p u n s u l p r i n t r - o serie de
m i ş c ă r i t r e p i d a n t e , cu c a r a c t e r e p i l e p t o i d , la î n t i n d e r e a b r u s c ă a t e n d o n u l u i .
R e f l e x e l e c u t a n a t e sunt r e p r e z e n t a t e d e c o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă c a efect
a l e x e r c i t ă r i i t e g u m e n t e l o r c u u n o b i e c t ascuţit. C i t ă m :
- R e f l e x e l e c u t a n a t e a b d o m i n a l e ( s u p e r i o a r e , p e n t r u D 6 - D 7 , mijlocii p e n t r u
D 8 - D 9 ş i i n f e r i o a r e p e n t r u D 1 0 - D 1 2 ) , reflexele c r e m a s t e r i e n e ( p e n t r u L 1 - L 2 ) ş i
Reflexul cutanat plantar (Babinski).
Reflexele d e p o s t u r ă reprezintă răspunsurile musculare l a schimbări
d e p o z i ţ i e , g e n e r a l e sau s e g m e n t a r e , c o n f o r m c e l o r d e s c r i s e d e R u d o l f M a g n u s .
Reflexele de postură s e g m e n t a r e s e produc prin contracţia
p e r s i s t e n t ă a unui m u ş c h i , a t u n c i c â n d se a p r o p i e cele d o u ă inserţii ale t e n d o n u l u i în
m o d p a s i v şi s u s ţ i n u t .
S e c a u t ă reflexele d e p o s t u r ă ale b i c e p s u l u i b r a n h i a l , ale g a m b i e r u l u i anterior,
ale s e m i t e n d i n o s u l u i e t c .
La c o p i l se v o r c e r c e t a şi reflexele de p o s t u r ă statice g e n e r a l e - reflexele
t o n i c e ale cefei - , reflexele d e r e d r e s a r e ş i r e a c ţ i i l e p r i m a r e ( m e r s u l a u t o m a t , M o r o ,
L a n d a u e t c ) , d e s p r e c a r e a m vorbit l a locul c u v e n i t . A c e s t e reacţii ş i reflexe sunt
d e o s e b i t de i m p o r t a n t e p e n t r u a stabili d i a g n o s t i c u l şi c h i a r g r a v i t a t e a unei leziuni
c e r e b r a l e . C u ajutorul lor p u n e m î n e v i d e n ţ ă î n t â r z i e r e a î n D e z v o l t a r e a N e u r o - M o t o r i e
( I D N ) c u m u l t î n a i n t e d e a a p ă r e a c e l e l a l t e s e m n e c l i n i c e e v i d e n t e . C u cât a c e s t e
r e a c ţ i i p e r s i s t ă m a i m u l t d e c â t t e r m e n u l l a c a r e ele a r t r e b u i î n m o d n o r m a l s ă d i s p a r ă ,
c u atât l e z i u n e a e s t e m a i g r a v ă . I n v e r s , p e n t r u a c e l e r e f l e x e c a r e n u s u n t p r i m i t i v e , c i
apar în cursul dezvoltării (Reflexul Landau, Reflexul „pregătirea pentru săritură"),
l e z i u n e a e s t e m a i g r a v ă c u cât a c e s t e a a p a r m a i t â r z i u .
Pentru leziunea piramidală, care nc apare tradusă de obicei prin spasticitatc, mai cităm în afara
reflexului cutanat plantar Babinski, manifestat prin extensia degetului marc şi abducţia degetelor la
zgârierca marginii externe a plantei
de la călcâi spre partea anterioară
(vezi fig. 31):
- Semnul Oppenheim: a-
cclaşi răspuns la excitarea pc faţa
anterioară a tibiei.
- Semnul Rossolimo: per
cutarea feţei plantare a degetelor
produce flexia lor.
-Semnul triplei flexii: exci
tarea nociceptivă a unei zone cu
tanate sublczionalc produce flexia
totală' a membrului inferior excitat,
la nivelul şoldului, genunchiului şi
piciorului.
- Reflexul de extensie În
Traiectul Normal Patologic crucişată: la o excitaţie asemănătoare
excitaţiei Flexiunea Extensiunea celei dc mai sus, alături dc tripla
degetelor degetului mare flexie a membrului inferior excitat
sc p r o d u c e şi e x t e n s i a c e l u i l a l t
Fig, 31 - Semnul Babinski (citat dc E. Câmpcanu şi colab.) membru inferior.
- Reflexul Hoffmunn sc pro-
duce prin pensarca ultimei falange a degetului median al mânii şi constă în flexia palmară şi adducţia
cu opoziţie a policelui.
- Reflexul ..briceag", denumit şi reflex miotatic invers, sc produce prin intermediul fibrelor 1 B
plecate din corpusculii Golgi. Dacă sc încearcă flcctarca unui membru cu oarecare rigiditate - fie ca
datorată unei leziuni piramidale, fie cxtrapiramidalc, aşa cum o întâlnim la animalul decerebrat - sc va
constata mai întâi o rezistenţă; aceasta cedează la un moment dat brusc, producându-sc chiar contracţia
antagoniştilor. Reflexul sc întâlneşte în leziunile grave ale substanţei reticularc.
- Reflexul Phillipson este datorat acţiunii facilitatoare a fibrelor I B din muşchiul întins asupra
cxtcnsorului controlatcral. Odată cu contracţia antagoniştilor din cadrul reflexului „briceag", sc poate
observa şi creşterea rigidităţii în extensorii controlatcrali.
S i n k i n e z i i l e r e p r e z i n t ă şi ele un a s p e c t o b l i g a t o r i u de e x a m i n a t , p e n t r u a a p r e c i a
j u s t calitatea mişcărilor. Sinkineziile sunt mişcări a u t o m a t e , involuntare care apar -
p a r a z i t a r - cu o c a z i a u n o r m i ş c ă r i v o l u n t a r e . E l e a p a r în s e g m e n t e l e a f e c t a t e de o
l e z i u n e n e u r o l o g i c ă , iar l a c o p i i s u n t p r e z e n t e c a e l e m e n t e d e n e m a t u r a ţ i e .
între s i n k i n e z i i l e de imitaţie sunt considerate mişcările suplimentare
în executarea ,,probei marionetelor".
Pentru executarea acestei probe pacientul, fie e l copil, stă î n p i c i o a r e s a u
şezând, cu ambele m e m b r e superioare uşor depărtate de corp şi cu antebraţele paralele
c u a x a v e r t i c a l ă a c o r p u l u i , c u d e g e t e l e m â i n i l o r r e l a x a t e ş i u ş o r d e p ă r t a t e î n t r e ele.
Se cere e x e c u t a r e a r a p i d ă şi ritmică a 1 0 - 2 0 de mişcări de p r o n a ţ i e - s u p i n a ţ i e .
M i ş c a r e a s e c o n s i d e r ă n e c o o r d o n a t ă c â n d s e face c u p a r t i c i p a r e a m i ş c ă r i i d e r o t a ţ i e
a b r a ţ u l u i , lent, n e s i m e t r i c fadiadocokinezie) s a u c â n d nu se p o a t e e x e c u t a , a n t r e n â n d
mişcările întregului trunchi (sinkinezie).
La copilul m i c această mişcare este greu de reprodus, adesea nereuşită. Se
p o a t e c e r e a t u n c i r o t a r e a p e a x u l v e r t i c a l a c i o c a n u l u i d e reflexe ( d u p ă d e m o n s t r a ţ i e ) .
Examinarea neurologică 73
A c e a s t ă m i ş c a r e este t o n i c o k i n e t i c ă p â n ă la 5 ani, t o n i c ă la 7 ani şi n o r m a l ă la

8 - 1 0 ani.
P i a n o t a j u l i n t e r d i g i t a l O z e r e t z k i . M e m b r e l e s u p e r i o a r e s e ţin u ş o r d e p ă r t a t e
de c o r p şi se c e r e p a c i e n t u l u i , d u p ă d e m o n s t r a ţ i e , să a t i n g ă vârful p o l i c e l u i , în m o d
s u c c e s i v de vârful c e l o r l a l t e d e g e t e .
Pentru examinarea sinkineziilor axiale se cere pacientului să deschidă gura
foarte m a r e . Sinkineziile se t r a d u c prin e x t e n s i a m â i n i l o r şi a degetelor. La o d e s c h i d e r e
mai m i c ă a gurii f e n o m e n u l este m a i n u a n ţ a t , d e b u t â n d unilateral, de p a r t e a d o m i n a n t ă .
La c o p i l , s i n k i n e z i a axială d i s p a r e c ă t r e v â r s t a de 5 ani în 4 0 % din c a z u r i , iar
la 6 ani în 8 0 % din c a z u r i . „ P e r s i s t e n ţ a s i n k i n e z i e i la c o p i l - s p u n e J. B e r g e s ( 1 9 ) -
nu are v a l o a r e l e z i o n a l ă , ci de m a t u r a r e ; ea p o a t e fi c o n s i d e r a t ă ca un m a r t o r al
p e r s i s t e n ţ e i e x a g e r ă r i i fondului t o n i c " ( F i g . 3 2 ) .
Fig. 32 - Sinkinezie axială. Copilul d e s c h i d e

m â i n i l e c o n c o m i t e n t cu d e s c h i d e r e a gurii la
comandă.
S i n k i n e z i i l e d e c o o r d o n a r e s e caută î n decubit dorsal, provocând

s i n k i n e z i i l e de i m i t a ţ i e şi o b s e r v â n d : flexia sau r o t a ţ i a m e m b r u l u i inferior h o m o l a t e r a l
sau h e t e r o l a t e r a l . E l e sunt rare şi au m a i ales o v a l o a r e c a n t i t a t i v ă .
Probele de echilibrare şi coordonare. Aici sunt incluse:
a) Proba deget - nas (vezi fig. 3 3 ) . In c e e a ce p r i v e ş t e copiii ( n o r m a l i ) , p r o b a
este e x e c u t a t ă i m p r e c i s şi t r e m u r a t în 6 0 % din c a z u r i p â n ă la 3 ani şi j u m ă t a t e . La 4
ani este n u m a i i m p r e c i s ă şi t r e m u r a t ă în 4 6 % d i n c a z u r i de p a r t e a d o m i n a n t ă , iar la
4 ani şi j u m ă t a t e este n u m a i i m p r e c i s ă de p a r t e a m i n o r ă în 5 0 % din cazuri ( B e r g e s
- 19). I m p r e c i z i a p o a t e fi d i s m e t r i c ă sau h i p e r m e t r i c ă .
b) Proba reversării mâinii este reuşită, la c o p i i , p e n t r u a m b e l e p ă r ţ i , în 70%
din c a z u r i abia la 6 ani şi j u m ă t a t e .
Fig, 33 — Proba index-nas.
P e n t r u e x a m i n a r e a c o o r d o n ă r i i m i ş c ă r i l o r m e m b r e l o r inferioare, c o p i l u l t r e b u i e
să se m e n ţ i n ă (la 6 ani) 10 s e c u n d e pe vârful picioarelor, cu ochii d e s c h i ş i , b r a ţ e l e
lipite de c o r p , g a m b e l e şi p i c i o a r e l e a p r o p i a t e , şi să sară într-un picior, pe r â n d , cu
ambele picioare.
EXAMENUL I N I Ţ I A T I V E I observă: a) conservarea atitudinilor; b ) per
s e v e r a r e a m i ş c ă r i i ; c) a n t i c i p a r e a m i ş c ă r i i . E x i s t ă o p e r t u r b a r e a iniţiativei d a c ă d o u ă
d i n a c e s t e p r o b e sunt p o z i t i v e . I n a c e s t c a z s e p r e s u p u n e c ă m a t u r a r e a funcţiei m o t o r i i
nu este suficientă p e n t r u a p e r m i t e d e p ă ş i r e a stadiilor p r i m i t i v e de a c h i z i ţ i e a m i ş c ă r i i
sau a p o s t u r i i , p r i n i m i t a ţ i e , şi a pasivităţii, în g e n e r a l .
Aceste examinări sunt practic evaluate în cadrul calcului nivelului funcţional,
p r i n c â t e v a p r o b e d e v e n i t e azi n o t e de referinţă: î n ş i r a r e a m ă r g e l e l o r pe o s â r m ă ,
a r u n c a r e a a 10 sau 20 de p a s t i l e într-un a n u m i t interval de t i m p într-o sticlă de lapte
sau c o n s t r u i r e a u n u i t u r n d e c u b u r i .
P e n t r u turnul de cuburi se folosesc c u b u r i cu latura de 3 0 - 4 0 m m . P r o b a p o a t e
să fie d e f e c t u o a s ă şi p r i n s p a ţ i a l i z a r e insuficientă (deficit i n t e l e c t u a l ) , d a r se vor
u r m ă r i î n special n e r e a l i z ă r i l e d a t o r a t e factorilor m o t o r i . L a nivelul f u n c ţ i o n a l m o t o r
se folosesc d a t e l e e x p e r i m e n t e l o r lui G e s s e l şi A r m a t r u d a (65). Un c o p i l n o r m a l
t r e b u i e să facă un t u r n d i n d o u ă c u b u r i la 15 luni, de 3-4 c u b u r i la 18 luni, de 5-6
c u b u r i la 21 de luni, de 6 - 7 c u b u r i la 24 de luni, de 8 c u b u r i la 30 de luni, de 9 - 1 0
c u b u r i la 3 ani. P r o b a p o a t e d e c i să d e f i n e a s c ă o a n u m i t ă vârstă m o t o r i e .
Se poate remarca, după Tardieu (167), deficienţa de prindere, diskinezia,
h i p e r m e t r i a , m i ş c ă r i l e s a c a d a t e , t r e m o r u l sau c o c o n t r a c ţ i a . D a c ă t u r n u l s e c o n s t r u i e ş t e
la m a r g i n e a m e s e i , fără posibilitate de sprijin a cotului, se p o a t e observa imposibilitatea
de m e n ţ i n e r e a a n u m i t o r p o s t u r i . P e n t r u copii m a i m a r i , Tardieu r e c o m a n d ă să se
Examinarea neurologică 75
c o n s t r u i a s c ă un t u r n de 4 - 6 c u b u r i şi să se c e a r ă s u p e r p o z a r e a u n u i c u b . Se p o t
o b s e r v a a t u n c i m a i n e t deficienţele.
D a c ă t u l b u r ă r i l e m o t o r i i sunt u ş o a r e î n p r o b e l e p r e c e d e n t e este i n d i c a t ă proba
lui Rey. C o p i l u l îşi a ş e a z ă m â n a pe m a s ă , cu p u m n u l u ş o r flectat. Se cere r i d i c a r e a
i z o l a t ă a fiecărui d e g e t . I n d e x u l p o a t e fi r i d i c a t izolat la 4 ani. I n e l a r u l nu se ridică
d e c â t la 12 ani şi nici a t u n c i î n t o t d e a u n a . P r o b a este m u l t a m e l i o r a t ă p r i n exerciţii.
Copiii care învaţă să cânte la pian nu au p r o b l e m e la această probă.
E x a m e n u l senzorial. E x a m e n u l clinic, testele pentru vedere şi auz sunt
o b l i g a t o r i i . E x a m e n u l sensibilităţii t a c t i l e v a î n c e p e p r i n d e l i m i t a r e a z o n e l o r e v e n t u a l
fără s e n s i b i l i t a t e , s e v a c e r c e t a e x i s t e n ţ a s e n s i b i l i t ă ţ i i p r o f u n d e , m o d a l i t a t e a d e
d i s c r i m i n a r e a d o u ă p u n c t e ( d e p ă r t a r e a d i n t r e ele) şi a d o u ă i n t e n s i t ă ţ i d e o s e b i t e ,
d i f e r e n ţ a d i n t r e r e c e şi cald, d i s c r i m i n a r e a g n o z i e i faciale e t c . D i n p u n c t de v e d e r e al
gnoziilor, se va cere r e c u n o a ş t e r e a şi d e o s e b i r e a c â t o r v a m o d a l i t ă ţ i : n e t e d , r u g o s ,
ascuţit, m o a l e e t c , ca şi r e c u n o a ş t e r e a , fără ajutorul v e d e r i i a c â t o r v a forme s i m p l e :
m o s o r , bilă, c r e i o n . D u p ă T a r d i e u (167), la 6 a n i , c o p i l u l t r e b u i e să r e c u n o a s c ă
8-9 f o r m e .
O altă v a r i a n t ă , specifică e x p l o r ă r i i s e n z o r i a l e c e r e ca p a c i e n t u l să : e c u n o a s c ă
cu ochii legaţi, sau într-un sac aceste o b i e c t e cu ajutorul policelui şi n u m a i al d e g e t e l o r
2 şi 3. Se cere ca fiecare obiect să fie r e c u n o s c u t în m a i p u ţ i n de 30 sec.
Un alt test celebru este acela de culegere al lui Moberg (106). în faţa pacientului
sunt a ş e z a t e c â t e v a o b i e c t e m i c i - de o b i c e i 12 - : c h e i e , ş u r u b , ac de siguranţă,
m o n e d e m ă r u n t e , o foaie de hârtie, s â m b u r e de a l u n ă , n u c ă etc. P a c i e n t u l u i i se cere
să p r i n d ă a c e s t e o b i e c t e şi să le i n t r o d u c ă într-o c u t i e m i c ă (laturi de 15 c m ) , cât de
r e p e d e p o a t e . Se fac d o u ă î n c e r c ă r i şi se c o t e a z ă a d o u a .
CAPITOLUL 2
EXAMINAREA ORTOPEDICĂ
E x a m e n u l o r t o p e d i c î n c e p e cu examinarea posturii. Nu este cazul să i n v e n t a r i e m

aici t o a t e m e t o d e l e de e x a m i n a r e şi m ă s u r a r e a d i f e r i t e l o r d e v i e r i de la n o r m a l : f o n d u l
cadrilat, m ă s u r a r e a c u r b u r i l o r v e r t e b r a l e , a î n ă l ţ i m i i t r i u n g h i u l u i d i n t r e b r a ţ şi t r u n c h i ,
a î n c l i n ă r i i u m e r i l o r şi a ş a rnai d e p a r t e . E x i s t ă o a p a r a t u r ă s o f i s t i c a t ă p e n t r u
d e t e r m i n a r e a a tot felul de diferenţe m o r f o l o g i c e : riglă de nivel, aparat p e n t r u m ă s u r a r e a
g i b o z i t ă ţ i i s c o l i o z e i , p e n t r u î n s c r i e r e a p l a n t o g r a m e i , fotografie m o a r a t ă , t e r m o m e t r u
c u t a n a t , m i o m e t r u , şi m u l t e , m u l t e altele. în p r a c t i c ă însă ş t i m că nu se folosesc. O
b a n d ă m e t a l i c ă , un g o n i o m e t r u , un fir cu p l u m b , o fotografie şi radiografiile n e c e s a r e
( p e c a r e s e p o t m ă s u r a t o a t e d a t e l e d e c a r e a v e m n e v o i e ) s u n t î n g e n e r a l suficiente.
Fig. 34 - Examinarea pe fondul cadrilat Fig. 35 - Examinarea cu firul cu

( d u p ă Dufour M., P c n i n o u G., Kine- plumb (după aceeaşi sursă).
sitherapie, voi. 4, Ed. Flammarion, 1987).
Examinarea ortopedică 77
La e x a m i n a r e a s t a n d a r d , în p i c i o a r e , d i n faţă, d i n spate şi din profil, diferitele

abateri d e l a p o s t u r a n o r m a l ă sunt uşor d e r e m a r c a t p e n t r u u n o c h i c u o a r e c a r e
e x p e r i e n ţ ă . S e v a n o t a : p o z i ţ i a c a p u l u i faţă d e t r u n c h i , diferite d e v i a ţ i i ale c o l o a n e i
v e r t e b r a l e - a c c e n t u a r e a c u r b u r i l o r fiziologice la n i v e l u l c o l o a n e i d o r s a l e şi l o m b a r e ,
sau a p a r i ţ i a u n o r c u r b u r i n e n o r m a l e î n p l a n u l frontal - , p r e c u m ş i o r i c e m o d i f i c ă r i î n
axele n o r m a l e ale s e g m e n t e l o r m e m b r e l o r . I m p o r t a n t este s ă d e o s e b i m d e f i c i e n ţ a f i z i c ă
ce p o a t e să fie c o r e c t a t ă activ de către p a c i e n t şi c a r e r e p r e z i n t ă o s i m p l ă atitudine
vicioasă, de a c e l e m o d i f i c ă r i definitive - diformităţi - pe care nu le m a i p u t e m
c o r e c t a u n e o r i nici pasiv. Se va c o n s e m n a g r a d u l la care o diformitate p o a t e fi c o r e c t a t ă
pasiv, deci g r a d u l la c a r e este c o n s t i t u i t ă d i f o r m i t a t e a .
Va fi e x a m i n a t ă şi n o t a t ă d i f e r e n ţ a de l u n g i m e sau g r o s i m e a m e m b r e l o r , ca şi
g r a d e l e de d e v i e r e a a x e l o r s e g m e n t e l o r u n u l faţă de altul, fie p i c i o r u l valg, fie g e n u
v a l g u m , fie t o r t i c o l i s u l . A m ă n u n t e a s u p r a a c e s t o r m ă s u r ă t o r i v o r fi d a t e în c a p i t o l u l
despre măsurătoarea antropometrică.
A c e s t e diferenţe v o r f i c o n s e m n a t e p e n t r u o r t o s t a t i s m , dar ş i î n p o z i ţ i e ş e z â n d ă ,
sau c u l c a t , p e n t r u a p u t e a d e o s e b i în ce m ă s u r ă i n t e r v i n e gravitaţia în p r o d u c e r e a
d i f o r m i t ă ţ i i . S u n t d e v i a ţ i i d e c o l o a n ă v e r t e b r a l ă d a t o r a t e u n o r scurtări m i n o r e ale u n u i
m e m b r u inferior, care în p o z i ţ i e ş e z â n d ă d i s p a r : scolioza s/atică. Alte d i f o r m i t ă ţ i
d i s p a r în p o z i ţ i a culcat, d e c i nu p u t e m vorbi de o d i f o r m i t a t e .
Se va e x a m i n a o r i z o n t a l i t a t e a u m e r i l o r şi a b a z i n u l u i , m ă s u r â n d u - s e e v e n t u a l
î n c l i n a r e a în g r a d e cu ajutorul riglei de n i v e l .
I m p o r t a n t este e x a m e n u l posturii unipede, atât p e n t r u a p r e c i e r e a m e n ţ i n e r i i
acestei p o s t u r i - un c o p i l la 4 - 5 ani t r e b u i e să stea într-un p i c i o r cel p u ţ i n 8 s e c u n d e
-, cât şi p e n t r u c o r e c t i t u d i n e a ei. în m o d n o r m a l , bazinul trebuie să se m e n ţ i n ă orizontal;
î n c l i n a r e a sa de p a r t e a m e m b r u l u i inferior p e n d u l a m arată o i n s u f i c i e n ţ ă a m u ş c h i u l u i
fesier m i j l o c i u - semnul Trendelenburg ( F i g . 3 6 ) .
Fig. 36 Semnul Trendelenburg. Fesierul mijlociu normal menţine bazinul la orizontală

(A). Fesierul mijlociu deficitar lasă bazinul să cadă dc partea opusă (B si C) (după
CI. Baciu, 13).
7S Reeducarea neuro-motorie
Bilanţul articular se stabileşte cu ajutorul goniometrului, a t u n c i c â n d există

limitări ale m i ş c ă r i l o r în a r t i c u l a ţ i e . în articulaţiile i n t e r e s a t e se e x e c u t ă activ şi apoi
p a s i v t o a t e m i ş c ă r i l e a r t i c u l a ţ i e i r e s p e c t i v e , r o t a ţ i i l e i n t e r n ă sau e x t e r n ă inclusiv,
c e r â n d u - s e e x e c u t a r e a m i ş c ă r i i î n a m p l i t u d i n e a m a x i m ă . U n e o r i , m i ş c a r e a are g r a d e
diferite, care t r e b u i e î n s c r i s e ca atare. Astfel, de e x e m p l u , un p i c i o r e c h i n spastic
p o a t e p r e z e n t a iniţial o l i m i t a r e a flexiei d o r s a l e de 5 0 ° (Mx d u p ă T a r d i e u ) . D a c ă se
va i n s i s t a uşor, e c h i n u l va c e d a u ş o r şi flexia d o r s a l ă se va o p r i la 35° (Ml d u p ă
T a r d i e u ) . D a c ă a p o i v o m flecta g e n u n c h i u l la 90° se p o a t e ca p i c i o r u l e c h i n să r ă m â n ă
la n u m a i 10° de u n g h i u l d r e p t c a r e r e p r e z i n t ă p o z i ţ i a fiziologică a articulaţiei gleznei,
î n a c e s t c a z , v o m c o n c h i d e c ă p i c i o r u l e c h i n este d a t o r a t î n c e a mai m a r e p a r t e
retracţiei g a s t r o c n e m i e n i l o r ; scurtarea lungimii lor, prin flexia g e n u n c h i u l u i , lasă piciorul
e c h i n d o a r la 10°, a c e s t e a fiind d a t o r a t e r e t r a c ţ i e i s o l e a r u l u i (165).
Fig. 37 - Examinarea goniometriaă a) Obiectivarea adducţici coapsei în ortostatism;

b) Rotaţia internă a coapsei (după Dufour M., Pcninou G., Kinesitherapie, voi. 2,
Ed. Flammarion, 1987).
Iată un alt caz de retracţie a e x t e n s o r i l o r g e n u n c h i u l u i . F l e x i a g e n u n c h i u l u i este

p o s i b i l ă p a s i v l a 5°. D a c ă însă v o m flecta ş o l d u l , flexia g e n u n c h i u l u i p o a t e s ă
d e p ă ş e a s c ă 9 0 ° . Este e v i d e n t că, în acest caz, r e d o a r e a în e x t e n s i e a g e n u n c h i u l u i este
d a t o r a t ă n u m a i t e n d o n u l u i d i r e c t al d r e p t u l u i a n t e r i o r al c o a p s e i .
G r a d e l e de l i m i t a r e a mişcării se s o c o t e s c în relaţie cu p o z i ţ i a a n a t o m i c ă c o r e c t ă
a c o r p u l u i şi a s e g m e n t e l o r de m e m b r u (vezi M e t o d a K e n n y - T r a t a m e n t u l p o s t u r a l ) .
D u p ă c e a m stabilit b i l a n ţ u l articular, v o m p r o c e d a l a p a l p a r e a formaţiilor
p e r i a r t i c u l a r e şi în s p e c i a l a m u s c u l a t u r i i s o c o t i t ă i n c r i m i n a t ă . P a l p a r e a ne va da
i n f o r m a ţ i i a s u p r a c a l i t ă ţ i l o r trofice ale m u s c u l a t u r i i , e v e n t u a l a s u p r a stării sale
h i p e r t o n i c e , a s u p r a r e t r a c ţ i i l o r f i b r o a s e , a e l e m e n t e l o r f i b r o a s e m u s c u l a r e sau
p e r i a r t i c u l a r e . V o m a v e a d e a s e m e n e a i n f o r m a ţ i i a s u p r a calităţii t e g u m e n t e l o r , a u n o r
c o r p u r i s t r ă i n e s a u a n o r m a l e p e care l e p u t e m d e c e l a superficial sau p r o f u n d .
E x a m e n u l o r t o p e d i c v a f i c o m p l e t a t d e e x a m e n e l e r a d i o g r a f i c e n e c e s a r e , ele
constituind documente medico-legale.
Examinarea ortopedică 7"
Tot î n c a d r u l e x a m i n ă r i i o r t o p e d i c e v a f i a n a l i z a t
mersul. El p o a t e fi m u l t m a i b i n e e x a m i n a t cu ajutorul u n u i
trotuar rulant.
Mersul, d u p ă c u m s p u n e a m , c o m p o r t ă m a r i varietăţi
i n d i v i d u a l e . C h i a r l a acelaşi i n d i v i d , î n t r e m e r s u l t i t u b a n t ,
uneori cu g e n u n c h i i ţ e p e n i , ai p r i m e i c o p i l ă r i i şi m e r s u l
nesigur, rigid, cu g e n u n c h i i u ş o r î n d o i ţ i , al b ă t r â n u l u i este
o m a r e d e o s e b i r e . S a u între m e r s u l în pantofi plaţi şi m e r s u l
cu o î n c ă l ţ ă m i n t e cu t o c înalt al a c e l e i a ş i femei e s t e o
diferenţă ca de la o p e r s o a n ă la cu totul alta.
în p a t o l o g i e , a c e s t e d i f e r e n ţ e sunt şi m a i m a r i , m a i
n u m e r o a s e , şi - se p o a t e s p u n e - că există f o r m e de m e r s
care s u n t p a t o g n o m o m c e p e n t r u o a n u m i t ă l e z i u n e , d a c ă n u
pentru o anumită boală.
V o m t r e c e î n revistă c â t e v a d i n c e l e m a i i m p o r t a n t e :
- Şchiopătarea este d a t o r a t ă de o b i c e i u n u i m e m b r u
inferior m a i scurt, fie această scurtare esenţială sau ca u r m a r e
a unei maladii: fractură vicios consolidată, artrită,
poliomielită sau luxaţie c o n g e n i t a l ă . Alteori această
şchiopâtare p o a t e fi d a t o r a t ă unei dureri, aşa c u m se î n t â m p l ă
în s c i a t i c ă sau în a r t r o z e l e r e u m a t i c e . în acest caz, d u r e r e a
n u p e r m i t e u n sprijin m a i î n d e l u n g a t p e m e m b r u l inferior
respectiv. Fig. 38 - Mers Putti - Pa
ralizia infantilă a cvadri
- Mersul salutând - c â n d c o r p u l se î n c l i n ă î n a i n t e la
cepsului (val. = 0).
fiecare p a s făcut pe m e m b r u l inferior afectat - este de obicei
d a t o r a t u n e i a n c h i l o z e în flexie a ş o l d u l u i ( c o x a l g i e ) ; d a r el
p o a t e fi d a t o r a t şi d u r e r i i m a r i î n t r - u n şold c o x a r t r o z i c .
V o m lua î n v e d e r e ş i n e c e s i t a t e a d e a p l e c a r e p e n t r u
a s u s ţ i n e e x t e n s i a g e n u n c h i u l u i cu ajutorul m â i n i i , aşa c u m
se î n t â m p l ă în p a r a l i z i a infantilă a c v a d r i c e p s u l u i . Tot în
poliomielită, în cazul unui picior echin moderat, pacientul
poate m e r g e în acest fel, cu scopul de a proiecta mult anterior
c e n t r u l de g r e u t a t e şi a nu c ă d e a altfel pe spate (Fig. 3 8 ) .
- Mersul sfidător - în c a r e , d i m p o t r i v ă , la fiecare
sprijin p e m e m b r u l i n f e r i o r r e s p e c t i v , t r u n c h i u l e s t e în
d r e p t a t şi dat pe s p a t e - î n t r - u n „ g e s t t r u f a ş " . A c e s t m e r s
este c a r a c t e r i s t i c m i o p a t i i l o r , î n s p e c i a l a l c e l o r d e t i p
p r o x i m a l . A c e s t m e r s se î n t â l n e ş t e însă şi în u n e l e p a r a l i z i i ,
c u m ar fi: p a r a l i z i a t o t a l ă a fesierilor, în c a r e e x t e n s i a
b a z i n u l u i s e face n u m a i c u i s c h i o g a m b i e r i i , a l t e o r i î n
piciorul talus (Fig. 39).
Mersul balansat însoţeşte adesea şchiopătarea; el
este caracteristic luxaţiei c o n g e n i t a l e bilaterale, dar se
î n t â l n e ş t e î n t o a t e i n s u f i c i e n ţ e l e m u s c u l a t u r i i fesiere ( s e m n Fig. 39 - Mers sfi
T r e n d e l e n b u r g p o z i t i v ) , f i e e a uni- sau bilaterală. dător - Picior talus
p r i n p a r a l i z i a tri-
- Mersul titubant. n e s i g u r , cu p a ş i m i c i şi r e p e z i ,
ccpsului sural (după
este o formă c o m u n întâlnită în senilitate. El este caracteristic Al. R ă d u l c s c u şi
l e z i u n i l o r de tip a t a x i c , d a r şi în u n e l e leziuni r e t i c u l a r e , în CI. Baciu, 131).
Parkinson. Adesea acest mers se însoţeşte şi de oarecare rigiditate. Acest mers titubant
r e p r e z i n t ă o f o r m ă p r i m i t i v ă de d e z v o l t a r e a m e r s u l u i , pe c a r e o î n t â l n i m u n e o r i la
c o p i l u l m i c , d a r şi în p r i m e l e faze de r e e d u c a r e a m e r s u l u i .
- Mersul cu bază largă de sprijin, a d i c ă m e r s u l cu m e m b r e l e inferioare u ş o r
d e p ă r t a t e , p e n t r u a m ă r i astfel b a z a de sprijin şi a înlesni m e n ţ i n e r e a e c h i l i b r u l u i .
A c e s t m e r s îl î n t â l n i m în m i o p a t i i , în t a b e s , d a r şi în u n e l e ataxii c e r e b r e l o a s e . El
r e p r e z i n t ă şi f o r m a de d e b u t a m e r s u l u i sau a r e l u ă r i i lui, d u p ă o l e z i u n e care a
n e c e s i t a t î n t r e r u p e r e a î n d e l u n g a t ă a p o s i b i l i t ă ţ i l o r de m e r s .
- Mersul forfecat e s t e c a r a c t e r i s t i c bolii lui Little - p a r a l i z i i l o r s p a s t i c e - şi
este datorat contracturii e x a g e r a t e a m u s c u l a t u r i i a d d u c t o a r e a coapselor. El se însoţeşte
de o b i c e i - în a c e s t c a z - cu flexia g e n u n c h i l o r şi p i c i o a r e e c h i n e . î n t â l n i m î n s ă m e r s
forfecat şi în c o x a r t r o z e l e bilaterale, ca un efect al c o n t r a c t u r i i a n t a l g i c e a a d d u c t o r i l o r
(lucru care favorizează subluxaţia şoldurilor).
- Mersul pe vârfuri ( m e r s u l b a l e r i n ) e s t e d a t o r a t s p a s m u l u i sau retracţiei
m u ş c h i l o r tricipitali din p a r a l i z i i l e s p a s t i c e , dar îl î n t â l n i m u n e o r i şi în m i o p a t i i .
- Mersul pe călcâi, cu vârful p i c i o r u l u i r i d i c a t de la sol îl î n t â l n i m în p a r a l i z i a
t r i c e p s u l u i sural, d a r p o a t e fi d a t o r a t şi u n e i leziuni a c u t e , d u r e r o a s e a a n t e p i c i o r u l u i
(fractură D e u t s c h l ă n d e r , o s t e o m i e l i t ă a m e t a t a r s i e n e l o r e t c ) .
- Mersul cosit, în c a r e un p i c i o r este d u s î n a i n t e p r i n t r - o r o t a ţ i e şi a b d u c ţ i e a
î n t r e g u l u i m e m b r u inferior, este c a r a c t e r i s t i c h e m i p l e g i e i s p a s t i c e şi este e x e c u t a t
astfel, p e n t r u a î m p i e d i c a piciorul echin să se î m p i e d i c e sau să se agate de sol (obstacole
e v e n t u a l e ) . A l t e o r i , p a c i e n t u l r e c u r g e la alt artificiu: de fiecare d a t ă c â n d a t a c ă solul
cu p i c i o r u l său e c h i n se î n a l ţ ă pe vârful p i c i o r u l u i o p u s - mers înălţat --, e v i t â n d astfel
împiedicarea.
M e r s u l d e z o r d o n a t - ultimul pe care-1 c i t ă m în această listă, desigur i n c o m p l e t ă
- este un m e r s , c a r e , aşa c u m îi a r a t ă n u m e l e , se face cu foarte m a r e efort: m e m b r e l e
inferioare p a r a r u n c a t e l a î n t â m p l a r e , a d e s e a c u rotaţii inutile, m e m b r e l e s u p e r i o a r e s e
m i ş c ă a n a r h i c , cu a m p l i t u d i n i m a r i - h e m i b a l i s m -, c o n t o r s i o n ă r i ale t r u n c h i u l u i şi
fixarea - „ c h i n u i t ă " - a c a p u l u i î n t r - u n t o r t i c o l i s s p a s m o d i c ( r e g l a r e a reflexelor t o n i c e
cervicale). Mersul acesta este caracteristic sindroamelor atetozice şi coreiforme.
A c e s t e a s p e c t e p a t o l o g i c e ale m e r s u l u i se p o t î n s o ţ i şi de rotaţii i n t e r n e sau
e x t e r n e ale m e m b r u l u i inferior sau n u m a i la n i v e l u l u n u i s e g m e n t . P e n t r u al d o i l e a
c a z , să c i t ă m r o t a ţ i a i n t e r n ă şi în a d d u c ţ i e a p i c i o r u l u i : un e l e m e n t s p a s t i c desigur.
P e n t r u p r i m u l c a z , sunt t i p i c e suplinirile c a r e a p a r î n c a z u l p a r a l i z i e i c v a d r i c e p s u l u i
în p o l i o m i e l i t ă . în c a z u l în c a r e b l o c a r e a e x t e n s i e i g e n u n c h i u l u i se face cu t e n s o r u l
fasciei lata, r o t a ţ i a va fi i n t e r n ă . în c a z u l în c a r e e x i s t ă o a r e c a r e v a l o a r e m u s c u l a r ă a
a d d u c t o r i l o r coapsei, pacientul va prefera blocarea acestei extensii cu ajutorul
c r o i t o r u l u i , care de o b i c e i nu este i n t e r e s a t , şi a t u n c i a c e a s t ă b l o c a r e se va face în
rotaţie externă.
CAPITOLUL 3
EXAMINAREA ANTROPOMETRICĂ
Şl FUNCŢIONALĂ (GENERALĂ)
Există dale s o m a t o m e t r i c e a c ă r o r c o n s e m n a r e într-o F o a i e de O b s e r v a ţ i e Clinică

este o b l i g a t o r i e :
G r e u t a t e a s e m ă s o a r ă c u c â n t a r u l m e d i c i n a l sau c u b a l a n ţ a r o m a n ă ş i p r i v e ş t e
i n d i v i d u l d e z b r ă c a t ( c u slip e v e n t u a l ) .
La sugar, c â n t ă r i r e a se face cu c â n t a r e s p e c i a l e , c a r e c u p r i n d b i n e s u g a r u l şi
a p r e c i a z ă la n i v e l de zeci de g r a m e .
Talia se m ă s o a r ă cu t a l i o m e t r u l ( d e adulţi sau s u g a r ) şi a p r e c i a z ă d i s t a n ţ a de
la t a l p ă la v e r t e x - c ă l c â i u l pe sol şi c o l o a n a v e r t e b r a l ă în e x t e n s i e - p a c i e n t u l în
ortostatism. Se mai măsoară: înălţimea bustului.
Perimetru! cranian c o n s t i t u i e un i n d i c e i m p o r t a n t p e n t r u d e z v o l t a r e a n o r m a l ă
a c o p i l u l u i . D i n p ă c a t e , noi ş t i m că a c e s t e d a t e s u n t r a r e o r i c o n s e m n a t e în foile de
o b s e r v a ţ i e ; p e n t r u r e c u p e r a r e a Funcţională; l u c r u l e s t e grav.
Evident, nu toate datele a n t r o p o m e t r i c e descrise în tratate sunt necesare
o b s e r v a ţ i e i c l i n i c e şi e v a l u ă r i i (în c e e a ce ne p r i v e ş t e ) . Ce să f a c e m cu u n e l e din ele,
c u m a r fi: alonja, d i a m e t r u l b i a c r o m i a l , d i a m e t r u l a n t e r o - p o s t e r i o r t o r a c i c , d i a m e t r u l
bicretal iliac, d i a m e t r u l b i t r o h a n t e r i a l ( a c e s t e d o u ă din u r m ă obligatorii p e n t r u serviciul
de obstetrică)?
P e r i m e t r u l t o r a c i c , i n c l u s i v cele în i n s p i r a ţ i e şi în e x p i r a ţ i e p r o f u n d ă , ca şi
perimetrul abdominal c o n s t i t u i e în s c h i m b d a t e foarte i m p o r t a n t e , atât ca indici de
d e z v o l t a r e , c â t şi ca e l e m e n t e de o b s e r v a ţ i e c l i n i c ă . Elasticitatea toracică maximă,
a d i c ă d i f e r e n ţ a d i n t r e i n s p i r a ţ i a p r o f u n d ă şi e x p i r a ţ i a p r o f u n d ă , este - de e x e m p l u -
un e l e m e n t i m p o r t a n t în d i a g n o s t i c u l
şi e v a l u r e a b o l i l o r p u l m o n a r e . C u m —
am putea aprecia evoluţia unei ascite
sau a r a h i t i s m u l u i , la copil, fără datele
perimetrului abdominal?
Pentru măsurătorile membrelor
sunt foarte importante:
a) Măsurarea lungimii lor:
- Pentru membrul superior, Fig. 40 - Măsurarea lungimii membrului inferior sc face
a c e a s t a se face m ă s u r â n d CU b a n d a dc la S.I.A.S. la vârful maleolei interne Kinesilherapie.
v o 1 Hd
m e t r i c ă ( c e n t i m e t r u l de croitorie) - Flammariorr, 1987).
distanţa dintre marginea externă

a a c r o m i o n u l u i şi vârful apofiziei
stiloide, c o t u l fiind în e x t e n s i e
m a x i m ă , iar a n t e b r a ţ u l în su-
pinaţie (Fig. 40).
- P e n t r u m e m b r u l in
ferior se iau ca repere spina
iliacă a n t e r o - s u p e r i o a r ă şi vârful
m a l e o l e i i n t e r n e , m e m b r u l in
ferior fiind în e x t e n s i e şi cu
r o t u l a la zenit. P e n t r u m ă s u r a r e a
segmentelor, reperul mijlociu
este spaţiul interarticular al
genunchiului din partea internă;
coapsa este extinsă pentru mă
surarea coapsei şi genunchiul
este semiflectat pentru mă
surarea gambei (Fig. 40).
b) Măsurarea grosimii
segmentelor, p r a c t i c a t ă în cazul
atrofiilor, se face tot cu b a n d a
metrică, la nivelul treimilor
s u p e r i o a r e , m e d i i şi inferioare.
La copilul mic această mă
s u r ă t o a r e se p o a t e limita la 1/3
s u p e r i o a r ă şi 1/3 inferioară.
M ă s u r ă t o r i m a i exacte ale
a c e s t o r d a t e se pot face pe
p l ă c i l e r a d i o g r a f i c e sau cu mij
Fig. 41 - Măsurarea grosimii - circumferinţei - membrului loace e l e c t r o n i c e .
inferior: a) în treimea superioară a coapsei; b) la nivelul INDICII DE DEZVOL
molctului gambei -1/3 superioară (după Dufour M., Pcninou G.,
Kinesitherapie, voi. 2, Ed. Flammarion, 1987). TARE. Din aceste date simple
a n t r o p o m e t r i c e se pot deduce
preţioşi c o e f i c i e n ţ i sau indici, c a r e r e p r e z i n t ă „ u n g r a d d e r e l a ţ i e a r m o n i c ă d i n t r e
diferite d a t e ori d i m e n s i u n i " (I. L a s c ă r şi A. I o n e s c u " ) .
V o m cita c â ţ i v a d i n t r e aceşti indici, c a r e şi a s t ă z i , d u p ă m u l t e zeci de ani,
r e p r e z i n t ă criterii d e d e z v o l t a r e f i z i c ă î n şcoli, a r m a t ă , o r g a n i z a ţ i i s p o r t i v e e t c .
Indicele Broca a p r e c i a z ă g r e u t a t e a ideală, care ar t r e b u i să fie egală cu n u m ă r u l
d e c e n t i m e t r i c a r e d e p ă ş e s c u n m e t r u din talie. Valorile î n p l u s s u n t n e g a t i v e p e n t r u
acest indice. în ceea ce priveşte valorile în minus:
- până la 4 cm indicele este f. bun;
până la 8 cm este bun;
- până la 12 cm este mediocru;
- până la 16 cm este slab.
Indicele numeric sau coeficientul de robusticitate Pignet este rezultatul diferenţei
d i n t r e Talie şi G r e u t a t e plus P e r i m e t r u l T o r a c i c :
T - (G + P T )
* I. Lascăr şi A. Ionescu - Criterii dc apreciere a valorii fizice individuale - Educaţia fizică la

individul normal şi patologic. Ed.O.N.E.F., 1933, pag. 78-92.
Examinarea antropometrică şi funcţională (generală) 83
I n d i c e l e este foarte b u n î n t r e 10 şi - 1 0
este bun între 11 şi -20
este mediocru între 21 şi -25
este slab între 26 şi -30
este f. slab între 31 şi -35
I n d i c e l e P i g n e t nu e s t e de folosit d e c â t p e n t r u indivizi între 18 şi 30 de a n i .
I n d i c e l e cel m a i folosit a s t ă z i , f i i n d c ă n u are l i m i t e d e v â r s t ă ş i c o r e s p u n d e cel
mai fidel realităţii în c e e a ce p r i v e ş t e d e z v o l t a r e a este a c e l a al lui Vervaeck:
G + PT
T
Indicele Ruffier t i n d e să e l i m i n e a l t e r a r e a i n d i c i l o r în cazuri de o b e z i t a t e . D e c i ,
scade din m e d i a p e r i m e t r u l u i t o r a c i c p e r i m e t r u l a b d o m i n a l şi din talie g r e u t a t e a (a
loua cifră se s c a d e din p r i m a ) :
( T - G ) - (Pt. - P a )
Până la 5 = slab, între 5 şi 10 = mediocru, între 10 şi 20 = bun, dc la 20 la 30 = foarte bun.
Criteriul fiziologic de e v a l u a r e e x p l o r e a z ă m a r i l e funcţii ale o r g a n i s m u l u i :

respiraţie, c i r c u l a ţ i e , m e t a b o l i s m , în stare de r e p a u s şi d u p ă un efort s t a n d a r d . Prin
teva p r o b e s i m p l e s e p o t o b ţ i n e d a t e p r e ţ i o a s e a s u p r a c a p a c i t ă ţ i l o r f u n c ţ i o n a l e ale
r.dividului r e s p e c t i v şi a s u p r a p o s i b i l i t ă ţ i l o r sale de a d a p t a r e la efort. P e n t r u s p o r t i v i,
m u n c i t o r i , elevi, s t u d e n ţ i s e p o a t e î n r e g i s t r a g r a d u l d e a n t r e n a m e n t . î n t r e a c e s t e d a t e
cităm:
Pentru aparatul respirator: n u m ă r a r e a r e s p i r a ţ i i l o r pe m i n u t şi m a i a l e s d a t e l e
r o m e t r i c e (respectiv spirografice). Cu ajutorul spirografului se cercetează c a p a c i t a t e a
. m o n a r ă totală, în r e p a u s şi d u p ă un efort s t a n d a r d .
Volumele pulmonare statice sunt reprezentate dc:

- Capacitatea pulmonară totală (CPT), adică volumul dc aer conţinut în plămâni la sfârşitul unei
-spiraţii maxime.
- Capacitatea vitală (CV) este volumul dc aer ce poate fi golit prin expiraţie forţată din capacitatea
- /monară totală.
Capacitatea vitală sc împarte în: volumul curent (VC), mobilizat în cursul unei ventilaţii; volumul
rator de rezervă (VIR), care sc completează printr-o inspiraţie maximă şi volumul expirator de
: -vă (VKR), care sc exprimă printr-o expiraţie forţată, după respiraţia normală.
Sc mai iau în consideraţie:
Volumul rezidual reprezentat dc diferenţa dintre Capacitatea Pulmonară Totală şi Capacitatea
<~:tală.
Capacitatea reziduală funcţională, adică volumul dc aer rămas în plămâni după o respiraţie
•rişnuită.
Capacitatea inspiratorii (CI), adică volumul dc aer curent plus volumul inspirator dc rezervă.
Pentru aparatul circulator între metodele simple folosite în orice sală de

; : n i n a s t i c ă se iau în c o n s i d e r a ţ i e r i t m u l c a r d i a c ( p u l s u l ) şi t e n s i u n e a arterială. A c e s t e a
se m ă s o a r ă în r e p a u s şi în o r t o s t a t i s m şi d u p ă o p r o b ă de efort s t a n d a r d (de e x e m p l u
1 Je genuflexiuni) (Martinet).
P e n t r u a p r e c i e r e a a d a p t ă r i i la efort se s t a b i l e s c din d a t e l e de m a i sus coeficienţi
funcţionali:
Coeficientul cardio-respirator apreciază raportul dintre ritmul cardiac şi cel
espirator ( n o r m a l 3,5-4,5) c a r e t r e b u i e să r ă m â n ă c o n s t a n t şi în t i m p u l efortului.
Coeficientul pulmonar raportează capacitatea vitală în litri la greutate în
l o g r a m e . E l e se s i t u e a z ă î n t r e 0,060 (f. b u n ) şi s u b 0,050 (slab).
S4 Reeducarea neuro-motorie
Coeficientul Spehl este r e p r e z e n t a t de c a p a c i t a t e a vitală în cl î n m u l ţ i t ă cu

g r e u t a t e a în kg şi î m p ă r ţ i t ă la talie în c m . V a l o a r e a 1300 (între 2 0 0 0 şi 1000) este
considerată medie.
Bineînţeles că pentru examinarea sportivilor de performanţă, în laboratoarele
de i g i e n ă a m u n c i i , ca şi în s e r v i c i i l e de r e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă a b o l n a v i l o r
c a r d i o - r e s p i r a t o r i s e f o l o s e s c astăzi m i j l o a c e m u l t m a i r i g u r o a s e . A p r o a p e o b l i g a t o r i u
se vor lua în v e d e r e :
- m o d i f i c ă r i l e în c o n c e n t r a ţ i a de o x i g e n din a r t e r e şi din v e n e ;
- t i m p u l de c i r c u l a ţ i e , v o l u m u l s a n g u i n , d e b i t u l atrial;
- variaţia n u m ă r u l u i de e r i t r o c i t e şi a c a n t i t ă ţ i i de p o t a s i u ;
- electrocardiograma;
- m e t a b o l i s m u l b a z a i , m ă c a r p r i n m ă s u r a r e a c a n t i t ă ţ i i d e C O , din aerul e x p i r a t .
Efortul î n d e p l i n i t e s t e strict p r o g r a m a t , fie pe o b i c i c l e t ă e r g o m e t r i c ă , fie pe
t r o t u a r r u l a n t . C u ajutorul u n o r s e n z o r i e l e c t r o n i c i u n e l e d a t e pot f i î n r e g i s t r a t e ş i d e
la o d i s t a n ţ ă relativă, în a l e r g a r e pe t e r e n variat, de e x e m p l u .
E v a l u a r e a h a n d i c a p u l u i f i z i c t r e b u i e j u d e c a t ă î n c o n t e x t u l g e n e r a l a l aşa-zisului
n o r m a l b i o l o g i c , c o n f o r m vârstei r e s p e c t i v e , a s e x u l u i , a g r a d u l u i de a n t r e n a m e n t etc.
Prin p r o b e de laborator se vor decela e v e n t u a l e a n e m i i , tulburări ale h o m e o s t a z i e i
s a n g u i n e ( c a l c e m i e , f o s f o r e m i e , g l i c e m i e , p r o t e i n e m i e ) sau creşterile a n o r m a l e ale
p o t a s i u l u i , ca u r m a r e a efortului.
î n c a z u r i l e d e o b o s e a l ă n e r v o a s ă , a s t e n i e , sau c â n d e x i s t ă p e r i c o l u l u n o r
echivalenţe comiţiale este necesară electroencefalograma.
T u l b u r ă r i l e v e g e t a t i v e v o r fi i n v e s t i g a t e p r i n oscilografe, probe de sudoraţie,
termometrie cutanată, dermografie palmară.
în pediatrie, d a t e l e a n t r o p o m e t r i c e - t a l i e , g r e u t a t e , p e r i m e t r u t o r a c i c şi
a b d o m i n a l , dar şi p e r i m e t r u c r a n i a n - se iau cu a p a r a t u r ă a d a p t a t ă c o p i l u l u i în funcţie
de vârstă, iar a c e s t e r e z u l t a t e ţin s e a m ă în afară de vârstă, de sex şi de v a r i a ţ i i l e
a c e s t o r d a t e , c o n f o r m t a b e l e l o r folosite î n m o d c u r e n t . L a copilul m i c v a t r e b u i d e
a s e m e n e a să a v e m o i n f o r m a ţ i e p r e c i s ă a s u p r a v â r s t e i de d e z v o l t a r e , pe care o p u t e m
c ă p ă t a c u ajutorul r a d i o g r a f i i l o r c a r e s ă n e a r a t e a p a r i ţ i a ş i e v e n t u a l s u d a r e a a n u m i t o r
nuclei osoşi.
La copilul m a i m a r e , p e n t r u a p r e c i e r e a g r a d u l u i de m a t u r a r e s e x u a l ă se a p e l e a z ă
la p l a n ş e l e lui T a n n e r , în c a r e d e z v o l t a r e a s e x u a l ă e s t e a p r e c i a t ă în 5 g r a d e , d u p ă
apariţia s e m n e l o r s e c u n d a r e , respectiv: d e z v o l t a r e a sânilor, p i g m e n t a r e a areolei
m a m e l o n a r e şi dezvoltarea pilozităţii pubiene.
Periodicitatea e x a m i n ă r i i a n t r o p o m e t r i c e şi funcţionale este cerută de d i a g n o s t i c ,
d e e v o l u ţ i a h a n d i c a p u l u i respectiv, d e g r a d u l d e s p e c i a l i z a r e a l instituţiei r e s p e c t i v e ,
dar şi de vârstă.
CAPITOLUL 4
EVALUAREA
HANDICAPULUI MOTOR PERIFERIC
E v a l u a r e a m i ş c ă r i i în a c e s t c a z se face p r i n s t a b i l i r e a valorii musculare. Ea se

face astăzi după metoda Fundaţiei naţionale Americane pentru Paralizia Infantilă,
a ş a c u m a fost e a p o p u l a r i z a t ă d e c ă t r e Luciile Daniels, W. M a r i a n şi Catherine
W o r t h i n g h a m î n c a r t e a lor a s u p r a a c e s t u i s u b i e c t , a j u n s ă a s t ă z i , î n t r a d u c e r e a f r a n c e z ă ,
la e d i ţ i a a 5-a (50).
Idcca folosirii forţei gravitaţionale ca etalon în testul dc evaluare a muşchilor a aparţinut

ortopedistului american Robert W. Lovctt în 1912. în 1992. Charles L. Lowman adaugă acestei metode
un sistem de cotaţic numerică dc la 0 la 5. In 1936, O. Henry şi Florcncc P. Kendall, kinctoterapcuţi la
Spitalul dc Copii din Baltimorc (John Hopkins Hospital), adaugă un sistem dc cotaţic în procentaje,
100% reprezentând normalul.
în 1940. Hlconor Kcnny ţine să noteze prezenţa spasmului dureros ( în paralizia infantilă) şi să-1
noteze cu S sau SS, după importanţa sa; dc asemenea, pentru incoordonarca mişcării, cu i sau ii.
Prin anii '60, Tardieu încearcă să aplice această cotaţic pentru valoarea musculară din paralizia
spastică cerebrală (vezi capitolul următor).
în 1961, Smith, Iddings, Spcnccr şi Harrington adaugă cotaţici numerice semnele + şi -.
Şi a c u m iată:
TABELUL V
Evaluarea funcţională a muşchiului
Examenul musculuturii după Fundaţia Naţională

Metoda echivalentei formulată de Lovett
Americană pentru Paralizie Infantilă
(1912), publicată de Wright
(revizuită în martie 1946)
Normal: Muşchiul poate învinge gravitaţia şi 100%-5-N-normal: amplitudine completă a mişcării

forţa externă contra gravitaţiei, cu rezistenţă totală
Bine: Muşchiul poate învinge numai gravitaţia 75%-4-B-bine: amplitudine completă a mişcării contra
gravitaţiei, cu rezistenţă parţială
Mediocru: Muşchiul poate învinge condiţiile 50%-3-P-pasubil: amplitudine completă a mişcării contra
dc mai sus, numai când este ajutat gravitaţiei
Rău: Muşchiul nu se poate contracta 25%-2-M-mediocru: amplitudine completă a mişcării,
gravitaţia fiind exclusă
10%-1-T-trace ( u r m e ) : evidenţa contracturii. Nu sc

produce mişcare în articulaţie
0%-0-zero: nici o evidenţă dc contractură S sau SS:

spasm sau spasm important
Fig. 42 - Determinarea valorii musculare a cvadricepsului (după Al. Rădulcscu şi CI. Baciu): a) Sc
simte contracţia fibrilară şi alunecarea rotulci: valoare = 1; b) Sc execută mişcarea împotriva gravitaţiei:
valoare = 3; c) Mişcarea sc poate executa împotriva unei uşoare rezistenţe: valoare = 4; d) Mişcarea -
dc amplitudine normală - sc execută sub o rezistenţă marc: valoare = 5.
D u p ă c u m s e v e d e î n c e l e c â t e v a e x e m p l e ilustrate, m e t o d a ţine s ă g ă s e a s c ă
p o z i ţ i i l e j u s t e p e n t r u e l i m i n a r e a g r a v i t a ţ i e i şi, d e a s e m e n e a , p e n t r u e l i m i n a r e a
i n t e r v e n ţ i e i a l t o r m u ş c h i , s u p l i n i t o r i . A c e a s t ă m e t o d ă a fost c e r c e t a t ă pe loturi m a r i
de b o l n a v i şi de un n u m ă r m a r e de k i n e t o t e r a p e u ţ i , iar variaţiile nu au d e p ă ş i t + sau
- 3 % , ceea ce dovedeşte precizia acestei m e t o d e .
Aplicarea metodei, însă, presupune:
- C u n o a ş t e r e a p e r f e c t ă a a n a t o m i e i şi b i o m e c a n i c i i ;
- O a n u m i t ă experienţă, în special în c e e a ce p r i v e ş t e rezistenţa aplicată. A c e a s t ă
r e z i s t e n ţ ă t r e b u i e s ă ţină c o n t d e v â r s t ă , s t a r e b i o l o g i c ă , a n t r e n a m e n t e t c ;
- C u n o a ş t e r e a p o z i ţ i i l o r în c a r e m i ş c a r e a se p o a t e e x e c u t a fără i n t e r v e n ţ i a
forţelor g r a v i t a ţ i o n a l e şi a m u ş c h i l o r c a r e p o t i n t e r v e n i în s u p l i n i r e a m i ş c ă r i i .
D i n a m o m e t r i a m ă s o a r ă forţa m u s c u l a r ă a m u ş c h i u l u i s ă n ă t o s , c u v a l o a r e
5. D i n a m o m e t r u l a fost i m a g i n a t p e n t r u forţa f l e x o r i l o r d e g e t e l o r m â i n i i , l o m b r i c a l i i
i n c l u s i v . D a r , c u p u ţ i n ă i m a g i n a ţ i e , d i n a m o m e t r u l , sau o s e r i e d e d i n a m o m e t r e ,
poate fi adaptat pentru orice grupă m u s c u l a r ă . Cu unele mici excepţii, este mai
g r e u d e c e r c e t a t astfel forţa u n u i s i n g u r m u ş c h i . M ă s u r ă t o a r e a e s t e f o l o s i t ă c a
i n d i c e d e d e z v o l t a r e , d a r - fiind r e l a t i v ă , a t â t î n c e e a c e p r i v e ş t e m e n ţ i n e r e a
c a l i t ă ţ i i a r c u l u i d e o ţ e l , c â t ş i î n c e e a c e p r i v e ş t e forţa p e c a r e o o p u n e s u b i e c t u l
Evaluarea handicapului motor periferic 87
Fig. 43 - Determinarea valorii musculare a ischio-gambierilor (după Al. Rădulcscu şi CI. Baciu);
a) Sc simte contracţia fibrilară: valoare = 1; b) Sc execută mişcare activă împotriva gravitaţiei: valoare
= 3; c) Mişcarea sc poate executa sub o rezistenţă uşoară: valoare = 4; d) Bolnavul poate să sc menţină
cu bazinul ridicat dc la planul mesei: valoare = 5.
(greu de realizat la copilul sub 7-8 ani) - m ă s u r ă t o a r e a nu se prea foloseşte în

clinica medicală, rămânând o metodă pentru sportivul antrenat şi pentru urmărirea
creşterii forţei sale m u s c u l a r e .
EXAMENUL ELECTRIC
Examenul electric este i n d i s p e n s a b i l diagnosticului corect în leziunile s i s t e m u l u i

n e r v o s periferic. E x a m i n a r e a c u p r i n d e e l e c t r o m i o g r a f i a , c r o n a x i m e t r i a ş i v i t e z a d e
c o n d u c e r e . E x a m e n u l e l e c t r i c c u p a n t o s t a t u l , folosind c u r e n t g a l v a n i c ş i faradic este
astăzi o m e t o d ă d e p ă ş i t ă .
Fig. 44 - Determinarea valorii musculare a extensorilor coapsei (după Daniels şi Worthingham - 50); a) la
val. 1 sc accentuează pliul fesier; b) val. 2 - decubit lateral, genunchiul în extensie; membrul inferior dc
deasupra este menţinut dc kinetoterapcut. Se execută extensia coapsei; c) val. 3. Extensia coapsei sc face pc
toată amplitudinea. Ca şi la valoarea 2 sc menţine bazinul; genunchiul poate fi flcctat, pentru a elimina
acţiunea ischio-gambicrilor; d) şi e) val. 4 şi 5. Extensia coapsei pc toată amplitudinea (sc va ţine cont dc
posibila rctracţic a dreptului anterior). Flexia genunchiului nu va depăşi 90°, pentru a nu favoriza crampe.
Electromiografia este un examen obligatoriu şi de referinţă, atât pentru

p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i , cât şi p e n t r u u r m ă r i r e a e v o l u ţ i e i şi a b e n e f i c i i l o r t r a t a m e n t u l u i
fizical. Pentru datele foarte v a s t e ale e l e c t r o m i o g r a f i e i , spaţiul ne obligă să r u g ă m
c i t i t o r u l să r e c u r g ă la l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e (128, 159, 172).
A m fost ş i n o i i n f l u e n ţ a ţ i d e i d e e a p r e c o n c e p u t ă c ă e l e c t r o m i o g r a f i a l a c o p i l u l
m i c e s t e g r e u d e f ă c u t ş i d e i n t e r p r e t a t , d a r m a i a d e v ă r a t e s t e faptul c ă a m î n v ă ţ a t s ă
*0
LlJH!1- *
—
Fig. 45 - Determinarea valorii musculare a adductorilor coapsei (după Daniels şi colab., 50): a) Val.
0 şi 1; b) Val. 2. In decubit dorsal, membrul inferior este dus în adducţie dc la o abducţie dc 25°; c) Val.
3. Decubit lateral. Membrul inferior care sc examinează este pe masă, celălalt este susţinut dc kinctoterapcut
la 25° abducţie. Membrul dc pe masă este ridicat până se lipeşte de cel supraiacent; d) Val. 4 şi 5 - sc
aplică rezistenţa deasupra genunchiului.
ne f o l o s i m de e l e c t r o m i o g r a f şi să-1 s o c o t i m un m i j l o c i n d i s p e n s a b i l în d i a g n o s t i c u l
şi r e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e , i n d i f e r e n t de vârstă.
a) El este în primul rând un mijloc de diagnostic. Diagnosticul distrofiei
m u s c u l a r e p r o g r e s i v e p o a t e f i p u s î n a i n t e a m a n i f e s t ă r i l o r clinice m a n i f e s t e , d u p ă c u m
el este a c e l a c a r e fixează d i a g n o s t i c u l atrofiei n e u r o p a t i c e .
b ) N e p u n e d e c i î n e v i d e n ţ ă l e z i u n e a n e u r o n u l u i m o t o r din c o a r n e l e a n t e r i o a r e
ale m ă d u v e i , f i e :
- p r i n t r a s e u l c a r a c t e r i s t i c m i o p a t i i l o r n e u r o g e n e (boala Werdnig-Hoffman), fie:
- prin p r e z e n ţ a oscilaţiilor gigante, care ne arată o leziune de p e n c a r i o n (Fig. 48).
Cu t i m p u l şi cu o a r e c a r e e x p e r i e n ţ ă se p o a t e ajunge să d e o s e b i m l e z i u n e a
n e u r o n u l u i m o t o r de o l e z i u n e r a d i c u l a r ă , de e x e m p l u . D a t e l e e l e c t r o m i o g r a f i c e t r e b u i e
j u d e c a t e î n c o n t e x t u l a s p e c t u l u i c l i n i c . H . R a d u s p u n e : „ î n o p i n i a c u r e n t ă , fasciculaţia
r e p r e z i n t ă e x p r e s i a leziunii p e r i c a r i o n a l e şi r a r e o r i a p a r e în leziunile r a d i c u l a r e " (136).
L e z i u n e a plăcii m o t o r i i d i n m i a s t e n i e s e t r a d u c e , d e a s e m e n e a , p r i n t r - u n t r a s e u
caracteristic.
c) e l e c t r o m i o g r a f i a ne p o a t e e v i d e n ţ i a c o m p o n e n t a spastică a unei a n u m i t e
contracturi printr-un e x a m e n integrat, comparativ, prin examinare polifazică con-
Fig. 46 - Determinarea valorii musculare a gam-

bierului anterior (după Daniels şi colab., 50): a) val.
1 - Tcndonul g a m b i c r u l u i a n t e r i o r sc p a l p e a z ă ;
b) val. 3 - Pacientul execută flexia dorsală şi inversia
piciorului pc toată amplitudinea; c) vai. 4 şi 5 - sc
stabilizează gamba deasupra gleznei: rezistenţa sc
o p u n e pc faţa d o r s a l ă şi m a r g i n e a i n t e r i o a r ă a
piciorului.
Fig. 47 - Aprecierea vârstei osoase prin apariţia

nucleilor de osiţicare.
Evaluarea handicapului motor periferic
Fig. 48 - Diferite trasee E.M.G.

a) fibrilaţic; b) traseu intcrfcrcnţial tip
distrofic musculară progresivă;
c) traseu în boala Wcrdnig Hoffmann:
oscilaţii unice, gigante, relativ ritmice.
c o m i t e n t ă . P u t e m astfel d e o s e b i la un şold spastic flectat în ce m ă s u r ă p s o a s u l iliac

p a r t i c i p ă la a c e a s t ă flexie sau, la un p i c i o r e c h i n , c o n t r i b u ţ i a g a m b i e r u l u i posterior.
d ) C u ajutorul e l e c t r o m i o g r a f i e i r e p e r ă m î n a i n t e a e x a m e n u l u i clinic ş i c u m a i
multă obiectivitate apariţia unui traseu de reinervare, normalizarea aspectului po
t e n ţ i a l e l o r e l e c t r i c e , d i s p a r i ţ i a oscilaţiilor u n i c e g i g a n t e . î n paraliziile periferice a c e s t a
este un mijloc r i g u r o s de u r m ă r i r e a efectelor u n e i a n u m i t e t e r a p e u t i c i .
e) Electromiografia cazurilor de paralizie spastică cerebrală, la adolescenţi şi
la a d u l ţ i ar t r e b u i să c u p r i n d ă şi e x a m e n u l reflexului H. A c e s t a r e p r e z i n t ă p o t e n ţ i a l u l
muscular survenit imediat după stimularea nervului respectiv printr-un curent de
i n t e n s i t a t e s u b l i m i n a l ă . U n d a e s t e c u l e a s ă î n fibrele m u s c u l a r e d e p e n d e n t e d e n e r v u l
r e s p e c t i v . D e s c r i s de H o f f m a n în 1918, el a c ă p ă t a t a s t ă z i în p a r a l i z i a s p a s t i c ă
cerebrală valoare diagnostică, de control şi de prognosti c în cadrul unui a n u m e
tratament (Fig. 49).
E s t e a d e v ă r a t însă c ă această e x a m i n a r e n e c e s i t ă m u l t ă r ă b d a r e , t i m p , experienţă,
e l e m e n t e tot m a i greu d e găsit î n p u ţ i n e l e n o a s t r e r e s u r s e .
f) E l e c t r o m i o g r a f i a ne p u n e la î n d e m â n ă în m o d m a i p r e c i s şi m a i e l e g a n t d e c â t
t e h n i c i l e c l a s i c e şi: v i t e z a d e c o n d u c e r e n e r v o a s ă , t i m p u l d e latenţă ş i c r o n a x i a .
3 r
•V-
Fig. 49 - Reflexul li. Creşterea intensităţii curentului dc

stimulare determină curenţi dc acţiune în sens descendent, H
centrifug, motor, care determină unda M şi un sens ascendent, 71 J
centripet, senzitivo-motor, generând apariţia undei H. Pc măsură -v-
ce intensitatea curentului dc stimulare creşte, sc măreşte
amplitudinea undei M şi scade amplitudinea undei H (după
B. Aşgian).
ti
Reeducarea neuro-motorie
g) Nu în ultimul rând, vom revela rolul electromiografiei în stabilirea

diagnosticului de tetanie paratireoprivă, destul de frecvent la adolescente şi tinere. In
acest caz, un traseu polifazic, cu potenţiale ample, în bufeuri, se pune în evidenţă
după garotarea braţului minimum 5 minute şi o serie de ventilaţii profunde ale
plămânului (menite să crească CO, sanguin, deci acidoza). Investigarea are loc în
muşchii interosoşi ai spaţiului II intermetacarpian (Fig. 50).
lliliiii ii imil iii 'ii mii ii i i i

50 msec
100 uV
200uV
50 msec
Fig. 50 - Trasee eleclromiografice: u) Leziunea

plăcii motorii - Miastcnic; h) Bufeuri polifazice în
tetania paratireoprivă (interosoşii spaţiului II, după
garotarc); c) Traseu dc reinervarc în poliomielită.
200pV
500 uV
10 msec 5 msec
u
Examenul electric cu Fantastului este - aşa cum spuneam la început o metodă depăşită. Să
amintim totuşi câteva noţiuni necesare:
a) muşchii şi nervii normali răspund cu aceeaşi intensitate la stimulii faradic şi galvanic, deşi
stimulul galvanic, care se produce la închiderea şi deschiderea curentului produs dc o baterie anodică este
mai lung (1/10 s), faţă dc cel faradic (0,001 s);
b) nervul degenerat nu răspunde la nici-un stimul;
c) muşchiul ai cărui nervi sunt degeneraţi este sensibil la stimuli mai lungi;
d) legea polară: contracţia catodică dc închidere este mai marc decât contracţia anodică dc
închidere, care este mai marc decât contracţia anodică dc deschidere, care, la rândul ei, este mai marc
decât contracţia catodică dc deschidere.
Reacţia de degenerescentă parţială sc traduce prin:
- mărirea pragurilor dc excitaţie pe nerv;
hipocxcitabilitatc faradieă şi hipcrcxcitabilitatc galvanică pc muşchi. Uneori legea polară suferă
derogări, în sensul că pragul este mai mic pentru contracţiile la anod, decât cele dc închidere la catod.
Reacţia de degenerescentă totală se traduce prin:

- excitabilitate nulă pe nerv;
- incxcitabilitatc faradică şi hipocxcitabilitatc galvanică, cu marc întârziere a contracţiei, pentru
muşchi.
Viteza d e c o n d u c e r e n e r v o a s ă s e c e r c e t e a z ă astăzi c u a p a r a t e s p e c i a l c o n s t r u i t e
p e n t r u acest s c o p . Se c e r c e t e a z ă pe nervi m i e ş t i , m a i u ş o r a b o r d a b i l i , c u m ar fi
sciaticul p o p l i t e u e x t e r n sau c u b i t a l u l , d a c ă n u este v o r b a d e u n a n u m e n e r v lezat.
A p a r a t e l e a c e s t e a d e c a r e v o r b i m p o t r e g l a i n t e n s i t a t e a , p a n t a d e i n t r a r e sau d e ieşire,
deci c a r a c t e r u l s t i m u l u l u i , şi au şi r e f e r i n ţ e de b i o f e e d b a c k , d e c i p o t s t i m u l a efortul
p e r s o n a l a l i n d i v i d u l u i p e n t r u p r o d u c e r e a unei a n u m i t e c o n t r a c ţ i i .
C r o n a x i m e t r i a m ă s o a r ă e x c i t a ţ i a î n funcţie d e v i t e z a c u r e n t u l u i e l e c t r i c .
C r o n a x i a este t i m p u l de t r e c e r e al c u r e n t u l u i n e c e s a r p e n t r u a o b ţ i n e p r a g u l c o n t r a c ţ i e i ,
cu o intensitate a curentului egală cu dublul reobazei (reobaza fiind intensitatea n e c e s a r ă
pentru a o b ţ i n e p r a g u l de c o n t r a c ţ i e la o î n c h i d e r e p r e l u n g i t ă a c u r e n t u l u i g a l v a n i c ) .
Datele normale pentru cronaxia muşchilor mai importanţi se găsesc în
A N E X A I.
Tot p e n t r u c e r t i f i c a r e a u n u i d i a g n o s t i c în a c e a s t ă c a t e g o r i e de afecţiuni ne
slujim şi de d a t e l e l a b o r a t o r u l u i ( î n t r e c a r e c r e a t i n e m i a şi c r e a t i n f o s f o k i n a z a p e n t r u
distrofia m u s c u l a r ă p r o g r e s i v ă ) şi u n e o r i de biopsia musculară.
CAPITOLUL 5
EVALUAREA HANDICAPULUI
ÎN INFIRMITATEA MOTORIE CEREBRALĂ
M e t o d e l e de e v a l u a r e a c a p a c i t ă ţ i i f u n c ţ i o n a l e e x p u s e p â n ă aici - m e t o d e
a n a l i t i c e - c a p ă t ă un c a r a c t e r cu totul relativ a t u n c i c â n d i n f i r m i t a t e a m o t o r i e este
g l o b a l ă sau are o o r i g i n e c e n t r a l ă . A c e s t e m e t o d e nu iau şi nu p o t lua în c o n s i d e r a ţ i e
c o o r d o n a r e a m u s c u l a r ă , d u p ă c u m nu ţin s e a m a de faptul că, în cazul l e z i u n i l o r
c e n t r a l e , c o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă este v a r i a b i l ă î n funcţie d e : e m o ţ i e , s t a r e a d e o b o s e a l ă ,
frică, p o z i ţ i a c a p u l u i , s i t u a ţ i i n e o b i ş n u i t e ş.a. In asemenea condiţii, evaluarea
h a n d i c a p u l u i m o t o r trebuie să ţină s e a m a de cu totul alţi factori, decât forţa de e x e c u t a r e
a u n e i m i ş c ă r i . Un test c o r e c t ar t r e b u i să ţ i n ă c o n t şi de t u l b u r ă r i l e s e n z o r i a l e , gradul
şi c a l i t a t e a m i ş c ă r i i , u t i l i t a t e a ei f u n c ţ i o n a l ă , c o m p o r t a m e n t u l i n t e l e c t u a l şi social.
B o b a t h s t a b i l e ş t e p o s i b i l i t ă ţ i l e f u n c ţ i o n a l e şi calitatea lor pe b a z a c u n o ş t i n ţ e l o r
d e s p r e d e z v o l t a r e a n o r m a l ă a c o p i l u l u i . El stabileşte astfel un n u m ă r de p o s t u r i , c a r e
se c a p ă t ă t r e p t a t în e v o l u ţ i a f i l o g e n e t i c ă şi pe care copilul t r e b u i e să p o a t ă să le
a d o p t e , pe m ă s u r ă ce d e z v o l t a r e a sa m o t o r i e se d e s ă v â r ş e ş t e . A m p l i t u d i n e a şi calitatea
m i ş c ă r i i sunt n o t a t e cu valori de la 0 la - 5, d u p ă c u m u r m e a z ă :
0 = postura respectivă nu poate fi obţinută nici pasiv, nici activ, spasticitatca fiind prea puternică,
chiar pentru a aşeza copilul în poziţia dorită;
/ = copilul poate fi aşezat pasiv în poziţia dorită, dar nu poate să-şi menţină singur această
poziţie;
2 = copilul poate să-şi menţină tară suport postura-test, după cc a fost aşezat în mod pasiv în
ca. Spasticitatca sau spasmele incrcurcntc sunt mai puţin puternice şi pot fi controlate
într-o oarecare măsură dc către copil, deşi nu este suficient pentru a putea învinge rezistenţa
spasmului iniţial activ;
.? = copilul poate să sc mişte fără ajutor în poziţia test. dar o face într-un mod anormal (sc
notează ceea cc este vicios în mişcare);
4 - copilul poate să-şi ia singur postura test, ca în mod normal, dar mişcarea este imperfectă
într-un detaliu minor (care va fi notat);
5 = mişcare activă normală.
P o s t u r i l e test sunt: I. D e c u b i t d o r s a l . II. D e c u b i t v e n t r a l . III. î n t o a r c e r e a d i n

d e c u b i t d o r s a l pe o p a r t e . IV: î n t o a r c e r e a din d e c u b i t dorsal în d e c u b i t v e n t r a l . V.
Ş e z â n d , ş o l d u r i l e flectate, c o l o a n a e x t i n s ă . VI. In g e n u n c h i , c a p u l sus, c o l o a n a în
e x t e n s i e . V I I . î n g e n u f l e x i u n e (pe v i n e ) , sprijinit d i n s p a t e . V I I I . î n p i c i o a r e , c ă l c â i e l e
p e sol, ş o l d u r i l e î n e x t e n s i e .
Evaluarea handicapului în infirmitatea motorie cerebrală 95
TABELUL VI
Controlul motricitatii de bază în paralizia spastică (după Bobath)
Data naşterii Diagnostic
Examinator Nume Nume Nume
Testul posturilor şi mişcărilor Data Ohs. Data Obs. Data Obs
Poziţie supinatu
1. Şoldurile şi genunchii flcctaţi în mod total.
Braţele încrucişate, palmele pc umeri.
2. Aceeaşi. întinde M1S.

Întinde M1D.
3. Ridică extremitatea ccfalică.
Poziţie pronată
4. Braţele întinse pc lângă cap. Capul sc ridică în
poziţie mijlocie.
5. Braţele întinse pc lângă corp. Palmele privesc

în jos.
6. Flectează genunchiul stâng, cu şoldul extins.

Flectează genunchiul drept, cu şoldul extins.
7. Trunchiul extins, sprijinit pc antebraţe. Faţa

verticală.
8. Trunchiul este sprijinit numai pc palme, cu

coatele şi şoldurile extinse.
Şezând drept
9. Plantele împreunate. Şoldurile flcctatc şi rotate
în afară la min. 45°.
10. Genunchii extinşi şi membrele inferioare abdusc

90 100°.
11. Gambele flcctatc peste marginea mesei. Hxtindc

genunchiul stâng. Hxtindc genunchiul drept.
In genunchi
12. în „patru labe". Spatele şi gâtul drepte (fără
hipcrcxtcnsic).
a) Greutatea pe cenunchi.
b) Greutatea pc mâini.
13. Şezând pc unul din membrele inferioare flcctatc.

Trunchiul drept, braţele relaxate.
a) Pc genunchiul drept;
b) Pc genunchiul stâng.
14. în genunchi, trunchiul drept, capul în mijloc,

şoldurile extinse, braţele pc laturi.
15. Postură cavaler. Greutatea pc genunchiul drept.

Aceeaşi. Greutatea pc genunchiul stâng.
K l i t l l l l llli'.l liclllu mol I lllllilli i liilllllll .i|»i! i iiiliniillale. m i e i eielu.il 'II
. ilhltHIHIfi laiului I / T e s t a r e a mişcai n \ u i m i t . n e .,• i . n e d u p ă n o r m e l e f u n d a ţ i e i A m a ie.ine pont i ti

Paralizii Infantilă, în ceea CC PţjVCfte foiţa, n o t â n d u - s e de la 0 la 5. Testarea Ircbun
Testul posturilor fi mişcărilor Data t)hs. Data Ohs Data Ohs
însă să a p r e c i e z e şi v i t e z a şi p r e c i z i a m i ş c ă r i i .
Pe vine Viteza m i ş c ă r i i ţ i n e s e a m a de a c c e l e r a ţ i a ei faţă de v a l o a r e a m u s c u l a r ă la cău
16. Călcâiele pc sol, degetele ncflcctatc. Genunchii şe p r o d u c e . E s t e c u n o s c u t faptul că, a t u n c i c â n d un s p a s t i c a r e de făcui o mişcare (are
orientaţi în aceeaşi direcţie ca şi degetele,
c e r c mai m u l t ă forţă, m i ş c a r e a se face m a i încet, cu m a i m u l t ă dificultate. Sc poatt
şoldurile flcctatc, capul în linie cu trunchiul.
c h i a r stabili un r a p o r t , c a r e este i n v e r s p r o p o r ţ i o n a l . în e v a l u a r e a T a r d i e u sc notea :l
Ortostalismul fi elemente de mers cu 1 m i ş c a r e a c a r e e s t e u ş o r î n c e t i n i t ă şi cu L m i ş c a r e a foarte încetinită.
17. Stând. Aliniere corectă. R e g u l a r i t a t e a m i ş c ă r i i ( p r e c i z i a ) e s t e cel d e - a l t r e i l e a e l e m e n t î n aceşti
18. Pclvisul şi trunchiul aliniate după piciorul c a z u r i . D u p ă c u m m i ş c a r e a s e f a c e c u s a c a d e m a r i s a u m i c i , m i ş c a r e a este n o t a ţ i
dinainte. Ambii genunchi extinşi. c u S s a u s.
a) MID înainte; S p a s m u l a n t a g o n i ş t i l o r c a r e se o p u n e m i ş c ă r i i c e r c e t a t e şi face uneori sa apari
b) M1S înainte. chiar mişcarea contrarie se notează cu op (spasm opoziţional).
î n sfârşit, m i ş c a r e a e x e c u t a t ă d e g r u p u l m u s c u l a r r e s p e c t i v s e m ă s o a r ă m I M adi
19. Staţiune unipedă
a) Sprijină greutatea pc Ml drept. (amplitudinea articulară a mişcării respective).
b) Sprijină greutatea pc MI stâng. T e s t a r e a s e face p r i n m i ş c ă r i s i m p l e , o b i ş n u i t e c o p i l u l u i , r e p e t a t e d e M A I mulţi
ori î n a i n t e . Se c e r e astfel c o p i l u l u i să a p u c e un o b i e c t m a i u ş o r sau m a i greu, sa I dlli -
20. Sprijin pe călcâi. MI. Extins şi rotat uşor în
la g u r ă , să se a p l e c e , să se a ş e z e pe un s c ă u n e l etc.
afară. Ambii genunchi extinşi.
Iată un e x e m p l u de n o t a r e : 4 1 S 90, c e e a ce î n s e a m n ă că m i ş c a r e a respei îl >
a) Sc sprijină pc călcâiul drept.
b) Sc sprijină pc călcâiul stâng. se face cu o forţă de v a l o a r e 4, este u ş o r î n c e t i n i t ă , p r e z i n t ă s a c a d e mari şi an 0
a m p l i t u d i n e de 90°.
Evaluarea dezvoltării motorii după Margaret Rood şi după şcoala din
A u t o r i i a t r a g a t e n ţ i a c ă h a r t a a c e a s t a t r e b u i e j u d e c a t ă î n funcţie d e vârsta P h i l a d e l p h i a ( D o m a n ) v o r f i s p e c i f i c a t e î n c a d r u l d e s c r i e r i l o r m e t o d e l o r respet tivi
pat icntului. Valorile 0 p e n t r u u n e l e p o s t u r i p o t c o r e s p u n d e unui c o p i l n o r m a l la o P e n t r u c o p i l u l foarte m i c , în afara c o t a ţ i e i A P G A R , c a r e se face la nil
anumită vârstă. Nu se p o a t e c e r e u n u i c o p i l de 7 luni, de e x e m p l u , să î n d e p l i n e a s c ă v o m m a i c i t a t e s t u l M . S . D u b o w i t z şi V. D u b o w i t z , ca şi pe a c e l a al lui Knobloi h
posturile lest d e o r t o s t a t i s m . A u t o r i i c o n s i d e r ă m i ş c ă r i l e î n c a d r u l a c e s t o r p o s t u r i c a P a s a m a n i c k şi S h e r a r d (85).
absolut n e c e s a r e p e n t r u î n d e p l i n i r e a ulterioară a a c t e l o r m a i c o m p l e x e : ş e d e r e , staţiune, La c o p i l u l m a i m a r e este n e c e s a r ă o e x a m i n a r e m a i c o m p l e x ă , care sa • tipiiiul
mei s etc. U n e o r i h a r t a ia un c a r a c t e r p a r t i c u l a r , u n e l e p o s t u r i fiind i m p o s i b i l e , în t i m p şi p r o b e d e , T e r a p i e O c u p a ţ i o n a l ă , de c o o r d o n a r e , de a b i l i t a t e m a n u a l ă şi dc acti
ce aliclc sunt p e r f e c t n o r m a l e . zilnice mai variate (vezi capitolul următor).
în secţia de R e c u p e r a r e F u n c ţ i o n a l ă N e u r o - M o t o r i e C o p i i , î n c ă de la în 11 ii
Pentru T a r d i e u ş i ş c o a l a sa, e v a l u a r e a deficitului m o t o r î n p a r a l i z i a s p a s t i c ă
în Spitalul de Copii d i n str. Călăraşi, am alcătuit o fişă de testare funcţională, combinAml
i e r e b r a l ă se face - de la 12 s ă p t ă m â n i la 9 ani - pe trei p l a n u r i : S t a ţ i u n e - l o c o m o ţ i e ,
fişa s o ţ i l o r B o b a t h , c e a a S e r v i c i u l u i de R e a b i l i t a r e c o p i i de la Bellevue ('enk'i din
locuri, îmbrăcare - Hrănire.
N e w York ( D e a v e r 51) şi fişele u n o r a u t o r i francezi ( T a r d i e u - 171, C a h u z a c şt ( olitri
Astfel, la 2 ani, copilul trebuie să: 1. Alerge. Să suie şi să coboare singur scările. Să ştie să cadă -45). A c t i v i t ă ţ i l e i m p o r t a n t e , atât p e n t r u d e z v o l t a r e a n e u r o - m o t o r i e (achiziţia UTIOI
pi spate. 2. Construieşte un turn cu 6-7 cuburi. înşiră perle mari. întoarce paginile câte una. Umple posturi), cât şi pentru activitatea zilnică (privind h r ă n i r e a , îmbrăcarea, |oa
u i ipicnjtc, frământă o pastă. 3. îşi scoate pantofii, mâna din mâneca hainei. încearcă să se spele pe mâini deplasarea), probe de dezvoltare motorie ( c u m ar fi staţiunea unipedă, „tumul dl
i ,.i le usuce. Ţine o crăticioară cu două mâini.
cuburi") sunt c o n s e m n a t e în fişa noastră. Fiecare activitate, de la rostogolirea pe burţi
1 a cinci ani - un alt exemplu -: 1. Traversează o stradă puţin frecventată. Sare într-un picior.
2. Desenează un triunghi. 3. încheie nasturi mijlocii pc el. Taie jambou sau brânză la u r c a r e a t r e p t e l o r a l t e r n a t i v , de la p r i n d e r e a u n e i j u c ă r i i la d e c u p a r e a cu foai tei B H
Şi la 7 ani: 1. Coboară singur din autobuz. 2. Taie cu ferăstrăul în linie dreaptă (traforaj) unei i m a g i n i , este n o t a t ă cu 1-6 p u n c t e , astfel î n c â t la v â r s t a de 7 ani v a l o a r e a u-siiilui
Desenează un romb. 3. Face un nod cu buclă dublă. să fie de 100, atât p e n t r u m e m b r u l inferior, cât şi p e n t r u m e m b r u l supei mi la > opilul
n o r m a l . Se p o a t e astfel î n s c r i e pe un grafic e v o l u ţ i a m o t o r i e pentru locomoţii ll
Nivelul funcţional de evoluţie trebuie corelat cu testele de abilitate şi de activităţi p r e h e n s i u n e , de la n a ş t e r e la 7 12 ani, c o m p a r a t i v cu o c u r b ă de e v o l u ţ i e quasi i m u n i i |
zilnice, d e s p r e c a r e v o m vorbi î n c a p i t o l u l u r m ă t o r . C o t a r e a e s t e m u l t mai n u a n ţ a t ă ( rabelul V I I ) .
d e c i l în alte m e t o d e şi se face de la 0 la IV, d u p ă H a n s e n : P e n t r u S t a b i l i r e a Uliui b i l n n | l i u u | i o m i l globul sc adatigă coeficienţi penliii
v o r b i r e , a u z , v e d e r e , m i c l i | ' e u | , i ((.»h ,i e t i m p o r t a m e n l p s i h i c . Şi accsi bilanţ globul
l) Nu există nici-o tulburare decelabilă.
eslc socotii i i o i i n . i l l.i Hm il' | t' I a • .n .1 a i l e ' mu ( l a b e l u l \ ' l l şi I .iln-lul VIII l
/ Tulbutaic uşiiaiâ, pc caic o poale decela numai un specialist.
// I iilluiiaien pn.ile '..i In- observată l.tia sa fie icnanlă pcnliu puiialm T u l b u r ă r i l e (le VIII lllll Hi I li "li I M le d e mmpli'le înl.ii / iei t in ilrtVOlUfl I
/// I ll 11 MI l in fu icnea/a | > 1111 .i 1 < i r 111 in Imn Imtialilalea sa limbajului Iullnii.u11< pinpnu n i pul ll iltilnntli a l e i i.itn p s i h o m l c l c i l u a l e . in . 'iu
/I I iillniiiiieii inie aiul ile (!i,i\,i. nu al linpicilu.l spei,in|a u n i i e s l c a l e i Iul î n s u ş i i c u i n i l w n l i l i l l 111 l'IIIIWl in(e I m n l e jjrnvc
98
Nivelul global de d e z v o l t a r e . C o p i l u l nor
foaia de observaţie a Secţiei de Kecur
Date
Nivel funcţ. x 200
•• cotate şi tratate prec-:

funcţie de QJ (20% d
n oâscrea:
ac n face deosebirea Intre hp& _
- v/r decât w căzu/ in care măcar . -.

- .siiţul negativ al inteligenţei cec.:
•:1 sc face astfel: linie curbă sau i cu..

: închis) la 3 ani; pătratul la 4 1/2 •
^rma generală să nu sc apropie dc JI
cu e d e două unghiuri ascuţite
t o a c indicarea corecta a noţiur,

• mic", .3a spate", ..alături eu
i la care cl trebuie să deosebea
TABELUL VW
Nivelul global de dezvoltare. Copilul normal la 7 ani trebuie să înregistreze 100 de puncte ( d i i
foaia de observaţie a Secţiei de Recuperare funcţională neuro-motorie din Spitalul Clinic Titan'
Date Normal (%)
Nivel funct. x 200

M.I. = - 20
100
Nivel funcţ. x 30
M.S. = - 30
100
Vorbire 10
Auz
Vedere
QŢ. 20
Psihic 10
Total 100
- Deficienţa informaţiei auditive p o a t e fi un al doilea motiv. în cazul în care

a u z u l e s t e deficitar, v o r b i r e a s e v a f o r m a c u d i f i c u l t a t e , i n d i v i d u l v a v o r b i i n c o r e c t .
cu mari diferenţe de tonalitate.
- D e f i c i e n ţ e de p e r c e p ţ i e sau de m o t r i c i t a t e a limbii ( t u l b u r ă r i g n o z i c e , deficienţe
p r a x i c e , s a u p a r a l i z i i a l e m u s c u l a t u r i i l i m b i i ) , c a ş i c e l e ale m u s c u l a t u r i i l a r i n g e l u i .
Tardieu cotează această funcţie după cum urmează: 0 = normal, 1 = tulburări decelate dc un
specialist; II = limbaj înţeles dc către oricine, deşi cu tulburări; III = copilul nu este înţeles decât dc cât:;
cei foarte apropiaţi lui; N = absenţa limbajului sau imposibilitatea dc a fi înţeles.
în fişa despre care vorbim, limbajul (10% din nivelul global) este cotat: 0 = nu vorbeşte; 2 =
vorbeşte nccontrolat; 4 = este greu dc înţeles; 6 = este înţeles de cei din jur; 8 = tulburări uşoare.
A u z u l şi v e d e r e a (câte 5% din nivelul g l o b a l ) s u n t u n e o r i i n t e r e s a t e şi contribuie

la handicapul respectiv. Trebuie examinate, cotate şi tratate precoce.
E v a l u a r e a i n t e l i g e n ţ e i s e face î n f u n c ţ i e d e Q J ( 2 0 % d i n n i v e l u l g l o b a l i
B i n e î n ţ e l e s c ă e s t e c o r e c t c a a c e a s t ă e x a m i n a r e s ă fie f ă c u t ă d e c ă t r e u n specialist,
c a r e v a folosi t e s t e a p r o p i a t e v â r s t e i şi gradului de cultură al individului (Porshe.
Binet-Simon).
Nu credem că greşim, însă, dacă vom enumera câteva date sumare, care pot constitui pentr.
kinctoterapcuţi criterii dc interpretare. Un examen sumar va observa:
- Gnosiile corporale şi faciale. în acest sens, sc va face deosebirea între lipsa dc informaţie -
dcfcctivitatca integrării ei.
- Gnosiile spaţiale. Sc poate cerc reproducerea unor desene simple - o casă, soarele, un drapel
o scară - sau colorarea unor imagini. Examenul nu arc valoare decât în cazul în care măcar unul din
membrele superioare este indemn. Nu trebuie să punem în bilanţul negativ al inteligenţei ceea ce este ;
imposibilitate fizică.
După Gcsscl (60) evoluţia posibilităţilor dc desen la copil sc face astfel: linie curbă sau verticală
la 2 ani; linie orizontală la 2 1/2 ani; cercul (neregulat, dar bine închis) la 3 ani; pătratul la 4 1/2 an.
cerându-sc ca cel puţin trei unghiuri să fie nerotunjite, iar forma generală să nu sc apropie dc un
dreptunghi: triunghiul trebuie să fie reuşit la 5 ani, iar rombul - cu cele două unghiuri ascuţite - la
7 ani. Aceste date sc găsesc în fişa noastră.
Sc testează dc asemenea o r g a n i z a r e a s p a ţ i a l ă ; sc cerc indicarea corectă a noţiunilor
„sus", „jos", „înainte", „înapoi", „lat", „îngust", „mai marc", „mai mic", „la spate", „alături" etc. Ir.
testele psihologice aceste deosebiri privesc copilul dc 5 ani, vârstă la care cl trebuie să deosebească şi
partea dreaptă dc cea stângă.
TABELUL I ///
Profilul dezvoltării ( d u p ă D o m a n - D e l c a t o )
(Scriere) expresie sau mişcare (Citire) recepţie sau senzorii»

Stadiul dez
voltării cere Vârsta
Funcţia
brale Mişcarea Vorbirea Simţul vederii Simţul auzului Simţul pipăitului
mâinii
1 2 3 4 5 6 7 8
VII Scoarţa D = 3 a Sc poate folosi Vocabular complet Folosirea mâinii dc Citirea cuvintelor (cu înţelege întregul voca Cunoaşterea tactilă a
M = 6 a dc un singur pi şi structură a fra partea dominantă preferinţa ochiului bular şi fraze dc sine obiectelor (preferă
I = 8 a cior într-un exer zei Iară greşeală pentru a scrie dominant) stătătoare mâna dominantă)
ciţiu dc îndemâ
n a r e cu p a r t e a
dominantă
VI D = 2 a Merge şi aleargă 2 000 dc cuvinte; Funcţie bimanuală, Recunoaşterea sim înţelege peste 2000 dc D e s c r i e r e a unui o-
M = 4 a cu alternanţă propoziţii scurte dar cu o mână do bolurilor optice şi cuvinte şi fraze simple biect după recunoaş
1 = 5 a completă minantă literare în limita ex terea tactilă
perienţei
V D = 13 1 Merge tară să-şi 10-25 dc cuvinte Mobilizarea simul Deosebirea simbo Pricepe 10-15 cuvinte Deosebirea obiec
M = 28 1 ţină echilibrul cu şi legături dc două tană a mâinilor lurilor optice simple, şi legătura dintre ele telor simple, dar nc-
I = 54 1 braţele cuvinte uşor diferite asemănătoarc
IV D = 8 1 Merge cu braţele 2 cuvinte spon Convergenţa rapidă, înţelege minimum 2 înţelegerea tactilă a
M = 16 1 ridicate pentru tane, cu înţelesul cu a c h i z i ţ i a obser cuvinte dimensiunii a treia a
I = 26 1 a-şi menţine c- just vării dc la simplu la obiectelor netede
chilibrul profund
o
o
(continuare tabelul VIII)
1 2 3 4 5 6 7 8
III Creierul D = 4 1 Sc târăşte pc Prehensiune cu R e c u n o a ş t e r e a unui înţelege semnificaţia Gnozia presiunii

mijlociu M = 8 1 mâini şi ge grifă d e t a l i u î n t r - u n an deplină a zgomotului profunde
1 = 13 1 nunchi - model samblu
hctcrolatcral
II Puntea D = 1 1 Sc târăşte - mo Ţ i p e t e cu reacţii Eliberări vitale C u n o a ş t e r e a contu Reacţie vitală la zgo Sentimentul excita
M = 2 1 del homolatcral ale necesităţilor vi rurilor (siluetei) motul ameninţător ţiei vitale
1 = 4 1 tale
I Bulbul Nou-născut Mişcări ale bra Ţipăt la naştere. Reflex dc prindere Reflex la lumină Tresărire la zgomot Reflex Babinski
ţelor şi picioa Plânge
relor, fără miş
cări ale coloanei
vertebrale
Evaluarea handicapului în infirmitatea motorie cerebrală 101
P e n t r u a d u l ţ i e x i s t ă p r o b e m a i p r e t e n ţ i o a s e , c u m a r f i a c e e a a lui G o o d g l a s s
p Kaplan*.
Sc cere desenarea a:
Ceas - cu cifrele orelor şi cele două limbi arătătoare.
O margaretă - cu petalele desenate simetric.
Elefant. - Crucea roşie (fără să ridice creionul dc pc hârtie). - Un cub, dc la care să sc vadă
-rrafaţa superioară şi două laterale. - O casă văzută în perspectivă, la care să sc vadă acoperişul şi două
După aceiaşi autori* evaluarea apraxiilor sc face cerând bolnavului: 1. Să tuşească, să strănute,
i ^prindă un chibrit; e. Să fluture mâna, să cheme pe cineva cu mâna, să ceară tăcere cu degetul la buze,
n salute; 3. Să se spele pc dinţi, să se bărbierească, să mânuiască ciocanul, fierăstrăul e t c ; 4. Să ia
• unui boxer, a unui jucător dc golf, a soldatului care mărşăluieşte pc loc, să stea, să sc întoarcă
itiâ ori, să sc aşeze. Apoi: să ia o marcă şi să o lipească pc o scrisoare, să aşeze lumânarea în sfeşnic
i o aprindă etc.
Pentru cercetarea g â n d i r i i n o ţ i o n a l e sc cerc definirea unor noţiuni sau obiecte uzuale.
La copii - la 4 ani - definirea sc face prin clemente, atribute nccscnţialc; - „păpuşa este
™_moasă", „mărul este dulce", „găina este albă".
La 5 ani copilul scoate în evidenţă activitatea la care foloseşte obiectul: „păpuşa este de jucat",
irul este dc mâncat", „găina face ouă". La această vârstă copilul poate numi 6 culori.
La 6 ani noţiunile sunt definite prin elemente mai bogate: „păpuşa arc ochi, păr, rochiţă, pantofi",
este rotund, roşu, creşte în pom", „găina arc două picioare şi pene". Copilul arc după această
tă posibilităţi dc abstractizare (organizare logică, clasificare) şi dc a efectua operaţii aritmetice.
Pentru cercetarea m a t u r i z ă r i i s o c i a l - a f c c t i v c , pacientul trebuie urmărit în mediul în
. ire trăieşte, în familie, la locul dc muncă, la şcoală. Sc va observa:
- în ce măsură sc adaptează la o situaţie sau într-un loc nou.
- Dacă este anxios, începe să plângă în faţa unor persoane străine.
- Dacă arc crize dc furie, cu repercusiuni asupra celor din jur.
- Este sociabil, sau arc un comportament autic.
- Dacă este apatic, lipsit dc orice curiozitate.
La copil, este b i n e ca familia să ţină un caiet de n o t e cu observaţii zilnice sau

reriodice.
S ă s u b l i n i e m c ă aceste c â t e v a n o ţ i u n i s u n t valabile p e n t r u nespecialişti. P s i h o l o g i i
o r l u c r a c u c r i t e r i i m a i fine.
Goodglass H., Kaplan R. - The Assessmant ofAphasia and related Disorders - Philadelphia,
Lea & Fcbigcr, 1972.
CAPITOLUL 6
ALTE CRITERII DE EVALUARE

A INFIRMITĂŢII MOTORII
»
Există n u m e r o a s e criterii de a aprecia infirmitatea: incapacitatea de m u n c ă , de

a c o m o d a r e etc. U n e l e criterii iau în c o n s i d e r a ţ i e l o c o m o ţ i a , altele posibilităţile de
a u t o n o m i e , răspunsul la terapia ocupaţională, calitatea prehensiunii etc.
Am ales în cele ce u r m e a z ă c â t e v a e x e m p l e .
A s t f e l , Invaliditatea - i n c a p a c i t a t e a de m u n c ă - e s t e a p r e c i a t ă în ţ a r a n o a s t r ă
î n trei g r a d e d u p ă c u m h a n d i c a p a t u l p o a t e s ă m u n c e a s c ă (gradul III), p o a t e n u m a i
să se a u t o s e r v e a s c ă ( g r a d u l I I ) , sau a r e n e v o i e de o altă p e r s o a n ă p e n t r u îngrijire
(gradul I).
A s u p r a acestei clasificări v o m r e v e n i în P a r t e a a IlI-a, d e d i c a t ă „ H a n d i c a p a t u l u i " .
E v a l u ă r i l e c a r e s e l i m i t e a z ă l a c o n s e m n a r e a a u t o n o m i e i d e l o c o m o ţ i e s u n t fără
a p l i c a ţ i e p e n t r u i n f i r m i t ă ţ i l e c a r e a f e c t e a z ă şi/sau n u m a i m e m b r e l e s u p e r i o a r e . Astfel,
pentru expertiza medico-socială, un comitet american a propus următoarea scară de
locomoţie:
0 = nu poate să şadă fără sprijin;

/ = poate să şadă ncajutat pe scaunul cu rotile, dar nu sc poate mobiliza singur;
2 = sc poate mişca independent (fără ajutorul unei alte persoane) în scaunul cu rotile;
3 = poale merge, asistat dc cineva;
4 = poate merge cu ajutorul asistenţei mecanice;
5 = poate merge cu baston sau cârje;
6 = poate merge singur, fâră nici-un ajutor;
7 = poate merge singur, fără ajutor, parcurgând 50 dc picioare (15,24 m) în 45 s.
După cum sc vede, această scară dc locomoţie este aplicabilă şi altor afecţiuni, ortopedice sau
reumatismale. Ca şi în cazul criteriului autoservirii sc permite şi sc consemnează folosirea unor mijloace
auxiliare (cârje, orteze, fotoliu rulant etc.).
D i n t r e b i l a n ţ u r i l e d e a u t o n o m i e , a m a l e s p e a c e l a a l lui N i c o l e Ferrieu*, e r g o -
terapeută:
Pentru aprecierea gradului dc autonomie individuală, metoda selecţionează 5 funcţii fundamentale

pentru activitatea zilnică:
- funcţie corporală
- funcţie locomotoric
- funcţie dc comunicare
- funcţie domestică şi familială
- funcţie socială.
* Nicole Ferrieu - Encycl. Med.-Chir., Kinesitherapie, 26030 A 10.

Alte criterii de evaluare a infirmităţii motorii 103
Diferitele activităţi zilnice sunt apreciate după cum ele: a) sc pot executa dc către infirm singur,
i. cu anumite dispozitive ajutătoare; b) arc nevoie dc un ajutor ocazional; c) necesită o intervenţie
inentă pentru anumite acte, sau d) este dependent dc ajutorul unei alte persoane. Metoda notează
. tâţtle prin incapacitate, pierdere funcţională iau jenă specifică.
Sc analizează autonomia; sfincteriană, pentru igienă, pentru îmbrăcarc, pentru dezbrăcare, pentru
- ; n t a r c , pentru întoarceri, pentru locomoţie, pentru folosirea mijloacelor dc transport, pentru comunicare,
•«--:ra funcţiile domestice şi familiale, pentru funcţiile sociale. Iată şi câteva exemple detailate:
Funcţie corporală: sfincteriană şi sexuală
Activitate Ajutor tehnic Dificultate de execuţie
Utilizează W.C.-ul
Autonomie anală nocturnă
Autonomie anală diurnă
-jtonomic urinară nocturnă
Autonomie urinară diurnă
.Arc relaţii sexuale
Relaţii sexuale imposibile
funcţiile dc igienă sc consemnează dacă: sc poate spăla pc partea superioară a corpului, sc poate spăla
-: r ă n e a inferioară a corpului, îşi face toaleta intimă, poate intra în baie, sc poate spăla în baie, poate
ii duş, îşi taie unghiile, sc spală pc dinţi, sc machiază (sc rade), îşi spală părul, sc coafează, îşi
_-.,mă îngrijirea personală.
Pentru autonomia domestică şi familială trebuie să: aprindă şi să stingă, să deschidă, să închidă,
lizeze o cheie, să pregătească un dejun, să facă cumpărături, să întreţină curăţenia casei, să întreţină
•ayeria.
Notarea va consemna utilizarea unor mijloace speciale: un cuţit cu mânerul gros, un creion uşor
. erbat, cârje, orteze. dispozitive speciale pentru baie etc., precum şi dacă respectiva activitate sc îndeplineşte
c condiţii sau numai la domiciliul respectiv. Testul este valoros mai ales pentru luarea în evidenţă
s x i a l ă , în.căminc, aziluri, dar şi la domiciliu.
Evaluarea motorie funcţională globală (The Gross Motor Function Measure)

. o m e t o d ă b a z a t ă pe d e z v o l t a r e a m o t o r i e n o r m a l ă a c o p i l u l u i , d e z v o l t a t ă de c ă t r e
tnadienii D. Rusell şi P. R o s e n b a u m cu î n c e p e r e d i n 1 9 8 9 şi r e l u a t ă în F r a n ţ a la
Serviciul d e M e d i c i n ă F i z i c ă ş i R e a d a p t a r e P e d i a t r i c ă „ E s c a l e " d i n Lyon*.
EMFG c u p r i n d e 88 de i t e m u r i , g r u p a t e în 5 r u b r i c i , c o r e s p u n z ă t o a r e n i v e l u r i l o r
nuite d e a c h i z i ţ i e m o t o r i e a l e u n u i c o p i l n o r m a l :
Rubrica A: Poziţia culcat şi rostogolirile
Rubrica B: Poziţia şezând
Rubrica C: P o z i ţ i a în p a t r u l a b e şi şezând
Rubrica D: Poziţia ortostatică
Rubrica E: Mersul, alergarea şi săritura.
Fiecărui item îi sunt descrise o poziţie de debut şi un c o n s e m n privind m o d u l
de e x e c u ţ i e c o r e c t ă . C o t a r e a f i e c ă r u i i t e m se face în 4 p u n c t e :
0 = nu s c h i ţ e a z ă î n c e r c a r e a ;
1 = s c h i ţ e a z ă î n c e r c a r e a ( m a i p u ţ i n de 10%);
Rosenbaum P., Russcll D., Cadman D., Gowland C, Jarvis S., Hardy S. (1990) - Issucs in
mcasuring change in motor function in childrcn with cerebral palsy, Physical Therapy, 70, 2, 125-131.
Russcll D , Rosenbaum P., Lanc M., Gowland C, Goldsmith C, Boycc W. - Training in thc usc
)f thc Gross Motor Function Measure: clinical and mcthodological considcrations, Develop. Med. Child.
leurol., 1992, 34 (9), 20.
Russcll D., Rosenbaum R, Cadman D., Gowland C, Hardy S., Jarvis S. (1989) - Thc gross motor
function measure: A mcans to evaluate thc cffccts of physical therapy, Develop. Med. Child. Neural, 31,
341-352.
Mctton G., Hodgkinson I., Bcrard Carolc - EMFG. Prcscntation dc l'cchclle ct application a
'enfant diplcgiquc spastiquc, 1998, Motricite cerebrale, 19, 1.
2 = î n d e p l i n e ş t e în p a r t e î n c e r c a r e a (între 10 şi m a i p u ţ i n de 1 0 0 % ) ;
3 = îndeplineşte complet încercarea.
R u b r i c i l e nu c o n ţ i n a c e l a ş i n u m ă r de i t e m u r i : r u b r i c a A are 17, r u b r i c a B - 2 0 ,
r u b r i c a C - 14, r u b r i c a D - 13, r u b r i c a E - 2 4 .
Ca a t a r e , scorul fiecărei r u b r i c i se c a l c u l e a z ă în p r o c e n t a j e .
R u b r i c a A - Totalul p u n c t e * 100 = %
fl
R u b r i c a B - Totalul p u n c t e x 100 = %
60
R u b r i c a C - Totalul p u n c t e x 100 = %
42
R u b r i c a C - Totalul p u n c t e x 100 = %
39 >
R u b r i c a E - Totalul p u n c t e x 100 = %
P e n t r u r e a l i z a r e a u n o r p r o b e s e p o a t e s ă fie n e c e s a r e folosirea u n o r a u x i l i a r e
t e h n i c e sau o r t e z e . A c e s t e a v o r f i specificate, p e n t r u fiecare rubrică. R u l o u r i , b a s t o a n e
c v a d r i p o d e , c a n a d i e n e sau s i m p l e sau a p a r a t e p e l v i p e d i o a s e , c r u r o - p e d i o a s e , g a m b i e r e
sau î n c ă l ţ ă m i n t e o r t o p e d i c ă .
î n s e m n ă t a t e a r u b r i c i l o r va v a r i a în funcţie de v â r s t a p a c i e n t u l u i şi g r a v i t a t e a
c a z u l u i . S c o r u l total e s t e c a l c u l a t p e n t r u un copil n o r m a l de 5 ani. P e n t r u c a z u r i l e
g r a v e se au în v e d e r e r u b r i c i l e A şi B ( p o z i ţ i a c u l c a t şi ş e z â n d ) . P e n t r u copii c a r e au
a c h i z i ţ i o n a t m e r s u l i n t e r e s e a z ă r u b r i c i l e D şi E ( o r t o s t a t i s m u l , m e r s u l şi a l e r g a r e a ) .
P a r c u r g e r e a întregului test d u r e a z ă între 45 şi 60 de minute pentru un
kinetoterapeut antrenat.
Studii de fezabilitate, făcute în C a n a d a şi în F r a n ţ a (vezi b i b l i o g r a f i a ) au arătat
v a l i d i t a t e a a c e s t u i test, c o m p a r a b i l c u alte m e t o d e d e e v a l u a r e . S t u d i i l e a u arătat d e
a s e m e n e a s e n s i b i l i t a t e a a c e s t e i m e t o d e la diferite s c h i m b ă r i , în special la efectele
t e r a p e u t i c e , ca şi r e p r o d u c t i b i l i t a t e a lui ( d e către acelaşi sau alţi k i n e t o t e r a p e u ţ i ) .
A u t o r i i d a u c â t e v a detalii p r i v i n d e x a m i n a r e a ;
- C o p i l u l t r e b u i e să fie î m b r ă c a t lejer: şort şi m a i o u , fără î n c ă l ţ ă m i n t e .
- Sala de e x a m i n a r e t r e b u i e să fie s p a ţ i o a s ă , l u m i n o a s ă , b i n e î n c ă l z i t ă . Se va
p e r m i t e p ă r i n ţ i l o r sau î n s o ţ i t o r i l o r să asiste.
- E x a m i n a r e a t r e b u i e să se facă în c a l m , c o p i l u l fiind încurajat să d e p u n ă
efortul n e c e s a r . D a c ă p r o b e l e de la î n c e p u t u l unei r u b r i c i p a r uşor de e x e c u t a t , se
p o a t e t r e c e p e s t e ele l a p r o b e l e u r m ă t o a r e s o c o t i n d u - s e r e a l i z a t e .
- R u b r i c i l e 1, 2 şi 3 se p o t e x e c u t a pe un covor, r u b r i c i l e 4 şi 5 ( s t a ţ i u n e şi
m e r s ) s e v o r e x e c u t a p e u n sol n e t e d ( c u e x c e p ţ i a i t e m u r i l o r 5 2 , 6 0 , 6 1 , 6 2 , care p o t
fi de a s e m e n e a executate pe covor.
- Vor fi p r e g ă t i t e d i n t i m p m a t e r i a l e l e n e c e s a r e : î n s e m n a r e a pe sol a d o u ă linii
de c â t e 6 m, d e s p ă r ţ i t e de 20 c m , a u n u i c e r c cu d i a m e t r u l de 60 c m , c â t e v a j u c ă r i i ,
o b a n c ă , o m â n ă c u r e n t ă sau b a r e p a r a l e l e , un c r o n o m e t r u , o m i n g e de m ă r i m e a u n e i
m i n g i de fotbal, c i n c i t r e p t e cu r a m p ă , un t a b u r e t pe rotile.
S e v o r p e r m i t e copilului cel m u l t trei încercări p e n t r u f i e c a r e p r o b ă . C o o p e r a r e a
c o p i l u l u i e s t e i n d i s p e n s a b i l ă . P e n t r u cei r ă u voitori se p o t folosi j u c ă r i i , încurajări,
observarea reuşitelor în decursul examinării, repetarea unor p r o b e la sfârşitul examinării.
D a c ă e v a l u a r e a e s t e n e c o n c l u d e n t ă s e v a p r o g r a m a e x a m e n u l î n altă zi.
Vom cita n u m a i d o u ă d i n c e l e cinci r u b r i c i :
Item A. Culcat şi rostogoliri Cotaţii
1. Dccubit Dorsal - Capul po linia mediană. întoarce capul 0

păstrând simetria membrelor.
2. Idem - Duce mâinile pc linia mediană; degetele sc ating. 0
3. Idem - Ridică capul la 45° 0
4. Idem - Flectează coapsa şi g e n u n c h i u l drept în toată 0
amplitudinea.
5. Idem - Flectează coapsa şi g e n u n c h i u l stâng în toată 0
amplitudinea.
6. Idem - întinde membrul superior drept. Mâna trece dc linia 0
mediană, în direcţia unei jucării.
7. Idem - Pentru membrul superior stâng. 0
8. Idem - Sc rostogoleşte în dccubit ventral, trecând pc partea 0
dreaptă.
9. Idem - Pc partea stângă. 0
10. Dccubit ventral - ţine capul drept. 0
11. Idem cu sprijin pc antebraţe - Ţine capul drept, coatele extinse. 0
Pieptul ridicat dc la sol.
12. Idem - sc sprijină numai pc antebraţul drept, celălalt membru 0
superior întins înainte.
13. Idem - sc sprijină pc antebraţul stâng. 0
14. Idem - sc rostogoleşte în dccubit dorsal prin dreapta. 0
15. Idem - sc rostogoleşte prin stânga. 0
16. Din dccubit ventral sc întoarce 90° la dreapta, servindu-sc dc 0
extremităţi.
17. Idem - spre stânga. 0
Fiecare item este explicat în ceea ce priveşte cotaţia, poziţia de plecare,

c o n s e m n e . Iată câteva e x e m p l e :
Itemul 1. 0 = nu m e n ţ i n e c a p u l pe linia m e d i a n ă ; / = m e n ţ i n e c a p u l pe linia
m e d i a n ă 1 la 3 s e c ; 2 = m e n ţ i n e c a p u l pe linia m e d i a n ă , î n t o a r c e c a p u l , e x t r e m i t ă ţ i l e
fiind a s i m e t r i c e ; 3 = î n t o a r c e c a p u l , e x t r e m i t ă ţ i l e fiind s i m e t r i c e .
Poziţia de p l e c a r e : C a p u l p e linia m e d i a n ă şi, d a c ă e s t e p o s i b i l ,
m e m b r e l e superioare în repaus şi simetrice (nu neapărat în lungul corpului).
C o n s e m n e : C e r e ţ i c o p i l u l u i s ă î n t o a r c ă c a p u l într-o p a r t e ş i î n c e a l a l t ă sau
s ă u r m ă r e a s c ă u n o b i e c t . S e p o a t e cere c o p i l u l u i s ă n u m i ş t e m e m b r e l e s u p e r i o a r e sau,
în cazul u n u i c o p i l m i c , c a r e ar î n c e r c a să a t i n g ă o b i e c t u l , se va o b s e r v a d a c ă m i ş c ă r i l e
m e m b r e l o r s u p e r i o a r e s u n t s i m e t r i c e sau a s i m e t r i c e .
P e n t r u o c o t a ţ i e 2 t r e b u i e să existe o a s i m e t r i e e v i d e n t ă , în funcţie de p o z i ţ i a
capului.
[temui 14. 0 = nu s c h i ţ e a z ă r o s t o g o l i r e a ; 1 = s c h i ţ e a z ă r o s t o g o l i r e a ; 2 = se
r o s t o g o l e ş t e p a r ţ i a l ; 3 = se r o s t o g o l e ş t e în d e c u b i t d o r s a l t r e c â n d p r i n p a r t e a d r e a p t ă .
P o z i ţ i a d e p l e c a r e - Instalaţi copilul î n d e c u b i t v e n t r a l , c u m e m b r e l e
în p o z i ţ i e c o n f o r t a b i l ă şi c a p u l a ş e z a t de p r e f e r i n ţ ă pe sol.
C o n s e m n e - încurajaţi copilul s ă s e r o s t o g o l e a s c ă î n d e c u b i t dorsal, t r e c â n d

p r i n p a r t e a d r e a p t ă , făcând c h i a r o d e m o n s t r a ţ i e . La c o p i l u l m i c se p o t folosi j u c ă r i i .
N u s e a c c e p t ă p o z i ţ i o n a r e a m e m b r e l o r s u p e r i o a r e î n aşa fel î n c â t c o p i l u l s ă c a d ă p e
spate, fără să ridice capul. Orice î n c e r c a r e de î n t o a r c e r e spre dreapta trebuie
c o n t a b i l i z a t ă . S e v a atribui cotaţia 3 c h i a r d a c ă d u p ă r o s t o g o l i r e m e m b r e l e inferioare
rămân încrucişate.
Item D. Ortostatismul Cotatie
52. De la sol: sc ridică ţinându-sc dc o bancă. 0 1 2 3

53. în picioare, menţine poziţia fără sprijin cu membrul superior 0 1 2 3
3 sec.
54. în picioare, sprijinindu-sc cu o mână ridică piciorul drept 0 1 2 3
3 sec.
55. Idem - piciorul stâng. 0 1 2 3
56. în picioare, menţine poziţia fără sprijinul membrului superior 0 1 2 3
20 sec.
57. Idem - ridică piciorul stâng, fără sprijin cu membrul superior, 0 1 2 3
10 sec.
58. Idem - piciorul drept. 0 1 2 3
59. Aşezat pc banca suedeză: sc ridică în picioare fără să sc ajute 0 1 T 3
dc membrul superior.
60. Din în genunchi: sc ridică în picioare trecând prin postura 0 1 2 3
„cavaler", folosindu-sc dc membrul inferior drept, fără să sc
ajute dc membrul superior.
61. Idem - foiosindu-sc dc membrul superior slâng 0 1 2 3
62. Din în picioare sc apleacă până la aşezat pc sol, fără ajutorul 0 1 2 3
membrului superior
63. în picioare, atinge poziţia ghemuit fără ajutorul membrului 0 1 2 3
superior
64. în picioare, ridică un obiect dc jos, fără sprijin cu membrul 0 1 2 3
superior, revenind la poziţia iniţială.
TOTAL RUBRICA D
Ş i î n a c e s t caz, există explicaţii p e n t r u fiecare i t e m . D e e x e m p l u :

hemul 56 - 0 = nu m e n ţ i n e o r t o s t a t i s m u l fără sprijinul m e m b r e l o r s u p e r i o a r e ;
1 = m e n ţ i n e p o z i ţ i a , fără sprijin mai p u ţ i n de 3 s e c ; 2 = m e n ţ i n e p o z i ţ i a , fără sprijin,
î n t r e 3 şi 19 s e c ; 3 = m e n ţ i n e p o z i ţ i a , fără ajutorul m e m b r e l o r s u p e r i o a r e , p e s t e
2 0 sec.
P o z i ţ i a d e p l e c a r e : Instalaţi copilul confortabil î n p i c i o a r e , mai degrabă
pe sol, d e c â t pe un covor. C o p i l u l p o a t e î n c e p e p r i n a se ajuta de m e m b r e l e s u p e r i o a r e ,
p e n t r u ca apoi să-şi dea d r u m u l şi să se m e n ţ i n ă fără ajutor.
C o n s e m n e - C e e a c e d e o s e b e ş t e a c e s t item d e iteinul 5 3 n u este tipul d e
s u s ţ i n e r e , c i t i m p u l cât p o z i ţ i a este m e n ţ i n u t ă . C o p i l u l p o a t e s c h i m b a poziţia, dar fără
să facă v r e u n p a s în o r i c a r e d i r e c ţ i e .
C o p i i i m a i m a r i v o r fi încurajaţi să n u m e r e s e c u n d e l e .
hemul 57- 0 = nu r i d i c ă p i c i o r u l stâng, fără sprijin cu m e m b r u l s u p e r i o r ; / =

ridică p i c i o r u l s t â n g , fără sprijin, m a i p u ţ i n de 3 s e c ; 2 = r i d i c ă p i c i o r u l stâng, fără
sprijin, de la 3 la 9 s e c ; 3 = r i d i c ă p i c i o r u l stâng, t a r ă sprijin, m a i m u l t de 10 sec.
P o z i ţ i a d e p l e c a r e - Instalaţi c o p i l u l c o n f o r t a b i l î n p i c i o a r e , fară s ă s e
sprijine c u m e m b r e l e s u p e r i o a r e .
C o n s e m n e - C o p i i i m a i m a r i p o t f i încurajaţi s ă m e n ţ i n ă p o z i ţ i a m a i m u l t
timp, i n f o r m â n d u - i a s u p r a c r o n o m e t r a j u l u i . P e n t r u copiii m a i m i c i p o a t e f i n e c e s a r o
d e m o n s t r a ţ i e , p e n t r u a fi siguri că au î n ţ e l e s acest item.
hemul 64 - 0 = nu s c h i ţ e a z ă m i ş c a r e a ; 1 = s c h i ţ e a z ă î n c e r c a r e a de a r i d i c a un
obiect de pe sol; 2 = r i d i c ă un o b i e c t de pe sol, a j u t â n d u - s e de m e m b r e l e s u p e r i o a r e ;
3 = r i d i c ă un o b i e c t de pe sol, fără ajutor şi r e v i n e la p o z i ţ i a în p i c i o a r e .
P o z i ţ i a d e p l e c a r e - Instalaţi c o p i l u l î n m o d c o n f o r t a b i l î n p i c i o a r e , p e
sol sau pe covor. C o p i l u l t r e b u i e să p o a t ă să se m e n ţ i n ă în p i c i o a r e fără sprijin p e n t r u
a a b o r d a a c e s t i t e m . P e n t r u c o t a ţ i a 1 şi 2 se a d m i t e să se sprijine cu o m â n ă . A ş e z a ţ i
pe sol o j u c ă r i e u ş o r de ridicat.
C o n s e m n e - Cereţi copilului să ridice jucăria şi să revină în picioare. Unul
sau d o u ă t e s t e s u n t n e c e s a r e p e n t r u a v e d e a d a c ă c o p i l u l are n e v o i e de sprijin. P e n t r u
cotaţia 3 r i d i c a r e a o b i e c t u l u i şi r e v e n i r e a t r e b u i e să se facă fără ajutor. P e n t r u c o t a ţ i a
2 t r e b u i e r i d i c a t ă j u c ă r i a şi r e v e n i t la p o z i ţ i a iniţială. Sprijinul cu un m e m b r u s u p e r i o r
se p o a t e face pe c o r p u l său sau pe sol p e n t r u e c h i l i b r a r e .
Testul, în î n t r e g i m e a lui, t r a d u s , va fi în c u r â n d p u b l i c a t .
I n sfârşit, v o m m a i cita c â t e v a teste folosite p e n t r u a p r e c i e r e a dexterităţii
m a n u a l e , atât p e n t r u s c o p u r i t e r a p e u t i c e , cât ş i î n v e d e r e a e v a l u ă r i i c a p a c i t ă ţ i i d e
muncă.
Testul „ B l o c u r i l o r " şi al „ C u t i e i " . într-o cutie cu d o u ă d e s p ă r ţ i t u r i , s e p a r a t e
p r i n t r - u n p l a n î n a l t de 20 c m , se g ă s e s c 150 de c u b u r i cu l a t u r i l e de 2,5 c m . Testul
c o n s t ă î n n u m ă r u l d e c u b u r i p e care p a c i e n t u l r e u ş e ş t e s ă l e t r e a c ă d i n t r - o d e s p ă r ţ i t u r ă
într-alta în t i m p de un m i n u t . Testul p o a t e fi p r e c e d a t de o p r o b ă p r a c t i c ă de 15 sec.
Se p o a t e face şi o p r o b ă de r e z i s t e n ţ ă , c r o n o m e t r â n d t i m p u l în c a r e p a c i e n t u l face
a c e a s t ă t r a n s f e r a r e în m o d r a p i d , î n a i n t e de a o b o s i ( F i g . 5 1 ) .
Fig. 51 - Testul blocurilor şi al cutiei (din: Occuputional Therapy, 176).

Testul C r a w f o r d este un test de fineţe a d e x t e r i t ă ţ i i . Pe d o u ă s u p r a f e ţ e se

găsesc 42 de găuri, de o p a r t e r e a l i z a t e , pe alta insuficient r e a l i z a t e . Un n u m ă r de
de ş u r u b u r i , a c e , sau b u t o a n e sunt folosite p e n t r u a fi i m p l a n t a t e în a c e s t e găuri.
Se tac c i n c i î n c e r c ă r i , d i n t r e c a r e p r i m a e s t e c o n s i d e r a t ă de p r o b ă . T i m p u l n e c e s a r
- e n t r u î n d e p l i n i r e a c e l o r l a l t e p a t r u p r o b e (fiecare a 36 de o b i e c t e ) r e p r e z i n t ă scorul.
Testul c a d r u l u i de s c o a b e a fost i m a g i n a t p e n t r u a p r e c i e r e a m a n u a l i t ă ţ i i fine.
în v e d e r e a s e l e c ţ i o n ă r i i t i n e r i l o r p e n t r u activităţi m a n u a l e . Se foloseşte un c a d r u cu
d o u ă r â n d u r i de câte 25 de g ă u r i , c e n t r a t e şi s c o a b e , b u t o n i şi şaibe.
î n p r i m a p r o b ă , t r e b u i e i n t r o d u s e î n g ă u r i s c o a b e l e d e m e t a l , cât m a i adânc
posibil. Testul n u m ă r ă câte s c o a b e sunt i n t r o d u s e în 30 sec. în altă p r o b ă , se i n t r o d u c e
intr-o g a u r ă o şaibă, apoi un b u t o n , o a d o u a ş a i b ă şi o s c o a b ă . S c o r u l este realizat
d e n u m ă r u l d e a s e m e n e a c o n s t r u c ţ i i r e a l i z a t într-un m i n u t .
O serie de alte m o d a l i t ă ţ i de a p r e c i e r e a funcţiei m o t o r i i g l o b a l e vor fi e x p u s e
î n c a d r u l m e t o d e l o r a u t o r i l o r r e s p e c t i v i (vezi m e t o d e l e B o b a t h , P h e l p s , M a r g a r e t
Rood, Temple Fay).
U n e o r i sunt folositoare d o c u m e n t e fotografice şi, m a i ales, c i n e m a t o g r a f i c e .
CAPITOLUL 7
EXAMENUL NEURO-MOTOR
ÎN PRIMUL AN DE VIATĂ
!
LIGIA ROBĂNESCU
E x a m e n u l a c e s t a t r e b u i e să fie s i m p l u şi să se facă r a p i d , în c a d r u l c o n s u l t u l u i
general pediatric.
A n a m n e z ă t r e b u i e să ne i n f o r m e z e a s u p r a naşterii, a e v e n t u a l e l o r dificultăţi,
n o t a A P G A R . Ne v o m i n t e r e s a a s u p r a : - r i t m u l u i v e g h e / s o m n şi a calităţii s o m n u l u i ;
- calităţii s u p t u l u i şi d e g l u t i ţ i e i ; - calităţii p l â n s u l u i (ascuţit, d i s c o n t i n u u , g e a m ă t , cu
c i a n o z ă ) ; - e v e n t u a l i t ă ţ i i u n o r c o n v u l s i i ( g e n e r a l i z a t e sau l o c a l i z a t e ) .
E x a m e n u l craniului p r i v e ş t e p e r i m e t r u l cranian, m ă r i m e a şi c a r a c t e r u l tensionat
sau d e p r i m a t al f o n t a n e l e i a n t e r i o a r e . L ă ţ i m e a de 4 - 5 mm a s u t u r i l o r s a g i t a l ă şi
p a r i e t o - o c c i p i t a l ă nu au s e m n i f i c a ţ i e p a t o l o g i c ă în p r i m e l e s ă p t ă m â n i . D i n c o n t r a , o
d i m e n s i u n e d e 2 - 3 m m a suturii p a r i e t o - t e m p o r a l e p o a t e f i s e m n u l u n e i h i p e r t o n i i
intracraniene.
î n c h i d e r e a p r e c o c e a f o n t a n e l e i a n t e r i o a r e şi a suturii p a r i e t o - t e m r r o r a l e p o t
s u g e r a p e r i c o l u l u n e i atrofii c e r e b r a l e .
E x a m e n u l ocular p o a t e c o n s e m n a : - hipertonia ridicătorilor p l e o a p e i superioare;
- p r i v i r e a în „ a p u s de s o a r e " , în c a r e irisul este parţial a c o p e r i t de p l e o a p a inferioară;
- s t r a b i s m u l c o n v e r g e n t sau d i v e r g e n t ( d e v i e r e a c o n s t a n t ă p e s t e 5° n e c e s i t ă e x a m e n
de s p e c i a l i t a t e ) şi/sau n i s t a g m u s u l , c a r e p e r m a n e n t fiind s e m n i f i c ă o p a t o l o g i e de
origine cerebrală.
D i n p u n c t u l de v e d e r e al d e z v o l t ă r i i s e n z o r i a l e se va n o t a m o d u l în c a r e sugarul
u r m ă r e ş t e o sursă de l u m i n ă şi p r o d u c e r e a reflexului c o h l e o - p a l p e b r a l ( î n c h i d e r e a
b r u s c ă a p l e o a p e l o r la z g o m o t u l lovirii p a l m e l o r , la o d i s t a n ţ ă de 30 cm de u r e c h e a
copilului).
E x a m e n u l posturilor şi al activităţii motorii spontane. Se va ţine cont de
c a r a c t e r u l p e r m a n e n t , o c a z i o n a l sau p r e f e r e n ţ i a l a l u n o r p o s t u r i . V o m o b s e r v a :
a ) R T C A s p o n t a n , sau p o s t u r a l ;
b) Hipertonia anormală a extensorilor gâtului, eventual opistotonus, antrenând
întreaga musculatură extensoare a rahisului;
c) P u m n i i p e r m a n e n t î n c h i ş i se î n t â l n e s c la n o u - n ă s c u ţ i în s t a r e de v e g h e , dar
în s o m n se d e s c h i d . D u p ă 2 luni, m â i n i l e sunt cel m a i a d e s e a d e s c h i s e . M e n ţ i n e r e a
p u m n i l o r î n c h i ş i p e r m a n e n t , c u p o l i c e l e î n p a l m ă are p r o g n o s t i c n e f a v o r a b i l ;
d) A s i m e t r i a p o s t u r i i m e m b r e l o r p o a t e s u g e r a o a s i m e t r i e a t o n u s u l u i p a s i v ;
e ) P a r a l i z i a facială, e v i d e n t ă m a i ales î n t i m p u l p l â n s u l u i ;
f) Motilitatea spontană, viteza, intensitatea şi cantitatea mişcărilor copilului. în
m o d p a t o l o g i c , a c e a s t a p o a t e f i : s ă r a c ă , e x c e s i v ă sau a s i m e t r i c ă . S e v a n o t a e x i s t e n ţ a
•unor s t e r e o t i p i i ( m i ş c ă r i ale m e m b r e l o r c a r e s e r e p e t ă î n t r - u n m o d i d e n t i c ) .
De asemenea, se pot constata mişcări anormale: tremor continuu, salve de
m i ş c ă r i c l o n i c e . tresăriri f r e c v e n t e , m i ş c ă r i p e r m a n e n t e d e m a s t i c a ţ i e sau s u p t ;
g ) R i g i d i t a t e a labilă s e p o a t e o b s e r v a m a i ales prin h i p e r e x t e n s i a g a m b e i ş i
p i c i o r u l u i şi/sau p r o n a ţ i a a n t e b r a ţ u l u i .
Examinarea tonusului pasiv al musculaturii membrelor va fi redat după
Claudine Amiel-Tison şi Albert Grenier (69).
Se c e r c e t e a z ă e x t e n s i b i l i t a t e a d i v e r s e l o r s e g m e n t e , în stare de v e g h e , a p r e c i i n d - o
ca reflex al funcţiilor m o t o r i i şi nu ca a n a l i z ă a r t i c u l a r ă .
a) Unghiul adductorilor. în d e c u b i t d o r s a l se face extensia şi a b d u c ţ i a m e m b r e l o r
inferioare, notându-se unghiul realizat, eventual asimetria.
b) Proba călcâi-ureche. în d e c u b i t d o r s a l , prin flectarea ş o l d u r i l o r se î n c e a r c ă
d u c e r e a c ă l c â i e l o r l a u r e c h e (vezi F i g . 5 2 ) . B a z i n u l n u t r e b u i e s ă s e r i d i c e d e p e
p l a n u l m e s e i . La d o u ă luni u n g h i u l de flexie este de 100°, la 9 l u n i este de 150°. Se
v a n o t a t e n s i u n e a i s c h i o g a m b i e r i l o r . F l e x i a f i x a t ă a ş o l d u r i l o r este u n s e m n a n o r m a l
din p r i m e l e s ă p t ă m â n i .
c) Unghiul popliteu. în a c e e a ş i p o z i ţ i e se face flexia c o a p s e l o r de o p a r t e şi
alta a a b d o m e n u l u i şi e x t i n z â n d u - s e g e n u n c h i i se va e v a l u a b i l a t e r a l u n g h i u l d i n t r e
c o a p s ă şi g a m b ă . La d o u ă luni u n g h i u l este de c i r c a 100°, la 9 luni de 160°. O
asimetrie de 10-20° este semnificativă.
d) Unghiul de dorsiflexie al piciorului. Se e x e c u t ă flexia d o r s a l ă a p i c i o r u l u i
prin presiune cu policele pe planta copilului. Manevra se execută cu genunchiul
e x t i n s . Se m ă s o a r ă u n g h i u l d i n t r e faţa d o r s a l ă a p i c i o r u l u i şi g a m b ă . D a c ă m i ş c a r e a
28săpf JOsJp/- JSsjp/ 3t&p/ Jâsăp/ 38 sM tff &?p/.

f/f/rte Ăf//c/0//re f/ari<t ce tor 0tper/or> rtM/te
mj/ c/j/j 6tt/rjc/j// pjf/ir membri ///per/ari
M/'/ad/ne
A//J/7WJ
od
CJ//,'/'/ -
oh
i/rec/'/e
//t/p/?/ 150" r/0

0
/00° SO"
pop///eu
o < b
(///<////
p/i/do - pre/r/j/t/r
pre/r/j/t/r
l/Jm/Z/C?
t?
t?
/tjirt-i'/ </
/tjirt-i'/ </
w/c/ar/y.;
w/c/ar/y.;
„ft//<7f£//w
fteee/z/res /l/â///t/re s////e//a.?re ///cep/// Pe reren/re Mto/trcere /Yere/t/rej m

i/r f/ex/ej fetrt/e/itpo/o/ie cfre înf/ţiie/jp f/ex/e /</{//oj
me/nore/or /// f/t'Xtf (/}/////;/âJ/3 //?/'///////j/P //>
rj/r.'/// m e/rfynae e/t/ fjf/f/J ex/et/s/e fc///,P./~
s///irr/a<tre
Fig. 52 - Examenul neurologic al nou-născutului - evoluţia tonusului pasiv (după M. Stocncscu

- Ghid de dale pediatrice, Edit. Medicală. Bucureşti. 1985).
rapidă g e n e r e a z ă u n u n g h i m a i m a r e c u p e s t e 10°, există i n d i c a ţ i a u n u i reflex m i o t a t i c

exagerat. (Fig. 5 2 ) .
e) Manevra fularului. în d e c u b i t d o r s a l , se s u s ţ i n e c o p i l u l într-o p o z i ţ i e
semiînclinată, cotul e x a m i n a t o r u l u i sprijinindu-se p e m a s ă . C u c e a l a l t ă m â n ă s e p r i n d e
m â n a s u g a r u l u i , t r ă g â n d - o spre u m ă r u l o p u s . E x i s t ă trei p o s i b i l i t ă ţ i :
- cotul c o p i l u l u i nu a t i n g e linia m e d i a n ă ( = 1 ) ,
- c o t u l d e p ă ş e ş t e linia m e d i a n ă ( = 2 ) ,
- m i ş c a r e a este a m p l ă , nu î n t â m p i n ă r e z i s t e n ţ ă , b r a ţ u l î n c o n j o a r ă g â t u l ( = 3 ) .
f) Balansarea picioarelor. Se s c u t u r ă s i m u l t a n a m b e l e p i c i o a r e , p r i z a fiind la
:: \ elul gleznelor. Se o b s e r v ă d a c ă a m p l i t u d i n e a m i ş c ă r i l o r nu este i d e n t i c ă de a m b e l e
părţi.
g) Flexia mâinii pe antebraţ. Se m ă s o a r ă u n g h i u l format de p a l m ă cu faţa
a n t e r i o a r ă a a n t e b r a ţ u l u i . Se n o t e a z ă n u m a i e v e n t u a l a a s i m e t r i e .
h) Balansarea mâinilor. Se p r o c e d e a z ă ca la b a l a n s a r e a p i c i o a r e l o r .
i) Rotaţia capului. Se î n t o a r c e c a p u l s p r e fiecare umăr. Se n o t e a z ă n u m a i
existenţa unei asimetrii.
E x a m i n a r e a tonusului pasiv al axului corpului
a) Flexia repetată a capului. în c a z u r i p a t o l o g i c e se r e l e v ă o h i p e r t o n i e a
e x t e n s o r i l o r g â t u l u i , p â n ă la b l o c a r e a m i ş c ă r i i .
b) Flexia ventrală a trunchiului. C o p i l u l are g e n u n c h i i flectaţi. este p r i n s de
c o a p s e , astfel încât t r u n c h i u l să se c u r b e z e , g e n u n c h i i a v â n d t e n d i n ţ a de a se a p r o p i a
d e b ă r b i e . D a c ă g e n u n c h i i a t i n g b ă r b i a , a c e a s t ă flexie p a s i v ă este e x a g e r a t ă , iar d a c ă
flexia nu se p o a t e r e a l i z a , t r u n c h i u l se r i d i c ă d r e p t , ca o p l a n ş ă .
c) Extensia trunchiului. în d e c u b i t lateral, se m e n ţ i n e c o l o a n a l o m b a r ă cu o
m â n ă , iar cu c e a l a l t ă se e x e c u t ă o t r a c ţ i u n e pe m e m b r e l e inferioare. în m o d n o r m a l ,
curbura coloanei vertebrale nu se modifică.
- O flexie şi o e x t e n s i e e x a g e r a t ă s u g e r e a z ă o h i p o t o n i e g l o b a l ă .
- F l e x i a l i m i t a t ă şi e x a g e r a r e a e x t e n s i e i s e m n i f i c ă o r e l a t i v ă h i p e r t o n i e a
m u ş c h i l o r e x t e n s o r i ai r a h i s u l u i .
d) Flexia laterală a trunchiului se face d i n d e c u b i t d o r s a l , o m â n ă a
e x a m i n a t o r u l u i fixând flancul, iar c e a l a l t ă , p r i n z â n d g a m b e l e , face o t r a c ţ i u n e b l â n d ă
de o p a r t e , a p o i în p a r t e a cealaltă. Se va n o t a d a c ă flexia laterală a c o r p u l u i -
c o n t r o l a t e r a l - este e x a g e r a t ă sau se p r o d u c e în m o d a s i m e t r i c .
E v a l u a r e a t o n u s u l u i activ. O c u p ă u n rol p r e p o n d e r e n t î n e v a l u a r e , a c e a s t a
i a c â n d u - s e p r i n p o z i ţ i o n ă r i p a s i v e , l a c a r e s u g a r u l t r e b u i e s ă r ă s p u n d ă într-un a n u m i t
mod.
a ) M a n e v r a „ r i d i c a r e a î n ş e z â n d " a p r e c i a z ă flexorii c a p u l u i . D i n d e c u b i t dorsal,
c o p i l u l este ridicat c u b l â n d e ţ e î n p o z i ţ i e ş e z â n d . L a î n c e p u t , c a p u l c a d e p e s p a t e ,
apoi flexorii c a p u l u i a d u c c a p u l î n a i n t e , c h i a r a n t e r i o r p o z i ţ i e i v e r t i c a l e .
D e p l a s a r e a c a p u l u i este a n o r m a l ă c â n d ( d u p ă 3 l u n i ) :
- c a p u l c a d e b a l a n t pe spate, a p o i - d u p ă t r e c e r e a liniei v e r t i c a l e - c a d e
anterior;
- există un dezechilibru p e r m a n e n t între extensori şi flexori, de obicei în favoarea
e x t e n s o r i l o r . în a c e s t caz, nici c â n d c o p i l u l este a p l e c a t în faţă c a p u l nu c a d e anterior.
b ) M a n e v r a inversă s e face d i n ş e z â n d , a p l e c a t î n a i n t e . E x a m i n a t o r u l face
p r o i e c ţ i a pe s p a t e , ţ i n â n d c o p i l u l de la n i v e l u l u m e r i l o r . Şi aici c a p u l p o a t e fi b a l a n t
(în funcţie de g r a v i t a ţ i e ) , sau p o a t e a v e a o p r e d o m i n a n t ă a extensorilor, în c a z u r i l e
anormale.
L a copilul n o r m a l c o n t r o l u l c a p u l u i a p a r e î n t r e d o u ă ş i p a t r u luni, m e n ţ i n e r e a
c a p u l u i fiind p o z i t i v ă , d a c ă c a p u l este ţ i n u t în axul c o r p u l u i m i n i m u m 15 sec.
1 12 Reeducarea neuro-motorie
c) A c h i z i ţ i a p o z i ţ i e i ş e z â n d cu ajutor t r e b u i e să se facă p â n ă la v â r s t a de 5 luni.

Sugarul exercită o tracţiune asupra policelor examinatorului, pe care acesta le aşează
în p a l m e l e c o p i l u l u i . A c e a s t ă m i ş c a r e v o l u n t a r ă a c o p i l u l u i e s t e c o m p l e t diferită de
„reflexul de p r i n d e r e " , în c a r e se p r o d u c e o c o n t r a c ţ i e t o n i c ă în toţi m u ş c h i i flexori
ai m e m b r u l u i superior.
C o p i l u l e s t e a ş e z a t p e m a s ă c u m e m b r e l e i n f e r i o a r e e x t i n s e ş i a b d u s e l a 90°.
S ă n o t ă m c ă u n e o r i a c e a s t ă p o z i ţ i e n u p o a t e f i luată din c a u z a s p a s m u l u i a d d u c t o r i l o r
şi i s c h i o g a m b i e r i l o r . A c e ş t i copii - cu l e z i u n e p i r a m i d a l ă - şed de o b i c e i cu m e m b r e l e
i n f e r i o a r e î n t r i p l ă flexie ( t u r c e ş t e ) . C o p i l u l n o r m a l t r e b u i e s ă s e m e n ţ i n ă c â t e v a
s e c u n d e c u sprijin p e m â i n i .
î n c a z d e n e r e u ş i t ă , c o p i l u l c a d e î n faţă sau p e s p a t e .
P e s t e v â r s t a de 5 luni, c o p i l u l t r e b u i e să se m e n ţ i n ă s i n g u r peste 30 sec.
Reacţiile primitive (arhaice), veflectivitatea osteo-tendinoasă şi reflexele
posturale fac p a r t e din e x a m i n a r e a n o u - n ă s c u t u l u i . E l e au fost d e s c r i s e în p r i m a p a r t e
şi - aşa c u m s p u n e a m - c o n s t i t u i e e l e m e n t e p r e ţ i o a s e de d i a g n o s t i c , cu ajutorul lor
stabilind şi v â r s t a de d e z v o l t a r e m o t o r i e a c o p i l u l u i .
P e n t r u Le M e t a y e r (90, 91, 92), în afară de motricitatea primară, d e s c r i s ă de
A n d r e T h o m a s şi c o l a b . (2) şi pe c a r e o c o n s i d e r ă o n t o g e n e t i c ă , c o n s i d e r ă că există
aptitudini motrice înnăscute, definitiv p r o g r a m a t e , c a r e se p o t o b s e r v a din p r i m e l e
luni de v i a ţ ă şi în î n t r e a g a e v o l u ţ i e m o t r i c e a i n d i v i d u l u i . î n t r e a c e s t e a din u r m ă se
n o t e a z ă m i ş c ă r i l e g l o b a l e ale m e m b r e l o r s u p e r i o a r e - c o p i l u l fiind în d e c u b i t d o r s a l
-, cu timpul din ce în ce mai variate şi de amplitudini mai mari.
A u t o r u l d e s c r i e la n o u - n ă s c u t - în d e c u b i t v e n t r a l - m i ş c ă r i de p s e u d o r e p t a ţ i e
( p r o g r a m a r e d e f i n i t i v ă ) , c h i a r cu p o s i b i l i t ă ţ i de d e p l a s a r e . în j u r u l vârstei de 3 luni se
c o n s t a t ă f l e x i i a m p l e ale g e n u n c h i l o r .
î n p o z i ţ i e ş e z â n d , c o p i l u l este r i d i c a t p r i n m o d u l d e s c r i s m a i sus. A u t o r u l
n o t e a z ă c a fapt p a t o l o g i c p r e h e n s i u n e a c u t o a t e d e g e t e l e , p o l i c e l e f i i n d a d d u s , m â n a
în flexie, a n t e b r a ţ u l în p r o n a ţ i e şi î n c l i n a r e c u b i t a l ă .
D a c ă , în a c e a s t ă p o z i ţ i e , m â i n i l e c o p i l u l u i vor fi dirijate în j o s şi în p r o n a ţ i e ,
până când umerii vor coborî, se va observa un răspuns de m e n ţ i n e r e a capului, către
v â r s t a d e trei l u n i .
P e n t r u p o z i ţ i a ş e z â n d - sprijinit c h i a r - Le M e t a y e r n o t e a z ă u r m ă t o a r e l e a s p e c t e
patologice:
- p r e d o m i n e n ţ ă a extensiei axei c o r p u l u i ( c ă d e r e a pe s p a t e a c a p u l u i ) , retroversie
a b a z i n u l u i cu a t i t u d i n e l o m b a r ă cifotică;
- sprijin inegal la nivelul feselor, în care caz şi strângerea policelui
e x a m i n a t o r u l u i n u s e face î n m o d egal;
- h i p e r l a x i t a t e a r t i c u l a r ă , cu p o s t u r a „ d e b a t r a c i a n " ;
- u n u l s a u a m b e l e m e m b r e i n f e r i o a r e au p i c i o a r e l e în i n v e r s i e , p o z i ţ i e c a r e se
a c c e n t u e a z ă î n m o m e n t u l î n c l i n ă r i i c o p i l u l u i spre s p a t e ( F i g . 5 3 ) .
Răspunsul „in balansoar" pleacă din postura şezând, sugarul fiind menţinut dc la nivelul
antebraţelor. Sc imprimă o înclinare laterală, însoţită dc o pivotare pc fesa dc sprijin. Membrul inferior
opus înclinării sc va ridica dc pc planul mesei, cu atât mai repede şi cu o amplitudine cu atât mai marc,
cu cât viteza cu care înclinăm copilul este mai marc. Genunchiul sc extinde progresiv, cu vârsta. La 8
12 luni extensia genunchiului este completă.
Răspunsuri patologice:
- membrul inferior nu sc ridică activ, sau este în adducţie, sau în triplă flexie;
- piciorul sc află în inversie exagerată (Fig. 54).
Desigur am reţinut din observaţiile pertinente ale lui M. Le Metayer fostul kinetoterapcut şef al
iui Tardieu - ceea cc ni s-a părut deosebit şi original. Contribuţia sa este însă mai importantă în examinarea
reacţiilor sugarului la suspensia copilului pe mâinile examinatorului:
Fig. 54 - Răspunsul in balansoar

Invcrsia exagerată a piciorului
(după Lc Metayer, 92).
In suspensie ventrală (pc mâinile examinatorului):

- în primele şase săptămâni, capul sc află sub planul orizontal, trunchiul şi membrele încep să
sc extindă.
- Dc la 2 la 4 luni capul sc află în axa trunchiului.
- Dc la 4 la 8 luni, capul sc ridică peste nivelul orizontalei, cele patru membre încep să aibă
mişcări individualizate.
- După 12 luni extensia este completă. în acest timp, copilul poate apuca diverse obiecte cc i
se oferă cu mâinile.
Intervine reflexul Landau spunem noi (vezi Fig. 55).
\ a
Fîg. 55 - în suspensie ven

trală copilul din figură nu arc
încă extensia capului (după
Lc Metayer, 92).
Răspunsuri anormale: discordanţă între hipotonia axială şi spasticitatca membrelor inferioare;

asimetria răspunsului global; rigiditatea membrelor inferioare; sugarul mai marc dc 10 luni nu apucă
obiectele cc i sc oferă sau ţine pumnii închişi.
in suspensie dorsală, pc palmele examinatorului, cu bazinul orizontal, membrele inferioare sc
flcctcază şi sc ridică simetric.
Răspunsuri anormale: asimetria reacţiei membrelor inferioare, reacţii dc extensie, cu sau fără
încrucişarea lor.
in suspensia laterală sc va observa abducţia coapsei aflată în planul superior. Reacţia sc
interpretează numai după 4-8 săptămâni, când există un control suficient al capului.
- După două luni, capul este bine menţinut, coapsa sc abducc net.
După 6 luni. trunchiul sc verticalizează, membrele inferioare sc extind, mâinile prind obiectele
ce i sc oferă (Fig. 56).
Fig. 56 - în suspensie laterală sc

produce abducţia şi flexia membrului
Ov inferior aflat în plan superior (după
Le Metayer, 92).
• La 10—12 luni, abducţia este atât dc marc. . ^flMfeh. •• '

incat membrul din planul inferior sc vcrticalizcază şi ' . J/g? . ^ ' - m • . *~
poate lua contact cu masa.
Răspunsuri anormale: Capul poate cădea sub ţ w.
nivelul axei corpului; asimetric a răspunsului membrului •^•P^' * „
inferior; extensie bruscă a membrelor superioare; lipsa "IljNHMf ''''"'^ISîSSv'-''
1
ibducţici coapsei din planul superior; adducţia coapselor .
l<
*«Hht l£3SMÎfr
ji chiar încrucişarea lor; tripla flexie a membrului inferior - '„*-, «W *B k S n H H M E
cin plan superior.
//? suspensie verticală (subaxilar) copilul trebuie 2] V*
si sc susţină singur şi simetric dm prima săptămână, ™ %•
p; nimum 5 10 sec. Este efectul reacţiei primitive de •&
ortostatism.
Răspunsuri anormale membrele superioare sc "V*^ ' J'Ţ ( '
menţin lipite dc toracc; asimetric la nivelul centurilor ~-^jţ*fM8 •> f
tcapularc; extensia şi încrucişarea membrelor inferioare
[Fig. 57).
In ortostatism, cu priză la nivelul trunchiului,
sprijinit cu spatele dc abdomenul examinatorului, copilul
ra reacţiona la înclinările făcute înainte, în spate sau
lateral prin redresarea corpului către verticală şi opunerea
la aceste mişcări cu membrele inferioare. Aceste reacţii
ipar la 6-8 săptămâni.
Răspunsurile anormale constau în lipsa acestor
reacţii dc redresare.
In postura ghemuit, susţinut dc torace, copilul Fig. 57 - în suspensie verticală r ă s p u n s
te menţine ferm în poziţie simetrică, reacţionând la a n o r m a l dc î n c r u c i ş a r e a m e m b r e l o r in
înclinările diferite în mod sincron. în înclinările laterale ferioare (după Le Metayer, 92).
sunt vizibile orientările picioarelor în eversic sau inversie.
Degetele picioarelor sc flcclcază la deplasarea spre înainte şi sc extind la cea spre înapoi (programare
_.::•.itivă), ca şi la menţinerea în ortostatism.
Răspunsuri anormale: membrele inferioare nu răspund simetric, nici proporţional cu înclinările
efectuate. Reacţia degetelor de la picioare este absentă sau asimetrică.
Torsiunea axei corpului.
în poziţie şezândă, sc întoarce încet capul copilului cu circa 90 Luând sprijin pc fesa dc aceeaşi
parte, trunchiul sc va rota printr-o mişcare hclicoidală, membrele inferioare urmând mişcarea, cu genunchii
Iertaţi, piciorul dc partea feţei în supinaţie (inversie), cel dc partea cefei în pronaţie (eversic).
Răspunsuri anormale: trunchiul şi membrele inferioare nu urmează mişcarea; dimpotrivă, membrele
inferioare sc extind la rotaţia activă sau pasivă a capului.
Rostogolirea din decubit dorsal prin stimulare la nivelul membrelor inferioare.
Copilul fiind în decubit dorsal, examinatorul flcctcază un membru inferior şi îl extinde pc
. imprimând o mişcare dc rotaţie a trunchiului dc partea membrului inferior extins.
- Capul se va întoarce şi sc va desprinde dc pc planul mesei printr-o redresare a umărului.
- Redresarea va continua la nivelul cotului, iar celălalt membru superior va lua sprijin pc mână
p antebraţ.
- Odată copilul ajuns în decubit ventral, răspunsul global sc termină cu extensia trunchiului şi
i patului (la minimum 3 luni).
Răspunsuri anormale: răspuns insuficient sau lipsa rotarii corpului; membrul inferior sc întinde
In loc să rămână flcctat, având tendinţă la adducţie şi chiar la forfecare; redresare insuficientă a capului.
R o s t o g o l i r e a din decubit dorsal, stimulată de la nivelul capului. Din decubit dorsal,
examinatorul întoarce încet capul cam cu 90°, exercitând simultan o presiune pc spatele umărului dc
- irtca cefei. Trunchiul şi membrele inferioare sc vor rota; membrul inferior dc deasupra sc va flccta şi
ua contact cu masa. Apoi. copilul sc sprijină pc cotul membrului superior din planul superior. în timp
membrul inferior sc extinde (programare definitivă).
Ultimul moment al rostogolirii, în decubit ventral, constă din extensia trunchiului şi a capului,
:. atât mai completă, cu cât vârsta copilului este mai mare (vezi Metoda Bobath).
Pentru răspunsuri anormale vezi mai sus.
Schema asimetrică de târâre.
în decubit ventral, examinatorul întoarce uşor capul, astfel încât să-1 aducă cu bărbia deasupra
cotului dc sprijin. Sc dezvoltă o schemă asimetrică, o curbare a trunchiului şi o rotaţie a membrului
inferior, urmată dc o triplă flexie a membrului inferior dc partea feţei (programare definitivă). Spre vârsta
ie 3-4 luni, genunchiul membrului inferior rămas extins se flcctcază izolat, fară flexia coapsei.
Răspunsuri anormale: dificultăţi în obţinerea sprijinului pc cot simultan cu menţinerea capului:

cele două membre inferioare rămân în extensie; orientarea posturală a membrului inferior este inversată.
Redresare laterală cu sprijin pe cot.
Din dccubit dorsal, examinatorul va flecta uşor coapsa stângă şi îi va imprima o uşoară rotaţie;
policclc mâinii drepte îl va introduce în palma stângă a copilului, care îl va strânge automat (reflex dc
prehensiune). La imprimarea mişcării dc rotaţie copilul va rota capul şi trunchiul, îşi va ridica umărul
stând şi sc va sprijini pc cot. în timpul redresării pc cotul drept, coapsa stângă sc va abduce activ, piciorul
sc va orienta în eversic (Fig. 58).
Fig. 58 Rostogolirea - Momentul sprijinului pc cot (după Lc Mctaycr, 92)
Cu mâna sa dreaptă, prinsă dc către copil, examinatorul însoţeşte rostogolirea, fără să exercite
o tracţiune asupra membrului superior. O astfel dc tracţiune ar provoca flexia activă a membrului superior,
întrerupând reacţia dc redresare.
începând cu vârsta dc 8 săptămâni, mişcarea sc termină cu sprijinul pc mână cu extensia completă
a degetelor. Acest răspuns nu poate fi obţinut în lipsa unui control minim al capului.
Răspunsuri anormale: răspuns absent sau insuficient; exagerarea extensiei trunchiului; pronaţia
antebraţului dc sprijin; absenţa extensiei degetelor mâinii dc sprijin; insuficienţa sau absenţa abducţici
coapsei şi eversici piciorului membrului inferior care evoluează în plan superior.
ANALIZA REZULTATELOR EXAMENULUI NEUROLOGIC
D u p ă c u m am văzut există criterii suficiente pentru a p u n e în evidenţă prezenţa

unei leziuni cerebrale şi totuşi, interpretarea rezultatelor nu este totdeauna uşoară,
d i f i c u l t a t e a r e z i d â n d şi în v a r i a ţ i i l e i n d i v i d u l e a p r e c i a b i l e în d e z v o l t a r e a şi e x p r i m a r e a
tonusului muscular.
In p r i m u l t r i m e s t r u de viaţă, a n o m a l i i l e m o d e r a t e - c e l e m a i f r e c v e n t e - se p o t
grupa în două aspecte:
- h i p e r e x c i t a b i l i t a t e a şi
- h i p o t o n i a j u m ă t ă ţ i i s u p e r i o a r e a c o r p u l u i , cu flexori i n s u f i c i e n ţ i ai c a p u l u i şi
relaxare excesivă a membrelor superioare.
în acest stadiu, lipsa de r e l a x a r e a m e m b r e l o r inferioare este n e c o n c l u d e n t ă ,

p e n t r u c ă l a a c e a s t ă v â r s t ă l i m i t a r e a e x t e n s i e i lor este firească. N u m a i p r o b e d i n a m i c e
c o m p l e m e n t a r e p o t d e c e l a î n a i n t e de 3 luni o a s i m e t r i e în r e a c ţ i i , c a r e ar r i d i c a
s u s p i c i u n e a unei h e m i p l e g i i s p a s t i c e .
î n c a z u l u n e i leziuni c e r e b r a l e m a i g r a v e s e m n e l e c l i n i c e sunt d e l a î n c e p u t
alarmante: posibilităţi reduse de contact cu copilul, tulburări de deglutiţie, eventual
convulsii, m o b i l i t a t e r e d u s ă , h i p e r t o n i e .
î n c u r s u l t r i m e s t r u l u i I I ş i III d e viaţă, î n c a z u l l e z i u n i l o r S N C v o m î n t â l n i :
persistenţa reflexelor p r i m a r e (lucru d e o s e b i t de i m p o r t a n t , pe care l-am m a i subliniat),
lipsa de r e l a x a r e a t o n u s u l u i p a s i v al m e m b r e l o r inferioare, d e z e c h i l i b r u l t o n u s u l u i
axial c u h i p o t o n i a e x t e n s o r i l o r t r u n c h i u l u i . C o p i l u l îşi m e n ţ i n e c a p u l t â r z i u , n u şade
şi nu are reacţii de e c h i l i b r u în ş e z â n d . S p a s m u l a d d u c t o r i l o r c o a p s e l o r , cu forfecare
( s e m n u l Vojta), reflexul tricipital e x a g e r a t , c u c l o n u s e v e n t u a l , n e p o a t e c o n d u c e l a
d i a g n o s t i c u l u n e i d i p l e g i i s p a s t i c e (vezi F i g . 57).
Invers, un u n g h i deschis al a d d u c t o r i l o r şi oarecare h i p o t o n i e pot sugera e l e m e n t e
tranzitorii. în l u n a a 7-8-a va a p ă r e a a s t a z i a , şi n u m a i d u p ă 8-11 luni se va instala
o a r e c a r e h i p e r t o n i e , definind d i a g n o s t i c u l u n e i diplegii a t a x i c e .
H e m i p l e g i a spastică, pe care am s u s p i c i o n a t - o la 3 luni, d e v i n e m a n i f e s t ă către
5-6 luni, iar la 8 luni o p u t e m certifica cu toate m a n i f e s t ă r i l e a s i m e t r i c e din m a n e v r e l e
lui Le M e t a y e r ) .
E x a m i n a r e a n e u r o l o g i c ă a n o u - n ă s c u t u l u i , ca şi a s u g a r u l u i în p r i m e l e luni de
v iată, este o p r o b l e m ă dificilă, c a r e ţ i n e de c u n o ş t i n ţ e l e n e u r o - f i z i o l o g i c e , dar şi de
o a n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă în aprecierea reacţiilor n o r m a l e ale copilului, a tonusului muscular,
a unor a s p e c t e p a r t i c u l a r e , u n e l e t r a n z i t o r i i , dar altele î n c ă r c a t e de o gravă semnificaţie
patologică.
Vom î n c h e i a p r i n e n u m e r a r e a c â t o r v a e x a m e n e p a r a c l i n i c e , d e v e n i t e astăzi
p r e ţ i o a s e informaţii a s u p r a v i i t o r u l u i c o p i l u l u i .
INVESTIGAŢII PRENATALE
•
U L T R A S O N O G R A F I A ( E C H O ) - m e t o d ă inofensivă - , utilizată astăzi curent.

Un fascicul de u l t r a s u n e t e este dirijat s p r e z o n a de s t u d i a t în i m p u l s u r i s u c c e s i v e , iar
u n d e l e reflectate de d i v e r s e l e s t r u c t u r i sunt c a p t a t e şi p r o i e c t a t e pe un o s c i l o s c o p
c a t o d i c . A r e v a l o a r e î n d i a g n o s t i c a r e a m i c r o c e f a l i e i , h i d r o c e f a l i e i sau a n e n c e f a l i e i ,
d u p ă a 14-a s ă p t ă m â n ă p u t â n d u - s e d e t e r m i n a şi d i a m e t r u l b i p a r i e t a l .
A M N I O C E N T E Z A c o n s t ă în p r e l e v a r e a p r i n p u n c ţ i e a l i c h i d u l u i a m n i o t i c şi
e x a m i n a r e a c e l u l e l o r din el. Vom d e p i s t a astfel: i z o - i m u n i z a r e a feto-maternă, existenţa
u n o r anomalii c r o m o z o m i a l e sau e n z i m a t i c e , posibilitatea u n o r malformaţii, m a t u r i t a t e a
fetală.
A M N I O S C O P I A e x a m i n e a z ă l i c h i d u l a m n i o t i c c u ajutorul e n d o s c o p u l u i , prin
t r a n s l u m i n a r e a m e m b r a n e l o r la p o l u l inferior al o u l u i . Ea este d e s t i n a t ă d e p i s t ă r i i
p r e c o c e a s e m n e l o r de suferinţă fetală.
Investigaţiile biochimice au d o v e d i t c r e ş t e r e a s e m n i f i c a t i v ă a alfa-feto-pro-
teinelor a m n i o t i c e în t o a t e c a z u r i l e în c a r e fătul a p r e z e n t a t s p i n a bifida. A c e a s t ă
alfa-feto-proteină p o a t e fi d o z a t ă şi în serul m a t e r n .
Investigaţii paraclinice în cazul copilului născut cu suferinţă fetală:
Radiografia craniană sau vertebrală, în c a z u l m a l f o r m a ţ i i l o r o s o a s e la acest
nivel.
Transluminarea, m e t o d ă ce c o n s t ă în a l u m i n a p r i n t r a n s p a r e n ţ ă u n e l e părţi ale

c o r p u l u i ( c r a n i u , d e ex.), s u b i e c t u l aflându-se într-o c a m e r ă o b s c u r ă .
Tomografia computerizată. P r o c e d e u r a d i o l o g i e c o m p l e x p e r m i ţ â n d e x a m i n a r e a
pe secţiuni a d i v e r s e l o r s t r u c t u r i a n a t o m i c e . Se t r i m i t e un fascicul de r a z e X care
e x p l o r e a z ă o r g a n u l în s t u d i u şi se o b s e r v ă a b s o r b ţ i a r a z e l o r X în funcţie de d e n s i t a t e a
ţ e s u t u r i l o r î n t â l n i t e . C o e f i c i e n t u l d e a b s o r b ţ i e este c a l c u l a t d e u n o r d i n a t o r , c e v a
t r a n s f o r m a v a r i a ţ i a d e n s i t ă ţ i i î n i m a g i n i , p e u n e c r a n c a t o d i c . E s t e u n e x a m e n perfect
- la nivelul tehnicii de azi - p e n t r u t r a d u c e r e a a n a t o m o p a t o l o g i c ă a leziunilor c e r e b r a l e
decelate clinic.
Rezonanţa magnetică nucleară ( R M N ) . A c e a s t a este o m e t o d ă fizică de studiere
a u n o r structuri m o l e c u l a r e , c o n s t â n d în c e r c e t a r e a frecvenţei care face să intre în
rezonanţă nuclei atomici identici, prezenţi în molecule şi prezentând un m o m e n t
magnetic.
In a p l i c a ţ i i l e m e d i c a l e se a s o c i a z ă R e z o n a n ţ a M a g n e t i c ă a p r o t o n i l o r din apa
tisulară c u t o m o g r a f i a c o m p u t e r i z a t ă ş i i m a g i s t i c a p e calculator. I m a g i n i l e o b ţ i n u t e
astfel sunt m a i p r e c i s e d e c â t c e l e o b ţ i n u t e n u m a i prin t o m o g r a f i a c o m p u t e r i z a t ă .
Angioencefalografia este i m a g i n e a v a s e l o r c e r e b r a l e d u p ă injectarea în sistemul
c i r c u l a t o r a u n e i s u b s t a n ţ e o p a c e la r a z e l e X.
Ventriculografia este e x p l o r a r e a r a d i o g r a f i c ă a v e n t r i c u l i l o r c e r e b r a l i d u p ă
injectarea de aer. E s t e o i m a g i n e p r e ţ i o a s ă p e n t r u verificarea î n t i n d e r i i leziunilor,
astăzi, însă, este în d e s u e t u d i n e , faţă de m e t o d e l e m a i sus c i t a t e .
într-o etapă ulterioară - în jur de 8-10 săptămâni se poate apela la E M G , E E G ,
puncţie lombară şi e x a m e n e l e biochimice, necesare pentru decelarea unei deficienţe
e n z i m a t i c e ( f e n i l c e t o n a ) s a u m e t a b o l i c e (diabet, c r e a t i n e m i a ş i c r e a t i n u r i a e t c ) .
E x a m e n e l e o f t a l m o l o g i c e şi auditive la această vârstă necesită a p a r a t u r ă specială
şi m e d i c i specialişti c a r e să le i n t e r p r e t e z e .
M a i târziu, d u p ă a d u n a r e a u n o r d a t e c l i n i c e ş i p a r a c l i n i c e suficiente n u s e v a
ezita p e n t r u r e c u r g e r e a l a e x a m e n b i o p s i e , î n cazul m a l a d i i l o r m u s c u l o - n e u r o l o g i c e .
Partea a lll-a
HANDICAPUL
CAPITOLUL 1
DESPRE HANDICAP
Clasificarea internaţională a handicapurilor

Handicapul este dezavantajul social ce rezultă pentru un individ, ca urmare
a unei deficienţe sau a unei incapacităţi, şi care împiedică sau limitează îndeplinirea
unui rol normal (în r a p o r t cu vârsta, s e x u l , factorii sociali şi c u l t u r a l i ) (104).
N o ţ i u n e a îşi are o r i g i n e a în l i m b a e n g l e z ă , în c a r e ea s e m n i f i c ă î n g r e u n a r e a pe
care o s u p o r t ă un cal de c u r s e , p e n t r u ca şi ceilalţi cai c o n c u r e n ţ i să aibă ş a n s e egale.
Astfel, la c u r s e l e de t r a p , calul m a i b u n dă a v a n s celorlalţi cai 2 0 , 4 0 , c h i a r 120 m,
iar în c u r s e l e de g a l o p se a d a u g ă sub ş a u a j o c h e u l u i folii de p l u m b p â n ă la c â t e v a zeci
de k i l o g r a m e . N o ţ i u n e a este l e g a t ă de p a r t i c u l a r i t a t e a m e d i u l u i şi ea t r e b u i e să indice
prin ce l i m i t e a z ă sau î m p i e d i c ă î n d e p l i n i r e a rolului n o r m a l al i n d i v i d u l u i . A c e a s t ă
vedere p a r t i c u l a r ă se d e o s e b e ş t e în e n g l e z ă de ,, disability " sau disablement, termen
global, c a r e d e altfel iniţial p r i v e a n u m a i h a n d i c a p u l p s i h i c .
Deficienţa corespunde în plan medical, deci al sănătăţii, oricărei pierderi de
substanţă sau alterării unei structuri, sau a unei funcţii fiziologice, psihologice inclusiv
\104). D e f i c i e n ţ a , fie că este de o r d i n p s i h o l o g i c - d e b i l i t a t e a m i n t a l ă de e x e m p l u -
sau a n a t o m i c ă - r e d o a r e a de g e n u n c h i - p o a t e fi de c a u z e foarte d i v e r s e . Există şi
deficienţe c a r e nu s u n t legate direct de o m a l a d i e : d e f i c i e n ţ e v i z u a l e , a u d i t i v e , d u p ă
c u m există d e f i c i e n ţ e care n u c r e e a z ă î n m o d o b l i g a t o r i u u n h a n d i c a p : deficienţa
vizuală c o r e c t a t ă , o a m p u t a ţ i e de g a m b ă b i n e p r o t e z a t ă . în a c e s t e c a z u r i „ l i m i t a r e a
rolului n o r m a l " al i n d i v i d u l u i în s o c i e t a t e este m i n i m .
D e f i c i e n ţ a , ca şi h a n d i c a p u l de altfel, se clasifică d u p ă n a t u r a sa în:
- Fizică;
- Senzorială;
- Psihică: intelectuală şi caracterială;
- Educaţională (socială, profesională).
P r e f e r ă m t e r m e n u l d e d e f i c i e n ţ ă fizică, a c e l u i a d e d e f i c i e n ţ ă m o t o r i e , fiindcă
este m u l t m a i vast. E x i s t ă deficienţe c a r e nu sunt i m p l i c a t e în „ l i m i t a r e a funcţiilor
m o t o r i i " . A ş a de e x e m p l u scolioza, g e n u v a r u m c h i a r la 8 cm etc.
D e f i c i e n ţ a e d u c a ţ i o n a l ă e s t e a s t ă z i o c a t e g o r i e g e n e r a l a c c e p t a t ă , atât prin
n u m ă r u l d e s t u l de m a r e - m a i ales la a d o l e s c e n ţ i şi la tineri -, dar şi prin m ă s u r i l e
pe care societatea le ia p e n t r u c o m b a t e r e a lor. E x p e r i e n ţ a a arătat că un tânăr d e p e n d e n t
de d r o g , i n a d a p t a t social, este un h a n d i c a p a t m a i m a r e - în s e n s u l definiţiei citate -
d e c â t un a m p u t a t de c o a p s ă sau un infirm care se d e p l a s e a z ă cu cârje.
D e f i c i e n ţ a e d u c a ţ i o n a l ă p o a t e f i î m p ă r ţ i t ă în: a ) c e l e c a r e n e c e s i t ă i n t e r v e n ţ i a
m e d i c a l ă ( t o x i c o m a n i i l e : d r o g u r i , a l c o o l i s m ) , ş i b ) c e l e care n u sunt cazuri m e d i c a l e :
a n a l f a b e t i s m u l , i n a d a p t a r e a l a m u n c ă , refuzul social e t c .
A c e a s t ă clasificare a deficienţelor are un c a r a c t e r d i d a c t i c . In practică deficienţa
nu a p a r ţ i n e de o b i c e i u n u i s i n g u r o r g a n . C e a m a i p u r ă deficienţă fizică - p i e r d e r e a
u n u i s e g m e n t d e m e m b r u - p o a t e p r o d u c e u n şoc p s i h i c , g e n e r â n d c o m p l e x e d e
i n f e r i o r i t a t e . S e c h e l a r u l e n c e f a l o p a t i e este un deficient m o t o r , dar a d e s e a şi p s i h i c . El
p o a t e să fie şi unul senzorial, atât în c e e a ce priveşte v ă z u l şi auzul, dar şi propriocepţia.
T a b e t i c u l , ataxicul în g e n e r a l p a r deficienţi m o t o r i , dar ei sunt de fapt deficienţi
s e n z o r i a l i . M u l ţ i h a n d i c a p a ţ i fizic sunt şi deficienţi e d u c a ţ i o n a l i .
Clasificarea de acest tip îşi are însă i m p o r t a n ţ a ei, c â n d ne referim la specialitatea
m e d i c a l ă care se va o c u p a p r e p o n d e r e n t de r e c u p e r a r e a funcţională a acestor deficienţe.
DIFORMITATEA este forma sau atitudinea anormală, permanentă şi
necorectabilă voluntar a unei părţi a organismului. D i f o r m i t a t e a este, de obicei,
r e z u l t a t u l u n e i d e f i c i e n ţ e fizice a a p a r a t u l u i l o c o m o t o r . D e e x e m p l u : p a r a l i z i a
g a m b i e r u l u i a n t e r i o r p r o d u c e p i c i o r e c h i n , s c u r t a r e a u n u i m e m b r u inferior p r o d u c e
s c o l i o z ă etc. Este î n s ă a d e v ă r a t că şi d i f o r m i t a t e a p o a t e fi la r â n d u l ei c a u z a u n o r
deficienţe, când nu este congenitală.
I N C A P A C I T A T E A este, d u p ă d e f i c i e n ţ ă şi h a n d i c a p , a treia d i m e n s i u n e a
a c t u a l e i c l a s i f i c ă r i i n t e r n a ţ i o n a l e . I n c a p a c i t a t e a c o r e s p u n d e „oricărei reduceri
(rezultând dintr-o deficienţă), parţială sau totală, a capacităţii de a îndeplini o
activitate în felul sau în limitele considerate ca normale pentru o fiinţă umană " (105,
188). Vom r e m a r c a relaţia pe care o c a p ă t ă i n c a p a c i t a t e a cu activităţile z i l n i c e , cu
a s p e c t e l e m e d i c a l e , sociale şi p s i h o l o g i c e . M ă s u r ă t o r i l e şi e v a l u ă r i l e deficienţelor:
forţă m u s c u l a r ă , a m p l i t u d i n e a r t i c u l a r ă , b i l a n ţ vizual şi auditiv, p r o b e u r o d i n a m i c e ,
e l e c t r o m i o g r a f i e etc. t r e b u i e - în c a z u l i n c a p a c i t ă ţ i i - t r a d u s e în efectele lor a s u p r a
activităţii p e r s o a n e i r e s p e c t i v e . I n c e m ă s u r ă d e f i c i e n ţ a v i z u a l ă afectează o r i e n t a r e a ,
în ce m ă s u r ă deficienţa motilităţii afectează posibilităţile de a l i m e n t a r e , de a se îmbrăca,
de a m e r g e s i n g u r la W.C., de a se c o m p o r t a n o r m a l în s o c i e t a t e etc.
A c e s t e d a t e sunt reflectate î n e x a m e n e l e f u n c ţ i o n a l e p e care le-am p r e z e n t a t .
P e d e altă p a r t e , a c e s t e d a t e , p e care l e - a m n u m i c u u n t e r m e n g e n e r a l : f u n c ţ i o n a l e ,
nu se referă şi la factorii sociali şi c u l t u r a l i , care - aşa c u m am văzut - fac astăzi p a r t e
din definiţia h a n d i c a p u l u i .
Nu orice deficienţă d e v i n e o i n c a p a c i t a t e . U n e l e p o t fi p r e v e n i t e : p r e s c r i e r e a
d e o c h e l a r i p e n t r u d e f i c i e n ţ a v i z u a l ă , a p a r e i e r e eficace etc.
I n c a p a c i t a t e a este n o ţ i u n e a de b a z ă în r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă şi a unei părţi
din r e a d a p t a r e a p s i h o - s o c i a l ă . S u c c e s u l r e c u p e r ă r i i f u n c ţ i o n a l e t r e b u i e j u d e c a t p e b a z a
i n d i c i l o r funcţionali p r i v i n d a c t i v i t a t e a zilnică.
I n c a p a c i t a t e a p o a t e fi a s i m i l a t ă INFIRMITĂŢII c a r e , în definiţia C o m i t e t u l u i
de E x p e r ţ i O M S , este „deficienţa fizică diagnosticată medical; ea reduce aptitudinea
individului de a face faţă nevoilor curente ".
In n o u a clasificare a h a n d i c a p u r i l o r p r o p u s ă de O M S în 1988 (104, 188) v o m
î n r e g i s t r a deci u r m ă t o a r e a s u c c e s i u n e :
Boală ( A c c i d e n t sau A n o m a l i e ) —> Deficienţă ( D e f e c t , A n o m a l i e , Deficit
funcţional, S e c h e l ă ) —> Incapacitate (restricţie a activităţii sau a funcţionalităţii) —>
Handicap ( D e z a v a n t a j social).
M i n a i r e P. şi c o l a b . (104) ne oferă un e x e m p l u c o n c l u d e n t în tabelul u r m ă t o r
(tabelul I X ) .
Despre handicap 123
TABELUL IX
Deficienţă Incapacitate Handicap
Limbaj
Audiţie
Dc vorbire
Dc auz
\> Orientare
Vedere Dc văz J
Locomoţie Să sc îmbrace )
Să sc hrănească > Independenţă

Mers Mobilitate
Psihologică Comportament Integrare socială
A c e i a ş i autori (104) ne oferă şi e x e m p l e m a i p r e c i s e ( t a b e l u l X ) .
TABELUL X
Deficienţă Incapacitate Handicap
Hemiplegie Dificultate dc comunicare Mobilitate redusă

Dificultate dc îngrijire personală Independenţă fizică redusă
Dificultate la mers Integrare socială perturbată
Dificultate în folosirea corpului Dificultăţi economice
Sfinctcr urctral insuficient Pierderi dc urină Mobilitate redusă
Defect dc integrare socială
Amputaţic dc gambă Dificultate la mers Mobilitate redusă
Defect dc integrare socială
Dificultăţi economice
A c e a s t ă n o u ă clasificare a h a n d i c a p u r i l o r ţine m a i p u ţ i n s e a m a de i n c a p a c i t a t e
şi se a x e a z ă pe activităţile c a r e c o n t r i b u i e la i n t e g r a r e a s o c i a l ă a h a n d i c a p a t u l u i . Se
iau î n s e a m ă : o r i e n t a r e a , m o b i l i t a t e a , i n d e p e n d e n ţ a fizică, i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă ,
p o s i b i l i t a t e a de a folosi m i j l o a c e de t r a n s p o r t în c o m u n , de a-şi avea de grijă, a-şi face
m e n a j u l şi c u m p ă r ă t u r i l e ; într-un c u v â n t de „calitatea vieţii". Se a t r a g e a t e n ţ i a că
a c e a s t ă a p r e c i e r e p o a t e fi foarte diferită, în funcţie de g r a d de c u l t u r ă şi e d u c a ţ i e , de
s o c i e t a t e a r e s p e c t i v ă , în care h a n d i c a p a t u l este integrat, de facilităţile pe c a r e i le
oferă m e d i u l înconjurător. C l a s i f i c a r e a este în curs de i m p l e m e n t a r e în ţările n o r d i c e
şi o c c i d e n t a l e şi se s p e r ă că ea va d u c e la o m a i b u n ă luare în e v i d e n ţ ă şi sprijin a
handicapaţilor.
CLASIFICARE ETIOLOGICĂ
D i n p u n c t d e v e d e r e e t i o l o g i c b o l i l e s e î m p a r t în: c o n g e n i t a l e ş i c â ş t i g a t e .
B o l i l e c o n g e n i t a l e se clasifică î n :
a) Boli congenitale primare. A c e s t e a au o e t i o l o g i e g e n e t i c ă şi sunt c o n s e c i n ţ a
unei m u t a ţ i i sau aberaţii c r o m o z o m i a l e t r a n s m i s e e r e d i t a r ( m o ş t e n i t e ) , sau sunt i n d u s e
p r i n h a z a r d . P e n t r u a n s a m b l u l s i n d r o a m e l o r c u e t i o l o g i e g e n e t i c ă viabile, c u n o s c u t e
p â n ă a c u m , se a p r e c i a z ă că r i s c u l este de 1 la 150 de naşteri.
b) Bolile congenitale secundare p r o v i n p r i n a c ţ i u n e a u n o r factori n e e r e d i t a r i ,
în t i m p u l vieţii i n t r a u t e r i n e . A c e s t e a sunt de fapt e m b r i o - sau fetopatii. Se c u n o s c
agenţii agresivi şi sunt d e s c r i s e c o n s e c i n ţ e l e p e n t r u m u l t e boli. Astfel:
- V i r o z e (rubeola, g r i p a ) , infecţii b a c t e r i e n e , p a r a z i t o z e (luesul, t o x o p l a s m o z a ) ;

- Factori mecanici (compresiuni, oligoamniosul, traumatisme);
- B o l i ale m a m e i ( h i p e r t e n s i u n e arterială, c a r d i o p a t i i , a n e m i i ) ; boli e n d o c r i n e :
diabetul, hipertiroidismul, insuficienţa ovariană, insuficienţa s u p r a r e n a l ă , n e v r o z a
astenică);
- Factori alimentari (avitaminoze, carenţe proteinice);
- F a c t o r i toxici şi m e d i c a m e n t o ş i .
î n t r e a c e ş t i a din u r m ă pe p r i m e l e l o c u r i se s i t u e a z ă n i c o t i n ă şi a l c o o l u l , d a r şi
m e d i u l t o x i c în c a r e ar lucra m a m a şi d i n c a r e femeia g r a v i d ă ar t r e b u i să fie s c o a s ă
î n a i n t e de 4 l u n i : zeţării ( p l u m b ) , secţii de lăcuit m o b i l e ( a c e t o n ă ) , industrii c h i m i c e
în care se l u c r e a z ă cu d e r i v a ţ i b e n z o i c i , sulfura de c a r b o n , m e r c u r etc.
D i n t r e m e d i c a m e n t e l e i n c r i m i n a t e , î n afara t h a l i d o m i d e i , v o r f i p r o s c r i s e :
s u l f a m i d e l e h i p o g l i c e m i a n t e , h o r m o n i i steroizi, c h i n i n a , r i c i n a , m e d i c a ţ i a p s i h o t r o p ă .
E x i s t ă o g r u p ă destul de î n s e m n a t ă de boli şi m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e la c a r e
p o t să i n t e r v i n ă atât c a u z e p r i m a r e , cât şi u n e l e s e c u n d a r e .
c) Boli cu etiologie intrapartum. A c e s t e boli sau d i f o r m i t ă ţ i a p a r în c a z u l u n u i
t r a v a l i u p r e l u n g i t , dificil, cu e v e n t u a l ă a p l i c a r e a u n o r m a n e v r e o b s t e t r i c a l e nefericite
sau o b l i g a t i n c r i m i n a t e : forceps, e x t r a c ţ i e c u vid e t c , care vor p r o d u c e : asfixie,
h e m o r a g i i c e r e b r a l e c u a n o x i e , p a r a l i z i i o b s t e t r i c a l e , fracturi sau dezlipiri epifizare,
h e m a t o m sterno-cleido-mastoidian cu torticolis.
E x i s t ă apoi boli post-partum, ce a p a r i m e d i a t d u p ă n a ş t e r e , în p r i m e l e zile -
d a t o r a t e icterului p r e l u n g i t cu b i l i r u b i n e m i e liberă (icterul n u c l e a r ) - sau în p r i m e l e
luni. P e n t r u „ p a r a l i z i a s p a s t i c ă c e r e b r a l ă " , D e n h o f f şi R o b i n a u l t (45) clasifică a c e a s t ă
e t i o l o g i e în:
- e n c e f a l i t e prin factori infecţioşi (gripă, varicelă, r u b e o l ă ) ;
- e n c e f a l i t e p r i n factori t o x i c i ;
- tromboze sau hemoragii cerebrale (în special în malformaţiile car
dio-vasculare).
B o l i l e c â ş t i g a t e r e p r e z i n t ă a c e a p a t o l o g i e , care s e î n s o ţ e ş t e d e d e f i c i e n ţ e , care
c r e e a z ă u n defect ş i c a r e l a s ă s e c h e l e o r g a n i c e sau f u n c ţ i o n a l e . P e n t r u r e c u p e r a r e a
f u n c ţ i o n a l ă a a c e s t o r boli e s t e b i n e să fie clasificate d u p ă o r g a n e l e sau s i s t e m e l e pe
c a r e le a f e c t e a z ă . N o i am p r o p u s o astfel de clasificare:
a) Boli ale creşterii s u n t a c e l e b o l i c a r e a p a r în p e r i o a d a de c r e ş t e r e , fiind
legate de a p a r i ţ i a şi s u d a r e a n u c l e i l o r o s o ş i : apofizite şi epifizite, sau de c r e ş t e r e şi
de a p a r i ţ i a p u b e r t ă ţ i i ( s c o l i o z a i d i o p a t i c ă ) . Tot în a c e a s t ă c a t e g o r i e t r e b u i e clasificate:
d e z v o l t a r e a s o m a t i c ă insuficientă, s i n d r o a m e l e a d i p o z o - g e n i t a l e sau o b e z i t ă ţ i l e d e
altă o r i g i n e , s e c h e l e l e de r a h i t i s m , p i c i o a r e l e plate ş.a. Un loc d e o s e b i t ca frecvenţă
îl o c u p ă Paramorfismele: „stări morfologice paranormale căpătate, r e p r e z e n t â n d un
grad m i n i m d e d i s m o r f i s m , l a frontiera n o r m a l i t ă ţ i i " ( G . S o r r e n t i n o , 7 5 6 ) . C ă este
v o r b a d e d i s m o r f i s m e , u ş o a r e m a n i f e s t ă r i inflamatorii, c a î n cazul c e l o r m a i m u l t o r
epifizite şi apofizite, sau simple p a r a m o r f i s m e , acestea „constituie un capitol de biologie
p a r a n o r m a l ă ; ele sunt a n t i c a m e r e l e i n f i r m i t ă ţ i l o r " ( 7 5 6 ) . *
P e n t r u p o s i b i l i t ă ţ i l e lor i n f i r m i z a n t e , ca şi p e n t r u frecvenţa cu care se î n t â l n e s c
merită să cităm: epifizita capului femural (boala Calve-Legg-Perthes), epifizita
v e r t e b r a l ă ( S c h e u e r m a n n ) , r e s p e c t i v cifoza rezultată, s c o l i o z a i d i o p a t i c ă ( e s e n ţ i a l ă ) şi
piciorul plat.
b) Sechelele posttraumatice reprezintă o categorie mare, numeroasă, de in
firmităţi şi h a n d i c a p u r i . N o i l e - a m î m p ă r ţ i t în p a t r u g r u p u r i :
Despre handicap 125
1. Deficienţe cauzate de traumatism în mod direct:

- întreruperea continuităţii osului cu consecinţele posibile: calus vicios
(unghiulare, scurtare), calus hipertrofie, pseudartroză;
- l e z a r e a prin c o m p r e s i u n e , e l o n g a ţ i e , sau î n t r e r u p e r e a u n u i n e r v sau a u n u i
vas;
- lezarea musculară (zdrobire, întindere, ruptură);
- lezarea articulară.
2. Deficienţe indirecte c a u z a t e de f e n o m e n e l e s e c u n d a r e ale t r a u m a t i s m u l u i :
revărsatul s a n g u i n , t r a n s s u d a r e a p l a s m e i , e d e m u l , c a r e ulterior, ca u r m a r e a proliferării
ţesutului c o n j u n c t i v şi a o r g a n i z ă r i i a c e s t u i a va p r o d u c e a d e r e n ţ e fibroase la n i v e l u l
m a s e l o r m u s c u l a r e şi a t e n d o a n e l o r , cu r e t r a c ţ i i l e r e s p e c t i v e . La n i v e l u l articulaţiilor,
a c e s t e p r o c e s e stau l a b a z a r e d o r i l o r a r t i c u l a r e .
Tor p r i n m e c a n i s m e d e a c e s t o r d i n s e p r o d u c e s i n o v i t a c r o n i c ă p o s t t r a u m a t i c ă :
\ iloasă ( e x s u d a t i v ă ) sau fibroasă, ca şi atrofia o s o a s ă ( o s t e o p o r o z a algică - Siideck-
Leriche).
în c a d r u l d e f i c i e n ţ e l o r i n d i r e c t e să n o t ă m r ă s u n e t u l g e n e r a l al t r a u m a t i s m u l u i
a s u p r a o r g a n i s m u l u i (ficat, r i n i c h i ) şi m a i ales c o m p o n e n t a sa p s i h i c ă , în c a z u l
traumatismelor grave, infinnizante.
3. Deficienţe datorate imobilizării impuse de tratament. I n t r e a c e s t e a , v o m cita
r e d o a r e a a r t i c u l a r ă , c a r e u n e o r i , l a o a m e n i m a i î n vârstă, sunt foarte g r e u d e î n v i n s
şi atrofia m u s c u l a r ă şi o s o a s ă ( d e c a l c i f i e r i ) . în u n e l e c a z u r i , m a i ales în c e e a ce
p r i v e ş t e o s t e o p o r o z a , pot fi m a r i dificultăţi de r e c u p e r a r e funcţională.
4. Deficienţe datorate tratamentului ( i a t r o g e n e ) . A c e s t e a p o t fi d a t o r a t e u n o r
reduceri insuficiente a fracturilor, u n o r m a n e v r e brutale (care adaugă alte
m i c r o t r a u m a t i s m e ) , sau i n t e m p e s t i v e . D e a s e m e n e a p o t f i d a t o r a t e u n o r i m o b i l i z ă r i
s u m a r e sau i n s u f i c i e n t e ( o s t e o p o r o z e î n s p e c i a l ) , s a u u n o r i m o b i l i z ă r i p r e l u n g i t e , c a
şi lipsei de s u p r a v e g h e r e şi t r a t a m e n t a e v o l u ţ i e i d i n t i m p u l şi d u p ă i m o b i l i z a r e .
D e f i c i e n ţ e l e p o s t t r a u m a t i c e sunt f r e c v e n t e la o a m e n i i în vârstă; la tineri şi
adulţi, ele sunt î n t â m p l ă t o a r e ş i d e p i n d d e g r a v i t a t e a t r a u m a t i s m u l u i , d e î n t â r z i e r e a î n
a c o r d a r e a u n u i p r i m ajutor calificat ş i d e c o r e c t i t u d i n e a t r a t a m e n t u l u i aplicat. L a
copii, a c e s t e s e c h e l e sunt d i n fericire r a r e ş i m a i u ş o r r e c u p e r a b i l e .
A c e s t e d e f i c i e n ţ e sunt de o m a r e d i v e r s i t a t e , de la s e c h e l e l e unei e n t o r s e , la
p a r a p l e g i i l e m e d u l a r e p o s t t r a u m a t i c e , de la o fractură de e x t r e m i t a t e inferioară de
r a d i u s , atât de frecventă şi de b a n a l ă , la m a r i l e p o l i t r a u m a t i s m e ale b a z i n u l u i etc.
c) Deficienţe preponderent osteo-articulare. E l e pot fi d a t o r a t e diferitelor artrite
( o s t e o a r t r i t e de o b i c e i ) , fie ele t u b e r c u l o a s e , g o n o c o c i c e , b r u c e l o z i c e etc. - astăzi, în
e p o c a a n t i b i o t i c e l o r , din ce în ce mai r a r e —, fie a r t r o z e l o r r e u m a t i c e ( c o x a r t r o z a ,
g o n a r t r o z a , s p o n d i l o z a ) . Tot a i c i t r e b u i e s ă e n u m e r ă m o s e r i e d e m a l f o r m a ţ i i
c o n g e n i t a l e : a n o m a l i i l e d e f o r m ă sau n u m ă r ale v e r t e b r e l o r , c o a s t e l e s u p r a n u m e r a r e ,
spondilolistezisul, sternul înfundat şi multe altele; acestea nu constituie obiectul
r e c u p e r ă r i i d e c â t î n m o m e n t u l c â n d p r o d u c d i f o r m i t ă ţ i (cifoze, s c o l i o z e , l o r d o z ă ) sau
deficienţe funcţionale.
A m t r e c u t aici a c e s t e m a l f o r m a ţ i i , s p r e d e o s e b i r e d e altele e v i d e n t e d e l a
n a ş t e r e , c u m a r f i luxaţia c o n g e n i t a l ă , p i c i o r u l s t r â m b , a m p u t a ţ i i e t c , fiindcă ele sunt
d i a g n o s t i c a t e m u l t m a i t â r z i u , u n e o r i la o v â r s t ă a d u l t ă .
A c e a s t ă t r e c e r e î n r e v i s t ă n u p o a t e f i e x h a u s t i v ă , lucru p e n t r u care a r trebui
parcurs un manual de ortopedie.
d) Deficienţe preponderent musculare. Şi a c e s t e a sunt diverse, de la teno-sinovite
la fibrozele p r o g r e s i v e şi alte m i o z i t e .
M a r e p a r t e din a c e a s t ă p a t o l o g i e este c o n g e n i t a l ă : a r t r o g r i p o z a , t o r t i c o l i s u l .
M i o p a t i i l e , ca şi a f e c ţ i u n i l e n e u r o g e n e c o n g e n i t a l e t r e b u i e - din p u n c t u l de
v e d e r e al r e c u p e r ă r i i f u n c ţ i o n a l e - să c o n s t i t u i e o c a t e g o r i e a p a r t e .
e) Deficienţele preponderent neurologice. Acestea se împart în:
- D e f i c i e n ţ e p r i n b o l i ale s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l ( h e m i p l e g i a , p a r a l i z i i l e
s p a s t i c e infantile, b o a l a P a r k i n s o n , b o l i d e g e n e r a t i v e , ca şi a f e c ţ i u n i l e care p r i v e s c
i n t e l e c t u l , p s i h i s m u l , s e n z o r i u l c e n t r a l ) , şi,
- d e f i c i e n ţ e p r i n boli ale s i s t e m u l u i n e r v o s p e r i f e r i c ( p o l i o m i e l i t a , t a b e s u l .
p o l i n e v r i t e , c o m p r e s i u n i p r i n h e r n i e d e disc e t c ) .
A c e a s t ă g r u p ă d e d e f i c i e n ţ e face o b i e c t u l d e o s e b i t a l m e t o d e l o r d e r e e d u c a r e
neuro-motorie.
f) Deficienţe organice. î n ţ e l e g e m prin a c e s t e a d e f i c i e n ţ e d a t o r a t e u n o r b o l i ale
o r g a n e l o r i n t e r n e . A c e s t e a pot avea un caracter acut, în care caz r e c u p e r a r e a funcţională
p r i v e ş t e d e o b i c e i n u m a i c o n v a l e s c e n ţ a sau u n c a r a c t e r c r o n i c . D u p ă o r g a n e l e afectate,
ele p o t fi:
- D e f i c i e n ţ e c a r d i o - v a s c u l a r e ( d u p ă i n s u f i c i e n ţ a c a r d i o - v a s c u l a r ă , infarct
m i o c a r d i c sau a f e c ţ i u n i ale v a s e l o r p e r i f e r i c e ) .
- D e f i c i e n ţ e respiratorii (după p n e u m o n i i , dar mai ales în silicoze, astm b r o n ş i c
tuberculoză pulmonară).
- D e f i c i e n ţ e e n d o c r i n e ( o b e z i t a t e a m a i ales, dar şi d i a b e t u l e t c ) .
- Deficienţe postchirurgicale.
- Deficienţe caracteristice bătrâneţii.
A c e a s t ă s u c c i n t ă t r e c e r e în r e v i s t ă se referă la h a n d i c a p u l fizic şi, în acest
cadru, p r e p o n d e r e n t aceluia cauzat de leziunile aparatului locomotor. Aceasta nu
î n s e a m n ă însă c ă c e l e l a l t e d e f i c i e n ţ e , d e s p r e care a m p o m e n i t m a i sus, m a i puţin
i m p o r t a n t e , n u t r e b u i e s ă stea m a i p u ţ i n î n atenţia r e c u p e r ă r i i f u n c ţ i o n a l e . D i m p o t r i v ă ,
se a p r e c i a z ă că, la c o p i l , deficitul p s i h o - i n t e l e c t u a l este de 12 ori m a i n u m e r o s , faţă
de cel m o t o r .
H a n d i c a p u l social-educativ ( a l c o o l i s m u l , d e p e n d e n ţ a d e droguri, analfabetismul,
i n a d a p t a r e a l a m u n c ă , d e l i n c v e n t a j u v e n i l ă e t c ) , c o n s t i t u i e ş i e l a d e v ă r a t e infirmităţi.
E l t r e b u i e luat î n v e d e r e n u n u m a i p e n t r u c ă t r e b u i e s ă facă o b i e c t u l u n o r p r o g r a m e
vaste de r e c u p e r a r e şi r e a d a p t a r e , dar şi p e n t r u că adeseori î m b r a c ă şi aspecte m e d i c a l e .
N o i n e v o m l i m i t a însă î n c e l e c e u r m e a z ă n u m a i l a d e f i c i e n ţ a fizică.
S ă î n c h e i e m a c e s t c a p i t o l r e a m i n t i n d clasificarea invalidităţii d u p ă legislaţia
noastră:
G r a d u l III - p o a t e să m u n c e a s c ă , fie cu p r o g r a m r e d u s , sau în r e g i m protejat.
Handicapatul se poate autoservi.
G r a d u l II - nu p o a t e să m u n c e a s c ă , dar se p o a t e a u t o s e r v i .
G r a d u l I - n e c e s i t ă o altă p e r s o a n ă p e n t r u a se îngriji.
A c e a s t ă clasificare c o n s t i t u i e b a z a u n o r d r e p t u r i p r e v ă z u t e d e lege, d u p ă c u m
vom vedea.
D i n p u n c t de v e d e r e al integrităţii s o c i a l e , al r e a d a p t ă r i i , a c e a s t ă clasificare
lasă însă m u l t de dorit. A s t ă z i , cu ajutorul dat de e l e c t r o n i c ă , în special în d o m e n i u l
c o m u n i c ă r i i , al d e p l a s ă r i i , al diferitelor o b i e c t e a d a p t a t e , h a n d i c a p a t u l t r e b u i e privit
nu n u m a i ca un p r o d u c ă t o r p o t e n ţ i a l , ci să-1 v e d e m într-o p r i v i r e mai largă, mai
u m a n ă , ca m e m b r u al societăţii, din p u n c t u l de v e d e r e al satisfacţiilor pe care viaţa
i le p r o d u c e . A c e s t a t r e b u i e să fie s e n s u l „ R e a d a p t ă r i i " .
CAPITOLUL 2
READAPTAREA HANDICAPATULUI
R e a d a p t a r e a este un c o m p l e x de măsuri medicale, educaţionale şi sociale, cu

a j u t o r u l c ă r o r a h a n d i c a p a r e a e s t e r e d u s ă l a m i n i m u m d i n p u n c t d e v e d e r e fizic, p s i h i c
şi s o c i a l , în a ş a fel î n c â t h a n d i c a p a t u l să fie r e d a t u n e i v i e ţ i p o t r i v i t e p o s i b i l i t ă ţ i l o r
sale. F ă c â n d t r i m i t e r e a l a p r i m u l capitol, a c c e n t u ă m s c o p u l calităţii vieţii h a n d i c a p a t u l u i .
P e n t r u n o i , „ r e a d a p t a r e a " este c o r e s p o n d e n t u l t e r m e n u l u i a n g l o - s a x o n Reha-
bilitation. în limbile latine, reabilitarea este legată de o n o ţ i u n e penală. D u p ă Franţa,
d e o s e b i t d e grijulie c u l i m b a sa, a m a d o p t a t ş i n o i n o ţ i u n e a d e „ r e a d a p t a r e " , c u a c e l a ş i
î n ţ e l e s . R e a d a p t a r e a c u p r i n d e a t â t „ r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă " , cât ş i „ r e c u p e r a r e a so
cială". R e c u p e r a r e î n s e a m n ă în limba noastră: „A redobândi, a recâştiga".
R e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă c u p r i n d e a s p e c t e l e m e d i c a l e , î n s p e c i a l ale medicinei
fizice: f i z i o t e r a p i a ( h i d r o t e r a p i e , e l e c t r o t e r a p i e , t e r m o - ş i c r i o t e r a p i e , m a s a j , k i n e t o -
terapie etc), d a r ş i r e e d u c a r e a (fie c ă e a e s t e m o t o r i e - k i n e t o t e r a p i e . p r o t e z a r e ,
e r g o t e r a p i e - , fie c ă e s t e e d u c a ţ i o n a l ă - p s i h o p e d a g o g i e , î n v ă ţ ă m â n t - , f i e a v o r b i r i i
- logopedie).
Recuperarea socială se face p r i n î n v ă ţ ă m â n t , profesionalizare, plasament în
m u n c ă ş i o c r o t i r e s o c i a l ă . R e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă e s t e d e c i o sferă î n c a d r u l n o ţ i u n i i
mai m a r i d e „ r e a d a p t a r e " ; î n a c e a s t ă r e p r e z e n t a r e l o g i c ă , r e e d u c a r e a r e p r e z i n t ă u n
d o m e n i u şi mai limitat.
în procesul dc readaptare, având în vedere obiectivele urmărite, vom lua în consideraţie următoarele:
a) Tipul dc leziune. Există handicapuri tranzitorii, determinate dc leziuni ce permit o r c s t i tu t i o
ad i n t e g r u m, după cum altele sunt definitive - cele neurologice mai ales sau - mai grav - cu un
prognostic rău evolutiv (miopatia dc exemplu). Recuperarea funcţională, redapatarca, trebuie să ţină
scama dc acest aspect major şi să urmărească în consecinţă scopuri realiste.
b) Interesarea sau nu a sistemului nervos centrul ne va informa asupra capacităţii pacientului
de a participa în mod activ la procesul dc recuperare. Motivaţia handicapatului arc un rol major în reuşita
recuperării funcţionale.
c) Tipul constituţional ne relevă atât dezvoltarea fizică a handicapatului, deci posibilitatea sa dc
adaptare şi rezistenţă la efort, cât şi calităţile sale psihice, voinţă, perseverenţă. Recuperarea funcţională
depinde nemijlocit dc participarea subiectului, dc dorinţa sa dc a sc depăşi.
d) Precocitatea tratamentului Este dc la sine înţeles că recuperarea funcţională va fi cu atât mai
uşoară şi mai favorabilă, cu cât tratamentul este început mai devreme, după instalarea deficienţei sau
diagnosticarea ci. Pc dc o parte, acest lucru va preveni atrofiile musculare, redorilc articulare, deficienţele
metabolice şi tulburările psihice inerente infirmităţii, pc dc altă parte, procesul dc refacere, dc corectare
sau dc recuperare funcţională este mai uşor în primele faze. La copilul mic în special, la care nu există
încă o experienţă motorie - fie normală. întreruptă dc un accident sau o boală -, fie patologică, care să
fi creat reflexe anormale, un stereotip dinamic viciat, precocitatea unui tratament corect este dc o deosebită
importanţă.
Din punctul de vedere al recuperării funcţionale, aceştia pot fi împărţiţi după cum urmează:
a) Bolnavi diminuaţi fizic sau cu deficienţe majore survenite în urma unor accidente sau boli şi
care după un tratament chirurgical, ortopedic sau medical au nevoie dc mijloace fizioterapice şi
kinetoterapice pentru a-şi recăpăta sau îmbunătăţi starea funcţională.
b) Bolnavi care - congenital sau din timpul vieţii extrauterinc -- prezintă o deficienţă stabilizată.
Aceştia sunt beneficiarii reeducării ncuro-motorii, precum şi ai serviciilor speciale dc învăţământ,
psihologice şi dc profesionalizare, până la readaptarea socială.
c) Bolnavi cu deficienţe evolutive, care vor trebui să apeleze la recuperarea funcţională în mod
regulat sau intermitent. Ne gândim la miopatic, de exemplu, dar' şi la sechelele poliomielitei etc.
Urmărind scopuri realizabile, va trebui să admitem la un moment dat şi limitele recuperării
funcţionale.
- Unii dintre subiecţi vor fi capabili să îndeplinească o muncă normală, sau mai degrabă o
activitate redusă în condiţii speciale dc muncă sau în ateliere protejate.
- Pentru cazuri mai grave vom năzui doar către autonomie, situaţie în care handicapatul să-şi
poată desfăşura viaţa de zi cu zi fâră ajutorul unei alte persoane (invalizii dc gradul II).
- Alţii, în sfârşit - cei mai puţini -, vor avea nevoie toată viaţa dc ajutorul cuiva, chiar pentru
actele cele mai elementare (invalizi gradul I).
CADRU ORGANIZATORIC
Există astăzi numeroase modalităţi de a acorda asistenţa de recuperare

funcţională.
La începutul celui dc al 8-lea deceniu, când „Partidul" a descoperit că în lumea capitalistă sc fac
lucruri minunate în materie, toată lumea s-a dat dc ceasul morţii să facă recuperare. A avut loc atunci
o sesiune a „Academici Române", în care s-au remarcat lucrări ca: „Recuperarea Funcţională a ulcerului
duodenal operat prin rezecţie dc stomac", sau: „Recuperarea funcţională a lăuzici", sau: „Probleme ale
recuperării colitelor cronice" (!). Nimeni nu putea concepe că nu face recuperare, dacă aşa a decis
Partidul. Ori, recuperarea nu înseamnă vindecarea unor boli, ceea cc este ţelul oricărui domeniu de
medicină. Recuperarea înseamnă folosirea unor mijloace specifice - fizice în cazul deficienţilor motori:
sau ale aparatului locomotor - în vederea readaptării. Ea sc adresează deci unor deficienţi, unor handicapuri,
ceea cc este cu totul altceva.
Recuperarea funcţională trebuie să înceapă în Clinica sau Secţia de specialitate

c a r e a p u s d i a g n o s t i c u l şi a t r a t a t p a c i e n t u l . C u m e s t e p o s i b i l ca o s e c ţ i e de boli
c o n t a g i o a s e să nu aibă un serviciu de „ R e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă " ? în perspectiva celor
ce le ştim astăzi despre boală şi despre precocitatea tratamentului, te întrebi: ce se
î n t â m p l ă c u p o l i o m i e l i t i c t i , d a r c u d i v e r s e e n c e f a l i t e ? A ş t e p t ă m s ă p t ă m â n i p â n ă să-i
p u t e m transfera într-un Serviciu de R e c u p e r a r e . Şi dacă nu sunt locuri? D a r o Clinică
d e O r t o p e d i e , d e N e u r o l o g i e s a u d e R e u m a t o l o g i e p o t f i c o n c e p u t e fără servicii d e
Recuperare Funcţională?
în unele spitale mari există soluţia unei Secţii de R e c u p e r a r e F u n c ţ i o n a l ă -
Divizia IX-a M E D I C I N Ă F I Z I C Ă , c u m se n u m e a în Spitalul B r â n c o v e n e s c al anului
1945 - , c a r e d e s e r v e ş t e t o a t e s e c ţ i i l e ( c l i n i c i l e ) s p i t a l u l u i ( S p i t a l u l M u n i c i p a l , Spitalul
de copii etc. Mă gândesc la splendida şi inutila secţie de m e c a n o t e r a p i e a Spitalului
Floreasca de pe vremuri!).
In ideca dc a „recupera" timpul pierdut, s-au construit şi la noi două Spitale dc Recuperare - la Iaşi
şi la Cluj spitale care au devenit curând o nouă formă dc servicii dc ortopedic, neurologic şi reumatologie,
cu singura deosebire că posedă servicii dc Recuperare Funcţională mai mari şi mai bine dotate.
Secţiile de R e c u p e r a r e spitaliceşti ar trebui constituite pe specialităţi. Aşa cum

este S e c ţ i a d e R e c u p e r a r e a C l i n i c i i d e N e u r o c h i r u r g i e d e l a S p i t a l u l „ G h . M a r i n e s c u " ,
sau Secţiile de Recuperare Funcţională pentru copii, cum este Secţia din cadrul
Spitalului M ă r i e C u r i e S k l o d o w s k a din Bucureşti, sau Spitalul din Sibiu, Spitalul de
R e c u p e r a r e Neuropsihică de la P â c l i ş a sau Spitalul Vâlcele (pentru miopatii). Se
Readaptarea handicapatului 129
merge chiar mai departe, constituindu-se Secţii de R e c u p e r a r e Funcţională pentru

hemiplegiei sau p e n t r u t r a u m a t i s m e l e g e n u n c h i u l u i , ca să nu mai vorbim de spitalele
afectate paraplegiei p o s t t r a u m a t i c e sau scoliozelor.
E x i s t ă şi Servicii ambulatorii, fie în c a d r u l p o l i c l i n i c i l o r , fie în cel al S e c ţ i i l o r
d e R e c u p e r a r e . U n e l e d i n t r e a c e s t e a , c u m e r a î n fostul S p i t a l B r â n c o v e n e s c s a u c u m
este î n P o l i c l i n i c a I a n c u l u i d i n B u c u r e ş t i o f e r ă s e r v i c i i d i v e r s e d e R e c u p e r a r e , e t a l â n d
toată gama mijloacelor fizice.
S a n a t o r i i l e b a l n e a r e reprezintă în ţara noastră - ca în toată Europa Centrală
- o tradiţie. A i c i , în afara s e r v i c i i l o r M e d i c i n e i fizice, h a n d i c a p a ţ i i b e n e f i c i a z ă de
condiţii climaterice şi de terapeutica factorilor naturali: ape termale sau acatoterme,
mofete, n ă m o l u r i , talasoterapie etc.
I n p a r a l e l c u a c e s t e servicii d e R e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă m e d i c a l ă , h a n d i c a p a t u l ,
mai a l e s cel t â n ă r , t r e b u i e s ă b e n e f i c i e z e d e :
- învăţământ specializat pentru deficitele intelectuale (Şcolile ajutătoare).
- Profesionalizare precoce în Şcoli speciale.
- Eventual Servicii vocaţionale.
A c e a s t a î n c e e a c e p r i v e ş t e î n v ă ţ ă m â n t u l , deşi s c o p u l r e a d a p t ă r i i t r e b u i e s ă f i e
a c e l a al i n t e g r ă r i i h a n d i c a p a t u l u i - pe cât p o s i b i l - în ş c o l i , n o r m a l e . S e g r e g a ţ i a nu
este o s o l u ţ i e în nici un d o m e n i u .
în planul protecţiei sociale, există servicii de asistenţă socială, c ă m i n e şi azile
pentru infirmi, copii şi adulţi.
O altă f o r m ă de p r o t e c ţ i e o c o n s t i t u i e a t e l i e r e l e p r o t e j a t e , c a r e f u n c ţ i o n e a z ă la
noi s u b f o r m a c o o p e r a t i v e l o r d e i n v a l i z i .
Bineînţeles că - nu numai la noi, ci şi în alte ţări mai dezvoltate sc pun cu acuitate câteva
întrebări:
- Cât dc mari trebuie să fie secţiile dc recuperare funcţională? în ţările dc cultură anglo-saxonă
aceste secţii sunt mici. lată câteva exemple: Secţia dc recuperare funcţională pentru copii a Spitalului
Columbia din New York avea 18 paturi. în general, secţiile dc recuperare funcţională ale Statelor Unite
nu depăşesc 30 dc paturi, în afara Institutului Kcnny, construit dc fundaţia Roosvclt (al cărei pacient a
fost preşedintele), care arc 80 dc paturi.
- Nici în Anglia, Suedia sau Danemarca aceste servicii nu sunt mai mari. Am văzut în Florida
un Centru dc Recuperare pentru Copii, dotat cu tot ce sc poate imagina, dc la bazin cu apă caldă la
camere dc studiul limbii engleze, a biologici, a fizicii şi chimici, cu recepţie, club şi un sistem de servire
a mesei tip „autoservice", care avea numai 25 dc locuri. Trăia datorită unei plantaţii dc portocali legatată
dc o pereche dc oameni bogaţi, care îşi pierduseră copilul, un marc handicapat. în Suedia am văzut un
Centru ambulator, dc fapt - un centru cu program pentru o zi întreagă, cu substanţial sprijin municipal -,
care primea câte 6 copii cu handicap psiho-motor grav, pentru câte 4-6 luni.
Sc preferă în general Secţii cu o capacitate mică de primire. Recuperarea funcţională este o
muncă dc migală, care nu îngăduie aglomerări inutile, aşa cum sunt Spitalele noastre dc recuperare. Am
vizitat în SUA un praxis - deci unitate privată - dc recuperare, care, cu o sală marc dc tratament kinctic,
folosea 12 kinctoterapcuţi, dar deservea în acelaşi timp trei azile dc bătrâni, un spital şi parţial Centrul
dc Recuperare pentru copii dc care vorbeam mai sus, în Florida.
Dacă este vorba dc unităţi dc învăţământ, dc profesionalizare, sau unităţi vocaţionale, bineînţeles
că este vorba despre altceva. Este cazul unităţilor balneare pentru copii, care au integrat un sistem dc
învăţământ, sau a unor unităţi vocaţionale (cunosc în Germania unul dc 400 dc paturi şi în Statele Unite
unul dc 500 dc paturi).
- Cât dc îndelungată trebuie să fie internarea?
Tratamentul dc recuperare funcţională este variabil, în funcţie de caz, dc răspunsul la tratament,
dc intensitatea tratamentului aplicat (dc câte ori pc zi?), dc modul dc acomodare al handicapatului la efort,
dc eventualele lui afecţiuni intercurente. în cursul unei internări trebuie să sc obţină dc la pacient maximum
posibil, exploatând toate posibilităţile sale funcţionale. Sc consideră că o perioadă dc două-şasc săptămâni
este necesară acestui scop pentru cazurile obişnuite. Ne referim, bineînţeles, la durata unei internări şi nu
la tratamentul în sine, care în calc mai multe cazuri - cu intermitenţe - este necesar toată viaţa.
- Sunt n e c e s a r e unităţi specializate pe afecţiuni?

Mijloacele de recuperare funcţională fiind aceleaşi, în general nu sunt necesare
unităţi speciale. Există şi excepţii. Astfel sunt:
C e n t r e l e de t r a t a m e n t p e n t r u paraplegia posttraumatică. în aceste cazuri t r e b u i e

să se a d a u g e un s e r v i c i u calificat de u r o l o g i e , posibilităţi de p r o t e z a r e ( c o r s e t e , cârje,
o r t e z e , fotolii r u l a n t e ) , ca şi servicii de ergoterapie, cu posibilităţi de reprofesionalizare.
M i o p a t i i l e . A . G r o s s i o r d c o n s i d e r a c ă a c e s t e afecţiuni n e c e s i t ă u n i t ă ţ i s p e c i a l e ,
d a t o r i t ă faptului că ele se a g r a v e a z ă în m o d i n e x o r a b i l . P a c i e n ţ i i , în special c o p i i , fac
c o m p l e x e d e inferioritate c o m p a r â n d u - s e c u ceilalţi p a c i e n ţ i , c u alte a f e c ţ i u n i , care
beneficiază de tratament.
S c o l i o z a i d i o p a t i c ă . î n F r a n ţ a , G e r m a n i a există unităţi s p e c i a l i z a t e p e n t r u
a c e a s t ă a f e c ţ i u n e , cu e v o l u ţ i e î n d e l u n g a t ă . în afara p o s i b i l i t ă ţ i l o r de a c o m p l e t a
t r a t a m e n t u l d e r e c u p e r a r e c u m i j l o a e e o r t o p e d i c e ş i c h i r u r g i c a l e , a c e s t e unităţi p e r m i t
î n v ă ţ ă m â n t u l sau m e n ţ i n e r e a p o z i ţ i e i c u l c a t e sau î n c v a d r u p e d i e .
Am m a i a d ă u g a : Servicii de recuperare funcţională a mâinii. Servicii de
ortoptică, Servicii de recuperare a bolilor cardio-vasculare etc, ca să nu m a i v o r b i m
d e serviciile p e n t r u d e f i c i e n ţ e l e p s i h i c e sau e d u c a ţ i o n a l e .
- E s t e n e c e s a r ă o triere a c a z u r i l o r i n t e r n a t e în a c e s t e servicii? N u . F i e c a r e
h a n d i c a p a t t r e b u i e să aibă p o s i b i l i t a t e a de a folosi serviciile de r e c u p e r a r e funcţională.
Să nu u i t ă m că r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă nu are şi nu t r e b u i e să aibă un s c o p lucrativ,
î n c a d r a r e a i n f i r m u l u i în v i a ţ a s o c i a l ă are un î n ţ e l e s foarte larg. O r i c e a s p e c t care
î m b u n ă t ă ţ e ş t e cât de cât v i a ţ a u n u i h a n d i c a p a t este un c â ş t i g p e n t r u el şi p e n t r u
familia lui.
S e c ţ i i l e sau spitalele de r e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă t r e b u i e să d i s p u n ă de un a r s e n a l
terapeutic vast, incluzînd obligatoriu, alături de k i n e t o t e r a p e u ţ i : fizioterapeuţi, psiholog,
p s i h o - p e d a g o g şi l o g o p e d , ergoterapeut, protezist, p s i h o m o t r i c i a n şi - în cazuri speciale
- recuperator u r o l o g , o r t o p t i c i a n , i n g i n e r e l e c t r o n i s t e t c . Recuperarea funcţională se
execută în echipă şi cu ajutorul efectiv al familiei.
în sfârşit, t r e b u i e să ne g â n d i m că nu toţi h a n d i c a p a ţ i i p a r v i n de la o situaţie
de t o t a l ă a u t o n o m i e , nu toţi h a n d i c a p a ţ i i au o familie c a r e să se o c u p e de ei. Ce se
î n t â m p l ă c u aceşti „ o a m e n i " , p e n t r u c a r e s-au investit i m p o r t a n t e f o n d u r i , c a r e a u
d r e p t u l la o viaţă d e m n ă . C ă m i n e l e - s p i t a l , azilele r e p r e z i n t ă situaţia cea m a i tristă, cea
mai inacceptabilă.
Să începem prin a cita câteva prevederi legale:

în Franţa, legea din 30 iunie 1975 spune:
,,Art. 1. - Prevenirea fi depistarea handicapurilor. îngrijirile, educaţia, formarea şi orientarea
profesională, angajarea, garantarea unui minimum de resurse, integrarea socială şi accesul la sporturi
la distracţiile minorului şi adultului handicapaţi fizic, senzorial sau mintal constituie o ohligaţn
naţională". Apoi:
„Familiile, statul, colectivităţile locale, instituţiile publice, organismele dc protecţie socială,
asociaţiile, grupurile, organismele şi întreprinderile publice şi private îşi unesc intervenţiile lor pentru a
pune în aplicare această obligaţie în vederea asigurării persoanelor handicapate a întregii autonomii dc
care ele sunt capabile".
„Art. 4. - Copiii şi adolescenţii sunt supuşi educaţiei obligatorii. Ei vor satisface această obligat:,
primind fie o educaţie obişnuită, sau o educaţie specială, determinată în funcţie dc necesităţile particulare
ale fiecăruia dintre ci".
într-o circulară din 1982, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale din Franţa
precizează: „Integrarea vizează să favorizeze inserţia socială a copilului handicapat, plasându-1 cât dc
curând posibil într-un mediu obişnuit, unde să poată să-şi dezvolte personalitatea şi să-şi facă acceptaţi
diferenţa" (115).
în Spania, dc asemenea Legea Generală a Educaţiei din 14 august 1970 prevede în articolul -
obiectivul Educaţiei Specializate: „Săpregătească, prin tratament educativ, toţi handicapaţii şi inadapta)
pentru o incorporare in viaţa socială, pe cât posibil de satisfăcătoare pentru fiecare caz şi un sisti
de muncă care să le permită să fie autonomi şi să se simtă utili societăţii".
T e n d i n ţ a g e n e r a l ă e s t e a c e e a de a integra h a n d i c a p a t u l în s o c i e t a t e în m e d i u !
obişnuit.
CAPITOLUL 3
MIJLOACE FIZIOTERAPICE
HIDROTERAPIA
S e folosesc băi t o t a l e , p a r ţ i a l e sau s e g m e n t a r e .

B a i a p o a t e fi: - r e c e ( s u b 3 0 ° ) , c ă l d u ţ ă ( î n t r e 30° şi 3 5 ° ) , fierbinte (între 3 7 °
şi 4 0 ° ) şi foarte fierbinte ( p e s t e 4 0 ° ) .
Acţiunea hidroterapici, cunoscută dc multă vreme, nu sc referă numai la modificările produse
asupra temperaturii tegumentelor şi a circulaţiei periferice, ci şi asupra metabolismului, sistemului nervos,
tensiunii arteriale, secreţiei endocrine şi chiar asupra psihicului.
Hidrotcrapia este în general folosită pentru:
- modificarea unor procese cronice inflamatorii;
- efectele sale tonice generale;
- decontracturarc, prin acţiunea sa sedativă;
- favorizarea contracţiei musculare prin hiperemic;
- uşurarea mişcării prin efect mecanic.
în afara băilor generale, băile segmentare pot fi:
împachetări cu apă caldă sau rece (verzi termo- şi crioterapia)
Duş subacval
Băi segmentare cu temperaturi schimbătoare. Acestea sc folosesc pentru gimnastica vasculară,
în edemele cronice sau tulburările trofice determinate dc o circulaţie leneşă. Pentru efectuarea acestor băi
sc cer două vase umplute cu apă, unul la temperatura dc aproximativ 39°, celălalt la aprox. 15°. Pacientul
îşi introduce segmentul dc membru respectiv mai întâi în apa fierbinte, circa trei minute, apoi în apa rece
pentru circa 30 sec. Manevra sc repetă dc 5-8 ori.
Duşul scoţian - alternarea duşului cald cu rece - sc face cu aceleaşi indicaţii.
H i d r o k i n e t o t e r a p i a . M i ş c a r e a î n a p ă , d e ş i c o n t r o v e r s a t ă , este larg a p l i c a t ă î n
reeducarea neuro-motorie. Se foloseşte mai ales în leziunile nervoase periferice.
P a c i e n ţ i i s u n t s c u f u n d a ţ i în băi ( 3 2 - 3 5 ° ) , fiind a ş e z a ţ i pe p a t u r i s p e c i a l a m e n a j a t e -
h a m a c e , c o l a c i , saltele d e c a u c i u c - , astfel î n c â t c a p u l s ă r ă m â n ă afară, iar t r u n c h i u l
ş i m e m b r e l e s ă f i e s c ă l d a t e m a i m u l t d e j u m ă t a t e . S e face m o b i l i z a r e a p a s i v ă , a p o i
a c t i v ă d a c ă e s t e cu p u t i n ţ ă . Se folosesc b ă i l e „în treflă " c a r e p e r m i t k i n e t o t e r a p e u t u l u i
să se a p r o p i e , să m o b i l i z e z e şi să s u p r a v e g h e z e fiecare s e g m e n t .
Se p o a t e face în apă şi un p r o g r a m g e n e r a l de g i m n a s t i c ă : î n o t , p r e c u m şi
r e e d u c a r e a m e r s u l u i - b o l n a v u l fiind s u s p e n d a t parţial cu ajutorul unui c ă p ă s t r u G l i s s o n
d e u n t r o l i u r u l a n t , sau s p r i j i n i n d u - s e c u m â i n i l e d e b a r e l e l a t e r a l e ale b a z i n u l u i ,
reglate la înălţimea corespunzătoare pacientului.
A v a n t a j u l h i d r o k i n e t o t e r a p i e i este dat d e u ş u r a r e a g r e u t ă ţ i i s e g m e n t e l o r d e
m e m b r u , c a r e i n t r o d u s e în a p ă îşi p i e r d o g r e u t a t e e g a l ă cu a c e e a a v o l u m u l u i de apă
înlocuit, c o n f o r m p r i n c i p i u l u i lui A r h i m e d e . G i m n a s t i c a î n a p ă face p o s i b i l ă r e e d u c a r e a
activă a u n o r grupe m u s c u l a r e care în aer liber n u s u n t î n s t a r e n i c i să schiţeze

m i ş c a r e a . P e d e a l t ă p a r t e , p e n t r u m u ş c h i i c u o a r e c a r e forţă, i n t e n s i t a t e a m i ş c ă r i l o r
executate în apă este reglată de rezistenţa pe care o opune acesta, conform principiului
fizic d u p ă care: „un corp care se deplasează într-un fluid întâlneşte o rezistenţă
proporţională cu pătratul vitezei sale".
în r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă a a f e c ţ i u n i l o r n e u r o l o g i c e s u n t î n s ă şi a u t o r i - c u m
ar fi Kenny - care contraindică hidro-kinetoterapia, socotind-o un element de
incoordonare a mişcării şi un factor de descurajare p e n t r u bolnav, care în m e d i u
a t m o s f e r i c n u e s t e c a p a b i l s ă e x e c u t e p r o g r e s e l e r e a l i z a t e î n b a z i n u l c u apă.
Contraindicaţiile hidroterapiei sunt: bolile de inimă decompensate, astmul
bronşic, bolile infecţioase în stadiul acut, epilepsia, atetoza, eczemele şi plăgile
deschise, tulburările sfincteriene.
BALNEOTERAPIA
Balneoterapia este tot o formă dc hidroterapic, care foloseşte ape dc o anumită calitate, din
izvoare naturale, cu concentraţii particulare dc săruri minerale. Efectul acestui tratament este mult mai
marc atunci când sc face în staţiunea balneoclimaterică respectivă, în condiţiile în care apa folosită este
cât mai aproape dc sursă.
în recuperarea funcţională sunt folosite apele sărate dc la Amara, Tcchirghiol, Lacul Sărat, Gura
Ocniţci, Sovata. Sunt recomandate în afecţiunile cronice ostco-articulare, în sechelele posttraumatice, cât
şi în afecţiunile ncuro-muscularc.
Apele sărate şi iodurate dc la Govora, Bazna ş.a. sunt folosite în afecţiunile cronice articulare,
ca şi apele sulfurate dc la Căciulata, dc cx., apele termale şi uşor radioactive dc la 1 Mai şi Băile Fclix
au dc asemenea o largă aplicare.
TALASOTERAPIA
Talasotcrapia este o formă specială dc balncotcrapic. Ea acţionează asupra organismului atât prin
răceală şi prin bogăţia în sare a apei de marc - ceea cc constituie un factor dc stimulare -, cât şi prin
acţiunea mecanică a valurilor, ceea cc reprezintă o adevărată formă dc masaj şi gimnastică. Sc folosesc
şi băi calde cu apă dc marc.
FANGOTERAPIA
Fangotcrapia este o altă formă a balncotcrapici. Nămolurile, fie provenite din descompunerea
faunei şi florei din anumite lacuri - cum este nămolul dc la Tcchirghiol -, fie dc origine vulcanică, cum
este cel dc la 1 Mai, sunt folosite în aplicaţii calde sau reci. Cele calde sc pot folosi, fie sub formă dc
băi dc nămol, fie sub formă dc împachetări sau cataplasmc.
Nămolul rece sc foloseşte prin ungeri ale corpului sau ale segmentului interesat, în aer liber. Sc
lasă nămolul să sc usuce sub acţiunea razelor solare şi apoi se spală fie sub duş, fie în apa lacului dc
origine. Nămolurile au o acţiune hiperemiantă, trofică musculară, activatoare a metabolismului şi analgezică.
De aici utilizarea cu succes a nămolurilor în recuperarea funcţională.
HELIOTERAPIA
H e l i o t e r a p i a f o l o s e ş t e r a z e l e u l t r a v i o l e t e , c a ş i c e l e infraroşii d i n l u m i n a solară.
D u p ă l u n g i m e a lor d e u n d ă s e î m p a r t î n :
Mijloace fizioterapice 133
UV-A (400-315 mmicr.) care au putere dc penetraţie în adâncime;

UV-B (315-280 mmicr.) responsabile de critcmul şi colorarea pielii (raze Dorno);
UV-C (280-100 mmicr.) cu putere germicidă.
Razele ultraviolete au o importantă acţiune biologică. Prima reacţie la expunere

este e r i t e m u l , c a r e a p a r e c u a t â t m a i i n t e n s , c u c â t e x p u n e r e a a fost m a i î n d e l u n g a t ă .
I n t e n s i t a t e a e r i t e m u l u i e s t e d e p e n d e n t ă ş i d e factori i n d i v i d u a l i ; c a l i t a t e a p i g m e n t u l u i ,
o b i ş n u i n ţ a expunerii la soare, reactivitatea vasculară etc. O p r i m ă c o n c l u z i e va fi
a c e e a a u n e i e x p u n e r i r a ţ i o n a l e l a s o a r e : e x p u n e r e a s e v a face g r a d a t , î n c e p â n d c u
câteva m i n u t e şi expunând pe rând întreaga suprafaţă a corpului, mărind doza de
e x p u n e r e de la o zi la a l t a , astfel î n c â t să d ă m t i m p o r g a n i s m u l u i să se o b i ş n u i a s c ă .
în cazul în care se p r o d u c e un eritem, uneori o arsură de gradul II, e x p u n e r e a
trebuie întreruptă până la vindecare. Ungerea corpului înainte de expunere cu anumite
substanţe grase, c u m ar fi linimentul oleu calcar sau a uleiului de cocos, pot î m p i e d i c a
a p a r i ţ i a e r i t e m u l u i , g r ă b i n d a p a r i ţ i a fazei d e p i g m e n t a r e a p i e l i i .
î n a d o u a fază, t e g u m e n t e l e s e p i g m e n t e a z ă î n b r u n .
î n a f a r a a c e s t u i efect d e s u p r a f a ţ ă , v a s o d i l a t a t o r , c u a c ţ i u n e a s u p r a c i r c u l a ţ i e i
sanguine, se mai notează modificări activatoare asupra glandelor endocrine şi de
s t i m u l a r e a cartilajelor d e c r e ş t e r e , fapt d e o s e b i t d e ' i m p o r t a n t p e n t r u copii. D a r a c ţ i u n e a
cea m a i n e t ă ş i m a i b e n e f i c ă e s t e a c e e a d e t r a n s f o r m a r e a e r g o s t e r i n e i d i n t e g u m e n t e
în v i t a m i n ă D,, adică a c ţ i u n e a p r e v e n t i v ă şi curativă a rahitismului. H e l i o t e r a p i a se
p r a c t i c ă î n c l i m a t e b o g a t e î n o z o n c u m e s t e l i t o r a l u l m a r i n sau a l t i t u d i n e a , l a p r i m e l e
ore ale d i m i n e ţ i i , când razele solare nu au încă o bogăţie p r e a m a r e de raze infraroşii.
CLIMATOTERAPIA
Toate aceste mijloace fizice, despre care am vorbit mai sus, sc practică în condiţii climatologicc
specifice. Climatologia recurge deci la factori naturali, în scop terapeutic sau al creşterii potenţialului biologic.
Există un climat de cruţare, cu diferenţe mici dc temperatură, cum sunt la noi în ţară regiunile
dc dealuri, preferabil la margine dc pădure. Alte climate sunt excitante, cum este climatul de altitudine.
Presiunea atmosferică şi temperatura scăzute, umiditatea redusă sau abundentă, bogăţia radiaţiei ultraviolete
sunt câteva din clementele care pot influenţa starea fizică şi psihică, ecrându-i un efort dc adaptare,
solicitând reacţia sa.
Climatul de litoral marin arc în ţara noastră o largă utilizare, date fiind condiţiile geografice
favorabile dc care beneficiem. Presiunea atmosferică destul dc crescută, variaţiile dc temperatură, iradierea
ultravioletă, briza marină bogată în aerosoli dc sodiu şi iod constituie clemente în care organismul, în
special cel tânăr, poate să dezvolte capacităţi nebănuite.
ACTINOTERAPIA
Sub acest nume sc înţelege mijlocul terapeutic care foloseşte diverse radiaţii produse artificial.
Pentru razele ultraviolete se foloseşte lampa dc cuarţ. Tratamentul sc face după aceleaşi norme
ca şi helioterapia, inclusiv protecţia ochilor cu ochelari fumurii. Tratamentul poate fi local (plăgi atone,
nevralgii, boli dc piele) sau general, în scrii dc 15-20 dc şedinţe; la copii sc poate face în grup. în timp
cc copiii sc joacă.
Contraindicaţiile helio- şi actinoterapici sunt: tuberculoza pulmonară, nefrita cronică, epilepsia,
stările dc nervozitate excesivă.
Pentru „Razele infraroşii" vezi „Tcrmotcrapia".
TERMOTERAPIA
C ă l d u r a a r e o a c ţ i u n e v a s o d i l a t a t o a r e , p r o d u c e o h i p e r e m i e s u p e r f i c i a l ă şi a d e s e a
o d e s c h i d e r e a s h u n t - u r i l o r c a p i l a r e p r o f u n d e , fiind astfel o p u t e r n i c ă a c t i v a t o a r e a
circulaţiei. în acest fel hiperemia profundă de stază este înlăturată, se produce un

efect antiinflamator, antialgic, sedativ. Este un adjuvant preţios al fibrolizei (ţesuturile
cicatnceale, retractile, devin mai suple). Este spasmolitică, deci decontracturantă.
Favorizează resorbţia exsudatelor şi transsudatelor. în procesele inflamatorii acute
delimitează focarul şi contribuie la exprimarea lui.
C o n t r a i n d i c a ţ i i . în afara celor menţionate la hidroterapie, subliniem interdicţia
de a aplica această formă de tratament în sângerări, în hematoame recente. Menţinând
deschise vasele, există pericolul măririi extravazatului sanguin. De la sine înţeles că
în tulburările de coagulare, în hemofilie, reprezintă un adevărat agent patologic.
în procesele inflamatorii profunde, greu de supravegheat, se poate produce o
activare a infecţiei, fără posibilitatea concomitentă a delimitării, ceea ce poate avea
rezultate foarte grave.
în afecţiunile cronice, articulare sau paraarticulare, este posibil ca rezultatul să
fie invers, să se exacerbeze durerea şi contractura; în osteoporoza algică să se mărească
decalcifierea. Este evident că nu se va continua tratamentul în acest caz.
Termoterapia foloseşte următoarele metode:
- prin conducţie, cu ajutorul: apei, aerului sau substanţelor rău conducătoare
de căldură;
- prin convecţie, cu ajutorul: razelor calde, mijloacele hiperemiante, prin curenţi
de înaltă tensiune.
a) Asupra băilor calde am expus câteva date în cadrul hidroterapici. Există şi modalităţi dc
aplicare locală, sub forma prişniţului sau a cataplasmci calde. Forma cea mai complexă şi cea mai
răspândită este aceea recomandată dc sora Kcnny, pentru care facem trimitere la metoda respectivă.
b) Aerul încălzii este produs dc o reţea de sârmă înroşită electric, sau dc o scrie dc becuri
electrice aşezate într-un spaţiu închis şi izolat (cutii de lemn dc forme şi mărimi diferite, adaptate pentru
diferite segmente ale corpului).
Sauna finlandeză este tot o formă de terapie generală cu aer cald.
c) Dintre substanţele rău conducătoare dc căldură sc folosesc nămolurile, turba, ozochenta,
parafina.
Parafina este cea mai la îndemână şi mai uşor dc aplicat. Sc aplică în pensulări şi împachetări.
Ultimele sc fac în straturi groase, care sc înmoaie în termostate speciale, mulându-sc apoi pc regiunea
respectivă.
Pentru pcnsularc, parafina sc topeşte în Bain-Manc, întinzându-sc apoi pc tegumente cu ajutorul
unei pensule dc vopsitorie. Parafina sc topeşte la 37°, deci trebuie aplicată dc îndată cc sc topeşte, această
temperatură fiind maximum dc suportabilitate pentru tegumente, în special la copii. Sc pensulează până
la obţinerea unui strat dc 3-^1 mm şi sc menţine sub o pătură 15-30', după care sc înlătură uşor, urmând
procedeele kinctice, dacă este cazul.
d) Razele infraroşii sunt calorice. Ele au puterea dc penetraţie cea mai marc între 0,76 şi
1,2 gamma, limita vizibilităţii roşului. în practică sc folosesc surse artificiale: lămpi cu fir dc tungsram
sau radiatoare electrice cu reflector - Solux, Vitalux Infraphil -. Au o acţiune sedativă şi hiperemiantâ.
Şedinţele dc infraroşii sc fac gradat, modificând fie sursa dc căldură, fie distanţa. Această terapie
trebuie să-şi manifeste acţiunea benefică în decursul a 6-8 şedinţe.
c) Alte forme dc a produce căldură superficială: substanţele revulsive, fricţiile alcoolizate, vata
termogenă au dc asemenea efecte hiperemizante, terapeutice sau ca mijloc dc pregătire regională pentru
proceduri kinctoterapcuticc.
CRIOTERAPIA
Frigul scade metabolismul tisular şi necesitatea în oxigen, micşorează resorbţia

şi prin acelaşi mecanism inhibă dezvoltarea microbiană. în recuperarea funcţională
frigul este folosit pentru efectele sale decontracturante. Se pare că încetineşte
conducerea nervoasă şi sensibilitatea aparatului Golgi.
P e n t r u detalii vezi c a p i t o l u l „ D e c o n t r a c t u r a r e a " .

I n c i d e n t e . T u l b u r ă r i l e trofice, p r e z e n t e de obicei, pot fi u n e o r i e x a c e r b a t e .
Bolnavii care suferă d e t u l b u r ă r i c i r c u l a t o r i i periferice n u p o t b e n e f i c i a d e acest
t r a t a m e n t . N u s e r e c o m a n d ă folosirea t e m p e r a t u r i l o r s c ă z u t e î n r e g i u n i î n care vasele
m a r i s u n t situate superficial, c u m a r f i r e g i u n e a p o p l i t e e sau c o t u l .
D e f i c i e n ţ a m a r e a m e t o d e i c o n s t ă î n s ă în a c e e a că efectul ei se p i e r d e d e s t u l
de r e p e d e şi că nu p o a t e fi deci d e c â t o m e t o d ă ajutătoare a c e l o r l a l t e m i j l o a c e
terapeutice.
ELECTROTERAPIA
E l e c t r o t e r a p i a c o n s t i t u i e o m e t o d ă foarte v e c h e , d a c ă ne g â n d i m că m e d i c u l
S c r i b o n i u s , c o n t e m p o r a n u l î m p ă r a t u l u i C l a u d i u s , folosea c a s u r s ă . . . t i p a r u l e l e c t r i c .
D e ş i c o n t r o v e r s a t ă , m a i ales î n l u m e a a n g l o - s a x o n ă , e l e c t r o t e r a p i a face servicii
de necontestat.
E l e c t r o t e r a p i a foloseşte curenţi de j o a s ă frecvenţă ( p â n ă la câţiva k H z ) şi curenţi
de î n a l t ă frecvenţă (de la 100 0 0 0 Hz la 3 0 0 0 M H z ) .
G a l v a n i z a r e a foloseşte c u r e n t u l c o n t i n u u d e j o a s ă frecvenţă.
G a l v a n i z a r e a p r o d u c e o h i p e r e m i e importantă, de durată. A c ţ i u n e a este profundă,
r i d i c â n d t e m p e r a t u r a locală, l a n i v e l u l electrozilor, c u 2 - 3 ° . C a u r m a r e , sunt d e s c r i s e
efecte trofice c o n s t â n d din î m b u n ă t ă ţ i r e a m e t a b o l i s m u l u i ş i r e g e n e r ă r i i ţ e s u t u r i l o r
s u b i a c e n t e . La n i v e l u l s i s t e m u l u i n e r v o s , în special, se n o t e a z ă o î n t ă r i r e a r e a c ţ i i l o r
şi a c o n d u c t i b i l i t ă ţ i i n e r v i l o r m o t o r i .
Efecte antalgicc notabile au fost înregistrate la polul pozitiv, atunci când sc produce o uşoară
vasoconstricţie. Efectele deosebite la cei doi poli sunt bine cunoscute. Holzcr şi Schcminsky au demonstrat
o diminuare a reflexului patclar în cazul în care anodul este aşezat la ceafa şi catodul în regiunea sacrată
(galvanizare ascendentă); efectul este contrar - exagerarea reflexului rotulian - când electrozii sunt
aşezaţi invers.
A p l i c a ţ i a c u r e n t u l u i p o a t e să fie bipolară, cu electrozi m a r i de suprafaţă, între

c a r e se p r o d u c p r o f u n d efectele g a l v a n i z ă r i i , sau unipolară, c â n d f o l o s i m un e l e c t r o d
m a r e , a ş e z a t într-o r e g i u n e i n d i f e r e n t ă şi un e l e c t r o d m i c , activ, e v e n t u a l b u t o n a t , în
r e g i u n e a care n e i n t e r e s e a z ă . G a l v a n i z a r e a p o a t e avea loc l o n g i t u d i n a l , î n s e n s u l
a x u l u i l o n g i t u d i n a l al c o r p u l u i sau s e g m e n t e l o r şi t r a n s v e r s a l în s e n s u l g r o s i m i i , c â n d
se folosesc electrozi m a i m a r i .
D o z a j u l c u r e n t u l u i ţine d e : v â r s t ă , s e n s i b i l i t a t e , d e z v o l t a r e fizică. La copii se
p o t folosi 1 , 3 , 10 c h i a r 25 m A , în ş e d i n ţ e de 5, 10, c h i a r 20 de m i n u t e . D e s c h i d e r e a
şi î n c h i d e r e a c u r e n t u l u i t r e b u i e să se facă î n c e t . în g e n e r a l , i n t e n s i t a t e a c u r e n t u l u i nu
t r e b u i e s ă d e p ă ş e a s c ă 0 , 3 - 0 , 5 m A / c m 2 d i n suprafaţa e l e c t r o d u l u i .
G a l v a n i z a r e a e s t e folosită în s p e c i a l p e n t r u rolul său în m e n ţ i n e r e a troficităţii
m u s c u l a r e . A u t o r i francezi au arătat că, d a c ă se taie nervii sciatici ai u n u i a n i m a l de
e x p e r i e n ţ ă ş i s e g a l v a n i z e a z ă zilnic n u m a i u n u l din c e l e d o u ă m e m b r e p a r a l i z a t e ,
t u l b u r ă r i l e trofice e v o l u e a z ă m a i î n c e t în m e m b r u l tratat. Efecte favorabile au fost
o b ţ i n u t e î n s e c h e l e l e r e c e n t e ale p a r a l i z i e i infantile.
G a l v a n i z a r e a d e c o n t r a c t u r a n t ă a fost d e z v o l t a t ă de ş c o a l a r o m â n e a s c ă de
balneo-fizioterapie.
D e c o n t r a c t u r a r e a p r i n c u r e n t g a l v a n i c are l a b a z ă faptul c ă n e u r o n i i m o t o r i din
c o a r n e l e a n t e r i o a r e ale m ă d u v e i s p i n ă r i i p r i m e s c s i n a p s e inhibitorii din z o n e c u t a n a t e
c o n t r o l a t e r a l e o m o l o a g e sau din z o n e l e o m o l a t e r a l e s u p r a i a c e n t e , c o r e s p u n z ă t o a r e
m u s c u l a t u r i i s t a b i l i z a t o a r e . E x c i t a r e a a c e s t o r z o n e c u stimuli slabi, c u m s u n t cei a i
curentului galvanic, induc inhibiţia neuronilor motori, producând scăderea tonusului
î n fibrele m u s c u l a r e i n e r v a t e d e n e u r o n i i r e s p e c t i v i . Astfel, d e e x e m p l u , m u s c u l a t u r a
u m ă r u l u i t r e b u i e să s t a b i l i z e z e m e m b r u l s u p e r i o r p e n t r u a facilita a c ţ i u n e a m u ş c h i l o r
m â i n i i . C o n f o r m relaţiilor reflexe c u n o s c u t e d i n fiziologie, e x c i t a r e a slabă a z o n e i
u m ă r u l u i p o a t e d e c o n t r a c t u r a flexorii d e g e t e l o r . Relaţii d e acest fel sunt î n c ă m u l t i p l e
în o r g a n i s m , j u s t i f i c â n d astfel şi u n e l e t e h n i c i ale a c u p u n c t u r i i .
H u f s c h m i d t (75, 76) din M i i n c h e n a p r e z e n t a t la S i m p o z i o n u l I n t e r n a ţ i o n a l de
la Praga (1967) rezultate excelente prin această metodă, demonstrând cinematografic
şi e l e c t r o m i o g r a f i c d e c o n t r a c t u r a r e a i s c h i o - g a m b i e r i l o r p r i n a p l i c a r e a g a l v a n i z ă r i i pe
m a s a m u s c u l a r ă c o n t r o l a t e r a l ă . A u t o r u l r e m a r c a faptul că r e z u l t a t e l e se m e n ţ i n şi 7
p â n ă la 10 zile.
I o n o t e r a p i a ( i o n o f o r e z a ) r e p r e z i n t ă o m o d a l i t a t e de a i n t r o d u c e în o r g a n i s m
m e d i c a m e n t e prin piele sau m u c o a s e c u ajutorul c u r e n t u l u i g a l v a n i c .
P r i n t r - u n p r o c e s d e d i s o c i e r e e l e c t r o l i t i c ă , h i d r o g e n u l , m e t a l e l e ş i unii r a d i c a l i
î n c ă r c a ţ i p o z i t i v sunt atraşi s p r e p o l u l o p u s ( c a t i o n i ) , în t i m p ce m e t a l o i d e l e şi u n e l e
p a r t i c u l e ( S 0 4 d e e x e m p l u ) , î n c ă r c a ţ i negativ, s e d e p u n l a p o l u l pozitiv ( a n i o n i ) .
In c e e a ce p r i v e ş t e p e n e t r a r e a a c e s t o r s u b s t a n ţ e în o r g a n i s m există astăzi un
c u r e n t de o p i n i e care n e a g ă net a c e a s t ă p o s i b i l i t a t e . P e n e t r a r e a se face la n i v e l u l
pielii, de u n d e larga folosire a m e t o d e i în d e r m a t o l o g i e . Soluţiile, i n d i f e r e n t de
concentraţie reprezintă numai mediul umed necesar transmiterii curentului.
In Serviciile de B a l n e o f î z i o t e r a p i e se folosesc şi i o n o f o r e z e sub f o r m ă de băi
t o t a l e sau p a t r u c e l u l a r e .
F a r a d i z a r e a este r e p r e z e n t a t ă d e folosirea c u r e n t u l u i alternativ î n s c o p u r i
terapeutice. între curentul alternativ produs de bobina de inducţie şi variatele forme
folosite î n t e r a p i e : c u r e n t e x p o n e n ţ i a l , c u r e n t c u i m p u l s u r i d r e p t u n g h i u l a r e , c u r e n t
d i a d i n a m i c este o d e o s e b i r e , c e e a ce a făcut ca el să fie d e s e m n a t p r i n t r - u n t e r m e n
m a i g e n e r a l : terapie cu impulsuri excitatorii. C o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă , c a r e se p r o d u c e
la această formă de excitaţie este d e p e n d e n t ă de intensitatea, durata, timpul de
d e s c h i d e r e şi de închidere, deci de forma curentului alternativ (triunghiular,
d r e p t u n g h i u l a r , t r a p e z o i d a l ) . î n t e r a p i a m o d e r n ă , graţie u n e i a p a r a t u r i care p o a t e r e g l a
a c e s t e date ( a d e s e a a u t o m a t ) s e folosesc t o a t e a c e s t e forme, a l e g â n d u - s e a c e e a l a c a r e
m u ş c h i u l r ă s p u n d e cel mai b i n e .
Se foloseşte un c u r e n t cu o f r e c v e n ţ ă de c e a 50 H z . F o r m a t r i u n g h i u l a r ă are de
o b i c e i un i m p u l s de 1 ms şi o p a u z ă de 20 m s . La fel de b i n e însă se p o a t e să r ă s p u n d ă
şi la i m p u l s u r i s c u r t e de 0,4 m s , cu p a u z e m a i lungi, de 40 m s , sau la un i m p u l s n u m i t
thyrătron, cu o d u r a t ă de 5 ms şi p a u z e s c u r t e de 15 m s . A l t e o r i este n e c e s a r ă o p a n t ă
de intrare mai lungă.
I m p u l s u r i l e excitatorii sunt indicate p e n t r u m u s c u l a t u r a care mai p ă s t r e a z ă m ă c a r
p a r ţ i a l o i n e r v a ţ i e : în atrofia de i n a c t i v i t a t e p o s t o p e r a t o r i e sau c o n s e c u t i v ă u n e i
i m o b i l i z ă r i p r e l u n g i t e , î n aşa-zisa „ p a r a l i z i e d e î n s t r ă i n a r e " (vezi M e t o d a K e n n y ) , c a
şi în p a r e z e l e u ş o a r e . A p l i c a t a s u p r a m u ş c h i l o r a n t a g o n i ş t i ; în paraliziile s p a s t i c e , are
u n e o r i un efect d e c o n t r a c t u r a n t .
T r a t a m e n t u l prin c u r e n t faradic t r e b u i e î n c e p u t p r i n t r - u n e x a m e n electric, c a r e
va stabili şi forma, d u r a t a şi frecvenţa la c a r e m u ş c h i u l r ă s p u n d e cel m a i b i n e . Se
a p l i c ă m e t o d a b i p o l a r ă , c u e l e c t r o z i a ş e z a ţ i p e o r i g i n e a ş i inserţia m u ş c h i u l u i . P e n t r u
un t r a t a m e n t analitic se preferă m e t o d a u n i p o l a r ă , cu a n o d u l indiferent şi c a t o d u l
p u n c t i f o r m a p l i c a t în d r e p t u l plăcii m o t o r i i . T r a t a m e n t u l - cu 16-20 i m p u l s u r i pe
Galvanizare Impuls dreptunghiular
i tan 'tab
tw
Impuls trapezoidal Impuls triunghiular
Fig. 59 - Schema diferitelor forme de curent.
m i n u t , l a copil m a i p u ţ i n - d u r e a z ă m a x i m u m 5-6 m i n u t e ; d u p ă aceea, m u ş c h i u l

o b o s e ş t e ( t i n d e să intre în c o n t r a c ţ i i t e t a n i f o r m e ) , dar t r a t a m e n t u l p o a t e fi r e p e t a t de
2 - 3 ori p e zi.
M u s c u l a t u r a total p a r a l i z a t ă n u r ă s p u n d e l a a c e a s t ă formă d e c u r e n t . î n s c h i m b ,
u n c u r e n t t r i u n g h i u l a r sau t r a p e z o i d a l d e l u n g ă d u r a t ă ( 2 0 0 - 4 0 0 m i c r o s e c ) c u o
a m p l i t u d i n e m a r e c r e s c â n d ă în d e s c h i d e r e - curent exponenţial - p o a t e să p r o v o a c e
c o n t r a c t u r a a c e s t o r m u ş c h i , c o n s t i t u i n d u n mijloc p r e ţ i o s d e g i m n a s t i c ă e l e c t r i c ă ş i d e
î m p i e d i c a r e a instalării atrofiei m u s c u l a r e .
C u r e n t u l d i a d i n a m i c c o n s t ă din i m p u l s u r i d e j o a s ă frecvenţă m o d u l a t e ; e s t e
v o r b a deci d e u n c u r e n t s i n u s o i d a l d e 5 0 - 1 0 0 H z d e 1 0 m i c r o s e c c u p a u z ă egală sau
m o d u l a t în p e r i o a d e lungi sau s c u r t e . N u m e l e i-a fost dat de s t o m a t o l o g u l B e r n a r d ,
care i-a d e s c o p e r i t p r i o r i t ă ţ i l e a n a l g e z i c e .
F i i n d v o r b a de fapt de o c o m b i n a ţ i e de c u r e n t faradic şi g a l v a n i c , t r e b u i e să-i
p u n e m în s e a m ă şi calităţile h i p e r e m i a n t e .
Este indicat în tratamentul contuziilor, entorselor, nevralgiilor posttraumatice
sau r e u m a t i c e , ca şi în t u l b u r ă r i l e c i r c u l a t o r i i periferice.
T E R A P I A D E Î N A L T Ă F R E C V E N Ţ Ă foloseşte c u r e n ţ i alternativi ( 1 0 0 0 0
Hz, a d i c ă 1-300 m i l i o a n e d e oscilaţii p e s e c u n d ă ) .
C u r e n t u l este p r o d u s d e c ă t r e g e n e r a t o r i c u t u b u r i e l e c t r o n i c e : A p a r a t e l e d e
u n d e U l t r a S c u r t e , c u r e n t u l i e ş i n d d i n a p a r a t p r i n doi e l e c t r o z i , rigizi sau m u l a b i l i ,
între care se i n t r o d u c e s e g m e n t u l sau r e g i u n e a c o r p u l u i care va fi s u p u s ă t r a t a m e n t u l u i .
C u m n e r v i i senzitivi şi m o t o r i nu sunt excitabili d e c â t la frecvenţe p â n ă la
3 0 0 0 H z , în o r g a n i s m acest c u r e n t nu are d e c â t un efect c a l o r i c local. A c e s t t r a t a m e n t
este c u n o s c u t şi s u b n u m e l e de diatermie. U n d e l e s c u r t e şi u l t r a s c u r t e au o p u t e r e de
î n c ă l z i r e p r o f u n d ă , t e m p e r a t u r a s e g m e n t u l u i r e s p e c t i v p u t â n d să fie r i d i c a t ă astfel la
40°.
U n d e l e scurte şi ultrascurte sunt folosite în: p r o c e s e infecţioase, r e u m a t i s m

c r o n i c , i n f l a m a ţ i i p o s t t r a u m a t i c e , n e v r i t e , p r o c e s e f i b r o g e n e t i c e , p r e c u m ş i c a mijloc
de încălzire a musculaturii înaintea programului de kinetoterapie.
Afecţiunile acute se tratează în general cu un dozaj slab 2-5 m i n u t e zilnic, în
t i m p ce afecţiunile c r o n i c e utilizează un dozaj m a i m a r e (raze reci), 10-15 m i n u t e la
intervale mai mari.
Ultrasonoterapia este folosită pentru efectele sale mecanice, termice şi de
difuziune (creşte permeabilitatea membranelor). In plan fiziologic efectele sunt
analgezice, microrelaxante şi hiperemiante.
A p a r a t e l e d e u l t r a s o n o t e r a p i e f u r n i z e a z ă u l t r a s u n e t e c u f r e c v e n ţ e c u p r i n s e între
8 0 0 şi 1 000 kHz.
I n d i c a ţ i i l e a c e s t e i t e r a p i i s e referă l a afecţiunile r e u m a t i c e , t r a u m a t i s m e l e m i n o r e
p e r i f e r i c e , a n g i o p a t i i . F o l o s i r e a lor î n a f e c ţ i u n i l e n e u r o l o g i c e e s t e d i s c u t a b i l ă .
C o n t r a i n d i c a ţ i i l e p r i v e s c o r g a n e l e i m p o r t a n t e : c r e i e r u l , m ă d u v a s p i n ă r i i , ficatul,
splina, uterul gravid, glandele sexuale, plămânii, cordul, marile vase.
Nu se vor face ultrasunete la copii şi adolescenţi pe zonele cartilagiilor de
creştere, deci periarticular.
Magneiuiliajluxul foloseşte câmpuri magnetice dc joasă frecvenţă, produse dc un curent electric

sau dc un câmp electric variabil.
în ultimul timp, sc atribuie o importanţă deosebită efectelor biologice ale acestor câmpuri. Sunt
puţine domenii în care să nu sc fi încercat să sc dovedească efectele sale benefice. Este recomandat îr.
reumatismul inflamator, degenerativ şi abarticular, în sechelele posttraumatice, inclusiv în algodistrofii.
în afecţiuni neuro-psihice (nevroze, distonii ncuro-vcgctativc), în afecţiuni cardio-vasculare, respiratorii,
cndocrinologicc şi ginecologice. Noi l-am folosit în formele atetozice ale paraliziilor spastice cerebrale,
cu bune rezultate.
Contraindicaţiile sunt numeroase: purtătorii dc pcacc-makcr, anemii, lcucozc, bolile infecţioase.
tumorile maligne, insuficienţa hepatică sau renală, sindroamc endocrine majore (Bascdow, Cushing, Addisor.
e t c ) , tuberculoza pulmonară şi cxtrapulmonară, psihoze decompensate, epilepsia, sarcina.
Roentgenterapia, în doze mici (50-75 r), la 3—4 zile interval 4—5 şedinţe, constituie un important
factor antiinflamator şi fibrolitic, care poate avea rezultate foarte bune în recuperarea funcţională. Executată
după control prealabil al sângelui şi sub controlul unui bun specialist, nu este - aşa cum sc crede - un
mijloc periculos.
Este indicată în special în reumatismul abarticular: PSU, exostoze calcanccnc, spondiloze şi
discopatii, dar şi în atrofii osoase, sinovite viloasc, cicatrice chcloide retractile.
CAPITOLUL 4
ERGOTERAPIA
LIGIA ROBĂNESCU
î n ţ a r a n o a s t r ă s e f o l o s e ş t e t e r m e n u l d e e r g o t e r a p i e , p e d e o p a r t e din c a u z a
influenţei t e r m i n o l o g i e i f r a n c e z e î n limbajul m e d i c a l , p e d e altă p a r t e din lipsa d e
(re)cunoaştere a scopului acestei specialităţi.
î n l u m e a a n g l o - s a x o n ă s e foloseşte t e r m e n u l d e „ t e r a p i e o c u p a ţ i o n a l ă " , m u l t
m a i a d e c v a t c o n ţ i n u t u l u i a c e s t e i n o ţ i u n i . E r g o t e r a p i a n u î n s e a m n ă , aşa c u m a r v r e a
să-i a r a t e î n ţ e l e s u l , n u m a i t e r a p i e f u n c ţ i o n a l ă p r i n m u n c ă ş i nici, n e a p ă r a t , p r e g ă t i r e a
p a c i e n t u l u i în v e d e r e a u n e i a c t i v i t ă ţ i l u c r a t i v e . In a c e s t c o n ţ i n u t se g ă s e ş t e şi t e r a p i a
d i s t r a c t i v ă - p r i n j o c , „play therapy", c u l t u r a l ă , figurativă e t c . Ea este, d e c i , o m e t o d ă
de t r a t a m e n t a u n o r d e f i c i e n ţ e fizice sau m e n t a l e , p r e s c r i s ă de m e d i c i şi p u s ă în
a p l i c a r e d e c a d r e s p e c i a l calificate ( î n v ă ţ ă m â n t î n c ă i n e x i s t e n t î n ţ a r a n o a s t r ă ) , c u
scopul ameliorării tulburărilor funcţionale, a performanţelor pacienţilor respectivi.
E r g o t e r a p e u t u l face l e g ă t u r a î n t r e p e r s o a n a c u h a n d i c a p ş i m e d i u l î n c o n j u r ă t o r ,
p u n â n d b o l n a v u l î n situaţii a p r o p i a t e a s p e c t e l o r vieţii c o t i d i e n e (vezi m e t o d a C a r r ş i
S e p h e r d ) , a p r e g ă t i r i l o r p e n t r u ş c o l a r i z a r e ( v e z i m e t o d a T a r d i e u ) , sau a l o c u l u i său de
m u n c ă . Bolnavul este reeducat prin ergoterapie în vederea ameliorării funcţiilor
d e f i c i t a r e şi a favorizării r e s t r u c t u r ă r i i g l o b a l e a p e r s o n a l i t ă ţ i i s a l e . Se u r m ă r e ş t e
dezvoltarea capacităţilor restante, p r o p u n â n d u - s e soluţii practice pentru favorizarea
integrării sociale a persoanei.
Atelierul de e r g o t e r a p i e t r e b u i e să a i b ă un loc d e o s e b i t în serviciul de r e c u p e r a r e
f u n c ţ i o n a l ă , fie el p e n t r u a d u l ţ i sau c o p i i , s e c ţ i e g e r i a t r i c ă , de c a r d i o l o g i e , arşi,
neurologie, traumatologie etc. în domeniul reeducării funcţionale şi al readaptării,
e r g o t e r a p i a îşi v a a s u m a u r m ă t o a r e l e roluri p r i n c i p a l e :
a) E v a l u a r e a dificultăţilor p a c i e n t u l u i din p u n c t de v e d e r e al nivelului funcţional
g l o b a l : s u b i e c t u l s e p o a t e î m b r ă c a , spăla, h r ă n i ? . . . e t c .
b ) I n s t r u i r e a g e s t u a l ă î n situaţii t e h n i c e c o n c r e t e , c u ajutorul g e s t u r i l o r din
a n u m i t e p r a c t i c i a r t i z a n a l e : t â m p l ă r i e , olărit, î m p l e t i t e t c .
c) Participarea la ameliorarea autonomiei pacientului. Spunem participare,
d e o a r e c e ş i k i n e t o t e r a p i a p r o p r i u - z i s ă îşi a s u m ă a s t ă z i a c e s t r o l .
d) Analizarea soluţiilor privind primirea pacientului la domiciliu în condiţiile
d e a u t o n o m i e d o b â n d i t ă . E s t e rolul e r g o t e r a p i e i s ă g ă s e a s c ă a m e n a j ă r i l e n e c e s a r e :
p l a n î n c l i n a t , b a r e î n c a m e r a d e baie, m o d i f i c ă r i ale m o b i l i e r u l u i , sau ale u s t e n s i l e l o r
necesare.
e) P r e g ă t i r e a p a c i e n t u l u i p e n t r u r e l u a r e a u n e i p r o f e s i u n i , fie p r i n s c h i m b a r e a
v e c h i i p r o f e s i u n i p e n t r u a se a l i n i a la n o i l e posibilităţi f u n c ţ i o n a l e , fie p r i n ajustări
ergonomice.
E r g o t e r a p e u t u l , a v â n d un b i l a n ţ f u n c ţ i o n a l al p a c i e n t u l u i şi o b u n ă c u n o a ş t e r e
a c e r i n ţ e l o r f u n c ţ i o n a l e a d i f e r i t e l o r activităţi p r o f e s i o n a l e , t r e b u i e să ţină c o n t şi de
opiniile şi gusturile p a c i e n t u l u i . U n e o r i va fi n e c e s a r să se s c h i m b e m a i m u l t e activităţi,
p â n ă la g ă s i r e a soluţiei o p t i m e . E s t e rolul a c e e a ce se c h e a m ă azi: ergoterapia
vocaţională.
în p r a c t i c ă , p r i n c i p a l e l e t e h n i c i de e r g o t e r a p i e - sau t e r a p i e o c u p a ţ i o n a l ă , c u m
am p r e f e r a să se n u m e a s c ă - se r e z u m ă la 4 g r u p e :
1 . T e h n i c i l e d e b a z ă c u p r i n d a c t i v i t ă ţ i u m a n e s i m p l e , î n n ă s c u t e , c u m a r fi:
olărit, c e r a m i c ă , ţesut, f e r o n e r i e , t â m p l ă r i e . S u n t î n g e n e r a l activităţi a t r a c t i v e , d e
u n d e şi v a l o a r e a lor.
Jocul face p a r t e din a c e e a ş i g r u p ă şi o c u p ă un loc din ce în ce m a i i m p o r t a n t ,
nu n u m a i în r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă a copiilor.
2 . T e h n i c i l e c o m p l e m e n t a r e s u n t activităţi m a i r e c e n t e , legate d e d e z v o l t a r e a
ştiinţifică şi c u l t u r a l ă , c u m ar fi: e l e c t r o t e h n i c a , e l e c t r o n i c a , c a l c u l a t o r u l , t i p ă r i r e a (fie
p e i m p r i m a n t e , f i e p e X e r o x , sau p e G e s t e t n e r ) , a e r o m o d e l a j u l e t c .
3. Tehnicile de a d a p t a r e şi de a u t o n o m i e sunt activităţile vieţii cotidiene. Acestea
sunt d e s t i n a t e s ă r e d u c ă d e p e n d e n ţ a p a c i e n t u l u i .
4. Tehnici de expresie, utilizate m a i ales în bolile m i n t a l e , au ca s c o p încurajarea
c o m u n i c ă r i i , p r i n e v i d e n ţ i e r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i ( d e s e n , p i c t u r ă , teatru, d a n s , m a r i o n e t e
etc).
Se descriu şi tehnici auxiliare. A c e s t e a folosesc aparate sau dispozitive, n e c e s a r e
e x e c u t ă r i i u n o r g e s t u r i sau a c t i v i t ă ţ i z i l n i c e :
- O r t e z e l e p e n t r u m e n ţ i n e r e a în p o z i ţ i e c o r e c t ă a m e m b r e l o r sau a c o l o a n e i
vertebrale.
- P r o t e z e l e c a r e î n l o c u i e s c u n m e m b r u sau u n s e g m e n t d e m e m b r u .
- Instalaţii, a p a r a t e d i v e r s e , de fabricaţie relativ s i m p l ă , p e r m i ţ â n d b o l n a v i l o r
a p r o p i e r e a d e a l t e p e r s o a n e sau d e o b i e c t e l e din jur.
Aceste mijloace tehnice sc pot încadra în mai multe categorii, în funcţie dc destinaţia lor:
- mijloace necesare vieţii cotidiene (urcarea şi coborârea din pat, îmbrăcatul, toaleta, alimentaţia,
mijloace dc comunicaţie, dc distracţie, sport);
- mijloace pentru deplasare (cârje, bastoane, dcambulatoarc. fotolii rulante, automobile e t c ,
precum şi dispozitive pentru facilitarea accesului);
- înlesniri tehnice pentru facilitarea menajului la domiciliu (întreţinere, bucătărie);
- dispozitive speciale pentru amenajarea formei, greutăţii şi modului dc acţiune a uneltelor din
diverse profesiuni (obiectiv ergonomie);
- mijloace de ajutor tehnic pentru locuinţe individuale şi clădiri publice.
La copil, ergoterapia î n c e p e chiar înainte de vârsta de 4 ani, urmărind

achiziţionarea independenţei precoce: independenţa alimentară, cea vestimentară,
c o n t r o l u l sfincterian. J o c u l şi j u c ă r i i l e o c u p ă un loc d e o s e b i t în t r a t a m e n t u l copilului
cu h a n d i c a p n e u r o - p s i h o m o t o r . E r g o t e r a p e u t u l , o r i c â t e j u c ă r i i ar a v e a la d i s p o z i ţ i e , va
a d a p t a şi i n v e n t a m e r e u altele, fiecare caz avâncLalte c e r i n ţ e . De altfel, şi în cazul
a c t i v i t ă ţ i l o r c o t i d i e n e , a d a p t a r e a h a i n e l o r , a t a c â m u r i l o r , a o b i e c t e l o r de scris (vezi
f i g . 135), r e v i n e tot e r g o t e r a p e u t u l u i . M o b i l i e r u l c o p i l u l u i p o a t e , d e a s e m e n e a , s ă aibă
n e v o i e d e a d a p t a r e , î n c e p â n d c u s c a u n u l d e sugar, p â n ă l a m a s a d e scris sau d e j o c ,
fotoliul r u l a n t e t c .
S e v a î n c e p e c u s t i m u l a r e a a c t i v ă prin j o c u r i m u z i c a l e , j o c u r i d e r i t m (cu
ajutorul i n s t r u m e n t e l o r m u z i c a l e ) , j o c u r i c u o b i e c t e d e formă, c o n s i s t e n ţ ă ş i culori
Ergoterapia 141
diferite. D e s f ă ş u r a r e a p r o g r a m u l u i ergoterapie este c o n d i ţ i o n a t de rezultatele bilanţului.

S c h e m a t i c , e t a p e l e sunt m a r c a t e d e u r m ă r i r e a o b i e c t i v e l o r u r m ă t o a r e : a c h i z i ţ i a d e n o i
a u t o m a t i s m e gestuale, creşterea rapidităţii şi eficacităţii gestului, a m e l i o r a r e a tulburărilor
funcţiiloi c e r e b r a l e s u p e r i o a r e , a l e g e r e a u n e i d o m i n a n t e l a t e r a l e , a c h i z i ţ i o n a r e a , p e
cât p o s i b i l , a u n u i g r a d de i n d e p e n d e n ţ ă .
U n alt o b i e c t i v î n s e m n a t e s t e c o n f e c ţ i o n a r e a ortezelor, c e p r e v i n d i f o r m i t ă ţ i l e
şi m e n ţ i n articulaţiile în poziţii f u n c ţ i o n a l e . E r g o t e r a p e u t u l va m a i folosi şi c e l e l a l t e
t e h n i c i a j u t ă t o a r e , î n p e r s p e c t i v a favorizării i n d e p e n d e n ţ e i b o l n a v u l u i .
E r g o t e r a p i a v a ţine s e a m a î n p e r m a n e n ţ ă d e n a t u r a l e z i u n i i h a n d i c a p a n t e ( d a c ă
este definitivă, d a c ă există ş a n s e d e a m e l i o r a r e sau d e v i n d e c a r e , d a c ă este i n e x o r a b i l ă
cu e v o l u ţ i e rea, cu d e g r a d a r e a funcţiilor), şi de b i l a n ţ u l pe c a r e t r e b u i e să-1 facă
p e r i o d i c . In c a z u r i l e s e v e r e , fără posibilităţi de a m e l i o r a r e , ca şi în cele g r a v e stabile,
e r g o t e r a p i a îşi p ă s t r e a z ă rolul său i m p o r t a n t , atât în e d u c a ţ i a g e s t u a l ă , cât şi în
i m p l i c a r e a u n o r activităţi c o t i d i e n e c u c a r a c t e r distractiv, c u l t u r a l . C a m i j l o a c e , î n
aceste c a z u r i , e r g o t e r a p i a oferă:
A. Activităţi manuale. B o l n a v i l o r li se v o r oferi o b i e c t e cât m a i v a r i a t e , p e n t r u
a le v e d e a , p i p ă i , m a n i p u l a , r e a l i z â n d forma, c u l o a r e a , r u g o z i t a t e a , d e s t i n a ţ i a . A c e s t e
o b i e c t e v o r f i a s a m b l a t e , s e v o r c o a s e d o u ă m a t e r i a l e t e x t i l e sau s e v o r a l ă t u r a d o u ă
hârtii cu un ac de c a n a v a . P i r o g r a v u r a p o a t e fi folosită, c h i a r d a c ă n e c e s i t ă o foarte
atentă s u p r a v e g h e r e a subiecţilor. A c e s t e a în afara activităţilor d e s p r e care am p o m e n i t ,
în m ă s u r a în care sunt p o s i b i l e .
B. Jocul oferă un c â m p de e x p e r i e n ţ ă de n e î n l o c u i t , c o n t r i b u i e la d e z v o l t a r e a
o r g a n e l o r de simţ, a sensibilităţii, a i n t e l i g e n ţ e i , afectivităţii, s c h i m b u r i l o r s o c i a l e .
Jocul t r e b u i e b i n e ales, în funcţie de g r a v i t a t e a c a z u l u i . El nu t r e b u i e să fie p r e a dificil
p e n t r u p o s i b i l i t ă ţ i l e p a c i e n t u l u i , dar nici p r e a uşor, c e e a ce l-ar plictisi. Jocul t r e b u i e
să p l a c ă p a c i e n t u l u i , să-1 p r e o c u p e , să-1 a n t r e n e z e , m o b i l i z â n d posibilităţi n e b ă n u i t e .
C. Ieşirile în exteriorul locuinţei. O i e ş i r e în a f a r a m e d i u l u i r e s t r â n s şi
a r h i c u n o s c u t al locuinţei sau al c ă m i n u l u i h a n d i c a p a t u l u i sever constituie un e v e n i m e n t ,
prilej de a d e s c o p e r i o altfel de l u m e d e c â t c e a i m a g i n a t ă sau v ă z u t ă la televizor. Va
veni în c o n t a c t cu o a m e n i cu care va c o m u n i c a , va o b s e r v a o l u m e cu b a r i e r e de tot
felul p e n t r u el, pe care le va c u n o a ş t e , va o b s e r v a d i v e r s e dificultăţi, dar şi o l u m e
agitată, în m i ş c a r e . Va fi un e x c e l e n t m i j l o c de o r i e n t a r e t e m p o r o - s p a ţ i a l ă .
I e ş i r e a în n a t u r ă , c o n t a c t u l cu solul - iarba, florile - p o s i b i l i t a t e a de a o b s e r v a
i n s e c t e , m i c i a n i m a l e , de a p l a n t a o floare î n t r - u n g h i v e c i şi de a o v e d e a c u m c r e ş t e ,
t o a t e c o n s t i t u i e s u r s e de î m b o g ă ţ i r e p s i h o - a f e c t i v ă . P r e z e n ţ a în c a s ă - sau în atelierul
de e r g o t e r a p i e - a u n o r mici a n i m a l e - h a m s t e r , c â i n e , un a c v a r i u - p e r m i t e o b s e r v a r e a
lor şi - m a i ales - p a r t i c i p a r e a la îngrijirea lor, p r i l e j u i n d o v a r i e t a t e g e s t u a l ă ( b i n e
m o t i v a t ă ) şi o e x p e r i e n ţ ă afectivă.
In toate c a z u r i l e , e r g o t e r a p e u t u l va c ă u t a să se c o m p o r t e şi să v o r b e a s c ă n a t u r a l ,
c o n f o r m î n ţ e l e g e r i i ( v â r s t e i ) s u b i e c t u l u i respectiv.
P r e g ă t i r e a p e n t r u ş c o a l ă (vezi m e t o d a T a r d i e u , P e t o ) , c a ş i p e n t r u v i a ţ a socială,
eventual o î n d r u m a r e profesională, revine tot ergoterapiei. D u p ă e v a l u a r e a posibilităţilor
f u n c ţ i o n a l e şi g e s t u a l e , se va î n c e r c a o b ţ i n e r e a m a x i m u l u i de i n d e p e n d e n ţ ă socială.
H a n d i c a p a t u l , a d o l e s c e n t u l , familia vor fi c o n ş t i e n t i z a ţ i în privinţa valorilor şi limitelor
c a p a c i t ă ţ i l o r r e s t a n t e . Viitorul a c e s t o r h a n d i c a p a ţ i g r a v p o a t e fi î n c a d r a t în d o u ă
categorii:
a) O e x i s t e n ţ ă „ s o c i o - c u l t u r a l ă " cu activităţi şi relaţii în m i j l o c u l familiei, sau
al u n u i c e n t r u s p e c i a l i z a t . E s t e m o d u l de viaţă al unei p e r s o a n e cu h a n d i c a p c o m p l e x ,
sever, d e p e n d e n t ă în m o d p e r m a n e n t de ajutorul unui însoţitor. în acest caz.
e r g o t e r a p e u t u l v a ajuta f a m i l i a p e n t r u m o d i f i c ă r i l e t e h n i c e n e c e s a r e î n l o c u i n ţ ă . î n
acelaşi t i m p , se va p r e o c u p a de î n t r e ţ i n e r e a posibilităţilor g e s t u a l e , d a r şi de activităţile
c u l t u r a l e , d e d i s t r a c ţ i e ale h a n d i c a p a t u l u i .
b) O e x i s t e n ţ ă „ s o c i o - p r o f e s i o n a l ă " , ce ar p e r m i t e e x e r c i t a r e a u n e i activităţi,
c h i a r r e m u n e r a t e , la d o m i c i l i u , în c a d r u l unui atelier protejat sau al u n u i loc de m u n c ă
dotat cu u n e l e a m e n a j ă r i . E s t e situaţia c e l o r ce au un grad de i n d e p e n d e n ţ ă ce îi
d i s p e n s e a z ă de s e r v i c i i l e u n u i însoţitor. A c e s t e c a z u r i t r e b u i e să b e n e f i c i e z e de o
p r e g ă t i r e p e n t r u activităţile viitoare, un studiu v o c a ţ i o n a l r e a l i z a t în c e n t r e specializate,
care să ofere, pe l â n g ă m o t i v a ţ i a n e c e s a r ă viitoarei activităţi p r o f e s i o n a l e şi studiul
calităţii g e s t u a l e .
în serviciul de ergoterapie se vor p r e z e n t a diverse posibilităţi de profesionalizare,
c o n c r e t i z â n d u - s e şi a d a p t a r e a la m u n c a în g r u p . c o o p e r a r e a , iniţiativa, responsabilitatea,
deci e l e m e n t e de d i s c i p l i n ă şi r e g u l a m e n t ale m u n c i i . S e n t i m e n t u l că e s t e util cât de
p u ţ i n va fi în s c h i m b e x t r e m de t o n i c p e n t r u h a n d i c a p a t , ajutându-1 să a c c e p t e situaţia
şi să se î n c a d r e z e f a m i l i e i şi societăţii, care t r e b u i e - la r â n d u l lor - să-1 c o n s i d e r e
un m e m b r u al lor, cu d r e p t u r i d e p l i n e .
CAPITOLUL 5
PROTEZAREA - ORTEZAREA
LIGIA R O B Ă N E S C U
P r o t e z a r e a a p a r ţ i n e o r t o p e d i e i , d a r - în u l t i m i i 20 de a n i - ea a c ă p ă t a t o
i m p o r t a n ţ ă tot m a i m a r e î n r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă . A c e s t fapt s e d a t o r e ş t e funcţiilor
tot m a i m a r i p e c a r e a c e s t e a p a r a t e l e iau, p r o g r e s e l o r t e h n i c e î n c o n f e c ţ i o n a r e a lor
şi faptul că s-a r e u ş i t a d a p t a r e a u n o r m a t e r i a l e tot m a i r e z i s t e n t e şi în acelaşi t i m p mai
uşoare.
S u b t e r m e n u l d e p r o t e z a r e î n ţ e l e g e m astăzi „ î n l o c u i r e a u n u i o r g a n , a unui
m e m b r u sau a u n u i s e g m e n t de m e m b r u cu o p i e s ă a r t i f i c i a l ă " , c a p a b i l ă s a u nu să
î n l o c u i a s c ă şi funcţia.
P R O T E Z E L E n u s e l i m i t e a z ă d e c i , aşa c u m s-ar c r e d e , l a a c e a a p a r a t u r ă c a r e
î n l o c u i e ş t e un s e g m e n t de m e m b r u ; t o t o p r o t e z ă este şi o c h i u l artificial, s â n u l s a u
placa dentară, valva cardiacă.
P r o t e z e l e p o t f i clasificate d u p ă m a i m u l t e criterii.
D i n p u n c t d e v e d e r e m o r f o l o g i c , ele r e s p e c t ă sau n u r e s p e c t ă a s p e c t u l a n a t o m i c
normal. Mâna, de exemplu, poate să reproducă amănunte anatomice până la culoarea
ei, s a u p o a t e să fie î n l o c u i t ă cu o u n e a l t ă : cârlig, p e n s ă , m e n g h i n ă etc.
D i n p u n c t d e v e d e r e f u n c ţ i o n a l , p r o t e z e l e sunt e s t e t i c e ( o c h i u l , sânul, „ m â n a d e
p a r a d ă " ) sau f u n c ţ i o n a l e ( p l a c a d e n t a r ă , p r o t e z a m e m b r u l u i inferior, dar şi a m e m b r u l u i
superior, c â n d c o m a n d a s e face c u c a b l u : c i n e m a t i c ă , s a u c u ajutorul s e n z o r i l o r
electronici).
P r o t e z e l e f u n c ţ i o n a l e în s p e c i a l n e c e s i t ă o a t e n t ă r e e d u c a r e în v e d e r e a folosirii
lor cu j u d i c i o z i t a t e .
Din punct de vedere al m o m e n t u l u i apareierii recunoaştem:
A. Apareierea provizorie, e x e c u t a t ă în g e n e r a l d i n g i p s s a u din m a t e r i a l e s i m p l e ,
c u s c o p u l d e a p e r m i t e m e r s u l c â t m a i p r e c o c e . E x i s t ă astfel:
a) apareierea imediată, după sutura bontului de amputaţie;
b ) a p a r e i e r e a p r e c o c e , d u p ă c i c a t r i z a r e a b o n t u l u i , d a r fără stabilirea f o r m e i
d e f i n i t i v e a a c e s t u i a şi
c ) a p a r e i e r e a d e a n t r e n a m e n t , r e a l i z a t ă p e b o n t u l stabilizat.
B. Apareierea definitivă. In acest stadiu, un rol important îl deţine starea
b o n t u l u i , sau p o r ţ i u n e a r e s t a n t ă a s e g m e n t u l u i d u p ă a m p u t a ţ i e (umăr, şold, în c a z u l
marilor dezarticulări proximale).
B o n t u l c o n d i ţ i o n e a z ă fixarea, sprijinul şi m o b i l i z a r e a p r o t e z e i . Se p r e f e r ă -
c â n d este posibil - un b o n t de m ă r i m e m i j l o c i e . B o n t u l scurt sau p r e a l u n g p r e z i n t ă
multiple inconveniente.
La copil, se va p ă s t r a z o n a diafizo-epifizară a cartilajului de c r e ş t e r e .
Reeducarea bontului revine kinetoterapeuţilor, începând cu bandajele elastice
necesare reducerii edemului postoperator (masaj inclusiv) şi continuând cu exerciţiile
de r e e d u c a r e p r o p r i u - z i s e . Se v o r face exerciţii de tonifiere: la nivelul b o n t u l u i , a
m u s c u l a t u r i i care m o b i l i z e a z ă b o n t u l şi a c o r p u l u i în g e n e r a l ( d a c ă p a c i e n t u l va trebui
să f o l o s e a s c ă a p a r a t u r ă a u x i l i a r ă : cârje a x i l a r e , fotoliu rulant, el are n e v o i e de o
musculatură bună la nivelul centurilor scapulare).
î n g e n e r a l , este d e d o r i t c a d u p ă a m p u t a ţ i e p a c i e n t u l s ă b e n e f i c i e z e cât m a i
c u r â n d de serviciile u n u i c e n t r u s p e c i a l i z a t de r e c u p e r a r e , p e n t r u a o b ţ i n e un n i v e l de
r e a d a p t a r e cât m a i b u n p o s i b i l , u n n i v e l d e p e r f o r m a n ţ ă ridicat î n utilizarea p r o t e z e i .
R e e d u c a r e a a m p u t a t u l u i de m e m b r u s u p e r i o r se face mai greu. D a c ă
p r e h e n s i u n e a realizată cu ajutorul m i ş c ă r i l o r de p r o n a ţ i e şi s u p i n a ţ i e nu p u n e p r o b l e m e
foarte m a r i , în s c h i m b , p r o t e z e l e c i n e m a t i c e , sau cele a c ţ i o n a t e cu s e n z o r i e l e c t r o n i c i
n e c e s i t ă p r o g r a m e d e r e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă a m ă n u n ţ i t e ş i î n d e l u n g a t e . A c e s t e a din
u r m ă nu vor fi p r e s c r i s e d e c â t la indivizi cu intelect integru şi nu înainte de v â r s t a de
14 ani.
La amputaţi, readaptarea socio-profesională constituie un capitol deosebit.
O r i e n t a r e a p r o f e s i o n a l ă şi r e l u a r e a activităţii d e p i n d d e :
- calitatea a p a r e i e r i i şi a r e c u p e r ă r i i f u n c ţ i o n a l e , p r o f e s i o n a l e şi s o c i a l e ;
- a c c e p t a r e a de c ă t r e p a c i e n t pe p l a n p s i h o l o g i c a a m p u t a ţ i e i şi m o t i v a ţ i a
readaptării;
- c a p a c i t ă ţ i l e r e l e v a t e în c u r s u l r e a d a p t ă r i i ( a p t i t u d i n i i n t e l e c t u a l e , g e s t u a l e ,
tehnice, psihologice).
A s i s t e n ţ a pe p l a n p s i h o l o g i c sau p s i h i a t r i c nu i n t e r v i n e d e c â t în c a z u r i l e cu
dificultăţi d e o s e b i t e .
Pentru reinserţia profesională idealul constă în găsirea unui loc de m u n c ă adecvat
p e n t r u fiecare p a c i e n t în p a r t e , a c e a s t a d u p ă e f e c t u a r e a unei serii de bilanţuri, exerciţii,
observaţii în situaţia u n o r m u n c i c o n c r e t e . A d e s e o r i se p o a t e relua profesiunea exercitată
anterior amputaţiei. Această m u n c ă revine ergoterapeutului.
O R T E Z E L E sunt aparate o r t o p e d i c e destinate prevenirii sau corectării
d i f o r m i t ă ţ i l o r c o r p u l u i . Tot aici se p o a t e î n c a d r a a p a r a t u r a ajutătoare a m e r s u l u i , ca
şi d i v e r s e m o d i f i c ă r i ale u s t e n s i l e l o r p e n t r u o m a i b u n ă folosire a lor.
A p a r a t e l e a c e s t e a o r t o p e d i c e s u n t d e o s e b i t d e n u m e r o a s e ş i felurite î n c e e a
ce priveşte forma, materialele din care sunt construite (gips, metal, piele, materiale
plastice, carton, pânză, materiale termoformabile), dispozitivele mecanice pe care le
v a l o r i f i c ă şi în c e e a ce p r i v e ş t e s c o p u l f u n c ţ i o n a l şi t e r a p e u t i c pe c a r e îl u r m ă r e s c .
A v e m astfel:
a) Oi teze de imobilizare, c a r e i m p u n r e p a u s u l a r t i c u l a r , de o b i c e i în p o z i ţ i e
f u n c ţ i o n a l ă . Astfel sunt a p a r a t e l e o r t o p e d i c e p e n t r u m e n ţ i n e r e a a b d u c ţ i e i ş o l d u l u i ,
fie în l u x a ţ i a c o n g e n i t a l ă a ş o l d u r i l o r , fie în o s t e o c o n d r i t a c a p u l u i f e m u r a l , sau -
p e n t r u a da un alt e x e m p l u - c o r s e t e l e o r t o p e d i c e r e c o m a n d a t e p o s t o p e r a t o r s a u în
unele afecţiuni inflamatorii. Pentru regiunea cervicală „gulerul ofiţeresc" şi
„MINERVA".
b) Orteze care se opun unei contracturi. A c e s t e a au rolul de a î n v i n g e a c e a s t ă
c o n t r a c t u r ă şi de a î m p i e d i c a astfel a p a r i ţ i a u n e i d i f o r m i t ă ţ i . A c e s t e a p a r a t e se pot
Protezarea - Ortezarea 145
purta p e r m a n e n t sau n u m a i o p a r t e d i n zi sau n o a p t e . Astfel sunt atelele sau a p a r a t e l e

o r t o p e d i c e folosite î n r e u m a t i s m u l c r o n i c d e f o r m a n t , o r t e z e l e b r a ţ u l u i ş i a n t e b r a ţ u l u i
in p a r a l i z i a p l e x u l u i b r a h i a l , o r t e z e l e p a r a l i z i i l o r periferice, p r e c u m şi ortezele folosite
in f o r m e l e s p a s t i c e ale Infirmităţii M o t o r i i C e r e b r a l e (Fig. 60 şi 6 1 ) .
în IMC ortezele sunt folosite şi în scopul facilitării diverselor activităţi, în special a mersului.
Iată, după Tardieu (167), şi contraindicaţiile ortczclor în paralizia spastică cerebrală:
a) Când există tulburări locomotorii ale trunchiului şi gâtului, aşa cum întâlnim în formele
atetozice; b) idioţia; c) în cazul în care copilul locuieşte foarte departe dc un centru şi nu poate fi
controlat suficient de des; d) la adolescenţii şi copiii mari, care şi-au adaptat deja o formă oarecare dc
mişcare; c) corsetele de tipul Phclps, dc control total: aparatul corectează, dar copilul nu sc poate mişca
în cl.
Acestor inconveniente le-am adăuga faptul grav al întinderii permanente al unor muşchi spastici,
ceea cc nu poate duce ca simplu răspuns fiziopatologic, decât la creşterea spasmului. Este efectul buclei
gamma.
c) Orteze de corectare a unei diformităţi. Ele realizează:

- c o m p r e s i u n e ( c o r s e t u l S t a g n a r ă în cifoze, a t e l a Saint G e r m a i n e în p i c i o r u l
s t r â m b c o n g e n i t a l , atelele p e n t r u g e n u v a l g u m e t c ) ;
- e l o n g a ţ i e ( c o r s e t u l M i l w a u k e e în s c o l i o z e ) ; ( F i g . 6 2 ) ;
- d i s p o z i t i v e cu arcuri sau b e n z i e l a s t i c e ( a p a r a t p e n t r u c o r e c t a r e a c o n t r a c t u r i i
flexorilor d e g e t e l o r î n b o a l a V o l k m a n n , c o r s e t u l c u t o u r n i q u e t , b l o c a r e a e x t e n s i e i
p i c i o r u l u i într-o p a r a l i z i e d e g a m b i e r a n t e r i o r etc.) ( F i g . 6 3 ) .
Tot aici v a t r e b u i c a t a l o g a t s u s ţ i n ă t o r u l p l a n t a r p e n t r u c o r e c t a r e a p i c i o r u l u i
plat.
d) Orteze de înlocuire a unei funcţii

pierdute. Se folosesc de o b i c e i aparatele
H e s s i n g , a l c ă t u i t e din b a r e laterale de dur-
a l u m i n i u , cu sau fără posibilităţi de m i ş c a r e în
axul n o r m a l al a r t i c u l a ţ i i l o r a n a t o m i c e , fixate
c u m a n ş o a n e d e piele.
e) încălţămintea ortopedică îndeplineşte
c a m a c e l e a ş i roluri m a i sus e n u m e r a t e . P e n t r u
a şi le î n d e p l i n i , î n c ă l ţ ă m i n t e a o r t o p e d i c ă
t r e b u i e c o n f e c ţ i o n a t ă din m a t e r i a l e de foarte
b u n ă c a l i t a t e . E a s e c o n f e c ţ i o n e a z ă d u p ă mulaj
de gips, strict pe f o r m a c o r e c t a t ă a piciorului,
u r m â n d ca p r i n d i v e r s e întărituri, supliniri sau
a d â n c i t u r i , p i c i o r u l să fie m e n ţ i n u t în poziţie
funcţională o p t i m ă . La î n c ă l ţ ă m i n t e a ortopedică
se adaugă, după necesităţi, aparate ortopedice,
susţinătoare plantare sau arcuri, care să m e n ţ i n ă
p i c i o r u l în p o z i ţ i e b u n ă (vezi fig. 6 3 ) .
Aparate auxiliare de mers. Acestea
fac p a r t e din ajutoarele t e h n i c e ale r e c u p e r ă r i i
f u n c ţ i o n a l e , m i j l o a c e l e d e d e p l a s a r e f i i n d cele
m a i i m p o r t a n t e , în m ă s u r a în care condiţio
n e a z ă i n d e p e n d e n ţ a h a n d i c a p a t u l u i . Ele cu
Fig. 62 - Corset Mihvaukee - cu sprijin pc prind:
crestele iliace, pe occipital şi mentonier execută a) Bare paralele, m â i n i c u r e n t e , troliuri
extensia coloanei vertebrale în scolioză.
de sprijinire în c ă p ă s t r u G l i s s o n sau în h a m u r i
subaxilare.
b) Deambulatoare sau cadre de mers (vezi fig. 64 şi 65).
c) Cârje axilare şi cârje canadiene. A c e s t e a se fac din l e m n sau - m a i b i n e -
din t u b u r i de d u r a l u m i n i u ( r e z i s t e n t e şi u ş o a r e ) . Cârjele c a n a d i e n e pot avea sprijinul
î n p u m n , sau a n t e b r a h i a l ( F i g . 66).
d) Bastoane, c a r e p o t fi s i m p l e sau t r i p o d e (vezi fig. 6 7 ) . Ele p o t fi folosite
într-o s i n g u r ă m â n ă sau î n a m â n d o u ă .
Fig. 63 - Orteze adaptate la "încălţăminte pentru a împiedica piciorul să cadă

în echin în paralizia dc gambicr anterior (după Crispils Ch. şi colab. Les
Chaussures Orthopediques, în Encyl. Med. Chir. - Kincsithcrap., voi. 2, 26161
1 0 \ p. 4).
Protezarea - Ortezarea 147
Fig. 64 - Bare paralele (după

Thcvcnin-Lemoinc E. şi Scgut E., 173).
în sfârşit, să c i t ă m trotuarul rulant, ca mijloc de r e e d u c a r e a m e r s u l u i şi fotoliul

rulant. A c e s t e m i j l o a c e a u x i l i a r e de m e r s pot a v e a un c a r a c t e r t e m p o r a r sau definitiv.
F o t o l i u l r u l a n t p e n t r u invalizi e s t e a s t ă z i u n mijloc c o m u n p e n t r u h a n d i c a p a ţ i i
majori, de u n d e o b l i g a t i v i t a t e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r de a c c e s în instituţii şi pe stradă.
C o p i i i c a r e n u p o t m e r g e ş i c a r e n u v o r m e r g e n i c i o d a t ă nici c u cârje t r e b u i e
deprinşi de mici să m â n u i a s c ă acest fotoliu: să se d e p l a s e z e , să-1 b l o c h e z e , să t r e a c ă
din el în pat sau la t o a l e t ă şi i n v e r s . D a c ă nici m â i n i l e nu sunt valide el t r e b u i e
p r o p u l s a t de o altă p e r s o a n ă sau p r i n m i j l o a c e e l e c t r i c e .
Să atragem atenţia asupra câtorva reguli deosebit dc importante pentru handicapaţii care poartă
proteze sau folosesc orteze:
1. Aparatura trebuie să fie purtată în mod continuu, conform prescripţiei medicale. Proteza,
orteza trebuie să ajungă să facă parte organică din cl, să o folosească cu maximum dc posibilităţi.
Fig. 65 - Diferite deambulatoare (173).

a b c
Fig. 67 - Bastoane: a) simple; b) tripod; c) crab (173).
Nu există nici un motiv ca această aparatură să nu fie purtată şi la şcoală, dacă este cazul.
2. Portul protezei sau al unei orteze trebuie supravegheat medical. Sc va urmări modul în care
aparatul este folosit, dacă ştie să-1 monteze corect. Dacă evită să-1 poarte sau dacă apare un mod particular
dc a se mobiliza, defectuos, medicul care 1-a prescris va lua măsurile dc cuviinţă.
3. In cazul copiilor, părinţii vor supraveghea zilnic tegumentele pentru a sesiza rosături, zgârieturi,
bătături datorate aparatului.
4. Aparatele cu rol corector vor fi supravegheate frecvent, pentru a urmări modul în care îşi
îndeplinesc rolul. La copii, care cresc uneori foarte repede, sc va observa momentul în care este necesară
o nouă proteză sau orteză.
Protezarea - Ortezarea
5. Tehnicianul trebuie să dea lămuriri amănunţite asupra modului dc întreţinere * j p a k h i a

rărţi pot fi spălate şi cu cc? Părţile care trebuie lustruite, piesele care trebuie unse şi cu cc
Dc îndată cc vârsta o permite, copilul trebuie învăţat să aibă singur grijă dc proteza sau a n M M t
său, aşa cum îşi perie hainele sau îşi lustruieşte ghetele.
6. Dacă apar defecţiuni tehnice, dacă sc rup cabluri, benzi elastice sau curele, dacă se pierd
şuruburi, trebuie apelat la tehnicianul respectiv. Nu trebuie improvizate reparaţii, încercate soluţii oarecare.
S ă s u b l i n i e m că, o r i c â t a r f i d e c o r e c t ă p r o t e z a r e a s a u o r t e z a r e a , r e z u l t a t u l
p o a t e f i c o m p r o m i s fără u n s u s ţ i n u t t r a t a m e n t d e r e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă . C e v a m a i
mult, d a c ă s u n t făcute d i n gips sau m a t e r i a l t e r m o f o r m a b i l , este rolul k i n e t o t e r a p e u t u l u i
să le c o n f e c ţ i o n e z e , să le a p l i c e , să le m o d i f i c e d a c ă e s t e c a z u l .
Să arătăm, de asemenea, că în ţara noastră protezarea şi ortezarea sunt gratuite
p e n t r u c o p i i ş i b e n e f i c i a z ă d e largi a v a n t a j e m a t e r i a l e p e n t r u a d u l ţ i .
CAPITOLUL 6
CHIRURGIA ORTOPEDICĂ
C h i r u r g i a o r t o p e d i c ă e s t e p r i n însăşi definiţia s a „ r e p a r a t o a r e ş i c r e a t o a r e " ,

deci r e c u p e r a t o r i e .
E x i s t ă o g r u p ă d e s t u l de m a r e de m a l f o r m a ţ i i c o n g e n i t a l e c a r e au n e v o i e de
o r t o p e d i e şi de c h i r u r g i e o r t o p e d i c ă c h i a r de la î n c e p u t ( l u x a ţ i a c o n g e n i t a l ă de şold.
piciorul strâmb congenital e t c ) , dar în majoritatea cazurilor, această chirurgie nu va
interveni d e c â t d u p ă e p u i z a r e a m i j l o a c e l o r d e r e c u p e r a r e funcţională. D e c i , c h i r u r g i a
ortopedică este:
a) Reparatorie, a t u n c i c â n d reface m o r f o l o g i a d e f e c t ă c o n g e n i t a l sau în m o d
c â ş t i g a t ( d e ex.: p l a s t i a p s e u d a r t r o z e i c o n g e n i t a l e , o s t e o s i n t e z a fracturilor, grefele d e
piele, e x e r e z a d e g e t e l o r s u p r a n u m e r a r e e t c ) .
b) Corectoare, a t u n c i c â n d se s t r ă d u i e ş t e să î n d r e p t e o d i f o r m i t a t e ( d e ex.:
p i c i o r u l s t r â m b c o n g e n i t a l , s c o l i o z a , g e n u flexum s p a s t i c , p i c i o r u l e c h i n , t o r a c e l e „în
pâlnie" e t c ) .
c) Funcţională, a t u n c i c â n d - u n e o r i p r i n artificii - se c a u t ă î m b u n ă t ă ţ i r e a u n e i
funcţii p i e r d u t e sau d i m i n u a t e . P e n t r u a c e s t s c o p s e p o t face t r a n s p l a n t ă r i d e t e n d o a n e
( t e n o p l a s t i i ) , b l o c ă r i a r t i c u l a r e t o t a l e ( a r t r o d e z e ) , l i m i t ă r i ale m i ş c ă r i l o r a r t i c u l a r e
într-un singur sens (artrorize), devieri ale axului osos prin o s t e o t o m i e p e n t r u modificarea
a x u l u i de g r a v i t a t e , deci al sprijinului etc.
d) Creatoare, atunci c â n d r e c o n s t r u i e ş t e organe sau s e g m e n t e absente morfologic
sau funcţional. Astfel ar fi refacerea unei articulaţii, din ţesuturile existente (artroplastie)
sau c u ajutorul u n o r p r o t e z e ( a c r i l i c e sau m e t a l i c e ) ; sau, refacerea u n u i p o l i c e c u
ajutorul unui haluce, crearea unei p e n s e din oasele antebraţului cu funcţie de
prehensiune, în cazul amputaţiei mâinii etc.
Medicul care se ocupă de recuperarea funcţională trebuie să cunoască temeinic
a c e s t e soluţii - a d e s e a de m a r e i n g e n i o z i t a t e - ale c h i r u r g i e i o r t o p e d i c e , p e n t r u a
îmbunătăţi situaţia handicapatului, atunci când mijloacele fizioterapice şi ortopedice
au ajuns la un i m p a s , la o l i m i t ă .
M o m e n t u l , ca şi tipul de i n t e r v e n ţ i e c h i r u r g i c a l ă i n d i c a t ă , c o n s t i t u i e , în special
la c o p i l , o p r o b l e m ă d e l i c a t ă . La c o p i l , u n e l e intervenţii nu se vor p u t e a face î n a i n t e a
u n e i a n u m i t e vârste b i o l o g i c e ( o s i f i c a r e a u n o r n u c l e i ) , iar p e d e altă p a r t e , d a t o r i t ă
creşterii, aceste corectări chirurgicale pot fi supuse p e r m a n e n t u n o r degradări. Chirurgia
o r t o p e d i c ă p o a t e a v e a la c o p i l şi o a c ţ i u n e t r e c ă t o a r e : se î n d e p l i n e ş t e a c e s t act în m o d
d e l i b e r a t p e n t r u un ajutor f u n c ţ i o n a l t r e c ă t o r , p â n ă la v â r s t a la c a r e p u t e m d e s ă v â r ş i
r e z u l t a t u l p r i n t r - o i n t e r v e n ţ i e definitivă.
Chirurgia ortopedică 151
E x p e r i e n ţ a c h i r u r g u l u i o r t o p e d i s t este
h o t ă r â t o a r e în a l e g e r e a atât a m o m e n t u l u i , cât
şi a intervenţiei celei m a i p o t r i v i t e . A p r e c i e r e a
justă a potenţialului funcţional, a vârstei osoase
reale a copilului, a d e z v o l t ă r i i sale i n t e l e c t u a l e
ideosebit de importantă pentru colaborarea
copilului în procesul de r e c u p e r a r e ) sunt factori
deosebiţi p e n t r u u n b u n r e z u l t a t .
Chirurgia ortopedică are şi ea însă
limitele ei şi este o g r e ş e a l ă la fel de m a r e a c e e a
de a a p e l a la p o s i b i l i t ă ţ i l e ei în c a z u r i l e limită,
în c a r e i n d i c a ţ i i l e nu s u n t f e r m e , î n a i n t e de
vârsta la care ştim că p u t e m avea rezultate b u n e .
Actul chirurgical are responsabilităţile sale, care
obligă la o o p ţ i u n e m i n u ţ i o a s ă . Să nu î n c e r c ă m
e x p e r i m e n t e ! ! C e r o s t are s ă r e f a c e m a l i n i e r e a
m e m b r e l o r i n f e r i o a r e ( g e n u flexum, p i c i o a r e
e c h i n e ) la un copil c a r e nu se p o a t e servi de
m e m b r e l e s u p e r i o a r e ( n u are reflex „ p r e g ă t i r e a
p e n t r u s ă r i t u r ă " ) , este deficient g l o b a l şi d e s p r e Fig. 68 Alungirca tcndonului ahilian prin
care ştim că nu este r e c u p e r a b i l nici m ă c a r la clasica dedublare în „ Z " .
nivel familial? M u l ţ i c o p i i g r a v h a n d i c a p a ţ i au o stare g e n e r a l ă p r e c a r ă . Să nu u i t ă m că
aceşti c o p i i , c h i a r c u p r o b e b i o l o g i c e n o r m a l e , s e d e z e c h i l i b r e a z ă foarte uşor electrolitic
şi implicit c r e e a z ă p r o b l e m e d e o s e b i t e p o s t o p e r a t o r i i . E s t e de m i r a r e că m a i î n t â l n i m şi
astăzi astfel de copii o p e r a ţ i în m o d inutil, cu indicaţii greşite, şi fără nici un b e n e f i c i u .
O a r e n i m e n i nu se g â n d e ş t e - c h i a r p e n t r u aceşti copii g r a v h a n d i c a p a ţ i - la suferinţa
lor, la riscul o p e r a t o r ?
A d e s e o r i copilul t r e b u i e s ă s u p o r t e m a i m u l t e o p e r a ţ i i , care, e f e c t u a t e s u c c e s i v
sau la i n t e r v a l e a p r e c i a b i l e , v o r a d u c e r e z u l t a t u l dorit. A c t u l chirurgical nu este l i m i t a şi
s u p r e m u l oficiu. R e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă i n t e n s ă t r e b u i e să-i u r m e z e , p u n â n d î n v a l o a r e
c â ş t i g u l realizat. Astfel el îşi c a p ă t ă rolul său i m p o r t a n t , d a r nu definitiv, în c o m p l e x u l
p r o c e s al r e a d a p t ă r i i . P e n t r u a da un s i m p l u e x e m p l u : o t r a n s p l a n t a r e m u s c u l a r ă n e c e s i t ă
r e a c t i v a r e a ei p r i n m i j l o a c e k i n e t o t e r a p e u t i c e şi e v e n t u a l e l e c t r o t e r a p e u t i c e la fiecare
6 - 1 0 l u n i , p e n t r u a c o n t i n u a să f u n c ţ i o n e z e în m o d satisfăcător; sau: o s c o l i o z ă o p e r a t ă
v a f i c o m p e n s a t ă , c a s ă n u s p u n e m c o r e c t a t ă , atâta t i m p cât p a c i e n t a v a a v e a u n b u n
tonus biologic, iar m u s c u l a t u r a şanţurilor vertebrale îşi va păstra o b u n ă tonicitate. Aceasta
î n s e a m n ă un p r o g r a m de g i m n a s t i c ă zilnic ( F i g . 68 şi 69).
Fig. 69 - Artrodeza a articulaţiei subastraguliene: a) cxtraarticulară (Gricc); b) intraarticulară

(Lambrinudi-Boppc).
CAPITOLUL 7
READAPTAREA EDUCAŢIONALĂ Şl SOCIALĂ
S c o p u l u l t i m al r e c u p e r ă r i i f u n c ţ i o n a l e este i n t e g r a r e a socială, deci r e a d a p t a r e a ,

ceea ce presupune măsuri de educaţie, inclusiv de învăţământ, de profesionalizare şi
m ă s u r i s o c i a l e . A c e s t e a s u n t v a l a b i l e atât p e n t r u c o p i i , cât şi p e n t r u a d u l ţ i .
R O L U L FAMILIEI
I n r e a d a p t a r e , rolul familiei p e n t r u copil, a l „ c e l o r a p r o p i a ţ i " p e n t r u adult,

j o a c ă u n rol hotărâtor, a m s p u n e i n d i s p e n s a b i l . U n infirm nu-şi p o a t e depăşi deficienţa
fără m o t i v a ţ i e , p e n t r u care, familia, a n t u r a j u l , r e p r e z i n t ă sprijinul cel mai i m p o r t a n t
F i i n d c ă , p e n t r u a-1 cita p e S f â n t u l P a v e l : „ D a c ă n u este d r a g o s t e , n i m i c a n u e s t e " .
Vom î n c e p e p r i n a a c o r d a un s p a ţ i u m a i m a r e c o p i l u l u i .
S u n t e m d e p ă r e r e c ă părinţii c o p i l u l u i h a n d i c a p a t t r e b u i e informaţi e x a c t despre
.afecţiunea c o p i l u l u i şi d e s p r e p e r s p e c t i v e în c o n d i ţ i i l e unui t r a t a m e n t c o r e c t c o n d u s .
^Nu este loc p e n t r u a da s p e r a n ţ e d i n c o l o de p o s i b i l i t ă ţ i , dar nici descrieri s u m b r e ale
"unui viitor, p e c a r e nu-1 p u t e m p r e v e d e a t o t d e a u n a c u c e r t i t u d i n e .
P u ş i în faţa realităţii, p ă r i n ţ i i ^vor şti să a c c e p t e o e x i s t e n ţ ă n o r m a l ă p e n t r u ei
şi să solicite a s i s t e n ţ a p o s i b i l ă p e n t r u c o p i l . E v o l u ţ i a unui copil infirm, p a r ţ i a l sau
integral r e a d a p t a b i l , e s t e î n funcţie d e c a d r u l familial î n care v a c r e ş t e . A r m o n i a
soţilor, m o d u l lor de a se î n ţ e l e g e şi de a-1 ajuta pe m i c u l h a n d i c a p a t este d e o s e b i :
d e i m p o r t a n t . A c e s t c o p i l are n e v o i e d e p r e o c u p ă r i s p e c i a l e ( n u d e fiecare m o m e n t
c u m greşit c r e d unii p ă r i n ţ i ) ş i a c e s t e a n u p o t f i î n d e p l i n i t e d a c ă n u există u n ajutor
reciproc conştient.
A d e s e a , î n t r e a g a a t m o s f e r ă f a m i l i a l ă se s c h i m b ă o d a t ă cu apariţia u n u i alt copil
n o r m a l . A c e s t e v e n i m e n t face î n p r i m u l r â n d s ă s e şteargă s e n t i m e n t u l d e v i n o v ă ţ i e
c a r e p l a n e a z ă a s u p r a a m â n d u r o r a . A t e n ţ i a a c o r d a t ă a c e s t u i al d o i l e a sau al treilea
copil face ca grija cu c a r e m i c u l c o p i l infirm era sufocat să fie mai m i c ă şi d i n a c e a s t ă
c a u z ă el să nu aibă de o b i c e i d e c â t de câştigat. E x i s t e n ţ a u n o r copii n o r m a l i în familie
este d e o s e b i t d e favorabilă e v o l u ţ i e i m i c u l u i h a n d i c a p a t . î n p r i m u l r â n d fiindcă, aşa
c u m s p u n e a m , e c h i l i b r e a z ă s t a r e a p s i h i c ă a p ă r i n ţ i l o r şi îi face să nu-şi c o n c e n t r e z e
- în m o d n e f o l o s i t o r - î n t r e a g a a t e n ţ i e a s u p r a c o p i l u l u i infirm. în al d o i l e a rând
fiindcă a c e s t a g ă s e ş t e în fratele, fraţii s a u s u r o r i l e lui, la î n c e p u t un m o d e l pe c a r e se
s t r ă d u i e să-1 i m i t e şi apoi să-1 a j u n g ă (în c e e a ce p r i v e ş t e d e z v o l t a r e a m o t o r i e ) , iar
a p o i un ajutor m o r a l şi fizic. El va b e n e f i c i a de anturajul de p r i e t e n i ai a c e s t o r copii.
Readaptarea educaţională şi socială 153
anturaj pe c a r e el nu şi-1 p o a t e crea. Va fi p o a t e ajutat de a c e ş t i a la î n v ă ţ ă t u r ă , iar

p e n t r u c a z u r i l e g r a v e , va p u t e a să s u p r a v i e ţ u i a s c ă d a t o r i t ă lor.
I m p o r t a n t este ca treptat, pe m ă s u r ă ce c o n ş t i i n ţ a lor se d e z v o l t ă , fraţii şi
s u r o r i l e u n u i astfel de c o p i l să înveţe să î n ţ e l e a g ă n a t u r a infirmităţii fratelui sau sorei
lor, să o a c c e p t e şi să nu a i b ă faţă de ea c u r i o z i t a t e a pe care o au în g e n e r a l o a m e n i i
care t r ă i e s c î n afara a c e s t o r p r o b l e m e . într-un cuvânt: să înveţe să se comporte normal
faţă de a c e s t a .
C u m p o a t e f i ajutat c o p i l u l h a n d i c a p a t f i z i c , h a n d i c a p a t u l î n g e n e r a l ? G r e ş e a l a
cea m a i m a r e este a c e e a de a a c o r d a o p r o t e c ţ i e e x c e s i v ă . E s t e a d e v ă r a t că unii, cu
m a r i dificultăţi fiziologice au n e v o i e de o grijă p e r m a n e n t ă , d a r este g r e u de a p r e c i a t
u n d e a c e a s t ă grijă este o n e c e s i t a t e şi u n d e se t r a n s f o r m ă în o b i ş n u i n ţ ă : o d e b o r d a n t ă
afecţiune, materializând parcă sentimentul de vinovăţie. Pentru procesul recuperării
f u n c ţ i o n a l e a c e a s t ă p r o t e c ţ i e e x c e s i v ă este d e z a s t r u o a s ă . C u m s ă f a c e m g i m n a s t i c ă c u
un c o p i l , c â n d de î n d a t ă ce îl î n t o a r c e m pe b u r t ă - c h i a r p e n t r u a-1 e x a m i n a - m a m a
sare să-1 m â n g â i e şi se s p e r i e m a i r ă u d e c â t c o p i l u l ? C o p i l u l î n r e g i s t r e a z ă i m e d i a t
a c e a s t ă s p a i m ă şi î n c e p e să se zbată, r e f u z â n d o r i c e a t i n g e r e străină. P e n t r u o fiinţă,
c u atât m a i m u l t p e n t r u aceşti copii h a n d i c a p a ţ i f i z i c , n i m i c n u este m a i c o m o d d e c â t
a c e a s t a r e în c a r e nu e s t e o b l i g a t să facă n i c i - u n efort, totul fiind înfăptuit de către
alţii. Ş i c e b i n e î n v a ţ ă m a m e l e d o r i n ţ e l e sau n e c e s i t ă ţ i l e a c e s t o r c o p i i . D e aici s e
c r e e a z ă o i n f i r m i t a t e m a i gravă, a c e e a care chiar în s i t u a ţ i a în care se p o a t e autoservi,
d e v i n e un infirm c o m p l e x a t , n e s i g u r în p o s i b i l i t ă ţ i l e lui, c a r e a ş t e a p t ă totul de la alţii.
H a n d i c a p a t u l d e v i n e astfel un s i n g u r a t i c , se va c o n s i d e r a un n e d r e p t ă ţ i t şi va cere
ferm ca s o c i e t a t e a să a i b ă grijă de el, n e c o n c e p â n d că p o a t e să v a d ă s i n g u r de el.
R e c u p e r â n d funcţional t â r z i u şi greu, p r i m i n d o e d u c a ţ i e l a c u n a r ă şi o î n v ă ţ ă t u r ă la
care a fost de a s e m e n e a o c r o t i t , ajunge un a d o l e s c e n t / i n d i v i d l e n e ş , a d e s e o r i rău,
vindicativ, pe c a r e u ş o r se grefează vicii de tot felul.
P r i m a n e c e s i t a t e şi c e a mai i m p o r t a n t ă r ă m â n e a c e e a a t r a t a m e n t u l u i şi dintre
toate cel m a i p r e ţ i o s r ă m â n e t r a t a m e n t u l k i n e t i c . A c e s t a î n s ă n u p o a t e f i făcut î n m o d
p e r m a n e n t î n instituţii s p e c i a l i z a t e , i n t e r n a t sau a m b u l a t o r . Este n e c e s a r c a individul,
familia ( m a m a în s p e c i a l ) să î n v e ţ e ce are de făcut şi să c o n t i n u e la d o m i c i l i u acest
t r a t a m e n t . A p a r i ţ i a u n o r e l e m e n t e n o i v a n e c e s i t a s c h i m b a r e a sau î m b o g ă ţ i r e a lui.
O r i c â t de o b o s i t o r ar fi, t r e b u i e găsit t i m p u l ca 1 5 - 3 0 ' să se e x e c u t e - c o n ş t i i n c i o s
- p r o g r a m u l de g i m n a s t i c ă de d o u ă - t r e i ori pe zi. în c e e a ce p r i v e ş t e r e e d u c a r e a
n e u r o - m o t o r i e , este i m p o r t a n t ca subiecţii ( s a u m a m a ) să ştie de ce se face o a n u m i t ă
m i ş c a r e şi ce se a ş t e a p t ă de la ea.
P r o g r a m u l de gimnastică nu trebuie să fie singura preocupare. Părinţii trebuie
să se j o a c e cu c o p i l u l . J o c u l este p e n t r u el o n e c e s i t a t e , o m a n i f e s t a r e afectivă, dar
ş i u n e x c e l e n t m i j l o c d e e d u c a ţ i e . Jocul t r e b u i e s ă c u p r i n d ă n e a p ă r a t m o d a l i t a t e a
e x p r i m ă r i i u n o r situaţii n o i şi diferite, a u n o r p o z i ţ i i s p e c i a l e , pe care el nu le p o a t e
lua singur, a î n v i n g e r i i s e n t i m e n t u l u i de frică, pe c a r e n e p u t i n ţ a sa i-1 c r e e a z ă . în
acelaşi t i m p , el t r e b u i e să p e r c e a p ă o b i e c t e şi să î n c e r c e s e n z a ţ i i , pe care altfel, cu
n e p u t i n ţ a s a d e m i ş c a r e , le-ar d e p r i n d e m a i g r e u . C u o b r a z u l , c u m â n a ( e v e n t u a l
ajutat) el t r e b u i e să s i m t ă d i f e r e n ţ e l e d i n t r e m o a l e şi t a r e , n e t e d şi a s p r u , r e c e şi cald
(să s i m t ă b a r b a a s p r ă a t a t ă l u i , c ă l d u r a caloriferului, vârful ascuţit al furculiţei).
Mai târziu, când va începe să se mişte prin casă, când va putea să se servească
singur, el trebuie ajutat, pe de o parte protejându-1 de e v e n t u a l e l e căzături sau a c c i d e n t e ,
pe de a l t ă p a r t e facilitându-i diferite activităţi. Va t r e b u i să a i b ă un loc u n d e să p o a t ă
face g i m n a s t i c ă , vor t r e b u i î n l ă t u r a t e din d r u m u l lui c o l ţ u r i l e m o b i l e i , l a m p a d a r e , sau
grilaje de fier forjat în c a r e se p o a t e lovi, s u r s e de c ă l d u r ă , v a s e pe c a r e le p o a t e
s p a r g e . P o a t e s c a u n u l lui t r e b u i e a d a p t a t cu un sprijin s p e c i a l , p o a t e W.C.-ul are

n e v o i e de un alt dispozitiv p e n t r u ca el să-1 p o a t ă folosi, p o a t e treptele t r e b u i e înlocuite
parţial cu un p l a n înclinat pe c a r e el să p o a t ă c i r c u l a în fotoliu r u l a n t , p o a t e mijlocul
de î n c h i d e r e al uşii nu este cel m a i p o t r i v i t , p o a t e are n e v o i e la m a s ă de t a c â m u r i
speciale.
J o c u r i l e fac p a r t e i n t e g r a n t ă din e d u c a ţ i e . P r i n ele c o p i l u l ia c u n o ş t i n ţ ă cel mai
b i n e de l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e : î n v a ţ ă diferite senzaţii, îşi d e z v o l t ă a p t i t u d i n i l e fizice
şi i n t e l e c t u a l e , d e s c o p e r ă p r i e t e n i şi reguli de c o m p o r t a r e în c o l e c t i v i t a t e . E l e sunt
f o r m a c e a m a i d i r e c t ă de i n t e g r a r e s o c i a l ă . J o c u l p o a t e fi folosit şi ca s t i m u l e n t ,
c u n o s c â n d faptul că, în t i m p u l j o c u l u i , se p o t e x e c u t a activităţi, c a r e în afara lui par
i m p o s i b i l e . Tot î n t r e j o c u r i t r e b u i e a ş e z a t e şi s p o r t u r i l e , c a r e v o r fi a l e s e p r e c o c e ,
c h i a r d a c ă ele vor trebui p r a c t i c a t e în c o n d i ţ i i s p e c i a l e . E x i s t ă astăzi m a r i c o m p e t i ţ i i
i n t e r n a ţ i o n a l e p e n t r u h a n d i c a p a ţ i , d e s f ă ş u r a t e în m u l t e d i s c i p l i n e ( c u r s e în s c a u n e cu
rotile, înot, tir cu a r c u l , t e n i s de m a s ă şi c h i a r sporturi pe e c h i p e : b a s c h e t , h a n d b a l ) ,
î n t r e ele o a d e v ă r a t ă O l i m p i a d ă , ce are loc în p a r a l e l cu J o c u r i l e O l i m p i c e .
Să nu u i t ă m că L i n g , p ă r i n t e l e g i m n a s t i c i i m e d i c a l e , a fost un h a n d i c a p a t fizic:
el a d e v e n i t un e x c e l e n t s p a d a s i n . D o n a l d S c h o l a n d e r a fost în c o p i l ă r i e un sechelar
p o l i o m i e l i t i c ; p e r s e v e r e n ţ a 1-a t r a n s f o r m a t în 1964 în c â ş t i g ă t o r u l a p a t r u medalii
o l i m p i c e d e aur î n p r o b e l e d e n a t a ţ i e . E x e m p l e l e sunt m u l t m a i m u l t e .
E d u c a ţ i a artistică este d e m a r e utilitate. U n h a n d i c a p a t p o a t e n u v a d a n s a , n u
se va p u t e a b u c u r a de p l i m b ă r i sau a s c e n s i u n i , nu va p u t e a m u n c i , d a r - e d u c a t - se
va p u t e a b u c u r a de satisfacţiile m u z i c i i , ale p o e z i e i , ale picturii. Afectivitatea generoasă
a h a n d i c a p a ţ i l o r t r e b u i e c a n a l i z a t ă pe făgaşuri v a l o r o a s e . E d u c a ţ i a artistică p o a t e fi în
acelaşi t i m p şi un a u x i l i a r al k i n e t o t e r a p i e i . Se ştie că m u z i c a este un b u n r e l a x a n t al
m i ş c ă r i l o r n e c o n t r o l a t e ( a t e t o z i c e ) , d e s e n u l sau m o d e l a j u l sunt e x c e l e n t e m i j l o a c e d e
exerciţiu pentru mâini.
E d u c a ţ i a artistică p o a t e c o n s t i t u i cu t i m p u l un a d e v ă r a t hobby, un m i j l o c de
u m p l e r e a t i m p u l u i , atât de î n d e l u n g a t p e n t r u cei care nu p o t a v e a activităţi d i v e r s e ,
nu m e r g la lucru. De altfel, o r i c e p r e o c u p a r e de acest fel ( c o l e c ţ i e de t i m b r e sau de
alte o b i e c t e , r a d i o f o n i e , a e r o m o d e l i s m , e n i g m i s t i c ă etc.) t r e b u i e încurajată. D o b â n d i r e a
u n o r s u c c e s e î n d o m e n i u l dat v a a d ă u g a u n s e n t i m e n t d e î n c r e d e r e ş i d e m â n d r i e d e
c a r e infirmul are m a r e n e v o i e . C h i a r d a c ă v o r f i n e c e s a r e o a r e c a r e eforturi m a t e r i a l e ,
ele v o r fi din plin r ă s p l ă t i t e , nu de profitul o b ţ i n u t , ci de e c h i l i b r u l p s i h i c pe care
a c e a s t ă o c u p a ţ i e îl conferă.
T r e b u i e c u l t i v a t ă d r a g o s t e a de n a t u r ă , c o n t e m p l a r e a şi b u c u r i a de a trăi în
m i j l o c u l ei. D a c ă nu se p o a t e vorbi de t u r i s m , să a p e l ă m m ă c a r la p l i m b ă r i în parcul
a p r o p i a t , fie c h i a r în fotoliu rulant.
Viaţa s o c i a l ă este o n e c e s i t a t e p e n t r u infirmi, c h i a r d a c ă a p r o p i e r e a de cei care
„ s u n t d i f e r i ţ i " se face cu g r e u t a t e , d a t o r i t ă u n u i s e n t i m e n t de j e n ă şi inferioritate, de
t e a m ă de a nu fi a c c e p t a t . La copii a c e s t e c o n t a c t e t r e b u i e stabilite p r e c o c e , c h i a r dacă
a l e g e r e a a d e v ă r a ţ i l o r p r i e t e n i se va face abia d u p ă v â r s t a de 9 a n i . C â t e v a relaţii de
acest fel sunt de n e î n l o c u i t p e n t r u viaţa şi e v o l u ţ i a p s i h i c ă şi m o r a l ă a unui h a n d i c a p a t
fizic.
F a m i l i a t r e b u i e s ă i n t e r v i n ă a c t i v î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . î n p r i m u l r â n d , prin
e d u c a r e a celorlalţi m e m b r i ai familiei, a c u n o s c u ţ i l o r a p r o p i a ţ i . A c e s t m e d i u a p r o p i a t
- fraţi, surori în special - t r e b u i e să î n ţ e l e a g ă n a t u r a h a n d i c a p u l u i , iar ajutorarea
a c e s t u i a să s u r v i n ă s p o n t a n .
- Nu obligaţi copiii - m a i m a r i sau m a i m i c i - să aibă grijă de fratele infirm.
Nu le creaţi obligaţii în c e e a ce p r i v e ş t e h r ă n i r e a , s u p r a v e g h e r e a . î n t r e ţ i n e r e a curăţeniei
lui. Iar, pe de altă p a r t e , nu cereţi c o p i l u l u i infirm să î n d e p l i n e a s c ă p e r f o r m a n ţ e l e

copilului s ă n ă t o s , într-un spirit d e c o m p e t i ţ i e .
T r e b u i e încurajate c o n t a c t e l e cu alţi copii, eventual prietenii sau colegii celorlalţi
copii. T r e b u i e c r e a t ă în c a s ă o a m b i a n ţ ă p l ă c u t ă , c a r e să a t r a g ă pe ceilalţi c o p i i .
A c e ş t i a s ă g ă s e a s c ă u n m e d i u p e g u s t u l lor: j o c u r i , m u z i c ă , discuţii a d e c v a t e v â r s t e i
lor.
F a m i l i e i îi r e v i n e să facă o c o r e c t ă şi p r i e t e n e a s c ă i n f o r m a r e a s u p r a vieţii
sexuale. A c e a s t ă e d u c a ţ i e t r e b u i e făcută p r e c o c e , la v â r s t a la c a r e , r ă s p u n z â n d s i m p l u
şi c o r e c t la î n t r e b ă r i , se satisface c u r i o z i t a t e a , fără nici-o e m o ţ i e . La 4 - 5 ani se p o a t e
informa a s u p r a d e o s e b i r i i d i n t r e s e x e ; l a 8 - 1 0 ani s e p o a t e vorbi d e s p r e s a r c i n ă ,
d e s p r e n a ş t e r e , d e s p r e fiziologie s e x u a l ă în g e n e r a l ; d u p ă 12 ani a c e a s t ă d i s c u ţ i e este
mai grea, m a i ales d a c ă nu a fost a b o r d a t ă în anii a n t e r i o r i .
E x i s t ă infirmităţi g r a v e care fac i m p o s i b i l ă v i a ţ a s e x u a l ă ; în a c e s t e c a z u r i ,
h a n d i c a p a t u l t r e b u i e p r e g ă t i t din t i m p p e n t r u o viaţă solitară, d a r care să nu a l t e r e z e
nici s ă n ă t a t e a fizică, nici pe c e a p s i h i c ă , să nu a d a u g e n o i t r a u m e şi c o m p l e x e la
deficienţele e x i s t e n t e .
EDUCAŢIA ÎN ŞCOALĂ
M a j o r i t a t e a c o p i i l o r h a n d i c a p a ţ i fizic pot fi şcolarizaţi la v â r s t a r e g l e m e n t a r ă

fără n i c i - u n i n c o n v e n i e n t . A c e s t lucru n u este însă o b l i g a t o r i u , n u s e î n t â m p l ă n i m i c
d a c ă ş c o l a r i z a r e a se va face 1-2 ani m a i târziu. E s t e de dorit, ori de câte ori este cu
p u t i n ţ ă , ca aceşti copii să înveţe în şcolile o b i ş n u i t e , alături de colegii lor de g e n e r a ţ i e .
Ei t r e b u i e să c r e a s c ă alături de ceilalţi c o p i i , să se î n v e ţ e cu infirmitatea - dificultăţile
- lor şi să-i o b i ş n u i a s c ă pe cei din j u r cu a c e s t e a . O r i c â t de grea ar fi d e p l a s a r e a la
şcoală, o r i c â t de g r a v e ar fi o f e n s e l e pe c a r e le p r i m e s c , a c e a s t a este f o r m a c e a m a i
b u n ă de a b o r d a r e a r e l a ţ i i l o r s o c i a l e . P e n t r u copii cu h a n d i c a p fizic, dar cu intelect
n o r m a l , o e d u c a ţ i e solidă, o v a s t ă c u l t u r ă , t r e b u i e să-i î n v e ţ e să-şi g ă s e a s c ă în ei înşişi
r e s u r s e de v o i n ţ ă şi m i j l o a c e de satisfacţie, pe c a r e i n f i r m i t a t e a lor îi va î m p i e d i c a să
le afle în m i ş c a r e , în relaţii s o c i a l e , în m u n c a fizică. O astfel de e d u c a ţ i e nu se p o a t e
face d e c â t alături de ceilalţi c o p i i , în c o m p e t i ţ i e cu ei.
Totuşi, unii d i n t r e ei, afectaţi şi i n t e l e c t u a l ( I M C ) , v o r trebui să u r m e z e şcoli
s p e c i a l e — a j u t ă t o a r e - sau: „pentru copii cu nevoi speciale", c u m se n u m e s c a s t ă z i .
La fel c u m este o g r e ş e a l ă în a ne grăbi să t r i m i t e m un astfel de copil p r e a d e v r e m e
la şcoală, tot astfel este un m a r e r ă u de a-1 o b l i g a cu o r i c e c h i p să u r m e z e o ş c o a l ă
n o r m a l ă . E x i s t ă astfel de c o p i i care se c o m p o r t ă l a m e n t a b i l într-o şcoală g e n e r a l ă şi
c a r e . transferaţi într-o ş c o a l ă a j u t ă t o a r e r e u ş e s c foarte b i n e , fiind capabili să t r e a c ă
apoi d i n n o u î n î n v ă ţ ă m â n t u l p e n t r u copii n o r m a l i . D u p ă c u m , s e c u n o s c copii c a r e
p ă r e a u foarte b u n i la î n v ă ţ ă t u r ă şi c a r e , transferaţi d i n t r - o ş c o a l ă ajutătoare î n t r - u n a
n o r m a l ă , a u făcut a d e v ă r a t e p s i h o z e . A l e g e r e a celei mai b u n e forme d e î n v ă ţ ă m â n t n u
este u ş o a r ă . C o n s u l t a r e a s p e c i a l i s t u l u i n e u r o p s i h i a t r u e s t e n e c e s a r ă .
P e n t r u alţi c o p i i , î n u n e l e p ă r ţ i , s e s u b v e n ţ i o n e a z ă u n c a d r u î n p l u s p e n t r u 4 -
5 astfel de copii î n c a d r a ţ i în î n v ă ţ ă m â n t u l n o r m a l , sau, în c e n t r e m a i m a r i , se c r e e a z ă
o c l a s ă s p e c i a l ă de 6 - 8 astfel de copii în ş c o a l a g e n e r a l ă .
E x i s t ă î n s ă c o p i i , c a r e din c a u z a m a r i i lor infirmităţi, nu p o t f r e c v e n t a şcoala,
m a i ales î n m e d i u l rural. P r i m e l e c l a s e d e î n v ă ţ ă m â n t p o t f i p a r c u r s e î n a c e s t e c a z u r i
la d o m i c i l i u , d a c ă părinţii au o p r e g ă t i r e suficientă p e n t r u a-i p u t e a ajuta, c e v a m a i
m u l t d e c â t p r i n v i z i t e l e p e care î n v ă ţ ă t o r u l „ar f i o b l i g a t p r i n lege s ă l e facă". M a i

târziu, d a c ă nu pot fi duşi la ş c o a l ă de c ă t r e p ă r i n ţ i , v o r t r e b u i î n c a d r a ţ i în i n t e r n a t e
s p e c i a l e . A f a r ă de c e l e de la C r a i o v a şi laşi - pentru fete - a c e s t e i n t e r n a t e nu sunt
la noi de c a l i t a t e a la c a r e ar trebui să se ridice.
D a c ă i n t e l e c t u l c o p i l u l u i este n o r m a l ş i copilul m a n i f e s t ă a p t i t u d i n i p e n t r u
învăţătură, orice efort p e n t r u a-şi p u t e a c o n t i n u a studiile este b i n e venit. Există e x e m p l e
m u l t i p l e d e copii c u h a n d i c a p fizic, care a u d e v e n i t o a m e n i celebri ( T o u l o u s e L a u t r e c ) ,
literaţi, o a m e n i d e ştiinţă, p o l i t i c i e n i ( R o o s v e l t ) .
PROFESIONALIZAREA
P r o f e s i o n a l i z a r e a este m o d a l i t a t e a c e a m a i i m p o r t a n t ă d e i n t e g r a r e sau re

i n t e g r a r e s o c i a l ă , de r e a d a p t a r e . De î n d a t ă ce r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă a a t i n s o limită
previzibilă, se p u n e p r o b l e m a pentru recuperator de a aprecia m ă s u r a în care
h a n d i c a p a t u l va p u t e a să-şi reia v e c h e a ocupaţie sau va trebui reprofesionalizat, conform
cu n o i l e sale p o s i b i l i t ă ţ i f u n c ţ i o n a l e .
P e n t r u m u l ţ i c o p i i h a n d i c a p a ţ i fizic, o p r o f e s i o n a l i z a r e p r e c o c e e s t e indicată,
în c a z u l 1MC, c e l e 3, 5, 6 clase pe c a r e au reuşit să le a b s o l v e t r e b u i e c o n t i n u a t e cu
o m e s e r i e pe m ă s u r a p o s i b i l i t ă ţ i l o r lor fizice şi i n t e l e c t u a l e . T i s s e y r e (175) a r a t ă că,
d i n t r - u n C e n t r u d e r e c u p e r a r e p e n t r u I M C , n u m a i 5 9 % d i n t r e c o p i i a u fost î n stare s ă
urmeze o şcolarizare normală.
A l e g e r e a profesiunii constituie o p r o b l e m ă importantă chiar pentru copii n o r m a l i .
Psihologi, pedagogi, economişti, ergonomi încearcă să găsească cele mai bune metode
d e i n f o r m a r e , d e e x a m i n a r e , d e t e s t a r e . î n alte părţi e x i s t ă C e n t r e v o c a ţ i o n a l e , d e
o r i e n t a r e şi p r e g ă t i r e p r o f e s i o n a l ă . S-au i m a g i n a t e x a m e n e m i n u ţ i o a s e , teste, p r o b e de
î n d e m â n a r e . D a r , cât d e g r e a este a c e a s t ă p r o b l e m ă p e n t r u u n deficient f i z i c . P r i m u l
r o l r e v i n e d e s i g u r familiei, dar, a c e a s t ă o p ţ i u n e - a c o p i l u l u i , a familiei - t r e b u i e să
fie realistă, c o n f o r m ă cu p o s i b i l i t ă ţ i l e fizice şi m i n t a l e ale t â n ă r u l u i .
„ S e c r e t a r i a t u l p e n t r u H a n d i c a p a ţ i " are o r g a n i z a t e n u m e r o a s e şcoli p r o f e s i o n a l e
- speciale - p e n t r u h a n d i c a p a ţ i , r e p a r t i z a t e în d i v e r s e o r a ş e a l e ţării. D i n p ă c a t e ,
d i v e r s i f i c a r e a p r o f e s i u n i l o r n u c u p r i n d e î n c ă arii a l e u n o r n e c e s i t ă ţ i m o d e r n e :
e l e c t r o n i c ă , i n f o r m a t i c ă , b i r o t i c ă , m a n a g e r i a t . Ce rost a r e astăzi să înveţi să legi
cărţi?!
P r o f e s i o n a l i z a r e a , r e p r o f e s i o n a l i z a r e a t r e b u i e ajutată d e m ă s u r i e r g o n o m i c e , p e
c a r e legislaţia n o a s t r ă l e f a v o r i z e a z ă t e o r e t i c . A c e s t e p r o b l e m e n u sunt î n s ă r e z o l v a t e
nici în ţări m a i d e z v o l t a t e d e c â t a n o a s t r ă .
ROLUL SOCIETĂŢII
I n s e r a r e a s o c i a l ă a h a n d i c a p a ţ i l o r î n t â m p i n ă m a r i dificultăţi şi d i n m o d u l în
c a r e m e m b r i i s o c i e t ă ţ i i îi p r i v e s c şi îi p r i m e s c pe a c e ş t i a în m i j l o c u l lor. S-a ajuns
astăzi la un g r a d de civilizaţie n e b ă n u i t nici m ă c a r cu un secol în u r m ă , d a r se mai
g â n d e ş t e d e s p r e infirmitate cu r e m i n i s c e n ţ e ale trecutului. Un m o d inteligent de educaţie
c e t ă ţ e n e a s c ă t r e b u i e s ă n e î n v e ţ e c ă î n acest d o m e n i u a v e m d e plătit datorii, m a t e r i a l e
şi m o r a l e , să ne î n v e ţ e să t r a t ă m aceşti o a m e n i ca s e m e n i ai n o ş t r i c a r e , conform
n o r m e l o r d e m o c r a t i c e au d r e p t u l la ş a n s e egale. M i l a , c o m p a s i u n e a , t e n d i n ţ a de a
Readaptarea educaţională şi socială
î n d e p ă r t a sau de a izola aceşti h a n d i c a p a ţ i t r e b u i e î n l o c u i t e cu un s e n t i m e n t de

c o o p e r a r e , d e î n ţ e l e g e r e , d e ajutor.
Studii ale O . M . S . şi ale U . N . E . S . C . O . p r e v ă d p e n t r u anul 2 0 0 0 o c r e ş t e r e
i m p o r t a n t ă a n e c e s i t ă ţ i i a s i s t e n ţ e i de r e a d a p t a r e , c a r e , p e n t r u ţările slab d e z v o l t a t e ,
p o a t e s ă m e a r g ă p â n ă l a 5 7 % din p o p u l a ţ i a t â n ă r ă ( i n c l u s i v p e n t r u deficienţe e d u c a
ţ i o n a l e ) . S e c u n o s c p e d e altă p a r t e a v a n t a j e l e e c o n o m i c e ale r e c u p e r ă r i i funcţionale,
a v a n t a j u l de a plăti un p r o d u c ă t o r , în locul u n e i p e n s i i . Cu t o a t e a c e s t e a , cu t o a t ă
s o l i c i t u d i n e a legilor de f a v o r i z a r e a angajării h a n d i c a p a ţ i l o r - c u n o s c u ţ i de altfel ca
m u n c i t o r i conştiincioşi şi_stabili în c r i z a forţei de m u n c ă de astăzi, c â n d rata şomajului
d e p ă ş e ş t e 10%~1rTmulte ţări e u r o p e n e a c e s t d e z i d e r a t r ă m â n e tot m a i iluzoriu. P i a ţ a
de m u n c ă - ne s p u n e A. G r e n i e r (70) - este tot m a i p r e t e n ţ i o a s ă şi fără o susţinere
s u b s t a n ţ i a l ă d i n p a r t e a s t a t u l u i , sau a m u n i c i p a l i t ă ţ i l o r , i n t e g r a r e a în m u n c ă a
handicapaţilor rămâne o vorbă goală.
A t e l i e r e l e s p e c i a l e d e m u n c ă p r o t e j a t ă , f i e ele c o o p e r a t i v e p e n t r u invalizi,
t r e b u i e s ă ofere î n t r - a d e v ă r sprijin. N o r m a r e a m u n c i i î n a s e m e n e a unităţi n u are c e
c ă u t a , d u p ă c u m n u a u c e c ă u t a p e r s o a n e l e c u h a n d i c a p u ş o r sau m i n i m , care a r p u t e a
lucra o r i u n d e a l t u n d e v a şi c a r e , în a c e s t fel, c o m i t un a b u z .
în u n e l e părţi (la A r n h e m în O l a n d a , în l a n d e l e A q u i t a n i e i ) s-au organizat
c o l o n i i : sate o r g a n i z a t e special p e n t r u infirmii m o t o r i c e r e b r a l i . A c e s t e c o m u n i t ă ţ i s e
a d m i n i s t r e a z ă s i n g u r e , a s i g u r â n d u - ş i t o a t e serviciile de care au n e v o i e şi e x e c u t â n d o
producţie de bunuri din care să se poată întreţine.
Recent, 24-26 octombrie 1996 -, la

Biarritz, în cadrul zilelor franco-spaniole. A.
Grenier (70) şi Jcannc Solomiac (155) pre
zintă experienţa coloniei dc IMC-işli dintr-un
sat în L a n d e , dar, mai ales, r e z u l t a t u l
implantării a 21 dc celibatari şi 6 cupluri dc
infirmi motori cerebrali în 27 dc apartamente
construite în centrul oraşului Bordeaux, cu
sprijinul autorităţilor municipale. A urmat o
perfectă integrare socială a acestor han
dicapaţi. Mulţi comercianţi şi-au ameliorat
condiţiile dc accesibilitate; aceşti handicapaţi
au fost integraţi în problemele comunale, s-a
acceptat integrarea în restaurante, la rc-
vclioanc, la sărbătorile locale (sărbătoarea
lalelei, carnavalul, sărbătorile lunii august
etc.) şi ceva mai mult, au găsit dc lucru în
activităţi lucrative: bibliotecă, informatică,
desen publicitar, sporturi nautice. Soluţia a
fost găsită optimă - după exemplul suedez şi
englezesc - chiar mai satisfăcător din punct
dc vedere al încadrării. S-a demonstrat astfel
că există o şansă a integrării sociale a acestor
infirmi majori, cu condiţia unei bune in
formări a concetăţenilor şi dorinţa sinceră dc
a-i primi ca membri cu statut egal.
E v i d e n t , intre s o l u ţ i a v e c h e a
c ă m i n e l o r - s p i t a l şi s e g r e g a ţ i a în co
lonii, i n t e g r a r e a s o c i a l ă d e p l i n ă - cu
, i . . Fie. 70 — Acces pentru handicapaţi. Semn internaţional
rp a r t i c ir p a r e a lor la viata c o m u n i t ă ţ i i , , , ,: v i „ , . , , ., .
' . , • aprobat dc organismele nO.N.U. pentru indicarea locurilor in
— este O m a r e d e o s e b i r e . O r i c â t de c a r c infirmii în fotolii rulante au acces (ascensoare, toalete,
m u l t ar c h e l t u i Statul Sau m u n i - hoteluri, locuri dc cultură şi agrement, instituţii e t c ) .
c i p a l i t a t e a p e n t r u c ă i l e d e a c c e s , p e n t r u e d u c a r e a , p e n t r u t r a n s p o r t u l lor. c h i a r c u
taxiurile, acestea sunt încă de puţină importanţă, dacă în comunitatea respectivă nu se
c r e e a z ă un spirit de a c c e p t a r e a lor, de a-i privi fără c u r i o z i t a t e , de a a c c e p t a p r e z e n ţ a
lor - nu lipsită de e x p e r i e n ţ e i n t e r e s a n t e - t a r ă d i s c r i m i n ă r i ( F i g . 7 0 ) .
ROLUL ORGANIZAŢIILOR NONGUVERNAMENTALE

I
MARIA-MONICA STANCIU
La c u m p ă n a dintre 1989 ş i 1990 r e n ă ş t e a , o d a t ă c u m u l ţ i m e a d e s p e r a n ţ e ,

c o n ş t i i n ţ a civică. î n c e p e a din acel m o m e n t un a m p l u p r o c e s de s c h i m b a r e a r a p o r t u r i l o r
d i n t r e c e t ă ţ e a n şi i n s t i t u ţ i e , d i n t r e i n s t i t u ţ i e şi stat. P r i n D e c r e t u l - L e g e nr. 8 din
31 decembrie 1989 era adoptată hotărârea referitoare la cadrul juridic pentru
î n r e g i s t r a r e a şi f u n c ţ i o n a r e a p a r t i d e l o r p o l i t i c e şi o r g a n i z a ţ i i l o r o b ş t e ş t i ; a p o i a fost
r e p u s ă în a p l i c a r e şi L e g e a nr. 21 din 6 f e b r u a r i e 1924 p r i v i n d p e r s o a n e l e j u r i d i c e ,
„ a s o c i a ţ i u n i sau f o n d a ţ i u n i " .
Printre primele organizaţii înfiinţate s-au n u m ă r a t c e l e ale p e r s o a n e l o r c u
h a n d i c a p sau d e sprijin a l a c e s t o r a . P r o c e s u l d e c o n ş t i e n t i z a r e d e c ă t r e p e r s o a n e l e c u
h a n d i c a p a locului pe care-1 o c u p ă sau ar t r e b u i să-1 o c u p e în c o m u n i t a t e , a d r e p t u r i l o r
civile, a m o d u l u i în c a r e p o t înfiinţa v o i n ţ a politică î n c e p e a a s t f e l s ă se facă simţit
El corespundea unei nevoi profunde, îndelung resimţite, una dintre cele neacoperite
d e c e l e l a l t e s e c t o a r e ale c o m u n i t ă ţ i i . A c e s t a este d e fapt rolul g e n e r a l a c c e p t a t p e n t r u
g e n e z a organizaţiilor n o n g u v e r n a m e n t a l e . F a p t u l c ă O N G - u r i l e j o a c ă u n rol semnificativ
în p r o c e s u l d e m o c r a t i z ă r i i este r e c u n o s c u t atât de D e c l a r a ţ i a U n i v e r s a l ă a D r e p t u r i l o r
O m u l u i în a r t i c o l e l e 19 şi 2 0 . cât şi în C o n s t i t u ţ i a R o m â n i e i din 1 9 9 1 , în art. 37.
î n c e p â n d din 1989 s-au înfiinţat m u l t e O N G - u r i . a c o p e r i n d o m a r e v a r i e t a t e , atât de
forme o r g a n i z a t o r i c e , cât şi de d o m e n i i de activitate. O N G - u r i l e au c â t e v a caracteristici
comune:
1. E l e nu a p a r ţ i n a p a r a t u l u i de stat; p o t influenţa p r o c e s u l de c o n s t i t u i r e a
p o l i t i c i i , p o t fi finanţate de Stat, dar, legal şi o r g a n i z a t o r i c sunt i n d e p e n d e n t e . Prin
statut ele şi-au a s u m a t c o n ş t i e n t s a r c i n a de a a c ţ i o n a în d e p l i n r e s p e c t faţă de legile
statului.
în 6 o c t o m b r i e 1997 o H o t ă r â r e a G u v e r n u l u i s t a b i l e ş t e criteriile şi p r o c e d u r i l e
de a u t o r i z a r e a o r g a n i s m e l o r p r i v a t e c a r e d e s f ă ş o a r ă activităţi în d o m e n i u l p r o t e c ţ i e i
copilului. P e n t r u a d e s f ă ş u r a astfel de a c t i v i t ă ţ i respectivele ONG-uri trebuie să
î n d e p l i n e a s c ă c â t e v a c o n d i ţ i i , iar a u t o r i z a r e a s e face d e c ă t r e D e p a r t a m e n t u l pentru
P r o t e c ţ i a C o p i l u l u i sau d e c ă t r e S e c r e t a r i a t u l d e Stat p e n t r u P e r s o a n e l e c u H a n d i c a p .
2. Ele t r e b u i e să fie d i f e r e n ţ i a t e de s o c i e t ă ţ i l e c o m e r c i a l e sau de alte organizaţii
c a r e u r m ă r e s c profitul. O N G - u r i l e s-au dezvoltat fie dintr-o m a r e m o t i v a ţ i e a membrilor,
fie d i n t r - u n m a r e d e v o t a m e n t p e n t r u o c a u z ă .
în R o m â n i a ONG-urTuF3esîaşoă~ră în p r i n c i p i u activităţi t a r ă s c o p l u c r a t i v şi
ele b e n e f i c i a z ă de facilităţi fiscale (TVA c o t a z e r o sau s c u t i r e ) . în c a z u l în c a r e o
o r g a n i z a ţ i e d e s f ă ş o a r ă o a c t i v i t a t e e c o n o m i c ă , p r i n statut v e n i t u r i l e o b ţ i n u t e sunt
o r i e n t a t e s p r e p r o i e c t e l e p r o p r i i , d a r n u b e n e f i c i a z ă d e facilităţi f i s c a l e .
3 . Ele t r e b u i e p r i v i t e c a g r u p u r i d e i n d i v i z i , c a r e u r m ă r e s c i n t e r e s e c o m u n e . î n
g e n e r a l , m e m b r i i s u n t i m p l i c a ţ i î n p r o c e s u l d e c i z i o n a l , ceea c e d u c e l a a c t i v a r e a
c e t ă ţ e a n u l u i pasiv şi la t r a n s f o r m a r e a lui î n t r - u n „ h o m o p o l i t i c u s "
4. E l e se c a r a c t e r i z e a z ă definitoriu p r i n a c t i v i t a t e a lor, activitate d e s f ă ş u r a t ă de

m e m b r i i sau s i m p a t i z a n ţ i la interfaţa d i n t r e stat şi p i a ţ ă , spre d e o s e b i r e de a u t o r i t a t e a
l e g i t i m ă a p u t e r i i statului.
O N G - u r i l e e x p r i m ă c e r i n ţ e ale c e t ă ţ e n i l o r ( c a r e p a r t i c i p ă activ î n e x p r i m a r e a
lor) şi c o n d u c spre ridicarea nivelului de conştiinţă. A c e s t e cerinţe pot deveni imperative
p o l i t i c e . P r o c e s u l s e p e t r e c e într-un d u b l u s e n s : c r e ş t e n i v e l u l g e n e r a l d e c o n ş t i i n ţ ă ,
iar c o m u n i t a t e a c o n ş t i e n t i z e a z ă a c e l e c e r i n ţ e p r i o r i t a r e ale u n u i g r u p m i n o r i t a r sau
aflat în d i f i c u l t a t e .
5 . D i v e r s i t a t e a O N G - u r i l o r î n c u r a j e a z ă î n acelaşi t i m p d i v e r s i t a t e a o p ţ i u n i l o r
cetăţenilor. în acelaşi spirit, o organizaţie î n c u r a j e a z ă şi d e z v o l t ă e x p r i m a r e a diverselor
opinii ale m e m b r i l o r ei. A se a l ă t u r a u n e i O N G deşi e x i s t ă şi altele, a-ţi e x p r i m a o
o p i n i e deşi există şi o alta, p o a t e m a i c o e r e n t ă şi m a i b i n e e x p r i m a t ă , face p a r t e d i n
e x e r c i ţ i u l d e m o c r a t i c , pe c a r e fiecare c e t ă ţ e a n ar t r e b u i să-1 facă.
U n a din p r o b l e m e l e p e r m a n e n t e ale O N G - u r i l o r este a c e l a de a găsi şi de a
forma n o i m e m b r i . A c e ş t i a p o t c o n s t i ţ u j j u i c l e e de facilitatori ai integrării sociale şi
p o l i t i c e , p e n t r u că au o m a r e e x p e r i e n ţ ă în p r o m o v a r e a şi r e g l a r e a d i a l o g u l u i între
c e t ă ţ e n i , au a c e l e abilităţi n e c e s a r e p a r t i c i p ă r i i la viaţa c o m u n i t ă ţ i i . Ei sunt în m a r e a
lor m a j o r i t a t e v o l u n t a r i şi a s u p r a v o l u n t a r i a t u l u i ca o c a r a c t e r i s t i c ă e s e n ţ i a l ă a
O N G - u r i l o r şi în acelaşi t i m p ca o e x p r i m a r e a rolului a c e s t o r a ne v o m opri m a i j o s .
O N G - u r i l e sunt f o n d a t e d e o b i c e i î n b a z a u n o r n e v o i c o n ş t i e n t i z a t e d e u n g r u p
mai rjjşţrânş sau m a i larg de o a m e n i cu i n t e r e s e i d e n t i c e . M o t i v a ţ i a fiecărei p e r s o a n e
de a o p t a p e n t r u un g r u p sau altul este i n d i v i d u a l ă , p e r s o a n a o p t â n d în acelaşi t i m p
să a c t i v e z e v o l u n t a r , de b u n ă v o i e şi fără nici-o p l a t ă . C e l e m a i m u l t e astfel de
O r g a n i z a ţ i i se b a z e a z ă pe a c ţ i u n i l e d e s f ă ş u r a t e cu sprijinul a c e s t o r v o l u n t a r i , c a r e JJT
rândul lor t r e b u i e să se m o b i l i z e z e p e n t r u a a t r a g e şi alte p e r s o a n e în rândul O N G - u l u i
respectiv. P e n t r u dezvoltarelTresponsaTiuTă a activităţilor, r e c r u t a r e a de n o i m e m b r i
v o l u n t a r i t r e b u i e să fie o o c u p a ţ i e p e r m a n e n t ă .
M e m b r i i activi al O N G - u r i l o r , c a r e d o r e s c să fie v o l u n t a r i au n e v o i e să fie
instruiţi, s ă d o b â n d e a s c ă c u n o ş t i n ţ e l e n e c e s a r e d e s p r e O r g a n i z a ţ i a respectivă, d e s p r e
s c o p u r i l e p r o p u s e şi s t a t u t u l ei. d e s p r e m u n c a în e c h i p ă , d e s p r e strategia şi p r i o r i t ă ţ i l e
a c e s t e i a . T r e b u i e s ă c u n o a s c ă l e g ă t u r i l e f u n c ţ i o n a l e c u d o m e n i i l e r e l a ţ i o n a l e ale
administraţiei, să înveţe cum se poate obţine fondurile necesare, c u m se organizează
o î n t â l n i r e etc. E s t e foarte i m p o r t a n t ca fiecare O r g a n i z a ţ i e să-şi c r e e z e diferite c a n a l e
de i n f o r m a ţ i e şi de e d u c a r e a m e m b r i l o r săi.
P r i n a c t i v i t a t e a fiecărui m e m b r u , O r g a n i z a ţ i i l e a c e s t e a N o n - G u v e r n a m e n t a l e
pot ajuta la d e m o c r a t i z a r e a societăţii, acest lucru fiind p r o p u s chiar în propriajîtrategie.
î n p r i m u l r â n d , O N G - u r i l e sunt, aşa c u m s p u n e a m , l e g ă t u r a f i r e a s c ă d i n t r e /
g r u p u r i l e de p e r s o a n e cu nevoi s p e c i a l e şi Stat. Ele sunt m a i a p r o a p e de o a m e n i i
r e s p e c t i v i , le c u n o s c m a i b i n e a c e s t e n e v o i şi astfel p o t t r a n s m i t e statului c e r i n ţ e l e
n e c e s a r e p r e c u m ş i soluţiile p e n t r u diferitele p r o b l e m e . O N G - u r i l e nu-şi p o t a s u m a
r e s p o n s a b i l i t a t e a S t a t u l u i de a-şi servi c e t ă ţ e n i i p r i n p r o g r a m e n a ţ i o n a l e , dar îl p o t
i m p u l s i o n a să a p l i c e c o r e c t şi c o e r e n t p r o g r a m e l e p r o p u s e . în acest p u n c t O N G - u l
poate deveni element de presiune asupra administraţiei.
A l ă t u r i de i n f o r m a r e a c o r e c t ă şi t o t a l ă a m e m b r i l o r săi a s u p r a d r e p t u r i l o r pe
care le au legal, a m o d u l u i c u m p o t sa le r e v e n d i c e şi u n d e , c o n c r e t , O N G - u r i l e
t r e b u i e să i n f o r m e z e şi î n t r e a g a p o p u l a ţ i e a s u p r a scornirilor lor, a s u p r a strategiei
u r m a t e în scopul obţinerii u n o r î m b u n ă t ă ţ i r i a situaţiei speciale a m e m b r i l o r lor. P e n t r u
'ca h a n d i c a p a t u l sTTTe integrat social - de e x e m p l u - nu s u n t suficiente legi, este
n e c e s a r ca î n t r e a g a c o m u n i t a t e să î n ţ e l e a g ă a c e s t lucru şi să î n v e ţ e c u m să se p o a r t e .
D o m e n i u l informaţiei v a f i c o m p l e t a t c u C o n f e r i n ţ e , C o n g r e s e , Publicaţii, Afişe.

P o s t e r e , tot c e p o a t e s ă a t r a g ă a t e n ţ i a a s u p r a p r o b l e m e i r e s p e c t i v e .
în sfârşit, O N G - u r i l e se p r e o c u p ă de a c c e s u l la e d u c a ţ i e şi p r o f e s i o n a l i z a r e a
m e m b r i l o r săi. I n t e g r a r e a s o c i a l ă n u este p o s i b i l ă fără „ p a r t i c i p a r e " . N u t o t d e a u n a
este p o s i b i l ca m e m b r i i unei astfel de o r g a n i z a ţ i i - mă g â n d e s c la marii h a n d i c a p a ţ i ,
în special - să fie şi e l e m e n t e p r o d u c t i v e ale c o m u n i t ă ţ i i , dar, p a r t i c i p a r e a se p o a t e
m a n i f e s t a şi altfel d e c â t în d o m e n i u l p r o d u c ţ i e i de b u n u r i .
Pentru handicapaţi şi nu numai, aceste O N G - u r i trebuie să acţioneze pentru un
m o d d e v i a ţ ă m a i b u n . S ă u ş u r e z e a c c e s u l , dar ş i s ă u m p l e t i m p u l liber, o r g a n i z â n d
d i v e r s e m a n i f e s t ă r i c u l t u r a l - d i s t r a c t i v e , c l u b u r i , activităţi p r a c t i c e , ateliere, d a r şi
e x c u r s i i , c ă l ă t o r i i , t a b e r e d e vară sau iarnă.
O r i c u m , n e c e s a r , i n d i s p e n s a b i l r ă m â n e c o n t a c t u l p e r m a n e n t c u m e m b r i i săi.
c u n o a ş t e r e a n e c e s i t ă ţ i l o r lor, d a r şi o r g a n i z a r e a m i j l o a c e l o r p e n t r u ca a c e ş t i a să poată
a p e l a o r i c â n d la ajutor.
CAPITOLUL 8
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE

RECUPERĂRII FUNCŢIONALE Şl ALE
INTEGRĂRII SOCIALE A HANDICAPATULUI
VASILE M A R C U
R e c u p e r a r e a şi i n t e g r a r e a s o c i o - p r o f e s i o n a l ă a p e r s o a n e l o r cu n e v o i s p e c i a l e
nu este o p r o b l e m ă n o u ă . Ea a p r e o c u p a t ştiinţa din t o t d e a u n a . C u g e t a r e a t e o r e t i c ă
p r i v i n d f o r m a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i u m a n e a o r i e n t a t o s e a m ă de p r e o c u p ă r i şi în d i r e c ţ i a
c r e ş t e r i i , e d u c ă r i i şi i n t e g r ă r i i a c e l o r c a t e g o r i i de c e t ă ţ e n i c a r e a v e a u n e v o i e de o
preocupare specială. A ş a a apărut psiho-pedagogia specială, pe care unii au denumit-o
„defectologie". Cert este faptul că „ a b a t e r i l e " de la n o r m a l , în sensul lipsei, a excesului,
sau a d i z a r m o n i e i ne a p a r ca d e f i c i e n ţ e . P e r s o a n e l e c a r e au astfel de abateri a p a r ca
d e f i c i e n ţ i , pe c a r e a s t ă z i le n u m i m şi h a n d i c a p a t e . P r e f e r ă m - p e n t r u a nu j i g n i -
noţiunile d e p e r s o a n e c u n e v o i s p e c i a l e şi, i m p l i c i t , d e p s i h o p e d a g o g i e s p e c i a l ă .
E x i s t ă o g a m ă largă d e d e f i c i e n ţ e : s e n z o r i a l e , m o t o r i i , i n t e l e c t u a l e , d e c o m
p o r t a m e n t ( v a g a b o n d a j , d e l i c v e n t ă , p r o s t i t u ţ i e e t c ) , deficienţe a s o c i a t e ş i alte categorii
( p s i h o p a ţ i , e p i l e p s i e , L a n d o n D o w n ) . A s t ă z i s-au d e z v o l t a t r a m u r i ştiinţifice p e n t r u
studierea fiecărei categorii de deficienţe, dar esenţa rămâne aceeaşi: compensarea,
a d i c ă „ r e s t a b i l i r e a c o m p o n e n t e l o r afectate ale p e r s o n a l i t ă ţ i i d e f i c i e n t u l u i " * , c e e a c e
i m p u n e r e s t r u c t u r a r e a t u t u r o r p r o c e s e l o r p s i h i c e , b i o l o g i c e , fizice, m o r a l e e t c , p e
b a z a u n o r p r i n c i p i i c l a r e c u m s u n t cel a l i n t e g r i t ă ţ i i , a l a c t i v i s m u l u i , a l c o n t i n u i t ă ţ i i
t e m e i n i c i e i e t c . ( F i g . i).
A t â t în ştiinţă, c â t şi în d o c u m e n t e l e p o l i t i c e n a ţ i o n a l e şi i n t e r n a ţ i o n a l e se p u n e
tot m a i m u l t p r o b l e m a găsirii u n o r m e t o d e şi m i j l o a c e p r i n c a r e să se r e a l i z e z e o
integrare deplină socio-profesională a persoanelor cu nevoi speciale, conform
Declaraţiei U n i v e r s a l e a D r e p t u l u i O m u l u i , c o n f o r m Declaraţiei U n i v e r s a l e a D r e p t u r i l o r
P e r s o a n e l o r H a n d i c a p a t e . în a c e l a ş i c o n t e x t , O N U a stabilit şi regulile s t a n d a r d p r i v i n d
educaţia persoanelor cu nevoi speciale. Pe plan intern, strategia privind protecţia
a c e s t o r categorii de cetăţeni p o r n e ş t e de la art. 46 al C o n s t i t u ţ i e i R o m â n i e i : „Persoanele
handicapate se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici
naţionale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învăţământ, de instruire şi de
Dorin Damaschin - Defectologia, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.

Fig. i - relaţia societate-fumilie-boalu. 1- Influenţe ale bolii/handicapului asupra familii şi societ

2 - Influenţe ale bolii/handicapului personalităţii; 2a - Legătura reacţiilor somato-psihice asupra fam:
3 - Influenţe ale personalităţii asupra bolii'tiandicapului; 3a - Relaţiile şi reacţiile mediului mai rest
(familia) sau mai larg (societatea) asupra bolii şi asupra personalităţii (afectarea generală); 2 - T r l
din trecut şi reprezentările despre boală/handicap (dacă ele există); S - Influenţele acestor trăiri (4)
bolii/handicapului. A şi B - Influenţe ale familiei şi ale societăţii asupra bolii şi asupra personali
bolnavului/handicapatului. (După Hărdi Istvan - Pszichologia a bctcgâgynâl - Budapesta, 1981
integrare socială a handicapaţilor, respectând drepturile şi îndatoririle ce re

părinţilor şi tutorilor". A c e a s t ă c a t e g o r i e a r e la b a z ă o s e a m ă de p r i n c i p i i :
• P r i n c i p i u l p r e v e n i r i i deficienţelor, i n c a p a c i t ă ţ i l o r şi h a n d i c a p u r i l o r are
vedere n e c e s i t a t e a unei m a r i diversităţi de acţiuni specializate în acest scop, în d o m e -
s ă n ă t ă ţ i i , al e d u c a ţ i e i , m u n c i i şi în alte d o m e n i i .
• Principiul intervenţiei educaţionale p r e c o c e p r e s u p u n e ca evaluarea
i n t e r v e n ţ i a p s i h o p e d a g o g i c ă să fie cât m a i t i m p u r i e , în raport cu identificarea c e r :
educative speciale.
• P r i n c i p i u l a b o r d ă r i i g l o b a l e şi i n d i v i d u a l i z a t e a c o p i l u l u i cu c e r i n ţ e e d u
s p e c i a l e p r e s u p u n e identificarea, v a l o r i f i c a r e a şi s t i m u l a r e a t u t u r o r capacităl
disponibilităţilor cognitive, psihomotorii, afectiv-relaţionale şi social-adap
e x i s t e n t e sau p o t e n ţ i a l e l a u n a n u m i t c o p i l .
• P r i n c i p i u l d r e p t u r i l o r şi ş a n s e l o r e g a l e p r e s u p u n e ca a c ţ i u n e a în fa
copiilor cu handicap să vizeze atât s a t i s f a c e r e a necesităţilor individuale.
eliminarea obstacolelor sociale.
• A s i g u r a r e a d r e p t u r i l o r e g a l e i m p l i c ă faptul că n e c e s i t ă ţ i l e fiecărui ind
d e f i c i e n ţ e / h a n d i c a p , p r e c u m şi cele ale t u t u r o r indivizilor, sunt de i m p o r t a n ţ ă ş:
egale.
• D r e p t u l la e d u c a ţ i e p e n t r u p e r s o a n e l e cu d e f i c i e n ţ e / h a n d i c a p este un
u m a n f u n d a m e n t a l , indiferent d e forma, tipul sau s e v e r i t a t e a deficienfei/handica|
Aspecte psihologice ale recuperării funcţionale şi ale integrării sociale a handicapatului 163
• D r e p t u l la p a r t i c i p a r e şi i n t e g r a r e şcolar-socială egală, a copiilor cu deficienţe,

se r e a l i z e a z ă p r i n i n c l u d e r e a lor î n t r - u n m e d i u e d u c a ţ i o n a l cât m a i p u ţ i n restrictiv şi
cât m a i p u ţ i n s e p a r a t de ceilalţi c o p i i , de a c e e a ş i vârstă.
• P r i n c i p i u l a s i g u r ă r i i u n e i e d u c a ţ i i ş c o l a r e de o calitate s i m i l a r ă cu c e a oferită
c o p i i l o r d e a c e e a ş i v â r s t ă , î n c o n d i ţ i i d e o r g a n i z a r e cât m a i a p r o p i a t e d e c e l e din
instituţiile şcolare o b i ş n u i t e .
De altfel, a c e s t e p r i n c i p i i se r e g ă s e s c şi în s t r a t e g i a organizării î n v ă ţ ă m â n t u l u i
special în ţara n o a s t r ă ( t a b e l u l A ) .
TABELUL A
Ministerul Educaţiei Naţionale

Direcţia Generală învăţământ Preunivcrsitar
Comisia naţională consultativă pentru

educaţia copiilor cu probleme speciale
Categorii principale dc probleme Subcomisii principale Direcţii principale de

(speciale) educative după criteriul —» dezvoltare şi reformă
1. Educaţia şi ocrotirea în casele de copii a. Evaluarea complexă a copiilor şi cerinţelor

2. Copii cu tulburări dc învăţare şi limbaj dc cducaţic-şcolarizarc
3. Copii cu tulburări socio-afcctivc şi dc com
portament b. Educaţia şi intervenţia timpurie
4. Educaţia şi şcolarizarea copiilor spitalizaţi
5. Copii cu deficienţă mintală c. Valorizarea, integrarea şi egalizarea şanselor
6. Copii cu deficienţe auditive
7. Copii cu deficienţe vizuale
d. Organizarea şi adaptarea curriculumului
8. Copii cu deficienţe motorii
9. Copii cu deficienţe asociate, severe şi
c. Managementul educaţiei speciale
profunde
Notă: După Măria Badea - „Mapă didactică pentru învăţământul special", Casa Corpului Didactic,
Oradea, 1997.
Având în v e d e r e m a r e a d i v e r s i t a t e a p e r s o a n e l o r cu nevoi s p e c i a l e , a afectării

i n d i v i d u a l e , a p e r s o n a l i t ă ţ i i fiecăruia e s t e n o r m a l ca a c e s t e principii să se a p l i c e
diferenţiat. în e x e m p l u l c a r e u r m e a z ă , ne r e f e r i m la u n u l dintre principii la p r o p u n e r e a
M ă r i e i B a d e a (tabelul B ) .
De aici, în funcţie de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e p s i h o l o g i c e ale fiecărui i n d i v i d , r e i e s
c o n s e c i n ţ e m e d i c o - p e d a g o g i c e d i s t i n c t e . C o n t i n u ă m în Tabelul C e x e m p l u l D n e i M ă r i a
B a d e a de la C a s a C o r p u l u i D i d a c t i c d i n O r a d e a . A n a l i z â n d e x e m p l u l dat, o situaţie
asemănătoare se creează nu n u m a i pentru orice categorie de handicapaţi, dar şi pentru
o r i c e i n d i v i d în p a r t e .
TABELUL B
Adaptarea principiului însuşirii conştiente şi active

a cunoştinţelor în raport de particularităţile copilului debil mintal
Măsuri de prevenire şi depăşire

Dificultăţi întâmpinate
Cerinţe implicate a situaţiei.
în utilizarea principiului
Consecinţe metodologice
ÎNŢELEGEREA CLARĂ,
APROFUNDATĂ
A MATERIALULUI
ÎNVĂŢAT IMPLICATĂ ÎN:
1. actul p e r c e p e r i i (identifi - caracter greoi, nediferenţiat - înţelegerea şi prelucrarea activă

carea; diferenţierea) al percepţiei; (datorită scăderii a noilor cunoştinţe (pentru că se
pragului diferenţial şi absolut) sizează cu dificultate relaţii fc-
nomen-cauză)
2. analiza materialului dc în - incapacitate analitico-sin- - combaterea tendinţei de me

văţat (delimitarea părţilor telică (pentru că, comparaţia morare şi înţelegere exclusiv me
componente) implică analiza) canică (nu exclude algoritmizarca)
3. comp. Diferitelor clemente - idem - idem

cognitive
4. sinteza părţilor d e l i m i t a t e - caracter nesistematic, in - evitarea verbalismului şi pornirea
prin analiză (integrare) complet al sintezei, al recom întotdeauna de la concretul ne
punerii mijlocit (dc la obiect)
5. abstracţie şi generalizare - concretismul gândirii (incapa - recurgerea la comparare dirijată

citatea dc a sc desprinde dc o- (după diferenţe şi asemănare)
biectul concret; cx.: ierarhizarea
întâmplătoare a elem. învăţat)
6. concretizare - idem - idem
7. descoperirea legăturilor: - nedezvoltarea funcţiei se - scoaterea în evidenţă a legă

- cauză-efect miotice turilor prin;
- scns-scmnificaţic - calitatea materialului didactic
- sublinierile cu cretă colorată
sublinierile verbale
8. aplicarea creatoare a cunoş
tinţelor însuşite
9. asigurarea caracterului uni - includerea actului restructurării,

tar şi dc a n s a m b l u a cu a c o m o d ă r i i în p r o c e s u l învăţă
noştinţelor mântului dirijat
10. verbalizarea rezultatelor în - utilizarea unui număr suficient
văţării şi a drumului urmat de situaţii-problemă
în rezolvarea „situaţiilor - desfăşurarea procesului de învă
problemă" ţământ Ia nivelul a 3 clemente:
concret abstract practică
intuiţie * cuvânt * acţiune
MOTIVAŢIA INTRINSECĂ
Motivele D.M. sunt externe, Dezvoltarea interesului cognitiv i
imediate, legate dc moment şi motivaţiei interne
nu dc perspectivă
TABELUL C
Particularităţile dezvoltării psihice ale debilului mintal
Debilul mintal arc acelaşi traseu dc dezvoltare cu copilul normal
Etapa dezvoltării (J. Piaget) Particularităţi ale debilului Consecinţe

mintal
0-2 ani etapa senzorio-motorie activitatea dc cunoaştere este

„prizonieră" datelor oferite de
percepţie
2-7 ani etapa preoperatorie atenţia copilului sc concentrează Debilul mintal se opreşte uicil
pc o singură trăsătură frapantă a Gândirea lui nu devine reversibilă.
realităţii. Viaţa afectivă şi cog Gândirea sa este
nitivă sunt încă instabile, dis - sinceră
continue, momentane. - global-ncdifcrcnţiată
Caractactcristică: ireversibili Nu-i este accesibilă metoda ana-
tatea actului mintal litico-sintctică (a învăţării
scris-cititului)
7-10 ani etapa operaţiilor con reversibilitatea gândirii concrete La debilul mintal toate operaţiile
crete Ex.: conservarea - cantităţii gândirii sunt accesibile dar numai
- analiza - greutăţii pe bază de material concret:
- generalizarea obiect-imugine mintală
- sinteza
12-16, 18 ani etapa operaţiilor operează cu concepte Debilul mintal nu ajunge niciodată
formule la această etapă!
Consecinţe metodologice: - atitudine diferită faţă de diferite tipuri dc handicap

- sarcini compensatorii, obiective, programe diferenţiate
Debilul mintal nu este inapt dc logică. Gândirea lui este - concretă
- elementară
Nu este bolnav mintal. El este handicapat.
Handicapul mintul înseamnă, dc fapt, polihandicup - manifestat prin:- văscozitate genetică (ex.: nu
mără pc degete)
= face paşi mici, alunecă uşor

înapoi
- caructerul restrâns al proximei
dezvoltări
= zonă mai îngustă, paşi mai
mici
P r o b l e m a este să facem distincţie între psihologia tratamentului, psihologia

v i n d e c ă r i i ş i p s i h o t e r a p i e , d e o a r e c e m e t o d e l e k i n e t i c e d e r e c u p e r a r e f u n c ţ i o n a l ă fac
p a r t e - d u p ă m u l ţ i a u t o r i - d i n m e t o d o l o g i a s p e c i f i c ă p s i h o t e r a p i e i ( F i g u r a ii).
Aceste delimitări sunt absolut necesare mai ales prin prisma aplicaţiilor
mijloacelor kinetice, ale kinetoterapiei. De asemenea, un kinetoterapeut trebuie să
constate particularităţile întregii vieţi psihice a individului cu nevoi speciale, p r e c u m
şi a e v o l u ţ i e i a c e s t o r a în direcţia r e c u p e r ă r i i şi a integrării. O a r e c u m se m a n i f e s t ă
particularităţile proceselor psihice (cognitive, afective, volitive)? C u n o a ş t e r e a directă
ş i a b s t r a c t ă e s t e u n e o r i g r a v a f e c t a t ă . U n e o r i s e n t i m e n t e l e , e m o ţ i i l e , dispoziţiile
apar contradictorii; omul vrea să participe la propria-i formare? La propria-:
recuperare?!
Recuperare, adaptare, integrare
Reacţii la unele comportamente familiare

Conflictul cu subconştientul
Psihoterapie
U r m e psihice ale traumei
Depresii mari
Influenţe Psihologia
Reacţii trecătoare apărute
familiale ~ vindecării
în timpul tratamentului
sau sociale
4- 4-
Reacţii generale de durere Psihologia
şi stare acută tratamentului
Fig. ii — Psihologia tratamentului — psihologia vindecării şi psihoterapia.
Conducerea bolnavului /handicapatului
Procese organice (fîziopatologice) Rezolvarea (tratarea) medicală.

Diagnoză Rezolvarea (tratarea) din partea personalului
medical
Apariţia conceptului despre boală în psihicul Documentarea despre boală, informare din
individului partea medicului şi a asistentei medicale şi
sociale
Reacţii emoţionale (îngrijorare, frică, de Legarea unor relaţii cu bolnavul mai ales în
presie) scopul ajutorării şi îngrijirii lui
Apariţia sentimentelor din trecut, a unor iluzii
Necesită o ocupare mai serioasă, explicaţii
Mecanismul de apărare a bolnavului: neac- clare şi eventual cu dovezi ştiinţifice clare,
ceptarea bolii, apariţia unui pozitivism (va pe înţelesul persoanei respective
trece repede) etc.
Complicaţii psihologice mai grave Consiliere psihologică şi eventuală psiho

terapie
Fig. iii - Problemele personalităţii bolnavului/handicapatului şi rezolvarea acestora.

A c e l e a ş i f e n o m e n e s e p e t r e c î n p r i v i n ţ a a c t i v i t ă ţ i l o r p s i h i c e : limbajul a p a r e
o a r e c u m deteriorat şi cu o r e d u n d a n ţ ă sporită, cu r e î n t o a r c e r e m e r e u a s u p r a p r o b l e m e l o r
proprii; jocul, învăţarea, munca au caracteristici specifice; creativitatea este
c o n t r a d i c t o r i e etc. în c o o r d o n a r e a regimului de viaţă al h a n d i c a p a t u l u i sau al b o l n a v u l u i
trebuie avute în vedere „problemele persoanei respective"*.
A p e l â n d l a î n s u ş i r i l e p s i h i c e ale p e r s o n a l i t ă ţ i i , d e o b i c e i , a f e c t a r e a a c e s t o r a este
m a i p r o f u n d ă , d e l u n g ă d u r a t ă . Dr. H â r d i I . " c o n s i d e r ă c ă efectele b o l i i / h a n d i c a p u l u i
a s u p r a p e r s o n a l i t ă ţ i i s u n t d e o s e b i t e , ele t r e b u i e luate î n s e a m ă d a c ă d o r i m s ă c u n o a ş t e m
şi să c o o r d o n ă m c o m p o r t a m e n t u l p e r s o a n e i r e s p e c t i v e (figura iiii)
Sfera conştientului
Influenţe "EU" 3
, W
«31 ť -
socio-culturale
N o t ă : Reacţii de apărare, de exemplu
S t O
neacceptarea realităţii "nu poate", "nu există" l«s o.

e U
•3
3
3
JS
- o
o. JS
Trăiri, emoţii, sentimente / V
Durerea / £ "O
>gb_
3 2
ra subcoi iştientului
Teamă, îngrijorare, JS
Deficienţă, • depresie, crispare / E
boală organică, a
3
handicap N
"'A Coordonarea proastă a /
activităţilor psihice / Ol
E
(A) -
o
Imaginaţii o.
Conflicte E
o
Reacţii primitive,
Contradicţii U
eventual toxice
Fig. iiii - Efectele bolii/handicapului asupra personalităţii.
V. Marcu şi colab., Introducere in deontologia profesiunii didactice, Edit. Intertonic, Cluj,

1995.
Hârdi Istvan, Pszicho/ogia a betagăgynul. Budapesta, 1987.
în a c e e a ş i m ă s u r ă , s u n t afectate şi c o n d i ţ i i l e facilitatoare şi s t i m u l a t o a r e ale

p r o c e s e l o r , a c t i v i t ă ţ i l o r şi î n s u ş i r i l o r p s i h i c e : i n t e r e s u l , m o t i v a ţ i a , t r e b u i n ţ e l e , a t e n ţ i a
etc.
Dar,... întrucât în orice persoană „ z a c e " un posibil infirm/bolnav/handicapat...
este n e c e s a r a întări i d e e a că „ n u există infirmi d e c â t s e m e n i ai n o ş t r i , care se c o n s i d e r ă
astfel d a t o r i t ă g r e ş e l i l o r n o a s t r e e d u c a t i v e " * .
Mar V. şi colab., op. cit.

CAPITOLUL 9
CÂTEVA GÂNDURI DESPRE LEGISLAŢIA

DE PROTECŢIE A HANDICAPAŢILOR
ÎN ROMÂNIA
MARIA-MONICA STANCIU
în s o c i e t ă ţ i l e p r i m i t i v e - fie ele d e m o c r a ţ i a a t e n i a n ă sau s t r ă l u c i t a r e p u b l i c ă

r o m a n ă - e x i s t ă o a t i t u d i n e c l a r ă de r e s p i n g e r e faţă de p e r s o a n a cu h a n d i c a p . Să ne
a m i n t i m că în o r a ş e ca Sparta, Atena, R o m a p e r s o a n e l e h a n d i c a p a t e erau, într-o a n u m i t ă
perioadă suprimate. Ce să mai vorbim de societăţile tribale sau comunităţile primitive,
dintre care multe subzistă şi acum?
A t i t u d i n e a n e g a t i v ă a s o c i e t ă ţ i i faţă de a c e s t e p e r s o a n e s-a t r a n s f o r m a t p u ţ i n
câte p u ţ i n , m a i ales s u b i n f l u e n ţ e r e l i g i o a s e , î n t r - u n s e n t i m e n t d e m i l ă , d e u n d e
p r o m o v a r e a c a r i t ă ţ i i , a filantropiei. î n c e t , î n c e t , s o c i e t a t e a , pe m ă s u r ă ce s-a o r g a n i z a t
şi s-a s t r u c t u r a t , a d e v e n i t c o n ş t i e n t ă de o b l i g a ţ i i l e sale iniţiind d i v e r s e f o r m e de
o c r o t i r e ş i a s i s t e n ţ ă p e n t r u p e r s o a n e l e c u h a n d i c a p . D a c ă acest s i s t e m a m a r c a t u n
p r o g r e s în raport cu t r e c u t u l , eficacitatea lui s-a limitat a d e s e a la a s i g u r a r e a subzistenţei.
Societăţile a v a n s a t e , d e m o c r a t i c e în a d e v ă r a t u l s e n s - nu d e m a g o g i c - c o n s i d e r ă
însă c ă a s i g u r a r e a egalităţii ş a n s e l o r t u t u r o r m e m b r i l o r societăţii î n s e a m n ă m a i ales
preocuparea pentru minorităţile dezavantajate. Acesta este sensul preocupărilor
d e o s e b i t e p e c a r e a c e s t e c o l e c t i v i t ă ţ i l e a u p e n t r u m e m b r i i săi c u n e v o i s p e c i a l e ,
p e n t r u i n t e g r a r e a lor s o c i a l ă .
La 1 n o i e m b r i e 1990 a fost e m i s ă H o t ă r â r e a cu p r i v i r e la atribuţiile, o r g a n i z a r e a
şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru H a n d i c a p a ţ i . în 1998, printr-o altă H o t ă r â r e
G u v e r n a m e n t a l ă , S e c r e t a r i a t u l s-a r e o r g a n i z a t şi şi-a s c h i m b a t d e n u m i r e a în S e c r e t a r i a t
de Stat p e n t r u P e r s o a n e l e cu H a n d i c a p . Acesta este organul de specialitate al
a d m i n i s t r a ţ i e i p u b l i c e , aflat î n s u b o r d i n e a G u v e r n u l u i , c a r e r e a l i z e a z ă c o o r d o n a r e a ,
î n d r u m a r e a şi c o n t r o l u l activităţii de p r o t e c ţ i e a p e r s o a n e l o r cu h a n d i c a p , p r e c u m şi
asigurarea integrării sociale a acestora.
I m e d i a t d u p ă c r e a r e a sa şi în c o l a b o r a r e a cu O N G - u r i l e p e r s o a n e l o r h a n d i c a p a t e ,
S e c r e t a r i a t u l s-a p r e o c u p a t d e e l a b o r a r e a d e a c t e n o r m a t i v e c a r e s ă r e a l i z e z e a c e a s t ă
protecţie specială. L e g e a nr. 53/1992 privind Protecţia Specială a Persoanelor
H a n d i c a p a t e a fost p r o m u l g a t ă de P r e ş e d i n t e l e R o m â n i e i la 1 i u n i e 1992 şi a intrat
în v i g o a r e la 3 s e p t e m b r i e 1992. Ea a c o n s t i t u i t o n o u t a t e p e n t r u ţara n o a s t r ă şi a
n e c e s i t a t un t i m p de a c o m o d a r e , atât d i n p a r t e a p e r s o n a l u l u i de s p e c i a l i t a t e , cât şi a
beneficiarilor.
între atribuţiile Secretariatului de Stat p e n t r u p e r s o a n e l e cu H a n d i c a p , H o t ă r â r e a
Guvernului prevede:
• î n t r e p r i n d e î m p r e u n ă cu o r g a n e l e c e n t r a l e şi l o c a l e i n t e r e s a t e a c ţ i u n i c o m u n e
sociale, de e d u c a ţ i e specială şi profesională în v e d e r e a atenuării,' limitării sau eliminării
c o n s e c i n ţ e l o r h a n d i c a p u l u i , p r e c u m şi p e n t r u reinserţia în activitatea socio-profesională
a p e r s o a n e l o r c a r e şi-au d o b â n d i t c a p a c i t a t e a de m u n c ă .
• A c ţ i o n e a z ă p e n t r u d e z v o l t a r e a şi diversificarea sistemului de protecţie specială
la d o m i c i l i u p e n t r u p e r s o a n e l e h a n d i c a p a t e , a c ă r o r o c r o t i r e se p o a t e realiza fără
c u p r i n d e r e a lor în s i s t e m u l i n s t i t u ţ i o n a l i z a t .
• A n a l i z e a z ă factorii de risc, de m e d i u , c a r e n ţ i a l i g e n e r a t o r i de c a t e g o r i i de
p e r s o a n e h a n d i c a p a t e î n v e d e r e a stabilirii m ă s u r i l o r a d e c v a t e d e p r e v e n i r e .
• A c ţ i o n e a z ă p e n t r u d e z v o l t a r e a formelor n e i n s t i t u ţ i o n a l i z a t e de ocrotire socială
a persoanelor handicapate.
N u m a i din aceste p u ţ i n e p r e v e d e r i selectate se p o a t e v e d e a ce datorie a a c u m u l a t
respectivul Secretariat.
I n t r a r e a în v i g o a r e a Legii nr. 53 a n e c e s i t a t o a c t i v i t a t e c o m p l e x ă din partea
I n s t i t u ţ i i l o r î n v e s t i t e cu r e s p o n s a b i l i t ă ţ i în a p l i c a r e a ei.
• M i n i s t e r u l î n v ă ţ ă m â n t u l u i - stabilirea n o r m e l o r p e n t r u p r e g ă t i r e a ş c o l a r ă la
d o m i c i l i u a p e r s o a n e l o r h a n d i c a p a t e n e d e p l a s a b i l e (Art. 6, lit. b ) . N i c i astăzi acest
articol nu p o a t e fi aplicat, d a t ă fiind a g l o m e r a r e a c a d r e l o r d i d a c t i c e , pe de o parte,
şi lipsa u n e i p r e g ă t i r i s p e c i a l e n e c e s a r e , pe de altă p a r t e .
• S e c r e t a r i a t u l de Stat p e n t r u H a n d i c a p a ţ i şi M i n i s t e r u l F i n a n ţ e l o r - avizarea
n o r m e l o r p e n t r u p r e g ă t i r e a la d o m i c i l i u a p e r s o a n e l o r h a n d i c a p a t e n e d e p l a s a b i l e .
stabilite de M i n i s t e r u l î n v ă ţ ă m â n t u l u i (Art. 6, lit. b).
• M i n i s t e r u l S ă n ă t ă ţ i i - e l a b o r a r e a criteriilor de î n c a d r a r e a c o p i i l o r într-o
c a t e g o r i e d e p e r s o a n e h a n d i c a p a t e care n e c e s i t ă p r o t e c ţ i e s p e c i a l ă (Art. 16).
• S e c r e t a r i a t u l de Stat p e n t r u H a n d i c a p a ţ i - î n c h e i e r e a de c o n v e n ţ i i cu alte
m i n i s t e r e p e n t r u d e c o n t a r e a serviciilor a c o r d a t e p e r s o a n e l o r h a n d i c a p a t e în b a z a acestei
legi ( M i n i s t e r u l S ă n ă t ă ţ i i , M i n i s t e r u l T r a n s p o r t u r i l o r , M i n i s t e r u l C u l t u r i i , M i n i s t e r u l
M u n c i i ş i P r o t e c ţ i e i S o c i a l e , M i n i s t e r u l F i n a n ţ e l o r ) . E s t e v o r b a aici d e :
- G r a t u i t a t e a asistenţei m e d i c a l e în unităţi sanitare şi staţiuni b a l n e a r e , gratuitatea
m e d i c a m e n t e l o r , g r a t u i t a t e a p r o t e z e l o r , o r t e z e l o r şi a d i s p o z i t i v e l o r de m e r s p e n t r u
copii ş i u n e l e p e r s o a n e h a n d i c a p a t e ( v e n i t l u n a r m e d i u m a i m i c d e c â t salariul m i n i m
brut p e ţ a r ă , i n d e x a t ) .
- G r a t u i t a t e a t r a n s p o r t u l u i u r b a n ( p e n t r u g r a d u l I şi II) şi 12 călătorii pe an
i n t e r u r b a n e p e n t r u h a n d i c a p a ţ i i g r a d u l I.
- S c u t i r e a de t a x e v a m a l e p e n t r u p r o t e z e , o r t e z e şi m i j l o a c e de d e p l a s a r e .
P r i o r i t a t e la i n s t a l a r e a p o s t u l u i telefonic şi g r a t u i t a t e a c o s t u l u i de i n s t a l a r e ; 5 0 - 1 0 0 de
impulsuri gratuite (400 de impulsuri pentru nevăzători).
- S c u t i r e de p l a t a t a x e l o r de a b o n a m e n t R a d i o şi Tv p e n t r u invalizii g r a d u l I.
- I n d e m n i z a ţ i e , e c h i v a l a r e a v e c h i m i i în m u n c ă p e n t r u p e r s o a n e l e ce au în grijă
un handicapat gradul I e t c , e t c
într-un sondaj social făcut de A S C F H - R în 1994 reieşea că 3 6 , 9 % din persoanele
c h e s t i o n a t e n u c u n o ş t e a u p r e v e d e r i l e legii 5 3 . A u existat d e s i g u r ş i m u l t e a b u z u r i ,
g e n e r a t e de n e c u n o a ş t e r e a i n s t r u c ţ i u n i l o r p r i v i t o a r e la a p l i c a r e a legii, d a r şi d i n rea
credinţă.
Câteva gânduri despre legislaţia de protecţie a handicapaţilor în România 171
Dificultăţi au mai c o n t i n u a t să fie şi în l e g ă t u r ă cu c o n s t i t u i r e a F o n d u l u i de risc

ş i d e A c c i d e n t , care c o n s t i t u i e b a z a m a t e r i a l ă p e n t r u p l a t a d r e p t u r i l o r p r e v ă z u t e . M u l t e
î n t r e p r i n d e r i , şi aşa d a t o a r e c ă t r e Stat, se e s c h i v e a z ă de la p l a t a acestei o b l i g a ţ i i .
D i n c o l o d e n e m u l ţ u m i r i l e e x i s t e n t e , d e d i f i c u l t ă ţ i l e î n t â m p i n a t e , a c e s t act
n o r m a t i v există şi t r e b u i e aplicat în litera şi spiritul legii. C e e a ce nu se p o a t e afirma
d e s p r e c e a l a l t ă lege, L e g e a nr. 57/1992 p r i v i n d î n c a d r a r e a în m u n c ă a p e r s o a n e l o r
h a n d i c a p a t e , care s-a b l o c a t p r i n însuşi s i s t e m u l ei de a p l i c a r e .
A m b e l e legi au fost şi sunt în c o n t i n u a r e c o n t e s t a t e . E l e au c o r e s p u n s u n u i
m o m e n t ş i sunt î n c o n t i n u ă m o d i f i c a r e . A u a p ă r u t p e p a r c u r s O r d o n a n ţ e , c a r e a u
modificat aspecte n e r e g l e m e n t a t e suficient. Astfel, la 15 a u g u s t 1997 a apărut O r d o n a n ţ a
nr. 16 p r i v i n d a c o r d a r e a de ajutoare p e n t r u p r o c u r a r e a de d i s p o z i t i v e m e d i c a l e n e c e s a r e
c o r e c t ă r i i şi r e c u p e r ă r i i d e f i c i e n ţ e l o r o r g a n i c e sau f u n c ţ i o n a l e , ori c o r e c t ă r i i u n o r
d e f i c i e n ţ e fizice.
P r e v e d e r i l e a c t e l o r n o r m a t i v e a r t r e b u i s ă r e g l e m e n t e z e serviciile d e s ă n ă t a t e ,
de e d u c a ţ i e şi cele s o c i a l e , ca a c e s t e a să v i n ă în î n t â m p i n a r e a n e v o i l o r copiilor,
t i n e r i l o r şi a familiilor o c r o t i t o a r e . La o e v e n t u a l ă a m e n d a r e a legilor 53 şi 57 va
t r e b u i să se a c c e n t u e z e c o l a b o r a r e a d i n t r e m i n i s t e r e l e r e s p o n s a b i l e şi să se fixeze
principii clare dintre c o n l u c r a r e a Secretariatului d e Stat p e n t r u P e r s o a n e l e c u H a n d i c a p
şi O r g a n i z a ţ i i l e N o n - g u v e r n a m e n t a l e de profil. în a c e s t s e n s , anul 1998 a fost d e c l a r a t
d e S e c r e t a r i a t u l d e Stat p e n t r u P e r s o a n e l e H a n d i c a p a t e u n „ a n d e s o l i d a r i t a t e " î n t r e
S e c r e t a r i a t şi O r g a n i z a ţ i i l e N e g u v e r n a m e n t a l e . S e c r e t a r i a t u l a şi î n c h e i a t o C o n v e n ţ i e
c u A S C H F - R d e i n f o r m a r e r e c i p r o c ă d e c o l a b o r a r e î n v e d e r e a î m b u n ă t ă ţ i r i i serviciilor
pentru persoana cu handicap, de colaborare în vederea schimbării atitudinii şi
m e n t a l i t ă ţ i i p r i v i n d p o t e n ţ i a l u l a c e s t o r p e r s o a n e . E s t e o d o v a d ă că există interes p e n t r u
î m b u n ă t ă ţ i r e a calităţii vieţii a p e r s o a n e l o r cu h a n d i c a p . A c e s t interes t r e b u i e să se
b a z e z e pe efortul c o n c e r t a t atât al instituţiilor g u v e r n a m e n t a l e , cât şi al O N G - u r i l o r ,
care î m p r e u n ă pot realiza, pe de o parte c u n o a ş t e r e a î n d e a p r o a p e a n e v o i l o r p e r s o a n e l o r
cu h a n d i c a p , iar pe de altă p a r t e e l a b o r a r e a de soluţii p e r t i n e n t e .
Partea a IV-a
METODE
KINETOTERAPEUTICE
ÎN REEDUCAREA
NEURO-MOTORIE
Şl ÎN RECUPERAREA
FUNCŢIONALA
CAPITOLUL 1
GIMNASTICA MEDICALĂ
A c e s t c a p i t o l , c a ş i cele u r m ă t o a r e , este î n c h i n a t u n e i priviri d e a n s a m b l u

a s u p r a m e t o d e l o r de t r a t a m e n t p r i n m i ş c a r e (kinesis + therapeia), pe care astăzi le
n u m i m c l a s i c e . M e t o d e l e sunt d e r i v a t e din p r i n c i p i i l e g e n e r a l e d e g i m n a s t i c ă ale lui
L i n g , m o t i v p e n t r u c a r e acest fel de g i m n a s t i c ă s-a n u m i t m u l t ă v r e m e şi „ g i m n a s t i c ă
suedeză".
Pehr Hering Ling (1776-1839), socotit părintele gimnasticii medicale moderne,
a fost ofiţer s u e d e z . R ă n i t la un braţ, şi-a r e c ă p ă t a t starea a n t e r i o a r ă p r i n g i m n a s t i c ă
m e d i c a l ă s u s ţ i n u t ă . E n t u z i a s m a t d e a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă p e r s o n a l ă , şi-a d e d i c a t î n t r e a g a
viaţă r ă s p â n d i r i i m e t o d e i sale în ţara sa, s o c o t i n d că în acest fel va c o n t r i b u i şi la
r e d u c e r e a „ r e l e l o r s o c i a l e " - a l c o o l u l , m i z e r i a - de c a r e s u f e r e a a t u n c i S u e d i a ,
î n f i i n ţ e a z ă un I n s t i t u t R e g a l în S t o c k h o l m şi în u l t i m u l an al vieţii p u b l i c ă la U p s a l a
c a r t e a sa d e s p r e p r i n c i p i i l e g e n e r a l e ale g i m n a s t i c i i . G i m n a s t i c a m e d i c a l ă a fost
d e s ă v â r ş i t ă ca m e t o d ă de către fiul său, H j a l m a r L i n g şi c o l a b o r a t o r i i săi.
De la G a l i e n i şi F r a n c i s c o F u l l e r (Medicina Gymnastica - 1705) la diferitele
şcoli m o d e r n e , g i m n a s t i c a m e d i c a l ă a a v u t şi are p r o m o t o r i r e n u m i ţ i . Ca o c u r i o z i t a t e
s ă c i t ă m azi p e D o n A m o r o s , m a r c h i z d e S o t e l o , a u t o r u l u n e i m e t o d e c u v ă d i t e
t e n d i n ţ e m i l i t a r e , c a r e în c l a s i f i c a r e a sa făcea loc şi g i m n a s t i c i i m e d i c a l e , alături de
cele: a) c i v i l ă şi i n d u s t r i a l ă , b) m i l i t a r ă şi c) s c e n i c ă sau f u n a m b u l i c ă . în c o n c e p ţ i a
acestui î n a i n t a ş ( 1 8 1 7 ) g i m n a s t i c a m e d i c a l ă , î n t e m e i a t ă pe o b a z ă a n a t o m o - f i z i o l o g i c ă ,
are c o m p o n e n t e i g i e n i c e , t e r a p e u t i c e , a n a l e p t i c e sau d e c o n v a l e s c e n ţ ă ş i o r t o - s o m a t i c e
(corectoare).
î n c ă d e l a sfârşitul s e c o l u l u i trecut, g i m n a s t i c a m e d i c a l ă r e p r e z i n t ă u n mijloc
c u r e n t î n t e r a p e u t i c ă , î n special î n ţările i n d u s t r i a l i z a t e : G e r m a n i a , F r a n ţ a , A n g l i a ,
A u s t r i a , Italia. P e n t r u o p r i v i r e de a n s a m b l u m e r i t ă de c o n s u l t a t c e l e 4 v o l u m e din
Lehrbuch der Krankengymnastik p u b l i c a t e la H e i d e l b e r g ( 1 9 5 9 ) , sub p r e s t i g i o a s a
r e d a c ţ i e a fostului p r o f e s o r de o r t o p e d i e K. L i n d e m a n n (97), Kinesitherapie, tot în 4
v o l u m e , a u n o r c a d r e de k i n e t o t e r a p i e , p u b l i c a t ă la F l a m m a r i o n în 1983 (94), ca şi
r e c e n t u l tratat a m e r i c a n r e d a c t a t de C a t h e r i n e T r o m b l y (176) şi - b i n e î n ţ e l e s şi nu
la u r m ă - t r a t a t u l d o c t o r u l u i T u d o r S b e n g h e (203).
La n o i în ţ a r ă s-a folosit foarte m u l t ă v r e m e şi se m a i foloseşte un b a r b a r i s m ,
termenul de „Cultură Fizică Medicală". Termenul aparţine epocii proletcultiste şi
t r e b u i e să r e m a r c ă m că astăzi c h i a r şi în R u s i a se r e n u n ţ ă la el. B i r o c r a ţ i a n o a s t r ă se
mişcă mai greu.
P e d e altă p a r t e , n u v e d e m c u m m e t o d e l o r m o d e r n e d e r e e d u c a r e n e u r o - m o t o r . î
l i s e p o a t e p u n e e t i c h e t a d e g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă . M e t o d e l e m o d e r n e n u p r e a respecţi
p r i n c i p i i l e vechii g i m n a s t i c i m e d i c a l e şi sunt tot m a i d e p a r t e de c o m p l e x e l e de exercit
care stau la b a z a a c e s t o r a . Iată de ce ni se p a r e c o r e c t să a d o p t ă m t e r m i n o l o g i i
i n t e r n a ţ i o n a l ă şi a n u m e : Kinetoterapie, Kinetoterapeut, mijloace kinetice.
N u p u t e m î n c h e i a a c e a s t ă s c u r t ă t r e c e r e î n r e v i s t ă fără n u m e l e c e l o r care a s
i n t r o d u s g i m n a s t i c a m e d i c a l ă în ţara n o a s t r ă : A d r i a n I o n e s c u şi A n a Strugurescu-Ki>-
L o r li s-au a d ă u g a t alţi m u l ţ i ( R o b o v i c i , L u d u , B a c i u , P a n u şi dr. T. S b e n g h e ) .
e c h i p e de g i m n a s t i c ă s p o r t i v ă situate în vârful i e r a r h i e i m o n d i a l e , cu o şcoală ce
î n a l t ă clasă, era p ă c a t ca a c e s t e valori să nu fie p u s e şi în slujba sănătăţii omul.,
recuperării.
A d r i a n I o n e s c u d e f i n e a astfel m e t o d e l e d e g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă : „ c o m p l e x e d c
exerciţii şi p r o c e d e e , p r a c t i c a t e d u p ă a n u m i t e r e g u l i şi p r i n c i p i i c o m u n e , în vede
u n u i s c o p final, b i n e p r e c i z a t " (80).
Principiile gimnasticii medicale
1. Obţinerea unei adaptări maxime la o s c h e m ă d a t ă . A c e a s t ă a d a p t a r e m a x : - -
u r m ă r e ş t e r e c ă p ă t a r e a cât m a i u r g e n t ă a funcţiilor i n d i s p e n s a b i l e - p r e h e n s i u :
l o c o m o ţ i a în s p e c i a l - cu p r e ţ u l e l u d ă r i i a s p e c t e l o r p a r t i c u l a r e ale e x e c u t ă r :
Suplinirea m u ş c h i l o r afectaţi p r i n funcţiile a s e m ă n ă t o a r e ale altor m u ş c h i este încur.
ş i c h i a r e d u c a t ă . S e p u n e tot m a i m u l t a c c e n t u l p e r e l u a r e a activităţilor zilnice
p r e f e r ă deci o m e t o d ă de t r a t a m e n t g l o b a l ă .
2. Preponderenţa mişcării active.
3. Gradarea tratamentului se face u r m â n d c u r b a c l a s i c ă a efortului, în cai
u n e i şedinţe şi în t i m p . P e n t r u a r e s p e c t a d a t e l e clasice fiziologice, lecţia de gimnari
m e d i c a l ă t r e b u i e să fie î m p ă r ţ i t ă în: o p a r t e i n t r o d u c t i v ă , o p a r t e p r e g ă t i t o a r e , o pi
f u n d a m e n t a l ă şi o p a r t e de î n c h e i e r e . J a q u e s L e s u r (96) ne p r o p u n e urm.":" I
desfăşurare:
a) L u a r e a de c o n t a c t (prise en main), care se î m p a r t e în exerciţii de
statice (mise en place) şi l u a r e a de c o n t a c t p s i h i c (mise en condition psyci
b) Exerciţii de î n c ă l z i r e (mise en train).
c) S t u d i e r e a p o z i ţ i i l o r f u n d a m e n t a l e şi c o n ş t i e n t i z a r e a (în faţa oc
atitudinilor corecte.
d) Exerciţii fundamentale (conform planului terapeutic urmărit).
e) E x e r c i ţ i i de r e l a x a r e .
f) E x e r c i ţ i i de o r d i n e (mise en place).
B i n e î n ţ e l e s , acest p l a n este d e d i c a t m a i ales lucrului în g r u p u r i m i c i , organe:
pe v â r s t e , sex, afecţiuni şi l o c a l i z a r e ( d a c ă se p o a t e ) .
în ceea ce priveşte gradarea efortului în timp, se respectă în genera! la
a n t r e n a m e n t u l u i sportiv, ţ i n â n d s e a m a d e m o d u l î n c a r e o r g a n i s m u l respecf
a d a p t e a z ă la efort şi de felul şi v i t e z a cu care m i ş c a r e a , exerciţiul se a u t o m a : :
Iată, d u p ă N i k i t i n şi P r i b î l o v (109) c e l e ş a p t e p r i n c i p i i ale a c e s t u i „ a n t r e n a r
a) de la u ş o r la g r e u ; b) de la s i m p l u la c o m p l e x ; c) de la c u n o s c u t la n e c u r
d) de la un lucru d e p r i n s la un altul n e d e p r i n s ; e) de la c e e a ce este obişa
n e o b i ş n u i t ; f) de la s p o r a d i c la s i s t e m a t i c şi g) r e s p e c t a r e a strictă şi în o r d i n e a
a r ă t a t e m a i sus.
R e s p e c t a r e a g r a d ă r i i efortului în t i m p se face nu n u m a i p e n t r u ar,":
j u d i c i o a s ă a a p a r a t e l o r c i r c u l a t o r , r e s p i r a t o r şi a m u s c u l a t u r i i însăşi, dar ţi
faptul că sistemului n e r v o s îi t r e b u i e răgaz p e n t r u învăţarea, deprindersx
a u t o m a t i z a r e a m i ş c ă r i l o r î n t r - u n m o d cât m a i c o r e c t .
Gimnastica medicală 177
în m o d practic, mişcarea poate fi uşurată sau îngreunată în funcţie de:

a ) p o z i ţ i a d i n c a r e s e c e r e e x e c u t a t e x e r c i ţ i u l ; b ) f r e c v e n ţ a (viteza d e e x e c u ţ i e ) ; c )
d u r a t a şi n u m ă r u l lor ( c a şi n u m ă r u l r e p e t i ţ i i l o r ) ; d) c a r a c t e r u l şi p r e c i z i a c e r u t ă în
e x e c u t a r e ; e) r e z i s t e n ţ a o p u s ă . Astfel, la î n c e p u t , e x e r c i ţ i i l e se v o r face din poziţii
n a t u r a l e , o d i h n i t o a r e p e n t r u b o l n a v ; e x e r c i ţ i i l e s e vor e x e c u t a î n t r - u n r i t m lent ş i v o r
f i p u ţ i n e l a n u m ă r , r e p e t â n d u - s e n u m a i d e 4 - 6 ori; p e n t r u c o r e c t i t u d i n e , u n e l e d i n t r e
aceste exerciţii s i m p l e vor fi asistate (ajutate) de către kinetoterapeut. P e n t r u î n g r e u n a r e a
e x e r c i ţ i i l o r se v o r a l e g e p o z i ţ i i m a i dificile, se va c e r e ca a c e s t e a să fie m e n ţ i n u t e un
timp mai îndelungat, se va introduce un n u m ă r mai mare de mişcări, repetate de mai
m u l t e ori şi î n t r - u n r i t m m a i a c c e l e r a t ; se va r e c u r g e la e x e r c i ţ i i l e de a m p l i t u d i n e m a i
m a r e a m i ş c ă r i i , î n c a r e sunt a n t r e n a t e m a i m u l t e s e g m e n t e .
Din punctul de vedere al poziţiei de plecare, mişcarea poate fi îngreunată prin:
a) l u n g i r e a b r a ţ u l u i de r e z i s t e n ţ ă al p â r g h i e i ;
b) d e s c r e ş t e r e a b a z e i de s u s ţ i n e r e , sau făcând ca a x a de g r a v i t a t e a c o r p u l u i să
c a d ă în afara s u p r a f e ţ e i de sprijin;
c) s c u r t a r e a l u n g i m i i iniţiale a m u ş c h i l o r efectori;
d) alegerea unei poziţii de plecare mai complicate, care aduce în lucru mai
mulţi muşchi.
E f e c t u l t e r a p e u t i c e s t e şi m a i vădit în a l e g e r e a a c e l o r exerciţii, care s u n t cele
m a i a p r o p i a t e c e r i n ţ e l o r de a d a p t a r e şi de a n t r e n a r e a o r g a n i s m u l u i lezat, în v e d e r e a
î n d e p l i n i r i i funcţiilor m o t o r i i i n d i s p e n s a b i l e vieţii.
4. Evitarea oboselii. A c e a s t a î n s e a m n ă i n c l u s i v c o n t r o l u l frecvent al funcţiilor
vitale ( p u l s , t e n s i u n e arterială, r i t m respirator, c a p a c i t a t e v i t a l ă e t c ) , p e n t r u a verifica
a d a p t a r e a b o l n a v u l u i la efortul cerut, dar şi p e n t r u a p r e v e n i o b o s e a l a şi e v e n t u a l a
decompensare.
5. Evitarea durerii. Actul kinetoterapeutic, pasiv sau activ, nu trebuie să p r o v o a c e
d u r e r e . V o m e v i t a m a n e v r e l e sau a m p l i t u d i n e a a r t i c u l a r ă c a r e p r o v o a c ă d u r e r e a ş i n u
v o m persevera. D a c ă totuşi, în învingerea unor obstacole, trebuie să p r o d u c e m durere,
v o m f i foarte a t e n ţ i ş i v o m c e r e ş i c o l a b o r a r e p s i h i c ă d i n p a r t e a p a c i e n t u l u i . D u r e r e a ,
î n g e n e r a l , d ă n a ş t e r e l a reflexe a n t a l g i c e , care p o t p e r t u r b a t o t a l s c o p u l t e r a p e u t i c
urmărit.
A c e s t e p r i n c i p i i a s u p r a g i m n a s t i c i i m e d i c a l e s u n t d e s p r i n s e din o b s e r v a ţ i i
fiziologice a s u p r a o m u l u i s ă n ă t o s î n a n t r e n a m e n t u l sportiv. R e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e
a d u c e , însă, n u m e r o a s e critici: k i n e t o t e r a p i a m o d e r n ă nu se m u l ţ u m e ş t e cu o a d a p t a r e
f u n c ţ i o n a l ă ; e a c a u t ă s ă o b ţ i n ă r e s t i t u ţ i a m i ş c ă r i i n o r m a l e , sau cât m a i a p r o a p e d e
n o r m a l . S e î n c u r a j e a z ă f o r m a r e a u n o r n o i l a n ţ u r i c a t e n a r e , d e z v o l t a r e a u n o r n o i căi
reflexe, s p e c u l a r e a u n o r s t i m u l i de o r d i n variat şi c a r e , e v e n t u a l , nu au fost influenţaţi
d e l e z i u n e a r e s p e c t i v ă . î n a c e s t e c o n d i ţ i i , nici m i ş c a r e a a c t i v ă n u este p r e p o n d e r e n t ă ,
u n e o r i - c u m v o m v e d e a - fiind c o m p l e t i n t e r z i s ă . R e e d u c a r e a se î n c e p e în m o d
pasiv, p r i n m i ş c a r e asistată, iar m i ş c a r e a liberă, activă, n u este p e r m i s ă d e c â t a t u n c i
c â n d s-au refăcut m o d a l i t ă ţ i l e m o t o r i i î n t r e v ă z u t e d e m e t o d a r e s p e c t i v ă .
O altă serie de critici se a d u c p r i n c i p i u l u i g r a d ă r i i efortului. Să p r e c i z ă m că
este v o r b a de g r a d a r e a efortului într-o s i n g u r ă ş e d i n ţ ă şi nu în cel în t i m p , a s u p r a
c ă r u i a legile fiziologice g u v e r n e a z ă s u v e r a n . C e r c e t ă r i l e a c t u a l e tind să a r a t e că:
c u r b a e f o r t u l u i c o n v i n e a d a p t ă r i i o r g a n i s m u l u i , d a r n u c o n s t i t u i e cel m a i b u n
antrenament neuro-muscular.
Se c u n o s c efectele g e n e r a l e ale efortului a s u p r a d i f e r i t e l o r a p a r a t e şi s i s t e m e ,
se cunosc parţial aceste efecte în stările de a n t r e n a m e n t , de oboseală şi de
s u p r a a n t r e n a m e n t . S e ştie c ă p r i n a n t r e n a m e n t , p e c a r e l-am defini c a r e p e t a r e a
s i s t e m a t i c ă a u n o r aceleaşi m i ş c ă r i (în m u n c ă sau în s p o r t ) , se d e z v o l t ă nu n u m a i

c a p a c i t a t e a c a r d i o - v a s c u l a r ă şi r e s p i r a t o r i e , d a r au loc şi s c h i m b ă r i la n i v e l u l c e l u l e l o r
n e r v o a s e : se p r o d u c e o a c t i v a r e a s i n a p s e l o r , s c h i m b ă r i m e t a b o l i c e , în s p e c i a l ale
acizilor nucleici (importanţi prin funcţia lor de a codifica şi reţine e x p e r i e n ţ e l e r e p e t a t e ) .
în c e e a ce p r i v e ş t e m u ş c h i u l , e x i s t ă în literatură o m a i v e c h e c o n t r o v e r s ă :
a u t o r i i m a i vechi s u s ţ i n e a u că p r i n a n t r e n a m e n t se p r o d u c e n u m a i o d e z v o l t a r e a
fibrilelor existente. M o r p u r g o arată, pe secţiuni m i c r o s c o p i c e , că circa 7 7 % din creşterea
în v o l u m a m u ş c h i l o r este d a t o r a t ă h i p e r t r o f i e i fibrelor a c e s t o r a . P e n t r u alţi autori,
c r e ş t e r e a în v o l u m a m u ş c h i u l u i s-ar d a t o r a creşterii a r b o r i z a ţ i e i c a p i l a r e . Van L i n g e
şi D e n n y - B r o w n arată că c r e ş t e r e a valorii f u n c ţ i o n a l e a m u ş c h i u l u i p r i n a n t r e n a m e n t
e s t e efectul formării u n o r noi fibrile m u s c u l a r e .
M ă r i r i i de v o l u m a m u ş c h i u l u i îi c o r e s p u n d şi m ă r i r i l e d e p o z i t e l o r de m a t e r i a l
energetic necesar contracţiei: azot ( H e l a n d e r ) , m i o g l o b i n ă ( V e r b o l o v i c i ) , g l i c o g e n
( J a k o v l e v şi J a m p o l s k a i a ) e t c . C r e ş t e r e a a r b o r i z a ţ i e i c a p i l a r e este l e g a t ă şi ea de
p o s i b i l i t ă ţ i l e s p o r i t e de a p o r t al a c e s t u i m a t e r i a l d i n alte d e p o z i t e .
E s t e u n fapt d e o b s e r v a ţ i e c u r e n t ă a c e l a c ă m u s c u l a t u r a s e d e z v o l t ă m u l t mai
r e p e d e şi m a i b i n e p r i n lucru intens (vezi c o n t r a c ţ i i l e i z o m e t r i c e din c u l t u r i s m ) . Siebert
arăta, î n c ă în d e c e n i u l al treilea, că a n t r e n a m e n t u l d u c e la h i p e r t r o f i e m u s c u l a r ă nu
p r i n c r e ş t e r e a cantităţii a b s o l u t e de lucru efectuat, ci prin c a n t i t a t e a r e l a t i v ă efectuată
într-un t i m p limitat. S-a a d ă u g a t acestui lucru c r e ş t e r e a r i t m u l u i m i ş c ă r i l o r şi î n c ă r c a r e a
efortului. A n t r e n a m e n t e l e s p o r t i v i l o r a m e r i c a n i a u d e m o n s t r a t a c e s t l u c r u , m e t o d e l e
lor fiind p r e l u a t e de sportivii din î n t r e a g a l u m e . S p r i n t e r i i se a n t r e n e a z ă astăzi cu
p a p u c i î n c ă r c a ţ i c u p l u m b , săritorii î n î n ă l ţ i m e ridică h a l t e r e , bicicliştii p e d a l e a z ă p e
b i c i c l e t e e r g o m e t r i c e c u roţile b l o c a t e d e g r e u t ă ţ i a p r e c i a b i l e , c o n t r a c ţ i i l e i z o m e t r i c e
s u s ţ i n u t e sunt la o r d i n e a zilei e t c .
P r i n a n t r e n a m e n t , m u ş c h i u l îşi p o a t e d u b l a g r e u t a t e a şi tripla forţa, d a r nici un
a n t r e n a m e n t , o r i c â t d e i n t e n s , n u v a p r o v o c a v ă t ă m ă r i definitive, e p u i z a r e a d e efort
fiind o s t a r e reversibilă.
A c e s t e a sunt c â t e v a d i n t r e d a t e l e c a r e p l e d e a z ă p e n t r u a c e r e o r g a n i s m u l u i mai
m u l t , c a s ă o b ţ i n ă m a i m u l t . S u n t d e c i m e t o d e c a r e n u r e s p e c t ă g r a d a r e a efortului,
d u p ă c u m n u evită nici o b o s e a l a ( K a b a t ) . B i n e î n ţ e l e s c ă t r e b u i e a v u t e a n u m i t e rezerve,
c a r e ţin de starea b i o l o g i c ă a i n d i v i d u l u i , de r e z i s t e n ţ a o r g a n i s m u l u i s ă u în g e n e r a l şi
de b o a l a r e s p e c t i v ă . în m o d s p e c i a l , la c o p i i , lucrul i n t e n s i v este c o n t r a i n d i c a t :
a) c â n d , la spastici, o b o s e a l a p r o d u c e o c r e ş t e r e d e o s e b i t ă a s p a s t i c i t ă ţ i i ;
b) în s c o l i o z e , în p e r i o a d a de s t a r e a b o l i i .
Exerciţiile de g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă au răsunet i m p o r t a n t a s u p r a t u t u r o r funcţiilor:
a u fost d e s c r i s e efectele efortului a s u p r a d e z v o l t ă r i i m u s c u l a r e , asupra sistemului
n e r v o s . E l e a c ţ i o n e a z ă a s u p r a a r t i c u l a ţ i i l o r p r i n m ă r i r e a g r a d u l u i d e stabilitate ş i prin
c r e ş t e r e a a m p l i t u d i n i i de m i ş c a r e , în c a z u l în c a r e a c e a s t a este l i m i t a t ă ca u r m a r e a
b o l i i . A s u p r a osului, c o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă p u t e r n i c ă ş i s i s t e m a t i c ă m e n ţ i n e troficitatea
şi p r e v i n e d e c a l c i f i e r e a ( o s t e o p o r o z a ) .
A s u p r a funcţiilor c a r d i o - v a s c u l a r ă şi r e s p i r a t o r i e , e x e r c i ţ i u l , a n t r e n a m e n t u l le
m ă r e s c c a p a c i t a t e a şi eficacitatea. A c e s t a e s t e un efect n o r m a l p e n t r u a c o m p e n s a
nevoile crescute de material energetic şi mai ales de oxigen, p r e c u m şi de eliminare
a m e t a b o l i ţ i l o r r e z u l t a ţ i . P e n t r u a face faţă a c e s t o r n e v o i i n i m a t r e b u i e să-şi m ă r e a s c ă
v o l u m u l sistolic şi să-şi a c c e l e r e z e r i t m u l c o n t r a c ţ i e i . A c e a s t a d u c e la o c r e ş t e r e a
v o l u m u l u i i n i m i i . în acelaşi m o d şi m u ş c h i i r e s p i r a t o r i sunt s u p u ş i u n u i efort din care
va r e z u l t a î n t ă r i r e a lor.
Gimnastica medicală 179
N u î n u l t i m u l r â n d , v o m s u b l i n i a a s p e c t u l p s i h o l o g i c . E s t e v o r b a d e u n efect
d i n a m i z a n t , de o î n t ă r i r e a m o t i v a ţ i e i a t u n c i c â n d p a c i e n t u l r e u ş e ş t e să î n d e p l i n e a s c ă
un e x e r c i ţ i u m a i greu. P s i h i a t r i a şi p s i h o m o t r i c i t a t e a folosesc e x e r c i ţ i u l fizic nu în
s c o p u l tonifierii m u s c u l a t u r i i , c i p e n t r u m o t i v a ţ i e i n d i v i d u a l ă , p e n t r u c o n ş t i e n t i z a r e a
s c h e m e i c o r p o r a l e , sau p e n t r u rolul său s t i m u l a t i v şi s o c i a l , a t u n c i c â n d se e x e c u t ă în
grup.
E x e r c i ţ i i l e de g i m n a s t i c ă se m a i î m p a r t î n : exerciţii globale, c a r e a n t r e n e a z ă
m u s c u l a t u r a î n t r e g u l u i o r g a n i s m şi exerciţii segmentare, care p o t fi l i m i t a t e p â n ă la
a n t r e n a r e a c o n t r a c ţ i e i u n u i s i n g u r m u ş c h i (gimnastică analitică).
M i ş c ă r i l e p o t să fie e x e c u t a t e pasiv, cu ajutorul k i n e t o t e r a p e u t u l u i , sau activ.
M i ş c ă r i l e libere, la r â n d u l lor, p o t folosi a p a r a t e de g i m n a s t i c ă , fixe, m o b i l e ori
p o r t a t i v e sau p o t f i făcute sub r e z i s t e n ţ ă ; m a n u a l ă , c u d i v e r s e d i s p o z i t i v e sau sub
autorezistenţă.
G i m n a s t i c a m e d i c a l ă se p o a t e face în g r u p şi i n d i v i d u a l . R e e d u c a r e a
neuro-motorie recurge rareori la gimnastica în grup.
CAPITOLUL 2
KINETOTERAPIA PASIVĂ
Se î n ţ e l e g e p r i n k i n e t o t e r a p i e p a s i v ă a c e l e p o z i ţ i o n ă r i şi m i ş c ă r i c a r e se fac
fără p a r t i c i p a r e a a c t i v ă a p a c i e n t u l u i , fără s o l i c i t a r e a c o n t r a c ţ i i l o r m u s c u l a r e . Ea se
a d r e s e a z ă î n s p e c i a l s i s t e m u l u i o s t e o a r t i c u l a r , c u p r i n z â n d t o a t e t e h n i c i l e î n care
p a c i e n t u l este u n a g e n t p a s i v : m a s a j u l , m o b i l i z ă r i l e a r t i c u l a r e , p o s t u r ă r i l e articulare,
t r a c ţ i u n i l e , s u s p e n d ă r i l e , şi c h i a r agenţii fizici.
GENERALITĂŢI
i
P o s t u r a r e a pacientului. P a c i e n t u l t r e b u i e a ş e z a t î n m o d confortabil, sprijinii
c u p e r n e ş i suluri d a c ă este n e v o i e , î n c o n d i ţ i i o p t i m e d e t e m p e r a t u r ă . D e o b i c e :
p a r t e a sau s e g m e n t e l e s u p u s e a c e s t o r t e h n i c i t r e b u i e să fie d e z g o l i t e : p a c i e n t u l să
s i m t ă m â i n i l e c a l d e ale k i n e t o t e r a p e u t u l u i . A c e a s t a îi dă un plus de î n c r e d e r e . Dintre
p o s t u r i l e c u n o s c u t e , p e n t r u k i n e t o t e r a p i a p a s i v ă s e folosesc:
- decubitusul dorsal
- decubitusul ventral
- decubitusul lateral ( F i g . 71), 3/4 ventrală sau 3/4 dorsală (Fig. 72).
- aşezat şi semi-aşezat.
Fig. 71 - Decubitus lateral. Sta

bilitatea pacientului este asigurată di
membrul inferior dc deasupra care este
flcctat (după Ncigcr şi Gcnot, Kine-
sitherapie, voi. 1, Ed. Flammarion.
1983).
E x i s t ă şi poziţii d e r i v a t e , în c a r e , în funcţie de n e c e s i t ă ţ i , u n u l d i n t r e m e m b r e
sau d o u ă pot f i flectate (vezi f i g u r i l e d e m a i s u s ) .
Poziţia k i n e t o t e r a p e u t u l u i t r e b u i e să fie c o m o d ă şi eficace. El va fi a p r o a p e
de p a c i e n t , de p a r t e a s e g m e n t u l u i cu c a r e l u c r e a z ă , a c e s t a fiind a ş e z a t pe o m a s ă de
kinetoterapie, în aşa fel î n c â t k i n e t o t e r a p e u t u l să nu t r e b u i a s c ă să stea a p l e c a t . în
a c e l a ş i t i m p el t r e b u i e să u r m ă r e a s c ă pe faţa p a c i e n t u l u i e v e n t u a l e l e reacţii la d u r e r e
Viteza de e x e c u ţ i e a m i ş c ă r i l o r p a s i v e - ca şi a c e l o r active de altfel - r e s p e c ţ i
c â t e v a m o d a l i t ă ţ i . Astfel, d a c ă T este t i m p u l de d u c e r e , T, t i m p u l de m e n ţ i n e r e I
Kinetoterapia pasivă 181
Fig. 72 - Deeubitus 3/4 lateral.

Sc adaugă flexia membrului su
perior sprijinul făcându-sc în
cotul acestuia (aceeaşi sursă).
poziţiei c â ş t i g a t e , T , t i m p u l d e î n t o a r c e r e ş i T 4 t i m p u l d e r e p a u s , a t u n c i cel m a i
a d e s e a T, = T, = T , , iar T. = s u m a T,, T,, T , ; sau, d a c ă se a c c e n t u e a z ă pe m e n ţ i n e r e a
I 2 3' 4 1' 2' 3' ' •
u n e i p o s t u r i T, e s t e m a i m a r e d e c â t T , c a r e este m a i m a r e d e c â t T , iar T 4 este

variabil.
TRATAMENTUL POSTURAL
S e î n ţ e l e g e p r i n a c e s t a poziţiile d e d e c u b i t sau r e c l i n a ţ i e p e c a r e p a c i e n t u l e s t e
o b l i g a t s ă l e m e n ţ i n ă u n t i m p cât m a i î n d e l u n g a t , î n s c o p u l c o m b a t e r i i a p a r i ţ i e i
c o n t r a c t u r i l o r m u s c u l a r e . A c e s t e poziţii p o t fi ajutate de diferite d i s p o z i t i v e : saci cu
Fig. 73 - Tratament postural. Menţinerea poziţiei

funcţionale a picioarelor.
n i s i p , p e r n e , s c â n d u r i d e l e m n . P a s i v i t a t e a a c e s t u i t r a t a m e n t este relativă: a p l i c a r e a
u n u i p l a n d u r l a n i v e l u l p l a n t e l o r m e n ţ i n e u n g h i u l fiziologic, dar s t i m u l e a z ă î n acelaşi
t i m p c o n t r a c ţ i i l e n e c e s a r e o r t o s t a t i s m u l u i (Fig. 7 3 ) .
MASAJUL
M a s a j u l e s t e u n u l din m i j l o a c e l e t e r a p e u t i c e c e l e m a i v e c h i . A d r i a n I o n e s c u î l
d e f i n e a ca: „Ansamblul de acţiuni sistematice, manuale sau mecanice, exercitate
asupra părţilor moi ale corpului, capabile să producă efecte fiziologice şi terapeutice
utile organismului" (79).
A c e a s t ă t e h n i c ă p a s i v ă are o a c ţ i u n e trofică d e o s e b i t ă î n d e o s e b i a s u p r a m a s e l o r
musculare:
- pe de o p a r t e î m b u n ă t ă ţ e ş t e c i r c u l a ţ i a s a n g u i n ă şi limfatică, ajutând la
e l i m i n a r e a h i p e r e m i e i p a s i v e şi i m p l i c i t a c a t a b o l i ţ i l o r ;
- p e d e altă p a r t e , s t i m u l e a z ă c o n t r a c ţ i a fibrelor m u s c u l a r e , m ă r i n d u - l e exci
tabilitatea.
A c ţ i u n i i r e s o r b t i v e i se a d a u g ă a c ţ i u n e a de a s u p l i z a r e , în c a r e e l e m e n t e l e fibro-
g e n e t i c e p o t f i m o d e l a t e , elastifiate. I n a c e l a ş i s e n s p o a t e f i u n factor d e m o b i l i z a r e
a depozitelor grăsoase.
Masajul este un mijloc simplu şi eficace pentru încălzirea muşchiului înainte
de efort, d a r şi p e n t r u î n d e p ă r t a r e a o b o s e l i i .
î n r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă m a s a j u l e s t e i n d i c a t î n special c a u n m i j l o c d e
s t i m u l a r e ş i t o n i f i e r e î n atrofiile m u s c u l a r e c a u z a t e d e : i m o b i l i z a r e a î n d e l u n g a t ă ,
suferinţa articulară cronică, paralizii periferice, posttraumatice sau v i r o t i c e , boli
debilitante generale, în convalescenţă.
P e n t r u efectele sale a s u p l i z a t o a r e este i n d i c a t în afecţiunile care p r o d u c induraţii,
fibrozări, c i c a t r i c e r e t r a c t i l e , cu c o n d i ţ i a ca t e h n i c a să fie suficient de a v i z a t ă în a nu
p r o d u c e noi t r a u m a t i s m e g e n e r a t o a r e d e m o d i f i c ă r i a s e m ă n ă t o a r e .
I n i n s u f i c i e n ţ a m u s c u l a r ă , d e f i n i t ă c a o b o s e a l ă m u s c u l a r ă , î n t â l n i t ă î n special
la v â r s t a p u b e r t ă ţ i i şi c a r e se a s o c i a z ă i n s u f i c i e n ţ e i v e r t e b r a l e (cifoza a d o l e s c e n ţ i l o r ) ,
p i c i o r u l u i plat ş i altor d i f o r m i t ă ţ i , m a s a j u l a r e u n foarte b u n efect. U n e o r i p o a t e avea
efecte p r e v e n t i v e a s u p r a instalării u n o r d i f o r m i t ă ţ i (atitudini vicioase, contracturi
antalgice, tulburări de statică).
Masajul este c o n t r a i n d i c a t în: boli infecţioase, p r o c e s e inflamatorii acute, t u m o r i ,
afecţiuni ale pielii ( e c z e m e , infecţii).
Masajul se practică sub formă de: m â n g â i e r e (efleuraj), vibraţii, frământare
e t c . A s u p r a a c e s t o r t e h n i c i f a c e m t r i m i t e r e la l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e (7, 79, 9'
176, 202).
MOBILIZĂRILE ARTICULARE
M o b i l i z a r e a a r t i c u l a r ă p a s i v ă t r e b u i e s ă r e s p e c t e şase p r i n c i p i i g e n e r a l e :
a) M o b i l i z a r e a t r e b u i e să se facă în a x u l şi p l a n u r i l e fiziologice ale a r t i c u l a ţ i e :
r e s p e c t i v e . A c e a s t a p r e s u p u n e c u n o a ş t e r e a p e r f e c t ă d e către k i n e t o t e r a p e u t a a n a t o m i e :
şi b i o m e c a n i c i i a r t i c u l a ţ i i l o r .
b ) M o b i l i z a r e a a r t i c u l a ţ i e i p e î n t r e a g a a m p l i t u d i n e a m i ş c ă r i i . D a c ă această
m i ş c a r e este b l o c a t ă sau l i m i t a t ă l a u n a n u m i t n u m ă r d e g r a d e , r e c â ş t i g a r e a întreg
m i ş c ă r i , d e p ă ş i r e a o b s t a c o l u l u i ( f i b r o z ă c a p s u l o - l i g a m e n t a r ă , c i c a t r i c e r e t r a c t i l ă ) se •
face t r e p t a t , cu b l â n d e ţ e , p â n ă la l i m i t a s u p o r t a b i l ă a d u r e r i i . în nici un c a z nu se
ambiţiona împotriva unui obstacol
osos.
c) Să nu se p r o v o a c e d u r e r e .
d) M o b i l i z a r e a se face folii
o p r i z ă m o b i l ă şi o c o n t r a p r i z ă fixi
A c e s t e p r i z e au rolul de a mobiliza
op^rV^i a r t i c u l a ţ i a r e s p e c t i v ă cu m a x i m u m .
1
eficacitate. Contrapriză va fixa ia
„. ,. , . p u n c t s u p r a - sau s u b i a c e n t cu scopul
T r
tig. 74 - Dispozitiv pentru obţinerea extensiei genun- . „ * _
chiuiţii. Contra sprijinul este deasupra rotulci (după Ncigcr d e a î n l ă t u r a e v e n t u a l e l e COmpen-
şi Gcnot, Kinesitherapie, voi. 1, Ed. Flammarion, 1983). p r i n m i ş c ă r i în altă a r t i c u l a ţ i e .
e) Să nu se m o b i l i z e z e o a r t i c u l a ţ i e p r i n i n t e r m e d i u l unei alteia (vezi m a i s u s ) .

f) M o b i l i z a r e a va fi d o z a t ă : ca r i t m , d u p ă s c h e m a e x p u s ă în g e n e r a l i t ă ţ i , ca
forţă şi d u r a t ă în funcţie de r e z i s t e n ţ a p a c i e n t u l u i şi de r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e .
Mobilizarea articulară mai recunoaşte:
- Mobilizarea prin atârnare, în care articulaţia îşi m ă r e ş t e a m p l i t u d i n e a d a t o r a t ă
greutăţii s e g m e n t u l u i distal. S e p o a t e o b ţ i n e u n r e z u l t a t m a i b u n p r i n î n g r e u n a r e a
s e g m e n t u l u i c a r e a t â r n ă cu o g r e u t a t e ( d a c ă p a c i e n t u l o s u p o r t ă ) . (Fig. 7 4 ) .
- Mişcarea articulară maximă, în c a r e a r t i c u l a ţ i a este forţată în a m p l i t u d i n e a
m a x i m ă posibilă (limitată anatomic, dar mai adesea de elementul durere).
- Mişcarea de stimulare (vezi m e t o d a K e n n y ) .
Fig. 75 - Mobilizare articulară auto-pasivă cu ajutorul unui scripctc. Mişcarea este în

cea mai marc parte pasivă prin forţa dc cădere a unuia dintre membrele superioare (după
Al. Rădulcscu şi CI. Baciu, 131).
Mobilizarea articulară pasivă foloseşte:

a) Gravitaţia (vezi m o b i l i z a r e a p r i n a t â r n a r e ) ;
b) Mobilizarea articulară auto-pasivă e s t e e x e c u t a t ă de către pacientul însuşi
fie:
- prin mobilizarea activă a articulaţiilor învecinate;
- prin mobilizarea manuală;
- p r i n folosirea unui sistem i n s t r u m e n t a l , c u m ar fi acela al u n o r s c r i p e ţ i .
c) Mobilizarea articulară de către kinetoterapeut;
d) Mobilizarea articulară pasivă instrumentală ( F i g . 75, 76).
Fig. 76 - Mobilizare auto-pasivă la scripete. Când mişcarea arc loc în sensul

săgeţii este vorba dc o mişcare activă sub rezistenţă; în sensul opus este o
mişcare pasivă, sub tracţiune (după Al. Rădulcscu şi CI. Baciu, 131).
A c e a s t ă f o r m ă se m a i n u m e ş t e şi
MECANOTERAPIE şi ea foloseşte aparate
fixe. Ea este folosită atât p e n t r u gimnastica
pasivă, cât şi p e n t r u c e a activă.
în p r i m u l c a z , m e c a n o t e r a p i a uşu
r e a z ă m i ş c a r e a , în al d o i l e a c a z se o p u n e
efortului, î n c a r c ă l u c r u l m u s c u l a r , p â n ă la
anularea mişcării.
D i n t r e a p a r a t e l e f i x e , cel m a i mult
folosite sunt dispozitivele cu scripeţi.
F o l o s i n d greutăţi d i n m e t a l , c u valori f i x e .
cunoscute, sau saci u m p l u ţ i cu nisip
aceasta este forma cea mai simplă dc
kinetoterapie pasivă. Când greutatea
a n t r e n e a z ă m i ş c a r e a s e g m e n t u l u i respectiv
s e e f e c t u e a z ă m i ş c a r e a p a s i v ă , iar c â t
segmentul de m e m b r u respectiv mobi
Fig. 77 - Extensie pasivă a genunchiului, executată
lizează g r e u t a t e a s e e f e c t u e a z ă m i ş c a r e a
prin tracţiune cu membrul superior (după Nciger a c t i v ă ( F i g . 76).
şi Gcnot, Kinesitherapie, voi. 1, Ed. Flammarion, S c n p e t o t e r a p i a p a s i v ă p o a t e măr.
1983).
a m p l i t u d i n e a u n o r m i ş c ă r i şi prin mişcare
a c t i v ă a altui m e m b r u (vezi Fig. 7 5 , 7"
A p a r a t e l e d e m e c a n o t e r a p i e sunt d e m a r e d i v e r s i t a t e . V o m r e v e n i a s u p r a lor î n
d e s c r i e r e a g i m n a s t i c i i a c t i v e . S ă s p u n e m n u m a i c ă astăzi e x i s t ă a p a r a t e e l e c t r o - m e -
c a n i c e , c a r e i m p r i m ă m i ş c a r e a p a s i v ă cu forţa şi r i t m u l p r o g r a m a t . Ele sunt apar..",
c u d e p l a s a r e l i n e a r ă sau m u l t i d i r e c ţ i o n a l ă .
M e c a n o t e r a p i a , fie ea şi p r o g r a m a t ă , este totuşi o m e t o d ă de n e r e c o m a n d a :
G r e o a i e l e a p a r a t e ( Z a n d e r ) fac m a i m u l t r ă u d e c â t b i n e . E x p e r i e n ţ a n e arată c ă acesM
a p a r a t e (nu ne r e f e r i m la s c r i p e t e ) s u n t i n c a p a b i l e de a d o z a în m o d r a ţ i o n a l şi u:
efortul. în t e r a p i a a r t i c u l a r ă a c ţ i o n e a z ă cu b r u t a l i t a t e , c o n s t i t u i n d un p e r i c o l pentru
f u n c ţ i a r e s p e c t i v ă . Nici un mijloc mecanic nu poate înlocui mişcarea gradată
inteligentă şi pricepută pe care o face kinetoterapeutul. N u m a i a c e s t a este capabil â
dirijeze m i ş c a r e a , s e n s u l , direcţia, c o o r d o n a r e a . în b o l i l e de o r i g i n e n e r v o a s ă , mai
ales, m e c a n o t e r a p i a este o m e t o d ă c a r e t r e b u i e p r o s c r i s ă .
TRACŢIUNILE ARTICULARE
•
P r i n e x t e n s i e a s u p r a u n e i articulaţii sau a u n o r s e g m e n t e p l u r i a r t i c u l a r e cum •

fi coloana vertebrală se urmăreşte:
- d e c o m p r i m a r e a s u p r a f e ţ e l o r a r t i c u l a r e , c e e a ce ajută t r o f i c i t a t e a cartilajuit-
articular, a s u p l i z e a z ă structurile p e r i a r t i c u l a r e . d i m i n u e a z ă d u r e r e a ( f e n o m e n î n d e o b ş *
cunoscut prin elongaţiile vertebrale), favorizează mişcarea pasivă;
- î n t i n d e r e a u n o r e l e m e n t e fibro-tendinoase r e t r a c t a t e . P r i n a c e a s t a , tracţit::: .
a r t i c u l a r e d e v i n şi factor de
- c o r e c t a r e a diformităţilor.
T r a c ţ i u n i l e a r t i c u l a r e au loc în axul l o n g i t u d i n a l al s e g m e n t e l o r , cu excep::_
articulaţiei s c a p u l o - h u m e r a l e şi a celei c o x o - f e m u r a l e , u n d e t r a c ţ i u n e a este prefe
să aibă loc în a x u l c o l u l u i .
Tracţiunile se practică discontinuu, în cursul şedinţelor de tratament kinetic,

sau c o n t i n u u , cu ajutorul unui căpăstru Glisson, a u n o r dispozitive speciale, a scripeţilor,
aşa c u m se practică în traumatologie pe cadru Bohler.
Extensia continuă se aplică direct, cu ajutorul unei broşe trecute prin os
( c a l c a n e u , e x t r e m i t a t e a inferioară a femurului, calota craniană, în scolioze), sau indirect,
a p l i c a t ă a s u p r a t e g u m e n t e l o r c u ajutorul b e n z i l o r a d e z i v e (Fig. 7 8 ) .
Fig. 78 Extensie continuă indicrectu (cu ajutorul unor benzi adezive).
T r a c ţ i u n e a a r t i c u l a r ă , d i r e c t ă sau i n d i r e c t ă , îşi g ă s e ş t e o largă a p l i c a r e . Să d ă m

d e e x e m p l u g e n u n c h i u l flectat d i n p o l i a r t r i t a c r o n i c ă evolutivă, sau şoldul î î e c t a t d i n
p o l i o m i e l i t ă , c o t u l flectat p o s t t r a u m a t i c ( F i g . 7 9 ) . Tot o formă de e x t e n s i e este şi
c o r s e t u l M i l w a u k e e sau L y o n e z (vezi F i g . 62).
Fig. 79 -Tracţiune asupra articulaţiilor membrului

superior. Greutatea va fi aleasă în funcţie dc efortul
maxim pc care poate să-1 suporte articulaţia cea mai
slabă (după Neigcr şi Gcnot, Kinesithirapie, voi. 1,
Ed. Flammarion, 1983).
SUSPENSIA
S u s p e n s i a este altă f o r m ă p a s i v ă de u ş u r a r e a m i ş c ă r i i . Fie în c ă p ă s t r u G l i s s o n ,

în h a m a c e sau în d i s p o z i t i v e cu scripeţi, s u s p e n s i a are rolul de a u ş u r a m i ş c a r e a ,
e l i m i n â n d g r a v i t a ţ i a sau forţele d e frecare, p e c a r e u n g r u p m u s c u l a r slăbit, sub
v a l o a r e a 3, nu le p o a t e î n v i n g e în m o d o b i ş n u i t . S u s p e n s i a se p o a t e a p l i c a la pat, în
sala d e t r a t a m e n t sau î n a p ă ( F i g . 80).
S u s p e n s i a p o a t e fi î n l o c u i t ă - în c e e a ce p r i v e ş t e frecarea - p r i n t ă l c u i r e a
s u p r a f e ţ e i d e sprijin sau folosirea u n u i p r o s o p c a r e s ă f a v o r i z e z e a l u n e c a r e a .
Fig. 80 - Suspensia genunchiului

având drept scop uşurarea mişcării dc
extensie a coapsei (după Al. Rădulcsc.
şi CI. Baciu, 131).
POSTURILE OSTEO-ARTICULARE
Aceste tehnici se adresează limitărilor de mişcare articulară, datorită altera:

s t r u c t u r i l o r p e r i a r t i c u l a r e : c a p s u l ă , l i g a m e n t e , m u ş c h i , s i n o v i a l ă . Se face de obicei l
d e o s e b i r e î n t r e a c e s t e p o s t u r i o s t e o - a r t i c u l a r e ş i t e h n i c i l e d e î n t i n d e r e musculo-ten-
dinoasă.
Posturile osteo-articulare respectă toate principiile mobilizării pasi\e I
articulaţiilor, inclusiv evitarea durerii.
E l e se clasifică astfel:
- m a n u a l e , e x e c u t a t e de c ă t r e k i n e t o t e r a p e u t ;
-- a u t o - p a s i v e m a n u a l e ;
- a u t o - p a s i v e i n s t r u m e n t a l e , folosind în s p e c i a l o serie de scripeţi.
A c e s t e d i n u r m ă t e h n i c i f o l o s e s c şi sarcini a d i ţ i o n a l e : t r a c ţ i u n i p r i n saci oe
n i s i p , p r i n a r c u r i s a u b e n z i e l a s t i c e , s a u c o n t r a g r e u t ă ţ i , a t a ş a t e la pârghii cu brac
variabil (Fig. 80).
I n sfârşit, e x i s t ă p o s t u r ă r i c u a j u t o r u l u n o r a ţ e l e s a u a p a r a t e g i p s a t e , sau d n
materiale termoformabile, mulate pe segmentele şi articulaţia respectivă. AcesK
a p a r a t e au r o l u l de a m e n ţ i n e g r a d u l de a m p l i t u d i n e a m i ş c ă r i i o b ţ i n u t , pânu l
v i i t o a r e l e ş e d i n ţ e , c â n d , p r i n o b ţ i n e r e a u n o r n o i s u c c e s e , s e v a c o n f e c ţ i o n a o a'.rl
orteză.
In a c e e a ş i g r u p ă p o a t e fi clasificat şi c o r s e t u l cu t u r n i c h e t Riesser, p e n r m
corectarea scoliozelor.
Există şi posturări necesare marilor funcţiuni.
Astfel e s t e p o z i ţ i o n a r e a s e m i - a ş e z a t ă a m a r i l o r b o l n a v i c a r d i a c i , sau p o s t i n
declivă l a t e r a l ă n e c e s a r ă d r e n ă r i i u n u i lob p u l m o n a r , sau a unei b r o n h i i , sau p o s t u r a r a .
d e c l i v ă p e n t r u u ş u r a r e a c i r c u l a ţ i e i v e n o a s e etc.
STIMULAREA ELECTRICĂ
S t i m u l a r e a c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e c u ajutorul c u r e n t u l u i faradic, s i m p l u sau

e x p o n e n ţ i a l - aşa c u m a fost d e s c r i s ă î n t r - u n c a p i t o l a n t e r i o r - r e p r e z i n t ă tot o f o r m ă
de g i m n a s t i c ă p a s i v ă ( a c e a s t a , a t u n c i c â n d m u ş c h i u l are o v a l o a r e 0 sau 1, c â n d în
m o d n a t u r a l nu este apt de c o n t r a c ţ i e s p o n t a n ă ) . A c e s t e stimulări au rolul de a m e n ţ i n e
troficitatea m u ş c h i u l u i şi a-1 p r e g ă t i p e n t r u m o m e n t u l în care va fi r e i n e r v a t şi-şi va
putea relua activitatea.
CAPITOLUL 3
KINETOTERAPIA ASISTATĂ
Şl KINETOTERAPIA ACTIVĂ
A c e s t c a p i t o l se o c u p ă de a c e a p a r t e a k i n e t o t e r a p i e i c a r e foloseşte m i ş c a r e a
v o l u n t a r ă , deci t r a t a m e n t u l p r i n m i ş c a r e v o l u n t a r ă , ca să p a r a f r a z ă m definiţia lui
A u g u s t e G e o r g i i ( 1 8 4 7 ) . Sunt, t o t u ş i , şi aici de făcut c â t e v a c o r e c t u r i :
- T r a t a m e n t u l stabilizării corpului în diferite posturi, al echilibrului, nu determină
nici o m o b i l i z a r e , se p r o d u c e n u m a i o c o n t r a c ţ i e a m u ş c h i l o r statici.
- C â t de v o l u n t a r ă p o a t e să fie c o n s i d e r a t ă m i ş c a r e a p r o d u s ă în m o d reflex sau
p r i n s t i m u l a r e e l e c t r i c ă ? , c a ş i m o b i l i z a r e a u n o r s e g m e n t e c u ajutorul reflexelor
p r i m i t i v e la c o p i l u l foarte m i c .
Deci, această gimnastică medicală activă trebuie definită ca: „punerea în
activitate a fibrelor musculare prin contracţii musculare, analitic sau global, voluntar,
automatic sau reflex, cu scop terapeutic, local sau general".
POSTURILE KINETOTERAPEUTICE ACTIVE
G i m n a s t i c a activă s e p o a t e face d i n t o a t ă g a m a d e p o s t u r i ale c o r p u l u i o m e n e s c

în afara c e l o r pe care le-am m e n ţ i o n a t la g i m n a s t i c a p a s i v ă să m a i e n u m e r ă m : şezând
în genunchi, stând, stând pe un singur picior, stând pe mâini, atârnat, sprijinit.
D i n a c e s t e p o s t u r i p r i n c i p a l e s e p o t a l e g e n u m e r o a s e v a r i a n t e , dintre care s i
cităm: Şezând pe călcâie, Şezând pe o parte ( a d i c ă pe o s i n g u r ă fesă, fie pe b a n e i
fie pe sol - Fig. 8 2 ) , Jumătate în genunchi ( p o s t u r a c a v a l e r ) , In patru labe, Stând .
picioarele încrucişate, sau eu ele depărtate, Fandat, Cu mâinile pe cap, Pe vărfu.
picioarelor, Atârnat ridicat (Fig. 82), Atârnat în cruce şi multe, multe altele.
în a c e s t e d i v e r s e p o s t u r i , m e m b r e l e s u p e r i o a r e şi inferioare r e a l i z e a z ă lanfur.
cinematice deschise sau închise, după cum extremitatea este liberă (în aruncare,
scris, în lovirea m i n g i e i cu p i c i o r u l ) , sau a m b e l e e x t r e m i t ă ţ i s u n t fixe ( m e m b r e .
inferioare în p o z i ţ i e s t â n d , m e m b r e l e s u p e r i o a r e în p o z i ţ i a a t â r n a t ) . De aici, câte -
principii logice:
- In l a n ţ u r i l e c i n e m a t i c e d e s c h i s e , m u ş c h i i c a r e intră în a c ţ i u n e iau p u n c t fix
c e n t r a l şi a c ţ i o n e a z ă a s u p r a c a p ă t u l u i periferic, în t i m p ce în lanţurile c i n e m a t : . ;
Kinetoterapia asistată şi kinetoterapia activă 189
d : : : ; : q
0:::::;d
a
D : : : zb - _ a
c
Fig. 81 - Diverse posturi: a) Sprijin în mâini (la bare paralele); b) Atârnat; e) Sprijin în mâini (pc sol).
In toate aceste posturi membrele superioare acţionează în lanţuri cinematice închise (după CI. Baciu, 13).
CM
Fig. 82 - Diverse posturi: a) Şezând pe o singură fesă; b) Atârnat, cu coatele flcctatc (după Margarct
Ho\Us-Pracrical Exercise Therapy. Blackwcll Scicntific Publ., 1981).
î n c h i s e , m u ş c h i i c a r e intră î n a c ţ i u n e
iau p u n c t fix p r i n c a p ă t u l periferic şi
a c ţ i o n e a z ă a s u p r a celui c e n t r a l .
- In l a n ţ u r i l e c i n e m a t i c e des
chise, musculatura agonistă se con
t r a c t ă i z o t o n i c , î n t i m p c e î n lanţurile
cinematice închise se pot contracta
i z o t o n i c s a u i z o m e t r i c , s u c c e s i v sau
în ambele forme.
- în l a n ţ u r i l e c i n e m a t i c e în-
Fiv. 83 - Postura în patru labe (după aceeaşi autoare). , . » . ... ' . ,
c h i s e , p â r g h i i l e o s t e o - a r t i c u l a r e acţio
n e a z ă în g e n e r a l ca p â r g h i i de sprijin
( g r a d u l I). î n l a n ţ u r i l e c i n e m a t i c e d e s c h i s e , p â r g h i i l e o s t e o - a r t i c u l a r e a c ţ i o n e a z ă , î n
g e n e r a l , c a p â r g h i i d e v i t e z ă ( g r a d u l III).
în c e e a ce p r i v e ş t e g r a d a r e a efortului cele m e n ţ i o n a t e în c a p i t o l u l 1 al acestei
părţi s u n t v a l a b i l e şi aici, sau m a i ales în a c e s t c a z .
î n m o d clasic, m i ş c a r e a a c t i v ă p o a t e fi:
a) Mişcarea asistată, în care k i n e t o t e r a p e u t u l ajută m i ş c a r e a , de o b i c e i de forţă
slabă, şi o c o n d u c e să se p r o d u c ă c o r e c t . Ea e s t e o f o r m ă de t r e c e r e între m i ş c a r e a
p a s i v ă şi m i ş c a r e a activă.
b) Mişcarea liberă.
c) Mişcarea liberă cu rezistenţă uşoară ( m u ş c h i v a l o a r e 3 - 4 ) .
d) Mişcare liberă cu rezistenţă puternică ( v a l o a r e = 5).
A c e a s t ă clasificare r e p r e z e n t a a l t ă d a t ă şi un m o d o b l i g a t o r i u de d e z v o l t a r e a
m i ş c ă r i i a c t i v e , i n c l u s i v m a s a j u l şi g i m n a s t i c a p a s i v ă , cu c a r e se î n c e p e a . Astăzi nu
mai ţine nimeni seama de aceste rigori. Chiar în leziunile nervoase, dacă mişcarea
a c t i v ă este p o s i b i l ă , se t r e c e direct la efortul m a x i m pe care-1 p o a t e d e p u n e p a c i e n t u l .
In ceea ce priveşte rezistenţa, a c e a s t a p o a t e fi:
a) Autorezistenţa. Cu ajutorul m â i n i l o r , d a r şi al p i c i o a r e l o r , se p o a t e o p u n e
r e z i s t e n ţ ă la o r i c e m i ş c a r e . R e z i s t e n ţ a p o a t e fi i m p u s ă şi de un p l a n fix: p e r e t e , o
m o b i l ă g r e a etc. A u t o r e z i s t e n ţ a foloseşte în s p e c i a l c o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă şi este o
formă curentă de antrenament în culturism.
b) Rezistenţa manuală este r e a l i z a t ă de c ă t r e k i n e t o t e r a p e u t . T e r m e n u l m a n u a l
este g e n e r i c , d e o a r e c e r e z i s t e n ţ a la u n e l e m i ş c ă r i se p o a t e face şi cu b r a ţ u l sau
a n t e b r a ţ u l , sau cu p i e p t u l ( g e n u n c h i u l flectat, p i e p t u l k i n e t o t e r a p e u t u l u i se o p u n e la
e x t e n s i a p i c i o r u l u i ) . A c e s t m o d d e r e z i s t e n ţ ă e s t e cel m a i profitabil:
- K i n e t o t e r a p e u t u l g r a d e a z ă a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă , ştie c â n d să a n u l e z e m i ş c a r e a
în c o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă şi să a l t e r n e z e c o n t r a c ţ i a i z o t o n i c ă , c o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă şi
repausul.
- K i n e t o t e r a p e u t u l g h i d e a z ă c o r e c t i t u d i n e a m i ş c ă r i i şi o b s e r v ă c o n t r a c ţ i i l e
parazitare.
- K i n e t o t e r a p e u t u l a p r e c i a z ă locul u n d e se a p l i c ă r e z i s t e n ţ a , în funcţie de
m u ş c h i u l c a r e t r e b u i e r e e d u c a t , acest „ a m ă n u n t " f i i n d foarte i m p o r t a n t .
- K i n e t o t e r a p e u t u l o b s e r v ă e v e n t u a l a d u r e r e şi ştie c â n d m u ş c h i u l a devenit
epuizat prin oboseală.
c) Rezistenţa mecanică foloseşte:
- încărcătura directă l e g a t ă d i r e c t de s e g m e n t u l c a r e se m o b i l i z e a z ă . A c e a s t ă
î n c ă r c ă t u r ă se a d a u g ă forţei g r a v i t a ţ i o n a l e şi e s t e a t a ş a t ă de o b i c e i cât m a i distal - la
p u m n sau la g l e z n ă - p e n t r u ca l u n g i m e a b r a ţ u l u i p â r g h i e i să î n g r e u n e z e m i ş c a r e a .
Kinetoterapia asistată şi kinetoterapia activă 191
A c e a s t ă î n c ă r c ă t u r ă p o a t e fi: saci cu n i s i p , h a l t e r e , un b r a ţ de c o m p a s a cărei p a r t e

m o b i l ă este î n g r e u n a t ă c u discuri d e fontă, s a u : c a s c ă - p e n t r u c a p - , c e n t u r ă c ă p t u ş i t ă
cu plăci de p l u m b - p e n t r u t r u n c h i .
- încărcătura indirectă se face cu ajutorul u n o r d i s p o z i t i v e - a p a r a t e sau
scripeţi, m a i a l e s .
Scripetoterapia p o a t e fi: p e n d u l a r ă , axilară, laterală, p r o x i m a l ă sau indiferentă.
MECANOTERAPIA
Mecanoterapia foloseşte o a p a r a t u r ă , c a r e are u n e o r i prestabilită amplitudinea

m i ş c ă r i i , î n g r e u n a r e a ei şi c h i a r v i t e z a . In g e n e r a l , a p a r a t u l este a d a p t a t p e n t r u o
a n u m e articulaţie. D a c ă este u n aparat c u p â r g h i e b a s c u l a n t ă , c â n d gravitatea a c ţ i o n e a z ă
se p r o d u c e m i ş c a r e a p a s i v ă ; î n f r â n g e r e a
acestei forţe se face prin m i ş c a r e activă.
Se r e c u n o s c :
- Aparate simple. Acestea sunt
constituite din b e n z i elastice, e x t e n s o a r e
m e t a l i c e s a u diferite r e s o r t u r i .
- Aparate complexe. Acestea
sunt a p a r a t e d e m e c a n o t e r a p i e . î n g r e u
n a r e a m i ş c ă r i i s e face p r i n : frânare m e
canică (contragreutate apreciabilă sau
un sistem de discuri sau de şuruburi Care Fig. 84 - Platou canadian pentru antrenamentul flexici
se p o t s t r â n g e d u p ă d o r i n ţ ă ) ; frânare degetelor (după Neigcr şi Gcnot, op. citat),
e l e c t r o m a g n e t i c ă ; frânare h i d r a u l i c ă .
R e p r e z e n t a t i v e sunt: bicicleta e r g o m e t r i c ă (Fig. 85), b a c u l d e a n t r e n a m e n t p e n t r u
c a n o t a j , v o l a n u l de inerţie frânat şi - de ce nu - t r o t u a r u l r u l a n t .
C o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă . C â n d r e z i s t e n ţ a o p u s ă u n e i m i ş c ă r i e s t e egală c u forţa
c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e , m i ş c a r e a e s t e a n u l a t ă , c o n t r a c ţ i a este i z o m e t r i c ă . A c e a s t a este
o m e t o d ă c u r e n t ă de g i m n a s t i c ă i n t e n s i v ă p e n t r u m u s c u l a t u r a o m u l u i s ă n ă t o s şi bolnav.
Efectele ei sunt c u n o s c u t e b i n e d i n a n t r e n a m e n t u l sportiv, m e t o d a f o l o s i n d u - s e şi în
reeducarea neuro-motorie.
U n i i s u s ţ i n c ă forţa d e c o n t r a c ţ i e i z o m e t r i c ă este m a x i m ă l a u n g h i u l d e m i ş c a r e ,
la c a r e ea se a p l i c ă de o b i c e i în m o d n o r m a l . R a s h şi P i e r s o n (133) arată, p r i n studii
e l e c t r o m i o g r a f i c e , c ă a c e a s t ă forţă e s t e e g a l ă p e s t e tot. D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l
r e e d u c ă r i i m i ş c ă r i i g l o b a l e , p r e c u m şi al s t i m u l ă r i i reflexe a a n t a g o n i ş t i l o r nu este
indiferent l o c u l ( d i n a m p l i t u d i n e a m i ş c ă r i i ) l a n i v e l u l c ă r u i a s e a p l i c ă r e z i s t e n ţ a .
KINETOTERAPEUTUL
K i n e t o t e r a p e u t u l e s t e cel c a r e o r g a n i z e a z ă a c t i v i t a t e a d e g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă
activă. în funcţie de datele foarte b i n e c u n o s c u t e a s u p r a b o l n a v u l u i , inclusiv a bilanţului
m u s c u l a r , articular, f u n c ţ i o n a l , e l s t a b i l e ş t e p r o g r a m u l , p r o g r e s e l e p r o p u s e , p e e t a p e ,
şi face v e r i f i c a r e a p e r i o d i c ă .
K i n e t o t e r a p e u t u l t r e b u i e să ştie să-şi a p r o p i e p a c i e n t u l , c a r e - la r â n d u l său -
t r e b u i e să aibă o d e p l i n ă î n c r e d e r e , să a c c e p t e d i s c i p l i n a i m p u s ă şi să c o l a b o r e z e cu
m a x i m u m d e efort, d e c a r e e s t e c a p a b i l . A c e a s t ă c o m u n i t a t e d e i n t e r e s e s e o b ţ i n e cel
Fig. 85 - Bicicletă ergometrică.
m a i b i n e d a c ă k i n e t o t e r a p e u t u l ştie s ă e x p l i c e c l a r ş i p e î n ţ e l e s u l p a c i e n t u l u i c e
u r m ă r e ş t e şi de ce face un lucru sau altul.
G i m n a s t i c a m e d i c a l ă (kineziterapia) activă se p o a t e efectua: la p a t u l b o l n a v u l u i
(în p r i m e l e stadii p o s t o p e r a t o r i i sau de c o n v a l e s c e n ţ ă ) , în săli de t r a t a m e n t i n d i v i d u a l e
( p e m e s e d e k i n e t o t e r a p i e , sau l a d i v e r s e i n s t a l a ţ i i d e s c r i p e ţ i s a u a p a r a t e d e
m e c a n o t e r a p i e ) , î n săli d e g i m n a s t i c ă ( m a i ales c â n d t r a t a m e n t u l are loc î n g r u p , 4 -
8 - 1 0 p a c i e n ţ i ) , în b a z i n e cu apă caldă sau t e r m a l ă (vezi H i d r o k i n e t o t e r a p i a ) , pe terenuri
d e sport.
S a l a d e g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă t r e b u i e s ă f i e p r e v ă z u t ă c u u n n u m ă r d e spaliere
e g a l cu c a p a c i t a t e a m a x i m ă a sălii, c â t e v a b ă n c i s u e d e z e şi o b l i g a t o r i u o o g l i n d ă
m a r e , p e n t r u c o n t r o l u l p o s t u r i i c o r e c t e . D e a s e m e n e a , m a t e r i a l e l e n e c e s a r e felului d e
g i m n a s t i c ă c a r e s e face a c o l o : m i n g i m e d i c i n a l e , h a l t e r e m i c i , m i n g i m a r i ( p e n t r u
r e a c ţ i i l e d e e c h i l i b r u ) , d a r ş i m i n g i m i c i u ş o r d e z u m f l a t e sau p a s t ă m o d e l a b i l ă p e n t r u
g i m n a s t i c a m â i n i i ş.a.m.d.
T e r e n u r i l e de s p o r t fac astăzi p a r t e i n t e g r a n t ă d i n r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă a
h a n d i c a p a ţ i l o r , c e v a m a i m u l t , s-a ajuns l a p e r f o r m a n ţ e d e o s e b i t e , c a r e justifică
o l i m p i a d e l e şi c o n c u r s u r i l e i n t e r n a ţ i o n a l e . A c e s t e t e r e n u r i vor fi î n s ă a d a p t a t e la
posibilităţile şi necesităţile handicapaţilor: tenisul se practică pe terenuri mai mici.
î n c o n j u r a t e c u p l a s a m e t a l i c ă î n a l t ă , c u fotolii r u l a n t e s p e c i a l a d a p t a t e , c o ş u r i l e d e
b a s c h e t p e n t r u p r a c t i c a r e a a c e s t u i s p o r t î n fotolii r u l a n t e sunt a ş e z a t e m a i j o s etc.
G i m n a s t i c a m e d i c a l ă s e p r a c t i c ă î n g r u p u r i m i c i sau î n m o d i n d i v i d u a l
R e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e , ca şi h a n d i c a p u r i l e m o t o r i i g r a v e se p r e t e a z ă n u m a i la
l u c r u i n d i v i d u a l . Ea p o a t e să fie analitică s a u globală. E x e r c i ţ i i l e i m p u s e v o r căpăta
u n m o d e l selectiv, î n f u n c ţ i e d e s c o p u l u r m ă r i t : f a c i l i t a r e , r e l a x a r e , r e e d u c a r e a
echilibrului, a coordonării etc.
CAPITOLUL 4
APLICAŢII TERAPEUTICE
ALE GIMNASTICII MEDICALE
GIMNASTICA PROFILACTICĂ
O n u m i m g i m n a s t i c ă profilactică p e n t r u a sublinia rolul ei deosebit în întreţinerea

stării de s ă n ă t a t e . De fapt, însă, ea este o înşiruire s i m p l ă de exerciţii a l e s e şi c o n d u s e
c o n f o r m g r a d ă r i i efortului. S e a s i m i l e a z ă d e c i g i m n a s t i c i i p r o f i l a c t i c e : g i m n a s t i c a d e
î n v i o r a r e ( e x e r c i ţ i i l e pe c a r e fiecare le face la d e ş t e p t a r e ) , g i m n a s t i c a din p a u z e l e de
lucru („în p r o d u c ţ i e " , c u m s e n u m e a ) , g i m n a s t i c a ş c o l a r ă e t c .
REFACEREA FORŢEI MUSCULARE

i
P r i n acest tip d e g i m n a s t i c ă s e u r m ă r e ş t e r e d a r e a forţei m u s c u l a r e u n u i m u ş c h i

sau u n u i g r u p m u s c u l a r .
M e t o d e l e d i n a m i c e f o l o s e s c exerciţii c u î n c ă r c ă t u r ă foarte m a r e ş i u n n u m ă r
m i c d e repetiţii, spre d e o s e b i r e d e m e t o d e l e care folosesc u n n u m ă r m a r e d e r e p e t ă r i
cu sarcini m a i m i c i . A c e a s t ă d i n u r m ă m e t o d ă c r e e a z ă m a i d e g r a b ă o a m e l i o r a r e a
î n d u r ă r i i , a r e z i s t e n ţ e i la efort s u s ţ i n u t . Se foloseşte m a i ales o serie de c â t e 10
c o n t r a c ţ i i r e p e t a t ă de 10 ori. C o n t r a c ţ i a c u p r i n d e 4 t i m p i : c o n t r a c ţ i a c o n c e n t r i c ă (1
sec), m e n ţ i n e r e a sarcinii (1/2 sec), r e v e n i r e a la p o z i ţ i a aşa-zisă de r e p a u s (1 1/2 sec)
şi r e p a u s (3 sec). între seriile de 10 contracţii se a c o r d ă câte un m i n u t r e p a u s . Exerciţiile
se p o t face cu sarcini c r e s c ă t o a r e , sau cu sarcini d e s c r e s c ă t o a r e , p l e c â n d de la m a x i m u m
p o s i b i l (Tehnica Oxford a lui Zinovieff).
M e t o d e l e statice f o l o s e s c c o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă , r e z i s t e n ţ a o p u s ă c o n t r a c ţ i e i
m u s c u l a r e f i i n d d e cel p u ţ i n 5 0 % din forţa m a x i m ă . C o n t r a c ţ i a d u r e a z ă 6 sec, u r m a t ă
de un r e p a u s de 6 sec, e x e r c i ţ i u l r e p e t â n d u - s e de 5 0 - 1 0 0 ori, de 3 ori pe zi.
Indiferent de m e t o d ă se va folosi forţa m a x i m ă a p a c i e n t u l u i , lăsând p e n t r u m a i
t â r z i u i n d u r a n ţ a , viteza, c o o r d o n a r e a . S e v a ţine c o n t d e e v e n t u a l e c o n t r a i n d i c a ţ i i care
p r i v e s c : p a t o l o g i a p a c i e n t u l u i , s p e c i f i c i t a t e a m u ş c h i u l u i (fazic sau t o n i c ) , m o d u l î n
care p a c i e n t u l foloseşte a c e s t m u ş c h i î n m o d o b i ş n u i t .
P e n t r u c o m p l e t a r e a se v e d e a şi t e h n i c a de facilitare n e u r o - p r o p r i o c e p t i v ă
(Kabat).
T e h n i c a d e r e t r o a c ţ i u n e m i o e l e c t r i c ă ( „ b i o f e e d b a c k " ) , foloseşte u n c a p t a t o r
a l s e m n u l u i electric m u s c u l a r , care p e r m i t e t r a n s f o r m a r e a lui î n s e m n a l s o n o r s a u
vizual.
B i o f e e d b a c k - u l este d e c i : „ t e h n i c a f o l o s i n d i n s t r u m e n t e e l e c t r i c e î n s c o p u l d e
a r e l e v a i n d i v i d u l u i u n e l e e v e n i m e n t e i n t e r n e ( n o r m a l e sau a n o r m a l e ) sub f o r m ă d e
s e m n a l e vizuale sau auditive şi de d e t e r m i n a r e a individului să modifice aceste s e m n a l e ,
p r i n m a n i p u l a r e a s e m n a l u l u i p e r c e p u t ( B a s m a j i a n 75) ( F i g . 86).
Fig. 86 - Biofeedback şi formele sale de ieşire. Forma animată (tren electric, moară dc vânt, robot
etc.) este folosită pentru copii (după Basmajian, 15).
C u l t u r i s m u l este o formă de g i m n a s t i c ă ( u n s p o r t ) , care u r m ă r e ş t e m ă r i r e a

v o l u m u l u i m u s c u l a r şi al forţei, i m p l i c i t p r i n c o n t r a c ţ i i statice - i z o m e t r i c e . El p o a t e
fi folosit în r e e d u c a r e f u n c ţ i o n a l ă p e n t r u c r e ş t e r e a forţei m u s c u l a r e , dar - ca orice
m e t o d ă de c r e ş t e r e a forţei m u s c u l a r e - nu p o a t e fi util p e n t r u alte s c o p u r i t e r a p e u t i c e .
GIMNASTICA DE RELAXARE
E x i s t ă n u m e r o a s e m o d u r i de r e a l i z a r e a r e l a x ă r i i p r i n e x e r c i ţ i i . V o m cita
a n t r e n a m e n t u l a u t o g e n al lui S c h u l t z ( 1 9 0 8 - 1 9 1 2 ) şi m e t o d a J a c o b s o n , e l a b o r a t ă cam
în acelaşi t i m p în S t a t e l e U n i t e ale A m e r i c i i . P r i m a este o t e h n i c ă de a u t o s u g e s t i e ,
a c ţ i o n â n d p e a n s a m b l u l s i s t e m u l u i n e u r o - v e g e t a t i v , c u efecte a s u p r a : m u s c u l a t u r i
v a s e l o r s a n g u i n e , i n i m i i , r e s p i r a ţ i e i , o r g a n e l o r a b d o m i n a l e şi a c a p u l u i . D i n această
m e t o d ă d e r i v ă t e h n i c i l e de o p e r a ţ i i fără a n e s t e z i e , a n a ş t e r i l o r fără d u r e r i . M e t o d a
Aplicaţii terapeutice ale gimnasticii medicale 195
J a c o b s o n foloseşte exerciţii m i n u ţ i o a s e c o n d i ţ i o n a t e p r o g r e s i v c i n e s t e z i c ş i t o n i c , î n
v e d e r e a r e l a x ă r i i m u s c u l a r e în p r i n c i p a l . M a i r e c e n t , v o m cita r e l a x a r e a d i n a m i c ă a lui
C a y c e d o , m e t o d a O r l i c ( 7 7 5 ) , e u t o n i a lui G e r d a A l e x a n d e r ( 7 ) , b i o f e e d b a c k - u l , dar ş i
diverse filosofii o r i e n t a l e ( V e d i s m u l , H i n d u i s m u l , B u d i s m u l , Z e n ) , b a z a t e î n special
pe c o n t e m p l a ţ i e şi a u t o s u g e s t i e . M a i c u n o s c u t e sunt e x e r c i ţ i i l e Yoga. A c e s t e a au fost
p r e l u a t e la n o i ca s i m p l e e x e r c i ţ i i , lucru total n e i n t e r e s a n t , m a i ales la copii, d a c ă sunt
lipsite de s u p o r t u l lor m e t a f i z i c .
M A S A J U L R E F L E X Ş l ALTE M E T O D E D E T E R A P I E R E F L E X Ă
Fiind vorba de tehnici de supraspecializare ne v o m mulţumi să cităm câteva:
masajul ţ e s u t u l u i c o n j u n c t i v ( D i c k e sau T e i r i c h - L e u b e ) , m a s a j u l z o n e l o r reflexe (Von
Puttkamer, Kohlrausch), masajul chinezesc, masajul punctelor nervoase (Cornelius,
M e t e r w a l d ) , m a s a j u l plantar. P e n t r u s i s t e m a t i z a r e şi b i b l i o g r a f i e t r i m i t e m la J. B o s s y
(57).
în a c e e a ş i categorie trebuie i n c l u s e : presopunctura, osteopatia, acupunctura şi
electropunctura.
GIMNASTICA RESPIRATORIE
T e h n i c i l e d e r e e d u c a r e r e s p i r a t o r i e sunt i m p o r t a n t e n u n u m a i p e n t r u r e c u p e r a r e a
p a c i e n ţ i l o r cu boli p u l m o n a r e , în s p e c i a l p o s t o p e r a t o r , d a r şi în afecţiunile c a r d i a c e ,
în stările de d i m i n u a r e fizică şi am z i c e că orice p r o g r a m de g i m n a s t i c ă î n c e p e şi se
sfârşeşte p r i n exerciţii r e s p i r a t o r i i .
A m p u t e a s ă s c h e m a t i z ă m a c e a s t ă g i m n a s t i c ă în: exerciţii p o s t u r a l e ( u n e o r i
a c e s t e p o s t u r i sunt i m p u s e d e m e d i c p e n t r u n e c e s i t ă ţ i d e d r e n a j ) , exerciţii l o c a l e sub
c o n t r o l v o l u n t a r ( p a c i e n t u l e x p e r i m e n t e a z ă toate f o r m e l e de respiraţie, la toate n i v e l e l e
- în s p e c i a l cel deficitar -, cu r i t m v a r i a b i l ) , r e î n f o r ţ a r e a m u s c u l a t u r i i r e s p i r a t o r i i
(folosindu-se şi opoziţia k i n e t o t e r a p e u t u l u i , gradată, în funcţie de posibilităţile
p a c i e n t u l u i ) , r e e d u c a r e a c o o r d o n ă r i i r e s p i r a t o r i i , a d a p t a r e a t r e p t a t ă l a efort, m a s a j . î n
c a z u r i l e g r a v e se r e c u r g e la a s i s t e n ţ ă v e n t i l a t o r i e , de la m a s c a de o x i g e n sub p r e s i u n e ,
la plămânul mecanic.
A c e a s t ă g i m n a s t i c ă p r e s u p u n e un c o n t r o l şi o s u p r a v e g h e r e c o n t i n u ă . în afara
e x a m e n e l o r c l i n i c e şi r a d i o l o g i c e se v o r c o n t r o l a p e r i m e t r e l e t o r a c i c e , spirografia şi
e v e n t u a l : d o z a r e a o x i g e n u l u i şi a b i o x i d u l u i de c a r b o n în s â n g e , p H - u l sanguin, p r o b e l e
de efort. A c e s t e d a t e , c o r o b o r a t e cu s t a r e a clinică a p a c i e n t u l u i ne d a u d a t e o b i e c t i v e
a s u p r a valorii r e e d u c ă r i i k i n e t i c e r e s p i r a t o r i i .
GIMNASTICA CORECTOARE
Se a d r e s e a z ă a t i t u d i n i l o r v i c i o a s e şi diformităţilor, t i n z â n d să le î n d r e p t e cu
ajutorul m i ş c ă r i i şi a p o z i ţ i o n ă r i l o r a c t i v e , sau cu ajutorul a d i v e r s e o r t e z e . B i n e î n ţ e l e s
c ă a c e a s t ă g i m n a s t i c ă are ş a n s e d e s u c c e s d a c ă s e a d r e s e a z ă p ă r ţ i l o r m o i (piele,
m u ş c h i , s t r u c t u r i p e r i a r t i c u l a r e ) şi este lipsită de s e n s a t u n c i c â n d a v e m de-a face cu
structuri o s o a s e .
în m a r e , a c e a s t ă g i m n a s t i c ă u r m ă r e ş t e : asuplizarea ţesuturilor, întărirea

muşchilor c a r e s e o p u n d i f o r m i t ă ţ i i ( î n c a z u l s c o l i o z e l o r : m u s c u l a t u r a ş a n ţ u r i l o r
v e r t e b r a l e , d a r şi m u s c u l a t u r a a b d o m i n a l ă şi m u s c u l a t u r a fazică a s p a t e l u i : m a r e l e
d o r s a l , m a r e l e d i n ţ a t , r o m b o i d u l ) , reeducarea posturilor corecte şi întinderea treptată
a e l e m e n t e l o r r e t r a c t a t e , de o b i c e i cu m i j l o a c e o r t e t i c e de e x t e n s i e .
D a t ă fiind i m p o r t a n ţ a ş i r ă s p â n d i r e a acestei f o r m e d e g i m n a s t i c ă , î i î n c h i n ă m
capitolul următor.
Alte forme de gimnastică medicală se adresează aparatului cardio-vascular,
d e z v o l t ă r i i m o t o r i i a c o p i i l o r m i c i , vârstei a treia, e x c e s u l u i p o n d e r a l ( o b e z i t ă ţ i i ) -
sau u n o r a n u m e s p e c i a l i t ă ţ i : o b s t e t r i c ă , u r o l o g i e , c h i r u r g i e a b d o m i n a l ă , o n c o l o g i e , sau
a n u m i t o r b o l n a v i : arşi, h e m o f i l i c i , d i a b e t i c i e t c , c a s ă n u m a i v o r b i m d e r e e d u c a r e a
n e u r o - m o t o r i e , în d i v e r s e afecţiuni n e u r o l o g i c e - c a r e va face o b i e c t u l c a p i t o l e l o r
următoare.
CAPITOLUL 5
GIMNASTICA MEDICALĂ DE CORECTARE

A DEVIAŢIILOR VERTEBRALE
SCOLIOZA
P e n t r u P. S t a g n a r ă şi c o l a b . „Scolioza idiopatică apare ca o boală multi-

factorială, al cărei suport ar fi o maturaţie anormală a sistemului nervos central,
genetic determinat, asociată unui dezechilibru al scheletului axial prin diferenţe de
creştere ale diverselor elemente vertebrale, şi asupra cărora ar acţiona alţi factori,
ca factorii chimici şi neuro-musculari, despre care este greu d& spus dacă sunt cauza
sau consecinţele" (158).
Şi p e n t r u Al. R ă d u l e s c u , s c o l i o z a i d i o p a t i c ă e s t e o b o a l ă , ce se i n s t a l e a z ă pe
un a n u m i t tip c o n s t i t u ţ i o n a l , c a r e are o p r e d i s p o z i ţ i e p a r t i c u l a r ă ( g e n e t i c ă ? ) p e n t r u
forma g r a v ă d e s c o l i o z ă . A c e s t tip este a s t e n i c , c u faciesul alungit, c u t u l b u r ă r i
ţ i r o i d i e n e , cu m e m b r e l e fine; p s i h i c , s u n t firi î n c h i s e , n e s o c i a b i l e , s t u d i o a s e , cu o
p u d o a r e e x a g e r a t ă . La u n e l e t i n e r e s-a c o n s t a t a t d i s p l a z i a irisului, leziuni ale c o r p u l u i
ciliar, s i n e c h i i a n t e r i o a r e , leziuni c a r e a m i n t e s c d e b o a l a M a r f a n ş i p e care P o n s e t t i
le c o n s i d e r a p r o l o g u l o b i e c t i v al u n e i s c o l i o z e în e v o l u ţ i e .
M ă a s o c i e z o b s e r v a ţ i e i lui S t a g n a r ă î n c e e a c e p r i v e ş t e m u l t i t u d i n e a f o r m e l o r
d e s c o l i o z ă , c o m p l e t diferite d e s c o l i o z a i d i o p a t i c ă î n t â l n i t ă î n serviciile d e o r t o p e d i e .
C e l e m a i m u l t e s c o l i o z e , ' f i e ele s t a t i c e , p o s t u r a l e , a n t a l g i c e , c o n g e n i t a l e e t c . n u sunt
e v o l u t i v e . E l e p o t fi m e n ţ i n u t e în l i m i t e r e z o n a b i l e - 1 0 - 2 0 ° - cu s i m p l e m i j l o a c e
k i n e t o t e r a p e u t i c e . î n s ă , a t u n c i c â n d e v o l u e a z ă au o r a p i d i t a t e d e z a r m a n t ă şi eu - cel
p u ţ i n - nu cred că p o t fi t o t d e a u n a o p r i t e nici de tijele H a r r i n g t o n !
B o g d a n o v , într-o foarte v e c h e l u c r a r e a r ă t a c ă 1 5 % d i n t r e copii d e vârstă
ş c o l a r ă p r e z i n t ă o a t i t u d i n e s c o l i o t i c ă , d a r sub 3% fac o s c o l i o z ă a d e v ă r a t ă . S-a
demonstrat experimental, pe om şi pe animale că poziţia vicioasă imobilizată - chiar
6 luni - nu p r o v o a c ă scolioza. C e e a ce nu î n s e a m n ă că nu există s c o l i o z a gondolierilor,
d e e x e m p l u . P e 5 0 0 0 0 d e radiografii e x e c u t a t e î n statul D e l a w a r e , E i s b e r g ( 1 9 5 5 )
î n t â l n e ş t e s c o l i o z e în 1,9%, d a r n u m a i 0 , 5 % p e s t e 2 0 ° . A u t o r i p o l o n e z i î n t â l n e s c la
5 0 0 0 d e copii şcolari 2 , 5 6 % s c o l i o z e , d a r n u m a i 0 , 0 8 % c u curburi p e s t e 30°.
M a i n o u , să c i t ă m d u p ă G. M o l l o n (107) teza lui P h . C l a r i s s e , c a r e , s t u d i i n d
prognosticul evolutiv al scoliozelor găseşte că 6 5 % dintre scoliozele uşoare (10-29°)
nu sunt e v o l u t i v e la p r i m u l lor e x a m e n . T h . F u s t i e r g ă s e ş t e c h i a r că, în c u r s u l evoluţiei
de la 10° la 45°, în 5 7 % din c a z u r i e x i s t ă o p e r i o a d ă de r e m i s i e s p o n t a n ă p r e p u b e r t a r ă

( „ v â r s t a f e r i c i t ă " a scoliozelor, d u p ă S t a g n a r ă ) . Tot d u p ă a c e l a ş i a u t o r (107), P. Klisic
s t u d i a z ă d o u ă g r u p e d e c o p i i , c u v â r s t ă m e d i e d e 1 1 a n i , p r e z e n t â n d s c o l i o z e s u b 25°.
U n a din g r u p e a făcut t r a t a m e n t k i n e t i c corector, alta n u . I n p r i m a g r u p ă s u n t 5 8 %
a m e l i o r a ţ i ş i 3 7 % a g r a v a ţ i , faţă d e 2 8 % ş i 6 4 % î n a d o u a g r u p ă .
M o m e n t u l în care s c o l i o z a i d i o p a t i c ă se a g r a v e a z ă şi î n c e p e să e v o l u e z e este
hotărâtor pentru mijloacele noastre terapeutice. Mărturisesc că am încercat adesea să
d e s c o p ă r o e t i o l o g i e m u l ţ u m i t o a r e : p o s i b i l a c o n t r a c t u r ă a p s o a s u l u i iliac, dezechilibre
în forţa m u s c u l a r ă , c h i a r e v e r s i u n e a u n u i picior, cu r o t a ţ i a c o n s e c u t i v ă la nivelul
şoldului, au făcut obiectul u n o r studii p u b l i c a t e , dar... nu sunt toate a c e s t e a c o n s e c i n ţ e
A c e a s t ă n e c u n o a ş t e r e a n o a s t r ă d e t e r m i n ă şi e ş e c u r i l e n o a s t r e t e r a p e u t i c e .
S e ştie î n c ă din s e c o l u l t r e c u t c ă s c o l i o z a e v o l u e a z ă n e g a t i v n u m a i atât t i m p
cât d u r e a z ă c r e ş t e r e a o s o a s ă . R i s c u l m a r e d e a g r a v a r e s e g ă s e ş t e î n t r e m o m e n t u l
apariţiei s e m n e l o r s e x u a l e s e c u n d a r e şi t e r m i n a r e a creşterii, pe c a r e o a p r e c i e m prir.
s u d a r e a n u c l e u l u i osos al c r e s t e i iliace ( s e m n u l R i s s e r p o z i t i v ) . A c e s t risc este şi mai
m a r e p â n ă l a i n s t a l a r e a u n u i ciclu m e n s t r u a l r e g u l a t .
în a c e a s t ă p e r i o a d ă , în c a r e s u p r a v e g h e r e a m e d i c a l ă t r e b u i e să fie d e o s e b i t de
atentă, deformarea coloanei vertebrale se poate produce rapid. Riscul trebuie raporta:
şi la î n ă l ţ i m e a pe c a r e c o p i l a o m a i are de c â ş t i g a t p â n ă la d e f i n i t i v a r e a creşterii. Vt
t r e b u i d e c i să f a c e m o a p r e c i e r e cât m a i j u s t ă a v â r s t e i o s o a s e (radiografia carpulu:
d u p ă t e h n i c a G r e u l i c h şi P y l e ) şi o r a p o r t a r e a acesteia la c a r a c t e r e l e sexuale secundare,
d u p ă c o t a ţ i a Tanner.
în c a z u l u n o r s c o l i o z e g r a v e , e v o l u t i v e , a v e m d r e p t u l să i n t e r v e n i m şi e n d o c r i i
M i c ş o r a r e a p e r i o a d e i p u b e r t a r e , r e g u l a r i z a r e a ciclului m e n s t r u a l sunt e l e m e n t e foarte
i m p o r t a n t e . A c e s t lucru s e p o a t e face însă n u m a i c u d o u ă c o n d i ţ i i :
- Să e x i s t e m a t u r a ţ i a g o n a d i c ă ( p r e z e n ţ a s e s a m o i d u l u i i n t e r n la p o l i c e , c o t a : : ;
T a n n e r m i n i m u m 3).
- Să e x i s t e o c r e ş t e r e a p r o p i a t ă de c e a p r e v i z i b i l finală.
Un alt s e m n de m a l i g n i t a t e , a s u p r a c ă r u i a a insistat Steindler, este translaţi:
o b i c e i s p r e s t â n g a ) a t o r a c e l u i , a d i c ă d e c o m p e n s a r e a c e l o r d o u ă c u r b u r i . Cu cât
i n e g a l i t a t e a lor e s t e m a i m a r e , c u atât m a i g r a v ă v a f i e v o l u ţ i a s c o l i o z e i .
B i n e î n ţ e l e s , nu am u r m ă r i t aici o p r e z e n t a r e c l i n i c ă a s c o l i o z e i . Am socotit îi
indispensabile aceste noţiuni asupra evoluţiei scoliozei.
K i n e t o t e r a p i a în s c o l i o z e a fost m u l t ă v r e m e cel m a i i m p o r t a n t mijloc ce
luptă şi c o r e c t a r e a a c e s t o r d i f o r m i t ă ţ i . A s t ă z i - fără să ştim m u l t m a i m u l t d<
scolioza idiopatică - avem la î n d e m â n ă metodele de corectare ortopedică (Riesse:
C o t e r e l e t c ) , c o r s e t e l e d e e x t e n s i e ( M i l w a u k e e , L y o n e z ) , t e h n i c a c h i r u r g i c a l ă a lui
Harrington şi Luque. Mai are rost să vorbim despre tratamentul kinetic al scolio/.
R ă s p u n s u l este afirmativ.
T r a t a m e n t u l prin g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă este i n d i c a t în situaţiile u r m ă t o a r e , c
l i m i t e l e sale:
a) P o a t e stabiliza un fond cu p o t e n ţ i a l e v o l u t i v şi să î m p i e d i c e a p a r i ţ i a formelor
i d i o p a t i c e în: a t i t u d i n e a s c o l i o t i c ă , s c o l i o z a p o s t u r a l ă , statică sau c o n g e n i t a l ă .
b) Poate bloca o scolioză idiopatică. Aceasta î n s e a m n ă că p o a t e să
c o m p e n s e z e , să d i m i n u e c u r b u r a p r i n c i p a l ă şi să t r a n s f o r m e astfel o formă evolu;
î n t r - u n a stabilizată, cu r e z u l t a t f u n c ţ i o n a l şi estetic m u l ţ u m i t o r . Dar, ... nu t o t d e a u r . :
c) Ajută u n e i b o l n a v e s u p u s e u n u i t r a t a m e n t o r t o p e d i c să-şi m e n ţ i n ă o bur.i
t o n i c i t a t e m u s c u l a r ă , în s p e c i a l a m u s c u l a t u r i i v e r t e b r a l e şi a t r u n c h i u l u i .
Gimnastica medicală de corectare a deviaţiilor vertebrale 199
d) P r e g ă t e ş t e o s c o l i o z ă i d i o p a t i c ă p e n t r u t r a t a m e n t u l chirurgical. R i d i c ă t o n u s u l
g e n e r a l al b o l n a v u l u i şi c r e ş t e c a p a c i t a t e a şi a m p l i t u d i n e a sa r e s p i r a t o r i e . A s u p l i z e a z ă
coloana vertebrală.
e) F a c e p o s i b i l ă r e c u p e r a r e a f u n c ţ i o n a l ă a b o l n a v e i c a r e a suferit o i n t e r v e n ţ i e
c h i r u r g i c a l ă , o ajută să-şi r e i a un r i t m n o r m a l de viaţă.
D i n p u n c t d e v e d e t e h n i c s u n t d e u r m ă r i t trei o b i e c t i v e i m p o r t a n t e :
1. Asuplizarea coloanei vertebrale. A c e a s t ă a s u p l i z a r e t r e b u i e u r m ă r i t ă atât în
p l a n frontal şi sagital, cât şi în d e r o t a r e a c o r p u r i l o r v e r t e b r a l e .
Vom e n u m e r a aici: masajul, kineziterapia analitică, elongaţia vertebrală,
m o b i l i z a r e a e l e m e n t e l o r g i b o z i t ă ţ i i . A s u p l i z a r e a are loc p r i n exerciţii c l a s i c e , dar şi
p r i n m a n e v r e p a s i v e c u ajutorul m a n u a l a l k i n e t o t e r a p e u t u l u i . G i m n a s t i c a r e s p i r a t o r i e
p o a t e fi de folos.
2. întărirea musculaturii. Aceste exerciţii privesc musculatura şanţurilor
vertebrale, musculatura trunchiului, dar şi musculatura abdominală. Ca în toate
exerciţiile folosite în tratamentul scoliozelor, acestea sunt simetrice şi mai ales
a s i m e t r i c e , î n c a r e s e l u c r e a z ă m a i a l e s p e n t r u t o n i f i e r e a m u s c u l a t u r i i deficitare. î n
m o d a j u t ă t o r se f o l o s e s c şi s t i m u l ă r i e l e c t r i c e ale m u s c u l a t u r i i p a r a v e r t e b r a l e a
convexităţii c u r b u r i i s c o l i o t i c e . Alţii p r e f e r ă ca a c e a s t ă s t i m u l a r e să aibă loc la d i s t a n ţ ă
d e c o l o a n ă , p e n t r u efecte m a i g l o b a l e .
Stimularea electrică se face - d u p ă P. Sibilla - t i m p de 15 ş e d i n ţ e ( u n a pe zi)
a câte 20 de m i n u t e , cu o f r e c v e n ţ ă de 10 s t i m u l ă r i pe m i n u t . Se foloseşte un c u r e n t
slab ( 1 - 2 m A ) faradic.
î n t ă r i r e a m u s c u l a t u r i i este strict n e c e s a r ă î n c a z u l î n c a r e p a c i e n t a p o a r t ă u n
c o r s e t o r t o p e d i c , în p r e g ă t i r e a p e n t r u o p e r a ţ i e , cât şi în t r a t a m e n t u l p o s t o p e r a t o r .
3. Reeducarea posturală se face c o n ş t i e n t i z â n d efectele cu ajutorul oglinzilor.
Ea se face în p o z i ţ i e ş e z â n d şi în o r t o s t a t i s m şi c u p r i n d e :
- S t i m u l ă r i m a n u a l e , facilitând p e r c e p ţ i a r e d u c e r i i c u r b u r i l o r şi gibozităţii.
- M e n ţ i n e r e a p o s t u r i l o r î m p o t r i v a unei r e z i s t e n ţ e .
- D e z v o l t a r e a r e a c ţ i i l o r de e c h i l i b r u .
- M e n ţ i n e r e a a t i t u d i n i i corijate în c u r s u l d e p l a s ă r i l o r .
- Transferul a c e s t e i r e e d u c ă r i în v i a ţ a de t o a t e zilele.
Kinetoterapia poate pretinde să influenţeze consecinţe, dar nu să elimine cauza.
I m p o r t a n t e s t e de a s e m e n e a să o b ţ i n e m o h i p e r e x t e n s i e a c o l o a n e i v e r t e b r a l e .
Pe o c o l o a n ă cifotică nu se va p u t e a n i c i o d a t ă s t ă p â n i p r o a s t a e v o l u ţ i e a c o l o a n e i
d o r s a l e . N u m a i p e a c e l e c o l o a n e l a c a r e s-a r e u ş i t s ă s e f o r m e z e u n s p a t e p l a n s e
p o a t e o b ţ i n e c o m p e n s a r e a ş i stabilizarea.
Ş i a c u m a , iată, p e n t r u e x e m p l i f i c a r e , u n p r o g r a m d e g i m n a s t i c ă clasică:
în partea introductivă:
1. Mers pc vârfuri cu extensia coloanei vertebrale, ridicarea braţelor deasupra capului, tensiuni
la fiecare al doilea pas.
2. Mers în echilibru pc bârna băncii suedeze, cu portul unui sac dc nisip dc câteva kilograme (în
funcţie de gradul dezvoltării şi dc antrenament) pc creştetul capului.
3. Mişcări dc flexie laterală a trunchiului, cu tensiuni. Această mişcare sc va face dc partea
convexităţii.
Ca şi pentru alte mişcări asimetrice, din partea fundamentală, membrul inferior dc aceeaşi parte,
sau opus poate fi: flectat, abdus, sau extins - înainte, lateral sau înapoi după cum vrem să obţinem
o compensare lombară, o întindere a psoasului iliac, o stabilizare sau o corectare a coloanei vertebrale
lombare.
în partea fundamentală:
4. Mâna dreaptă aşezată pc partea laterală a toracelui (dc partea gibozităţii). Mâna stângă ridicată
deasupra capului. Tensiuni laterale la dreapta (Fig. 87, a).
C o r e c t a r e a u n e i s c o l i o z e l o m b a r e , d e c i , s e p o a t e face p r i n 2 p o z i ţ i i , î n c a r e
m i ş c ă r i l e d e l a t e r a l i t a t e l a a c e s t n i v e l îşi a u u n m a x i m u m d e a m p l i t u d i n e :
- fie î n p o z i ţ i e p e g e n u n c h i r e d r e s a t , c â n d c o l o a n a e s t e l o r d o z a t ă ;
- fie în poziţie c v a d r u p e d ă j o a s ă (sprijin pe p a l m e , braţele întinse, spate lung),
când coloana este cifozată.
C u m coloana lombară este a p r o a p e totdeauna lordozată, se va adopta desigur
p r i m u l fel d e l u c r u .
lată şi un program dc exerciţii pentru o scolioză lombară lordozată:

1. Pc genunchi redresat, mâinile pc şolduri, îndoirea trunchiului lateral, în sensul corectării
scoliozei.
2. Aceeaşi poziţie, cu genunchiul stâng avansat (scolioză dreaptă).
3. Aceeaşi poziţie cu mers pc genunchi, înclinare la stânga, dc fiecare dată când avansează
membrul inferior stâng.
4. Aceeaşi poziţie cu extensia membrului inferior drept.
5. Mers pc genunchi, trunchi redresat, cu înclinări laterale spre stânga la fiecare doi paşi, atunci
când genunchiul stâng sc găseşte înainte.
In cazul în care c o l o a n a l o m b a r ă este sau p o a t e să d e v i n ă cifotică, se foloseşte

poziţia cvadrupedă joasă. D ă m , spre exemplu, următoarele exerciţii:
6. Pc genunchi mâinile mult întinse înainte. Ridicarea membrului inferior drept (întinderea
psoasului-iliac).
7. Aceeaşi. înaintare prin alunecarea braţelor pc podea şi deplasarea foarte mică a genunchilor
8. Aceeaşi. îndoirea trunchiului lateral stânga.
9. Mers pc genunchi în patru labe 1-2; la 3-4 întinderea braţelor mult spre stânga; două arcuiri
10. Braţul stâng întins, sprijinit pc cot, braţul drept sprijinit lângă corp. Membrul inferior drept
extins, rotat în afară.
11. Aceeaşi, cu mâinile sprijinite pc ultima bară a spalierului (fig. 88, 89).
Fig. S8 - Mers cvadrupedic pe genunchi a) - redresat; b) - foarte joasă. Extensia membrului

inferior arc rolul dc a întinde psoasul iliac. Această extensie nu trebuie să accentueze curbura
lombară, decât la început.
Metoda are maximum de eficacitate în scolioza de debut, cu o curburi

p r e d o m i n a n t l o m b a r ă , cu o c u r b u r ă d o r s a l ă m a i m i c ă şi nesimetrică, eventual . I
translaţie laterală a trunchiului.
P e n t r u cei c a r e au v ă z u t r e z u l t a t e l e în Institutele s p e c i a l i z a t e , a c e s t e a au coriştii
o surpriză. Se pot obţine mari corecţii, ceea ce nu î n s e a m n ă că aceste rezultate -.
păstrează.
Fig. 89 - Poziţiile cvadrupediei: a) - foarte joasă, pc palme; b) - joasă,

pc coate; c) - în patru labe; cl) - semi-redresat; e) - în genunchi.
METODA FRANCOISE MEZIERES
Metoda Francoise Mezieres, pleacă de la convingerea că trebuie corectate

l o r d o z a l o m b a r ă şi c e r v i c a l ă , r e s p e c t i v ; r e t r a c ţ i a p s o a s u l u i iliac şi a d i a f r a g m u l u i
pentru p r i m a şi a t r a p e z u l u i şi a l u n g u l u i gâtului p e n t r u cea de a d o u a . B a z a t e r a p e u t i c ă
stă în î n t i n d e r e a m u s c u l a t u r i i p o s t e r i o a r e şi a rotatorilor, p r i n lucru g l o b a l , în m a r e
măsură izometric.
M E T O D A KABAT
M e t o d a K a b a t c o m p o r t ă m a i a l e s rotaţii ale t r u n c h i u l u i e x e c u t a t e p e d i a g o n a l e
şi s u b r e z i s t e n ţ ă . E x e r c i ţ i i l e se fac în p o z i ţ i e de d e c u b i t lateral sau în p o z i ţ i e ş e z â n d .
Dă rezultate foarte b u n e în scoliozele incipiente, constituind t o t o d a t ă un mijloc excelent
de t o n i f i c a r e a m u s c u l a t u r i i s p a t e l u i .
M e t o d a este însă greu de r e c o m a n d a t , pe de o p a r t e fiindcă c e r e un efort
deosebit din p a r t e a k i n e t o t e r a p e u t u l u i (este vorba de c o p i l e de 11-15 ani şi de p u t e r n i c a
m u s c u l a t u r ă a t r u n c h i u l u i ) , iar pe de altă p a r t e fiindcă c e r e c u n o ş t i n ţ e d e o s e b i t e d i n
p a r t e a celui c a r e o p r a c t i c ă .
C o r s e t u l o r t o p e d i c . A s t ă z i , î n faţa u n e i s c o l i o z e c a r e s e d e g r a d e a z ă , n u m a i
a v e m v o i e s ă n e l i m i t ă m l a k i n e t o t e r a p i e . Vom p r e s c r i s e u n c o r s e t d e e l o n g a ţ i e
v e r t e b r a l ă , pe c a r e t â n ă r a să-1 p o a r t e tot t i m p u l , şi n o a p t e a , în afara c e r i n ţ e l o r de
igienă şi a ş e d i n ţ e l o r de t r a t a m e n t fizical. Se p r e s c r i u corset M i l w a u k e e , corset Lyonez,
sau B o s t o n , M a g u e l o n e , B e r c k etc.
Să m a i c i t ă m C o r s e t u l a d e z i v S t a n i s l a s M a j o c h , c a r e p r e s u p u n e şi 30/40 de
m i n u t e pe zi de reeducare posturalâ, şi
O r t e z a e l a s t i c ă cu 3 v a l v e C h . P i c a u l t şi G. D i a n a ( 1 9 7 6 ) c a r e se a d r e s e a z ă
scoliozei lombare de debut (sub 20°).
Este evident că tratamentul kinetic nu poate să realizeze în scolioza idiopatică
c e e a ce p o a t e să facă t r a t a m e n t u l o r t o p e d i c şi cu atât m a i m u l t cel c h i r u r g i c a l , d a r nici
u n u l d i n t r e a c e s t e a n u s e p o a t e d i s p e n s a d e ajutorul g i m n a s t i c i i .
P e n t r u cei c a r e c o n d u c t r a t a m e n t u l k i n e t i c a l s c o l i o z e l o r , i m p o r t a n t e s t e :
- Să c u n o a s c ă limitele a c e s t u i t r a t a m e n t .
- Să c u n o a s c ă m o m e n t u l în c a r e t r e b u i e să î n c e t e z e „a s p e r a " şi să a p e l e z e la
mijloace mai puternice.
- Să c u n o a s c ă tipul p s i h o - s o m a t i c al c o p i l e i cu c a r e are de-a face şi să-şi
p r o p u n ă s c o p u r i î n funcţie d e p o s i b i l i t ă ţ i .
R e u ş i m s ă s t a b i l i z ă m s c o l i o z a a t u n c i c â n d există u n o r g a n i s m s ă n ă t o s , c â n d
există o p r e d i s p o z i ţ i e p e n t r u m i ş c a r e şi p l ă c e r e a de a o face, c â n d există d i s c i p l i n a de
a e x e c u t a c o n ş t i i n c i o s p r o g r a m u l şi de a r e p e t a zilnic a c a s ă p a r t e a f u n d a m e n t a l ă , c â n d
o r g a n i s m u l e s t e ajutat d e r e p a u s , viaţă o r d o n a t ă , e v e n t u a l d e m e d i c a ţ i e t o n i f i a n t ă ,
c â n d p u b e r t a t e a s e i n s t a l e a z ă n o r m a l ş i e s t e ajutată s ă e v o l u e z e n o r m a l .
Nu r e u ş i m , c â n d a v e m de a face cu un c o p i l dificil, n e r e z i s t e n t , răsfăţat, l e n e ş
- c a r a c t e r i a l sau o r g a n i c -, indiferent, sau a t u n c i c â n d , p e n t r u m o t i v e n e c u n o s c u t e în
p r e z e n t , nici cel m a i b u n corset, nici c e a m a i p u t e r n i c ă tijă H a r r i n g t o n n u r e u ş e s c s ă
oprească inexorabilul drum spre prăbuşire.
Iată câteva principii pe care le-am r e c o m a n d a t în tratamentul kinetic al
scoliozelor:
1 . O r i c e s c o l i o z ă care u r m e a z ă u n t r a t a m e n t k i n e t i c t r e b u i e v ă z u t ă d e c ă t r e
m e d i c u l s p e c i a l i s t cel p u ţ i n o d a t ă pe lună.
2 . P ă r i n ţ i i u n e i astfel d e c o p i l e t r e b u i e avizaţi a s u p r a g r a v e l o r c o n s e c i n ţ e ale
afecţiunii.
3. La p r i m u l s e m n al d e c o m p e n s ă r i i să a p e l ă m la m i j l o a c e m a j o r e (corset,
chirurgie).
4 . D a c ă există cifoză ş i n u are t e n d i n ţ e l a r e d u c e r e , d a c ă sunt p r e z e n t e t u l b u r ă r i
hormonale, care nu par să se normalizeze, se recomandă intervenţia chirurgicală.
5. în f o r m a r e a şi d e c o m p e n s a r e a u n e i s c o l i o z e , un p s o a s - iliac c o n t r a c t a t sau
r e t r a c t a t p o a t e j u c a u n rol i m p o r t a n t .
T r a t a m e n t u l k i n e t i c a l s c o l i o z e l o r r ă m â n e u n mijloc i m p o r t a n t , dar e l n u p o a t e
fi a c c e p t a t d e c â t ca o r e s u r s ă a î n t r e g u l u i a r s e n a l t e r a p e u t i c . I m o b i l i s m u l c o n c e p t u a l
în a t o t p u t e r n i c i a sa este tot atât de d ă u n ă t o r , ca şi t e n d i n ţ a de a o p e r a o r i c e fel de
s c o l i o z ă , în ideea că v a l o a r e a tijei e s t e cu atât m a i m a r e , cu cât i n t e r v e n i m mai
p r e c o c e . V a l o a r e a sa este d e p e n d e n t ă de a p r e c i e r e a e x a c t ă a m o m e n t u l u i în c a r e acest
m o d d e t r a t a m e n t n u n u m a i c ă n u m a i e s t e folositor, dar î n c e p e s ă d e v i n ă d ă u n ă t o r .
A c e s t m o m e n t p o a t e s ă f i e l a p r i m a vizită sau n i c i o d a t ă .
CIFOZELE
C i f o z e l e sunt d e f i c i e n ţ e fizice d e o s e b i t de f r e c v e n t e , m a i ales la a d o l e s c e n ţ i :

p r i n fixarea lor, d e p ă ş e s c n e a j u n s u l estetic şi c a p ă t ă un p r o g n o s t i c serios în c e e a ce
p r i v e ş t e p a t o l o g i a v i i t o a r e a c o l o a n e i . C e l e m a i m u l t e cifoze sunt atitudini v i c i o a s e
d a t o r a t e h i p o t o n i e i m u s c u l a t u r i i de susţinere a c o l o a n e i v e r t e b r a l e , dar şi a m u s c u l a t u r i i
a b d o m i n a l e . A c e s t e a s e î n t â l n e s c a d e s e a î n s o ţ i n d p i c i o a r e l e p l a t e ale p u b e r t ă ţ i i , f i e î n
c a d r u l h i p o t o n i e i m u s c u l a r e g e n e r a l e , f i e c a o c o m p e n s a ţ i e statică.
Pe acest fond sau i n d e p e n d e n t , la p u b e r t a t e , se p o a t e instala o epifizita vertebrală
( b o a l a S c h e u e r m a n n ) , cu sau fără h e r n i e r i ale discurilor intervertebrale, pe s u b b u r e l e t u l
m a r g i n a l , sau c h i a r î n s p o n g i o a s a c o r p u r i l o r v e r t e b r a l e ( n o d u l i S c h m o r l ) . L a a t i t u d i n e a
vicioasă se adaugă a c u m : dureri, senzaţie de oboseală care obligă tânărul să se culce
frecvent, m o d i f i c ă r i l e r a d i o l o g i c e c a r a c t e r i s t i c e .
Dintre multiplele forme de cifoze existente, fie ele organice (gibozitatea
M o r b u l u i P o t t , s p o n d i l i t a a n c h i l o p o i e t i c ă e t c ) , f i e f u n c ţ i o n a l e (cifoza m i o p i l o r , cifoza
profesională, insuficienţa v e r t e b r a l ă - D u c h e n n e - a tinerelor fete, a p ă r u t ă d i n p u d o a r e a
d i s i m u l ă r i i a p a r i ţ i e i s â n i l o r e t c ) ; t r e b u i e s ă a m i n t i m ş i cifoza p e r s o a n e l o r î n v â r s t ă -
c a s ă n u s p u n e m senilă.
C i f o z a celei d e a treia v â r s t e e s t e d e o b i c e i f u n c ţ i o n a l ă . E a î n c e p e p r i n
slăbirea aparatului m u s c u l o - l i g a m e n t a r de susţinere, d a r c u r â n d apar fibrozări şi retracţii.
M a i târziu, în formele g r a v e , r a d i o g r a f i a va d e c e l a e l e m e n t e o s t e o p o r o t i c e (osteoporoza
senilă) şi c h i a r osteomalacice, c e e a ce p r e s u p u n e t u l b u r ă r i ale h o m e o s t a z i e i ( c a l c i u
şi fosfor) şi ale m e t a b o l i s m u l u i ( c a r e n ţ i a l ) .
Kinoterapia a r e în cifoze o largă a p l i c a r e . Ea u r m ă r e ş t e , în m a r e :
• C o r e c t a r e a a t i t u d i n i i , sau d i m i n u a r e a d i f o r m i t ă ţ i i ( d a c ă este p o s i b i l ) . A c e a s t a
c u p r i n d e , l a r â n d u l său: c o n ş t i e n t i z a r e a d e f e c t u l u i , d e p r i n d e r e a u n e i a t i t u d i n i c o r e c t e ,
p l e c â n d de la poziţionări s i m p l e (decubit ventral, şezând, pentru a ajunge la o r t o s t a t i s m ) .
Tot aici v a t r e b u i s ă s i t u ă m r e e d u c a r e a p o s t u r a l ă , c e e a c e p r e s u p u n e ş i a m e l i o r a r e a
reacţiilor posturale, reeducarea reacţiilor de echilibru. întărirea reacţiilor de redresare.
• Asuplizarea coloanei vertebrale dorsale - mărirea amplitudinii articulaţiilor,
ca şi
• C r e ş t e r e a forţei m u s c u l a r e a m u s c u l a t u r i i ş a n ţ u r i l o r v e r t e b r a l e şi a s p a t e l u i ,
este b i n e să î n c e a p ă n u m a i d u p ă ce a fost p o r n i t p r i m u l d e z i d e r a t , al c o r e c ţ i e i ( m ă c a r
în intenţie posturală).
• G i m n a s t i c a r e s p i r a t o r i e face p a r t e d i n p r o g r a m , c h i a r d a c ă n u e x i s t ă deficit
respirator. Creşterea capacităţii p u l m o n a r e de ventilaţie presupune extensia coloanei.
Iată câteva exerciţii specifice, mai frecvent prescrise şi care vor fi alese conform legilor dc
gradare şi progresiunc a efortului:
1. Mers pc vârfuri, cu ridicarea în sus a braţelor, sau cu un baston între spate şi braţe (Fig. 90, a).
2. Ridicări ale braţelor în sus sau în abducţie, cu tensiuni (combinate cu „arc mic").
3. Mers pc bara băncii suedeze, cu o greutate pc cap şi controlul rectitudinii spatelui.
4. Flotări.
5. Din culcat pc spate, ridicări ale membrelor inferioare şi ale trunchiului (spatele drept) - (Fig.
90, /)). Acest exerciţiu arc rolul tonificrii musculaturii abdominale.
6. Folosirea cxtcnsorului cu arcuri, ţinut în faţă - braţele întinse -, sau în spate.
7. Culcat pe burtă în faţa spalierului sau în patru labe ghemuit, prinderea barelor dc jos ale
spalierului, din cc în cc mai sus şi tensiuni (Fig. 90, c).
8. Exerciţii dc extensie a coloanei din: culcat pc burtă, în genunchi, sau în picioare, cu: bastoane,
haltere, minge medicinală.
Pentru ca acţiunea corectoare a cifozei dorsale să fie mai eficace şi să nu sc însoţească dc o
accentuare compensatorie a lordozei sunt dc recomandat exerciţiile care sc fac cu şoldurile flcctatc. în
această poziţie bazinul este rcclinat posterior, psoaşii-iliaci sunt relaxaţi şi lordoza este redusă, chiar când
sc face extensia forţată a coloanei dorsale.
9. Exerciţii dc extensie a coloanei în poziţie şezândă.
10. în genunchi, pc patru labe. sprijinul pc membrele superioare sc face pc coate, în poziţie joasă.
Mers cu tensiuni la fiecare 2-3 paşi.
11. Atârnat la spalier, braţele depărtate, şoldurile flcctatc (Fig. 90, ci).
Fig. 90 - Kinetoterapie în cifoze.
A c e s t e exerciţii s e e x e c u t ă î n c a d r u l u n e i „ l e c ţ i i d e g i m n a s t i c ă " , c u exerciţii d e

încălzire şi relaxare, de trei ori pe s ă p t ă m â n ă , dar este n e c e s a r ca p r o g r a m u l fundamental
- 5 - 6 exerciţii, în c o n f o r m i t a t e cu g r a d u l de d e z v o l t a r e şi de a n t r e n a m e n t al individului
- să fie r e p e t a t zilnic, de 1-2 ori.
Există şi n u m e r o a s e metode, concepţii, particulare. Bineînţeles că pentru
F r a n c o i s e M e z i e r e s tot l o r d o z a l o m b a r ă şi c e r v i c a l ă e s t e c a u z a p r i m a r ă şi tot în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e t r e b u i e a c ţ i o n a t . î n a c e s t e s e n s , î n t i n d e r e a i s c h i o - g a m b i e r i l o r , astfel
î n c â t să nu se a c c e n t u e z e l o r d o z a şi să nu se p r o d u c ă un p i c i o r e c h i n , e s t e un lucru
esenţial (Fig. 91).
Metoda Kabat îşi a r e şi ea p r o g r a m u l său p e n t r u cifoză. Nu am p u t e a s p u n e
c e m ă s u r ă i n t e r v i n e aici f a c i l i t a r e a p r o p r i o c e p t i v ă , d a r sigur, lucru s u b rezis
m a x i m ă p r o d u c e o fortificare a m u s c u l a t u r i i s p a t e l u i . E x e r c i ţ i i l e se fac m a i a l o
poziţie şezândă şi în genunchi. Ele cuprind:
- Stimulări, cu aplicarea dc rezistenţă la mişcarea contrarie comandată: pc frunte, pc |

posterioară a craniului sau pc părţile laterale.
- Presiune manuală dc sus în jos pc creştetul capului. Pacientul trebuie să-şi menţină spate .
drept (Fig. 92, a).
- Stimularea centurilor scapularc pc diagonale, apoi a cuplului scapulo-pclvin.
Opoziţie pc faţa posterioară a craniului, până cc pacientul se ridică dc pc bancă. E
(Fig. 92, b).
E p i f i z i t a v e r t e b r a l ă . D a c ă a c e a s t ă b o a l ă a a d o l e s c e n ţ e i este c o n f i r m a t ă rad
logic, se i m p u n e un regim de cruţare, mărirea numărului orelor de odihnă (pe un rr
t a r e , î n l o c u i n d s o m i e r a sau a r c u r i l e c u u n p l a n t a r e d e l e m n , p e s t e c a r e s e aş.
saltea n u p r e a g r o a s ă ) . S e v a r e c o m a n d a d e a s e m e n e a u n t r a t a m e n t tonifiant: v i t a m i r s
săruri m i n e r a l e şi o a l i m e n t a ţ i e b o g a t ă în p r o t e i n e ; v i a ţ ă în aer liber, cură h e l i o m a r . - J .
Fig. 91 - Tehnica Mezieres - întinderea

ischio-gambierilor. Cu ajutorul pi
ciorului k i n c t o t e r a p c u t a anulează lor-
doza, iar cu mâna întinde tricepsul sural
şi anulează flexia genunchiului (după
Efther şi Prau, 58).
sport ( î n o t - c r a w l , volei, b a s c h e t , g i m n a s t i c ă , s c r i m ă ) . Prin e d u c a r e p e r s e v e r e n t ă , s e v a

i m p u n e m e n ţ i n e r e a unei posturi c o r e c t e . S e v o r c o r e c t a t u l b u r ă r i l e d e statică, î n special
susţinerea corectă a picioarelor plate.
a b
Fig. 92 Metoda Kahat în cifoze (după Efther şi Prau, 58).
Se va p r e s c r i e - din p u n c t de v e d e r e m e d i c a l - masaj al m u s c u l a t u r i i s p a t e l u i ,
r a z e infraroşii, g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă . A c e a s t a din u r m ă v a a v e a u n c a r a c t e r u ş o r î n
faza a c u t ă , d u r e r o a s ă , c a m a i a p o i s ă u r m e z e c a r a c t e r i s t i c i l e d e m a i s u s .
Cu s c o p u l c a l m ă r i i durerilor, p r e v e n i r i i a c c e n t u ă r i i cifozei, d a r şi a î n c e r c ă r i i
de c o r e c t a r e a a c e s t e i a se va p r e s c r i e un c o r s e t o r t o p e d i c .
Cifozele senile t r e b u i e să suporte aceleaşi prescripţii, inclusiv corsetul o r t o p e d i c ,
atunci când cifoza se accentuează. Poate în plus, va fi necesar un tratament
m e d i c a m e n t o s al o s t e o p o r o z e i sau al o s t e o m a l a c i e i . M a i i m p o r t a n t însă este un e x a m e n
c l i n i c ş i d e l a b o r a t o r r i g u r o s , care s ă p u n ă î n e v i d e n ţ ă e v e n t u a l e l e t a r e o r g a n i c e
(tulburări de absorbţie, de excreţie, dezechilibre hormonale, fenomene de scleroză
etc).
Despre posibilităţile de corectare pe care unele aparate ortopedice - tip
G r a d e h a l t e r - , c u t r a c ţ i u n e p e u m e r i , c u a p ă s a r e p e stern, le-ar a v e a n e e x p r i m ă m
îndoieli. Oricât ar fi c r e z u t în ele p r o m o t o r i i o r t o p e d i e i , oricât de c o r e c t ar fi e x e c u t a t e ,
este g r e u de c r e z u t că ele p o t să aibă a c e s t rol şi în acelaşi t i m p să lase o libertate
suficientă p e n t r u a c t i v i t a t e a d e t o a t e zilele. U n efect m a i b u n î l a u c o r s e t e l e care
e x e c u t ă o e l o n g a ţ i e ( M i l w a u k e e , L y o n e z e t c ) , deşi, tinerii d i n zilele n o a s t r e , f i e ele
fete, a c c e p t ă g r e u a c e s t e m i j l o a c e , o r i c â t d e c o n ş t i e n ţ i a r f i d e u r m ă r i . I n c e e a c e
p r i v e ş t e pe cei b ă t r â n i , c o r s e t u l t r e b u i e foarte b i n e a d a p t a t şi să-şi î n d e p l i n e a s c ă
î n t r - a d e v ă r r o l u l , m ă c a r î n c e e a c e p r i v e ş t e u ş u r a r e a durerilor.
I m o b i l i z a r e a g i p s a t ă e s t e u n e o r i n e c e s a r ă : a t u n c i c â n d există leziuni o r g a n i c e
- epifizită, c u n e i f o r m i z a r e a v e r t e b r e l o r p r i n o s t e o m a l a c i e . R e c o m a n d ă m p r o c e d e u l
S t a g n a r ă p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a a c e s t o r c o r s e t e , p r i n acest p r o c e d e u u r m ă r i n d u - s e şi o
c o r e c ţ i e a cifozei (158). I m o b i l i z a r e a g i p s a t ă ar trebui să fie p u r t a t ă p â n ă la v i n d e c a r e a
leziunilor, a p r e c i a t e r a d i o l o g i e C u m a c e a s t ă v i n d e c a r e s e p r o d u c e c a m î n 8 - 1 2 luni.
ne v o m m u l ţ u m i şi cu j u m ă t a t e a a c e s t u i interval, s c h i m b â n d gipsul o d a t ă - de două
ori ş i u r m ă r i n d m a i ales d i s p a r i ţ i a e l e m e n t u l u i d u r e r e .
In sfârşit, să nu u i t ă m că t r a t a m e n t u l unei cifoze ( f u n c ţ i o n a l e ) c o m p o r t ă în m o d
o b l i g a t o r i u u n e x a m e n o f t a l m o l o g i e ş i c o r e c t a r e a e v e n t u a l e l o r d e f i c i e n ţ e d e vedere.
CAPITOLUL 6
REEDUCAREA NEURO-MOTORIE
Metode analitice
METODA KENNY
Sora E l e o n o r Kenny, k i n e t o t e r a p e u t de origine australiană, şi-a desăvârşit m e t o d a

sa în al cincilea d e c e n i u în S.U.A., u n d e prin grija p r e ş e d i n t e l u i R o o s v e l t i s-a construit
un Institut în M i n n e s o t a , r e p r o d u s apoi în m u l t e ţări e u r o p e n e . Ea i n t r o d u c e în
t r a t a m e n t u l p a r a l i z i e i infantile - p o l i o m i e l i t e i - o m e t o d ă r e v o l u ţ i o n a r ă , b a z a t ă pe o
c o n c e p ţ i e cu totul o r i g i n a l ă a s u p r a acestei boli. în 1949, dr. J o h n F. P o h l c o n t r i b u i e
la f u n d a m e n t a r e a t e o r e t i c ă a m e t o d e i , p u b l i c â n d î m p r e u n ă cu sora K e n n y „ The Kenny s
Concept of Infantile Paralysis". Citatele noastre din acest capitol sunt culese în
î n t r e g i m e d i n a c e a s t ă l u c r a r e (124).
FUNDAMENTARE TEORETICĂ
C o n c e p ţ i a „ c l a s i c ă " a s u p r a paraliziei infantile, b a z a t ă p e c o n s i d e r a ţ i i m a i ales
anatomopatologice, poate fi rezumată după cum urmează:
1. M u ş c h i i afectaţi ( p a r a l i z a ţ i ) sunt h i p o t o n i şi flasci ( a t â r n ă ca un h a m a c între
p u n c t e l e lor d e i n s e r ţ i e ) .
2. Lipsa posibilităţii de contracţie a m u ş c h i u l u i (paralizia) este datorată
d i s t r u g e r i i c e l u l e l o r m o t o r i i r e s p e c t i v e din c o a r n e l e a n t e r i o a r e ale m ă d u v e i s p i n ă r i i ,
fapt d o v e d i t de p r e z e n ţ a e l e c t r o n o m i c r o s c o p i c ă a virusului p o l i o m i e l i t i c în alpha-
neuron.
3. P a c i e n t u l p ă s t r e a z ă p o s i b i l i t a t e a n o r m a l ă de c o n t r a c ţ i e a t u t u r o r m u ş c h i l o r
neinteresaţi.
4. O r i c e r e l u a r e a c o n t r a c t i l i t ă ţ i i m u ş c h i l o r p a r a l i z a ţ i este cu totul s p o n t a n ă şi
e a i m p l i c ă v i n d e c a r e a c e l u l e l o r l e z a t e din m ă d u v a s p i n ă r i i ' .
5 . M u ş c h i i a n t a g o n i ş t i , n e a f e c t a ţ i , p o s e d ă u n t o n u s c r e s c u t , din care r e z u l t ă
s c u r t a r e a lor.
* Aici autorii exagerează. Concepţia clasică nu susţine vindecarea celulelor motorii, ci retragerea
fenomenelor supraadăugatc: edem. stază sanguină etc.
6. Diformităţile reprezintă dezechilibrul acestui tonus muscular, tonusul

m u ş c h i l o r n o r m a l i d e p ă ş i n d t o n u s u l slăbit a l a n t a g o n i ş t i l o r p a r a l i z a ţ i .
7. î n c o r d a r e a nu este o c a r a c t e r i s t i c ă a bolii.
8. S p a s m u l m u s c u l a r nu este e x p l i c a t .
In opoziţie cu această concepţie, Pohl şi K e n n y enunţă:
1. M u ş c h i i afectaţi de b o a l ă sunt d u r e r o ş i , h i p e n r i t a b i l i şi în spasm*.
2 . M u ş c h i i flasci, care par p a r a l i z a ţ i , sunt d e s e o r i n o r m a l i . L i p s a posibilităţi:
lor de c o n t r a c ţ i e este d a t o r a t ă disocierii controlului pe c a r e s i s t e m u l n e r v o s îl exercită
a s u p r a funcţiei lor.
3. C o n t r a c ţ i a v o l u n t a r ă a m u ş c h i l o r a b s e n ţ i f u n c ţ i o n a l p o a t e să r e v i n ă n u m a :
după cedarea spasmului antagoniştilor, când, cu încetul, se restabileşte continuitatea
fiziologică a c o n d u c e r i i n e r v o a s e î n a p o i c ă t r e m u ş c h i .
4. Paralizia d a t o r a t ă morţii celulei n e r v o a s e din c o a r n e l e a n t e r i o a r e este posibilă,
d a r nu este o c o n d i ţ i e o b i ş n u i t ă . A c e a s t ă p r e s u p u s ă s l ă b i c i u n e este d a t o r a t ă s p a s m u l u :
şi n e f u n c ţ i o n ă r i i m u ş c h i l o r a n t a g o n i ş t i c e l o r în s p a s m , d i s o c i a ţ i .
5. în cazurile netratate se adaugă cu timpul incoordonarea musculară.
6. D i f o r m i t ă ţ i l e nu t r e b u i e să a p a r ă . A c e s t e a r e z u l t ă din folosirea vechilor
metode de tratament, care neglijează spasmul muscular.
Pe scurt - s p u n e P o h l - d e s c o p e r i r e a d-rei K e n n y c o n s t ă în a c e e a că în paraliz:_
infantilă t u l b u r a r e a funcţiei s i s t e m u l u i n e r v o s este m u l t m a i i m p o r t a n t ă d e c â t leziunea
arhitecturală.
CARACTERELE SINDROMULUI CLINIC

în a c e a s t ă c o n c e p ţ i e , s i n d r o m u l c l i n i c al p a r a l i z i e i infantile se caracteri/
prin:
1. Spasmul muscular. A c e s t a este cel m a i p r e c o c e s e m n al bolii. Muşchiu
interesat (antagonistul celui considerat lezat în c o n c e p ţ i a clasică) este dure:
h i p e r t o n i e , h i p e r i r i t a b i l , s p a s m u l fiind o c o n d i ţ i e i n v o l u n t a r ă a m u ş c h i u l u i de a -.
c o n t r a c t a şi s c u r t a . S p a s m u l p o a t e să i n t e r e s e z e o r i c e m u ş c h i striat al c o r p u l u i . De>
a p a r e în m o d p r e d o m i n a n t în m u ş c h i i p o s t e r i o r i ai c o r p u l u i - ceafă, şanţuri vertebr.. .
i s c h i o g a m b i e r i , g a s t r o c n e m i e n i - el p o a t e să i n t e r e s e z e şi m u ş c h i a n t e r i o r i : p e c t o
b i c e p s u l , a b d o m i n a l i i . S p a s m u l p o a t e s ă a p a r ă î n t r - u n s i n g u r m u ş c h i , dar d e cele mai
m u l t e ori a f e c t e a z ă un g r u p de muşchi,, c a r a c t e r i s t i c u n e i m i ş c ă r i a r t i c u l a r e sau une:
activităţi a c o r p u l u i .
P e n t r u a u ş u r a d u r e r e a şi t e n s i u n e a m u s c u l a r ă , p a c i e n t u l îşi ia diferite atitudii
c a r e p e r m i t s c u r t a r e a m u ş c h i u l u i aflat în s p a s m . A c e a s t a este o r i g i n e a diformităţii.:'*
c a r e se i n s t a l e a z ă în p a r a l i z i a infantilă. A u t o r i i a t r a g a t e n ţ i a că, în c a z u l în cai
p a r a l i z i a s e i n s t a l e a z ă fulgerător, s p a s m u l p o a t e t r e c e n e b ă g a t î n s e a m ă .
S p r e d o e s e b i r e d e s p a s m u l m u s c u l a r î n t â l n i t î n alte t u l b u r ă r i ale sistemuii:
n e u r o - m u s c u l a r , s p a s m u l din p a r a l i z i a infantilă n u c e d e a z ă s u b a n e s t e z i e g e n e r a l i
D a c ă nu este tratat, el p o a t e să distrugă ţesutul m u s c u l a r , d u c â n d la scleroza muşchi ui-
De aici: - „deşi p a r e l o g i c să a f i r m ă m că s p a s m u l p o a t e fi iniţiat în s i s t e m u l n e n :
d e o a r e c e a n t i c i p e a z ă p a r a l i z i i l e - , c o n c l u z i a c ă u n p r o c e s c o n c o m i t e n t s e dezvoltă : r
m u ş c h i i înşişi p a r e de n e î n l ă t u r a t . A c e s t a p o a t e să fie un atac d i r e c t al m u ş c h i u l u i dc
către virus sau de c ă t r e p r o d u s e l e sale la n i v e l u l j o n c ţ i u n i i m i o n e u r a l e , sau
c i r c u i t u l s a n g u i n , dar, o r i c a r e ar fi m o d u l de p r o d u c e r e , d a c ă s p a s m u l esle netra:aa.
* Miotropismul virusului poliomiclitic a fost demonstrat ulterior.

Reeducarea neuro-motorie - Metode analitice 211
r e z u l t a t u l final este foarte a d e s e a o m o d i f i c a r e s e r i o a s ă a s u b s t a n ţ e i m u s c u l a r e " (124).

în a c e a s t ă idee, autorii au a n t i c i p a t c e r c e t ă r i u l t e r i o a r e : virusul p o l i o m i e l i t i c a fost
găsit în m u ş c h i şi în m i o c a r d , c e r c e t ă r i h i s t o l o g i c e au arătat că p l ă c i l e m o t o r i i p o t fi
i n t e r e s a t e şi primitiv.
C o n t r a c t u r a fazei d e c o n v a l e s c e n ţ ă n u r e p r e z i n t ă a l t c e v a d e c â t r e z u l t a t u l final
al s p a s m u l u i m u s c u l a r n e t r a t a t şi i n d i c ă faptul că m u ş c h i u l este scurtat p e r m a n e n t ,
fibrozat. Pe de altă p a r t e , m u ş c h i u l o p u s este atrofiat, p i e r z â n d , în funcţie de g r a v i t a t e ,
u n n u m ă r v a r i a b i l d i n e l e m e n t e l e sale c o n t r a c t i l e . S c u r t a r e a m u ş c h i u l u i d i m i n u e a z ă
p o s i b i l i t ă ţ i l e sale funcţionale prin a c e e a că el nu se m a i p o a t e c o n t r a c t a din p o z i ţ i a
lui de l u n g i m e m a x i m ă , sau m ă c a r d i n p o z i ţ i a f u n c ţ i o n a l ă . în sfârşit, adesea, un astfel
de m u ş c h i p i e r d e din calitatea sa de a se c o n t r a c t a lent, g r a d a t , f u n c ţ i o n â n d ca o
singură unitate.
2. Disocierea neuro-musculară. A c e a s t a este t u l b u r a r e a funcţională c a r e a p a r e
în a n t a g o n i s t u l m u ş c h i u l u i în s p a s m , care este c o n s i d e r a t p a r a l i z a t . Prin n e f u n c ţ i o n a r e ,
a c e s t m u ş c h i „se şterge din conştiinţa pacientului", d e v i n e „înstrăinat sau divorţat
de centrul său cortical motor". E s t e c e e a ce autorii n u m e s c „mental alienation".
Să r e p e t ă m că sora K e n n y nu c o n s i d e r a p a r a l i z i a p r o p r i u - z i s ă - prin l e z a r e a
c e l u l e l o r n e r v o a s e d i n c o a r n e l e a n t e r i o a r e ale m ă d u v e i spinării - ca i m p o s i b i l ă , d a r
arăta că în a c e s t e cazuri p a r a l i z i a este g e n e r a l i z a t ă , se î n t i n d e şi la a n t a g o n i ş t i , e s t e
i r e v e r s i b i l ă şi este m a i rar î n t â l n i t ă .
P e n t r u e x p l i c a r e a fiziologică a d i s o c i e r i i , a u t o r i i ne oferă patru m e c a n i s m e
posibile:
a) I n h i b a r e a funcţiei m u s c u l a r e p r i n reflex d u r e r o s : p e r c e p ţ i a durerii se află în
m u ş c h i u l scurtat, c a r e este în s p a s m .
b) întinderea muşchiului disociat: „Muşchii normali se contractă dintr-un
m i n i m u m d e l u n g i m e stabilit. E l o n g a ţ i a p e r m a n e n t ă a m u ş c h i u l u i d i n c o l o d e l u n g i m e a
sa n o r m a l ă , d a t o r i t ă scurtării a n t a g o n i s t u l u i , se i n t e r f e r e a z ă cu abilitatea m u ş c h i u l u i
de a r ă s p u n d e s t i m u l i l o r şi astfel de m u ş c h i p o t fi e v e n t u a l a b a n d o n a ţ i de c ă t r e c e n t r i i
m o t o r i " (124).
c) Efectul mecanic de împiedicare de către muşchiul în spasm.
d) I n t e r v e n ţ i a r e c i p r o c ă a m u ş c h i l o r . C o n f o r m a c e s t e i legi a lui S h e r r i n g t o n ,
antagonistul muşchiului în spasm nu n u m a i că nu va primi impulsuri pentru contracţie,
dar v a p r i m i i m p u l s u r i c o n t r a r i i , d e r e l a x a r e .
î n c o n c l u z i e , d i s o c i e r e a n e u r o - m u s c u l a r ă e s t e u n p r o c e s funcţional, c o n s t â n d î n
î n t r e r u p e r e a căii m o t o r i i între c e n t r u l său c o r t i c a l şi m u ş c h i . D a c ă t r a t a m e n t u l este
instituit la t i m p , c a l e a m o t o r i e p o a t e fi r e s t a b i l i t ă şi p a r a l i z i a v i n d e c a t ă .
3. Incoordonarea. A c e a s t ă a treia c a r a c t e r i s t i c ă a p a r a l i z i e i infantile e s t e şi al
treilea m o t i v al d e z o r g a n i z ă r i i s i s t e m u l u i n e u r o - m u s c u l a r . I n c o o r d o n a r e a este un efect
al acţiunii bolii la nivelul centrilor nervoşi şi al căilor n e r v o a s e şi se manifestă printr-o
s c h i m b a r e a direcţiei i m p u l s u r i l o r n e r v o a s e . M u ş c h i i se c o n t r a c t ă fară utilitate şi fără
ca a c e s t lucru să fie dorit de către b o l n a v i . E x e m p l u l cel m a i o b i ş n u i t este oferit de
c o n t r a c ţ i a i s c h i o - g a m b i e r i l o r , a t u n c i c â n d b o l n a v u l vrea s ă î n t i n d ă g e n u n c h i u l , c e e a
ce r e p r e z i n t ă o p i e d i c ă în p l u s p e n t r u r e a l i z a r e a m i ş c ă r i i . „ F ă r ă î n d o i a l ă că p r e z e n ţ a
d u r e r i i şi a s p a s m u l u i în unii m u ş c h i t i n d e să î n c u r a j e z e stabilirea i n c o o r d o n ă r i i ,
c o n d i ţ i e c a r e , n e t r a t a t ă , p e r s i s t ă şi d u p ă d i s p a r i ţ i a s p a s m u l u i şi t r e b u i e c o n s i d e r a t ă ca
o t u l b u r a r e a s i s t e m u l u i n e r v o s , p r o b a b i l a a r c u l u i reflex s e n z i t i v o - m o t o r de p a r t e a
l e z a t ă " (124).
I n c o o r d o n a r e a nu t r e b u i e în nici un caz c o n f u n d a t ă cu substituţia musculară.
A c e a s t a din u r m ă r e p r e z i n t ă o a c ţ i u n e v o l u n t a r ă a p a c i e n t u l u i , p r i n care î n c e a r c ă să
î n l o c u i a s c ă f u n c ţ i a u n u i m u ş c h i p a r a l i z a t p r i n f u n c ţ i a altui m u ş c h i , c u a c ţ i u n e
a s e m ă n ă t o a r e sau apropiată. D e e x e m p l u , c v a d r i c e p s u l paralizat p o a t e f i parţial înlocuit
prin t e n s o r u l fasciei lata; în a c e s t caz, p a c i e n t u l m e r g e cu m e m b r u l inferior m u l t rotat
î n ă u n t r u , c o n t r a c ţ i a t e n s o r u l u i fasciei lata b l o c â n d e x t e n s i a g e n u n c h i u l u i î n m e r s , î n
pasul de sprijin. Alteori, m a i frecvent, b l o c a r e a se face în rotaţie externă, prin m u ş c h i u l
croitor. P e n t r u deltoidul paralizat, c o n t r a c ţ i a t r a p e z u l u i sau a s u p r a s p i n o s u l u i c o n s t i t u i e
o funcţie de s u p l i n i r e , în t i m p ce c o n t r a c ţ i a p e c t o r a l u l u i m a r e , p e n t r u a fixa c a p u l
h u m e r a l în c a v i t a t e a g l e n o i d ă , c o n s t i t u i e o i n c o o r d o n a r e .
în l e g ă t u r ă cu i n c o o r d o n a r e a , aşa c u m o e x p l i c ă P o h l şi K e n n y , J. S i m o n a t r a g e
atenţia c ă t e r m e n u l este i m p r o p r i u aplicat. I n c o o r d o n a r e a , î n a c c e p ţ i a n e u r o f i z i o l o g i c ă ,
r e p r e z i n t ă o m o d i f i c a r e a a n a l i z a t o r u l u i m o t o r , d e t e r m i n a t ă de leziuni ale e l e m e n t e l o r
p r o p r i o c e p t i v e , c e e a c e d u c e l a d e z o r d o n a r e a sau a b o l i r e a s t e r e o t i p u l u i d i n a m i c : aşa
s e î n t â m p l ă î n t a b e s . L e z i u n e a m e d u l a r ă g e n e r a t o a r e d e c o n t r a c ţ i i d e z o r d o n a t e sau
c h i a r d e c o n t r a c ţ i i ale a n t a g o n i s t u l u i ( c o c o n t r a c ţ i i l e n u m e ş t e B o b a t h î n p a r a l i z i i l e
c e r e b r a l e ) t r e b u i e d e n u m i t ă diskinezie sau contracţie defectivă. în acest c a z p r o i e c ţ i a
m e d u l a r ă este lezată parţial; a s o c i e r e a leziunilor g a n g l i o n a r e g e n e r e a z ă conductibilitate
asincronă. T e r m e n i i a c e ş t i a au c o r e s p o n d e n ţ e c l i n i c e b i n e d e l i m i t a t e .
I n c o o r d o n a r e a p o a t e fi p r e v e n i t ă - s p u n e s o r a K e n n y - d a c ă p a c i e n t u l este
tratat d i n stadiul p r e c o c e al bolii.
4. Paralizia musculară. L e z a r e a celulelor cornului anterior al m ă d u v e i constituie
u n fapt e v i d e n t , c u c o n s e c i n ţ e l e sale c u n o s c u t e . A c e a s t ă e v i d e n ţ ă , r e p r e z e n t â n d
fundamentul teoriilor anatomopatologice clasice, nu poate fi tăgăduit. Sora Kenny
a t r a g e a t e n ţ i a c ă p r o c e s u l d e v i n d e c a r e s p o t a n ă , o r i c a r e a r f i el, d e p i n d e t o t u ş i d e
starea m u ş c h i l o r , de v i n d e c a r e a s p a s m u l u i , de felul în care m u ş c h i i sunt c a p a b i l i să
r e p r i m e a s c ă fluxul n e r v o s o d a t ă restabilit. D a c ă m u ş c h i i vor f i m e n ţ i n u ţ i î n stare d e
d i s o c i e r e f u n c ţ i o n a l ă , i m p u l s u l n e r v o s nu va găsi t e r e n u l p r i e l n i c p e n t r u ca să a i b ă loc
contracţia musculară.
I n stadiul acut, m u ş c h i i p a r a l i z a ţ i n u s e p o t d e t e c t a , p e n t r u c ă n u p u t e m face
î n c ă o d e o s e b i r e î n t r e a d e v ă r a t a p a r a l i z i e şi d i s o c i e r e a n e u r o - m u s c u l a r ă . De u n d e
c o r o l a r u l : toţi m u ş c h i i de a c e s t fel t r e b u i e trataţi ca şi c u m ar fi d i s o c i a ţ i .
în concluzie, n o u t a t e a teoriei sorei K e n n y constă în i m p o r t a n ţ a acordată
a n t a g o n i s t u l u i în s p a s m , p o s i b i l lezat în m o d d i r e c t de c ă t r e virus şi în e x p l i c a ţ i a dată
disocierii n e u r o m u s c u l a r e .
MIJLOACE TERAPEUTICE
Se pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor (posturare, imobilizare,
t e m p e r a t u r ă , a m b i a n ţ ă , l u m i n ă , z g o m o t ) , s o c o t i n d c ă cele m a i m i c i abateri d e l a aceste
p r e s c r i p ţ i i sunt c o n d i ţ i i c a r e a g r a v e a z ă s p a s m u l m u s c u l a r .
T r a t a m e n t u l p o s t u r a l . D e î n d a t ă c e s p a s m u l c e d e a z ă parţial, d u p ă 4 8 - 7 2 d e
o r e , p a c i e n t u l v a p ă s t r a p e t o a t ă d u r a t a c o n v a l e s c e n ţ e i o p o z i ţ i e c o r e c t ă . „ P r i n aceasta
se î n ţ e l e g e că e x t r e m i t ă ţ i l e şi c a p u l t r e b u i e să ia c e a m a i n a t u r a l ă p o z i ţ i e faţă de c o r p .
ca a t u n c i c â n d i n d i v i d u l stă d r e p t în p i c i o a r e " (124). P o z i ţ i a este perfect simetrică,
m â i n i l e se o d i h n e s c cu p a l m e l e pe cearşaf, m e m b r e l e inferioare sunt întinse, apropiate,
dar nu lipite. P i c i o a r e l e t r e b u i e m e n ţ i n u t e în p o z i ţ i a lor fiziologică, la 90° faţă de
g a m b e . P e n t r u m e n ţ i n e r e a acestei p o z i ţ i i , s e a ş e a z ă sub p l a n t e u n plan tare, suficient
de înalt ca să d e p ă ş e a s c ă vârful d e g e t e l o r de la p i c i o a r e şi paralel cu m a r g i n e a inferioară
a p a t u l u i . A c e s t lucru este n e c e s a r şi s t i m u l ă r i i şi restabilirii reflexului n o r m a l de
s t a ţ i u n e , a t o n u s u l u i e x t e n s o r de p o s t u r ă ; c o n t a c t u l solului cu p l a n t e l e p r o v o a c ă
contracţii ale tuturor m u ş c h i l o r care c o n t r i b u i e la staţiune şi ajută în acest fel restaurarea

funcţiei. P a c i e n t u l este instruit să a p e s e din c â n d în c â n d cu p l a n t e l e pe a c e s t p l a n tare
(vezi F i g . 7 3 ) .
S c h i m b a r e a acestei p o z i ţ i i n u este p e r m i s ă d e c â t p e n t r u c â t e v a o r e î n t i m p u l
zilei sau al n o p ţ i i . D a c ă p a c i e n t u l stă în d e c u b i t ventral, el va fi instalat cu p i c i o a r e l e
p e s t e m a r g i n e a saltelei, astfel î n c â t ele să fie m e n ţ i n u t e în p o z i ţ i e f u n c ţ i o n a l ă c h i a r şi
în a c e a s t ă situaţie.
S p r e d e o s e b i r e d e c o n c e p ţ i i l e c l a s i c e , a u t o a r e a r e s p i n g e folosirea o r t e z e l o r
pentru menţinerea poziţiei corecte a membrelor. Aceste aţele - spune K e n n y - produc
t u l b u r ă r i c i r c u l a t o r i i , c o m p r i m ă inutil m u ş c h i i ş i f a v o r i z e a z ă s p a s m u l . D i m p o t r i v ă , e a
c e r e ca nici un o b i e c t să nu fie în c o n t a c t cu p i e l e a b o l n a v u l u i , cu e x c e p ţ i a plantelor,
î n v e l i r e a s e v a face c u cearşafuri a ş e z a t e p e c a d r e d e s u s p e n s i e ( c o v i l t i r e ) . I n m o d
e x c e p ţ i o n a l , un sul din c e a r ş a f sau o p e r n ă se v o r o p u n e t e n d i n ţ e i de r o t a ţ i e e x t e r n ă
a m e m b r e l o r inferioare.
O grijă d e o s e b i t ă este a c o r d a t ă p a c i e n ţ i l o r cu t u l b u r ă r i r e s p i r a t o r i i d a t o r a t e
lezării c e n t r i l o r n e r v o ş i ( p a r a l i z i e b u l b a r ă ) sau p a r a l i z i e i m u ş c h i l o r r e s p i r a t o r i . A c e ş t i
p a c i e n ţ i c o n s t i t u i e o p r o b l e m ă a p a r t e , de m u l t e ori o p r o b l e m ă de viaţă. C o n s i d e r â n d
că şi aici este v o r b a d e s p r e un s p a s m m u s c u l a r , a u t o a r e a se înscrie î m p o t r i v a folosirii
pulmotorului.
T r a t a m e n t u l s p a s m u l u i s e face p r i n a p l i c a r e a î m p a c h e t ă r i l o r c a l d e . Iată m o d u l
de a p r o c e d a : p e s t e r e g i u n e a r e s p e c t i v ă (a m u ş c h i u l u i în s p a s m ) se a p l i c ă î m p a c h e t a r e a
umedă constituită din următoarele straturi:
1. o î n v e l i t o a r e i n t e r n ă u m e d ă , făcută dintr-o flanelă d u b l ă ;
2. un strat i m p e r m e a b i l din g u t a p e r c ă sau n y l o n ;
3. un s i n g u r strat de flanelă;
4 . u n s i n g u r strat d i n b u m b a c sau p â n z ă .
î n v e l i t o a r e a u m e d ă e s t e fiartă ( e v e n t u a l într-un fierbător de i n s t r u m e n t e ) şi la
s c o a t e r e a ei din a p ă este s t o a r s ă foarte b i n e , astfel încât să nu r ă m â n ă pe ea p i c ă t u r i
fierbinţi c e p o t p r o d u c e a r s u r i . S u n t p r e f e r a b i l e î n v e l i t o a r e l e v e c h i , p e n t r u c ă n u a u
t e n d i n ţ a de a se s t r â m t a p r i n fierberi r e p e t a t e ; sunt preferabile m a t e r i a l e din l â n ă p u r ă ,
d a r sunt s a t i s f ă c ă t o a r e ş i a c e l e a c u u n c o n ţ i n u t d e 7 0 % lână. M a t e r i a l u l d e b u m b a c
n u e s t e r e c o m a n d a b i l , d e o a r e c e irită p i e l e a ş i p r o d u c e arsuri. L â n a m e n ţ i n e b i n e
c ă l d u r a ş i s e m u l e a z ă foarte b i n e p e o r i c e r e g i u n e . N u este n e c e s a r ă u n g e r e a pielii
p e n t r u p r e v e n i r e a arsurilor.
î n c a z u l p o l i o m i e l i t e i c o m p r e s e l e u m e d e s e s c h i m b ă l a fiecare c e a s î n t i m p u l
zilei, în p e r i o a d a a c u t ă ; a p o i , s c h i m b ă r i l e se p o t face la d o u ă o r e şi m a i rar. A c e s t e
î m p a c h e t ă r i sunt c o n t i n u a t e zilnic pe tot t i m p u l convalescenţei. V i n d e c a r e a este indicată
d e r e c ă p ă t a r e a a m p l i t u d i n i l o r n o r m a l e ale articulaţiilor. S p a s m u l d u r e r o s c e d e a z ă d e
o b i c e i la 2 s ă p t ă m â n i , iar la 6 - 8 s ă p t ă m â n i m a j o r i t a t e a p a c i e n ţ i l o r r e c a p ă t ă l u n g i m e a
n o r m a l ă şi r e l a x a r e a m u ş c h i l o r afectaţi.
î m p a c h e t ă r i l e fierbinţi ( 3 8 - 3 9 ° ) ajung la t e m p e r a t u r a c o r p u l u i d u p ă 15 m i n u t e
de la a p l i c a r e a lor. C ă l d u r a este p ă s t r a t ă totuşi şi p e s t e d o u ă o r e . S o r a K e n n y nu
r e c o m a n d ă î n t r e ţ i n e r e a acestei c ă l d u r i c u alte m i j l o a c e : sticle c u a p ă c a l d ă , p e r n ă
electrică, aer cald. î n c ă l z i r e a r e g i u n i i sau a î n t r e g u l u i c o r p nu r e p r e z i n t ă u n i c u l s c o p
al î m p a c h e t ă r i i . C ă l d u r a , a l t e r n â n d cu r ă c e a l a are un efect m u l t m a i b u n în r e s t a b i l i r e a
circulaţiei ş i r e v i t a l i z a r e a ţ e s u t u r i l o r r e g i u n i i afectate. D u p ă a u t o a r e , c ă l d u r a u s c a t ă
nu a a r ă t a t a c e e a ş i eficacitate, indiferent de f o r m a sub care a fost a p l i c a t ă .
Reeducarea neuro-motorie - stimularea musculară. Reeducarea neuro-
m o t o r i e î n c e p e p r i n î n l ă t u r a r e a situaţiei de d i s o c i e r e (mental alienation) a m u ş c h i u l u i
aşa-zis p a r a l i z a t . A c e a s t ă r e e d u c a r e î n c e p e d e î n d a t ă c e c o n d i ţ i i l e g e n e r a l e ale
p a c i e n t u l u i o p e r m i t şi s p a s m u l m u s c u l a r a c e d a t m u l t din i n t e n s i t a t e . A c e s t lucru se
î n t â m p l ă de o b i c e i către a 4-a - a 5-a zi de b o a l ă p e n t r u p a c i e n ţ i i trataţi c o r e c t de la
î n c e p u t . „ C a l e a a f e r e n t ă s e n z o r i a l ă r ă m â n e i n t a c t ă î n p a r a l i z i a infantilă ş i e a este
a c e e a c a r e ne f u r n i z e a z ă p o s i b i l i t a t e a de a ne a p r o p i a de s u b c o n ş t i e n t şi e v e n t u a l de
conştient, pentru restabilirea asocierii voliţionale n o r m a l e între centru şi m u ş c h i "
(124). A c e a s t ă f o r m u l a r e este c o n f u z ă şi nu t o c m a i c o n f o r m ă c u n o ş t i n ţ e l o r g e n e r a l e ,
d a r e a e x p r i m ă ideile autorilor.
P r o c e d e u l d e r e e d u c a r e e s t e stimularea, p r i n c a r e s e e x c i t ă m e c a n i s m u l
p r o p r i o c e p t o r al m u ş c h i u l u i şi t e n d o n u l u i d i s o c i a t . S t i m u l a r e a este deci p r o c e d u r a de
e x c i t a r e a r e f l e c t i v i t ă ţ i i p r o p r i o c e p t i v e . E a s e e x e c u t ă cel m a i b i n e î n t i m p u l
s c h i m b ă r i l o r c o m p r e s e l o r u m e d e , deci d e 6 - 8 ori p e zi. E x e r c i ţ i u l c o n s t ă î n m i ş c a r e a
p a s i v ă a a r t i c u l a ţ i e i în s e n s u l e x a c t pe c a r e l-ar d e t e r m i n a c o n t r a c ţ i a m u ş c h i u l u i
paralizat. M i ş c a r e a se face sacadat în 3^4 s e c u n d e , u r m a t ă de p a u z ă , d u p ă care m i ş c a r e a
se r e p e t ă . N u m ă r u l şi frecvenţa s e c u s e l o r m i ş c ă r i l o r de s t i m u l a r e , ca şi a m p l i t u d i n e a
lor s u n t v a r i a b i l e şi vor fi c r e s c u t e , pe m ă s u r ă ce se î n r e g i s t r e a z ă p r o g r e s e şi s p a s m u l
c e d e a z ă . Se c e r e să se ţină c o n t de u r m ă t o a r e l e p r e c a u ţ i i :
a) Antagonismul în spasm nu trebuie excitat prin producerea de tensiuni în
acest muşchi.
b) S t i m u l a r e a , ca şi m i ş c ă r i l e p a s i v e m a i a m p l e t r e b u i e să ia în c o n s i d e r a ţ i e
l u n g i m e a n o r m a l ă d e funcţiune a m u ş c h i u l u i r e s p e c t i v (vezi p a r a g r a f e l e u r m ă t o a r e ) .
c) M e n ţ i n e r e a c o r e c t ă a p o z i ţ i e i î n t r e g u l u i c o r p .
d ) S e v a m o b i l i z a n u m a i a r t i c u l a ţ i a a s o c i a t ă c u t e n d o n u l m u ş c h i u l u i stimulat.
e) P a c i e n t u l t r e b u i e să fie relaxat şi nu t r e b u i e să d e p u n ă nici un efort m i n t a l
sau fizic în t i m p u l s t i m u l ă r i i . El nu t r e b u i e să se g â n d e a s c ă la n i m i c , p e n t r u a-şi
c o n s e r v a e n e r g i a n e r v o a s ă . P a r t i c i p a r e a v o l i ţ i o n a l ă a p a c i e n t u l u i ar p u t e a p r o d u c e
substituţia unui muşchi adiacent, defavorizând procesul de vindecare.
în u n e l e c a z u r i , s t i m u l a r e a p o a t e să fie făcută şi altfel d e c â t p r i n m i ş c ă r i p a s i v e
a r t i c u l a r e . Astfel, p e n t r u s t i m u l a r e a e x t e n s o r i l o r d e g e t e l o r de la m â i n i şi de la p i c i o a r e ,
excitaţia poate fi provocată prin presiuni repetate, în ritm rapid, asupra tendonului
e x t e n s o r la nivelul articulaţiei m e t a c a r p o - f a l a n g i e n e sau ale celei m e t a t a r s o - f a l a n g i e n e .
în a c e s t e r e g i u n i t e n d o a n e l e au o p o z i ţ i e superficială şi p o t fi p a l p a t e . K i n e t o t e r a p e u t u l
va p u n e p o l i c e l e pe t e n d o n , iar cu i n d e x u l va p r i n d e faţa p a l m a r ă sau p l a n t a r ă a
articulaţiei respective.
U n alt m o d d e s t i m u l a r e s e a p l i c ă p e n t r u i s c h i o - g a m b i e r i . O r i g i n e a lungului
e x t e n s o r al d e g e t e l o r este situată în r e g i u n e a inserţiei a c e s t o r m u ş c h i , astfel încât, prin
s t i m u l a r e a a c e s t u i m u ş c h i se excită i s c h i o - g a m b i e r i i . B i c e p s u l femural se r e e d u c ă prin
stimularea extensorului degetelor IV şi V, de câteva ori, în s u c c e s i u n e rapidă (genunchiul
p a c i e n t u l u i u ş o r flectat); iar p e n t r u s e m i t e n d i n o s se foloseşte în acelaşi m o d degetui
mijlociu.
CLASIFICAREA Şl TIPURILE MUŞCHILOR

I m p o r t a n ţ a a c o r d a t ă clasificării şi t i p u r i l o r m u ş c h i l o r în p r o c e s u l stimulării şi
al r e e d u c ă r i i c o n s t i t u i e altă latură o r i g i n a l ă a m e t o d e i K e n n y . D u p ă criteriul l u n g i m i :
de funcţionare sub care muşchiul se contractă normal, muşchii scheletului pot fi
împărţiţi în două grupuri mari:
Grupul 1: muşchi care sc contractă optim sub lungimea lor dc repaus: trapezul, romboi
intcrcostali, abdominalii, iliocostalii. pătratul lombclor, deltoidul, subscapularul, subspinosul, micul ri
coraco-brahialul, bicepsul, brahialul anterior, radialii, pronatorul rotund, marele palmar, cubitatul anterior,
tlcxorul comun al degetelor, lombricalii, fesierul mic şi mijlociu, psoasul-iliac, rotatorii interni ai coapsei,
tcnsorul fasciei lata, ischio-gambicrii, gambicrul anterior, lungul peronier, gastroencmicnii şi solcarul,
flexorii degetelor; marele fesier în acţiunea sa principală dc stabilizator al femurului faţă dc bazin.
Grupul al II-lea: muşchi care trebuie aduşi la lungimea lor dc repaus, pentru a produce o
contracţie optimă în acţiunea lor principală. Aceşti muşchi sc contractă eficient şi peste (dincolo) dc
lungimea lor dc repaus: piclosul, pectoralul mare, marele dorsal, muşchii şanţurilor vertebrale, tricepsul
brahial, supinatorii antebraţului, extensorii pumnului şi ai degetelor, adductorii coapsei, rotatorii extemi
ai coapsei, cvadriccpsul, gambicrul posterior, scurtul peronier, extensorii degetelor.
Regulile de comportare în stimulare şi r e e d u c a r e a acestor muşchi reies chiar

d i n c a r a c t e r e l e lor.
Tipul A include muşchi cu o singură origine, o singură inserţie şi una sau două acţiuni. Reeducarea
acestor muşchi nu pune probleme deosebite, decât cel mult în cunoaşterea precisă a acţiunii lor secundare,
care nu trebuie să fie confundată cu o mişcare dc substituţie. Aşa dc exemplu, gambicrul anterior execută
dorsiflexia piciorului, dar poate în acelaşi timp să facă şi supinaţia lui.
Tipul B reprezintă un grup dc muşchi cu origini separate, inserţie comună şi acţiuni multiple:
stcrno-clcido-mastoidianul, deltoidul, tricepsul sural etc.
Tipul C este reprezentat prin muşchi cu origini separate, inserţii duble şi acţiuni multiple, ca dc
exemplu; cvadriccpsul.
în cazurile tipurilor B şi C, grija rccducatorului trebuie să fie aceea dc a observa contracţia egală
a originilor şi inserţiilor, astfel ca muşchiul să sc contracte în totalitate. Sc va observa, de asemenea,
reeducarea tuturor acţiunilor muşchilor respectivi, înlăturând astfel procesele nedorite de sustituţic şi
incoordonarc.
Tipul D include muşchi sau grupuri musculare care stabilizează o poziţie obţinută prin activitatea
altor grupuri musculare. Aceşti muşchi sc contractă sub lungimea lor normală dc repaus. Exemple: marele
dorsal în acţiunea sa dc stabilizator al unghiului inferior al omoplatului în momentul abducţici umărului,
marele fesier, pătratul lombclor, tcnsorul fasciei lata.
REEDUCAREA NEURO-MOTORIE PROPRIU-ZISĂ
D u p ă î n l ă t u r a r e a s p a s m u l u i m u s c u l a r p r i n c o m p r e s e fierbinţi ş i d u p ă s t i m u l ă r i ,
abia la 3^1 săptămâni de la debutul bolii pacientul va fi transportat la m a s a de
k i n e t o t e r a p i e p e n t r u r e e d u c a r e . S e a p r e c i a z ă l a 3 2 - 3 5 d e zile p e r i o a d a d e c o n t a g i o z i t a t e ,
p e r i o a d ă î n c a r e c o p i l u l t r e b u i e s ă fie i z o l a t , p r e f e r a b i l î n t r - o s e c ţ i e d e boli i n f e c t o
contagioase, în acest timp orice efort p o a t e genera spasm şi autorii sunt atât de
riguroşi în această privinţă, încât socotesc inutilă şi periculoasă chiar testarea valorii
m u s c u l a r e . D u p ă trecerea acestui interval, chiar dacă mai există contractură, nu mai
este vorba de un spasm dureros.
1. Restabilirea ,, conştiinţei mintale " a muşchilor î n c e p e prin a î n v ă ţ a pe bolnav
a n a t o m i a - în s p e c i a l p r o i e c t a r e a i n s e r ţ i i l o r - şi funcţia m u ş c h i u l u i respectiv. „ P a c i e n t u l
t r e b u i e s ă c a p e t e a b i l i t a t e a d e a î n t r e v e d e a a c e s t p u n c t d e i n s e r ţ i e ş i efectul a s u p r a
m e m b r u l u i c â n d m u ş c h i u l t r a g e d e a c e s t p u n c t , astfel c a e l s ă p o a t ă u r m ă r i î n m i n t e
m i ş c a r e a e f e c t u a t ă p a s i v " (124). P a c i e n t u l u i nu i se p e r m i t e n i c i un efort activ, a t â t a
t i m p cât imaginea kinestezică nu este perfect restabilită şi nu se remarcă o acţiune
c o o r d o n a t ă a t u t u r o r fibrelor m u s c u l a r e . P a c i e n t u l t r e b u i e s ă fie c o m p l e t r e l a x a t , c u
atenţia vie şi nedistribuită. D a c ă atenţia b o l n a v u l u i î n c e p e să obosească, este mai b i n e
să î n t r e r u p e m şedinţa.
în m o d practic, pacientul se concentrează asupra mişcării, în timp ce kineto

terapeutul execută strict m i ş c a r e a r e s p e c t i v ă , de câteva ori. Este bine uneori ca
k i n e t o t e r a p e u t u l să fixeze cu un d e g e t pe t e g u m e n t locul inserţiei, p e n t r u a ajuta cu

această excitaţie exteroceptivă restabilirea conştientă.
2. Restabilirea coordonării sau, m a i b i n e zis, c o m b a t e r e a m c o o r d o n ă r i i , are
loc c o n c o m i t e n t . K i n e t o t e r a p e u t u l v a c o n t r o l a p e r m a n e n t :
a) d a c ă m u ş c h i u l r e s p e c t i v î n c e p e să se c o n t r a c t e de la i n s e r ţ i e şi c o n t r a c ţ i a
progresează spre origine;
b) d a c ă nici un alt m u ş c h i nu î n c e a r c ă să efectueze v o l u n t a r m i ş c a r e a respectivă;
c) dacă muşchii antagonişti nu se contractă simultan.
3. Restabilirea funcţiei musculare. în cazul în care t r a t a m e n t u l , b i n e c o n d u s ,
d ă r e z u l t a t e , d u p ă c â t e v a zile sau s ă p t ă m â n i v o m î n c e p e s ă o b s e r v ă m c o n t r a c ţ i i
i n v o l u n t a r e în t i m p u l s t i m u l ă r i l o r sau al m i ş c ă r i l o r p a s i v e . A c e s t e c o n t r a c ţ i i sunt
c o n s i d e r a t e d e a u t o r i c a u n s e m n a l reluării c o n t r o l u l u i c e n t r a l a s u p r a m u ş c h i u l u i . î n
acest m o m e n t , este p e r m i s s ă s e î n c e a p ă ş i efortul activ: d u p ă d o u ă m i ş c ă r i p a s i v e s e
va p e r m i t e b o l n a v u l u i să e f e c t u e z e o m i ş c a r e activă, m a i a p o i , el va e f e c t u a a c t i v şi
c e a de a d o u a m i ş c a r e , iar, la u r m ă , t o a t e m i ş c ă r i l e active. în tot t i m p u l a c e s t u i p r o c e s
de reeducare se va urmări îndeaproape apariţia oricărui fenomen de incoordonare, ca
şi e x e c u t a r e a c o r e c t ă a fiecărei m i ş c ă r i . De î n d a t ă ce a p a r e u n u l din s e m n e l e e x p u s e
mai sus, m i ş c a r e a a c t i v ă s e s u p r i m ă ş i s e r e î n c e p m i ş c ă r i l e p a s i v e . „ P u n c t u l c u l m i n a n t
a l r e e d u c ă r i i e s t e d e s ă v â r ş i t î n m i ş c a r e a v o l u n t a r ă , c o n ş t i e n t ă . î n sfârşit, p r i n
a n t r e n a m e n t a c e a s t a d e v i n e s u s ţ i n u t ă , r i t m i c ă şi e f e c t i v ă " (124).
în tot t i m p u l t r a t a m e n t u l u i se dă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă e v e n t u a l e i a p a r i ţ i i a
incoordonării. Din aceste motive, m e t o d a proscrie cu energie următoarele mijloace
ale a r s e n a l u l u i „ c l a s i c " :
a ) a ţ e l e g i p s a t e sau o r t e z e ;
b) m a s a j u l ( a c e s t a nu e s t e î n g ă d u i t s u b nici o formă, pe nici o p a r t e a c o r p u l u i ) ;
c) î n o t u l şi r e e d u c a r e a în a p ă , în g e n e r a l ;
d ) într-o fază m a i t â r z i e , folosirea cârjelor a x i l a r e , s k e e t i n g - u l , m e r s u l p e
bicicletă.
4. Staţiunea bipedă şi mersul. R e e d u c a r e a a c e s t o r i m p o r t a n t e funcţii î n c e p e
n u m a i î n m o m e n t u l î n c a r e n u m a i există s p a s m m u s c u l a r ş i i n c o o r d o n a r e a m i ş c ă r i i .
P a c i e n t u l v a f i r i d i c a t ş i î n v ă ţ a t s ă m e a r g ă c h i a r î n a i n t e c a toţi m u ş c h i i m e m b r e l o r
inferioare să-şi fi r e v e n i t , cu c o n d i ţ i a ca a l i n i e r e a s e g m e n t e l o r c o r p u l u i să fie b i n e
menţinută.
R e e d u c a r e a a c e a s t a se face g r a d a t î n c e p â n d cu o j u m ă t a t e de o r ă pe zi şi
c r e s c â n d t r e p t a t p â n ă la d o u ă o r e . M e r s u l p o a t e fi ajutat de cârje de tip c a n a d i a n .
R e e d u c a r e a c o n t i n u ă a p o i a m b u l a t o r , fie în fiecare zi, fie de trei ori pe
săptămână.
INDICAŢII METODICE
P e n t r u a nu ne r e p e t a în m o d inutil, ne v o m m u l ţ u m i cu o p r e z e n t a r e s u m a r ă ,
care s ă s c o a t ă î n r e l i e f t o a t e i n d i c a ţ i i l e i m p o r t a n t e ale m e t o d e i . V o m r e d a , spre
e x e m p l i f i c a r e , detaliile r e e d u c ă r i i g r u p u l u i m u s c u l a r a n t e r i o r a l g â t u l u i , o p r i n d u - n e
apoi n u m a i a s u p r a e l e m e n t e l o r d e o s e b i t e î n c e e a c e p r i v e ş t e ceilalţi m u ş c h i .
E x e r c i ţ i i p e n t r u m u ş c h i i gâtului. G r u p u l anterior. A c e s t a este a l c ă t u i t din
muşchii sterno-cleido-mastoidieni, m u ş c h i ce aparţin g r u p u l u i I şi tipului B ( m u ş c h i
cu o s i n g u r ă o r i g i n e , i n s e r ţ i e d u b l ă şi acţiuni m u l t i p l e ) . A c e s t e a c ţ i u n i sunt flexia
c a p u l u i şi r o t a r e a lui, c â n d se c o n t r a c t ă m u ş c h i u l de o s i n g u r ă p a r t e . G r u p u l m u s c u l a r
t r e b u i e s ă s e c o n t r a c t e egal d e fiecare p a r t e , î n c e p â n d c u p u n c t e l e d e inserţie p e
apofizele mastoidiene, pentru a produce o mişcare ritmică.
Pentru reeducarea acestor muşchi, pacientul va fi culcat pe masă în decubit

d o r s a l . U m e r i i p a c i e n t u l u i ating c o l ţ u r i l e m e s e i d e t r a t a m e n t . C a p u l este susţinut d e
mâinile kinetoterapeutului, policele acestora fiind aşezate pe mastoidele bolnavului
( p u n c t de dirijare al c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e ) ( F i g . 93).
i i,
Fig. 93 - Reeducarea slerno-cleido-mastoidianului. Poziţia pacientului

şi priza kinetoterapeutului.
a) „ Conştiinţa mintală ". Se c e r e p a c i e n t u l u i să se r e l a x e z e şi să lase î n t r e a g a

greutate a capului în mâinile k i n e t o t e r a p e u t u l u i . Pacientului i se explică apoi ce u r m e a z ă
să i se facă, e x p l i c â n d u - i - s e funcţia s t e r n o - c l e i d o - m a s t o i d i a n u l u i şi p u n c t e l e sale de
inserţie. K i n e t o t e r a p e u t u l a t i n g e u ş o r fruntea p a c i e n t u l u i p e n t r u a indica î n c e p u t u l
m i ş c ă r i i de flexie, a s i g u r â n d u - s e că p a c i e n t u l nu va m i ş c a t o r a c e l e , c â n d va î n c e p e să
se p r o d u c ă c o n t r a c ţ i a m u ş c h i u l u i . Se va u r m ă r i ca m i ş c a r e a să î n c e a p ă prin c o n t r a c ţ i a
la n i v e l u l originii.
La î n c e p u t , i se c e r e p a c i e n t u l u i să u r m ă r e a s c ă m i n t a l m i ş c a r e a , fără însă să
facă v r e u n efort fizic. M i ş c a r e a p a s i v ă se face în serii de c â t e trei ori. C â n d r e a p a r e
c o n t r a c ţ i a , m i ş c a r e a activă este l a î n c e p u t p e r m i s ă n u m a i d u p ă d o u ă m i ş c ă r i p a s i v e .
b) Coordonarea. M i ş c a r e a a c t i v ă va fi atent s u p r a v e g h e a t ă c h i a r de la î n c e p u t ,
p e n t r u a u r m ă r i c o o r d o n a r e a ( c o n t r a c ţ i e e g a l ă de fiecare p a r t e , cu d e b u t la origini,
fără s u p r a p u n e r e a altui grup m u s c u l a r ) . K i n e t o t e r a p e u t u l va observa u r m ă t o a r e l e detalii:
- C o n t r a c ţ i a egală a a m b i l o r s t e r n o - c l e i d o - m a s t o i d i e n i p r o d u c e o senzaţie egală
a s u p r a a m b e l o r m â i n i ale k i n e t o t e r a p e u t u l u i . D a c ă c o n t r a c ţ i a e s t e inegală, p a c i e n t u l
va fi încurajat să-şi c o n c e n t r e z e atenţia a s u p r a apofizei m a s t o i d i e n e de partea muşchiului
c a r e r e a c ţ i o n e a z ă m a i slab. S p a s m u l m u ş c h i l o r p o s t e r i o r i ai gâtului p o a t e fi şi el c a u z a
unei c o n t r a c ţ i i i n e g a l e . î n a c e s t caz, t r e b u i e tratat c o r e c t s p a s m u l .
- Se vor o b s e r v a c o m i s u r i l e b u z e l o r , care nu t r e b u i e să fie trase în j o s , c e e a
ce ar trăda intrarea în j o c , p r i n s u b s t i t u ţ i e , a p i e l o s u l u i g â t u l u i . D a c ă , la un m o m e n t
dat, se o b s e r v ă a c ţ i u n i de i n c o o r d o n a r e , i se cere p a c i e n t u l u i să î n t r e r u p ă orice efort
activ şi se c o n t i n u ă n u m a i cu m i ş c ă r i p a s i v e .
c) Funcţia musculară. D u p ă r e s t a b i l i r e a c o n ş t i i n ţ e i şi a c o o r d o n ă r i i , i se c e r e
p a c i e n t u l u i să î n d e p l i n e a s c ă m i ş c a r e a de flexie a c a p u l u i .
A c ţ i u n e a s e c u n d a r ă a m u ş c h i u l u i ( r o t a r e a c a p u l u i ) se r e e d u c ă în acelaşi fel.
D a c ă c o n t r a c ţ i a este n e s a t i s f a c ă t o a r e , se va verifica s p a s m u l în g r u p u l p o s t e r i o r sau
într-un t r a p e z .
Grupul posterior al gâtului se reeducă în decubit ventral.

- C a p u l v a d e p ă ş i m a r g i n e a m e s e i d e t r a t a m e n t , fiind ţ i n u t î n m â i n i l e
k i n e t o t e r a p e u t u l u i , ca şi în c a z u l g r u p u l u i anterior.
- D a c ă există o i n t e r e s a r e a r o m b o i z i l o r , se v o r a ş e z a sub u m e r i p e r n i ţ e sau
saci cu n i s i p , p e n t r u a a p r o p i a o m o p l a ţ i i de linia m e d i a n ă .
- P i c i o a r e l e , p e n t r u a se afla în p o z i ţ i e fiziologică, vor trebui să d e p ă ş e a s c ă
m a s a de t r a t a m e n t şi să fie r i d i c a t e p r i n a ş e z a r e a s u b g a m b e a u n u i sul gros ( F i g . 9 4 ) .
Fig. 94 - Reeducarea muşchilor posteriori ai gâtului. Poziţia pacientului şi

priza kinetoterapeutului (după Al. Rădulcscu şi CI. Baciu, 131).
R e e d u c a r e a m u s c u l a t u r i i gâtului r e p r e z i n t ă , î n c o n c e p ţ i a acestei m e t o d e , u n
p u n c t foarte i m p o r t a n t . M i ş c a r e a de flexie a c a p u l u i r e p r e z i n t ă p r i m u l gest în actul de
r i d i c a r e d i n d e c u b i t sau d i n ş e z â n d î n o r t o s t a t i s m . A u t o a r e a c h i a r s u s ţ i n e c ă a c e s t e
a c ţ i u n i s u n t a d e s e a i m p o s i b i l e din c a u z a lipsei flexiei c a p u l u i , deşi m u s c u l a t u r a
m e m b r e l o r i n f e r i o a r e este i n t e g r ă sau r e e d u c a t ă . C o r o l a r u l acestei afirmaţii este
n e c e s i t a t e a de a t r a t a foarte c o r e c t s p a s m u l m u s c u l a t u r i i g r u p u l u i posterior. S t e r n o -
c l e i d o - m a s t o i d i a n u l a p a r ţ i n e g r u p u l u i I şi, atâta t i m p cât el se află elongat, nu p o a t e
să se c o n t r a c t e efectiv. A u t o a r e a crede că, în ceea ce priveşte sterno-cleido-mastoidianul.
a p r o a p e î n t o t d e a u n a este v o r b a de o d i s o c i e r e n e u r o - m u s c u l a r ă şi foarte rareori de o
paralizie adevărată.
Exerciţii pentru muşchii umărului.
Trapezul se r e e d u c ă în d e c u b i t d o r s a l . A s o c i e r e a la a c ţ i u n e a sa a m u ş c h i u l u i
r i d i c ă t o r al o m o p l a t u l u i nu este s o c o t i t ă o m i ş c a r e d ă u n ă t o a r e .
N.B. Se va a v e a grijă să se î m p i e d i c e s c u r t a r e a a c e s t u i m u ş c h i , care este de
m a r e folos chirurgiei o r t o p e d i c e p e n t r u r e s t a u r a r e a funcţiei u m ă r u l u i , c â n d deltoidul
rămâne paralizat.
A b d u c t o r i i şi a d d u c t o r i i . O grijă d e o s e b i t ă se va a c o r d a s c u r t ă r i i u n u i a din
m u ş c h i , ţ i n â n d s e a m ă d e faptul c ă s c u r t a r e a u n u i a v a î m p i e d i c a funcţia a n t a g o n i s t u l u i
său.
P e n t r u r e e d u c a r e a deltoidului se va ţine s e a m a de s p a s m u l posibil al b i c e p s u l u i
b r a h i a l şi al c o r a c o - b r a h i a l u l u i . în a c e s t e c a z u r i , r e e d u c a r e a se va face cu uşoara
flexie a n t e r i o a r ă a u m ă r u l u i şi a c o t u l u i , p e n t r u a r e l a x a aceşti m u ş c h i .
R o t a t o r i i u m ă r u l u i . P e n t r u r e s t a b i l i r e a c o n t r o l u l u i c o n ş t i e n t a s u p r a acestor
m u ş c h i , a t e n ţ i a p a c i e n t u l u i nu va fi dirijată a s u p r a inserţiilor lor p r o f u n d e , ci asupra
e x t e r o - şi p r o p r i o c e p t o r i l o r d i n r e g i u n e a c o t u l u i . R o t a r e a u m ă r u l u i nu se p o a t e face
fără s t a b i l i z a r e a c o t u l u i . P a c i e n t u l a s o c i a z ă de o b i c e i reflex aceste a c ţ i u n i . D e c i , se
i m p u n e c o n c e n t r a r e a asupra regiunii interne a cotului p e n t r u m i ş c a r e a de rotaţie internă
şi pe faţa e x t e r n ă a c o t u l u i , p e n t r u r o t a ţ i a e x t e r n ă a b r a ţ u l u i .
N.B. S u b s c a p u l a r u l , principalul r o t a t o r intern este un m u ş c h i care nu se contractă

d i n c o l o de l u n g i m e a sa de r e p a u s ; deci, d i n rotaţia externă p â n ă în poziţia i n t e r m e d i a r ă ,
rotaţia se face de către m u ş c h i u l m a r e l e p e c t o r a l , a s u p r a căruia trebuie să se c o n c e n t r e z e
atenţia b o l n a v u l u i pe a c e a s t ă p e r i o a d ă a m i ş c ă r i i .
M a r e l e şi micul romboid sunt greu de reeducat, din cauza apariţiei
i n c o o r d o n ă r i i p r i n c o n t r a c ţ i a c o n c o m i t e n t ă fie a p e c t o r a l u l u i , fie a t r a p e z u l u i .
N.B. R e e d u c a r e a f ă c â n d u - s e în d e c u b i t v e n t r a l , t r e b u i e u r m ă r i t şi e x p l i c a t
pacientului că presiunea asupra mesei de tratament trebuie exercitată cu pieptul şi nu
c u u m e r i i . M e t o d a c o n d a m n ă i m o b i l i z a r e a u m ă r u l u i î n a b d u c ţ i e , atât d e frecvent
folosită în m e t o d e l e c l a s i c e . In a c e a s t ă p o z i ţ i e , d e l t o i d u l şi t r a p e z u l se s c u r t e a z ă ,
d e z o r g a n i z â n d funcţia a d d u c t o r i l o r ş i d i s o c i i n d r o m b o i d u l . C u a s e m e n e a p r e m i s e d e
incoordonare, reeducarea devine imposibilă şi tulburările se permanentizează.
EXERCIŢII P E N T R U M U Ş C H I I B R A Ţ U L U I ,
A N T E B R A Ţ U L U I Ş l MÂINII
B i c e p s u l ş i t r i c e p s u l brahial, m u ş c h i a n t a g o n i ş t i , c u m i ş c ă r i s i n c r o n i z a t e , s e
r e e d u c ă c o n c o m i t e n t . R e e d u c a r e a s e face î n d e c u b i t d o r s a l . F l e x i a n u s e v a e x e c u t a
d i n c o l o d e u n g h i u l d r e p t a l c o t u l u i , ţ i n â n d s e a m a d e faptul c ă p e s t e a c e a s t ă limită
b i c e p s u l nu se m a i c o n t r a c t ă efectiv şi p o a t e a p ă r e a i n c o o r d o n a r e a . în a c e s t t i m p ,
a n t e b r a ţ u l se va găsi în s u p i n a ţ i e .
P e n t r u pronatori şi supinatori, c â n d r e e d u c a r e a p r o n a ţ i e i se face cu cotul în
flexie, se c e r e p a c i e n t u l u i să se c o n c e n t r e z e a s u p r a inserţiilor r o t u n d u l u i p r o n a t o r şi
b i c e p s u l u i b r a h i a l . R e e d u c a r e a c u c o t u l î n e x t e n s i e cere c o n c e n t r a r e a a s u p r a p ă t r a t u l u i
p r o n a t o r şi a l u n g u l u i s u p i n a t o r .
F l e x o r i i şi e x t e n s o r i i d e g e t e l o r . Se face r e e d u c a r e a s e p a r a t ă p e n t r u fiecare
deget. S e î n c e p e t o t d e a u n a c u m i ş c a r e a d e e x t e n s i e , d u p ă c a r e s e face flexia, c e r â n d
p a c i e n t u l u i să-şi transfere a t e n ţ i a a s u p r a inserţiilor flexorilor de pe faţa v o l a r ă a
degetelor.
Toţi ceilalţi m u ş c h i ai p u m n u l u i şi ai m â i n i i se r e e d u c ă separat, c o n f o r m
principiilor arătate.
EXERCIŢII PENTRU MUŞCHII TRUNCHIULUI

Ilio-costalii se r e e d u c ă în p o z i ţ i e v e n t r a l ă . D e o a r e c e aceşti m u ş c h i , c â n d se
c o n t r a c t ă s i n g u r i , se c o n t r a c t ă s u b l u n g i m e a lor de r e p a u s , t r u n c h i u l va fi m e n ţ i n u t în
extensie. D a c ă este v o r b a d e s p r e un adult, este n e c e s a r ă p r e z e n ţ a a doi k i n e t o t e r a p e u ţ i ;
unul c a r e să m e n ţ i n ă p i e p t u l şi un altul care să r i d i c e m e m b r e l e inferioare. Şi în
r e e d u c a r e a g r u p u l u i s a c r o - s p i n a l , a t e n ţ i a v a f i a c o r d a t ă tot g r u p u l u i ilio-costal, chiar
c â n d î n t r e g u l g r u p s e află s u b t r a t a m e n t .
Pătratul lombelor este considerat de autori ca adevăratul stabilizator al
b a z i n u l u i (nu fesierul m i j l o c i u ) . Astfel, s e m n u l T r e n d e l e n b u r g (vezi Fig. 36) s-ar
d a t o r a insuficienţei p ă t r a t u l u i l o m b e l o r (?). în p r o c e s u l de r e e d u c a r e se va u r m ă r i să
n u a p a r ă i n c o o r d o n a r e a p r i n c o b o r â r e a u m ă r u l u i d e c ă t r e m a r e l e dorsal.
EXERCIŢII PENTRU MUŞCHII MEMBRELOR INFERIOARE

P s o a s u l iliac: r e e d u c a r e a se face în d e c u b i t d o r s a l . D a c ă m u ş c h i u l este c o m p l e t
disociat sau efortul p a c i e n t u l u i de c o n c e n t r a ţ i e este m i n i m , m u ş c h i u l p o a t e fi s t i m u l a t
prin p r o c e d e u l u r m ă t o r : se sprijină m e m b r u l inferior flectat la 90° şi se i m p r i m ă o
flexie a c c e n t u a t ă , în t i m p ce p a c i e n t u l flectează c a p u l , dirijând astfel i m p u l s u l spre

originea fibrelor m u s c u l a r e ale p s o a s u l u i . î n t i m p u l r e e d u c ă r i i , k i n e t o t e r a p e u t u l a b d u c e
uşor p i c i o r u l şi a p a s ă pe p a r t e a i n t e r n ă a g e n u n c h i u l u i . Se va u r m ă r i să nu se p r o d u c ă
o c o n t r a c ţ i e i n u t i l ă a c r o i t o r u l u i sau a a d d u c t o r i l o r .
C â n d s e r e s t a b i l e ş t e „ c o n ş t i i n ţ a m i n t a l ă " a s u p r a p s o a s - i l i a c u l u i , s e v a explica
p a c i e n t u l u i a c ţ i u n e a c o o r d o n a t ă a a c e s t u i m u ş c h i cu m a r e l e o b l i c . C â n d se c o n t r a c t ă
psoas-iliacul, c o n t r a c ţ i a m a r e l u i oblic va stabiliza b a z i n u l şi t r u n c h i u l . în t i m p u l unui
p a s p s o a s u l r i d i c ă c o a p s a , în t i m p ce o b l i c u l fixează b a z i n u l . C o n t r a c ţ i a s i m u l t a n ă a
acestor muşchi este necesară.
E x t e n s o r i i c o a p s e i . R e e d u c a r e a acestei funcţii t r e b u i e s ă î n c e a p ă î n m o d
n e m i j l o c i t c u r e e d u c a r e a b i c e p s u l u i femural ( F i g . 9 5 ) .
Fig. 95 - Reeducarea extensiei coapsei. Reeducarea sc face cu genunchiul

scmi-flcctat (după Al. Rădulcscu şi CI. Baciu, 131).
R e e d u c a r e a c u p r i n d e o p r i m ă p a r t e c a r e se e x e c u t ă în d e c u b i t d o r s a l şi în care
m i ş c a r e a se face a l t e r n a t i v cu m i ş c a r e a de flexie a c o a p s e i . O a d o u a p a r t e se execută
în d e c u b i t v e n t r a l . M e m b r u l inferior se află a t â r n a t la m a r g i n e a m e s e i ( d a r nu în
a b d u c ţ i e ) . cu ş o l d u l flectat la 45°, g e n u n c h i u l p a c i e n t u l u i sprijinindu-se pe g e n u n c h i u l
k i n e t o t e r a p e u t u l u i . S e e x e c u t ă e x t e n s i a c o a p s e i , c e r â n d p a c i e n t u l u i să-şi c o n c e n t r e z e
atenţia a s u p r a i n s e r ţ i e i b i c e p s u l u i f e m u r a l . O d a t ă m i ş c a r e a ajunsă la n i v e l u l poziţie,
fiziologice, se c e r e t r a n s f e r a r e a atenţiei a s u p r a m a r e l u i fesier. în a c e s t caz, pacientul
r o t e a z ă c o a p s a în afară şi foloseşte fesierii m i c şi mijlociu şi nu m a r e l e fesier. Dacă
se p e r m i t e a c e a s t ă m i ş c a r e - s p u n e a u t o a r e a - p a c i e n t u l va î n v ă ţ a să m e a r g ă cu
m e m b r u l inferior r o t a t în afară ( ? ! ) .
C v a d r i c e p s u l . R e e d u c a r e a a c e s t u i m u ş c h i va ţine s e a m a de faptul că el este un
m u ş c h i din g r u p u l al II-lea, c a r e se c o n t r a c t ă în m o d satisfăcător d i n c o l o de lungime
sa de r e p a u s . C o n t r a c ţ i a c v a d r i c e p s u l u i cu g e n u n c h i u l în e x t e n s i e - aşa c u m se face
în t r a t a m e n t u l p o s t o p e r a t o r al rezecţiei de m e n i s e - t r e b u i e c o m b ă t u t ă în tratamentul
paraliziei infantile. A c e s t fel de c o n t r a c ţ i e - s p u n autorii - p r o d u c e g e n u recurvaturr.
şi, m a i grav, d u c e la d i s o c i e r e m u s c u l a r ă . C o n ş t i i n ţ a p a c i e n t u l u i este astfel gre>
dirijată a s u p r a p u n c t u l u i de inserţie r o t u l i a n , în t i m p ce inserţia m u ş c h i u l u i se t e r m i n i
pe apofiza tibială a n t e r i o a r ă . „ P a c i e n ţ i i astfel trataţi sunt c a p a b i l i să m i ş t e rotula. d
nu p o t e x t i n d e c o m p l e t g e n u n c h i u l f l e c t a t " (124) (Fig. 96). D a c ă există s c u r t a r e ;
grupului muscular posterior al coapsei contracţia cvadricepsului nu se poate produc.
D a c ă există s c u r t a r e a t e n s o r u l u i fasciei lata se va o b s e r v a să nu se p r o d u c ă d i s o c i e r .
porţiunii m e d i a l e a c v a d r i c e p s u l u i .
Fig. 96 - Reeducarea cvadricepsului. Concentrarea atenţiei pacientului

trebuie să aibă loc asupra apofizei tibiale şi nu asupra rotulci.
R o t a t o r i i c o a p s e i . P e n t r u c o n c e n t r a r e a b o l n a v u l u i s e pot f i x a c a p u n c t e d e
reper u r m ă t o a r e l e inserţii: trohanterul m a r e şi respectiv spina p u b e l u i (pentru adductori),
sau - m a i b i n e - ca la u m ă r , feţele i n t e r n e şi e x t e r n e ale g e n u n c h i u l u i .
N.B. S p a s m u l fesierilor p o a t e î m p i e d i c a r o t a r e a i n t e r n ă .
M u ş c h i i g a m b e i . P e n t r u tricepsul sural p a c i e n t u l este a ş e z a t în d e c u b i t d o r s a l .
M e m b r u l inferior a l p a c i e n t u l u i este s u s ţ i n u t d e către k i n e t o t e r a p e u t , g e n u n c h i u l este
semiflectat. P a l m a k i n e t o t e r a p e u t u l u i sprijină p l a n t a p a c i e n t u l u i , cu indexul şi m e d i u s u l
de o p a r t e şi de alta a c ă l c â i u l u i , p e n t r u a p r e v e n i s u p i n a ţ i a sau p r o n a ţ i a . A t e n ţ i a
p a c i e n t u l u i e s t e î n d r e p t a t ă a s u p r a inserţiei s o l e a r u l u i . R e e d u c a r e a s e face a p o i c u
g e n u n c h i u l extins, atenţia dirijându-se a s u p r a apofizei p o s t e r i o a r e a calcaneului, locului
de i n s e r ţ i e a t e n d o n u l u i a h i l i a n . P a c i e n t u l t r e b u i e să î n ţ e l e a g ă că e x t e n s i a p i c i o r u l u i
se face d i n t o a t e c e l e trei c o r p u r i ale m u ş c h i u l u i şi ea t r e b u i e să a i b ă loc în sens strict
median (Fig. 97).
Fig. 97 - Reeducarea Iricep.sului surul. Poziţia pacientului şi priza

kinetoterapeutului în prima fază a tratamentului.
ASPECTE CRITICE
M e t o d a K e n n y este î n t r - a d e v ă r o r i g i n a l ă , c h i a r d a c ă n u e s t e t o c m a i c o n f o r m ă
datelor a n a t o m o - p a t o l o g i c e . A u t o a r e a n u n e a g ă existenţa leziunilor c e l u l a r e î n c o a r n e l e
anterioare ale m ă d u v e i , c o r e s p u n z ă t o a r e m u ş c h i l o r paralizaţi, dar se c u n o s c şi f e n o m e n e
s u p r a a d ă u g a t e ( r e v e r s i b i l e ) , d u p ă c u m este c u n o s c u t ă astăzi ş i l o c a l i z a r e a m i o t r o p ă a
virusului p o l i o m i e l i t i c . E s t e p o s i b i l c a s p a s m u l s ă p r o d u c ă f e n o m e n e l e d e s c r i s e d e
către P o h l şi K e n n y , iar p r o b a lor t e r a p e u t i c ă este c o n v i n g ă t o a r e .
V o m r e ţ i n e trei p r i n c i p i i pe c a r e se sprijină m e t o d a :
a) P a r t i c i p a r e a corticalităţii în e f e c t u a r e a m i ş c ă r i i .
b) N e c e s i t a t e a de a s u p r a v e g h e a şi î m p i e d i c a c o n t i n u u a p a r i ţ i a i n c o o r d o n ă r i i şi
a substituţiei.
c) L u n g i m e a de c o n t r a c ţ i e utilă a m u ş c h i l o r .
Este a d e v ă r a t că m e t o d a are şi e x a g e r ă r i l e ei.
Ideea contracţiei singulare a m u ş c h i l o r p a r e astăzi o formă de înţelegere depăşită.
P e n t r u p r o d u c ţ i a c o n t r a c ţ i e i u n u i s i n g u r m u ş c h i , a unui g r u p de fibre - c u m spun
autorii - este n e v o i e de un act selectiv de c o n c e n t r a r e , un efort, care nu ş t i m în ce
m ă s u r ă este i n d i s p e n s a b i l r e e d u c ă r i i . Se t i n d e tot m a i m u l t ca r e e d u c a r e a să fie gândită
în gesturi, în a c t e .
S u b s t i t u ţ i a m u s c u l a r ă a p a r e cel m a i f r e c v e n t ca o n e v o i e de a d a p t a r e a
o r g a n i s m u l u i ş i n u c r e d e m c ă e a i m p i e t e a z ă î n aşa m a r e m ă s u r ă a s u p r a u n e i c o r e c t e
r e e d u c ă r i . C e l p u ţ i n d u p ă t r e c e r e a unei a n u m i t e p e r i o a d e d e t i m p , a c e a s t ă s u b s t i t u ţ i e
t r e b u i e î n c u r a j a t ă . A l t m i n t e r i , ce rost ar m a i avea î n t r e a g a c h i r u r g i e o r t o p e d i c ă de
transplantare musculară?
în a c e a s t ă c a t e g o r i e d i s c u t a b i l ă intră şi t o a t e c o n t r a i n d i c a ţ i i l e r i g u r o a s e p r i v i n d
b a l n e o t e r a p i a , î n o t u l , cârjele a x i l a r e .
C r i t i c a p r i v i n d l i m i t a r e a m e t o d e i prin d e s c r e ş t e r e a î n p r o p o r ţ i e i m p r e s i o n a n t ă
a frecvenţei p o l i o m i e l i t e i este relativă. M e t o d a are aceleaşi indicaţii şi r e z u l t a t e şi în
alte leziuni ale n e u r o n u l u i m o t o r periferic.
E s t e cert că m e t o d a a î m b o g ă ţ i t c u n o ş t i n ţ e l e n o a s t r e fiziologice cu câteva
n o ţ i u n i de m a r e i m p o r t a n ţ ă . M e t o d a s-a b u c u r a t şi se b u c u r ă de u n a n i m e aprecieri,
r e z u l t a t e l e sale p r a c t i c e f i i n d d i n t r e c e l e m a i v a l o r o a s e .
METODA PHELPS
N u m e l e lui W. M. P h e l p s este legat de r e e d u c a r e a şi de t r a t a m e n t u l în general

al paraliziilor spastice cerebrale. Strălucit reprezentant al chirurgiei ortopedice
a m e r i c a n e , el şi-a d e d i c a t a p r o a p e î n t r e a g a a c t i v i t a t e m i c i l o r infirmi m o t o r i de origine
c e r e b r a l ă . B o g a t a sa e x p e r i e n ţ ă a fost î n g l o b a t ă în m e t o d a c a r e îi p o a r t ă n u m e l e , ei
fiind p r i n t r e cei dintâi din l u m e c a r e s-au o c u p a t în m o d p r e c u m p ă n i t o r de această
problemă.
M e t o d a P h e l p s nu este însă o t e h n i c ă o r i g i n a l ă şi e x c l u s i v i s t ă , ci m a i d e g r a b ă
un m o d de a privi b o a l a şi de a î n c e r c a să o a m e l i o r e z e . Am i n t r o d u s - o printre
m e t o d e l e a n a l i t i c e , d e o a r e c e b a z a t r a t a m e n t u l u i lui P h e l p s este r e e d u c a r e a f i e c ă r u i
m u ş c h i î n p a r t e , c u u r m ă r i r e a p r o g r e s u l u i realizat.
M e t o d a este o î m b i n a r e de t e h n i c i sau m o d a l i t ă ţ i , pe care a u t o r u l le r e c o m a n d a
e c l e c t i c , în funcţie de f o r m a c l i n i c ă a c a z u l u i , de g r a v i t a t e a lui şi de stadiul de
d e z v o l t a r e p s i h o - m o t o r i e . A u t o r i d i v e r ş i , î n c e r c â n d s ă s i s t e m a t i z e z e a c e s t e indicaţi:,
au găsit p â n ă la 15 t e h n i c i r e c o m a n d a t e de autor. D i n t r e a c e s t e a v o m cita: masajul
m i ş c a r e a p a s i v ă , m i ş c a r e a activă, m i ş c a r e a sub r e z i s t e n ţ ă , m i ş c a r e a condiţiona:."
m i ş c a r e a a u t o m a t ă , r e l a x a r e a , r e p a u s u l etc. Să nu u i t ă m că P h e l p s a fost c h i n ; : ,
o r t o p e d i s t şi că p r i n t r e m i j l o a c e l e sale p r i n c i p a l e se s i t u e a z ă cele ale specialităţii sale
în linii g e n e r a l e , m e t o d a r e s p e c t ă p r o g r e s i a efortului: de la s i m p l u la m i ş c ă n
m a i c o m p l i c a t e , m a i a m p l e , de d u r a t ă m a i l u n g ă şi cu un efort mai m a r e . Se t r e c e dl
la m i ş c ă r i p a s i v e la c e l e a s i s t a t e şi a c t i v e , de la m i ş c a r e a unei s i n g u r e articulaţii, la
m o b i l i z a r e a s i m u l t a n ă a d o u ă sau trei a r t i c u l a ţ i i .
P a c i e n t u l este î n v ă ţ a t să se r e l a x e z e , iar p e n t r u p a c i e n t u l a t e t o z i c , Phelps
î n a i n t e a soţilor B o b a t h , r e m a r c ă p o z i ţ i i l e reflexinhibitorii, din c a r e m i ş c ă r i l e s e pot
face cu m a i m u l t ă u ş u r i n ţ ă .
Reeducarea neuro-motorie - M e t o d e analitice 223
Ş i a c u m , c â t e v a c u v i n t e d e s p r e m i j l o a c e l e o r i g i n a l e ale lui P h e l p s , m i j l o a c e p e
care le-a î m b o g ă ţ i t cu semnificaţii f i z i o p a t o l o g i c e n o i , deşi c u n o s c u t e în b u n ă p a r t e
şi î n a i n t e a lui.
M i ş c a r e a c o n d i ţ i o n a t ă este p o a t e cea m a i i n t e r e s a n t ă c o n t r i b u ţ i e a lui P h e l p s
la r e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e în I M C . A u t o r u l s o c o t e ş t e că, în lipsa u n o r stimuli n o r m a l i
p r o p r i o c e p t i v i , t r e b u i e c ă u t a t e alte căi de c o n d u c e r e a i m p u l s u l u i aferent, c a r e să
d e t e r m i n e o m i ş c a r e n e i n f l u e n ţ a t ă d e t o n u s u l c r e s c u t din m u ş c h i . C u alte c u v i n t e ,
t r e b u i e să r e e d u c e alte căi s e n z o r i a l e . C o n d i ţ i o n a r e a este î n v ă ţ a t ă d u p ă p r i n c i p i i l e lui
Pavlov, în s c o p u l de a stabili căile f u n d a m e n t a l e de m i ş c a r e a u t o m a t ă , c â ş t i g a t e de
copilul n o r m a l . S e folosesc d o u ă c ă i :
a) Mişcarea reciprocă voluntară p o a t e fi î n v ă ţ a t ă p r i n r e p e t a t e m i ş c ă r i p a s i v e ,
î n m o d r e c i p r o c . A c e a s t ă t e h n i c ă e s t e folosită î n h e m i p l a g i i l e s p a s t i c e , î n c a r e
p r o p r i o c e p ţ i a n o r m a l ă a m e m b r u l u i s ă n ă t o s va t r e b u i să influenţeze favorabil şi să
i m p r i m e o m i ş c a r e n o r m a l ă m e m b r u l u i lezat.
M i ş c ă r i l e se fac lent, r i t m i c , cu c a r a c t e r stimulativ şi perfect s i m e t r i c . M i ş c ă r i l e
t r e b u i e a l e s e din g r u p u l m i ş c ă r i l o r c o m u n e , d e d i r e c t ă utilitate, legate d e n e c e s i t ă ţ i l e
fiziologice cele m a i s i m p l e .
b) P h e l p s a fost p r i n t r e p r i m i i c a r e au î n ţ e l e s o b s e r v a ţ i i l e de m a r e î n s e m n ă t a t e
ale lui E g e l cu p r i v i r e la influenţa m u z i c i i a s u p r a mişcărilor. E g e l a arătat că m u z i c a ,
la un a n u m i t r i t m , variabil de la individ la individ, este c a p a b i l ă să e l i m i n e m i ş c ă r i l e
i n v o l u n t a r e ale copilului a t e t o z i c . P h e l p s reia a c e a s t ă m e t o d ă şi a d a u g ă m u z i c a r i t m i c ă
m i ş c ă r i i active r e c i p r o c e , c a u n c o n d i ţ i o n a n t auditiv. C h i a r d a c ă r ă s p u n s u l n u este
condiţionat, aşa c u m îl înţelegea Phelps, stimulul auditiv interferează căile
p r o p r i o c e p t i v e . Şi alţi autori au p u b l i c a t r e z u l t a t e favorabile prin folosirea m u z i c i i în
r e e d u c a r e a I M C , în special în f o r m e l e a t e t o z i c e (11, 17).
M i ş c a r e a a u t o m a t ă (confusion technique) r e p r e z i n t ă un alt a p o r t o r i g i n a l al
lui P h e l p s . A c e a s t a c o n s t ă din r e e d u c a r e a u n e i m i ş c ă r i p i e r d u t e total sau parţial, p r i n
m i ş c a r e a sub r e z i s t e n ţ ă la un alt n i v e l . Astfel, p e n t r u r e e d u c a r e a m i ş c ă r i i de flexie a
p i c i o r u l u i se e x e c u t ă flexia sub r e z i s t e n ţ ă a g e n u n c h i u l u i sau a ş o l d u l u i . (A se v e d e a
metoda Kabat.)
Protezarea, a p a r e i e r e a o r t o p e d i c ă ( o r t e z a r e a ) - m a i b i n e zis - a r e p r e z e n t a t o
altă p r e o c u p a r e a autorului, constituind un d o m e n i u în care a a d u s n u m e r o a s e contribuţii.
El a i m a g i n a t n u m e r o a s e a p a r a t e care să p e r m i t ă m e r s u l şi s t a ţ i u n e a a c e s t o r p a c i e n ţ i ,
sau c e v a m a i m u l t , s ă a s i g u r e m e n ţ i n e r e a u n o r p o s t u r i reflex-inhibitorii.
D i n v a s t a s a e x p e r i e n ţ ă c h i r u r g i c a l ă , P h e l p s ne-a t r a n s m i s o b s e r v a ţ i i l e sale
a s u p r a u n o r r e z u l t a t e r e v ă z u t e d u p ă t i m p î n d e l u n g a t . C o n c l u z i a a u t o r u l u i era că, dintre
t o a t e o p e r a ţ i i l e p r a c t i c a t e î n p a r a l i z i i l e s p a s t i c e , r e z u l t a t e l e cele m a i c o n s t a n t b u n e ş i
d u r a b i l e sunt furnizate d e a r t r o d e z e .
în sfârşit, spre d e o s e b i r e de alţi autori (116), care i n d i c ă în a c e s t e c a z u r i un
t r a t a m e n t intensiv, e x e c u t a t d e c â t e v a ori p e zi, P h e l p s c o n s i d e r ă c ă r e z u l t a t e l e c e l e
m a i b u n e se o b ţ i n cu un t r a t a m e n t k i n e t i c e x e c u t a t o d a t ă la d o u ă zile.
CAPITOLUL 7
Metode globale
METODA MARGARET ROOD
M a r g a r e t R o o d , k i n e t o t e r a p e u t ă , şi-a d e z v o l t a t m e t o d a s a d e t r a t a m e n t l a
U n i v e r s i t a t e a din I n d i a n o p o l i s ( S U A ) î n anul 1940. M e t o d a s e a d r e s e a z ă p a r a l i z i e :
s p a s t i c e c e r e b r a l e . D e ş i m e t o d a se a d r e s e a z ă selectiv prin i n h i b a r e şi a c t i v a r e a unu;
s i n g u r m u ş c h i , e a n u este u n a a n a l i t i c ă , stimulii f i i n d g â n d i ţ i î n m o d e l e d e p o s t u r i
g l o b a l ă şi m i ş c ă r i c o m p l e x e . P a r a l e l cu d e z v o l t a r e a funcţiei m o t o r i i se p u n e un accent
d e o s e b i t pe d e z v o l t a r e a funcţiilor vitale şi s e n z o r i a l e .
F u n c ţ i e i m o t o r i i i se r e c u n o a ş t e o c o m p o n e n t ă m o b i l i z a t o r i e (fazică) şi una
s t a b i l i z a t o r i e (tonică). R e e d u c a r e a t r e b u i e făcută în s e c v e n ţ a d e z v o l t ă r i i filogene: :
senzo-motorii:
Treapta I Mobilitatea - este reprezentată prin primele trei modele:

a) Modelul flexiei dorsale (modelul posturii dc supt), prin stabilirea căruia sc integrează sc?
control central reflexele tonice cervicale, permiţând eliberarea mişcărilor bilaterale ale extremităţilor
b) Rostogolirea.
c) Extensia totală („postura păpuşii").
Această treaptă corespunde dezvoltării copilului normal dc la 0 la 3 luni.
Treapta a ll-a - Stabilitatea - este reprezentată de:
a) Poziţia „în patru labe".
b) Ortostatismul.
Treapta a lll-a - Mobilitatea dezvoltată pe stabilitate. Aici sc integrează: mersul, alerg.:,
prehensiunea şi orice alte activităţi complexe presupunând o bună coordonare între postură şi mişcare
dezvoltarea simţurilor dc orientare în spaţiu.
Treapta a IV-u - Îndemânarea.
Mijloace terapeutice
M u l t e din t e h n i c i l e de t r a t a m e n t ale lui M a r g a r e t R o o d au fost astăzi p r e l u a t e
alte m e t o d e (vezi m e t o d e l e B o b a t h , Vojta). Astfel sunt: p o s t u r i l e r e l a x a n t e sau fat
litatoare, s t i m u l a r e a r e a c ţ i i l o r de e c h i l i b r u , t r e c e r e a a c t i v ă dintr-o p o s t u r ă în alta etc.
Originală ni se pare „stimularea proprioceptivă în tratamentul disjuncţiili
Astfel a v e m :
Reeducarea neuro-motorie - Metode globale 225
1. S t i m u l ă r i la n i v e l u l t e g u m e n t e l o r :
a) Pensularea. Se folosesc p e n s u l e m o i cu m â n g â i e r e r a p i d ă în z o n e l e c u t a n a t e
c o r e s p u n z ă t o a r e m u ş c h i u l u i î n c a r e v r e m s ă facilităm c o n t r a c ţ i a . C o n c o m i t e n t s e
p r o d u c e i n h i b a r e a s p a s m u l u i î n m u ş c h i u l a n t a g o n i s t . S t i m u l a r e a s e face 5 - 1 5 sec,
efectul p u t â n d a v e a o l a t e n ţ ă de p â n ă la 3 0 ' . T e h n i c a n e c e s i t ă o b u n ă c u n o a ş t e r e a
m e r v a ţ i e i şi a d e r m a t o a m e l o r c o r e s p u n z ă t o a r e .
E x e m p l u l cel m a i b u n este c o n s t i t u i t d e p e n s u l a r e a m a l e o l a r ă e x t e r n ă , care
facilitează c o n t r a c ţ i a g a m b i e r u l u i a n t e r i o r ş i r e l a x e a z ă t r i c e p s u l sural.
D u p ă a u t o a r e , s e c o n t r a i n d i c ă p e n s u l ă r i l e î n u r m ă t o a r e l e c a z u r i : g e n u flexum
spastic, la c o p i l u l s u b 6 ani, pe c o a s t e ( c o n t r a c ţ i a m u ş c h i l o r r e s p i r a t o r i ) , în r e g i u n e a
p e r i a n a l ă ( p o a t e p r o d u c e tulburări m i c ţ i o n a l e ) .
b) Stimulările cu gheaţă. A c e l e a ş i efecte se p o t p r o d u c e p r i n frecări d u r e ( d e
3-5 s e c ) cu o b u c a t ă de g h e a ţ ă . A u t o a r e a s p u n e că d u p ă a c e s t e s t i m u l ă r i p a c i e n t u l
p o a t e d e v e n i c a p a b i l s ă e x e c u t e c o n t r a c ţ i i i z o m e t r i c e . S t i m u l a r e a p e a b d o m e n întăreşte
funcţia t o n i c ă a c v a d r i c e p s u l u i ; a p l i c a t e pe p a r t e a d r e a p t ă a t o r a c e l u i ( s u p e r i o r )
f a v o r i z e a z ă r e s p i r a ţ i a p r o f u n d ă ; pe b u z e şi pe vârful l i m b i i a c t i v e a z ă î n g h i ţ i r e a şi
vorbirea.
c) Mângâierea uşoară (3 m i n ) pe ceafă în z o n a C2 - C5 p r o d u c e r e l a x a r e a .
d) Apăsarea articulară are s c o p u l de a întări s t a b i l i t a t e a p r i n s t i m u l a r e a
p r o p r i o c e p t o r i l o r a r t i c u l a r i . A p ă s a r e a se face în a x u l l u n g al c o r p u l u i sau al u n e i
e x t r e m i t ă ţ i , cu o g r e u t a t e m a i m a r e d e c â t a s e g m e n t e l o r sau c o r p u l u i respectiv. A c e a s t ă
t e h n i c ă , pe c a r e n o i am n u m i t - o stabilizare M. Rood este p a r t e a c e a m a i v a l o r o a s ă şi
m a i f u n d a m e n t a t ă ştiinţific. A c e a s t ă p r e s i u n e s t i m u l e a z ă p r o p r i o c e p t o r i i a r t i c u l a r i ş i
facilitează c o n t r a c ţ i i l e m u ş c h i l o r c u funcţii p o s t u r a l e . Astfel, p r i n a p ă s a r e p e c a p , sau
p u r t a r e a u n o r g r e u t ă ţ i , s e facilitează e x t e n s i a ( m u s c u l a t u r a c o l o a n e i v e r t e b r a l e ) . C o m
p r e s i a p e ş o l d u l flectat î n a x u l f e m u r u l u i sta
b i l i z e a z ă p o z i ţ i a „în p a t r u l a b e " . C o m p r e s i a p e
c ă l c â i f a v o r i z e a z ă flexia d o r s a l ă a p i c i o r u l u i etc.
(Fig. 9 8 ) .
2. Alte s t i m u l ă r i :
a) Ciocănirea călcâiului şi a altor repere.
Prin ciocănirea marginii mediale plantare a
c a l c a n e u l u i s e a c ţ i o n e a z ă flexorii d o r s a l i laterali:
scurtul peronier şi extensorul c o m u n al degetelor.
P r i n c i o c ă n i r e a c ă l c â i u l u i - p l a n t a r - se a c t i v e a z ă
toţi flexorii dorsali ai p i c i o r u l u i . C i o c ă n i r e a
maleolei peroniere produce contracţia peronierilor;
ciocănirea maleolei tibiale activează supinatorii şi
adductorri piciorului.
Efecte a s e m ă n ă t o a r e se obţin la nivelul
mâinii p r i n p e r c u t a r e a apofizei stiloide sau cubitale.
b) îndoirea rapidă duce la inhibarea
m u ş c h i l o r flexori. î n d o i r e a lentă, s u s ţ i n u t ă , i n h i b ă
m u ş c h i i extensori şi creşte tonusul flexorilor.
Efectul i n h i b i t o r al flexiei lente este p r o d u s p r i n
efecte s e c u n d a r e ale fusurilor m u s c u l a r e şi are
a c ţ i u n e n u m a i a s u p r a m u ş c h i l o r c u funcţie p o s - F j g 98 _ S t i m u I a r e a o s t o s t a t i s m u t u i prin
turală: s o l e a r u l , vaştii, t e n s o r u l fasciei lata. Au- apăsarea pc umeri în metoda Margarct

toarea r e c o m a n d ă ca această tehnică să se execute Rood.
cu b ă g a r e de s e a m ă în s p a s m e l e în flexie, dat
fiind că m u ş c h i i c a r e trec de d o u ă articulaţii,
flexori şi a d d u c t o r i , r e a c ţ i o n e a z ă p r i n creş
terea tonusului muscular.
c) Mişcările lente, r i t m i c e , ale e x t r e
mităţilor, ca şi legănarea sunt e l e m e n t e
relaxante (leagănul, balansoarul) (Fig. 99).
3. Mijloace ajutătoare
a) Se r e c o m a n d ă exerciţiile cu inele
de cauciuc, folosite ca e x t e n s o a r e . Astfel, la
hemiplegiei, se cere întinderea inelului cu
ajutorul feţelor d o r s a l e ale m â i n i l o r (se reali
z e a z ă şi creşterea rolului stabilizator al a b d u c -
torilor u m ă r u l u i ) ; pe spate culcat, cu genunchii
flectaţi, inelul t r e c u t la j u m ă t a t e a c o a p s e l o r
şi g a m b e l o r se c e r e d e p ă r t a r e a g e n u n c h i l o r
p e n t r u c r e ş t e r e a forţei a b d u c t o r i l o r ; inelul
p o a t e f i î n t i n s c u d i n ţ i i , î n d e c u b i t ventral,
a n t r e n â n d astfel extensorii cefei, dar şi
m a s t i c a t o r i i . G r o s i m e a şi l u n g i m e a inelelor de
cauciuc sunt adaptate scopului, vârstei
c o p i l u l u i , forţei sale etc.
Fig. 99 - Legănarea copilului cu capul în jos. b) Vibraţia s t i m u l e a z ă f i b r e l e / şi
Mijloc dc relaxare. m ă r e ş t e tonusul muscular. Se aplică pe muscu
latura a b d o m i n a l ă sau p e t e n d o a n e 1 0 - 2 0 sec,
folosindu-se v i b r a t o a r e l e a p a r a t e l o r d e m a s a j , sau d i a p a z o n u l .
c) Prehensiunea este r e e d u c a t ă cu ajutorul u n o r m i n g i m i c i , a p o m p e l o r de
c a u c i u c , a p i s t o a l e l o r cu a p ă , ruloului de aluat, u n e o r i s i m p l e b u c ă ţ i de frânghie.
A c e s t e o b i e c t e s u n t folosite în poziţii diferite, p e n t r u facilitarea stabilizării în t i m p u l
exerciţiilor.
în c e e a ce p r i v e ş t e h i p e r t o n i a m u s c u l a r ă , aşa c u m o î n t â l n i m în paralizia spastică
c e r e b r a l ă , M a r g a r e t R o o d r e c o m a n d ă p e n t r u r e l a x a r e : f l e x i a t o t a l ă ( p o s t u r a fetală).
r o s t o g o l i r e a , l e g ă n a r e a . M u ş c h i i i m p o r t a n ţ i p e n t r u p o s t u r ă , a d e s e a deficitari î n aceste
c a z u r i , s u n t stimulaţi prin p e n s u l a r e .
O c o n c e p ţ i e cu t o t u l o r i g i n a l ă s u s ţ i n e M a r g a r e t R o o d în c e e a ce p r i v e ş t e
dezvoltarea funcţiilor „vitale", c ă r e i a îi d e s c r i e 7 e t a p e :
Prima etapă este cea respiratorie (inspiraţia şi expiraţia).

A doua este consolidată la început dc ţipăt, strănut, tuse, care duc la consolidarea ritmului
respirator. Aceste reacţii dc apărare sunt prezente înainte dc dezvoltarea simţurilor gustului şi mirosului
(funcţii discriminative).
A treia fi a patra etapă sunt cele ale suptului fi înghiţitului, funcţii corelate dc respiraţie
Acestea sunt legate dc modelul dc flexie şi este necesar să supraveghem contracţia flexorilor gâtulu:
pentru o corectă integrare a acestor funcţii.
A cincea etapă este a fonaţiei, legată şi ca strâns dc respiraţie. Ea devine posibilă când apare
modelul dc extensie şi poate fi indusă terapeutic'. Nu sc poate cerc trecerea la acest stadiu dacă nu s-au
consolidat etapele anterioare, în special suptul.
A fuseu etapă este aceea a masticaţiei. Este prima mişcare antigravitaţională - spune Margaret
Rood fiind strâns legată dc mişcările limbii. Pentru copiii care nu au ajuns la această etapă, sc propun
exerciţii speciale: suptul prin pai, prinderea cu gura a anumitor obiecte, întinderea cu gura (cu dinţii) a
inelului dc cauciuc.
* Dc fapt ridicarea capului este mult anterioară (N.A.).

Ultima etapă este aceea a vorbirii articulate. Pentru aceasta autoarea recomandă multiple forme
dc stimulare, dc la frecarea peribucală cu gheaţă, la exerciţii dc respiraţie (stinsul lumânării, spiromctrul,
gimnastica limbii e t c ) . Aceste exerciţii, când Q.l.-ul le permite, sunt deosebit dc importante.
Aspecte critice
A s t ă z i , m e t o d a ne a p a r e ca o c o n s t r u c ţ i e artificială, c a r e ne face u n e o r i să
z â m b i m . Dar, r e c u n o a ş t e m î n e a m u l t e e l e m e n t e v a l o r o a s e , observaţii p r e ţ i o a s e făcute
c u b u n simţ, soluţii i n g e n i o a s e . S ă r e m a r c ă m faptul c ă m u l t e d i n r e c o m a n d ă r i l e sale
a u fost p r e l u a t e d e alte m e t o d e : r e l a x a r e a î n p o z i ţ i e fetală ( B o b a t h ) , e v o l u ţ i a î n m o d e l
de flexie şi de e x t e n s i e (Vojta), s t i m u l ă r i l e , s t a b i l i z a r e a p r i n p r e s i u n e a r t i c u l a r ă e t c .
S t i m u l a r e a s e n z o r i a l ă este de a s e m e n e a un fapt i m p o r t a n t , care a fost a m p l i f i c a t în
alte m e t o d e . M e r i t u l a u t o a r e i e s t e a c e l a de a fi fost p r i m a care să atragă a t e n ţ i a a s u p r a
a c e s t u i fapt.
P e n t r u n o i , d e o s e b i t de utile ni se p a r exerciţiile p e n t r u stabilizare şi c o n s t r u i r e a
m i ş c ă r i i pe stabilizare. A c e s t e exerciţii sunt în m a j o r i t a t e a l c ă t u i t e pe p r e s i u n i în a x u l
l o n g i t u d i n a l a s u p r a a r t i c u l a ţ i i l o r de sprijin. De la sine î n ţ e l e s că a c e s t e exerciţii se
a d r e s e a z ă în s p e c i a l f o r m e l o r a t a x i c e şi d i s k i n e t i c e .
METODA KABAT (METODA DE FACILITARE

PROPRIOCEPTIVĂ NEURO-MUSCULARĂ)
M e t o d a d o c t o r u l u i H e r m a n K a b a t d i n S a n F r a n c i s c o ( S U A ) a a p ă r u t ca o
r e a c ţ i e la c o n c e p ţ i i l e l i m i t a t i v e , l o c a l i c i s t e , ale m e t o d e i K e n n y . Ea s-a d e z v o l t a t p r i n
a p r o p i e r e a u l t e r i o a r ă a u n o r n o i n o ţ i u n i de f i z i o p a t o l o g i e legate de a u t o m a t i s m u l
m i ş c ă r i l o r şi de rolul s u b c o r t i c a l i t ă ţ i i în fiziologia sa, p r e c u m şi de i n t e r a c ţ i i l e
facilitatoare ş i i n h i b i t o a r e d i n t r e n e u r o n i i m o t o r i m e d u l a r i , f i e e i h o m o l a t e r a l i , p e
acelaşi d e r m a t o m sau s u p r a i a c e n ţ i , f i e e i h e t e r o l a t e r a l i ( S h e r r i n g t o n ) .
Fundamentare teoretică
C o n t r a c ţ i a m u s c u l a r ă c o m a n d a t ă d i r e c t de un c e n t r u cortical p a r e astăzi o i d e e
s i m p l i s t ă . E s t e a d e v ă r a t că, p r i n t r - u n efort de c o n ş t i e n t i z a r e şi de v o i n ţ ă , c o r t e x u l
p o a t e s ă c o m a n d e c o n t r a c ţ i a u n u i a n u m i t m u ş c h i , d a r a c e s t a este u n act d e s e l e c ţ i e ,
c a r e nu se p r o d u c e în a c t i v i t a t e a o b i ş n u i t ă .
D u p ă c u m ştim, î n m i ş c a r e a v o l u n t a r ă d e s c ă r c a r e a p r i m a r ă vine d e l a c o r t e x u l
m o t o r prin calea cortico-spinală şi neuronii intermediari la celulele cornului anterior
a l m ă d u v e i . R ă s p u n s u l este î n s ă i n f l u e n ţ a t într-o m ă s u r ă c o n s i d e r a b i l ă d e g r a d u l d e
e x c i t a ţ i e de la nivelul s i n a p s e l o r ( r e z u l t a t ă d i n reflexele p r o p r i o c e p t i v e şi p o s t u r a l e )
şi d i n d e s c ă r c ă r i l e e f e r e n t e de la c e r e b e l , n u c l e i i b a z a l i şi t r u n c h i u l c e r e b r a l . Nu
n u m a i i n t e n s i t a t e a m i ş c ă r i i este m o d u l a t ă d e a c e s t e excitaţii, d a r sunt i n f l u e n ţ a t e
plasticitatea, tonicitatea şi c o o r d o n a r e a mişcării. I n t e r d e p e n d e n ţ a funcţională a diverşilor
centri m o t o r i s u p e r i o r i face însă ca m a i în t o a t e c a z u r i l e t u l b u r ă r i l e să fie a s o c i a t e şi
în foarte p u ţ i n e cazuri u n u l să fie c o m p l e t a b o l i t . A ş a se face că în t o a t e c a z u r i l e , cu
e x c e p ţ i a p a r a l i z i i l o r t o t a l e , e x i s t ă t u l b u r ă r i nu n u m a i ale forţei, ci şi ale c o o r d o n ă r i i ,
ale plasticităţii sau ale a u t o m a t i s m u l u i î n s u ş i .
P e a c e s t e d a t e d e fiziologie n e r v o a s ă , d o c t o r u l K a b a t şi-a f u n d a m e n t a t m e t o d a
sa de facilitare proprioceptivă newo-musculară, ale cărei idei p r i n c i p a l e s u n t :
a) Constatarea că excitaţia subliminală necesară executării unei mişcări poate

fi întărită, facilitată, cu s t i m u l i d i n alte surse. Un s t i m u l e x e r c i t a t a s u p r a celulelor
c o r n u l u i a n t e r i o r al m ă d u v e i e x c i t ă unii n e u r o n i m o t o r i astfel î n c â t ei să d e p ă ş e a s c ă
p r a g u l lor şi să d e s c a r c e i m p u l s u r i a f e r e n t e spre m u ş c h i , în t i m p ce m u l t e alte celule
din acelaşi m e t a m e r r ă m â n l a u n p r a g s u b l i m i n a l d e e x c i t a ţ i e . î n s u m a r e a excitaţiei
s u b l i m i n a l e a a c e s t o r c e l u l e c u alte s u r s e d e e x c i t a ţ i e p o a t e a d u c e n i v e l u l a c e s t o r
c e l u l e p â n ă la p r a g , i n t e n s i f i c â n d r ă s p u n s u l m o t o r , p r i n r e c r u t a r e a a d i ţ i o n a l ă a u n o r
noi g r u p u r i de n e u r o n i m o t o r i . Este c e e a ce d e s c r i a m în capitolul de fiziologie nervoasă
sub n u m e l e de facilitare. A u t o r u l s p u n e : „ F o l o s i r e a u n o r stimuli p r o p r i o c e p t i v i variaţi,
care se a d a u g ă la eforturile v o l u n t a r e ale b o l n a v u l u i , are ca u r m a r e facilitarea funcţiei
şi o c o n t r a c ţ i e m u s c u l a r ă m a i p u t e r n i c ă d e c â t a c e e a care p o a t e fi p r o v o c a t ă n u m a :
p r i n efort v o l u n t a r " (82).
b ) F a c i l i t a r e a m a x i m ă s e o b ţ i n e p r i n exerciţiu i n t e n s , c u m a x i m u m d e efort sub
rezistenţă.
L a v r e m e a sa, sub influenţa t e o r i i l o r lui K e n n y , î n r e e d u c a r e a n e u r o - m u s c u l a r ă
s e p u n e a u n a c c e n t d e o s e b i t p e e v i t a r e a u n e i activităţi e x c e s i v e , a c o r d â n d u - s e mult
t i m p e x e r c i ţ i i l o r p a s i v e şi cu a s i s t e n ţ ă , d â n d u - s e o m a r e a t e n ţ i e evitării o b o s e l i i .
D u p ă K a b a t , această t e h n i c ă n u r e u ş e ş t e s ă activeze g r u p u r i l e m o t o r i i funcţional
valoroase ale m u ş c h i u l u i . Fără să n e g e importanţa mişcării pasive ca m ă s u r ă terapeutică,
autorul subliniază că mişcarea pasivă nu realizează nimic în m o d direct în ceea ce
p r i v e ş t e a m e l i o r a r e a funcţiei m u ş c h i l o r p a r a l i z a ţ i , î n t r u c â t nici un fel de activitate
v o l u n t a r ă nu este p r o v o c a t ă în g r u p u r i l e m o t o r i i . î n t r u c â t a c t i v i t a t e a g r u p u r i l o r motorii
este r e s p o n s a b i l ă de efectul t e r a p e u t i c al e x e r c i ţ i u l u i , a u t o r u l îşi p u n e î n t r e b a r e a : ce
avantaj ar fi în m e n ţ i n e r e a majorităţii m u ş c h i l o r în inactivitate, în cadrul unui a s e m e n e a
program terapeutic?
R ă s p u n s u l m a x i m v a f i o b ţ i n u t p r i n t r - u n efort m a x i m .
T r e b u i e să a r ă t ă m la î n c e p u t că e x t i n d e r e a acestei m e t o d e la î n t r e a g a patoloL: .
n e u r o - m u s c u l a r ă o b l i g ă l a e c l e c t i s m î n c e e a c e p r i v e ş t e cel m a i p o t r i v i t mijloc U L
aplicat fiecărui c a z în p a r t e . De o i m p o r t a n ţ ă e s e n ţ i a l ă este, aşa c u m s p u n e autor,
a p r e c i e r e a e x a c t ă a c a p a c i t ă ţ i i f u n c ţ i o n a l e a p a c i e n t u l u i , d e o a r e c e funcţiile m u s c u l a r e
e x i s t e n t e v o r fi folosite p e n t r u facilitarea celor slabe sau a b s e n t e . T r e b u i e avut ii
v e d e r e faptul c ă n u t o a t e p r o c e d e e l e s e v o r d o v e d i eficace p e n t r u o r i c e p a c i e n t . întâi
t r e b u i e î n c e r c a t e c e l e s i m p l e , a p o i , succesiv, p r o c e d e e l e m a i c o m p l e x e , p â n ă s e o b ţ i i
rezultatul urmărit. La începutul perioadei de reeducare nu trebuie să se piardă timp
inutil; d a c ă r ă s p u n s u l u n u i a n u m i t g r u p d e m u ş c h i este p r e a slab, t r e b u i e căuta:.,
alternativă.
P r o c e d e e l e d e facilitare folosite î n p r o c e s u l d e r e e d u c a r e n e u r o - m o t o r i e sur
1. R e z i s t e n ţ a m a x i m ă ; 2. î n t i n d e r e a m u ş c h i u l u i ; 3. S c h e m e l e g l o b a l e de m i ş c ă r i : -
R e f l e x o t e r a p i a şi 5. A l t e r n a r e a a n t a g o n i ş t i l o r .
1. Rezistenţa maximă se o p u n e m i ş c ă r i i active a p a c i e n t u l u i , p â n ă la a n u l a r ,
ei, o b l i g â n d m u ş c h i i r e s p e c t i v i să se c o n t r a c t e i z o m e t r i c . M e t o d a K a b a t se î n s c r i e d
acest p u n c t de v e d e r e pe linia c o n c e p ţ i e i actuale a majorităţii fiziologilor |
f i z i o t e r a p e u ţ i l o r , p o t r i v i t c ă r e i a c o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă este cea m a i v a l o r o a s ă pentru
c r e ş t e r e a c a p a c i t ă ţ i i f u n c ţ i o n a l e a unui m u ş c h i .
A c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă este u ş o r d e î n ţ e l e s c â n d s e a d r e s e a z ă u n e i m i ş c ă r i globale,
în c a d r u l c ă r e i a m u ş c h i u l p a r a l i z a t sau p a r e t i c u r m e a z ă să fie facilitat. S u r s a -
p r o p r i o c e p t i v ă - p r o v i n e din g r u p u r i l e m u s c u l a r e i n d e m n e , în special a m u ş c h i l o r
stabilizatori. De a s e m e n e a , p o a t e fi luată în c o n s i d e r a ţ i e şi sursa m u s c u l a t u r i i m e m b r u l u i
c o n t r o l a t e r a l ( i n e r v a ţ i a r e c i p r o c ă - S h e r r i n g t o n ) , cu c o n d i ţ i a ca e x c i t a ţ i a să fie de
a s e m e n e a sub rezistenţă m a x i m ă . Se v o r b e ş t e astfel de „revărsarea energiei"
(overflow), a d i c ă de p r o p a g a r e a c o n t r a c ţ i e i m u s c u l a r e din a p r o a p e în a p r o a p e .
K i n e t o t e r a p e u t u l v a şti s ă a l e a g ă , î n c a d r u l l a n ţ u l u i c i n e t i c , m u ş c h i u l p u t e r n i c
a s u p r a căruia să exercite rezistenţa p e n t r u a favoriza contracţia m u ş c h i u l u i slab. A c e a s t ă
rezistenţă nu se va exercita egal pe toată amplitudinea mişcării, ci în special acolo
u n d e m u ş c h i u l facilitator îşi m a n i f e s t ă m a x i m a s a p o s i b i l i t a t e d e c o n t r a c ţ i e .
R e z i s t e n ţ a se face cu m â i n i l e k i n e t o t e r a p e u t u l u i , s i n g u r u l m o d de a dirija c o r e c t
m i ş c ă r i l e şi de a p l i c a a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă în p u n c t u l dorit, de a a l t e r n a r e z i s t e n ţ a m a x i m ă
cu repausui^,_de a s c h i m b a s e n s u l m i ş c ă r i i . P o z i ţ i a m â i n i i pe t e g u m e n t u l p a c i e n t u l u i
este h o t ă r â t o a r e , e a î n v a ţ ă c u t i m p u l p e p a c i e n t c u s e n s u l m i ş c ă r i i , e l t r e b u i n d s ă
a c ţ i o n e z e î m p o t r i v a r e z i s t e n ţ e i ce i se o p u n e .
2. întinderea (elongarea muşchiului). P e n t r u un m u ş c h i cu v a l o a r e f u n c ţ i o n a l ă
n u l ă a p l i c a r e a r e z i s t e n ţ e i a r p ă r e a lipsită d e s e n s . A u t o r u l arată î n s ă c ă u n m u ş c h i
p a r a l i z a t p o a t e d e v e n i activ p r i n î n t i n d e r e a lui, d a c ă i se a p l i c ă o r e z i s t e n ţ ă .
P e n t r u unii i n t e r v i n e aici reflexul de î n t i n d e r e (strechrejlex), p e n t r u G e l h o r n
c r e ş t e r e a t e n s i u n i i în m u ş c h i şi s t r u c t u r i l e c o r e l a t e ( t e n d o a n e , fascii) d u c e la c r e ş t e r e a
s t i m u l i l o r aferenţi. A c e a s t ă e x c i t a ţ i e m ă r i t ă a r facilita r ă s p u n s u l m o t o r p r i n c o b o r â r e a
prajgului de e x c i t a ţ i e a c e l u l e l o r din c o r n u l a n t e r i o r al m ă d u v e i . Astfel, în c a z u l
p a r a l i z i i l o r s p a s t i c e , a u t o r u l s e fereşte s ă r e d u c ă c o n t r a c ţ i a a n t a g o n i s t u l u i . î n t i n d e r e a
a n t a g o n i s t u l u i , c â n d a c e s t m u ş c h i este n e t s p a s t i c , p o a t e i n h i b a atât m i ş c a r e a , cât ş i
facilitarea c o n t r a c ţ i e i active a m u ş c h i u l u i a g o n i s i t . în sprijinul acestei afirmaţii a u t o r u l
c i t e a z ă u n e x e m p l u ( n e c o n v i n g â t o r ) : „ C o n t r a c ţ i a g a m b i e r u l u i a n t e r i o r este m i n i m ă
c â n d p a c i e n t u l s e g ă s e ş t e î n d e c u b i t d o r s a l , c u g e n u n c h i i extinşi; d a r e l s e p o a t e
c o n t r a c t a p u t e r n i c d a c ă ş o l d u l şi g e n u n c h i u l sunt f l e c t a t e " (82). (N.A. A i c i este v o r b a
t o c m a i d e r e l a x a r e a a n t a g o n i s t u l u i p r i n flexia g e n u n c h i u l u i ) . A u t o r u l c o n s t a t ă u l t e r i o r
c ă a c e s t p r i n c i p i u n u este valabil î n a t e t o z ă . A i c i r ă s p u n s u l a g o n i s t u l u i este cel m a i
b u n c â n d a n t a g o n i s t u l său e s t e î n t i n s (!).
Să mai spunem că răspunsul muşchiului paralizat la întindere nu corespunde
m o m e n t u l u i de d e b u t al m i ş c ă r i i , ci se p r o d u c e c e v a mai t â r z i u , c â n d t r e b u i e a p l i c a t ă
rezistenţa maximă.
, A s u p r a a c e s t u i m i j l o c au s u r v e n i t clarificări, pe c a r e le v o m r e d a în p a r a g r a f u l
dedicat alternării antagoniştilor.
3. Schemele globale de mişcări. Un p r i n c i p i u t e o r e t i c al m e t o d e i s u s ţ i n e că
funcţia n e u r o - m u s c u l a r ă a c t i v ă n o r m a l ă e s t e b a z a t ă p e g r u p u r i m u s c u l a r e l u c r â n d
c o m b i n a t . C o n t r a c ţ i a g r a d a t ă - p l a s t i c ă - a a c e s t o r m u ş c h i se r e a l i z e a z ă p r i n t r - u n
t o r e n t de i m p u l s u r i p l e c a t e d i n aria m o t o r i e r e s p e c t i v ă a s c o a r ţ e i s p r e g r u p u r i l e
m u s c u l a r e c o r e l a t e funcţional, lucru c u n o s c u t s u b d e n u m i r e a de radiere. P r i n c i p i u l de
facilitare care stă l a b a z a m e t o d e i c o n s t ă î n faptul c ă r a d i e r e a î t i g F u p u n l e m u s c u l a r e
c r e ş t e , d a c ă î n g r u p u l m u s c u l a r c a r e c o n s t i t u i e s u r s a r a d i e r i i c r e ş t e r e z i s t e n ţ a . C u cât
este m a i g r e u d e c o n t r a c t a t m u ş c h i u l c a r e e s t e s u r s a facilitării, c u atât este m a i m a r e
i r a d i e r e a î n g r u p e l e m u s c u l a r e c o r e l a t e . „ A c e s t f e n o m e n d e r a d i e r e p o a t e f i folosit
p e n t r u a a c t i v i z a c o n t r a c ţ i a m u ş c h i l o r slabi sau n u l i , p r i n e x e c u t a r e a u n o r m i ş c ă r i
g l o b a l e , c a r e c u p r i n d m a i m u l t e a r t i c u l a ţ i i " (82). Astfel flexorii şi rotatorii p u t e r n i c i
a i g â t u l u i p o t f i folosiţi p e n t r u facilitarea c o n t r a c ţ i e i m u ş c h i l o r oblici a b d o m i n a l i ,
l u n g u l p e r o n i e r p o a t e f i folosit p e n t r u flexorul d e g e t e l o r p i c i o r u l u i , flexorii c o a p s e i
p e n t r u g a m b i e r u l a n t e r i o r etc.
A u t o r u l o b s e r v ă , p e d e altă p a r t e , c ă s c h e m e l e m i ş c ă r i l o r activităţii c u r e n t e
n o r m a l e a o m u l u i , care cer un efort m a r e în m u n c ă şi în sport, se e x e c u t ă pe linii de
traiect diagonale în r a p o r t cu axul vertical al c o r p u l u i . A n a l i z a u n o r activităţi c u r e n t e
dă d r e p t a t e a u t o r u l u i : spartul l e m n e l o r , c o s i t u l , folosirea lopeţii, a u n e l t e l o r de m u n c ă
în g e n e r a l (fie ferăstrău sau p i l ă ) , î n o t u l , a r u n c a r e a u n e i m i n g i , a suliţei, d i s c u l u i sau
c i o c a n u l u i , b a l a n s a r e a c r o s e i de g o l f sau a b a s t o n u l u i de base-ball. M a r e a m a j o r i t a t e
a m i ş c ă r i l o r de m a r e efort d i n a c t i v i t a t e a s p o r t i v ă se e x e c u t ă pe s c h e m e de m i ş c ă r i
g l o b a l e pe d i a g o n a l ă sau spirală. Astfel e x e c u t a t e m i ş c ă r i l e sunt m a i eficace, c o r e s p u n d
p o s i b i l i t ă ţ i l o r de a p l i c a r e a forţei m a x i m e sunt de o b i c e i m a i eficace şi în c e e a ce
p r i v e ş t e facilitarea. A c e s t e s c h e m e d e exerciţii g l o b a l e p r e z i n t ă avantajul c ă i m p l i c ă
î n m i ş c a r e u n n u m ă r m a r e d e g r u p u r i m u s c u l a r e , t r a t a m e n t u l a d r e s â n d u - s e dintr-o dată
m a i m u l t o r m u ş c h i i n t e r e s a ţ i , o b ţ i n â n d u - s e astfel r e z u l t a t e m a i r a p i d e .
Pentru membrele superioare, mişcările globale se împart în două grupe:
- M i ş c ă r i care a p r o p i e m e m b r e l e s u p e r i o a r e de a x a c o r p u l u i - mişcări de
închidere.
- M i ş c ă r i care d e p ă r t e a z ă m e m b r e l e s u p e r i o a r e de a x a c o r p u l u i - mişcări de
deschidere.
Se p o a t e s p u n e că a c e s t e m i ş c ă r i c o r e s p u n d la d o u ă funcţii: „a l u a " şi „a oferi".
P e n t r u m e m b r e l e inferioare m i ş c ă r i l e g l o b a l e s e î m p a r t în:
- M i ş c ă r i care d u c m e m b r e l e i n f e r i o a r e î n a i n t e - mişcări de propulsie;
- M i ş c ă r i c a r e d u c m e m b r e l e i n f e r i o a r e î n a p o i - mişcări de recepţie.
P e n t r u a facilita c o n t r a c ţ i a u n u i m u ş c h i nu este n e v o i e t o t d e a u n a să folosim
întreaga amplitudine a unei anumite s c h e m e de mişcare.
Exerciţiile se p o t e x e c u t a şi cu o r e z i s t e n ţ ă o p u s ă de scripeţi cu g r e u t ă ţ i , h a l t e r e
sau g h e t e c u g r e u t ă ţ i . S e p o t a p l i c a d e a s e m e n e a s c h e m e m a i s i m p l e o p u n â n d u - s e
r e z i s t e n ţ a u n o r a n u m i t e activităţi, c a d e p i l d ă t â r â t u l , î n a i n t e , î n a p o i sau lateral,
r o s t o g o l i r e a , r i d i c a r e a , activităţi care s e e x e c u t ă p e saltea. A c e s t e exerciţii r e s p e c t ă
o r d i n e a apariţiei lor în d e z v o l t a r e a n e u r o m o t o r i e şi au rostul de a p r e g ă t i p a c i e n t u l
p e n t r u r i d i c a r e a „în p i c i o a r e " şi p e n t r u m e r s . Se folosesc, ca şi în alte m e t o d e , reacţiile
statice d e e c h i l i b r u .
4. Reflexoterapia. In afară de folosirea reflexului de î n t i n d e r e , c u m am văzut
m a i sus, a z o n e l o r r e f l e x o g e n e c u t a n a t e (tripla flexie sau reflexul de p r i n d e r e , p r e z e n t
la c o p i l u l m i c , d a r şi la h e m i p l e g i e ) şi a p r o p r i o c e p ţ i e i m u s c u l a r e , un rol i m p o r t a n t
îl j o a c ă v ă z u l şi a u z u l .
Văzul. In cadrul m i ş c ă r i l o r globale se cere ca p a c i e n t u l să u r m ă r e a s c ă cu privirea
t o a t ă a c t i v i t a t e a . Pe de o p a r t e , astfel, m i ş c a r e a va fi m a i b i n e p e r c e p u t ă şi integrată
d e c ă t r e p a c i e n t , p e d e altă p a r t e , p e r c e p ţ i a v i z u a l ă facilitează r e a l i z a r e a m i ş c ă r i i .
Auzul. M i ş c a r e a este d e p e n d e n t ă şi de felul c u m p a c i e n t u l î n ţ e l e g e ce are de
făcut. O r d i n e l e t r e b u i e s ă f i e s i m p l e , s c u r t e , p r e c i s e ( t r a g e , î m p i n g e , ţine, „ c u m i n e " ,
„ r e z i s t ă " , î m p o t r i v a m e a , stai, destul). O r d i n u l d e t e r m i n ă î n c e p u t u l mişcării şi eventual
m o m e n t u l i n t e r v e n ţ i e i reflexului de î n t i n d e r e , o p r i r e a , r i t m u l , g r a d a r e a . în acest fel.
a u z u l d e v i n e un m i j l o c de c o l a b o r a r e şi de facilitare a m i ş c ă r i i .
5. Alternarea antagoniştilor r e p r e z i n t ă o t e h n i c ă de î m b o g ă ţ i r e a m e t o d e i Kabat.
a p a r ţ i n â n d a s i s t e n t e i sale B r i s k e r : „ T e h n i c a a l t e r n ă r i i a n t a g o n i ş t i l o r c o n s t i t u i e o sursă
p u t e r n i c ă de facilitare. Ea se b a z e a z ă pe l e g e a i n d u c ţ i e i s u c c e s i v e a lui S h e r r i n g t o n .
P r i n a c e a s t ă lege, el a c o n s t a t a t că, la v e r t e b r a t e , i m e d i a t d u p ă p r o v o c a r e a reflexulu:
de flexie, e x c i t a b i l i t a t e a reflexului de e x t e n s i e este m u l t m ă r i t ă . A c e l e a ş i f e n o m e n e se
observă şi în m i ş c a r e a voluntară (82). A c e a s t ă t e h n i c ă constă, deci, în a excita contracţia
unui m u ş c h i şi a facilita c o n t r a c ţ i a lui p r i n c o n t r a c t a r e a în efort a a n t a g o n i s t u l u i său.
Prin procedee asemănătoare se poate obţine şi relaxarea (lucru deosebit de preţios

pentru diminuarea spasticităţii), după cum v o m vedea.
Indicaţii metodice
f
Din studiul mişcărilor din activitatea obişnuită, pentru membre, Kabat a
schematizat opt a s e m e n e a mişcări pe diagonală, care stau la b a z a întregii sale m e t o d e ,
în E u r o p a , m e t o d a a fost r ă s p â n d i t ă şi d e z v o l t a t ă de c ă t r e K n o t t şi Voss (86).
Exerciţii pentru membrul superior

1. Diagonala I - Mişcarea de jos in sus (închidere)
Pacientul este culcat pc spate pc masa dc tratament. Membrul superior respectiv sc află întins pc
lângă corp, în uşoară abducţie (sub 45°), mâna în extensie şi în pronaţie priveşte cu podul palmei spre
masă, degetele fiind îndepărtate, în extensie. Capul este rotat dc partea membrului respectiv.
Kinetoterapeutul stă dc partea membrului superior care lucrează. Mâna sa stângă - pentru membrul
superior stâng -, sau dreaptă - pentru membrul superior drept - prinde mâna bolnavului. Degetele III, IV
şi V ale pacientului sunt prinse între degetul marc şi arătătorul mâinii omonime a kinetoterapeutului;
mcdiusul şi inelarul kinetoterapeutului sc găsesc între indexul şi degetul marc al pacientului, în timp cc
degetul mic cuprinde primul metacarpian (Fig. 95). Cealaltă mână a kinetoterapeutului cuprinde braţul
pacientului, imediat sub articulaţia umărului (Fig. 100).
Fig. 100 - Metoda Kabat. „Priza mâinii".
Mişcarea. Braţul pacientului descrie o mişcare diagonală, ca şi cum ar arunca ceva peste umărul
opus. Braţul lc anteduce (flcctcază), sc rotează în afară şi sc adducc; cotul sc flcctcază uşor, antebraţul
sc supincază. mâna şi degetele sc flcctcază. Capul sc rotează dc partea cealaltă, urmărind mişcarea mâinii.
în tot cursul mişcării, kinetoterapeutul opune rezistenţă tuturor componentelor ci, gradând rezistenţa
şi insistând asupra clementelor esenţiale pentru cazul respectiv (Fig. 101).
Fig. 101 - Metoda Kabat. Diagonala 1 a membrului superior.

Mişcarea de sus in jos. Din poziţia finală a primei diagonale membrul superior este dus în poziţia
iniţială, urmărind în sens invers aceeaşi mişcare: rotaţia internă, extensia şi abducţia umărului, pronaţit
antebraţului, extensia mâinii, extensia îndepărtarea degetelor. Rezistenţa este aplicată la nivelul prize:
palmare, iar cu mâna cealaltă pe faţa posterioară şi externă a braţului.
Pentru muşchii articulaţiei colului. înainte dc sfârşitul mişcării dc jos în sus sc opune rezistenţi
flexici cotului. Mişcarea sc execută după aceeaşi schemă, astfel încât, la sfârşitul mişcării, mâna cu
degetele flcctatc sc găseşte în dreptul urechii opuse.
La mişcarea dc sus în jos sc opune rezistenţă extensiei cotului.
Varianta primei diagonale. Poziţia pacientului este ca şi la prima diagonală, cu corectivul că
umărul este uşor flcctat, braţul rotat înăuntru, pronaţia maximă, astfel încât palma priveşte în afară.
Rezistenţa sc opune flcctării degetelor, suspinaţici, flexici cotului, extensiei şi abducţici umărului,
astfel încât, la sfârşitul mişcării, pumnul flcctat atinge umărul dc aceeaşi parte.
2. Diagonala a Il-a. Mişcarea de sus în jos. Pacientul este culcat pc spate pc masa dc tratament,
cu membrul superior ridicat deasupra capului, în abducţic dc 30°, antebraţul în pronaţic maximă, braţu!
rotat în afară, degetele în extensie şi abducţic, mâna în extensie.
Kinetoterapeutul stă dc partea membrului superior respectiv. Priza mâinii este aceeaşi ca şi în
diagonala I. Cu cealaltă mână sc aplică rezistenţa pc braţ.
Mişcarea. Pacientul flectează degetele, apoi mâna, supineazâ antebraţul; se adduce braţul, sc
rotează intern şi se flectează. Cotul este relaxat în tot timpul mişcării. La sfârşitul mişcării sc execută
flexia şi opoziţia policelui.
în totalitate membrul superior descrie o mişcare diagonală amplă, până la şoldul opus, ca şi cum
ar lua un obiect dc deasupra capului pentru a-1 băga în buzunarul opus al pantalonului (Fig. 102).
Fig. 102 - Metoda Kabul. Diagonala a Il-a a membrului superior.
Mişcarea de jos în sus. Din poziţia finală dc mai sus, membrul superior este dus în poziţ
iniţială, executând extensia degetelor şi a mâinii, pronaţia antebraţului, abducţia, extensia şi rota]
externă a braţului.
Pentru muşchii articulaţiei cotului. Pc a doua jumătate a mişcării dc jos în sus sc opune rezistenţi
flexici cotului, astfel încât braţul ajunge în extensie, în timp cc mâinile • ale kinetoterapeutului şi
pacientului - ajung în dreptul urechii dc aceeaşi parte. Dc aici sc reia extensia cotului, până la poz. i
iniţială. La mişcarea inversă sc opune rezistenţă extensiei cotului.
Varianta celei de a Il-a diagonale pentru cot. Sc porneşte din poziţia iniţială a celei dc a ll-e
diagonale. Braţul sc rotează în afară şi se extinde, cotul sc flectează, antebraţul se proncază, mâna ş:
degetele sc flectează, astfel încât în final mâna ajunge în dreptul peretelui lateral al toracelui. Mişcart
se execută la marginea mesei (Fig. 103, a şi b).
Mişcarea contrară sc execută în sens invers, antrenând în special extensorii cotului.
A doua variantă. Din poziţia iniţială a celei de a ll-a diagonale sc duce mâna spre umărul
răsucindu-sc antebraţul în pronaţic.
Pentru flexorii şi extensorii pumnului exerciţiile au loc pc toată întinderea schemelor, opunând
rezistenţă mişcărilor corespunzătoare din cadrul acestor scheme.
O poziţie deosebită este momentul mediu al primei diagonale, cu articulaţiile uşor flcctatc. c o n
pacientului sprijinit pc abdomenul kinetoterapeutului. Cealaltă mână a kinetoterapeutului cuprinde antebran.
pacientului.
Pentru degete, în afara schemelor globale, reeducarea mişcărilor degetelor sc face separat, obligare
toţi muşchii, mai ales cei interesaţi, să lucreze conform acţiunii lor specifice, sub rezistenţă maximi
posibilă.
Fig. 103 - Metoda Kabat. Variantă pentru cot: a) Poziţia iniţială - pronaţie;
b) Poziţia finală - supinaţie.
Exerciţii pentru membrul inferior:

1. Diagonala I. Mişcarea de jos in sus. Pacientul este culcat pc spate, cu membrul inferior extins,
în abducţie, cu uşoară rotaţie internă a coapsei; piciorul sc află extins, în pronaţie.
Kinetoterapeutul sc află dc partea membrului inferior respectiv. Mâna omologă cuprinde piciorul
peste faţa sa dorsală astfel încât cele patru, degete sc aşează peste faţa internă a piciorului. Cealaltă mână
sc aşează pc faţa internă a coapsei. Mişcarea sc execută cu genunchiul în extensie şi arc loc gradat:
extensia degetelor piciorului, flexia dorsală a piciorului şi supmaţia sa, adducţia, tlexia şi rotarea internă
a coapsei.
întreg ansamblul dc mişcări sc execută sub rezistenţă.
Mişcarea de sus in jos. Dc la sfârşitul mişcării dc mai sus sc fac: flexia degetelor, extensia
piciorului, extensia, abducţia şi rotarea internă a coapsei.
2. Diagonala a II-a. Pacientul este culcat pc spate, cu membrul inferior în adducţie, dincolo dc
linia mediană, uşor rotat in afară; piciorul în extensie şi supinaţie, degetele flcctatc (Fig. 104 şi 105).
Kinetoterapeutul face priza la fel ca în cazul diagonalei I, numai că mâna prinde coapsa pe faţa
sa externă.
Fig. 104 - Metoda Kabul. Diagonala a Il-a Fig. 105 - Metoda Kabat. Modul cum sc opun;
pentru membrul inferior. rezistenţa la mişcarea de sus în jos.
Mişcarea. Sc efectuează extensia degetelor, flexia dorsală şi pronaţia piciorului, flexia coapse
abducţic şi rotarca sa externă. Ca şi în cazul diagonalei 1, mişcarea arc loc în amplitudinea sa maximi
posibilă.
La mişcarea dc sus în jos - mişcarea inversă - kinetoterapeutul opune rezistenţă pc regn. .
plantară a piciorului şi pc faţa internă a coapsei (vezi figura 105).
Variante pentru mişcările genunchiului sc pot realiza din ambele diagonale.
1. La sfârşitul mişcării dc sus în jos a diagonalei I sc continuă extensia şoldului cu flcxu
genunchiului (în afara mesei dc tratament). în mişcarea inversă sc execută mai întâi extensia genunchiul-
apoi flexia coapsei cu rotarca ci internă (vezi figura 106).
Fig. 106 - Metoda Kabat. Variantă pentru musculatura genunchiului. Flexia

genunchiului la marginea mesei. Piciorul execută flexia dorsală a gleznei.
2. Sc execută flexia genunchiului din partea finală a celei dc a doua diagonale.

3. Din prima diagonală, flexia coapsei este asociată cu flexia genunchiului, astfel încât sc ar
cu călcâiul (piciorul în flexie) rotula genunchiului opus (vezi Fig. 107). In mişcarea contrarie sc în*
cu extensia genunchiului şi sc continuă cu extensia coapsei, rcluându-sc mişcarea diagonalelor.
Exerciţii p e n t r u c a p .
Pacientul este culcat pc spate cu capul în afara mesei dc tratament.
Kinetoterapeutul este aşezat pc scaun, la capul pacientului; cu palma mâinii drepte susţine c
pacientului, mâna stângă sc aplică sub bărbia acestuia.
Mişcarea. Sc efectuează flexia şi extensia capului sub rezistenţă. Preferabil, aceste mişeii
execută asociat cu rotarca capului: în extensie cu rotarca la dreapta, în flexie cu rotarca la stânga. :
când bărbia atinge clavicula şi din nou extensie.
Fig. 107 - Metoda Kabat. Variantă pentru muscu

latura genunchiului; călcâiul atinge rotula dc partea
opusă, cu flexic dorsală a piciorului.
Exerciţii pentru trunchi.

Exerciţiile pentru trunchi respectă aceleaşi principii specifice metodei.
Ele sc fac:
- sub rezistenţă maximă;
- pc diagonale şi asociate cu mişcări dc rotaţie.
Iată câteva exemple:
1. Culcat pc spate, cu mâinile deasupra capului, împreunate la cea 30° în stânga axei mediane
a corpului. Braţele şi trunchiul execută o mişcare dc flexic spre partea opusă, ca în activitatea dc spart
lemne (Fig. 108).
Fig. 108 - Metoda Kabat. Exerciţiu sub rezistenţă pentru musculatura trunchiului.
2. Culcat pc o parte. Kinetoterapeutul este aşezat la spatele pacientului, cu o mână pc frunte şi

o alta pc genunchi sc opune flexici totale a trunchiului (ghemuirii). In mişcarea contrarie, cu o mână pc
ceafa şi alta pc coapse, deasupra spaţiilor poplitcc, opune rezistenţă extensiei trunchiului, capului şi
membrelor inferioare.
3. Pacientul şezând. Kinetoterapeutul, în faţa sa, sc
opune cu ambele mâini, aşezate pc umeri, aplecării înainte
a trunchiului. în mişcarea contrarie, cu mâinile pc faţa
posterioară a umerilor, sc opune lăsării pc spate. Mişcarea
aceasta sc execută şi cu rotarea trunchiului. Mâna dreaptă a
kinetoterapeutului sc opune proiecţiei anterioare a umărului
stâng, în timp cc mâna stângă opreşte umărul drept să fie
dus spre spate şi invers (vezi Fig. 109).
Mişcările pentru trunchi sc execută din poziţie culcat
pe o parte sau pc spate -, din poziţie şezând, sau din
poziţie „în genunchi".
Mişcări combinate ale membrelor. Acestea aparţin
unei faze avansate a tratamentului.
Mişcări asimetrice (exemplu pentru membrele
inferioare). Bolnavul este culcat pc spate, cu membrele
inferioare lipite unul dc altul şi deviate cu 30 -40° în afara
axului median, în rotaţie, cu genunchii extinşi, picioarele în Fig. 109 - Metoda Kabat. Exerciţii dc
extensie, cu degetele flcctatc. în această poziţie unul din rotarc a trunchiului, din şezând (pentru
membrele inferioare se găseşte în abducţie şi rotaţie internă scolioze).
(în poziţia iniţială a diagonalei 1), iar celălalt în adducţic şi rotaţie externă (în poziţia iniţială a diagonalei
a doua).
Kinetoterapeutul sc află dc partea membrului inferior în adducţic. Dacă acesta este membrul
inferior stâng, cu mâna stângă prinde labele picioarelor, iar cu faţa posterioară, a antebraţului încrucişează
gambele. Mâna dreaptă sc aplică pc coapse, deasupra genunchilor, ajutându-sc dc antebraţ, care încrucişează
treimea superioară a coapselor.
Mişcarea. Membrele inferioare urmează mişcarea diagonalelor, conform poziţiei lor iniţiale. Astfel,
pentru exemplul pc care l-am ales, membrul inferior stâng, flectându-sc din şold, sc rotează intern şi trece
în abducţic, în timp cc membrul inferior drept, flcctând şoldul, sc rotează în afară şi trece în adducţic.
Mişcarea sc efectuează până la flexia dc 90° a coapselor.
După acest exemplu, se pot executa mişcări asimetrice după toate diagonalele, cu sau fără flexia
genunchilor sau a coatclor, cu sau fără participarea musculaturii trunchiului.
Mişcarea de bază asimetrică pentru membrele superioare sc face cu unul dintre membre pc
diagonala I, iar cu celălalt în mişcarea contrară a diagonalei a doua. Astfel, în poziţia iniţială, dacă
membrul superior stâng este în abducţic, cu extensia degetelor şi a pumnului, membrul superior drept sc
află în poziţia finală a diagonalei a doua (la buzunarul opus cu degetele şi pumnul flcctatc).
Fig. 110 - Metoda Kabat. Mişcări simetrice pentru membrele superioare, dar pc
diagonale diferite.
Mişcări simetrice. Acestea sc execută cu membrele superioare sau inferioare aşezate simetric, în
una din cele două diagonale. în această mişcare, kinetoterapeutul execută „priza" şi deci rezistenţa numai
pc extremităţi (mâini sau picioare). Rezistenţa este implicit mai mică. Aceste exerciţii sc execută către
sfârşitul şedinţei dc tratament, când pacientul a folosit deja capacitatea sa dc efort în exerciţiile simple
sub maxima dc rezistenţă (Fig. 110 şi 111).
Pentru membrele inferioare mişcarea sub rezistenţă sc execută mai ales în sensul adducţici şi ai
rotarii interne sau al abducţici şi al rotarii externe a membrelor inferioare şi mai puţin asupra flexici
coapselor, pc care rezistenţa kinetoterapeutului nu o poate controla.
Fig. 111 - Metoda Kabat. Mişcări simetrice pentru

membrele inferioare.
Mişcările asimetrice, ca şi cele simetrice, îmbracă o marc varietate dc exerciţii, ele putându-sc
executa atât din culcat, cât şi din şezând. Dc exemplu, în decubit dorsal, cu picioarele alăturate, se execută
flexia genunchilor cu călcâiele lipite. Această mişcare implică flexia picioarelor, flexia şoldurilor, abducţia
şi rotarea în afară a coapselor, iar în extensie: adducţia şi rotarea internă a coapselor. Asupra tuturor acestor
mişcări sc aplică rezistenţa dc la nivelul picioarelor, călcâiele rămânând tot timpul lipite.
Mişcări reciproce. în aceste mişcări, membrele execută cele două diagonale în sens invers. Astfel,
în timp ce membrul superior drept, dc ex., execută mişcarea diagonalei 1 dc jos în sus, membrul superior
stâng execută diagonala a Il-a dc sus în jos. La mijlocul mişcării cele două membre sc încrucişează.
în acelaşi mod sc fac exerciţii reciproce cu membrele inferioare.
Mişcări reciproce sc execută şi prin combinarea mişcării dc sus în jos a unui membru superior
cu mişcarea dc jos în sus a membrului inferior controlatcral.
Varietatea exerciţiilor asimetrice, simetrice şi reciproce este foarte marc. în general, aceste mişcări
sunt dc mai mică rezistenţă, ele sunt mişcări dc coordonare.
Respiraţia. Pentru reeducarea mişcărilor respiratorii, autorii recomandă ca între exerciţii să sc
execute mişcări dc respiraţie sub rezistenţă.
în inspiraţie, rezistenţa este opusă dc kinctoterapcut prin aplicarea mâinilor pc faţa anterioară sau
feţele laterale ale toracelui. Mâinile sc opun măririi dc volum a cutiei toracice. în expiraţie, kinetoterapeutul
schimbă poziţia mâinilor, în aşa fel încât degetul marc al mâinii drepte şi marginea cubitală a mâinii
stângi opun rezistenţă rebordurilor costale, iar cu vârfurile celor trei degete ale mâinii stângi, sub apendicele
xifoid, sc opune rezistenţă muşchiului diafragm.
Respiraţia cu rezistenţă sc foloseşte şi pentru diminuarea activă a oboselii între exerciţii.
ALTERNAREA ANTAGONIŞTILOR
1. A l t e r n a r e a l e n t ă a c o n t r a c ţ i i l o r i z o t o n i c e ale a n t a g o n i ş t i l o r , în c a d r u l
schemelor globale de tratament.
Mişcarea: c o n t r a c ţ i a m a x i m ă a a g o n i s t u l u i , s u b r e z i s t e n ţ ă , d u p ă c a r e u r m e a z ă
c o n t r a c ţ i a , tot sub r e z i s t e n ţ ă a a n t a g o n i s t u l u i . Cu cât e s t e m a i p u t e r n i c ă c o n t r a c ţ i a
a g o n i s t u l u i , cu atât m a i m a r e va fi facilitarea a n t a g o n i s t u l u i . E s t e i m p o r t a n t să se
a j u n g ă de la î n c e p u t la r e z i s t e n ţ a m a x i m ă în c o n t r a c ţ i a a n t a g o n i s t u l u i , î n a i n t e de a se
o p u n e r e z i s t e n ţ ă a g o n i s t u l u i m a i slab. C o n t r a c ţ i i l e t r e b u i e să se facă lent, p e n t r u a da
posibilitatea să se obţină o excitaţie optimă. Tehnica se foloseşte nu n u m a i la
a m p l i t u d i n e a m a x i m ă a m i ş c ă r i i , ci pe a m p l i t u d i n i m a i m i c i .
2 . A l t e r n a r e a l e n t ă c u efort static c o n s t ă î n t r - o c o n t r a c ţ i e i z o t o m e ă , u r m a t ă
fie de o c o n t r a c ţ i e i z o m e t r i c ă , fie de una e x c e n t r i c ă în v o l u m u l r e d u s al a c e l u i a ş i g r u p
muscular. Un p r o c e d e u similar se e x e c u t ă imediat d u p ă aceasta folosind grupul m u s c u l a r
antagonist.
Astfel, în m i ş c a r e a de flexie a c o t u l u i , de e x e m p l u , o p r i m flectarea la 2 5 ° şi
c e r e m p a c i e n t u l u i s ă c o n t i n u e s ă c o n t r a c t e flexorii c u t o a t ă forţa, i z o m e t r i c , a n u l â n d
m i ş c a r e a p r i n c r e ş t e r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a r e z i s t e n ţ e i . C e r e m a p o i să se facă e x t e n s i a
şi o b l o c ă m în c o n t r a c ţ i e i z o m e t r i c ă la m i j l o c u l sau a p r o a p e de sfârşitul ei.
3. S t a b i l i z a r e a r i t m i c ă r e p r e z i n t ă b l o c a r e a m i ş c ă r i i la o a n u m i t ă a m p l i t u d i n e
a ei, u r m a t ă i m e d i a t de b l o c a r e a m i ş c ă r i i în s e n s i n v e r s . Astfel, b l o c ă m î n t r - u n a din
d i a g o n a l e flexia şi r o t a r e a c o a p s e i p r i n c r e ş t e r e a r e z i s t e n ţ e i , o b l i g â n d m u ş c h i i să se
c o n t r a c t e i z o m e t r i c , apoi c e r e m i m e d i a t p a c i e n t u l u i s ă e x e c u t e e x t e n s i a c o a p s e i ş i
r o t a r e a î n s e n s invers, p e c a r e l e b l o c ă m , d e a s e m e n e a . A c e s t e alternări d e c o n t r a c ţ i i
i z o m e t r i c e se pot r e p e t a de c â t e v a ori.
E x p e r i e n ţ a a u t o a r e i a r a t ă c ă a c e a s t ă m e t o d ă , a s o c i a t ă c u altele, este eficace î n
l e z i u n i l e t r a c t u l u i c o r t i c o - s p i n a l ( p i r a m i d a l ) şi ale g a n g l i o n i l o r bazali şi m u l t mai
p u ţ i n în c a z u l l e z i u n i l o r c e r e b e l o a s e . E s t e deci o t e h n i c ă de folosit p e n t r u r e l a x a r e a
spasmului şi nu pentru c o o r d o n a r e a mişcării.
4. A l t e r n a r e a l e n t ă - r e l a x a r e a se r e a l i z e a z ă p r i n c o m b i n a r e a p r o c e d e u l u i de la
p u n c t u l 7 cu o r e l a x a r e c o m p l e t ă , c e r u t ă d u p ă fiecare c o n t r a c ţ i e , î n a i n t e de a t r e c e la
o nouă contracţie izotonică.
5. A l t e r n a r e a l e n t ă cu efort s t a t i c şi r e l a x a r e c o n s t ă în a p l i c a r e a p r o c e d u r i i
de la p u n c t u l 2, u r m a t ă de o r e l a x a r e c o m p l e t ă .
6. C o m b i n a r e a p r o c e d u r i l o r 4 şi 5, în s e n s u l că se face a l t e r n a r e a l e n t ă cu
r e l a x a r e ( d u p ă c o n t r a c ţ i a i z o t o n i c ă ) p e n t r u a n t a g o n i s t şi a l t e r n a r e a lentă, cu efort
static, c u r e l a x a r e ( d u p ă c o n t r a c ţ i a i z o m e t r i c ă ) p e n t r u a g o n i s t u l slab.
U l t i m e l e trei p r o c e d u r i sunt folosite p e n t r u r e l a x a r e a spasticităţii. î n aceste
p r o c e d u r i este foarte i m p o r t a n t m o m e n t u l r e l a x ă r i i . T i m p u l de r e l a x a r e t r e b u i e să fie
suficient de l u n g p e n t r u ca b o l n a v u l să r e s i m t ă a c e s t lucru şi k i n e t o t e r a p e u t u l să x
c o n v i n g ă c ă r e l a x a r e a este c â t m a i c o m p l e t ă . T o a t e a c e s t e tehnici folosesc d e fap:
m e c a n i s m e l e fiziologice ale legii i n d u c ţ i e i r e c i p r o c e a lui S h e r r i n g t o n .
Indicaţii
în afara a f e c ţ i u n i l o r n e u r o l o g i c e p e r i f e r i c e , m e t o d a K a b a t este utilizabilă şi îl
a f e c ţ i u n i l e n e u r o l o g i c e c e n t r a l e . T e h n i c i l e de a l t e r n a r e a a n t a g o n i ş t i l o r , aşa c u m arr
v ă z u t , p o t d i m i n u a s p a s m u l m u s c u l a r , d a r u n e l e exerciţii c o m b i n a t e p o t î m b u n a '
c o o r d o n a r e a m i ş c ă r i i (în a t e t o z ă , d e e x e m p l u ) . î n a f e c ţ i u n i l e n e u r o l o g i c e cent:
m e t o d a K a b a t p o a t e f i folosită ş i p e n t r u c r e ş t e r e a forţei m u s c u l a r e : î n h e m i p l e g
fruste, în p a r a p a r e z e , în b o a l a P a r k i n s o n , în s c l e r o z a în plăci (în afara stadiilor acute
cu c o n d i ţ i a ca s p a s t i c i t a t e a să nu fie p r e a m a r e .
în traumatologie facilitarea p r o p r i o c e p t i v ă oferă o t e h n i c ă g l o b a l i s t ă prop .
r e c u p e r ă r i i forţei m u s c u l a r e î n a m i o t r o f i a post i m o b i l i z a r e î n d e l u n g a t ă . U n e l e p r o c e d e ;
ale m e t o d e i se p o t a p l i c a i m e d i a t p o s t - o p e r a t o r .
î n ortopedie a m vrea s ă s u b l i n i e m r o l u l d e o s e b i t p e care m e t o d a K a b a t p o a : -
să-1 a i b ă în c o r e c t a r e a d e v i e r i l o r c o l o a n e i v e r t e b r a l e , în special în s c o l i o z e , u n c e
a c t i v e a z ă şi î m p o t r i v a f a c t o r u l u i r o t a ţ i e .
în reumatologie m e t o d a se a p l i c ă n u m a i în afara p u s e e l o r i n f l a m a t o r i i . Se
folosesc î n special t e h n i c i l e i z o m e t r i c e . S e l u c r e a z ă c u a c e a s t ă m e t o d ă p e n t r u c r e ş t e n
forţei m u s c u l a r e ş i n u m a i i n d i r e c t p e n t r u m ă r i r e a a m p l i t u d i n i i mişcărilor.
Vom m a i nota utilizarea metodei în p a t o l o g i a cardio-respiratorie şi în geriatrm
Aspecte critice
F o l o s i r e a s c h e m e l o r g l o b a l e de m i ş c ă r i în p a r a l i z i i l e p a r ţ i a l e (valori m
de la 2 la 4) d u c e , în m o d inevitabil, la a p a r i ţ i a u n o r c o n t r a c ţ i i şi m i ş c ă r i de subs: :-~c
care î m p i e d i c ă într-o largă m ă s u r ă r e e d u c a r e a m u ş c h i u l u i interesat. Deşi autorul rr
c o n t r a z i c e a c e a s t ă critică, a n a l i z a o b i e c t i v ă şi e x p e r i e n ţ a fiecăruia arată că subs::"
este p r e z e n t ă . A c e a s t a n u î n s e a m n ă însă c ă m u ş c h i u l n u mai b e n e f i c i a z ă d e trat
aşa c u m s p u n e K e n n y .
în ceea ce priveşte folosirea a n t r e n a m e n t u l u i m a x i m , neglijând concepţiile ;
despre regimul de cruţare, datele m o d e r n e par să dea dreptate autorului.
Tehnica are o a n u m i t ă dificultate în e x e c u t a r e a ei corectă. Alte
a n t a g o n i ş t i l o r necesită o b u n ă c u n o a ş t e r e a neuro-fiziologiei şi o experienţă ir. .
p e n t r u a p u t e a lucra cu real folos.
L u c r u l s u b r e z i s t e n ţ ă c o m p o r t ă u n efort d e o s e b i t din p a r t e a k i n e t o t e r a
L a adult, m e t o d a n u p o a t e f i folosită d e c â t d e c ă t r e k i n e t o t e r a p e u ţ i d e o s e b i t d e
în c a z u l c o p i i l o r a c e s t fapt nu c o n s t i t u i e un i m p e d i m e n t , d a r c o p i l u l t r e b u i e să fie la
v â r s t a şi d e z v o l t a r e a la c a r e să p o a t ă să c o l a b o r e z e activ.
M e t o d a a r e r e z u l t a t e foarte b u n e î n s c o l i o z a d e d e b u t , p r i n lucrul a s u p r a
m u s c u l a t u r i i c o l o a n e i v e r t e b r a l e şi a t r u n c h i u l u i . D a r şi aici, la o fată de 1 4 - 1 6 ani,
lucrul n u este u ş o r p e n t r u k i n e t o t e r a p e u t .
M e t o d a - pe care am folosit-o în m o d c u r e n t - î n d r e p t ă ţ e ş t e î n c r e d e r e a n o a s t r ă ,
r e z u l t a t e l e fiind foarte b u n e . C e e a ce o s i t u e a z ă între m e t o d e l e de k i n e t o t e r a p i e de
m a r e u t i l i t a t e , e s t e faptul că r e z u l t a t e l e se o b ţ i n rapid. F o l o s i t ă c o n ş t i i n c i o s , se p o t
u r m ă r i de la o ş e d i n ţ ă la alta p r o g r e s e l e făcute de p a c i e n t .
în r e e d u c a r e a t r a n s p l a n t ă r i l o r m u s c u l a r e , ca şi a a l t o r o p e r a ţ i i de c o r e c t a r e şi
a d a p t a r e , m e t o d a g ă s e ş t e o largă a p l i c a r e .
E s t e greu d e a p r e c i a t î n c e m ă s u r ă b u n e l e r e z u l t a t e c o n s t i t u i e efectul facilitării
p r o p r i o c e p t i v e sau a lucrului i n t e n s în c o n t r a c ţ i i i z o m e t r i c e pe g r u p u r i m u s c u l a r e
largi. A d o u a p o s i b i l i t a t e p a r e să fie c e a reală, cu atât m a i m u l t cu cât, în c a z u l
m u ş c h i l o r d i m i n u a ţ i î n forţă, v a l o a r e a m u s c u l a r ă c â ş t i g a t ă p r i n t r a t a m e n t s e p i e r d e
parţial în t i m p . E x p e r i e n ţ a n o a s t r ă ne-a arătat acest fapt în n u m e r o a s e cazuri. C o r e c t i v u l
este r e p e t a r e a t r a t a m e n t u l u i d u p ă o p e r i o a d ă de c â t e v a luni.
METODA BOBATH
A c e a s t ă m e t o d ă s e a d r e s e a z ă t r a t a m e n t u l u i s e c h e l e l o r e n c e f a l o p a t i i l o r infantile
( p a r a l i z i i l o r s p a s t i c e c e r e b r a l e ) . Este v o r b a de c e v a m a i m u l t d e c â t o m e t o d ă de
t r a t a m e n t , este c e e a ce unii a u t o r i n u m e s c un c o n c e p t (110).
M e t o d a a d e v e n i t curioscută p r i n seria de a r t i c o l e a p ă r u t e între 1 9 5 0 - 1 9 5 3 ,
a p o i , în n u m e r o a s e reviste m e d i c a l e p â n ă d u p ă 1980. A u t o r i i - soţii K a r e l şi B e r t h a
B o b a t h - şi-au f u n d a m e n t a t t e o r i a m e t o d e i lor pe b a z a u n o r o b s e r v a ţ i i a t e n t e a s u p r a
reflexelor p r i m i t i v e şi p o s t u r a l e şi a u n e i e x p e r i e n ţ e b o g a t e . D o c t o r u l K a r e l B o b a t h
este un r e p u t a t s p e c i a l i s t în n e u r o - p s i h i a t r i e infantilă, c a r e şi-a făcut s t u d i i l e la
U n i v e r s i t a t e a C a r o l i n g i a n ă din P r a g a , iar soţia sa, B e r t a B o b a t h , e s t e k i n e t o t e r a p e u t ă
din G e r m a n i a . A m â n d o i au e m i g r a t în A n g l i a ca u r m a r e a p e r s e c u ţ i i l o r n a z i s t e . î n t r e
lunile m a r t i e 1945 şi n o i e m b r i e 1953 au e x a m i n a t 3 0 5 b o l n a v i , d i n t r e c a r e 160 au
u r m a t un t r a t a m e n t p r e l u n g i t , fiind revăzuţi d u p ă p e r i o a d e de 6 luni.
A n a l i z â n d c a u z e l e infirmităţii m o t o r i i c e r e b r a l e a a c e s t o r p a c i e n ţ i , autorii au
ajuns la c o n c l u z i a - general a d m i s ă astăzi - că variaţi factori c o n t r i b u i e la c o m p l e x i t a t e a
a s p e c t e l o r o b s e r v a t e , factori c a r e p o t fi clasificaţi d u p ă c u m u r m e a z ă : 1. t u l b u r ă r i
s e n z o r i a l e de g r a d e diferite; 2. s p a s t i c i t a t e a ; 3. d e z o r d i n e a m e c a n i s m u l u i p o s t u r a l
reflex; 4 . lipsa m o d a l i t ă ţ i l o r d e m i ş c a r e selectivă.
1. Tulburările senzoriale p o t fi p r e z e n t e p r i n însăşi c o m p l e x i t a t e a l e z i o n a l ă ,
dar î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r ele c o n s t i t u i e r e z u l t a t u l t o n u s u l u i c r e s c u t î n m u ş c h i . A c e s t
tonus crescut, ca şi mişcările necoordonate pe care le produce determină în
p r o p r i o c e p t o r i i m a g i n i s e n z o r i a l e m o n s t r u o a s e , c a r e m ă r e s c l a r â n d u l lor d e z o r d i n e a
motorie.
„Tulburări ale discriminării tactile, sensului poziţiei, aprecierii mişcării,
s t e r e o g n o z i e i . p e r c e p ţ i e i s p a ţ i a l e şi c o r p o r a l e au fost g ă s i t e î n t r - u n n u m ă r m a r e de
cazuri. Efectele a c e s t o r tulburări senzoriale asupra mişcării sunt considerabile. Controlul
p o s t u r i i n o r m a l e şi al echilibrului d e p i n d e de un s i s t e m p r o p r i o c e p t i v i n t e g r u şi n i m e n i
cu un s i m ţ p o s t u r a l lezat şi fără p u n c t de o r i e n t a r e în spaţiu nu va fi c a p a b i l să dirijeze
c o r e c t o m i ş c a r e " (24, 33). P e n t r u c o p i l u l s p a s t i c , a c e s t e t u l b u r ă r i s e n z o r i a l e s u n t cu
atât m a i g r a v e , cu cât c o p i l u l nu a avut n i c i o d a t ă o p e r c e p ţ i e c o r e c t ă şi d e c i nu şi-a
putut forma încă o imagine corectă kinestezică.
2. Spasticitatea p a c i e n ţ i l o r e s t e r e z u l t a t u l eliberării activităţii t o n i c e reflexe şi.
d a c ă ea este severă, p o a t e să s u g e r e z e cu a p r o x i m a ţ i e rigiditatea a n i m a l e l o r decerebrate.
„ C a u z a disabilităţii m o t o r i i a p a c i e n ţ i l o r este î n m a r e m ă s u r ă d a t o r a t ă e l i b e r ă r i i căilor
p r i m i t i v e reflexe d e p o s t u r ă ş i m i ş c a r e d e s u b i n h i b i ţ i a p e c a r e , î n m o d n o r m a l , o
e x e r c i t ă a s u p r a lor c e n t r u l s u p e r i o r al s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l " (24). L i p s a inhibiţie:
corticale e l i b e r e a z ă reflexele statice şi reflexele t o n i c e . A s p e c t e l e fiziologice ale acestei
activităţi au fost e x p u s e în c a p i t o l u l de fiziologie n e r v o a s ă . C u n o a ş t e r e a lor este de
m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u î n ţ e l e g e r e a acestei m e t o d e .
I n h i b i ţ i a c e n t r a l ă n u este u n f e n o m e n d e z v o l t a t î n î n t r e g i m e l a n a ş t e r e ; p e n t r u
m u l t e a c t e m o t o r i i e a s e i n s t a l e a z ă o d a t ă c u e v o l u ţ i a i n d i v i d u l u i . C u alte c u v i n t e :
„ d e z v o l t a r e a şi s c h i m b ă r i l e care au loc în t r e c e r e a de la m o d a l i t ă ţ i l e p r i m i t i v e dc
m i ş c a r e s p r e altele e v o l u a t e ş i m a i i n d i v i d u a l i z a t e s e c â ş t i g ă n u n u m a i p r i n a d ă u g a r e a
de activităţi n o i , d a r şi p r i n s u p r i m a r e a a c t i v i t ă ţ i l o r n e d o r i t e , a d i c ă p r i n i n h i b i ţ i e " (24
33).
3. Dezordinea mecanismului postural reflex împiedică achiziţionarea mişcăr:
n o r m a l e active, c a r e stă l a b a z a a u t o m a t i s m u l u i . A c e s t a u t o m a t i s m s e c â ş t i g ă î n prin.,
ani de v i a ţ ă şi c o o r d o n a r e a n o r m a l ă a a c e s t o r m i ş c ă r i f u n d a m e n t a l e este esenţia 1
p e n t r u î n v ă ţ a r e a c o r e c t ă a a c t i v i t ă ţ i l o r de t o a t e zilele. E x e c u t a r e a i n c o r e c t ă a p r i m e l o r
stadii de m i ş c ă r i la copii cu p a r a l i z i e s p a s t i c ă face ca m a i târziu î n t r e a g a lor d e z v o l t a : I
m o t o r i e să fie p e r t u r b a t ă .
D i n p u n c t de v e d e r e t e r a p e u t i c , autorii subliniază trei grupuri de reacţii p o s t u r a k
a u t o m a t e : a) reacţii de r i d i c a r e ; b) reacţii de e c h i l i b r u ; c) s c h i m b ă r i a d a p t a t i v e a
t o n u s u l u i m u s c u l a r , ca o p r o t e c ţ i e î m p o t r i v a forţelor g r a v i t a ţ i e i .
„ P e n t r u î n ţ e l e g e r e a t u l b u r ă r i l o r m i ş c ă r i l o r p a c i e n ţ i l o r c u leziuni ale sistemul»
n e r v o s c e n t r a l , e s t e esenţial să p r e c i z ă m că a c e s t e leziuni se t r a d u c printr-o coordor:..-.
a n o r m a l ă a a c ţ i u n i i m u s c u l a r e şi nu prin p a r a l i z i a m u ş c h i l o r . M o d a l i t ă ţ i l e p o s t u r a
e l i b e r a t e sunt t i p i c e şi s t e r e o t i p i c e şi p r i v e s c î n t r e a g a m u s c u l a t u r ă a părţii afectate sa
a î n t r e g u l u i c o r p . E l e s u n t în m a r e p a r t e r e s p o n s a b i l e de a s p e c t u l tipic al posturilor
şi m i ş c ă r i l o r a c e s t o r p a c i e n ţ i " ( B e r t a B o b a t h , 23).
4. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă este prezentă în toate cazurile. ..
e x c e p ţ i a c e l o r foarte u ş o a r e .
Mişcările selective sunt posibile la omul n o r m a l n u m a i d a t o r i t ă inhibă
v a r i a t e l o r activităţi m o t o r i i , p a r a z i t a r e . A c e a s t a este o funcţie c o r t i c a l ă c â ş t i g a t ă p:
d e z v o l t a r e şi c a r e lipseşte în I M C .
î n r e z u m a t , dificultăţile m o t o r i i ale c o p i l u l u i spastic sunt d a t o r a t e :
a) Absenţei dezvoltării normale a motilităţii. Puţinele modalităţi primitive c;
m i ş c a r e , d i n stadiile p r e c o c e ale c o p i l ă r i e i , r ă m â n i n t a c t e . D e z v o l t a r e a m o t o r i e a
c o p i l u l u i s e o p r e ş t e l a a c e s t stadiu primitiv, dar n o r m a l .
b) Eliberării reflexelor t o n i c e . D a t o r i t ă leziunii centrilor nervoşi, reflexele tor _ i
p o s t u r a l e , c a r e s u n t i n t e g r a t e la un nivel inferior al s i s t e m u l u i n e r v o s , d e v i n e l i b e r a : ;
şi s u p r a a c t i v e . A c e s t lucru p r o d u c e un t o n u s m u s c u l a r a n o r m a l şi c o o r d o n a r e a a n o r m a l i
în p o s t u r ă şi m i ş c a r e .
C u a c e a s t ă b i n e d o c u m e n t a t ă ş i l o g i c ă c o n c e p ţ i e t e o r e t i c ă , autorii îşi b a z e a z ă
tratamentul pe două modalităţi de influenţare:
1. „Inhibarea sau s u p r i m a r e a activităţii t o n i c e reflexe, cu r e z u l t a t u l r e d u c e r i i
şi reglării t o n u s u l u i m u s c u l a r .
2. Facilitarea i n t e g r ă r i i r e a c ţ i i l o r s u p e r i o a r e de r i d i c a r e şi e c h i l i b r u în
s e c v e n ţ a lor d e d e z v o l t a r e a d e c v a t ă , u r m a t ă d e u n p r o g r e s î n a c t i v i t ă ţ i l e e l e m e n t a r e "
(28, 29, 30).
A u t o r i i s u b l i n i a z ă că s c o p u l t r a t a m e n t u l u i nu t r e b u i e să fie î n t ă r i r e a u n e i
m u s c u l a t u r i c a r e nu e s t e p a r a l i z a t ă , p r i n t r - u n efort c a r e nu va face d e c â t să c r e a s c ă
tonusul muscular, deci spasticitatea. Este esenţial ca în timpul tratamentului să dăm
p a c i e n t u l u i cât mai m u l t e senzaţii posibile asupra tonusului, posturii şi mişcării n o r m a l e .
Este de a s e m e n e a esenţial ca, printr-un diagnostic p r e c o c e , tratamentul să î n c e a p ă
cât mai c u r â n d , î n a i n t e ca m i c u l p a c i e n t să-şi fi d e z v o l t a t căi m o t o r i i şi posturi vicioase,
înainte să fi experimentat un m o d anormal de motilitate.
T r a t a m e n t u l se b a z e a z ă deci nu pe un „ a n t r e n a m e n t m u s c u l a r " , ci pe o r e e d u c a r e
a „ m o d a l i t ă ţ i l o r de m i ş c a r e " . Ori de câte ori este cu p u t i n ţ ă , se va lua în c o n s i d e r a ţ i e
c o n s e c u ţ i a d e z v o l t ă r i i n o r m a l e a m i ş c ă r i l o r la c o p i l . M e t o d a nu e l i m i n ă ajutorul
o r t o p e d i c şi c h i r u r g i c a l şi p u n e m a r e p r e ţ pe rolul familiei în e d u c a ţ i a k i n e t i c ă şi
intelectuală a copilului.
I n h i b a r e a activităţii t o n i c e reflexe se face p r i n g ă s i r e a p e n t r u p a c i e n t a u n o r
poziţii reflex-inhibitoare. In a c e s t e p o z i ţ i i , fluxul i m p u l s u r i l o r n e r v o a s e în c a n a l e l e
stabilite v i c i o s de b o l n a v e s t e b l o c a t , în t i m p ce se d e s c h i d n o i căi p e n t r u o a c t i v i t a t e
diferită şi m a i n o r m a l ă . A c e s t e poziţii r e f l e x - i n h i b i t o a r e l u c r e a z ă - d u p ă p ă r e r e a
a u t o r i l o r - c o n f o r m legii î n c h i d e r i i (Schaltung) a lui M a g n u s , care se e n u n ţ ă astfel:
„ î n f i e c a r e m o m e n t , s i s t e m u l n e r v o s c e n t r a l o g l i n d e ş t e starea m u s c u l a t u r i i c o r p u l u i .
Starea de c o n t r a c ţ i e şi î n t i n d e r e a m u ş c h i l o r d e t e r m i n ă distribuţia p r o c e s e l o r e x c i t a t o a r e
şi i n h i b i t o a r e în s i s t e m u l n e r v o s şi d e c i fluxul excitaţiei spre p e r i f e r i e " . L e g e a e s t e
f o r m u l a t ă p e b a z a alteia, c a r e s t a b i l e ş t e că: „ F l u x u l aferent f a v o r i z e a z ă c o n t r a c ţ i a
m u ş c h i l o r întinşi, î n t i m p c e m u ş c h i i scurtaţi sunt î n stare d e i n h i b i ţ i e " ( v o n U e x k u e l ) .
G ă s i r e a celei mai favorabile poziţii reflex-inhibitoare p e n t r u facilitarea m i ş c ă r i i
a c t i v e fără s p a s t i c i t a t e nu este un lucru uşor. Este n e c e s a r ă o b u n ă c u n o a ş t e r e a
m o d a l i t ă ţ i l o r de m i ş c a r e existente la p a c i e n t u l r e s p e c t i v şi a legilor g e n e r a l e de a c ţ i u n e
a reflexelor p o s t u r a l e .
P o z i ţ i i l e r e f l e x - i n h i b i t o a r e s u n t t o t a l sau, m a i a d e s e a , parţial o p u s e posturii
iniţiale a n o r m a l e a p a c i e n t u l u i . P o z i ţ i o n a r e a , fixarea p u n c t e l o r - c h e i e , î n t â m p i n ă la
î n c e p u t o r e z i s t e n ţ ă , care t r e b u i e î n v i n s ă . La c o p i l u l m a i m a r e a c e s t e poziţii p o t fi
m e n ţ i n u t e activ p e n t r u u n a n u m i t t i m p c u ajutorul k i n e t o t e r a p e u t u l u i . A d u l t u l p o a t e f i
m e n ţ i n u t t i m p î n d e l u n g a t într-o a s e m e n e a p o z i ţ i e sau p o a t e să î n v e ţ e să o a d o p t e
singur.
I n h i b i ţ i a spasticităţii p o a t e să:
- p l e c e de la p u n c t e l e - c h e i e ;
- să se p r o d u c ă p r i n î n t i n d e r e lentă şi m e n ţ i n u t ă a lanţului m u s c u l a r s p a s t i c ;
- să se i n s t a l e z e prin p o z i ţ i o n a r e , sau p r i n
- autoinhibiţie.
Punctele-cheie de p o z i ţ i o n a r e în v e d e r e a reducerii spasticităţii pot fi împărţite în:
Punctul-cheie central e s t e r e p r e z e n t a t d e p o z i ţ i o n a r e a c a p u l u i , d e c i d e
p r o p r i o c e p ţ i a m u s c u l a t u r i i cefei.
Punctul-cheie al mobilităţii este reprezentat de centura scapularâ, iar

Punctul-cheie al stabilităţii este reprezentat de centura pelvină.
K i n e t o t e r a p e u t u l p o z i ţ i o n e a z ă deci m a i întâi capul şi gâtul, apoi trunchiul,
u m e r i i şi ş o l d u r i l e , p e n t r u a o b ţ i n e o r e d i s t r i b u i r e a t o n u s u l u i m a i a p r o p i a t ă de n o r m a l
în segmentele inferioare. Ajustarea pacientului la n o u a sa poziţie este cea care dă
rezultatul dorit. Odată cu descreşterea spasticităţii prin menţinerea poziţiei re-
flex-inhibitoare, rezistenţa cedează, kinetoterapeutul putând să reducă în acest m o m e n t
a s i s t e n ţ a s a p a s i v ă . L a sfârşit, v a f i p o s i b i l s ă i a m â i n i l e d e p e p a c i e n t , lăsându-1 să-şi
controleze singur noua poziţie. In acest m o d pacientul câştigă treptat controlul asupra
posturii sale spastice şi învaţă să iasă din această postură.
E s t e g r e u s ă s e d e s c r i e aici p o z i ţ i i l e r e f l e x - i n h i b i t o a r e î n t o t a l i t a t e a lor, c u atâ:
m a i m u l t c u c â t ele s u n t v a r i a b i l e î n f u n c ţ i e d e p a c i e n t , d e f o r m a s p a s t i c i t ă ţ i i lui, d e
vârsta sa. La fiecare pacient în parte trebuie căutată calea adecvată de inhibare,
poziţia cea mai avantajoasă pentru libertatea mişcărilor.
Vom da totuşi câteva exemple.

1. Copilul mic cu sindrom Littlc prezintă o tendinţă dc ghemuirc, cu imposibilitatea extensie
membrelor inferioare.
Această categoric dc copii prezintă însă până târziu un reflex Moro. Deci dacă vom lua copilu
în dccubit dorsal, pc palmele noastre şi-1 vom ridica în sus, vom obţine extensia capului şi a membrelor,
poziţie inhibitoarc-reflexă, din care membrele pot fi apoi mişcate mai uşor.
O asemenea poziţie reflex-inhibitoarc în extensie poate fi obţinută şi prin stimularea reflexulu:
Landau, ridicând copilul în poziţia dc decubit ventral cu o mână aplicată sub burtă.
2. Mult mai frecvent, poziţii reflex-inhibitoarc sc pol obţine la copil prin aşezarea într-o anumiţi
poziţie a capului. în acest caz, intră în acţiune reflexele tonice ale gâtului, favorizând în acest fc! :
extensia, fie flexia membrelor. Astfel, hcmiplcgicul prezintă o dificultate în extensia segmentelor membri:,
superior lezat. Aşezând capul rotat dc partea membrului interesat şi în uşoară extensie, sc obţine relaxarea
tonusului flexor, reeducarea făcându-sc mai uşor. Uneori, efectul sc obţine mai pregnant prin rotarca
capului dc partea inversă - sănătoasă - dar cu capul în flexie. După cum sc remarcă, acţiunea este dictau
dc reflexele primitive tonice ale gâtului, aşa cum lc-a descris Magnus (Fig. 112).
Fig. 112 - Metoda Bobath. Ridicarea din genunchi folosind acţiunea facilitatoare
a reflexului tonic lateral al cefei (după B. Bobath).
3. în dccubit dorsal, reflexul tonic labirintic produce la unii bolnavi spasticitatca în extensie,
manifestată prin rctracţia capului şi a centurii scapularc, cu extensia, adducţia şi rotaţia internă a membrelor
inferioare şi extensia accentuată a picioarelor. Dacă este prezent şi reflexul tonic asimetric al gâtului,
aspectul sc modifică: capul este întors într-o parte, membrele dc partea unde este întors capul prezintă
o accentuare a tonusului extensor, în timp cc membrele dc partea opusă înregistrează o descreştere a
acestui tonus şi pot fi flcctatc.
Pentru a produce o poziţie reflex-inhibitoarc în acest caz, capul este adus în poziţia simetrii
puternic flcctat, braţele sunt încrucişate pc piept, astfel încât mâinile să apuce umerii opuşi, pentru •
contracara tendinţa lor la rctracţic, şi amândouă membrele inferioare sunt flcctatc la şolduri şi genunchi
în această poziţie, mişcarea membrelor inferioare devine liberă, fără contracţie spastică. Efectul inhibitor
poate fi mărit legănând copilul în această poziţie (Fig. 113).
4. Pentru a uşura dezvoltarea tonusului dc extensie în musculatura cefei şi a şanţurilor vertebrale,
sc poziţionează pacientul în decubit ventral, cu membrele inferioare în extensie, în abducţie şi în rotaţie
externă, picioarele fiind în extensie (Fig. 114).
Fig. 113 - Metoda Bobath. Eliminarea spasti Fig. 114 - Metoda Bobath. Extensie
cităţii în extensie prin flexic totală, în poziţie pc m i n g e , prin a b d u c ţ i e şi rotaţie
fetală. externă a membrelor inferioare (după
Ndel-Ducrct F., 110).
Posturile reflex-inhibitoare pleacă de la marile articulaţii care sunt folosite

p e n t r u ş u n t u r i , c a „ p u n c t e - c h e i e " . î n a c e s t fel, t o n u s u l m u s c u l a r e s t e r e d u s î n m e m b r e
ş i m o m e n t u l s p a s t i c n e d o r i t d i n p o z i ţ i o n a r e a c o p i l u l u i este î n l ă t u r a t . A d e s e a , m a i a l e s
î n s t a d i i l e târzii ale t r a t a m e n t u l u i e s t e s u f i c i e n t s ă p o z i ţ i o n ă m n u m a i „ p u n c t e l e - c h e i e " ,
tară să mai i m p r i m ă m poziţia tuturor segmentelor (Fig. 115).
R e z u l t a t u l poziţionării copilului are un dublu aspect:
a) în poziţiile reflex-inhibitoare, care sunt m a i mult sau m a i puţin c o m p l e t
i n v e r s u l p o z i ţ i e i a n o r m a l e a c o p i l u l u i , toţi m u ş c h i i c a r e s e g ă s e a u î n c o n t r a c ţ i i s p a s t i c e
se găsesc elongaţi. Copilul va vrea deci să se
mişte în poziţia sa anormală, anterioară, dar acest
l u c r u nu t r e b u i e să i se p e r m i t ă . C h i a r în a f a r a
tratamentului se va prefera ca acesta să fie
m e n ţ i n u t în posturi flectate, g h e m u i t e , la pieptul
m a m e i sau în h a m a c .
Pentru o mai autentică înţelegere, ne vom lua

libertatea să oferim un lung citat din Bcrta Bobath (24):
,,Secretul tratamentului stă în alegerea cu grijă şi gradarea
poziţiilor reflex-inhibitoare, având în vedere faptul că, Fig. 115 - Metoda Bobath. K i n e t o t e
ulterior, copilul va trebui să le adopte singur, fără dificultate. r a p e u t u l ajută la m e n ţ i n e r e a ,.po-
Perioada iniţială dc rezistenţă este urmată dc o perioadă dc ziţiilor-chcic" (după B. Bobath).
liniştire şi ajustare".
„Copilul încetează să mai reziste şi sc poziţionează singur. Tonusul muscular devine mai normal
şi cl începe să sc mişte mai bine, deşi într-un mod primitiv. Mişcările involuntare şi grimasele încetează
şi expresia facială devine mai vie".
„La început, această perioadă dc poziţionare este dc scurtă durată. Ea este urmată dc o fază dc
creştere gradată a tensiunii, care, dacă nu este imediat oprită, poate deveni foarte puternică. Copilul este
ajutat din nou să sc aşeze singur şi starea dc inhibiţie este restabilită. Inhibând în acest fel, în mod repetat,
activitatea tonică reflexă, starea dc comparabilă normalitatc este gradat prelungită, copilul este încurajat
să ia singur această postură reflex-inhibitoare şi să şi-o controleze singur".
b) în t r a t a m e n t u l progresiv, p o s t u r i l e reflex-inhibitoare sunt m o d i f i c a t e de îndată

ce acest l u c r u este p o s i b i l p r i n t r - o n o u ă r u p e r e a p o s t u r i i o r i g i n a r e . „ î n l o c u l unei
p o s t u r i c o m p l e t i n v e r s e i n t r o d u c c o m b i n a ţ i i m a i m a r i ş i m a i variate d e p o z i ţ i i flexoare
şi e x t e n s o a r e . P r i n i n t r o d u c e r e a u n u i m a r e n u m ă r şi a u n o r variate astfel de poziţii
c o m b i n a t e , noi î n t r e r u p e m î n m o d c o n s t a n t , î n m a i m u l t e p u n c t e , şunturile stabilite ale
căilor reflexe t o n i c e . S l ă b i m astfel în m o d g r a d a t reflexele t o n i c e şi d e s c h i d e m o m a r e
v a r i e t a t e de ş u n t u r i n o i . Influxul e x c i t a t o r este astfel redirijat în c a n a l e de activităţi
m o t o r i i p o t e n ţ i a l e , b l o c a t e p â n ă a c u m d e a c t i v i t a t e a t o n i c ă reflexă d o m i n a n t ă . P e
m ă s u r ă ce a c t i v i t a t e a t o n i c ă reflexă s c a d e , c o p i l u l î n v a ţ ă t r e p t a t să o c o n t r o l e z e , m a :
întâi p r i n m e n ţ i n e r e a a c t i v ă a n o i i p o z i ţ i i şi, m a i t â r z i u , m i ş c â n d u - s e astfel, fără
i n t e r f e r e n ţ a activităţii t o n i c e r e f l e x e " ( B e r t a B o b a t h , 24).
A ş e z a r e a p a c i e n t u l u i î n p o z i ţ i e r e f l e x - i n h i b i t o a r e r e p r e z i n t ă n u m a i p r i m u l pas
al t r a t a m e n t u l u i . A c e s t e p o z i ţ i i - s p u n e a u t o a r e a - nu t r e b u i e privite în m o d static, ele
sunt poziţii d e p l e c a r e p e n t r u m i ş c ă r i s p e c i f i c e . K i n e t o t e r a p e u t u l t r e b u i e s ă v e g h e z e
cu s t r ă ş n i c i e a s u p r a m e n ţ i n e r i i p o z i ţ i e i r e f l e x - i n h i b i t o a r e . P a c i e n t u l u i nu i se va cere
să e x e c u t e nici o m i ş c a r e î n a i n t e de a ne fi a s i g u r a t că m i ş c a r e a r e s p e c t i v ă nu va
î n t â m p i n a o r e z i s t e n ţ ă spastică, căci, în a c e s t c a z , ea nu se va p u t e a e x e c u t a cu un
efort n o r m a l . K i n e t o t e r a p e u t u l îşi d ă s e a m a d e a c e a s t a e f e c t u â n d m a i întâi a c e e a s
m i ş c a r e î n m o d pasiv.
U l t e r i o r , p a c i e n t u l e s t e î n v ă ţ a t să-şi m i ş t e s e g m e n t e l e î n m o d selectiv,
î m p i e d i c â n d p r i n p o z i ţ i i r e f l e x - i n h i b i t o a r e m i ş c ă r i l e din a r t i c u l a ţ i i l e v e c i n e . P a c i e n t u l
t r e b u i e să î n v e ţ e să se m o b i l i z e z e în c a d r u l şi în afara p o z i ţ i i l o r r e f l e x - i n h i b i t o a r e : sa*
s e r i d i c e ş i să-şi d e z v o l t e r e a c ţ i i l e d e e c h i l i b r u . A ş a c u m s e e x p r i m ă a u t o a r e a
„ S p a s t i c i t a t e a va d e s c r e ş t e şi t o n u s u l m u s c u l a r va fi m e n ţ i n u t d e s t u l de s c ă z u t atâta
t i m p cât m i ş c a r e a este în p r o g r e s . . . D a r s i n g u r a g a r a n ţ i e a r e d u c e r i i p e r m a n e n t e a
t o n u s u l u i m u s c u l a r c o n s t ă î n r e a c t i v a r e a r e a c ţ i i l o r p o s t u r a l e i n t e g r a t e l a nivel s u p e r i o r
în r e a c ţ i i l e de r e d r e s a r e şi e c h i l i b r u şi în s t a b i l i r e a f e r m ă a c o n e x i u n i l o r lor s i n a p t i c e '
( B e r t h a B o b a t h , 24).
Facilitarea c o n s t ă în o b ţ i n e r e a u n o r m i ş c ă r i de r ă s p u n s s p o n t a n din partea
c o p i l u l u i c o n t r o l a t într-o p o s t u r ă r e f l e x - i n h i b i t o a r e . A c e s t e m i ş c ă r i d e r ă s p u n s sunt
apoi ferm stabilite p r i n r e p e t i ţ i e . Astfel, se folosesc:
a) Reacţiile de redresare. A c e s t e a s u n t c e l e d e s c r i s e de M a g n u s : reac::..
l a b i r i n t i c ă de r e d r e s a r e a c a p u l u i , a g â t u l u i , a c o r p u l u i a s u p r a c a p u l u i , a corpului
a s u p r a corpului, reacţia de redresare optică. A c e s t e reacţii fac posibilă ajustarea normală
a c a p u l u i şi a t r u n c h i u l u i în diferite poziţii şi p e r m i t o r i e n t a r e a spaţială.
b) Reacţiile de echilibru sunt s t i m u l a t e p r i n d e p l a s a r e a c e n t r u l u i de greutate,
la c a r e p a c i e n t u l r ă s p u n d e p r i n m i ş c ă r i a c t i v e p e n t r u a se r e e c h i l i b r a . R e a c ţ i i l e de
e c h i l i b r u v o r fi p r o v o c a t e şi întărite p r i n r e p e t a r e în p o z i ţ i i l e : în ş e z â n d , în „patru
l a b e " , în g e n u n c h i şi în p i c i o a r e . S t i m u l a r e a se face p r i n î m p i n g e r i u ş o a r e ale corpulu.
Astfel, în p o z i ţ i a ş e z â n d , se vor aplica mici şi s c u r t e p r e s i u n i pe un u m ă r al pacierr
î m p i n g â n d u - 1 c â n d într-o p a r t e , c â n d în c e a l a l t ă sau în faţă şi î n a p o i . P a c i e n t u l
î n v ă ţ a t să r e a c ţ i o n e z e şi p r i n r i d i c a r e a b r a ţ u l u i de p a r t e a î n s p r e care este urmii
(reflex n o r m a l de a p ă r a r e ) , în afara b r a ţ u l u i de p a r t e a d i n c a r e este î m p i n s (reacţie tic
e c h i l i b r a r e ) . A c e s t reflex lipseşte în cazul în care m e m b r e l e r e s p e c t i v e sunt lezate pr.r.
p a r a l i z i e s p a s t i c ă . A c e s t e s t i m u l ă r i n u n u m a i c ă î n t ă r e s c r e a c ţ i i l e d e e c h i l i b r u ale
c o r p u l u i , d a r î n v a ţ ă p a c i e n t u l s ă e x e c u t e m i c i l e m i ş c ă r i ajutătoare u n u i gest sau unei
activităţi ( F i g . 116 şi 117).
E s t e i m p o r t a n t ca în p o z i ţ i a în p i c i o a r e la a c e s t e s t i m u l ă r i ale echilibrului
b o l n a v u l să î n v e ţ e să r e a c ţ i o n e z e şi cu m e m b r e l e i n f e r i o a r e . Astfel, î m p i n s uşor dir.
s p a t e , să î n v e ţ e să d u c ă î n a i n t e un m e m b r u inferior p e n t r u sprijin. E s t e o r e a c ţ i e de
e c h i l i b r u n o r m a l ă , i n d i s p e n s a b i l ă m e r s u l u i n o r m a l (Fig. 118).
Fig. 116 Metoda Bobath. Fig. 117 - Metoda Bobath.

Stimularea reacţiilor dc echi Stimularea reacţiilor dc echi
libru în şezând pc podea (după libru în şezând pc bancă (după
Bcrtha Bobath). Bcrtha Bobath).
R e a c ţ i i l e d e e c h i l i b r u s e s t i m u l e a z ă p e sol, p e m a s a d e t r a t a m e n t sau p e a p a r a t e
m o b i l e , c u m ar fi p l a n ş e b a s c u l a n t e sau m i n g i m a r i de c a u c i u c (vezi Fig. 114).
c) Reacţiile automatice de protecţie a p a r la c o p i l într-o o r d i n e p r e c i s ă , d u p ă
achiziţia u n e i p o s t u r i ş i î n a i n t e a d e z v o l t ă r i i p o s t u r i i s u p e r i o a r e . A m vorbit m a i sus d e
reacţia protectivă în şezând. Urmează extensia membrelor
superioare în cadrul „reflexului pregătire pentru săritură"
(normal la 8 - 8 V , luni).
C â n d a p a r p o s i b i l i t ă ţ i l e d e m e r s v o r f i facilitate ş i
reacţiile a u t o m a t i c e p r o t e c t i v e ale m e m b r e l o r i n f e r i o a r e .
d) Stimulările tactile şi proprioceptive se adresează
m u s c u l a t u r i i h i p o t o n e d i n c a d r u l s i n d r o a m e l o r a t e t o z i c e sau
ataxice.
Respectarea stadiilor de dezvoltare normală neuro-mo
torie este un alt p r i n c i p i u e l e m e n t a r al m e t o d e i .
M e t o d a urmăreşte îndeaproape trecerea prin diversele
stadii de d e z v o l t a r e în s e c v e n ţ a lor n o r m a l ă , de la r o s t o g o l i r e ,
târâre, ridicare în şezând, poziţia în genunchi, mers în „patru
labe", mers în genunchi, până la ortostatism şi mers
i n d e p e n d e n t . B i l a n ţ u l şi e v a l u a r e a se fac c h i a r pe a c e s t e stadii
d e d e z v o l t a r e , aşa c u m a m v ă z u t .
M e t o d a are m a r e l e m e r i t de a nu fi o d o g m ă î n c h i s t a t ă .
A u t o r i i ei r e c u n o s c că au p r e l u a t lucrurile c a r e li s-au p ă r u t Fig. 118 - Metoda Bo
bath. Stimularea reacţiilor
v a l o r o a s e d e l a m u l ţ i alţi a u t o r i . B e r t a B o b a t h r e c u n o a ş t e c ă dc echilibru în ortostatism
a fost i n f l u e n ţ a t ă de i m p o r t a n ţ a a c o r d a t ă de K a b a t construirii (după Bcrtha Bobath).
tonusului m u s c u l a r prin stimulare proprioceptivă, de stimularea
t a c t i l ă a lui M a r g a r e t R o o d şi m a i ales, a c u m în u r m ă , de m e t o d a P e t o : „ A m învăţat
m u l t din o p e r a lui P e t o , c a r e , ca şi n o i , p r i v e ş t e p r o b l e m a din p u n c t de v e d e r e al
c o o r d o n ă r i i şi al m o d a l i t ă ţ i l o r de f u n c ţ i o n a r e şi nu ca pe o p r o b l e m ă m u s c u l a r ă . N e - a
influenţat a c t i v i t a t e a sa în t r a t a m e n t u l a t e t o z e l o r , ataxiilor şi al u n o r h e m i p l e g i i , nu şi
al spasticităţilor. Grija lui P e t o p e n t r u s i m e t r i e , folosirea mâinilor, c e n t u r i l o r s c a p u l a r e
şi stabilităţii t r u n c h i u l u i , ca şi p r e g ă t i r e a p e n t r u activităţi funcţionale a fost i n t e r e s a n t ă
şi f o l o s i t o a r e p e n t r u n o i " (56").
D i n a c e e a ş i s u r s ă ( B o h m a n I s a b e l a ) , n e v o m p e r m i t e s ă m a i facem u n l u n g citat
al d n e i B e r t a B o b a t h , c a r e d o v e d e ş t e e c l e c t i s m u l autorilor, e v o l u ţ i a acestei filosofii a
tratamentului de neuro-dezvoltare (NDT).
„ I n 1943 am d e s c o p e r i t posturile reflex-inhibitoare... T r a t a m e n t u l nu m e r g e a ,
c u e x c e p ţ i a c o p i i l o r foarte m i c i . . . T r a t a m e n t u l era p r e a s t a t i c " . . . „ A c e s t e a n e - a u
c o n d u s la i n c l u d e r e a dezvoltării mişcărilor în t r a t a m e n t . Am î n v ă ţ a t că fondul creşterii
abilităţii c o p i l u l u i n o r m a l de a se m i ş c a î m p o t r i v a gravitaţiei c o n s t ă în d e z v o l t a r e a
r e a c ţ i i l o r d e r e d r e s a r e ş i e c h i l i b r u " „ F a c i l i t a r e a r e a c ţ i i l o r d e r i d i c a r e era d e s t u l d e
b u n ă - la c o p i i foarte m i c i , dar c â n d se a j u n g e a la p o z i ţ i a ş e z â n d şi la folosirea
mâinilor trebuia ceva mai mult".
„ A m învăţat că trebuia să luăm mâinile în m o d gradat, pentru a da copilului
controlul p r o p r i u a s u p r a mişcării şi echilibrului, alternând cu inhibiţia când spasticitatea
devenea prea m a r e " .
„Progresiv, am v ă z u t n e c e s i t a t e a u n e i tranziţii m a i d i r e c t e a t r a t a m e n t u l u i î n
activităţi f u n c ţ i o n a l e . I n a c e s t s t a d i u a m ajuns a c u m ( 1 9 8 8 ) ş i î n c ă m a i a v e m d e
î n v ă ţ a t . . . Am î n v ă ţ a t m u l t de la P e t o şi m e t o d a sa, a m o d a l i t ă ţ i l o r funcţionale de
mişcare". „Nu ne mai r e s t r â n g e m l a «exerciţii» î n d e p ă r t a t e d e n e c e s i t a t e a f u n c ţ i o n a l ă " .
„ S i m ţ i m tonusul şi schimbările de tonus când m i ş c ă m copilul. Testăm reacţiile
p o s t u r a l e . Ş t i m apoi ce să i n h i b ă m , ce să facilităm, ce să î n c u r a j ă m şi ce să i n t e r z i c e m "
(36).
Dr. K. B o b a t h , la r â n d u l său, se e x p r i m ă astfel: „ A c e a s t a nu este o m e t o d ă , ci
un c o n c e p t de v i a ţ ă " . . . „Daţi ajutor pentru o viaţă mai bună, nu exerciţii".
Aspecte critice
M e t o d a B o b a t h este astăzi o m e t o d ă d e prestigiu. E a s p e c u l e a z ă c u n o ş t i n ţ e
v a s t e de n e u r o f i z i o l o g i e şi, t r e b u i e să r e c u n o a ş t e m , a d u c e c o n t r i b u ţ i i i m p o r t a n t e în
t r a t a m e n t u l infirmităţii m o t o r i i c e r e b r a l e .
P e n t r u n o i , e l e m e n t e l e d e m a r e p r e ţ sunt: t e h n i c i l e d e p r o v o c a r e reflexă a
a n u m i t o r m i ş c ă r i , r e e d u c a r e a reacţiilor d e echilibru ş i u r m ă r i r e a s e c v e n ţ e l o r d e z v o l t ă r i i
neuro-motorii.
Poziţiile reflex inhibitoare constituie un p u n c t vulnerabil şi discutabil al m e t o d e i ,
deşi e l e s t e p o a t e cel m a i o r i g i n a l . A c e s t e p o s t u r i n u r e a c ţ i o n e a z ă t o t d e a u n a aşa c u m
p r e v ă d a u t o r i i . E l e s u n t c e l e m a i active la copilul foarte m i c , la copilul m a i m a r e fiind
d i n ce în ce m a i s l a b e . Or, t o c m a i la c o p i l u l foarte m i c a c e s t e p o z i ţ i i sunt foarte g r e u
de i m p u s , c h i a r pasiv, şi în foarte r a r e c a z u r i ele se p o t m e n ţ i n e activ m a i m u l t de
câteva secunde.
C e e a ce nici alţi autori nu r e u ş e s c să î n ţ e l e a g ă foarte b i n e este m o d u l în c a r e
e v e n t u a l e l e câştiguri realizate în poziţiile reflex-inhibitoare pot fi transferate în poziţiile
funcţionale.
J u d e c a r e a m e t o d e i î n s i n e t r e b u i e s ă ţină s e a m a m a i ales d e e x p e r i e n ţ a p r a c t i c ă
a autorilor. Este foarte greu să o b ţ i n e m rezultate c o m p a r a b i l e fără î n d e m â n a r e a câştigată
în t i m p şi p r i n m u n c ă . T a r d i e u m ă r t u r i s e a la un m o m e n t dat că a fost i m p r e s i o n a t de
felul în c a r e d n a B o b a t h m â n u i a aceşti c o p i i şi de ce r e u ş e a să o b ţ i n ă de la ei. O
a s e m e n e a t e h n i c ă nu se î n v a ţ ă uşor, iar m e t o d a nu p o a t e să fie j u d e c a t ă fără c â ş t i g a r e a
desăvârşirii acestei tehnici.
Procesul de reeducare în general, bazat pe buna cunoaştere a dezvoltării
n e u r o - m o t o r i i n o r m a l e i m p u n e u n t r a t a m e n t j u d i c i o s c o n d u s , u n p r o g r a m care t r e b u i e
să stea la b a z a o r i c ă r e i m e t o d e de t r a t a m e n t a a c e s t o r deficienţi.
C u a c e s t e limite ş i p u n c t e d e î n t r e b a r e m e t o d a soţilor B o b a t h r ă m â n e p r e ţ i o a s ă
şi de folosit în r e e d u c a r e a infirmilor m o t o r i c e r e b r a l i , în special a c e l o r foarte m i c i .
METODA TEMPLE FAY (ŞCOALA DIN PHILADELPHIA)
M e t o d a d o c t o r u l u i T e m p l e F a y s e a d r e s e a z ă c o p i i l o r c u I M C c u leziuni g r a v e ,
de la c a r e nu se a ş t e a p t ă c u r â n d o c o o p e r a r e activă.
T e m p l e Fay, n e u r o c h i r u r g u l a m e r i c a n , u c i s î n r ă z b o i u l d i n P a c i f i c p e u n
p o r t a v i o n , îşi b a z e a z ă m e t o d a sa pe i p o t e z a că d e z v o l t a r e a m i ş c ă r i l o r la c o p i l se face
în m o d o n t o g e n e t i c . C o n c l u z i a p r a c t i c ă ar fi a c e e a că r e e d u c a r e a t r e b u i e să î n v e ţ e
copilul deficient căile de d e z v o l t a r e a m i ş c ă r i l o r n o r m a l e . M e t o d a se referă la m i ş c a r e a
s o c o t i t ă de c e a m a i i m e d i a t ă n e c e s i t a t e şi a n u m e m e r s u l , a cărui d e z v o l t a r e t r e c e ,
d u p ă autor, p r i n stadiile o n t o g e n e t i c e . Astfel, a u t o r u l o b s e r v ă c ă p r i m e l e m i ş c ă r i d e
d e p l a s a r e ale c o p i l u l u i au un c a r a c t e r amfibian. De î n d a t ă ce copilul p o a t e să se
î n t o a r c ă pe b u r t ă , el î n c e a r c ă să se t â r a s c ă , m o b i l i z â n d m e m b r u l s u p e r i o r şi m e m b r u l
inferior d e a c e e a ş i p a r t e ş i î n t o r c â n d c a p u l p e p a r t e a o p u s ă . A p o i , d e p l a s a r e a c a p ă t ă
un c a r a c t e r reptilian (târâre h e t e r o l a t e r a l ă ) . D e - a b i a în m o m e n t u l în care se p o a t e
r i d i c a în „ p a t r u l a b e " , m e r s u l c a p ă t ă c a r a c t e r u l mamalian. cu a l t e r n a r e a m e m b r e l o r
s u p e r i o a r e şi inferioare.
R e e d u c a r e a are loc c o n f o r m acestei d e z v o l t ă r i , copilul t r e b u i n d s ă î n v e ţ e u n
n u m ă r de activităţi m o t o r i i , prin r e p e t a r e a p a s i v ă a a c e s t o r m i ş c ă r i . Se p l e a c ă de la
c o n v i n g e r e a că o serie de activităţi p r i m i t i v e sunt c o n d i ţ i o n a t e a u t o m a t şi că u n e l e d i n
a c e s t e a , c a r e ţin d e centrii m a i j o s situaţi ş i d e m ă d u v a spinării, n u a u fost d i s t r u s e
d e b o a l ă . A c e s t e „ a u t o m a t i s m e " a r trebui r e e d u c a t e deci c o n f o r m d e z v o l t ă r i i lor
normale, pe etape ontogenice.
Profilul dezvoltării (după Doman-Delcato)

E x e r c i ţ i i l e specifice m e t o d e i T e m p l e F a y sunt a c e l e a care r e p e t ă c u e x a c t i t a t e
ş i p e r s e v e r e n ţ ă m i ş c ă r i l e d e d e p l a s a r e c a r a c t e r i s t i c e u n u i a n u m i t stadiu d e d e z v o l t a r e .
E x e r c i ţ i i l e î n c e p în m o d pasiv, a p o i cu a s i s t e n ţ ă şi în c e l e din u r m ă activ, p â n ă
la d e p r i n d e r e a lor, d u p ă c a r e se t r e c e la m i ş c ă r i l e s t a d i u l u i s u p e r i o r de d e z v o l t a r e .
A u t o r u l r e c o m a n d ă c a exerciţiul s ă fie e x e c u t a t d e 5 0 - 1 0 0 d e ori, î n r i t m d e 4 0 d e
m i ş c ă r i p e m i n u t . E x e r c i ţ i u l face p a r t e c a m i j l o c f u n d a m e n t a l dintr-un p r o g r a m d e
k i n e t o t e r a p i e n e s p e c i f i c m e t o d e i , cu o d u r a t ă de o oră. P r o g r a m u l de r e e d u c a r e se
e x e c u t ă de d o u ă ori pe zi, dar e x e r c i ţ i u l specific m e t o d e i se p o a t e r e p e t a de 3-4 ori
p e zi. D u p ă autor, r e z u l t a t e l e acestei m e t o d e sunt d e o b s e r v a t d u p ă 6 s ă p t ă m â n i p â n ă
la 3 luni de t r a t a m e n t .
Indicaţii metodice
P e n t r u e x e c u t a r e a e x e r c i ţ i i l o r m e t o d e i T e m p l e F a y sunt n e c e s a r e trei p e r s o a n e .
C o p i l u l fiind c u l c a t în d e c u b i t v e n t r a l pe m a s a de t r a t a m e n t , doi k i n e t o t e r a p e u ţ i se vor
a ş e z a u n u l d e - o p a r t e şi altul de c e a l a l t ă , iar u n u l la capul c o p i l u l u i (vezi F i g . 119).

Vom d a m a i j o s d o u ă d i n c e l e m a i u t i l i z a t e exerciţii:
în timpul acestor mişcări alternative, capul este întors întotdeauna dc partea braţului care sc
flcctcază. precedând cu puţin flexia acestuia.
SCHEMA HOMOLATERALĂ. Dc o parte, kinetoterapeutul flcctcază membrul superior şi pc cel
inferior. Membrul superior sc duce prin lateral deasupra capului, până la o abducţie dc cea 160°, cu cotul
flectat şi degetele în flexic liberă. Membrul inferior sc flcctcază şi sc abduce în şold la 45° şi din genunchi
la 90°.
Dc partea opusă, kinetoterapeutul respectiv extinde membrele în poziţia lor fiziologică.
Al treilea kinctoterapcut întoarce capul copilului cu faţa spre membrul superior care sc flcctcază,
dându-i şi o uşoară înclinare laterală dc această parte. Mişcarea capului trebuie să preceadă cu puţin flexia
membrului superior, inducând astfel mişcarea membrelor. Mişcarea dc partea controlatcrală începe cu
mobilizarea capului, care precedă flexia membrelor extinse, în timp cc membrele flcctatc sunt extinse.
OPOZIŢIA ALTERNĂ (schema încrucişată). în această schemă, flexia braţului drept este însoţită
dc flexia membrului inferior stâng. în acest timp, membrul superior stâng şi membrul inferior drept sunt
extinse. Mişcările alternează în acest mod aşa cum recomandă autorul: dc 100 de ori, cu ritmul dc 40 dc
mişcări pc minut.
O p e r a lui T e m p l e F a y din P h i l a d e l p h i a este c o n t i n u a t ă astăzi de dr. I. J. D o m a n ,

elevul său, în aceeaşi instituţie, intitulată pretenţios: „Institutul pentru dezvoltarea
potenţialului uman ".
î n a c e s t I n s t i t u t , a m â n d o i p ă r i n ţ i i , sau d a c ă s e p o a t e î m p r e u n ă c u c o p i l u l , sunt
p r o g r a m a ţ i cu luni î n a i n t e p e n t r u o s ă p t ă m â n ă . L o c u i n d la h o t e l , t i m p de 5 zile,
părinţilor li se ţin prelegeri a m ă n u n ţ i t e a s u p r a leziunilor copilului şi a s u p r a p r o g r a m u l u i
pe care-1 vor avea de executat acasă. în acest t i m p , copilul este e x a m i n a t pluridisciplinar,
i n c l u s i v o f t a l m o l o g i e şi a u d i o m e t r i c , şi se î n c e p e p r o g r a m u l k i n e t i c . Vin o a m e n i din
toată l u m e a şi prelegerile sunt t r a d u s e la cască în 4 - 5 limbi de m a r e circulaţie (japoneza
p a r e o b l i g a t o r i e ) . D u p ă 6 - 8 luni, p ă r i n ţ i i sunt p r o g r a m a ţ i din n o u , p e n t r u o altă
p e r i o a d ă de o s ă p t ă m â n ă .
D o m a n , î m p r e u n ă cu c o l a b o r a t o r i i săi D e l c a t o şi D o m a n (54), au o c o n c e p ţ i e
proprie a s u p r a dezvoltării n e r v o a s e , fiecare stadiu de dezvoltare c o r e s p u n z â n d maturării
unei structuri. D o m a n crede de asemenea că celula nervoasă superioară poate fi adusă
d i n n o u la viaţă, cu alte c u v i n t e : l e z i u n e a c e r e b r a l ă p o a t e să se v i n d e c e p a r ţ i a l .
M e t o d a lui T e m p l e F a y este c o m p l i c a t ă cu o serie de s t i m u l ă r i s e n z o r i a l e şi de
m a n e v r e , care a u c a s c o p s ă m ă r e a s c ă irigaţia c r e i e r u l u i , activităţi c a r e , aşa c u m
r e m a r c ă N i c o l l e L a i t i e r (88) - o e l e v ă a prof. T a r d i e u , care a făcut un stagiu în acest
Institut -, ar o c u p a o familie î n t r e a g ă m a i m u l t de o zi.
P e n t r u stimularea senzorială se p r e t i n d e r e p e t a r e a de m i n i m u m trei ori pe zi
a următoarelor manevre:
- S t i m u l ă r i t a c t i l e , î n t r e c a r e frecatul în b a i e cu o p e r i e a s p r ă t i m p de câte
5 minute.
- E d u c a ţ i a g n o z i c ă p r i n o b i e c t e de f o r m e şi m a t e r i a l e diferite.
- S t i m u l a r e a v i z u a l ă p r i n a p l i c a r e a u n u i fascicul p u t e r n i c de l u m i n ă pe fiecare
o c h i , d e c â t e v a ori.
- S t i m u l a r e a a u d i t i v ă (fluier, c l o p o ţ e l , s o n e r i e e t c ) .
- P e n t r u o m a i b u n ă irigare a c r e i e r u l u i , în afara s u s p e n s i e i cu c a p u l în j o s .
autorii m a i r e c o m a n d ă z g u d u i r e a c o p i l u l u i din d e c u b i t dorsal, p a c i e n t u l fiind ţ i n u t d e
m â i n i şi de p i c i o a r e , t i m p de un m i n u t .
De 16-18 ori pe zi se face mascarea: asfixierea copilului cu ajutorul unei
m ă ş t i de a n e s t e z i e , c â t e v a s e c u n d e , p â n ă la 4 0 - 6 0 s.
Aspecte critice
T r e b u i e s ă s u b l i n i e m faptul c ă exerciţiile p r o p u s e d e a u t o r n u a u p r e t e n ţ i a s ă
î n l o c u i a s c ă alte f o r m e d e t r a t a m e n t k i n e t i c , p e c a r e a c e s t a l e r e c o m a n d ă ş i l e p r a c t i c ă
c h i a r în c a d r u l p r o g r a m u l u i de r e e d u c a r e . A c e s t e exerciţii au deci un c a r a c t e r adiţional,
d a r f u n d a m e n t a l , d u p ă autor.
B a z a teoretică a m e t o d e i suferă câteva critici î n t e m e i a t e . Ideea „ a u t o m a t i s m e l o r "
n e c o n d i ţ i o n a t e d e d e p l a s a r e n u p o a t e f i a c c e p t a t ă , l a o m cel p u ţ i n . î n t r e reflexul
n e c o n d i ţ i o n a t de o r i e n t a r e , d e s p r e c a r e v o r b e s c unii, şi „ a u t o m a t i s m " este o m a r e
d i f e r e n ţ ă , a c e s t a din u r m ă p r e s u p u n â n d d e p r i n d e r e a c e l u i d i n t â i , r e p e t a r e a , d e c i
c o n d i ţ i o n a r e a lui. C u p r i v i r e l a d e z v o l t a r e a o n t o g e n e t i c ă există p ă r e r i c o n t r a d i c t o r i i .
La fel de v u l n e r a b i l ă este şi i d e e a - total n e f o n d a t ă - că c e l u l a n e r v o a s ă s-ar
putea regenera.
î n p l a n p r a c t i c , m e t o d a p a r e foarte g r e u d e r e a l i z a t . î n c e n t r e l e d e r e c u p e r a r e
f u n c ţ i o n a l ă este greu de găsit câte trei k i n e t o t e r a p e u ţ i , care să l u c r e z e cu un copil de
c â t e v a ori p e zi. A c a s ă a r t r e b u i m o b i l i z a ţ i v e c i n i i , b u n i c i i , iar p e n t r u î n d e p l i n i r e a
p r o g r a m u l u i de s t i m u l ă r i , m a n e v r e de irigare c e r e b r a l ă , h r ă n i r e şi i g i e n ă a c o p i l u l u i
d o u ă p e r s o a n e nu p o t face faţă o zi î n t r e a g ă .
METODA VOJTA
K. Vojta, n e u r o p s i h i a t r u p e d i a t r i c , de o r i g i n e c e h ă ( d i n 1968 a l u c r a t la
M u n c h e n ) , e s t e a s t ă z i u n n u m e c u n o s c u t î n t r a t a m e n t u l s e c h e l e l o r m o t o r i i ale
encefalopatiilor infantile. Am p o m e n i t deja n u m e l e său în legătură cu originala concepţie
asupra dezvoltării neuro-motorii a copilului mic.
A u t o r u l c o n s i d e r ă d e o s e b i t d e i m p o r t a n t d i a g n o s t i c u l p r e c o c e (are d e s c r i s u n
s e m n d e l e z i u n e p i r a m i d a l ă ) , care a r p e r m i t e î n c e p e r e a unui t r a t a m e n t p r e c o c e . î n
c a d r u l a c e s t u i t r a t a m e n t , un rol d e o s e b i t îl j o a c ă r o s t o g o l i r e a şi t â r â r e a , care sunt
cheia obţinerii succeselor ulterioare.
î n k i n e t o t e r a p i a a c e s t o r copii m i c i , a u t o r u l d e s c r i e p a t r u p u n c t e d e referinţă
p r i n c i p a l e şi p a t r u p u n c t e a u x i l i a r e .
La m e m b r u l s u p e r i o r - p e n t r u r o s t o g o l i r e şi t â r â r e - se folosesc: c o n d i l u l
h u m e r a l intern ( e p i t r o h l e e a ) şi apofiza stiloidă a r a d i u s u l u i , ca p u n c t e p r i n c i p a l e , şi:
m a r g i n e a anterioară a a c r o m i o n u l u i şi latura m e d i a l ă a o m o p l a t u l u i , ca p u n c t e auxiliare.
L a m e m b r u l inferior, cele d o u ă p u n c t e p r i n c i p a l e sunt: c o n d i l u l femural intern
şi c a l c a n e u l ( p r i n i m p r i m a r e a unei devieri în valg), iar c e l e a u x i l i a r e : capul femural
în p l i c ă i n g h i n a l ă şi m a r g i n e a p o s t e r i o a r ă a m a r e l u i t r o h a n t e r .
C u copilul î n d e c u b i t ventral, a c ţ i o n â n d a s u p r a acestor p u n c t e , p u t e m i m p u l s i o n a
m i ş c ă r i l e de t â r â r e sau de r o s t o g o l i r e . în p r i m u l stadiu, ca şi în m e t o d a lui T e m p l e
Fay, se p r e t i n d e o m i ş c a r e h o m o l a t e r a l ă , a m f i b i a n ă . P u n c t e l e p r i n c i p a l e ale m e m b r u l u i
s u p e r i o r v o r fi folosite p e n t r u a d u c e î n a i n t e braţul semiflectat.
C a p u l t r e b u i e s ă s e î n t o a r c ă d e p a r t e a m e m b r u l u i s u p e r i o r m o b i l i z a t . Este d e
a ş t e p t a t ca, în acelaşi t i m p , să se p r o d u c ă flexia m e m b r u l u i inferior de aceeaşi parte.
D a c ă acest lucru nu se p r o d u c e , v o m folosi p u n c t u l c o n d i l u l u i f e m u r a l intern şi v o m
flecta cu ajutorul lui şoldul şi g e n u n c h i u l (vezi figura 120).
Vom p r i n d e apoi braţul o p u s cu d o u ă d e g e t e de sub apofiza stiloidă a radiusului
şi v o m e x e c u t a o m i ş c a r e a m p l ă de r o t a ţ i e p r i n î n a p o i în afară a î n t r e g u l u i m e m b r u
superior, p â n ă î n p o z i ţ i a d e a s u p r a c a p u l u i . Prin t r a c ţ i u n e p e s c a l e n ş i sterno-cle-
Fig. 120 - Metoda Vojta. înaintarea membrului inferior este făcută prin propulsarea
acestuia de pc punctul condilului femural intern.
i d o - m a s t o i d i a n - nu reflex - faţa se va î n t o a r c e de a c e a s t ă parte. C o n c o m i t e n t m e m b r u l

inferior de a c e e a ş i p a r t e se va flecta. D a c ă n u , va fi ajutat p r i n r i d i c a r e a şi î n a i n t a r e a
c o n d i l u l u i femural i n t e r n . Este de p r e s u p u s că în a c e a s t ă m i ş c a r e de î n a i n t a r e m e m b r u l
inferior o p u s s e v a e x t i n d e . D a c ă acest lucru n u s e p r o d u c e , s e foloseşte p u n c t u l
c a l c a n e a n : o p r e s i u n e în v a l g a c a l c a n e u l u i va p r o v o c a e x t e n s i a acestui m e m b r u .
M i ş c a r e a d e î n a i n t a r e î n t â r â r e s e r e i a c u celălalt m e m b r u superior. D a c ă e l
este a p r o p i a t de t o r a c e se va folosi p u n c t u l e p i t r o h l e a n ; d a c ă este depărtat, se foloseşte
p u n c t u l apofizei stiloide.
î n t r - o fază s u p e r i o a r ă de e v o l u ţ i e se p r e t i n d e o t â r â r e h e t e r o l a t e r a l ă . P e n t r u
a c e a s t a este n e c e s a r ă folosirea p u n c t e l o r a u x i l i a r e . D a c ă e x t r e m i t a t e a cefalică n u
Fig Metoda Vojta. Târârea - flexia şoldului este ajutată dc apăsarea de jos
în sus asupra capului femural (punct secundar).
urmăreşte înaintarea braţului se apelează la punctul acromial. Ridicarea umărului va

face o r i c u m s ă b a l a n s e z e c a p u l d e a c e a s t ă p a r t e .
î n c a z u l î n c a r e b r a ţ u l n u s e a b d u c e suficient, a p ă s a r e a p e m a r g i n e a m e d i a l ă
a o m o p l a t u l u i va sili b r a ţ u l să se d e p ă r t e z e de t r u n c h i . D a c ă m e m b r u l inferior nu se
flectează la i m p u l s u l n o s t r u de î n a i n t a r e , o a p ă s a r e de j o s în sus pe c a p u l femural va
r e a l i z a - b i o m e c a n i c - a c e a s t ă flexie a ş o l d u l u i ( F i g . 121).
D a c ă p u n c t u l c a l c a n e u n u a c ţ i o n e a z ă p e n t r u e x t e n s i a m e m b r u l u i inferior, o
p r e s i u n e e x e r c i t a t ă pe m a r g i n e a p o s t e r i o a r ă a m a r e l u i t r o h a n t e r va r e a l i z a a c e a s t ă
extensie.
Fig. 122 - Rostogolirea (după Vojta). în rostogolirea din dccubit ventral provocarea
sc face la nivelul membrului superior pc punctul acromial. iar la membrul inferior
- flcctat - pc condilul femural intern.
Fig. 123 - Rostogolirea (după Vojta) cu punct dc sprijin pc stern.
A c e l e a ş i p u n c t e sunt folosite p e n t r u r o s t o g o l i r e a c o p i l u l u i . P r e s i u n e a p e g o n i o n
este u t i l i z a t ă p e n t r u a i m p r i m a r o t a r e a c a p u l u i , iar p r e s i u n e a pe u n a d i n t r e m a r g i n i l e
sternului p e n t r u a i m p r i m a r o t i r e a t r u n c h i u l u i ( F i g . 122 şi 123).
La c o p i l u l m a i m a r e , i n h i b a r e a spasticităţii se face p r i n fixarea c o p i l u l u i într-o

postură ghemuită, pe burtă: a ş a - n u m i t e l e poziţii „ţigăneşti".
Pentru contractura adductorilor coapsei, Vojta imaginează un exerciţiu activ.
C o p i l u l este a ş e z a t p e b u r t ă l a m a r g i n e a m e s e i . B r a ţ u l d e l a m a r g i n e a m e s e i a t â r n ă p e
lângă m a s ă , c e l ă l a l t braţ întins d e a s u p r a c a p u l u i - c a p u l î n t o r s de a c e a s t ă p a r t e - are
plică cotului î n d r e p t u l gurii. M â n a k i n e t o t e r a p e u t u l u i trece p e sub c o a p s a semiflectată
de partea marginii mesei şi dincolo de genunchi prinde gamba în treimea medie. Se
cere apoi c o p i l u l u i s ă flecteze m e m b r u l inferior d e p a r t e a o p u s ă , c e e a c e p r e s u p u n e
flexia şi a b d u c ţ i a ş o l d u l u i . în c u r s u l acestei m i ş c ă r i , b a z i n u l t r e b u i e să r ă m â n ă fixat
p e m a s ă . D a c ă m e m b r u l inferior care s e m o b i l i z e a z ă activ are dificultăţi, s e p o a t e
a ş e z a sub g e n u n c h i u l r e s p e c t i v u n p r o s o p pluşat, p e care g e n u n c h i u l s ă a l u n e c e m a i
u ş o r ( F i g . 124).
Fig. 124 - Mişcare activă de abducţie a coapsei (Vojta). Bazinul trebuie menţinut dc către
kinctoterapcut cât mai aproape dc planul mesei.
Pentru gemi flexum, o altă c o m p o n e n t ă f r e c v e n t ă a s i n d r o a m e l o r p i r a m i d a l e ,

Vojta r e c o m a n d ă : c o p i l u l c u l c a t p e m a s ă , p e o p a r t e , c u u n sul î n t r e p i c i o a r e .
M e m b r u l inferior de pe m a s ă este extins, m e m b r u l superior de partea mesei este
d e a s u p r a c a p u l u i , s e m i f l e c t a t , c a p u l c u g u r a î n plică c o t u l u i . C e l ă l a l t m e m b r u inferior
e s t e flectat, iar m e m b r u l s u p e r i o r d e d e a s u p r a este î n a d d u c ţ i e ş i d u s l a s p a t e .
K i n e t o t e r a p e u t u l p r i n d e m â n a a c e s t u i a la g â t u l ei şi face o t r a c ţ i u n e în s e n s d i s t a l ,
în timp ce cu cealaltă m â n ă apasă pe gonion în sens proximal. Capul este rotat cu
faţa s p r e m a s ă . S e r e c o m a n d ă c o p i l u l u i s ă î n t i n d ă ş i s ă flecteze m e m b r u l i n f e r i o r d e
d e a s u p r a cât m a i c o m p l e t , u r m ă r i n d u - s e m a i ales e x t e n s i a foarte b u n ă a g e n u n c h i u l u i
(vezi figura 125).
Pentru piciorul echin, la v â r s t a la c a r e copilul p o a t e c o l a b o r a activ, Vojta are
d e a s e m e n e a u n p r o c e d e u i n t e r e s a n t . C o p i l u l e s t e c u l c a t p e b u r t ă , c ă l a r e p e u n sul sau
o p ă t u r ă rulată, cu ş o l d u r i l e şi g e n u n c h i i flectaţi, p i c i o a r e l e d e p ă ş i n d m a r g i n e a m e s e i
d e t r a t a m e n t . U n m e m b r u s u p e r i o r e s t e d u s î n a i n t e , d e a s u p r a c a p u l u i , semiflectat;
c a p u l este r o t a t d e a c e a s t ă p a r t e , c u g u r a î n d r e p t u l plicii c o t u l u i . C e l ă l a l t m e m b r u
s u p e r i o r este d u s la s p a t e şi k i n e t o t e r a p e u t u l t r a g e distal de m â n ă , în t i m p ce cu
c e a l a l t ă m â n ă e x e r c i t ă o u ş o a r ă p r e s i u n e pe g o n i o n în s e n s p r o x i m a l . Se o b s e r v ă că
p i c i o r u l de p a r t e a m â i n i i de c a r e se t r a g e distal e x e c u t ă o m i ş c a r e a c t i v ă de flexie
dorsală. Prin poziţionarea capului de cealaltă parte şi schimbarea poziţiei m e m b r e l o r
s u p e r i o a r e s e l u c r e a z ă a s u p r a celuilalt p i c i o r (vezi F i g . 126).
Fig. 125 - Exerciţiu pentru corectarea genu-flexum-\x\m (Vojta).
Fig. 126 - Exerciţiu pentru corectarea activă a piciorului echin (Vojta).
Aspecte critice
M e t o d a Vojta nu este o m e t o d ă c h i a r atât de o r i g i n a l ă c u m se p r e t i n d e . în fond.
ea r e s p e c t ă p r i n c i p i i l e m e t o d e i B o b a t h . M o d u l de m â n u i r e a c o p i l u l u i în e x e r c i ţ i i l e de
r o s t o g o l i r e şi t â r â r e este i n t e r e s a n t , d a r nu se p o a t e p r e t i n d e că p u n c t e l e de sprijin
sunt p u n c t e d e s t i m u l a r e reflexă. P r o v o c a r e a m i ş c ă r i i s e face p r i n efecte b i o m e c a n i c e .
în s c h i m b , î n t i n d e r i l e pe r e g i u n e a cefei - ca în u l t i m e l e p r o c e d e e - ar p u t e a a v e a un
rol r e l a x a n t a s u p r a m u s c u l a t u r i i m e m b r e l o r inferioare.
METODA BRUNNSTROM
S i g n e B r u n n s t r o m , k i n e t o t e r a p e u t ă s u e d e z ă , s-a o c u p a t de adulţii h e m i p l e g i e i .
M e t o d a ei p l e a c ă de la c o n s t a t a r e a că reflexele m e d u l a r e şi c e r e b r a l e p r i m i t i v e
r e p r e z i n t ă u n s t a d i u a l d e z v o l t ă r i i n e u r o l o g i c e n o r m a l e . A p a r i ţ i a a c e s t o r reflexe d u p ă
a c c i d e n t u l c e r e b r a l este efectul r e g r e s i u n i i n e u r o l o g i c e , d a r t o c m a i a c e s t e reflexe
t r e b u i e să fie folosite în t r a t a m e n t u l k i n e t i c , ca o s e c v e n ţ ă în d e z v o l t a r e a n e u r o l o g i c ă
normală.
M o d u l de p o s t u r a r e şi m i ş c a r e a m e m b r e l o r l e z a t e ale h e m i p l e g i c u l u i sunt
sinergiile m e m b r u l u i respectiv. A c e s t e a sunt m i ş c ă r i de flexie sau e x t e n s i e , ca r ă s p u n s
la un s t i m u l s a u la efortul voluntar. C a r a c t e r i s t i c h e m i p l e g i e i este a c e a s t ă sinergie,
a d i c ă m i ş c a r e a g l o b a l ă la î n c e r c a r e a de m o b i l i z a r e a c t i v ă a m e m b r u l u i respectiv.
D e c i , la o b ţ i n e r e a m i ş c ă r i i fine, p r e c i s e , se ajunge p r i n a n t r e n a r e a sinergiei, m i ş c ă r i i
globale, dismetrice.
R e f l e x e l e p r i m i t i v e c a r e r e a p a r d e o b i c e i î n h e m i p l e g i e sunt:
- r e f l e x e l e t o n i c e c e r v i c a l e , s i m e t r i c e şi a s i m e t r i c e ;
- reflexele tonice labirintice;
- r e f l e x e l e t o n i c e l o m b a r e ( r o t a r e a t r u n c h i u l u i la s t â n g a p r o v o a c ă flexia m e m
b r u l u i s u p e r i o r s t â n g şi t o n u s de e x t e n s i e în m e m b r u l inferior s t â n g ) .
Reacţiile asociate sunt m i ş c ă r i l e s i n e r g i c e ce a p a r în alte părţi ale c o r p u l u i , ca
de exemplu:
- R e z i s t e n ţ a o p u s ă ridicării u m ă r u l u i sau flexiei cotului m e m b r u l u i s u p e r i o r
n e i n t e r e s a t p o a t e d e t e r m i n a o s i n e r g i e în flexie a m e m b r u l u i s u p e r i o r lezat;
- R e z i s t e n ţ a la a b d u c ţ i a sau la p r o n a ţ i a m e m b r u l u i s u p e r i o r n e i n t e r e s a t p r o v o a c ă
o s i n e r g i e în e x t e n s i e în m e m b r u l s u p e r i o r lezat;
- R e z i s t e n ţ a o p u s ă flexiei m e m b r u l u i inferior n e i n t e r e s a t p r o v o a c ă e x t e n s i a
m e m b r u l u i inferior lezat, iar r e z i s t e n ţ a la e x t e n s i e d e t e r m i n ă flexia m e m b r u l u i inferior
bolnav.
I n t e r d e p e n d e n ţ a m i ş c ă r i l o r m e m b r e l o r inferior şi s u p e r i o r de a c e e a ş i p a r t e se
n u m e ş t e sinkinezie homolaterală: un tip de m i ş c a r e r e a l i z a t ă cu efort î n t r - u n u i d i n
m e m b r e f a c i l i t e a z ă acelaşi tip d e m i ş c a r e (flexie, a b d u c ţ i e e t c . ) î n celălalt.
R e z i s t e n ţ a la a b d u c ţ i e sau la a d d u c ţ i a ş o l d u l u i p r o v o a c ă a c e e a ş i m i ş c a r e în
membrul bolnav (fenomenul Raimiste).
Sinergiile membrelor pot fi p r o v o c a t e ca reacţii asociate sau ca mişcări voluntare,
în p r i m e l e faze ale v i n d e c ă r i i . C â n d p a c i e n t u l iniţiază o m i ş c a r e , toţi m u ş c h i i sinergiei
se c o n t r a c t ă , d e t e r m i n â n d o m i ş c a r e s t e r e o t i p ă . A c e s t e reacţii sunt tipice. De e x e m p l u ,
sinergia m e m b r u l u i inferior în e x t e n s i e se e x p r i m ă p r i n e x t e n s i a , a d d u c ţ i a şi r o t a r e a
i n t e r n ă a c o a p s e i , e x t e n s i a g e n u n c h i u l u i , inversia g l e z n e i cu flexie p l a n t a r ă şi a
degetelor.
Senzaţia p a c i e n t u l u i d e s p r e p o z i ţ i a u n u i m e m b r u sau a g r a d u l u i de c o n t r a c ţ i e
a m u s c u l a t u r i i e s t e i m p o r t a n t ă . E v a l u a r e a acestei p e r c e p ţ i i ajută k i n e t o t e r a p e u t u l să
a l e a g ă m o d u l de facilitare şi să c e a r ă , d a c ă este n e c e s a r , ca p a c i e n t u l să se ajute de
vedere.
Ca în t o a t e m e t o d e l e , t e s t a r e a se face p e r i o d i c , s e n z o r i a l şi m o t o r , în condiţii
d e linişte, n o t â n d u - s e o r i c e p r o g r e s . Iată, d e e x e m p l u stadiile d e r e c u p e r a r e l a nivelul
m e m b r u l u i inferior:
1. Flaciditatc;
2. Mişcări voluntare minime;
3. Flexia şoldului, a genunchiului şi dorsiflexia gleznei (în şezând şi în ortostatism);
4. Flexia genunchiului peste 90° şi dorsiflexia gleznei cu călcâiul pc sol (în şezând);
5. Flexia genunchiului cu şoldul extins, dorsiflexia gleznei cu genunchiul în extensie, în ortostatism;
6. Abducţia şoldului (în ortostatism). Rotarca genunchiului cu inversia şi eversia gleznei (în
şezând).
Stadiile de recuperare la nivelul mâinii sunt:
1. Flaciditate;
2. Mici mişcări sau inactivitate în flexia degetelor;
3. Prehensiune globală (dc masă). Nu există extensie voluntară a degetelor;
4. Prehensiunea laterală, cu relaxare la mişcările policelui. Extensia degetelor scmi-voluntară;
5. Prehensiune palmară. Prinde volume cilindrice sau sferice. Extensie voluntară a degetelor
(amplitudine variabilă);
6. Toate tipurile dc prehensiune sunt posibile. Extensie voluntară a degetelor, mişcări individuale
ale degetelor.
Indicaţii metodice
Baza tratamentului este recapitularea mişcării normale, în secvenţele dezvoltării
n e u r o l o g i c e , de la baza sa reflexivă la controlul voluntar şi mişcările individualizate
care vor p u t e a fi folosite în m o d funcţional. Stimulii proprioceptivi şi exteroceptivi
v o r f i folosiţi p e n t r u î n t ă r i r e a s i n e r g i i l o r . R e z i s t e n ţ a v a f i folosită p e n t r u a t r i m i t e
i m p u l s u r i ş i l a ceilalţi m u ş c h i , î n t i m p c e s t i m u l ă r i l e f a c i l i t e a z ă n u m a i m u ş c h i i c o r e l a ţ i
de aria cutanată respectivă. C â n d se p r o d u c e mişcarea voluntară i se cere pacientului
„să ţ i n ă " contractura în m o d izometric, apoi excentric (alungire controlată) şi apoi
concentric (scurtarea muşchiului sub rezistenţă). Când se produce controlul mişcării
voluntare, nu se mai folosesc facilitările (tapotamente, zgârieri ale p i e l i i , vibraţii
articulare). Reflexele primitive nu se mai folosesc după stadiul al treilea de recuperare.
D e l a a c e s t nivel l a m i ş c a r e a a c t i v ă c o r e c t ă s e v o r a d ă u g a diferite a c t i v i t ă ţ i f u n c ţ i o n a l e .
Tratamentul începe cu stabilizarea trunchiului în diverse poziţii.
Exerciţii pentru membrul superior

Dc la stadiul 1 la al 3-lea tratamentul arc rolul dc a promova controlul voluntar al sinergiilor şi
folosirea lor în activităţi zilnice.
Tratamentul începe în poziţie şezând, prin mişcări dc ridicare şi anteducţie ale umărului, care pot
fi asociate cu flexia laterală a capului. Pentru facilitare sc va folosi tapotamcntul regiunii muşchiului
trapez. Sc trece la întărirea sinergici în flexie, opunându-sc rezistenţă abducţici. în cadrul acestei sinergii,
cel mai greu va fi dc obţinut extensia activă a cotului.
Kinetoterapeutul stă tot aşezat sau „pc genunchi - pc călcâie" în faţa pacientului şi prinde cu
mâna sa dreaptă mâna dreaptă a pacientului şi cu mâna stângă mâna stângă a pacientului, deci „în
cruciş". Mişcările sunt astfel ghidate, în special cele dc flexie. La mişcările dc extensie, antebraţele fiind
în pronaţic, kinetoterapeutul opune rezistenţă. Mişcările au loc pc diagonală, cu braţele în uşoară abducţic.
I sc comandă bolnavului: „Ţine poziţia!", apoi, la întindere: „Rezistă!".
Când sinergia extensorilor poate fi controlată activ, sc foloseşte sprijinul bilateral pc mâini. în
această poziţie, bolnavul sc va sprijini pc braţele întinse din cc în cc mai mult. Tapotamcntelc, stimulările
cutanate sunt folosite în acest caz pentru activarea contracţiei tricepşilor. Sc adaugă uncie activităţi
practice: folosirea ciocanului, vopsitul, pictatul, curăţirea podelei etc.
Pentru a încuraja activ mişcarea dc extensie, triccpsul odată activat şi capabil să suporte greutatea
corpului, sc aplică rezistenţa, facilitându-sc o extensie mai bună. Sc folosesc întoarcerile capului şi
rotaţiile lui pentru a rupe reflexele tonice cervicale. Sinergia devenind controlabilă, ca este folosită în
activităţi funcţionale: introducerea membrului superior pe mâneca hainei sau a cămăşii, ducerea unui
bagaj, fluturarea mânii, baterea unui cui, vopsitul sunt activităţi care folosesc alternativ flexia şi extensia
Când pacientul începe să combine componentele sinergici, dc pildă când începe să întindă braţul,
kinetoterapeutul dirijează mişcarea spre abducţia umărului concomitent cu extensia cotului pentru a rupe
sinergia. Când în urma acestui exerciţiu sc disociază contractura pectoralului marc dc aceea a triccpsului
brahial sinergia dispare.
Studiul al 4-lea al recuperării. Primul exerciţiu care sc face în afara sinergici este ducerea mâini:
la spatele corpului, ceea cc combină abducţia umărului cu extensia cotului şi pronaţia. Pentru a îndeplin:
această mişcare va fi folosită rotarea membrului superior, ca şi un grad oarecare dc rotarc a trunchiului.
Dacă pacientul este incapabil să facă mişcarea activ, kinetoterapeutul face mişcarea pasiv, lovind dosul
mâinii dc sacru.
A doua mişcare, în afara sinergiei, este anteducţia braţului la orizontală cu cotul întins.
A treia mişcare a stadiului al 4-lea este reprezentată dc pronaţie şi supinaţie cu cotul flectat la
90°. Când rezistenţa nu mai este necesară şi pacientul poate să supineze şi să proneze antebraţul cu cotul
lângă trunchi, mişcarea astfel îndeplinită nc arată că pacientul este gata să intre în stadiul al 5-lea.
Stadiul al 5-lea al recuperării. în acest stadiu, mişcările sc fac din cc în cc mai mult în afara
sinergiilor. Totuşi efortul maxim nu este recomandabil, ca nu cumva să sc revină la mişcările stercotipc.
Prima mişcare: braţul dus orizontal în abducţie, cu cotul întins.
A doua mişcare: braţele deasupra capului. Pentru a îndeplini această mişcare, omoplatul trebuie
să sc roteze, ceea cc înseamnă eliberarea dc muşchii spastici. La început, s-ar putea ca scapula să necesite
a fi mobilizată pasiv.
A treia mişcare: supinaţie şi pronaţie cu coatele întinse. Pentru a putea executa supinaţia, cotul
este la început ţinut strâns lângă trunchi şi apoi extins treptat.
Exerciţiile stadiilor al 4-lea şi al 5-lea vor trebui întărite prin folosirea unor activităţi: băgarea
cămăşii în pantalon la spate, spălatul pc spate; înşurubarea unui şurub.
R a r e o r i , p a c i e n ţ i i s e v i n d e c ă c o m p l e t , a d i c ă a t i n g stadiul a l 6-lea. P e n t r u a c e a s t a
se c e r e ca p a c i e n t u l să p a r c u r g ă s t a d i i l e al 3-lea şi al 4-lea în d e c u r s de 10 z i l e . Cu
c â t d u r a t a s t a d i u l u i flacid e s t e m a i l u n g ă , c u a t â t e s t e m a i p u ţ i n p r o b a b i l ă v i n d e c a r e a .
O atenţie specială este acordată reeducării mâinii şi a degetelor, în s e n s u l
o b ţ i n e r i i r e l a x ă r i i flexiei d e g e t e l o r . Ţ i n â n d p o l i c e l e , a n t e b r a ţ u l e s t e m i ş c a t î n c e t ş i
ritmic în supinaţie şi pronaţie. Se aplică stimulări cutanate şi se c o m a n d ă cu voce tare
pentru a obţine rapid p r e h e n s i u n e a şi relaxarea. De obicei, este necesară m a n i p u l a r e a
p e n t r u a facilita flexia şi a i n h i b a e x t e n s i a .
A doua m i ş c a r e în stadiul al 4-lea este p r e h e n s i u n e a laterală, în care policele
t r e b u i e s ă facă a b d u c ţ i e ş i a d d u c ţ i e a c t i v ă . O d a t ă c e p a c i e n t u l e s t e c a p a b i l s ă e x t i n d ă
degetele, vor fi încurajate diferite activităţi; folosirea unor instrumente muzicale
(tamburină, talgere, tobă), apoi menţinerea creionului sau a pensulei, chiar cu
prehensiune palmară. S e f o l o s e s c î n s p e c i a l o b i e c t e c i l i n d r i c e s a u sferice.
Exerciţii pentru membrele inferioare. Acestea sunt tratate în baza aceloraşi principii, începând
cu accentuarea sinergiilor, integrarea lor în mişcare, apoi disocierea, în vederea trecerii la stadii superioare,
a obţinerii mersului corect.
TRATAMENTUL KINETIC AL HEMIPLEGIEI

Şi fiindcă ne găsim la capitolul,, Tratamentul kinetic al hemiplegiei" să amintim
aici ş i alte t e h n i c i d e r e e d u c a r e n e u r o - m o t o r i e .
TEHNICA BERTHA BOBATH

Planul de exerciţii de mai j o s propus de autoare se adresează hemiplegicului
adult, prin accident vascular.
In primul rând, poziţia pacientului în pat are o mare importanţă. Decubitul
dorsal este o poziţie care p r o d u c e spasticitatea extensorilor; bolnavul trebuie încurajat
ş i î n v ă ţ a t s ă stea c e a m a i m a r e p a r t e d e t i m p p e p a r t e a s ă n ă t o a s ă , c u b r a ţ u l b o l n a v
î n t i n s d e a s u p r a c a p u l u i , c u c o t u l î n t i n s , c u m e m b r u l inferior h o m o l a t e r a l î n t r - o p o z i ţ i e
n a t u r a l ă d e s e m i f l e x i e . C u r â n d v a p u t e a sta ş i p e p a r t e a l e z a t ă , a v â n d grijă c a u m ă r u l
respectiv să fie ante proiectat şi cotul extins.
Exerciţiul 1. Mobilizarea pasivă a umărului, în special rotaţia externă şi extensia lui (Fig. 127, b).
Exerciţiul 2. Braţul întins în anteducţie, extensia pasivă a pumnului şi a degetelor, apoi exerciţii
active sub rezistenţă, ale aceloraşi segmente (Fig. 127, a).
Fig. 127 - Exerciţii pentru hemiplegie (după Bcrtha Bobath) a) cx. nr. 2 şi h) cx. nr. 1.
Exerciţiul 3. Ridicarea activă a braţului în rotaţie internă. Bolnavul duce mâna pc marginea de
la capă! a patului.
Exerciţiul 4. Flexia genunchiului cu flexia dorsală a piciorului şi extensia degetelor. Şoldul este
în extensie.
Exerciţiul 5. întoarcerea în dccubit dorsal. Mişcarea începe din trunchi, umărul urmând mişcarea.
Braţul şi mâna sunt menţinute în extensie.
Exerciţiul 6. Pacientul stă în dccubit dorsal, cu genunchiul dc partea afectată uşor flcctat şi braţu!
extins pc lângă corp. Supinaţia şi pronaţia antebraţului.
Exerciţiul 7. Din aceeaşi poziţie, ridicarea braţului pc lângă corp în rotaţie externă. Coborârea
membrului superior în sacade.
Exerciţiul 8. Acelaşi exerciţiu, cu
controlul kinetoterapeutului şi cu rezistent
ap\\caVă \a T \ \ M C \ U \ \mvâm\\i\ (V\J.
Exerciţiul 9. A c e l a ş i e x e r c i ţ i u ,
supinaţia şi pronaţia antebraţului la ridicarea
maximă a membrului superior, mâna spri
jinită pe marginea dc la cap a patului.
Exerciţiul 10. Din poziţie şezânc.
pacientul îşi sprijină greutatea corpului pc
membrul superior afectat. Mâna respectiv
sc sprijină pc planul mesei sau al banchete
pc care stă bolnavul. în extensie - pc podu
palmei -, degetele fiind în abducţic, policci:
la fel.
Exerciţiul 11. Aceeaşi poziţie. [ i
Fig. 12 i Exerciţii pentru hemiplegie (după Bcrtha t r a n s f e r u l g r e u t ă ţ i i dc pc un m e m b r u
Bobath). Ex. nr. 8. superior pc celălalt (Fig. 129, u).
Exerciţiul 12. în poziţie şezând.
pacientul prinde cu mâinile umerii kinetoterapeutului, care stă în picioare în faţa sa, prinzând la nivclui
umerilor pacientului scapulclc acestuia şi insistând pc extensia coloanei (Fig. 129. h).
Exerciţiul 13. în dccubit dorsal, ridică membrul superior în sus şi flectează cotul, ducând palma
la frunte.
Exerciţiul 14. Aceeaşi poziţie, atingând apoi cu palma gura, umărul opus. trunchiul şi rcaducănc
mâna în poziţia iniţială.
Exerciţiul 15. Aceeaşi poziţie, dar din dccubit lateral. Braţul este dus în abducţic şi din 90° cotui
sc flectează pentru a duce mâna la gură.
Exerciţiul 16. In dccubit ventral, sprijinit pc antebraţe şi pc podul palmelor, se face flexia -
extensia genunchiului cu opriri intermitente.
Exerciţiul 17. în aceeaşi poziţie, transferă greutatea corpului când pc o mână, când pc cealaltă.
Exerciţiul 18. In genunchi, în „patru labe", sc face transferul greutăţii corpului dc o parte şi dc
cealaltă.
Exerciţiul 19. In genunchi, înclinare dc o parte şi alta, kinetoterapeutul asistând echilibrul şi
menţinând în extensie braţul, mâna şi degetele dc partea afectată (Fig. 130).
Fig. 129 - Exerciţii pentru hemiplegie (după Bcrtha Bobath).

a) Ex. nr. 11; b) Ex. nr. 12.
Exerciţiul 20. In şezând. sprijinit cu mâinile pc masă, braţele în rotaţie externă, astfel încât
vârfurile degetelor sunt îndreptate înapoi, sc face transferul greutăţii înapoi şi înainte (Fig. 131).
Exerciţiul 21. In şezând, sc ridică braţul în sus prin înainte, cu palma în sus.
Exerciţiul 22. Ridicarea din şezând, iară ajutorul mâinilor, dc pc scaune dc înălţimi variabile.
Exerciţiul 23 în picioare, kinetoterapeutul asistând extensia braţelor, a mâinilor şi a degetelor;
transferul greutăţii corpului dc pc o parte pc alta, înainte şi înapoi.
Exerciţiul 24. în picioare, sc face flexia genunchiului cu extensia şoldului, mai întâi pasiv, apoi
activ, cu menţinerea extensiei şoldului la diferite grade dc amplitudine.
Exerciţiul 25. Exerciţii dc păşire. Se vor nota: flexia moderată la nivelul şoldului şi al genunchiului
şi flexia dorsală a piciorului.
Fig. 130 - Exerciţii pentru hemiplegie Fig. 131 Exerciţii pentru hemiplegie
(după Bcrtha Bobath). Ex. nr. 19. (după Bcrtha Bobath). Ex. nr. 20.
T E H N I C A LE METAYER
Le M e t a y e r (89) p r o p u n e o t e h n i c ă de r e l a x a r e a m e m b r u l u i s u p e r i o r afectat,
fără i n t e r v e n ţ i a c ă i l o r „ g l o b a l e " p r o p u s e d e B o b a t h .
Pacientul şcz.ând, kinetoterapeutul la spatele său duce braţul în adducţie şi rotaţie internă, cu
extensia cotului. în acest moment, sc face pronaţia şi flexia pumnului, situaţie în care extensia degetelor
sc realizează relativ uşor. Apoi urmează extensia pumnului, cu extensia degetelor şi a policelui, supinaţia
(Fig. 132, a, b. e, d). Braţul este apoi dus în abducţie, menţinând extensia mâinii. In această poziţie, se
fac mişcări dc rotaţie şi scuturări ale braţului (Fig. 132, e, J).
Dacă muşchii nu sunt complet relaxaţi, exerciţiul sc continuă. Braţul este dus în rctroducţic, cu
mâna total extinsă. Apoi, în poziţie culcat, cu umărul în adducţie şi rotaţie şi rotaţie externă, sc face
extensia maximă a pumnului şi a degetelor. Urmează extensia cu supinaţie şi rotaţie externă; flexia cu
abducţia umărului, apoi relaxare, cu umărul în rotaţie internă, adducţie şi flexia pumnului (Fig. 133, a.
b, c. d. e, f, g).
R e e d u c a r e a n e u r o - m o t o r i e trebuie să c u p r i n d ă învăţarea rapidă a gesturilor şi

a c t i v i t ă ţ i l o r c o t i d i e n e (vezi M e t o d a C a r r ş i S h e p h e r d ) . B o l n a v u l t r e b u i e s ă î n v e ţ e s ă
Fig. 132 - Metoda Le Metayer a, b, c, d.

c f
Fig. 132 - Metoda Le Metuyer c, f.
m ă n â n c e , să se î m b r a c e , să se r a d ă , să se s p e l e singur. H e m i p l e g i c i i de p a r t e a d r e a p t ă
v o r fi î n v ă ţ a ţ i să scrie cu m â n a stângă. E r g o t e r a p i a este de m a r e i m p o r t a n ţ ă în
t r a t a m e n t u l a c e s t o r p a c i e n ţ i . C e i tineri v o r t r e b u i , u n e o r i , să î n v e ţ e o n o u ă m e s e r i e ,
pe care să o p o a t ă î n d e p l i n i cu infirmitatea lor actuală.
Prof. G a n e a ( O r a d e a ) (199) c o n s t a t ă efectele foarte b u n e ale t r a t a m e n t u l u i
p r e c o c e ş i r e c o m a n d ă î n c e p e r e a a c e s t u i a d i n p r i m e l e zile, l a p a t u l b o l n a v u l u i , c h i a r
î n a i n t e ca a c e s t a să se p o a t ă ridica.
METODA FRANKEL
M e t o d a se adresează tratamentului ataxiilor locomotorii. Ea tinde să folosească
l a m a x i m u m resturile d e p r o p r i o c e p ţ i e r ă m a s e i n d e m n e d u p ă b o a l ă ş i s ă î n l o c u i a s c ă
„ s i m ţ u l m u s c u l a r " p i e r d u t - c u m n u m e ş t e a u t o r u l , d u p ă Secenov, p r o p r i o c e p ţ i a - p r i n
stimuli de altă o r i g i n e , r e s p e c t i v o r i e n t a r e a vizuală. M e t o d a a fost c r e a t ă p e n t r u
t r a t a m e n t u l ataxiei t a b e t i c e , b o a l ă d e o s e b i t de frecventă la sfârşitul s e c o l u l u i trecut,
î n l o c u i n d p r o p r i o c e p ţ i a m u s c u l a r ă c u văzul, b o l n a v u l are d e z a v a n t a j u l c ă n u v a p u t e a
m e r g e fără să se uite c u m p ă ş e ş t e , el nu va p u t e a m e r g e n o a p t e a şi nici cu ochii
închişi.
î n ataxiile d e o r i g i n e c e n t r a l ă , u n d e tractul c e r e b e l o s este d e o b i c e i afectat
r e z u l t a t e l e nu v o r fi tot atât de b u n e ; m e t o d a oferă totuşi o p o s i b i l i t a t e t e r a p e u t i c ă ,
care nu t r e b u i e neglijată.
Fig. 133 - Metoda Le Metayer a, b, c, d, c.

Fig. 133 - Metoda Le Metaver f, g.
M e t o d a c u p r i n d e o serie de e x e r c i ţ i i c a r e se e x e c u t ă cu c o n t r o l u l v e d e r i i . F i i n d
v o r b a de r e e d u c a r e a u n e i m i ş c ă r i p i e r d u t e , a c e a s t a se reia de la f o r m e l e sale c e l e m a i
s i m p l e , t r e c â n d u - s e t r e p t a t p r i n stadii m a i c o m p l i c a t e , p â n ă l a î n v ă ţ a r e a m e r s u l u i .
Pentru o bună reeducare, se cere ca mişcarea să atingă performanţa preciziei,
n e t r e c â n d u - s e l a u n exerciţiu m a i g r e u , p â n ă c â n d m i ş c a r e a n u s e e x e c u t ă „ c u r a t " ş i
uşor. P e n t r u a e v i t a o b o s e a l a şi p l i c t i s e a l a se va i n t r o d u c e o o a r e c a r e v a r i e t a t e .
In a c e s t e c a z u r i , p r o g r e s i a efortului nu cere c r e ş t e r e a intensităţii efortului -
m i ş c ă r i l e , î n g e n e r a l , n u t r e b u i e s ă i m p l i c e u n lucru m u s c u l a r intens - , c i c r e ş t e r e a
c o m p l e x i t ă ţ i i lor. L e g e a p r o g r e s i e i m a i suferă î n a c e a s t ă m e t o d ă d o u ă d e r o g ă r i : s e
î n c e p e c u m i ş c ă r i m a i a m p l e ş i m a i r a p i d e , care sunt m a i uşor d e e x e c u t a t d e c ă t r e
b o l n a v şi se t r e c e a p o i la m i ş c ă r i de a m p l i t u d i n e m a i m i c ă , m a i p r e c i s e şi e f e c t u a t e
într-un r i t m m a i lent.
In faza c â n d b o l n a v u l ajunge să fie ridicat din pat, t r e b u i e a v u t ă o d e o s e b i t ă
grijă ca p a c i e n t u l să nu c a d ă , c e e a ce ar d u c e la p i e r d e r e a î n c r e d e r i i în sine.
Exerciţiile se e x e c u t ă i n d i v i d u a l , în m o d ideal de d o u ă ori pe zi, câte o j u m ă t a t e
de oră, s a u o d a t ă pe zi trei sferturi de o r ă p â n ă la o oră, fiind u r i n a t e de o ş e d i n ţ ă
de masaj.
Indicaţii metodice
E x e r c i ţ i i î n p o z i ţ i a c u l c a t . B o l n a v u l stă p e pat, s a u p e m a s a d e t r a t a m e n t , c u
c a p u l r i d i c a t p e p e r n e sau p e u n spătar, astfel încât să-şi p o a t ă v e d e a b i n e m e m b r e l e
i n f e r i o a r e . E x e r c i ţ i i l e se e x e c u t ă alternativ, - c â n d cu un m e m b r u , c â n d cu celălalt
m e m b r u inferior. F i e c a r e e x e r c i ţ i u s e r e p e t ă d e 3 - 4 ori într-o ş e d i n ţ ă , n u m ă r â n d u - s e
cu voce uniformă, monotonă.
Crupa 1 include:
1. Flexia şoldului şi a genunchiului, piciorul rămânând pc planul mesei dc tratament. Extensie.
2. Flexia membrului inferior ca mai sus, abducţia şi adducţia coapsei. Extensie.
3. Exerciţiul 1, dar numai jumătate dc drum.
4. Exerciţiul 3 combinat cu exerciţiul 2.

5. Exerciţiul 1 cu oprirea mişcării la voinţa bolnavului (comandă), în timpul flexiei şi al extensiei.
6. Exerciţiile dc mai sus cu oprire precisă la comanda kinetoterapeutului.
Grupa a 11-a cuprinde următoarele exerciţii:
1. Flexia şoldului şi a genunchiului, călcâiul este ridicat câteva laturi dc deget dc la planul mesei.
Extensie.
2. Călcâiul unui picior este dus pc rotula genunchiului opus. Sc revine în poziţia iniţială.
3. Ca în exerciţiul 2, cu oprire voluntară.
4. Ca în exerciţiul 2, cu oprire la comanda kinetoterapeutului.
5. Călcâiul unui picior este ridicat şi aşezat pc mijlocul tibiei opuse, apoi este aşezat alături dc
gamba opusă. Extensie.
6. Călcâiul unui picior este aşezat pc rotula opusă, ca în exerciţiul 2, apoi alături dc genunchi.
Se aşază apoi călcâiul la mijlocul tibiei opuse şi alături de ca, ca în exerciţiul 5; urmează aşezarea pc
maleola internă a gambei opuse şi alături dc ca. Extensie.
7. Călcâiul alunecă dc-a lungul gambei opuse dc sus în jos, oprindu-sc pc rotulă, la mijlocul
gambei şi pc maleola internă.
8. Exerciţiul 7 executat dc jos în sus.
9. Flexia membrului inferior stâng, cu abducţia sa; simultan sc face flexia membrului inferior
drept. Membrul inferior stâng este apoi adus, în timp cc membrul inferior drept este extins. Extensia
membrului inferior stâng. Sc repetă, schimbând membrele inferioare.
10. Membrul inferior stâng flectat, dreptul în abducţie, apoi în flexic. Sc aduce membrul inferior
drept, apoi sc extind ambele, fără să fie atinsă masa cu călcâiele, până la sfârşitul exerciţiului.
11. Kinetoterapeutul aşază degetul pc membrul inferior al pacientului, care trebuie să ducă în acel
punct călcâiul membrului inferior opus.
12. Ca în exerciţiul 11, dar când pacientul atinge degetul, acesta îşi schimbă locul şi călcâiul
trebuie să-1 urmeze.
13. Călcâiul drept sc aşază pc rotula stângă; membrul inferior stâng sc flcctcază în această
situaţie.
Sc remarcă făptui că exerciţiile asimetrice sunt deosebit dc dificile pentru tabetici.
Pornind dc la schemele dc exerciţii prezentate, sc pot imagina încă numeroase altele, cu aceeaşi
utilitate rccupcratoric. Autorul arc un set dc 100 de astfel dc exerciţii.
Exerciţii în poziţia şezând. Poziţia şezând nu prezintă o progresie faţă dc poziţia culcat; exerciţiile
sc pot face concomitent, ca şi cele în poziţia în picioare.
1. Repetarea exerciţiilor din poziţia culcat.
2. Ridicarea dmtr-un scaun şi aşezarea la loc.
- la comanda 1 sc flcctcază uşor gambele sub marginea scaunului;
- la comanda 2 sc apleacă uşor capul şi trunchiul înainte;
- la comanda 3, sc ridică, cu extensia genunchilor şi a şoldurilor.
Aşezarea urmează o calc inversă.
Acest exerciţiu sc face mai întâi prin sprijinirea pc mâini dc marginile scaunului, apoi fără sprijin
şi, în sfârşit, cu ochii legaţi.
3. Sc ating cu piciorul (vârful sau călcâiul) diferite puncte marcate pc podea sau indicate dc
kinctoterapcut.
4. Sc aşază scaunul în spatele altui scaun, sau în faţa unui spalier. Pacientul trebuie să-şi ducă
piciorul şi să-1 sprijine pc bara scaunului din faţă sau pc una din barele spalierului. Mişcarea trebuie să
cuprindă în ordine: flexia şoldului, extensia genunchiului şi lăsarea plantei piciorului pc bara respectivă.
Exerciţii în poziţia în picioare. în această poziţie sc face reeducarea mersului. Aceasta sc face
pe diagrame desenate pc podea sau pc o planşă dc lemn. Diagrama arc o înălţime dc 21,59 cm (8 1/2
inches) şi este împărţită longitudinal în paşi dc câte 68,58 cm (27 inches). Fiecare pas este împărţit în
mod vizibil în jumătăţi şi sferturi.
Reeducarea începe cu mersul lateral, care este considerat mai uşor, fiindcă poate fi ajutat dc
balansul corpului. Dacă este cazul, bolnavul va fi sprijinit dc către kinctoterapcut dc sub axilc. Sc începe
cu o jumătate dc pas, mişcând piciorul, apoi aducându-1 pc celălalt lângă primul şi aşa mai departe şi
numai după aceea sc face pasul întreg. Apoi sc combină: un sfert dc pas la dreapta, un sfert la stânga,
o jumătate dc pas la dreapta, un pas întreg la stânga ş.a.m.d. Sc comandă: 1, 2, 3, la fiecare pas executat:
la 1 sc mută un picior, la 2 se transferă greutatea pc piciorul dc atac, la 3 sc mută celălalt picior lângă
primul.
Sc face în acelaşi fel reeducarea mersului înainte şi înapoi.
întoarcerile sc învaţă tot după o diagramă în formă dc cerc, desenată pc podea. Bolnavul învaţă
să sc întoarcă mutând picior lângă picior, câte un sfert din rotaţia întreagă, astfel încât să poată executa
o întoarcere dc 180° în două mutări (doi paşi).
într-un stadiu mai avansat bolnavul este

învăţat să urce şi să coboare scări, să meargă
cu greutăţi în mâini, să treacă obstacole.
Exerciţii pentru membrele supe
rioare. R e e d u c a r e a m e m b r e l o r s u p e r i o a r e
urmează aceleaşi principii: bolnavul este învăţat
să-şi controleze cu vederea precizia mişcărilor.
- Bagă degetele în găurile neregulat
forate într-o masă sau într-un panou.
- Aşazâ beţişoarc sau chibrituri în
orifteii asemănătoare.
- Culege obiecte mici (pietricele, perle, Fig. 134 - Diagramă pentru executarea Întoarcerilor
piese dc şah) şi le aşază sau lc clădeşte în (după Frănkcl).
grămezi.
- învaţă să deseneze şi să scrie pc
diagrame tipărite.
Aspecte critice
M e t o d a , aşa c u m am mai spus, are o indicaţie precisă. în tabes poate da rezultate
e x c e l e n t e , fiind ajutată şi de faptul că p a c i e n t u l tabetic este, de obicei, un b o l n a v
c a p a b i l s ă l u c r e z e m u l t ş i c u p e r s e v e r e n ţ ă , s ă c o o p e r e z e activ.
Utilizarea m e t o d e i în infirmităţile motorii cerebrale este de o folosinţă relativă.
C o p i l u l m i c n u p o a t e f i î n d e m n a t s ă u r m e z e u n astfel d e p r o g r a m a r i d , p l i c t i s i t o r ş i
care cere, totuşi, o m a r e c o n c e n t r a r e a atenţiei. Pentru copii mai mari, cu forme de
ataxie, m e t o d a poate fi asociată altor tehnici, în special pentru reeducarea mersului.
CAPITOLUL 8
Metode funcţionale
METODA TARDIEU
T a r d i e u a fost m a e s t r u l n e c o n t e s t a t al r e c u p e r ă r i i f u n c ţ i o n a l e şi al r e a d a p t ă r i i
c o p i i l o r cu I . M . C , El este p r o f e s o r u l majorităţii c o n d u c ă t o r i l o r de astfel de u n i t ă ţ i din
Franţa.
M e t o d a T a r d i e u - d a c ă p u t e m vorbi de o astfel de m e t o d ă - p l e a c ă de la critica
m e t o d e l o r a n a l i t i c e şi g l o b a l e de r e o r g a n i z a r e a m o t r i c i t a t i i , pe c a r e le c o n s i d e r ă p r e a
rigide ş i u r m ă r i n d s c o p u r i p r e a m a r i faţă d e r e z u l t a t e l e p o s i b i l d e o b ţ i n u t . A ş a c u m
s p u n e T a r d i e u „ î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i , r e l a x a r e a o b ţ i n u t ă c u a t â t a t r u d ă î n sala d e
g i m n a s t i c ă se o p r e ş t e la uşa a c e s t e i a " . R a r e o r i se o b ţ i n e i n t e g r a r e a m i ş c ă r i i pe acest
c o n t e x t facilitator. î n o p o z i ţ i e c u a c e s t e a , T a r d i e u p r o p u n e u n t r a t a m e n t c a r e s ă ajute
m i c u l p a c i e n t s ă î n v e ţ e s ă c â ş t i g e d e p r i n d e r i l e m o t o r i i i n d i s p e n s a b i l e u n e i vieţi
c v a s i n o r m a l e , c a r e să-1 e l i b e r e z e de n e c e s i t a t e a de a fi a s i s t a t şi ajutat, c a r e să-1 e d u c e
în acelaşi t i m p şi să-i p e r m i t ă să u r m e z e o şcoală. S c o p u l u l t i m este a c e l a de a face
d i n t r - u n infirm un individ i n d e p e n d e n t , care să nu fie o p o v a r ă familiei şi societăţii.
A m s p u n e că, î n m a r e p a r t e , m e t o d a e s t e m a i d e g r a b ă u n m i j l o c d e e d u c a ţ i e , d e c â t
de tratament.
M e t o d a p r e s u p u n e o b u n ă s e l e c ţ i o n a r e a cazurilor, a b a n d o n â n d pe cei cu deficit
i n t e l e c t u a l g r a v sau pe cei socotiţi i r e c u p e r a b i l i . De altfel, t e r m e n u l de Infirm Motor
Cerebral, c r e a t de T a r d i e u , se a p l i c ă n u m a i s e c h e l a r i l o r cu i n t e l e c t relativ b u n .
în a t i n g e r e a a c e s t u i s c o p de r e e d u c a r e f u n c ţ i o n a l ă , de a d a p t a r e m a x i m ă a
leziunilor existente la condiţii de viaţă acceptabile, autorul foloseşte un întreg arsenal
terapeutic.
C o p i l u l t r e b u i e ajutat să se m e n ţ i n ă în p i c i o a r e , să m e a r g ă şi să se f o l o s e a s c ă
de m â i n i l e sale cât m a i r e p e d e . P e n t r u a c e a s t a se a p e l e a z ă , la t i m p u l potrivit, atât la
e x e r c i ţ i i l e k i n e t o t e r a p e u t i c e , a l e s e d u p ă caz, cât şi la m i j l o a c e l e o r t o p e d i c e sau
chirurgicale.
Reeducarea neuro-motorie - Metode funcţionale 267
P r o c e s u l de r e e d u c a r e u r m e a z ă linia clasică a trecerii de la m i ş c ă r i p a s i v e la

mişcări active, c o n d i ţ i o n â n d u - l e e v e n t u a l reflex p r i n a d ă u g a r e a muzicii, ca stimul auditiv.
R e l a x a r e a . P e n t r u Tardieu, r e l a x a r e a este în p r i m u l r â n d o p r o b l e m ă a eliberării
de frică. P a c i e n t u l t r e b u i e să c a p e t e î n c r e d e r e , să-şi d e z v o l t e reacţiile de e c h i l i b r u .
R e l a x a r e a este şi o p r o b l e m ă de p o z i ţ i o n a r e . La fel ca şi P h e l p s şi B o b a t h ,
a u t o r u l v e d e în însăşi p o s t u r a v i c i o a s ă a p a c i e n t u l u i o r i g i n e a spasticităţii sale c r e s c u t e .
Astfel de p o s t u r i t r e b u i e î n l ă t u r a t e , fiind m e n ţ i n u t ă cu o r i c e c h i p o p o s t u r ă cât m a i
a p r o p i a t ă d e n o r m a l . P e n t r u a c e a s t a s e folosesc m i j l o a c e m e c a n i c e : saci c u n i s i p ,
c h i n g i , a ţ e l e o r t o p e d i c e . A c e s t e m i j l o a c e au şi rolul de a î m p i e d i c a c o n t r a c t u r a
m u s c u l a r ă şi, a p o i , r e t r a c ţ i a fibroasă.
D a c ă c o n t r a c t u r a s-a instalat şi este atât de p u t e r n i c ă încât î m p i e d i c ă p o z i ţ i o n a r e a
c o r e c t ă şi deci r e e d u c a r e a , a u t o r u l r e c u r g e la d e c o n t r a c t u r a r e cu a l c o o l diluat. T e h n i c a
va fi e x p u s ă în c a p i t o l u l u r m ă t o r .
A p a r e i e r e a o r t o p e d i c ă . La copilul m a i m a r e , la care se p u n e p r o b l e m a staţiunii
şi a m e r s u l u i , m e n ţ i n e r e a posturii n e c e s i t ă folosirea u n o r diverse dispozitive o r t o p e d i c e .
S u s ţ i n ă t o r i i m e t o d e l o r de r e e d u c a r e , fie a n a l i t i c e , fie g l o b a l e , sunt în g e n e r a l
împotriva apareierii. D u p ă aceştia, aparatele nu pot înlocui mâna reeducatorului, care
g h i d e a z ă r e o r g a n i z a r e a m i ş c ă r i i , r e e d u c â n d aici s p a s m u l , î n c u r a j â n d d i n c o l o c o n t r a c ţ i a .
Tardieu, d u p ă P h e l p s , c o n s i d e r ă aparatul ortopedic strict necesar, căci cu ajutorul
a c e s t u i a se î m p i e d i c ă r e t r a c ţ i i l e fibroase, se r e d u c e p r o g r e s i v c o n t r a c t u r a şi se o b ţ i n e
c e d a r e a , în p a r t e , a s p a s m u l u i . P h e l p s c r e d e că a p a r a t e l e o r t o p e d i c e r e p r e z i n t ă cel m a i
b u n m i j l o c de r e e d u c a r e , p r i n el o b ţ i n â n d u - s e o r e l a x a r e g e n e r a l ă şi o i m a g i n e
k i n e s t e z i c ă n o r m a l ă a m e r s u l u i (vezi F i g . 6 1 ) .
T a r d i e u r e p l i c a lui B o b a t h că a c e s t e a p a r a t e nu fac în fond a l t c e v a d e c â t să
m e n ţ i n ă p e r m a n e n t p u n c t e l e - c h e i e (key points) în poziţii r e f l e x - i n h i b i t o a r e .
R e e d u c a r e a funcţională. In a c e a s t ă formă de k i n e t o t e r a p i e a u t o r u l a î n g l o b a t
o serie de m i j l o a c e c a r e au şi un î n a l t c a r a c t e r educativ.
R e e d u c a r e a a c t i v i t ă ţ i l o r d i n v i a ţ a d e t o a t e z i l e l e . Prin
a c e s t e m i j l o a c e s e s u b î n ţ e l e g e r e e d u c a r e a activităţilor c o m u n e : a l i m e n t a r e a , s p ă l a t u l ,
î m b r ă c a r e a , t o a l e t a etc. P e n t r u a ajuta pe m i c i i p a c i e n ţ i să p o a t ă î n d e p l i n i a c e s t e
activităţi, a u t o r u l a i m a g i n a t o m u l ţ i m e de d i s p o z i t i v e , c o r e s p u n z ă t o a r e activităţii
r e s p e c t i v e şi c a z u l u i în p a r t e . Astfel au fost m o d i f i c a t e t a c â m u r i l e , c u i e r e l e , s c a u n e l e
şi m e s e l e , a r t i c o l e l e de t o a l e t ă ale a c e s t o r copii ( F i g . 135).
Fig. 135 - Diverse utilaje, cu adaptările necesare folosiţii lor dc către copii cu ! M C .
D e e x e m p l u , p e n t r u h e m i p l e g i e i , p e r i a d e m â i n i are o b a n d ă lată elastică, c u

ajutorul căreia se va p r i n d e de m â n ă . P e r i a face funcţia de a t e l ă şi m e n ţ i n e p a l m a şi
d e g e t e l e în u ş o a r ă extensie; în t i m p u l spălatului, prin frecare de m â n a cealaltă, m e m b r u l
s u p e r i o r r e s p e c t i v face u n e x e r c i ţ i u f u n c ţ i o n a l ; î n a c e l a ş i t i m p , p e r i a d i n p a l m ă
stimulează prehensiunea.
E r g o t e r a p i a r e c r e a t i v ă este specifică c o p i i l o r l a o v â r s t ă relativ m i c ă .
Se folosesc j u c ă r i i , j o c u r i , c h i a r activităţi de lucru la s c a r ă r e d u s ă : traforaj, c u s u t ,
m o n t a j e l e c t r o n i c , m o n t ă r i de c o n s t r u c ţ i i sau m e c a n i c ă . J u c ă r i i l e şi u n e l t e l e de lucru
t r e b u i e să c o r e s p u n d ă nu n u m a i p o s i b i l i t ă ţ i l o r m i c u l u i p a c i e n t , d a r să a i b ă şi un
c a r a c t e r e d u c a t i v . M o d e l a j u l în plastilină este un b u n m i j l o c de c r e ş t e r e a forţei şi
d e x t e r i t ă ţ i i d e g e t e l o r ; m o z a i c u r i l e , c u b u r i l e , c u s u t u l c o n t r i b u i e la p r e c i z i a şi fineţea
m i ş c ă r i l o r ; traforajul v a f i r e c o m a n d a t p e n t r u c o o r d o n a r e , d a r ş i p e n t r u c r e ş t e r e a
forţei.
Pregătirea pentru activitatea ş c o l a r ă . I n a c e s t g r u p intră
m i j l o a c e d i n cele d o u ă g r u p u r i p r e c e d e n t e a d a p t a t e n e v o i l o r e d u c a ţ i e i p r e ş c o l a r e . î n
a c e s t s t a d i u , c o p i l u l t r e b u i e să fie c a p a b i l să u m b l e , să se r i d i c e şi să se a ş e z e , să-şi
d u c ă s i n g u r g h i o z d a n u l , să-şi p o a t ă face n e c e s i t ă ţ i l e fără ajutor, să ţină în m â n ă t o c u l
şi să p o a t ă d e s e n a sumar, chiar dacă pentru aceste activităţi m a i are n e v o i e de dispozitive
speciale.
E r g o t e r a p i a p r o f e s i o n a l ă intră î n d i s c u ţ i e m a i t â r z i u . E a n u are d e
o b i c e i loc î n c e n t r e l e d e k i n e t o t e r a p i e , n e c e s i t â n d spaţii ş i utilaje s p e c i a l e ( t e r a p i e
vocaţională).
A c e s t e a sunt, p e scurt, p r i n c i p a l e l e p u n c t e ale m e t o d e i d e r e e d u c a r e f u n c ţ i o n a l ă
a lui T a r d i e u . T r e b u i e să te fi d e d i c a t m u l t t i m p t r a t a m e n t u l u i a c e s t o r m i c i infirmi
p e n t r u a î n ţ e l e g e i m p o r t a n ţ a a d a p t ă r i i u n u i s c a u n sau a u n e i c l a n ţ e de uşă în s c o p u l
r e e d u c ă r i i m o t o r i i . Astfel copilul î n v a ţ ă m a i uşor a c e s t e d e p r i n d e r i , s e o b i ş n u i e ş t e c u
g e s t u r i şi m i ş c ă r i pe care altfel nu le-ar p u t e a face. C o p i l u l î n c e t e a z ă să se m a i
s o c o t e a s c ă un h a n d i c a p a t , c a p ă t ă o încredere în sine care-i p e r m i t e o evoluţie favorabilă.
C r i t i c a ce se p o a t e a d u c e - şi a n u m e că t r e c e r e a de la a c e s t e d i s p o z i t i v e la o b i e c t e l e
şi u n e l t e l e folosite de t o a t ă l u m e a îl d e z a v a n t a j e a z ă pe c o p i l - nu este d e c â t parţial
valabilă. A c e s t e d i s p o z i t i v e c o n s t i t u i e m i j l o a c e d e r e e d u c a r e ş i ele t r e b u i e p r i v i t e m a i
ales sub acest aspect.
De altfel, d u p ă c u m am v ă z u t , şi soţii B o b a t h t i n d e a u în u l t i m u l t i m p s p r e o
m a i m a r e a t e n ţ i e a c o r d a t ă r e e d u c ă r i i activităţilor de fiecare zi, spre o m a i m a r e a t e n ţ i e
a c o r d a t ă a c t u l u i util, m i ş c ă r i i c a r e v a servi u n u i s c o p b i n e d e t e r m i n a t .
METODA PETO
M e t o d ă de p r e s t i g i u , a p r e c i a t ă astăzi de toţi specialiştii, ea a fost e l a b o r a t ă de

dr. P e t o în Institutul de pedagogie conductivă a mişcării, înfiinţat în 1947 la B u d a p e s t a .
O p e r a lui P e t o e s t e c o n t i n u a t ă astăzi de dr. M ă r i a Hari ( 7 5 ) .
în a c e s t Institut, copiii cu paralizii s p a s t i c e c e r e b r a l e sunt p r i m i ţ i de la v â r s t a
de trei ani ( p â n ă la a c e a s t ă v â r s t ă k i n e t o t e r a p i a - tip B o b a t h - e s t e e x e c u t a t ă de către
m a m ă la d o m i c i l i u ) p e n t r u o p e r i o a d ă de 3 - 4 ani, în g r u p u r i de câte 1 2 - 2 2 de copii,
s e l e c ţ i o n a ţ i d u p ă felul şi g r a d u l deficitelor m o t o r şi p s i h i c , v â r s t ă şi c a p a c i t ă ţ i . în
încăperi s p a ţ i o a s e , l u m i n o a s e şi aerisite, aceşti copii duc o viaţă foarte aspră ( s p a r t a n ă ) .
î m b r ă c a ţ i s i m p l u , ei d o r m pe un pat de l e m n (cu o saltea s u b ţ i r e ) , c a r e este în
acelaşi t i m p şi m a s ă şi b a n c ă de ş c o a l ă şi loc de g i m n a s t i c ă ; folosesc un s c a u n cu
Reeducarea neuro-motorie - Metode funcţionale 269
s p ă t a r înalt, care este t o t o d a t ă şi spalier şi mijloc de s u s ţ i n e r e în m e r s ; v i e ţ u i e s c d u p ă

un p r o g r a m foarte strict, în c a r e fiecare m i n u t este o c u p a t . P r o g r a m u l este dirijat de
c ă t r e i n s t i t u t o a r e (conductoare), c a r e stau tot t i m p u l în m i j l o c u l copiilor, l u c r â n d în
t u r e şi a v â n d m a i ales r o l u l „intenţionării ritmice a gesturilor". E l e s u n t a b s o l v e n t e l e
u n u i Institut s p e c i a l cu d u r a t ă de 4 ani.
I n t e n ţ i o n a r e a r i t m i c ă se face p r i n r e p e t a r e a p â n ă la s a ţ i e t a t e a c o m e n z i l o r (al
d o i l e a s i s t e m d e s e m n a l i z a r e ) , p e c a r e copiii s u n t o b l i g a ţ i s ă l e r e p e t e î n t i m p c e
e x e c u t ă activ m i ş c a r e a r e s p e c t i v ă . D e e x e m p l u , c o n d u c ă t o a r e a c o m a n d ă : „ m ă înclin
în p a r t e a stângă. 1 . . . 2 . . . 3 . . . 4 . . . 5 . . . " C o n d u c ă t o a r e a şi copiii r e p e t ă în t i m p ce e x e c u t ă
mişcarea: „mă înclin în partea stângă 1 ...2...3...4...5...". „Prind creionul,
1...2...3...4...5...". Tempoul mişcărilor este i m p r i m a t prin tonalitate şi ritmul
n u m ă r ă t o r i i , d u p ă posibilităţile copiilor. S e n u m ă r ă p â n ă c â n d toţi copiii e x e c u t ă cel
puţin o dată exerciţiul comandat.
P l a n u l d e exerciţii , u r m â n d s c h e m a d e z v o l t ă r i i c o p i l u l u i n o r m a l , c u p r i n d e
c o n t r o l u l c a p u l u i şi al c o r p u l u i , c o o r d o n a r e a s i m e t r i c ă şi a s i m e t r i c ă . M i ş c ă r i l e sunt
t o t d e a u n a active, î n s o ţ i t e d e c o m a n d a vorbită, c o r e c t a t e d e către c o n d u c t o a r e . S e
î n c e p e c u m i ş c ă r i g l o b a l e ( c o o r d o n a r e d e m a s ă ) , ca, a p o i , d u p ă u n t i m p î n d e l u n g a t ,
să se ajungă la m i ş c ă r i a n a l i t i c e , d i f e r e n ţ i a t e ( c o o r d o n a r e de fineţe).
Aşa, d e e x e m p l u , p r e g ă t i r e a p e n t r u scris î n c e p e î n p o z i ţ i e culcat, c u m i ş c ă r i
s i m e t r i c e ale b r a ţ e l o r : a p l a u z e , a p u c ă r i , apoi se fac m i ş c ă r i a s i m e t r i c e , la î n c e p u t fără
şi apoi cu p r e h e n s i u n e . Se t r e c e la acelaşi p r o g r a m în p o z i ţ i e ş e z â n d şi, m a i t â r z i u la
exerciţii a n a l i t i c e ale d e g e t e l o r .
Se învaţă schema corporală, lateralitatea, orientarea spaţială. Activităţile
p r e g ă t i t o a r e p e n t r u viaţa ş c o l a r ă ( î m b r ă c a r e , h r ă n i r e , spălat etc.) sunt u r m ă r i t e î n
p r i n c i p a l . P e n t r u a c e s t e activităţi se a c o r d ă un t i m p m a i m a r e , p e n t r u ca să p o a t ă fi
e x e c u t a t e c h i a r d e către copii c u u n h a n d i c a p m a i sever. D a c ă este n e v o i e d e u n
ajutor, a c e s t a e s t e a c o r d a t de c ă t r e colegii lui.
S u n t p r o s c r i s e fotoliile r u l a n t e , b a s t o a n e l e , cârjele, a p a r a t e l e o r t o p e d i c e , copiii
t r e b u i n d să î n v e ţ e să se d e p l a s e z e sprijinindu-se de s c a u n u l lor.
P e n t r u p r o g r a m u l şcolar, la vârstele r e s p e c t i v e , se a c o r d ă d o u ă ore pe zi, u r m â n d
p r o g r a m a c l a s e l o r I-IV. C o p i l u l n u e s t e inactiv sau izolat nici u n m o m e n t î n t i m p u l
zilei.
Copiii care părăsesc Institutul spun că un timp îndelungat după aceea, pentru
executarea corectă a unor mişcări mai grele, recurg la intenţionările ritmice, vorbindu-şi
în g â n d : „ î m i r i d i c p i c i o r u l 1 . . . 2 . . . 3 . . . 4 . . . 5 . . . " .
METODA CARR Şl SHEPHERD (REEDUCARE MOTORIE)
A c e s t p r o g r a m de r e î n v ă ţ a r e m o t o r i e a fost d e z v o l t a t în A u s t r a l i a de către
k i n e t o t e r a p e u t e l e J a n e t C a r r ş i R o b e r t a S h e p h e r d , c ă u t â n d s ă o b ţ i n ă r e z u l t a t e rapide
în r e e d u c a r e . Ele c o n s i d e r ă că m e t o d e l e de p o z i ţ i o n a r e şi e c h i l i b r u (vezi B o b a t h ) nu
c o r e s p u n d reeducării adultului, t r a t a m e n t u l trebuind să nu se b a z e z e pe stimulii-răspuns
şi nici pe exerciţii care au d r e p t s c o p c r e ş t e r e a forţei. T r a t a m e n t u l t r e b u i e să ajute
p a c i e n t u l să-şi c o n t r o l e z e a c t i v i t ă ţ i l e p e n t r u a n u m i t e funcţii. Se vor a v e a în v e d e r e în
s p e c i a l m i ş c ă r i l e şi activităţile pe c a r e p a c i e n t u l le c u n o ş t e a î n a i n t e a a c c i d e n t u l u i .
A u t o a r e l e c o n s i d e r ă c ă a c t i v i t a t e a zilnică t r e b u i e s ă î n c e a p ă d e îndată c e c o n d i ţ i a
m e d i c a l ă a p a c i e n t u l u i o p e r m i t e . C o n f o r m acestei teorii, trebuie să luăm în c o n s i d e r a r e
ş i m o t i v a ţ i a a c e s t o r m i ş c ă r i , c a r e e s t e d e t e r m i n a t ă l a a d u l t u l c u l e z i u n i ale S N C . I n
felul acesta, întreaga problemă trece de la provocarea mişcării subcorticale la
implementarea ei conştientă.
Tratamentul nu se adresează direct spasticităţii, considerând că pacientul va
învăţa singur să stăpânească contractura excesivă. Programul cere ca pacientul să se
c o n c e n t r e z e asupra mişcărilor dorite. R o l u l terapeutului, deci, este acela de a corecta
erorile care apar în executarea a n u m i t o r mişcări. M e t o d a consideră că encefalul are
c a p a c i t a t e a d e r e o r g a n i z a r e ş i d e a d a p t a r e . D e fapt, î n v ă ţ a r e a m i ş c ă r i i e s t e u n p r o c e s
cognitiv, cu d o u ă c o m p o n e n t e m a j o r e : i d e n t i f i c a r e a a c e e a ce e s t e de făcut şi o r g a n i z a r e a
informaţiei în secvenţe corecte pentru îndeplinirea sarcinii.
Mişcările se repetă până d e v m corecte, rolul kinetoterapeutului fiind de a corecta
ş i d e a oferi s u g e s t i i d e e x e c u t a r e , d e e x e m p l u : „ D e d a t a a s t a î n c e a r c ă s ă ţii c o t u l
drept".
Se folosesc activităţi de b a z ă din viaţă, nu exerciţii. Pacientul p o a t e să s u p o r t e
la început experienţa mişcării pasive ghidate de kinetoterapeut. Există patru etape în
această metodă, ce urmează să fie parcurse.
1. Analiza funcţiei. Pacientul este aşezat în poziţia optimă pentru încurajarea activităţii. Din
această poziţie sc cer activităţi simple, pc care pacientul cu siguranţă că lc-a făcut înainte. Dc exemplu:
prinderea furculiţei, spălarea pc mâini. Kinetoterapeutul trebuie să cunoască la perfecţie componentele
musculo-articularc ale acestor activităţi, să Ic descompună în diferite faze şi să observe cc nu sc petrece
corect.
2. şi 3. Antrenamentul componentelor lipsă şi practica activităţii. Principiile care stau la baza
acestor stadii sunt:
- precocitatea;
- alegerea poziţiei celei mai avantajoase;
- dc îndată ce activitatea musculară izolată sc produce, aceasta trebuie să fie încorporată în
activităţi cu sens, care îi permit pacientului să câştige controlul muşchilor;
- recuperarea nu trebuie să aibă loc obligatoriu dc la proximal la distal. Dacă nu există forţă
suficientă, stabilitatea este asigurată dc către kinetoterapeut;
- mişcarea pasivă este permisă numai pentru a ajuta pacientul să înţeleagă mişcarea;
- pacientului nu i sc dă voie să contracte muşchii în mod incorect;
- mişcările mari ale extremităţii superioare nu vor fi permise, deoarece ele maschează mişcarea
analitică;
- kinetoterapeutul nu va gândi în termenii creşterii forţei musculare, ci în aceia ai controlului
activităţii în vederea funcţiei cerute;
- mişcările bilaterale nu vor fi permise până cc pacientul nu va câştiga controlul asupra membrului
lezat.
Tehnicile cuprind următoarele:
- explicarea şi demonstrarea componentelor mişcărilor cerute. Mişcarea pasivă de învăţare nu va
depăşi una-douâ demonstraţii;
- controlul vizual al mişcării (eventual în oglindă);
- întărirea verbală este concisă şi continuă, în timpul mişcării şi după, pentru a furniza cunoştinţe
asupra mişcării şi asupra rezultatelor ci;
- corectarea pc tot parcursul ci;
- pacientul nu trebuie să piardă timpul executând ceea cc cl poate deja să facă. în mod progresiv
el va face activităţi din cc în cc mai grele.
4. Transferul învăţăturii. Aceste exerciţii executate în condiţii variabile permit transferul lor dc
la terapie la activitate zilnică. Experienţa clinică a autoarelor arată că această metodă este foarte bună,
deşi nu există încă studii cuprinzătoare cu privire la rezultate.
Metoda face parte din tendinţa actuală a reeducării ncuromotorii, în sensul criteriilor pragmatice
şi dc urgenţă.
CAPITOLUL 9
DECONTRACTURAREA
Contractura este tulburarea funcţională a unui m u ş c h i sau a unui grup muscular,

c a r a c t e r i z a t ă p r i n t r - u n t o n u s m u s c u l a r c r e s c u t c o n t i n u u , c a r e nu p o a t e fi î n v i n s ă activ,
iar î n m o d p a s i v m u ş c h i u l p o a t e f i e l o n g a t î n m i c ă m ă s u r ă . P e r m a n e n t i z a r e a acestei
stări a n o r m a l e d u c e la s c u r t a r e a m u ş c h i l o r , la o r g a n i z a r e a leziunii (fibrozarea ţesutului
m u s c u l a r , e l a s t i c ) , pe c a r e o n u m i m refracţie musculară. D e o s e b i r e a dintre a c e s t e
d o u ă stări s e p o a t e face a d e s e a n u m a i sub a n e s t e z i e : c o n t r a c t u r a m u s c u l a r ă c e d e a z ă
sub a n e s t e z i e , î n t i m p c e r e t r a c ţ i a m u s c u l o - t e n d i n o a s ă n u este influenţată.
C o n t r a c t u r a m u s c u l a r ă este u n s e m n c o m u n a l p a t o l o g i e i a p a r a t u l u i l o c o m o t o r .
O î n t â l n i m în a f e c ţ i u n i l e t r a u m a t i c e (fracturi, luxaţii, e n t o r s e ) , i n f l a m a t o a r e (artrite,
m i o z i t e , t o r t i c o l i s u l s i n d r o m u l u i G r i s e l e t c ) , d e g e n e r a t i v e ( d i s c o p a t i e vertebrală,
c o x a r t r o z ă , s p o n d i l o z ă e t c ) , în t u l b u r ă r i l e de statică ( p i c i o r u l p l a t ) , ca şi în leziunile
n e r v o a s e . C e l m a i a d e s e a , c o n t r a c t u r a este r ă s p u n s u l reflex la o e x c i t a ţ i e d u r e r o a s ă ,
dar ea a p a r e şi ca o t u l b u r a r e d i n a m i c ă sau ca o d e r e g l a r e a î n s u ş i m e c a n i s m u l u i de
contracţie.
S t e i n d l e r (160) clasifică astfel c o n t r a c t u r a :
1. P r i n t u l b u r a r e a d i n a m i c ă a b a l a n ţ e i m u s c u l a r e .
2. De natură nervoasă spastică:
a) Prin leziuni cerebro-spinale;
b) R e f l e x ă (ca în fracturi);
c) A n t a l g i c ă (ca în a r t r i t e ) .
3 . P r i n s c h i m b ă r i i n t r i n s e c e î n m u ş c h i ( m i o z i t e , r e t r a c ţ i e i s c h e m i c ă , ruptură
musculo-tendinoasă).
4. C o n t r a c t u r a de la p u n c t u l 2 o r g a n i z a t ă în f o r m a de la p u n c t u l 3 (fibrozare
musculară).
C u m î n a c e a s t ă clasificare s e î n t r e p ă t r u n d e c o n t r a c t u r a m u s c u l a r ă din fracturi
cu c e a d i n p a r a l i z i a spastică, ne p e r m i t e m să s u g e r ă m o altă clasificare:
1. Contractura antalgică:
a) Din cauze de vecinătate;
b) D i n cauze intrinseci.
2. Contractura prin tulburarea dinamicii.
3. Contractura prin tulburarea mecanismului de contracţie:
a ) T e m p o r a r ă ( d e o r i g i n e i n f l a m a t o r i e , m e d i c a m e n t o a s ă sau f u n c ţ i o n a l ă ) .
b) Permanentă (organică).
R e t r a c ţ i a m u s c u l a r ă a p a r ţ i n e altei c a t e g o r i i a n a t o m o - p l a t o l o g i c e .
C o n t r a c t u r a a n t a l g i c ă d e v e c i n ă t a t e este d a t o r a t ă , c u m a r ă t a m , u n u i factor
t r a u m a t i c , i n f l a m a t o r sau d e g e n e r a t i v . Ea e s t e r ă s p u n s u l reflex la d u r e r e , u n e o r i
c o r e s p u n z â n d unui f e n o m e n de a p ă r a r e . C o n t r a c t u r a intrinsecă este datorată unei leziuni
a m u ş c h i u l u i însuşi ( r u p t u r ă fibrilară sau t e n d i n o a s ă , h e m a t o m i n t r a m u s c u l a r , m i o z i t ă
e t c ) . C o n t r a c t u r a p r i n t u l b u r a r e statică, aşa c u m o î n t â l n i m î n p i c i o r u l p l a t este î n
m a r e m ă s u r ă tot o c o n t r a c t u r a a n t a l g i c ă ; a l t e o r i e a c a p ă t ă u n c a r a c t e r d i n a m i c .
T u l b u r a r e a d i n a m i c ă c l a s i c ă e s t e a c e e a din p o l i o m i e l i t ă : p a r a l i z i a u n u i m u ş c h i r u p e
echilibrul dintre a g o n i s t şi a n t a g o n i s t , d e s f i i n ţ e a z ă i n t e r v e n ţ i a r e c i p r o c ă i n h i b i t o a r e şi
face ca a n t a g o n i s t u l m u ş c h i u l u i p a r a l i z a t să se c o n t r a c t e z e şi să se s c u r t e z e . A c e s t
m e c a n i s m n u t r e b u i e c o n f u n d a t c u c e e a c e sora K e n n y d e n u m e ş t e s p a s m ş i c a r e este
o contractura antalgică.
C o n t r a c t u r a tipică d e o r i g i n e i n f l a m a t o a r e care tulbură m e c a n i s m u l d e contracţie
este c o n t r a c t u r a t e t a n i c ă . C o n t r a c t u r a prin i n t o x i c a ţ i e cu s t r i c n i n a ni se p a r e tipică
p e n t r u c e a de o o r i g i n e m e d i c a m e n t o a s ă . Isteria p o a t e p r o d u c e c o n t r a c t u r i f u n c ţ i o n a l e .
I n sfârşit, c o n t r a c t u r a din l e z i u n i l e c ă i l o r n e r v o a s e p r o d u c e s p a s m u l o r g a n i c . A c e s t a ,
la r â n d u l său, p o a t e fi î m p ă r ţ i t în s p a s m şi r i g i d i t a t e , p r e c u m şi în c o n t r a c ţ i e de tip
a l p h a şi de tip g a m m a . A c e s t e a din u r m ă se p o t d e o s e b i prin infiltraţia cu a l c o o l diluat
a punctului motor (Tardieu), contractura prin grupa g a m m a fiind aceea care cedează
în a c e s t caz.
B i n e î n ţ e l e s c ă f e n o m e n e l e s e i n t r i c ă . E s t e d e n e c o n c e p u t c a într-o c o n t r a c t u r a
antalgică de lungă d u r a t ă să nu a p a r ă şi tulburări ale m e c a n i s m u l u i n e r v o s de contracţie.
In acelaşi m o d , trebuie c o n c e p u t ă şi p a r t i c i p a r e a tulburărilor d i n a m i c e . într-o coxartroză
v e c h e , a b d u c t o r i i se a t r o f i a z ă p r i n n e f u n c ţ i o n a r e şi a d d u c t o r i i c a p ă t ă a s c e n d e n t u l unui
g r u p m a i p u t e r n i c , f u n c ţ i o n â n d î n e x c e s , d e z e c h i l i b r â n d echilibrul a g o n i s t - a n t a g o n i s t :
c a t e g o r i e i a n t a l g i c e i se a d a u g ă d e c i , în a c e s t c a z , un factor d i n a m i c .
C o n t r a c t u r a este o s t a r e p a t o l o g i c ă a o r g a n i s m u l u i şi ca atare este v ă t ă m ă t o a r e :
- î m p i e d i c ă funcţia n o r m a l ă a s e g m e n t u l u i r e s p e c t i v ;
- î n t r e ţ i n e un c e r c v i c i o s de f e n o m e n e care î n t â r z i e v i n d e c a r e a sau a m e l i o r a r e a
în b u n e c o n d i ţ i i a a f e c ţ i u n i i e t i o l o g i c r e s p o n s a b i l e ;
- generează diformităţi;
- împiedică procesul n o r m a l de reeducare.
î n l ă t u r a r e a c o n t r a c t u r i i se face prin v i n d e c a r e a bolii care stă la b a z a ei, dar şi
i n v e r s u l acestei a x i o m e are a c e e a ş i v a l o a r e , v i n d e c a r e a bolii d e p i n d e d e î n l ă t u r a r e a
contracturii, în mare măsură.
C o n t r a c t u r a a n t a l g i c ă p o a t e fi înlăturată: a) medicamentos (direct a s u p r a leziunii,
flogistic, sau prin a n a l g e z i c e ) ; b) prin imobilizare; c) chirurgical (artrotomie de drenare.
osteotomie de varizare, neurotomii senzitive e t c ) .
în ceea ce priveşte contractura de etiologie nervoasă:
a) P u t e m d i m i n u a informaţia aferenţială, deci excitaţia proprio-, şi exteroceptivă.
b ) P u t e m s c ă d e a e f e r e n ţ i e r e a g a m m a a s u p r a p l ă c i l o r m o t o r i i prin infiltraţie c u
alcool (Tardieu).
c) P u t e m a c t i v a rolul i n h i b i t o r al c o r t e x u l u i p r i n n e u r o t r o f i c e .
d) P u t e m inhiba aferentele intramedulare excitante prin inhibarea neuronilor
i n t e r c a l ă r i , fie a m e c a n i s m e l o r s i n a p t i c e .
e ) P u t e m i n h i b a m e c a n i s m e l e reflexe p r i n k i n e t o t e r a p i e .
Mijloace c h i m i c e . în anul 1957 M a t t h e w s ş i R u s h w o r t h (101) d e m o n s t r a u
p o s i b i l i t a t e a de a s u p r i m a reflexul t o n i c de î n t i n d e r e prin infiltraţii cu p r o c a i n ă .
Decontracturarea 273
într-o serie de a r t i c o l e p u b l i c a t e d u p ă 1964, T a r d i e u şi c o l a b o r a t o r i i (165, 169,

170) au arătat, m a i întâi e x p e r i m e n t a l , a p o i în p a r a l i z i i l e s p a s t i c e la copii că infiltraţia
cu a l c o o l 4 5 - 5 0 ° r e a l i z e a z ă o s u p r i m a r e s e l e c t i v ă a s p a s m u l u i g a m m a , cu efecte
d u r a b i l e de s ă p t ă m â n i şi u n e o r i de a n i .
A l c o o l u l p u r (foarte p u r ! ) î n d o i t cu ser fiziologic se injectează. în c a n t i t a t e de
2 m l , e p i d u r a l ( a s e m ă n ă t o r tehnicii cu fenol a a u t o r i l o r a m e r i c a n i , 101) sau în p u n c t e l e
m o t o r i i ale m u ş c h i u l u i respectiv. A c e a s t ă infiltraţie are rolul de a p r o d u c e o p a r a l i z i e
p a s a g e r ă a fibrelor f u s o - m o t n c e , d u c â n d la a m e l i o r ă r i de c â t e v a zile p â n ă la p e s t e un
a n , cu o m e d i e de 2 - 3 luni.
în u l t i m u l t i m p - în a c e l a ş i s c o p , d a r cu un efect m u l t m a i p r e l u n g i t - se
foloseşte t o x i n a b o t u l i n i c ă .
în c e e a ce p r i v e ş t e medicaţia inhibitoare (în s p e c i a l de la p u n c t u l d -
neuroleptice), a c e a s t a nu are aplicaţie în p a t o l o g i a infantilă. Paralizia spastică c e r e b r a l ă
nu r e a c ţ i o n e a z ă nici la M y d o c a l m , nici la L i o r e s a l . D a n t r o l a n u l sodic a c r e a t la un
m o m e n t dat speranţe, care s-au d o v e d i t nejustificate. Diazepamul, ca neuroleptic central,
folosit c u p a r c i m o n i e , astfel î n c â t s ă n u m o l e ş i m p a c i e n t u l d i n cale afară, p o a t e a v e a
rezultate bune.
Mijloace fizioterapice
Electricitatea. D e c o n t r a c t u r a r e a p r i n c u r e n t g a l v a n i c are la b a z a sa c u n o a ş t e r e a
faptului fiziologic c ă n e u r o n i i m o t o r i d i n c o a r n e l e a n t e r i o a r e ale m ă d u v e i spinării
p r i m e s c s i n a p s e i n h i b i t o a r e din m u ş c h i i a n t a g o n i ş t i ş i din z o n e l e c u t a n a t e (tactile)
c o n t r o l a t e r a l e o m o l o g e . E x c i t a r e a a c e s t o r z o n e c u s t i m u l i slabi, c u m sunt cei a i
curentului galvanic, ar i n d u c e i n h i b a r e a n e u r o n i l o r motori, d u c â n d la scăderea t o n u s u l u i
muscular în fibrele inervate de neuronii respectivi.
C e v a m a i m u l t , este d e r e ţ i n u t ş i e x i s t e n ţ a z o n e l o r c o r e l a t e m o t o r l a n i v e l u r i
m a i î n a l t e . Astfel, d e e x e m p l u , m u s c u l a t u r a u m ă r u l u i t r e b u i e s ă s t a b i l i z e z e m e m b r u l
s u p e r i o r , p e n t r u a p e r m i t e a c ţ i u n e a m u ş c h i l o r m â i n i i . C o n f o r m r e a c ţ i i l o r reflexe
c u n o s c u t e din fiziologia n e r v o a s ă , se p o a t e , deci p r e s u p u n e că e x c i t a ţ i a slabă a z o n e i
c u t a n a t e a u m ă r u l u i p o a t e d e c o n t r a c t u r a flexorii d e g e t e l o r m â i n i i . Relaţii de a c e s t fel
sunt î n c ă m u l t i p l e î n o r g a n i s m .
T e h n i c a d e c o n t r a c t u r ă r i i p r i n c u r e n t g a l v a n i c a fost e x p e r i m e n t a t ă ş i s e
a ş t e a p t ă de la ea n o i c o n t r i b u ţ i i la f i z i o l o g i a r e f l e x e l o r . H u f s c h m i d t (75, 76) a
obţinut rezultate excelente prin această metodă, demonstrând cinematografic şi
electromiografic decontracturarea ischio-gambierilor prin aplicarea galvanizării
pe masa musculară omologă controlaterală. Autorul remarcă menţinerea decon
tracturării t i m p de 7 - 1 0 zile.
Ulterior, H u f s c h m i d t (76) i n t r o d u c e t e h n i c a alternării r a p i d e a c u r e n t u l u i de
mică intensitate pe agonişti şi pe antagonişti cu scopul decontracturării. Curentul
d r e p t u n g h i u l a r , cu o d u r a t ă de p â n ă la 1 m s , s u c c e d â n d u - s e la d i s t a n ţ e de a s e m e n e a
s c u r t e ( 1 0 0 - 3 0 0 m s ) , t i m p î n care este e x c i t a t a n t a g o n i s t u l , d e v i n e d e fapt u n c u r e n t
n e o f a r a d i c . A c e s t e i m p u l s u r i de j o a s ă f r e c v e n ţ ă , t e t a n i z a n t e , se obţin cu ajutorul a
două circuite de excitaţie separate, produse de două aparate cuplate printr-un cablu
s p e c i a l sau i n t e g r a t e în a c e l a ş i a p a r a t . E f e c t e l e de r e l a x a r e p o t fi p r e l u n g i t e la 3-4
s ă p t ă m â n i p r i n r e p e t a r e a aplicaţiilor, H u f s c h m i d t n o t â n d şi efecte a n t a l g i c e .
Este g r e u de s p u s în ce m ă s u r ă c e l e l a l t e t e h n i c i de d e c o n t r a c t u r a r e care folosesc
e l e c t r i c i t a t e a a c ţ i o n e a z ă a s u p r a m e c a n i s m u l u i c o n t r a c ţ i e i sau sunt s i m p l e m i j l o a c e
a n t a l g i c e sau a n t i f l o g i s t i c e .
Căldura. E s t e c u n o s c u t de m u l t ă v r e m e faptul că la c a l d c o n t r a c t u r a m u s c u l a r ă
c e d e a z ă . S e f o l o s e a u a l t ă d a t ă , p e n t r u u ş u r a r e a s p a s m e l o r m u s c u l a r e , băi c ă l d u ţ e ,
„ r e l a x a n t e " , din c a r e nu l i p s e a u felurite i e r b u r i şi flori, între care b a n a l a Chamomilla
are şi azi r e p u t a ţ i e . S p a s m e l e fibrilare ale u n u i m u ş c h i c o n t u z i o n a t se p o t o l e s c prin

a p l i c a r e a d e c o m p r e s e u m e d e sau băi d e aer cald.
U n u l d i n c e l e mai o b i ş n u i t e m i j l o a c e d e d e c o n t r a c t u r a r e p r i n c ă l d u r ă este
î m p a c h e t a r e a cu parafină. A c e a s t a se face fie sub forma aplicării unei m a s e de parafină
g r o a s ă d e 2 - 3 m m , f i e s u b f o r m a p e n s u l ă r i i . P a r a f i n a t o p i t ă (37° este p u n c t u l d e
t o p i r e ) este î n t i n s ă p e p i e l e c u ajutorul u n e i p e n s u l e d e v o p s i t o r , p â n ă s e f o r m e a z ă u n
strat g r o s d e 0 , 4 - 1 c m . Suprafaţa p e n s u l a t ă t r e b u i e s ă î m b r a c e c o m p l e t r e g i u n e a
m u ş c h i u l u i şi m a i ales a t e n d o n u l u i respectiv. P r o c e d u r a se f o l o s e ş t e şi în retracţiile
m u s c u l a r e i n c i p i e n t e , d u p ă a p l i c a r e a p a r a f i n e i e x e c u t â n d u - s e î n t i n d e r i ale m u ş c h i u l u i
respectiv.
P e n t r u c o m p r e s e l e c a l d e folosite d e K e n n y î n s p a s m u l a n t a g o n i s t u l u i f a c e m
trimitere la m e t o d a respectivă.
Frigul. D e c o n t r a c t u r a r e a prin r ă c i r e locală este şi ea c u n o s c u t ă de m u l t ă v r e m e
în m o d e m p i r i c . D e m o n s t r a ţ i a fiziologică a fost făcută de c ă t r e D o u g l a s şi M a l c o l m ,
c a r e a u a r ă t a t c ă frigul, sub forma u n e i aplicări l o c a l e , e s t e c a p a b i l s ă î n c e t i n e a s c ă
conducerea nervoasă.
F i z i o p a t o l o g i a acestui efect a p a r e n t p a r a d o x a l c o n s t i t u i e o b i e c t u l u n o r a m p l e
discuţii. P ă r e r i l e se î m p a r t între teoria r e d u c e r i i c o n d u c t i b i l i t ă ţ i i n e r v o a s e şi a c e e a a
u n o r c o r e l a ţ i i s i m p a t i c e . E f e c t u l p e cale s i m p a t i c ă p o a t e f i p u s p e s e a m a a c ţ i u n i i
d i r e c t e a a c e s t u i a a s u p r a c o n t r a c t i l i t ă ţ i i m u s c u l a r e sau pe s e a m a v a s o c o n s t r i c ţ i e i .
V a s o c o n s t r i c ţ i a este u r m a t ă i m e d i a t d e v a s o d i l a t a ţ i e . A c e a s t ă v a s o d i l a t a ţ i e d u p ă r ă c i r e
acută a fost d e s c r i s ă de c ă t r e L e w i s sub n u m e l e de Lewis' hunting reaction, definită
astfel p e n t r u i n c o n s t a n ţ a c u c a r e a p a r e . Efectul n u este î n m o d sigur d e o r i g i n e sau
m e d i a ţ i e h i s t a m i n i c ă , d e o a r e c e s-a d e m o n s t r a t , e x p e r i m e n t a l , c ă a n t i h i s t a m i n i c e l e n u
modifică reacţia.
In sfârşit, t r e b u i e luată în c o n s i d e r a r e şi p o s i b i l i t a t e a ca frigul să a c ţ i o n e z e
a s u p r a g r a d u l u i de p o l i m e r i z a r e a m o l e c u l e i de m i o z i n ă .
Procedura. Regiunea muşchiului respectiv este înfăşurată într-un prosop dc pânză deasă şi
aspră (in). înmuiat în apă rece cu gheaţă la 5-8°. Partea uscată a acestui prosop sc răsfrânge peste
prosopul umed pentru a menţine temperatura scăzută. După 2-3 minute, prosopul este schimbat cu un
altul, pregătit în acelaşi fel. Sc schimbă astfel prosoapele de 3-4 ori, până cc sc obţine o răcire
satistăcătoarc a regiunii, după care kinetoterapeutul prinde în mâini cele două segmente (gamba şi
piciorul, dc exemplu, pentru tcndonul ahilian). peste prosopul ud. şi le mobilizează din articulaţie,
astfel încât muşchiul contractat să sc întindă. întinderea trebuie să sc facă lent, cu efort susţinut, ca
în toate manevrele dc acest fel.
Sc pot obţine uneori, fără a provoca nici-o durere, lungiri spectaculoase. Alungirca trebuie menţinută
cât mai mult cu putinţă (10-15 m i n ) , schimbând încă unul sau două prosoape, pentru ca efectul frigului
să nu înceteze.
Manevra este repetată 5-6 zile consecutiv, uneori mai mult, fiind urmată dc programul dc reeducare.
în legătură cu acest program ulterior dc reeducare sunt dc citat două observaţii: Nukada (III)
arată că prin răcire rezistenţa la oboseală a muşchiului creşte în mod considerabil. în acelaşi sens, Clarkc
şi Hcllon menţionează că exerciţiile ritmice globale sc fac cu mult mai multă forţă, în timp cc exerciţiile
rare, ca şi cele dc detaliu sau dc precizie sc fac mai greu.
Pierderea dexterităţii ca urmare a frigului este atribuită, în general, modificărilor suferite dc
ţesuturile periarticulare şi nu dc către muşchi.
E x p e r i e n ţ a n o a s t r ă pozitivă p r i v e ş t e însă nu n u m a i c o n t r a c t u r i l e postencefalitice,

ci şi c o n t r a c t u r a t r i c e p s u l u i sural din c a d r u l p i c i o r u l u i p l a t sau c o n t r a c t u r a r e z i d u a l ă
a g a m b i e r u l u i p o s t e r i o r d i n p i c i o r u l s t r â m b c o n g e n i t a l . E f e c t e l e cele m a i b u n e se
o b ţ i n însă î n p a r a l i z i i l e s p a s t i c e . D a c ă a r f i s ă c r e d e m p e K a b a t , efectele î n a c e s t e
c a z u r i s-ar p r o d u c e şi la d i s t a n ţ ă . Astfel ar fi suficientă s c u f u n d a r e a p i c i o r u l u i şi a
g l e z n e i în a p ă r e c e t i m p de un m i n u t , p e n t r u ca să se c o n s t a t e o r e l a x a r e a spasticităţii
şi la n i v e l u l g e n u n c h i u l u i şi al ş o l d u l u i .
Decontracturarea 275
D o n T i g n y (57) se a l ă t u r ă şi el c e l o r ce r e c u n o s c a c ţ i u n e a favorabilă a frigului

a s u p r a m u ş c h i u l u i c o n t r a c t a t . D u p ă acest autor, a p l i c a ţ i a d e frig s c a d e e x c i t a b i l i t a t e a
fusurilor m u s c u l a r e , p r i n s c ă d e r e a excitabilităţii fibrelor g a m m a , a c ţ i u n e care este m a i
p r e l u n g i t ă şi nu este i n f l u e n ţ a t ă nici de m i ş c a r e , n i c i de m a s a j u l superficial. A u t o r u l
c o n s t a t ă însă că, d a c ă r ă c i r e a se c o n t i n u ă p â n ă la a p a r i ţ i a t r e m u r ă t u r i l o r ( f r i s o n u l u i ) ,
c r e ş t e şi s p a s m u l e x i s t e n t . P e n t r u a î m p i e d i c a a p a r i ţ i a a c e s t o r f e n o m e n e n e d o r i t e se
r e c o m a n d ă a p l i c a r e a de c ă l d u r ă în altă r e g i u n e a c o r p u l u i .
Incidente. T u l b u r ă r i l e trofice, de o b i c e i p r e z e n t e în u n e l e c a z u r i , s u n t u n e o r i
a c c e n t u a t e , m a i ales d u p ă u n n u m ă r m a i m a r e d e aplicaţii l o c a l e reci.
B o l n a v i i care suferă de t u l b u r ă r i v a s c u l a r e periferice nu p o t b e n e f i c i a de a c e s t
t r a t a m e n t . D e a s e m e n e a , e l n u este i n d i c a t b o l n a v i l o r h i p e r t e n s i v i .
N u s e r e c o m a n d ă folosirea t e m p e r a t u r i l o r s c ă z u t e î n r e g i u n i î n c a r e v a s e l e s u n t
s i t u a t e superficial şi s u n t în m o d d e o s e b i t s e n s i b i l e la s p a s m , c u m ar fi c o t u l , sau
regiunea poplitee.
D e f i c i e n ţ a m a r e a m e t o d e i c o n s t ă în faptul că efectul ei se p i e r d e d e s t u l de
r e p e d e şi că ea nu p o a t e fi d e c â t o m e t o d ă a j u t ă t o a r e a c e l o r l a l t e m i j l o a c e t e r a p e u t i c e .
Mijloace kinetoterapeutice. D e c o n t r a c t u r a r e a prin mişcare se bazează pe
s p e c u l a r e a u n o r m e c a n i s m e n e u r o f i z i o l o g i c e de i n h i b a r e a n e u r o n i l o r m o t o r i respectivi.
Astfel, o p r i m ă formă p o a t e fi furnizată în c a d r u l m e t o d e i B o b a t h p r i n p o z i ţ i i l e
r e f l e x - i n h i b i t o a r e , d e s p r e c a r e am v o r b i t la l o c u l c u v e n i t . în acelaşi fel, ar a c ţ i o n a
m i ş c a r e a r e c i p r o c ă a lui P h e l p s .
M e t o d a K a b a t foloseşte p e n t r u d e c o n t r a c t u r a r e , aşa c u m a m v ă z u t , p r i n c i p i i l e
legii lui S h e r r i n g t o n de i n e r v a ţ i e r e c i p r o c ă şi i n d u c ţ i e s u c c e s i v ă . A c e a s t ă l e g e de
i n d u c ţ i e s u c c e s i v ă se a p l i c ă m i ş c ă r i i active şi cu cât este mai p u t e r n i c ă c o n t r a c ţ i a
a g o n i s t u l u i , cu atât m a i m a r e va fi r e l a x a r e a şi a p o i c o n t r a c ţ i a „ s u c c e s i v ă " a
a n t a g o n i s t u l u i . A c e s t e legi sunt folosite în trei m a n e v r e :
a) C o n t r a c ţ i a a c t i v ă a g r u p u l u i spastic î m p o t r i v a r e z i s t e n ţ e i , deci o c o n t r a c ţ i e
i z o t o n i c ă î n v o l u m m a x i m d e m i ş c a r e . U r m e a z ă r e l a x a r e a g r u p u l u i m u s c u l a r respectiv.
Apoi k i n e t o t e r a p e u t u l e x e c u t ă o m i ş c a r e de e x t e n s i e m a x i m ă , p e n t r u a î n t i n d e m u ş c h i u l
contracturat.
Iată, dc exemplu, cum sc procedează pentru masa ischio-gambicrilor:

- Sc întinde muşchiul în poziţie de extensie maximă posibilă a genunchiului şi sc cerc pacientului
să execute o flexic a genunchiului sub rezistenţă. Aproape dc închiderea unghiului dc flexic, kinetoterapeutul
măreşte rezistenţa, blocând mişcarea. Menţine un timp această contracţie izometrică.
- Sc cerc apoi pacientului să sc relaxeze.
- Sc execută î n t i n d e r e a m a x i m ă a g e n u n c h i u l u i . După un a s e m e n e a exerciţiu, masa
ischio-gambicrilor sc lasă întinsă mai uşor şi mai mult.
b) C o n t r a c ţ i a sub r e z i s t e n ţ ă a g r u p u l u i s p a s t i c , r e p e t a t ă de 3 - 4 ori, p â n ă forţa

de c o n t r a c ţ i e a a c e s t u i a s c a d e . Se cere a p o i e x e c u t a r e a m i ş c ă r i i a n t a g o n i s t e s u b
r e z i s t e n ţ ă , deci o c o n t r a c ţ i e i z o m e t r i c ă , u r m a t ă de o c o n t r a c ţ i e i z o t o n i c ă pe v o l u m
m a x i m posibil de mişcare.
Iată exemplificarea pentru acelaşi grup:

- Sc execută flexia genunchiului, sub rezistenţă, dc 3^4 ori, până când forţa ischio-gambicrilor
scade în intensitate.
- Sc cerc pacientului să execute extensia genunchiului, opunându-i rezistenţă.
- Se comandă apoi o extensie activă, liberă, maximă a genunchiului.
c ) G r u p u l spastic este c o n t r a c t a t p u t e r n i c , î n v i n g â n d m a x i m u m d e rezistenţă,

astfel ca m i ş c a r e a să se d e s f ă ş o a r e totuşi. D u p ă o s c u r t ă r e l a x a r e a m u ş c h i u l u i spastic,
u r m e a z ă o c o n t r a c ţ i e a c t i v ă m a x i m ă a a n t a g o n i s t u l u i slab. G r u p u l spastic este în felul
a c e s t a a l u n g i t . Cu cât este m a i m a r e forţa c o n t r a c ţ i e i iniţiale a a g o n i s t u l u i s p a s t i c , cu

atât m a i m a r e va fi - d a t o r i t ă i n d u c ţ i e i s u c c e s i v e - c o n t r a c ţ i a a n t a g o n i s t u l u i slab. In
t i m p u l c o n t r a c ţ i e i m u ş c h i u l u i slab are loc, într-o a n u m i t ă m ă s u r ă , o r e l a x a r e r e c i p r o c ă
în g r u p u l s p a s t i c .
Iată exemplu pentru acelaşi grup:

- Sc execută contracţia ischio-gambierilor sub rezistenţă până la maximum dc flexie a genunchiului.
- Sc cerc apoi pacientului să relaxeze grupul respectiv. Relaxarea va fi înconjurată verbal şi va
fi controlată prin palparc.
- Sc indică apoi o contracţie activă a cvadriccpsului, urmărindu-sc obţinerea maximului dc
extensie a genunchiului.
A c e s t e p r o c e d u r i nu r e p r e z i n t ă a l t c e v a , de fapt, d e c â t t e h n i c a de a l t e r n a r e a
a n t a g o n i ş t i l o r , p e c a r e a m d e s c r i s - o p e larg î n c a d r u l m e t o d e i K a b a t .
L e g ă n a r e a constituie o veche metodă de relaxare. Programul Bobath începe
p r i n l e g ă n a r e a c o p i l u l u i î n p o z i ţ i e fetală. R e l a x ă m p a r a l i z i i l e s p a s t i c e p r i n l e g ă n a r e a
copilului cu capul în jos. Se mai folosesc: planşe basculante, balansoare, mingi mari,
h a m a c e etc.
B a l a n s a r e a c o p i l u l u i are o a c ţ i u n e d u b l ă a s u p r a c o n t r a c t u r i l o r m u s c u l a r e : pe de
o p a r t e b a l a n s a r e a are un efect r e l a x a n t g e n e r a l , p r i n t r - u n m e c a n i s m c e n t r a l , pe de altă
parte, s c h i m b a r e a frecventă a poziţiei corpului dezvoltă reacţiile de echilibru, stimulează
t o n u s u l e x t e n s o r , face să intre în j o c în fiecare m o m e n t , alternativ, g r u p u r i m a r i de
m u ş c h i , c a r e c o n t r i b u i e l a m e n ţ i n e r e a p o s t u r i i n o r m a l e . C u alte c u v i n t e , este v o r b a d e
o gimnastică indirectă a posturii.
A c e s t e efecte p o t f i î n t ă r i t e p r i n folosirea u n e i m u z i c i r i t m a t e l e n t e , relativ
monotonă.
N u t r e b u i e neglijată nici a c ţ i u n e a s e c u n d a r ă d e î n t i n d e r e p a s i v ă a m u ş c h i l o r p e
c a r e l e g ă n a r e a o e x e r c i t ă . Astfel, în î n c l i n a r e a î n a i n t e - pe p l a n ş a b a s c u l a n t ă , de ex.
- atât t i m p cât călcâiul e s t e m e n ţ i n u t pe sol, se p r o d u c e şi flexia d o r s a l ă a p i c i o r u l u i ,
deci î n t i n d e r e a t r i c e p s u l u i sural.
In sfârşit, există în g i m n a s t i c a m e d i c a l ă clasică o d i v e r s i t a t e m a r e de m i ş c ă r i ,
care-şi p r o p u n să d e c o n t r a c t u r e z e m u ş c h i u l scurtat. Aceste mişcări lucrează însă printr-o
s i m p l ă î n t i n d e r e a e l e m e n t e l o r r e t r a c t a t e . E l e nu au o a c ţ i u n e d i r e c t ă a s u p r a fiziologiei
fibrei m u s c u l a r e , nici a s u p r a c o n d u c e r i i n e r v o a s e . C a atare, s o c o t i m c ă ele n u s e
încadrează în procedeele de decontracturare.
In lipsa u n e i e x p e r i e n ţ e p e r s o n a l e am t r e c u t cu v e d e r e a şi alte p r o c e d e e , c u m
a r f i : a c u p u n c t u r a , p r e s o p u n c t u r a , î m p a c h e t ă r i l e c u n ă m o l etc.
ANEXA 1
Muşchii mai importanţi ai corpului o m e n e s c
Sterno-cleido-mastoidianul
Origine: apofiza mastoidiană.
Inserţii: manubriul stcrnal şi clavicula (în vecinătate).
Clasificare Kenny: grupul I, tipul B.
Acţiuni: 1. flexor al capului; 2. flexor lateral al capului (când sc contractă dc o singură parte; 3. rotator
al capului - (contracţia dc o singură parte, în afara flexiei laterale dc aceeaşi parte, produce rotaţia
capului dc partea opusă).
Muşchi suhslilutor: piclosul gâtului.
Trapezul
Origine: occipitalul şi coloana cervicală.
Inserţie (spre care converge „în evantai"); 1/3 externă a claviculei, acromionul şi buza superioară a spinci
omoplatului.
Clasificare Kenny: grupul I, tipul C.
Acţiuni: ridicător al umărului; apropie omoplatul dc coloana vertebrală.
Antagonist: marele dorsal.
Muşchi suhstitutor: marele pectoral.
Marele dorsal
Origine: apofizclc spinoase ale ultimelor 6-7 vertebre dorsale şi ale celor 5 lombare, 1/3 posterioară a
buzei externe a crestei iliacc şi faţa extemă a ultimelor 3-4 coaste.
Inserţie: marginea posterioară a culisei bicipitalc a humcrusului.
Clasificare Kenny: grupul al 11-lea, tipul D.
Acţiuni: adductor, rotator extern şi retroductor al humcrusului. Când îşi ia punct fix pc humerus extinde
coloana vertebrală. Fixează unghiul inferior al scapulci, fiind un important stabilizator pentru
musculatura capului humeral.
Antagonist: deltoidul pentru adducţie şi marele pectoral pentru rotaţie.
Muşchi substitutor: marele pectoral (dar şi incoordonator).
Marele pectoral
Origine: marginea anterioară a claviculei (2/3 interne), faţa anterioară a sternului, aponevroza marelui
oblic şi primele 6-7 coaste.
Inserţie: marginea anterioară a culisei bicipitalc a humcrusului.
Clasificare Kenny: grupul al II-lca, tipul B.
Acţiuni: adductor. rotator intern şi anteductor al humcrusului; muşchi inspirator (când ia punct fix pc
humerus).
Antagonişti: deltoidul pentru adducţie şi marele dorsal pentru rotaţie şi anteducţic.
Muşchi substitutor: marele dorsal.
Deltoidul
Origine: clavicula (1/2 inferioară), acromionul şi buza inferioară a spinci omoplatului.
Inserţie: „V"-ul dcltoidian dc pc faţa externă a humcrusului.
Acţiune: abductor al braţului.
Muşchi substitutor: supraspinosul. Incoordonator: trapezul.
Cronaxie: 0.08-0,16 ms.
Supraspinosul
Origine: fosa supraspinoasă a scapulci.
Inserţie: faţa superioară a marii tuberozităţi a capului humeral.
Clasificare Kenny: grupa I. tipul A.
Acţiuni: abductor al umărului. Acest muşchi este iniţiatorul mişcării, deltoidul intervenind abia după
abducţia dc 10-15°.
Antagonişti: marele pectoral şi marele dorsal.
Substituţie: este substitutorul deltoidului.
Subspinosul
Origine: fosa subspinoasă a scapulci.
Inserţie: faţeta mijlocie a marii tuberozităţi a capului humcral.
Clasificare Kenny: grupul I, tipul A.
Acţiuni: rotator extern al extremităţii superioare a humcrusului. Când ia punct fix pc humerus, apropie
capul humcral dc cavitatea glenoidă.
Antagonist: subscapularul.
Muşchi substitutor: micul rotund.
Subscapularul
Origine: fosa subscapulară.
Inserţie: mica tuberozitate a capului humcral.
Clasificare Kenny: grupul 1, tipul A.
Acţiuni: rotator intern şi adductor al braţului.
Antagonişti: supraspinosul şi subspinosul.
Acest muşchi sc retracta precoce în paraliziile plexului brahial, fixând braţul în adducţic şi rotaţie
internă.
Supraspinosul este afectat dc procese degenerative reumatoide, sc poate rupe spontan, constituind
mai mult dc jumătate din patogenia periartritei scapulo-humcralc.
Muşchii abdominali (marele şi micul oblic, transversul abdominal)

Acţiuni 1. Coborâtori ai coastelor (muşchi expiratori). 2. Flcxori ai toracelui pc bazin. Când sc contractă
de o singură parte execută flexia laterală a trunchiului. 3. Comprimă viscerele abdominale.
Antagonişti: extensorii coloanei vertebrale.
Muşchi suplinitor: psoasul-iliac.
Paralizia dc o parte a acestor muşchi produce scolioză paralitică. Pentru Fr. Mcziercs transversul
abdominal arc un rol primordial în determinarea scoliozei idiopatiec.
Psoasul-iliac
Origini: dc la penultima vertebră dorsală şi pc primele patru lombare; pc fosa iliacă internă (iliacul).
Inserţie: micul trohanter.
Acţiuni: 1. Flcxor, adductor şi rotator extern al coapsei. 2. Flcxor al trunchiului. 3. Când sc, contractă dc
o singură parte, înclină trunchiul lateral şi îl rotează, astfel încât faţa priveşte dc partea opusă
muşchiului care sc contractă. 4. Uneori, în ortostatism, când există o contractura în flexie şi
adducţic a şoldului, muşchiul poate fi rotator intern al coapsei (în 2 5 % din aceste cazuri).
Antagonişti: muşchii fesieri.
Muşchi substitutori: dreptul anterior.
N.B. - Contracţia dc o singură parte, patologică (inflamaţii apcndicularc, ovarienc), este considerată
factor important în ctiopatogenia scoliozei idiopatiec.
Bicepsul brahial
Origine: scurta porţiune pc apofiza coracoidâ; lunga porţiune pc unghiul extern al omoplatului, deasupra
cavităţii glenoide.
Inserţie: tuberozitatca bicipitală a radiusului.
Acţiuni: flcxor al antebraţului pc braţ şi supinator al antebraţului.
Antagonişti: triccpsul brahial, rotundul pronator.
Muşchi substitutor: lungul supinator (brahio-radialul).
Cronaxie: 0,08-0,16 ms.
Tricepsul brahial
Origine: lunga porţiune pc unghiul extern al omoplatului, sub cavitatea glenoidă; vastul extern pe faţa
postero-externă şi vastul intern pc faţa postero-internă a humcrusului.
Inserţie: pc apofiza oleeraniană.
Antagonist: bicepsul brahial.
Muşchi substitutor: extensorii degetelor.
N.B. - Sc reeducă concomitent cu bicepsul brahial.
Anexe 279
Rotundul pronator
Origine: cpitrohlca şi apofiza coronoidă (buza externă).
Inserţie: 1/3 medic a feţei externe a radiusului.
Acţiuni: pronator; pc ultima fază dc contracţie este flexor al antebraţului pc braţ.
Antagonist: lungul supinator, bicepsul brahial.
Muşchi substitutor: pătratul pronator.
N.B. - Funcţia sa este mai puternică la începutul pronaţici, în timp cc pătratul pronator acţionează mai
ales în ultima parte.
Flexorii degetelor
Origine: cpitrohlca, faţa antero-internă a cubitusului (1/3 sup.), faţa anterioară a radiusului, ligamentul
interosos. ,
Inserţie: cel superficial pc falanga a Il-a a degetelor II—V prin două langhctc, printre care trece tendonul
flcxorului profund, care sc insera pc ultima falangă..
Clasificare Kenny: grupul al II-lca, tipul A.
Acţiune: flcxori ai degetelor şi ai mâinii, flcxorul superficial este şi flexor al cotului.
Antagonişti: extensorii degetelor.
Muşchi substitutori: palmarii, lombricalii.
N.B. - Sc reeducă concomitent cu extensorii.
Lungul supinator (brahio-radialul)

Origine: marginea externă a humcrusului, sub şanţul dc torsiune.
Inserţie: baza apofizei stiloide a radiusului.
Clasificare Kenny: grupul al II-lca, tipul A.
Acţiuni: flexor al antebraţului; este supinator când antebraţul sc găseşte în pronaţiic maximă şi pronator,
când antebraţul este în supinaţie maximă; în semi-pronaţie acţiunea lui rotatoric este nulă.
Antagonişti: pronatorii şi extensorii mâinii.
Muşchi substitutor: bicepsul brahial.
Fesierii
Origine: faţa postero-externă a osului iliac.
Inserţie: marele trohanter.
Clasificare Kenny: grupul I, tipurile D (marele fesier) şi B (micul şi mijlocul fesier).
Acţiuni: marele fesier este stabilizator al coapsei extinse pc bazin şi rotator extern, mijlocul fesier este
abductor şi rotator intern al coapsei - menţine orizontalitatea bazinului în sprijinul uniped; micul
fesier este abductor şi rotator intern al coapsei.
Antagonişti: flexorii coapsei pc bazin, iar acţiunile secundare adductorii şi rotatorii coapsei.
Muşchi substitutori: ischio-gambicrii, tcnsorul fasciei lata.
Cronaxie: 0,10-0,18 ms. (marele fesier).
N.B. - Micul fesier poate fi cauza rotaţiei interne persistente a coapsei în cadrul paraliziilor spastice
cerebrale.
Cvadricepsul
Origine: dreptul anterior pc spina iliacă antero-superioară şi prin tendonul său reflectat deasupra sprâncenei
cotiloidicne vastul intern, cel extern şi cvadriccpsul medial pc faţa anterioară şi cele laterale ale
femurului.
Inserţia: pc apofiza anterioară a tibiei prin tendonul rotulian, care include în el rotula.
Clasificare Kenny: grupul al II-lca, tipul C.
Acţiune: extensor al genunchiului.
Antagonişti: ischio-gambicrii.
Muşchi substitutori: croitorul (cu rotaţie externă a coapsei) şi tcnsorul fasciei lata (cu rotaţie internă a
coapsei).
Cronaxie: 0,10-0.18 ms.
N.B. - Cvadricepsul medial este considerat responsabil pentru extensia ultimelor grade, acţiune care se
reeducă cel mai greu, în special după intervenţiile chirurgicale asupra genunchiului (mcnisccctomii).
- Fibrozarca muşchiului la copil duce la fixarea genunchiului în extensie. Când fîbroza interesează numai
dreptul anterior, genunchiul sc poate flecta dacă şoldul este menţinut în flexie. (Scurtarea distanţei
între origine - spina iliacă antero-posterioară - şi inserţie).
Ischio-gambierii
Origine: ischionul.
Inserţii: bicepsul pc capul peroneului: scmitcndinosul şi scmimcmbranosul pc partea postero-internă a
extremităţii superioare a tibiei (pc „laba dc gâscă").
Clasificare Kenny: grupul 1, tipurile A (scmitcndinosul şi scmimcmbranosul) şi B (bicepsul).
Acţiune: flexori ai gambei şi extensori ai coapsei.
Antagonişti: cvadriccpsul şi flexorii coapsei pc bazin.
Muşchi suhstitutori: fesierul marc şi fesierul mijlociu.
N.B. - Forţa musculaturii ischio-gambierc în flexia genunchiului intervine numai după cc sc obţine o
flexie dc 10-15°, prin contracţia gastroencmicnilor. Extensia coapsei pc bazin sc face numai cu
genunchiul în extensie.
Adductorii coapsei
Origine: unghiul pubisului pentru adductorul mic şi mijlociu şi dreptul intern, ramura ischio-pubiană şi
ischionul pentru adductorul marc.
Inserţii: creasta internă a femurului pentru adductorul mic şi mijlociu, tuberculul supero-intern al condilului
intern al femurului pentru adductorul marc şi „laba dc gâscă" pentru dreptul intern.
Acţiune: adductori ai coapsei; cu genunchiul scmiflcctat, ca în paralizia spastică, dreptul intern este şi
rotator intern al coapsei.
Antagonişti: tcnsorul fasciei lata, marele fesier.
Muşchi substitutor: micul fesier.
Gambierul anterior (tibialul anterior)

Origine: tuberozitatca externă a tibiei, tuberculul lui Gcrdy şi faţa antero-externă a acestui os în cele
2/3 superioare.
Inserţie: pc regiunea antero-internă a primului cuneiform şi a bazei primului metatarsian.
Clasificare Kenny: grupul 1, tipul A.
Acţiuni: flcxor dorsal al gleznei, adductor şi supinator al piciorului (in varus).
Antagonişti: triccpsul sural pentru funcţia flexoarc şi peronicrii pentru funcţia supinatoric.
Muşchi substitutor: cxtcnsorul propriu al halucclui (suplinirea sc face cu preţul deformării „în ciocan"
a degetului marc).
Lungul peronier lateral

Origine: partea antero-externă a capului peroneului şi 1/3 superioară a feţei externe; formaţiunile
aponevrotice din vecinătate.
Inserţie: tuberculul extern al bazei primului metatarsian, scafoidul, faţa plantară (după traversarea plantei).
Acţiuni: abductor şi promotor al piciorului (in valgum); susţinător al bolţii plantare.
Antagonist: gambierul posterior; gambierul anterior pentru funcţia supinatoric a acestuia.
Muşchi substitutor: flcxorul propriu al degetului marc.
Trieepsul sural
Origine: gemenii (gastrocnemicnii) pc feţele mediale ale condililor femurali: solearul pc feţele posterioare
ale tibiei şi peroneului.
Inserţie: tuberozitatca posterioară a calcancului, prin tendonul ahilian.
Clasificare Kenny: grupul 1, tipul B.
Acţiune: extensor al piciorului; în secundar gemenii sunt flexori ai genunchiului, pentru primele 10-15°,
după care funcţia este preluată dc ischio-gambieri.
Antagonist: gambierul anterior.
Muşchi suhstitutori: flcxorul comun al degetelor, plantarul subţire. Această acţiune alătură piciorului talus
determinat dc paralizia triccpsului sural, piciorul scobit.
Anexe 281
ANEXA II
TABEL SINOPTIC AL TRATAMENTULUI DE R E C U P E R A R E

ÎN BOLILE A R T I C U L A R E LA COPII
Scopul La câte zile

Boala urmărit de ,. ' oace ^g m ijiouce Imobilizare începe
. . . . . kinetoterapeutice
r . .
kmetoterapie tratamentul
Traumatisme j Rctonificarc Metoda Raze 3-10 zile 5-8 ale

a) Contuzia (musculară Kabat ultrascurte reci
b) Entorsa Idem Gimnastică Idem Imobilizare 8-15 zile
Rccâştigarca articulară activă Diatcrmic gipsată sau
amplitudinii Hidrotcrapic bandaj elastic
articulare 3-14 zile
c) Fractura Idem Gimnastică Hidrotcrapic 15-21 zile 15-21 zile
(intraartic) După pasivă apoi, Aer cald
imobilizare activă, sub Elcctrotcrapic'
rezistenţă'
Masaj
Leziuni /Rctonificarc Masaj. Tcrmotcrapic După

posttraumalicc I musculară Gimnastică Hidrotcrapic vindecarea
a) Edemul < înlăturarea activă intensă (duş scoţian) traumatismului
| tulburării Elcctrotcrapic
Vcirculatorii (înaltă
frecvenţă)
b) Sinovita Rctonificarc Masaj. Idem Numai în
cronică musculară Gimnastică ac Infiltraţii cazurile dc
tivă sub rezis hidrocortizon acutizări
tenţă 7-15 zile
c) Redoarca Rctonificarc Hidrotcrapic Idem După
articulară" musculară Idem Tcrmotcrapic vindecarea
Rccâştigarca Gimnastică (parafină, aer leziunii
amplitudinii articulară cald). traumatice.
articulare Scripctotcrapic Elcctrotcrapic Precoce
D u
Sechele ,, ,, .. Procedeele calde Pd
Idem Idem Idem stabilizarea
post infectioase sunt proscrise suiuiu^ca
infecţiei
în măsura în care mijloacele chirurgicale dc fixare o permit.

Anchiloza osoasă sau fibroasă este dc domeniul tratamentului ortopcdico-chirurgical.
Tratamentul kinctic va fi întrerupt dc îndată cc apar semne dc acutizarc.
ANEXA III
TABEL SINOPTIC AL S I M P T O M E L O R IMPORTANTE Şl PRINCIPIILOR DE TRATAMENT ÎN BOLILE SISTEMULUI NERVOS
(după Tidy's Massage aiul remediul exercises) (tabel prelucrat şi actualizat dc autor)
Neuron motor inferior Neuron motor cerebral Neuron senzitiv Paralizii agitante
Leziunea Celulele din coarnele anterioare ale Celulele din scoarţa cerebrală. Fasciculele gracilis şi cu- Ganglionii bazali
măduvei. Rădăcinile anterioare ale Ganglionii rcticulari. Căile pira neali
măduvei midale. Căile vcstibulo-rcticu-
lare. Rareori, n u m a i celulele
ccrcbcloasc
Deficitul intelectual Nu Adeseori (cea 35%) Nu Nu
Vorbirea Normală întârziere în dezvoltarea limba Normală Monotonă

jului. Uneori, dislalic, disartric
Tonusul muscular Flaciditatc Hipertonie. Spasm tonic sau clo- Hipotonic Rigiditate difuză
Atonic nic. Diskinczie. Persistenţa refle Atonic
Atrofie xelor primitive (postulare)
Funcţia musculară Pierderea forţei Pierderea controlului mişcării. Ataxic Diminuarea forţei şi a preci
Paralizie Falsă paralizie ziei. Fără paralizie
Rcflcctivitatea tendi- Pierdută (în regiunea afectată) Exagerată. Reflexe patologice Pierdută Normală sau exagerată
noasă
Mişcări involuntare Nu Atctoză în leziunile extrapira- Nu Trcmor. Pierderea unor mişcări

midalc. Trcmor în leziunile ccrc automate
bcloasc
Intcrcsarca clinică (to Dc la o fibră la aproape toţi muşchii Diplcgic (tctraplcgic). Paraplc- Dc obicei, în membrele infe Toţi muşchii schclctali.
pografic) gic. Hemiplegie rioare Nu cei netezi
Mersul Dc obicei, posibil şchiopătat, uneori Mers spastic. Segmentul afectat Mers ataxic Mers festinant
cu aparat ortopedic sau/şi cu cârje. în flexie şi rotaţie internă. Gemi
Rareori, fotoliu rulant /lexum. Foarte des picior echin
spastic
Modificări senzoriale Nu Nu Dureri profunde. Simţ mus Creşterea temperaturii locale
cular şi articular lezat. Parcs- Crampe şi dureri
tezii sau anestezii
Modificări trofice 1. Piele şi unghii. Nu. Marcate, mai ales la oase şi Nu

2. Atrofie musculară. Artroze la bătrâni articulaţii. Tendinţă la ulcer
3. încetinirea creşterii osoase. perforant plantar
Principiile tratamentului 1. Menţinerea trofici taţii ţesuturilor. 1. Relaxarea musculară. 1. Menţinerea troficităţii ţe 1. Atingerea unui anumit grad
kinctic 2. Prevenirea diformităţilor. 2. Prevenirea diformităţilor. suturilor. dc relaxare generală.
3. Reeducarea musculaturii afectate. 3. Controlul posturilor. 2. P r e v e n i r e a injuriilor şi 2. î m b u n ă t ă ţ i r e a circulaţiei
4. Reeducarea mersului. 4. Reeducarea controlului miş suprasolicitărilor arti generale.
cărilor. culare. 3. Reeducarea posturii, miş
5. Reeducarea funcţiei. 3. R e e d u c a r e a c o o r d o n ă r i i cării şi mersului.
6. Reeducarea mişcărilor fine. mişcărilor cu ajutorul 4. Menţinerea bunei stări fi
vederii. zice şi psihice.
4. Reeducarea mersului.
Mijloacele kinctotera- St. I. Metoda Kenny Metoda Bobath

pcutice
St. 11. Metoda Kabat. Masaj. Balnco- Metoda Phelps. Metoda Kabat. Metoda Frcnkcl. Masaj Masaj. Metoda Kabat, Mişcări
terapic Metoda Tardieu. Metoda Vojta ritmice (Frcnkcl, Phelps)
etc.
Alte mijloace Ergoterapie.

Balncotcrapic.
Elcctrotcrapic.
Protczarc
Neurochirurgia Ncurorafie (în secţiuni traumatice) Rareori, stercotaxic în diskinezii Nu Da
Chirurgia ortopedică Da Da Nu
Da
ANEXA IV
SUGESTII T E R A P E U T I C E ÎN C O N T R A C T U R I L E
MAI D E S Î N T Â L N I T E ÎN IMC
MĂRIA MERTOIU
Şoldul licitat, addus şi rotat intern

Muşchii implicaţi în această diformitate sunt:
Flexorii şoldului: Dreptul anterior, psoasul-iliac. Adductorii coapselor şi Rotatorii interm.
Dacă flexia şi adducţia coapselor a fost rezolvată şi persistă totuşi rotaţia internă, trebuie să ne interesăm
dc:
- Gambierul posterior, adductor al piciorului, a cărui hipertonie însoţeşte uneori contractura triccpsului
sural.
- Dreptul intern (gracillis subtilis), care în cazul unui genu flexum, pc lângă funcţia adductoarc o arc şi
pc aceea dc rotaţie internă a coapsei.
- Micul fesier.
- Psoasul-iliac, care în condiţiile şoldului flcctat şi addus este rotator intem al coapsei (în 2 5 % din
cazuri).
Poziţionare
- Dccubit dorsal cu membrele inferioare depărtate şi rotate extern. Poziţia sc menţine cu perne, saci dc
nisip, rulouri etc. Unii folosesc orteze dc abducţic. Asupra acestora din urmă avem uncie reţineri.
- Poziţia şezând, cu membrele inferioare depărtate, în scaune sau scoici dc plastic special construite.
- Şezând călare pe o bancă suedeză, sau pc rulouri, cu membrele inferioare depărtate.
- Poziţionare în ortostatism pc diverse dispozitive dc abducţic.
Kinetoterapie
- La copilul mic, extensia şi abducţia pasivă a şoldurilor, în dccubit dorsal, la marginea mesei, pc mingea
dc plastic, pc rulouri.
- în timpul cxcrciţiilor dc rostogolire şi târâre sc va controla abducţia, extensia şi rotaţia externă a
membrelor inferioare. Ridicarea din poziţia în genunchi în ortostatism prin „postura cavaler".
- La copilul marc, cooperant, sc fac exerciţii dc abducţic şi rotaţie externă a membrelor inferioare, din
dccubit dorsal, lateral şi din ortostatism (sprijinit la spalier).
- în cadrul unui program Kabat, alternarea antagoniştilor sub rezistenţă maximă (abducţic-adducţic,
rotaţie internă-rotaţie - externă).
- Exerciţiul special al lui Vojta (Vojta III) (vezi pag. 230).
Indicaţii chirurgicale:
Ncurotomia obturatoric. Alungirca tcndoanclor retractate: gambicr posterior, psoas-iliac; miotomia dreptului
intern. Nu sc recomandă tenotomia muşchilor adductori. în cazurile grave este preferată osteotomia
dc derotarc (când există şi subluxaţie a şoldului) sau secţionarea capului femural.
Genu flexum
Sc datorează hipertonici musculaturii ischio-gambierc şi insuficienţei contracţiei cvadriccpsului. La copilul
mai marc, în afara hipertonici ischio-gambierc, recunoaştem un genu flexum static, datorită scurtării
muşchiului cvadriceps şi alungirii tendonului rotulian, caz în care cvadriccpsul nu se mai poate
contracta suficient pentru a extinde genunchiul, şi un genu flexum dinamic, datorat flexici fixate
a şoldului şi piciorului echin.
Poziţionare
Dccubit dorsal cu genunchii întinşi, cu încărcătură pc genunchi (săculcţi cu nisip). Sc pot folosi dc
asemenea şi orteze (în ortostatism), din feşi gipsatc, materiale tcrmoformabilc sau aparate cu arcuri
dc oţel.
Kinetoterapie
Exerciţii pasive dc întindere a genunchilor. Sc va supraveghea extensia completă a genunchiului în cadrul
cxcrciţiilor dc târâre. La copilul mai marc, cooperant, sc vor executa genuflexii, urmate dc extensii,
sub rezistenţă.
Anexe 285
Urcare şi coborâre la spalier, cu extensie cât mai completă a genunchilor. Lucru la bicicleta ergometrică,
cu încărcare, supraveghind extensia totală a genunchilor,
în cadrul programului Kabat - variantă pentru genunchi - alternarea antagoniştilor. Un exerciţiu bun, prin
care sc realizează o bună extensie a genunchiului este cel descris dc Vojta (vezi pag. 250).
Indicaţii chirurgicale
Tratat bine şi stăruitor genu flexum nu trebuie să ajungă la indicaţie chirurgicală. Se practică mai ales
transplantarea ischiogambicrilor mediani pc condilul femural intern (Eggcrs), cu sau fără secţionarea
dreptului intern.
în genu flexum static, autori francezi preconizează plicaturarca tendonului rotulian.
Genu recurvatum
Sc întâlneşte rareori în IMC.
Muşchi implicaţi. Spasmul tricipital, în special solcarul, creează un picior echin. Alteori, genu recurvatum
este efectul unei alungiri excesive sau transplantării ischio-gambicrilor pc rotulă, fără o fundamentare
fiziologică.
Terapeutic sc vor folosi toate mijloacele dc corectare ale piciorului echin (vezi mai jos). Apoi copilul va
fi reeducat să menţină un uşor genu flexum, dat fiind că mersul sc face - pentru aceşti copii - mai
uşor cu genu flexum.
Piciorul echin
Spasmul tricipital trebuie examinat factorial (Tardieu). El poate să fie datorat:
- Contracţiilor triccpsului sural nestăpânite, în repaus, datorate factorilor bazali (B) sau emoţionali (E).
- Exagerării excesive a spasmului la contact sau presiune la nivelul plantei (propnocepţici). O reprezentare
monstruoasă a reacţiei statice segmentare.
- Exagerarea reflexului miotatic. Aceasta poate fi la rândul său împărţită în spasm dc tip alpha şi ganuna.
Poziţionarea
- Culcat pc spate cu dorsiflexia piciorului sprijinită dc o suprafaţă dură.
- Şezând sau stând cu toată planta pc sol şi piciorul în abducţie.
- Ghete ortopedice corectoare. Aparatele cu arc, ca şi ortczelc dc corectare au valoare discutabilă. Uneori
exacerbează spasmul.
Kinetotcrapie
Pentru relaxarea triccpsului sural sc foloseşte fie parafină pc muşchi, fie aplicarea dc gheaţă pc tendon,
urmate dc întinderi pasive. Sc ţine genunchiul flectat şi cu o mână sc prinde gamba deasupra
gleznei, iar cu cealaltă piciorul. Cu blândeţe sc face dorsiflexia piciorului, în timp cc genunchiul
sc extinde pasiv. întinderea trebuie să fie înceată şi menţinută.
Alte sugestii: - Târârea stimulează dorsiflexia, ca şi flexia genunchiului.
Pcnsularca pc maleola internă (Margaret Rood) stimulează contracţia gambicrului anterior, ca şi compresia
calcancului, sau ciocănirca mijlocului plantar al acestui os.
- Ciocănirca marginii mediale plantare a calcancului activează extensorii degetelor.
Planşa basculantă (cu călcâiul pc sol) sau urcarea unui plan înclinat, cu toată planta pc sol.
- Urcări şi coborâri la spalier (eventual cu tensiuni la fiecare treaptă).
Exerciţiul recomandat dc Vojta (vezi pag. 254).
Alternarea antagoniştilor, sau dorsiflexia corectă în cadrul diagonalelor Kabat.
Alungirca tendonului ahilian. La o vârstă mai marc - dacă există şi deviere laterală sc face artrodeză
subastragaliană.
La copilul mai mic se poate face artrodeza cxtraarticulară Gricc.
Diformităţile membrului superior

în mod obişnuit, paralizia spastică cerebrală determină un umăr flectat, addus şi rotat intern, fiind
implicaţi marele pectoral, dorsalul mare, rotundul mic, subscapularul; cot flectat, cu implicarea
flexorilor cotului, dar mai ales rotundul pronator şi flcxorul comun al degetelor; pronaţia antebraţului,
mâna flectată şi deviată cubital, degetele flcctatc sc datorează contracturii şi apoi rctracţici flexorilor
mâinii şi ai degetelor, cubitalului anterior pentru devierea cubitală; în sfârşit, adducţia policelui -
uneori prins în pumn este datorată contracţiei şi rctracţici adductorului policelui.
Poziţionare
Ridicarea braţelor pc o masă, o minge, sau un rulou, mcnţinăndu-lc rotate în afară. Pentru mâini, ele se
aşază pc o suprafaţă plană, cu extensia articulaţiei pumnului şi a degetelor.
Menţinerea poziţiei corectoare la nivelul cotului şi - mai ales al mâinii - cu ajutorul ortczclor. Tot cu
ajutorul unei atclc palmare sc fixează şi abducţia policelui.
Kinetoterapie
Întinderi pasive ale musculaturii contractate, eventual retractate.
Mişcarea activă priveşte întreg membrul superior.
- Târârea este un bun exerciţiu pentru mobilizarea membrelor superioare.
- Mers în 4 labe cu sprijin pc palma deschisă şi trecerea greutăţii dc pc o mână pc cealaltă.
- Din poziţie de cvadrupedic sau din şezând, ridicarea membrului superior întins pentru a prinde un
obiect, cu cotul extins, rotaţie externă a umărului, supinaţic şi desfacerea degetelor.
- Educarea prehensiunii cuprinde toate poziţiile corective ale membrului superior, în diferite poziţii ale
corpului.
Aşezat cu mâna pc un plan drept, sc apasă articulaţia pumnului în jos, ecrându-sc copilului să apuce un
obiect plasat deasupra nivelului articulaţiei pumnului, ridicând mâna spre obiect. Sc poate folosi o
atelă care să asigure extensia mâinii şi astfel copilul să înveţe să prindă obiectele cu mâna extinsă.
La mulţi copii spastici extensia pumnului este posibilă numai în poziţie medic; la o extensie
excesivă a articulaţiei pumnului degetele se flectează şi menţinerea unui obiect devine imposibilă.
Pentru educarea prehensiunii sc folosesc bastoane, mingi, obiecte tubularc atrăgător colorate; pentru priza
policc-indcx sc folosesc monezi, cartonaşe, mărgele etc.
Un rol important în stimularea prehensiunii îi revine ergotcrapeutului.
- Sunt copii a căror spasticitate la nivelul mâinii este atât dc mare, încât nu pot elibera obiectul pc care
l-au apucat. în această situaţie, desfacerea degetelor sc face numai dacă pumnul este flcctat.
- Supinaţia antebraţului dc către kinetoterapeut facilitează extensia şi abducţia policelui.
- Deviaţia cubitală a mâinii poate fi îmbunătăţită dacă obiectele sunt desprinse dintr-o cutie aşezată de
partea radială a mâinii.
- Apucarea marginilor cărţilor este un mod dc a învăţa copilul să prindă cu degetele întinse.
- Extensia degetelor poate fi obţinută şi prin perieri uşoare pc faţa externă a degetelor (Margarct Rood).
Tehnici de facilitare
a) Kinetoterapeutul poate să roteze centura scapulară, să tragă umerii în faţă sau înapoi pentru a iniţia
automatic poziţia braţelor, ca în tehnica rostogolirii sau a târârii.
b) Prin rctroducţia umărului şi practicarea unui masaj dc jos în sus medial faţă dc marginea internă a
scapulci sc obţine desfacerea activă a mâinii şi a degetelor.
c) Copilul poate fi stimulat să caute jucării sau să ia parte la un anume joc pentru a provoca folosirea
unor poziţii specifice ale braţului.
d) Activităţile zilnice ca mâncatul, spălatul pot folosi multe poziţii dorite ale membrului superior, dacă
activităţile sunt dirijate cu grijă,
c) Pentru copilul mai marc, cooperant, sc indică diagonalele Kabat, cu variantele lor.
Obţinerea unei relaxări a contracturilor întregului membru inferior sc face cu ajutorul tehnicii Le Metayer
(vezi pag. 259).
Mult mai restrânse decât la membrele inferioare şi cu rezultate mai inegale, acestea sc referă la refracţia
musculaturii pronatoare (desprindere, secţionare sau transplantare) şi a adductorului mic al policelui.
Bibliografie
1. A L E X A N D E R G. - Le corp retrouve par l'eutonie, Ed. Tchou, 1977.

2. A N D R E TH., CHESNY Y„ SAINT-ANNE DARGASSIES S. - Etude neralogique sur le nouveau ne
et le jeune nourrisson, Masson, Paris, 1952.
3. ANDRE J. M., BARMON H„ C L A U D O T G. - L'acccsibilitc pour lcs pcrsonncs â mobilitc rcduitc
des locaux ouvcrts au public a Nancz, Rev. Readapt. fonc, profess., soc, 1989, 12, VII, 26.
4. A N D R E J. M., PAQUIN J. M., X E N A R D J. - Appareillage des handicapees moteurs, Ed. VII. Inst.
Regional dc Readapt., Nancz, 1991.
5. ANDRE J. M, PAQUIN J. M., MARTINET N. - Appareillage ct reeducation des amputes du membre
sup., Encycl. Med. Chir. - Kinesilherapie, 26269 A'".
6. ALLEIGRE SOPHIE - Jcu ct education thcrapeutique, Motricite cerebrale - 1989, 10, 61-70.
7. ANGE R„ CHEVARIN P., LEDUC A., MARGULIES D. - Massagc, Encycl Med. Chir, Kinesilherapie,
voi. I, 26050 A'", 1991.
8. APERCE J. M., G R E L L E T J., BRAULT J. I-., RIDEAU Y. - Apparcillagcs des amputes des membres
tnf., Encycl. Med. Chir. - Kinesilherapie, 26270 A" 1 - 1991.
9. ARSENI C, CONSTANTINESCU AL. I., MARETSIS M. - Semiologia neuro-chirurgicalâ, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
10. ARSENI C, HORVATH LENK.E, C1UREA V, G O N Ţ E A A. - Patologia neuro-chirurgicalâ infantilă.
Edit. Medicală, Bucureşti, 1977.
11. A U D E O U D J. - Sauvegard de l'enfant, 1954, 1, 2, 38.
12. AYRES A. J. - Ontogenie principlcs in thc dcvclopmcnt of arm and hand function, în: The Development
of Sensory Integrative Theoiy and Practice, Kcndall, Hunt Publ. Co. - 1974.
13. BACIU CL. - Anatomia Funcţională a Aparatului Locomotor, cd. a 111-a. Edit. Stadion. Bucureşti,
1975.
14. BACIU CL. -Aparatul locomotor, Edit. Medicală, Bucureşti, 1981.
15. BASMAGIAN J. V. - Biofccdback in Rchabilitation, a revicw of principlcs and practices, Arch. Phys.
Med.. 1981, 62, 10, 469-475.
16. BAUER J. H. - Spasticit}', its causes and clinicul significances, în: Birkmaycr (red), Ed. Hans Huber.
Viena, 1971.
17. B E N A C H O W S K Y F.. G W O Z D Z I E W I C Z J. - Neural Pol, 1961, 2, 187.
18. BERGE A. - Copilul dificil (traducere), Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.
19. BERGES J. - Pediatrie, 1963, 18, 3, 301.
20. BERTHOLES PH., BRAULT ' F., LEGRAND C, BURLOT P. M„ VERHAEGHE M.. CHARPENTIER
P. - Appareillage temporairc, Encyclop. Med. Chir-Kinesitherupie, voi. 2. 26150 A 1 ". 1991.
2 1 . BINGLER A. - Motr. Cerebr. Readapt. Neurol Dev, 1982, 3, 3, 97.
22. BLASIG W., S C H O M B U R G E. - Das Zerebralparetische Kind, Ed. G. Thicmc, Stuttgart, 1968.
23. BOBATH BERTA - Physioterapy, 1954, 8, 9, 10 şi 11; 1959, 1; 1960, 1 şi 3; 1963, 4, 15; 1971, 11.
24. BOBATH BERTA - Dev. Med. Child. Neural, 1967, 9, 4. 373.
25. BOBATH BERTA - Anomaliei des reflexei de postare dans Ies lesions cerebrules, cd. Il-a, Ed.
Maloinc, Paris, 1974.
26. BOBATH BERTA, N A N C I E FINNIE - Occup Therap.. 1958. 21, 6, 23.
27. BOBATH K., BOBATH BERTA - Occup. Therap.. 1958, 21, 5, 9.
28. BOBATH K. - Folia Psvhiati; Neerl. 1959. 62. 5, 448.
29. BOBATH K. - Cerebr Palsy. Bull, 1959. 1. 8. 13.
30. BOBATH K. - The nature of the paresis in cerebral palsy. The second National Spasticity's Socicty
Study Group, Oxford, 1960.
3 1 . BOBATH K.. BOBATH BERTA - Physiolherapy, 1962, 6, 12.
32. BOBATH K. - Acta Paedopsyhiatr, 1965, 4, 141.
3 3 . BOBATH K., BOBATH BERTA - Physiolherapy, 1964, 8, 1.
34. BOBATH K. - Clin. Dev. Med., 1971, 23, 7.
35. BOBATH K. - C.D.I., 1974, 4 (cd. engleză), 9.
36. B O H M A N N ISABELA-Ncwslcttcr (Chicago), 1985, 8.
37. BOSSY J. - Lc massagc reflexe ct autres methodes de therapic manucllc reflexe, Encycl. Med. Chir,
Kinesilherapie, voi. 2, 26130 A 1 ".
38. BROOK S., WECHSLER J.S. - Arch. Ncurol. Psychiatr. (Chicago), 1927, 17, 14.
39. B R U N N E T J., LEZINE J. - Le Developpement de Ia Premiere Enfance, Ed. Prcssc Univ., 1965.
40. B R U N N S T R O M S. - Movement Therapy in Hemiplegia, Ed. Harpcr & Row, Ncw-York, 1970.
4 1 . B R U N N S T R O M S. - Associated reactions of thc uper extremity in adults patients with hemiplegia,
Phys. Ther. Rev, 1956, 36, 255.
42. BURGER-WAGNER A. - Reeducation en Orthopedie pediatrique, Ed. Masson, Paris, 1990.
4 3 . BUSS1ENNE J. E., RENAULD J. M., CREŞTIN A M . - Lc devoirc scolaire ct profcssionncl des IMC
scolariscs ct rccduquccs dans lc cadre dc l ' E N P dc Flavigny, Rev. Readapt. Fonc. Prof. el soc,
1983, 11, 25.
44. CARR J. H., SHEPHERD R. B. - A motor relearning programme for a stroke, Aspcn. Syst. Corp.,
Rockvillc, 1986.
4 5 . C A H U Z A C M., NICHIL J., O U S S E T A. - Rev. Chir. Orthop, 1966, 52, 4, 375.
46. CASAŢI J., AUZIAS M„ A J U R I A G U E R R A (dc) J. - Motr. Cerebr. Readapt. Neurol. Dev., 1983, 4,
2, 5 1 .
47. CASSAGNE R, MAZAS Y., BORNCHOW1TSCH O, GREC O J. - Fabrication, survcillancc ct entretien
des prothescs des membres, Encycl. Med. Chir, Kinesilherapie, voi. 2-26162 A'" - 1991.
49. C R A W F O R D J. E., CRAWFORD D. M. - Manual Crawford-Small Parts Dexterity Test, Thc
Psychological Corp, Ncw-York, 1950.
50. DANIELS LUCILLE, WORTHINGHAM CATHERINE - Evolution de la fonction musculaire (trad.),
Ed. Maloinc, Paris, cd. a V-a, 1990.
5 1 . DEAVER G. C. - The Cerebral Palsy. Bcllvuc Med. Ccntr., Ncw-York, 1955.
52. D E N H O F F E., ROB1NAULT I. P. - Cerebral palsy related disorders, Mc. Graw Hill Book Comp.,
Ncw-York, 1960.
53. DIMEGLIO A. - Orthopedie pediatrique quotidienne, Souramps Med. 1991.
54. D O M A N J. R., SPITZ B. E„ Z U C M A N ELISABETH, DELCATO H. C, DOMAN G. - / Am. Med.
Assoc, 1960, 174, 3, 257.
55. D O M A N J. R. - A life for a cause, W. B. Saundcrs Comp., Philadelphia.
56. DONSKOI D. - Biomechanic der Korperubungen (trad.), Sportvcrlag-Bcrlin, 1961.
57. DON TIGNY R. K., SHELDON R. W. - Arch. Phys. Med., 1962, 4 1 , 5, 235.
58. E F T H E R O, PRAU I P. - Mcthodc gymniquc dc reeducation vertebrale, Encycl. Med. Chir,
Kinesilherapie, voi. 1, 26050 A 1 ", 1991.
59. FAY T E M P L E - Am. J. PHYS. THERAP, 1954, 33, 347.
60. FAY T E M P L E - Am. J. Psychiatr, 1955, 111, 644.
61. FELDKAMP MARGRET, DANIELCIK INGE - Krankengymnastiche Behandlung der cerebralei!
Bewegungsstbrung, Ed. Pflaum, Munchcn, 1978.
62. F E L L E R - D U P O N T R E N E , VAUR PH., SONDY L., S E V E S T R E D., L E G O I C C, B L A N C S.,
D E S P L A N D R E CL., H E N N E Q U I N CL., BUSNEL M. - Ergothcrapic, Encycl. Med. Chir,
Kinesitherap., voi. 2, 26150 A 1 ". 1991.
6 3 . F R E N K E L K. - Tabeiic Ataxia (trad.), Williams Hcincmann Med. Books Ltd., Londra, 1896.
64. G A B L E C , JOUBERT E., XKNARD J - Lc bilan 400 points, Rev Readap. fonc, prof, el soc. 1989,
19, 55.
65. G E S S E L A., ARMATRUDA C. S. - Developmenlal Diagnosis, Harpcr, Londra, 1947.
66. G R A N I T R. - Proc. Roy Soc. Med.. 1968, 61, 69.
67. G R E N I E R A. - C.D.L, 1973, 2 (cd. engleză), 21.
Bibliografie 289
68. GRENIER A., BALAIS-SOLOMIAC J. - Motr. Cerebr. Readapt. Neural. Dev., 1980, 1, 1, 19.
69. GRENIER A., AM1EL-TISSON C. - La surveillance neurologique au caurs de la premiere annee
de la vie, Ed. Masson, Paris, 1985.
70. G R E N I E R A. - Motr. Cerebr. Readapt. Neural. Dev., 1997, 18, 3, 8 1 - 8 3 .
7 1 . G R O S S I O R D A., HELD P. J. şi colab. - «ev. Neural.. 1959, 98, 4, 263.
72. HELD J. R, DIZ1EU O. - Reeducation dc l'hcmiplcgiquc, Encycl. Med. Chir.-Kinesitherap., voi. 4,
26455 A 1 ", 1991.
73. HARI M Ă R I A - Motr. Cerebr. Readapt. Neural. Dev, 1980, 1, 2, 115.
74. HOLT K. S. - Motr. Cerebr Readapt. Neural. Dev. 1980, 1, 1,5.
75. H U F S C H M I D T H. J. - Electrotherapy of spastic children, Symp. Praga. 1967.
76. H U F S C H M I D T H. J. - Rev. Neural.. 1967, 117, 1, 169.
77. HYON-JOMIER M., L A C H E N D A L B., BONT B. - Motr. Cerebr. Readapt. Neurol. Dev, 1982, 3,
3, 103.
78. ILLINGWORTH R. S. - The development ofthe infant and voung child, cd. a IlI-a, Ed. Livingstonc,
Edinburgh. 1966.
79. IONESCU A. - Masajul, cd. U C F S , 1955.
80. I O N E S C U A., MOTET D. - Corectarea deficienţelor fizice la copiii de vârstă şcolară, Edit.
Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 1964.
8 1 . JEAN P1ERRE C , DALER S. - Corset Toile dc Saint Eticnnc. Rev. Readap. fonc, prof, el soc,
1985. 13, 3 9 - 4 1 .
82. KABAT H., M c L E O D M A R G A R E T - Physwtherapy. 1959, 45, 4, 87 - 1960, 46. 5, 125.
83. KASATKIN N. I. - Dezvoltarea activităţii nervoase superioare la sugar (trad.). Editura Ştiinţifică
şi Tehnică, Bucureşti, 1953.
84. KAYSER PH. - Motr. Cerebr. Readapt. Neurol. Dev., 1983, 4, 1, 20.
85. K N O B L O C H H., PASAMANICK B., SHERARD S. - Pediatrici, 1966, 38, 6, 1095.
86. KNOTT M., VOSS D. - Facilitation neura-musculaire proprioceptive. Ed. Maloinc-Prodim, Paris
- Bruxelles, 1977.
87. KREINDLER A., VOICULESCU V. - Anatomofiziologia clinică a sistemului nervos central, Edit.
Academici, R.P.R., Bucureşti, 1957.
88. LAITIER N I C O L L E - C.D.L, 1974, 3 (cd. engleză), 16.
89. LE METAYER M. - C.D.L, 1973, 1 (ed. engleză), 31.
90. LE METAYER M. - Motr. Cerebr. Read. Neurol. Dev, 1981, 2, 2, 115-11,8.
91. LE METAYER M. - Bilan ncuromotcur du jeune cnfant. Encycl. Med. Chir. Kinesitherap., voi. 1,
26028 B : ", 1989.
92. LE METAYER M. - Reeducation cerebro-motrice du jeune enfant, Ed. Masson, Paris, 1993.
93. LEROY A. - Mcthodc de Kabat, Encycl. Med. Chir. Kinesitherap., 1991, voi. 1, 26060 B"', 1991.
94. LEROY A.. P1ERRON G. - Kinesilherapie active, în Kinesilherapie. voi. 1, Ed. Flammarion, Paris,
1983.
95. LEROY D. - Readaptatian. 1960, 68. 3. 10.
96. LESUR J. - Manuel de gymnastique medicale, Masson, Paris, 1956.
97. L1NDEMANN K. - Lehrhuch der Krankengvmnastik. cd. G. Thicmc-Stuttgart. 1959.
98. M A R I N E S C U G. - Le tonus musculaire. Ed. Masson, Paris, 1937.
99. MATHIOWETZ V. şi colab. - Am. J. Occup Therap., 1985. 39, 388-391 şi 1986, 40, 174-199.
100. MARTIN B. - Le retour ă domicilc des pcrsonncs handicapees, Rev Readapt. fonc, prof. el soc,
1989. 12, 26.
101. MATTHEWS P. B. C. RUSHWORTH G. - Physiology (Londra), 1957, 135, 2, 245.
102. MAUPAS J. C. - Mcthodcs dc relaxation cn reeducation, Encycl. Med. Chir. Kinesitherap., voi. 2,
26137 A 1 ", 1991.
103. MIGLIETTA O. - Am. .1. Phys. Med.. 1962, 41, 4. 148.
104. MINAIRE R, CHERPIN J., FLORES J. L., WEBER D. - La classification des handicaps, Encvci
Med. Chir. Kinesitherap., voi. 1, 26006 A 1 ", 1991.
105. MINAIRE R, CHERPIN J. - Lcs Handicapees dans la Vie, în: Medicine et Reeducation (A. Grossiord,
J. P. Hcld), Ed. Flammarion, Paris, 1981.
106. MOBERG E. - Thc role of cutancous affcrcnts in position sensc. kincsthcsia and motor function of
thc hand, Brain. 1983, 106, 1-19.
10
107. MOLLON G. - Kincsithcrapic des scolioscs, Encycl. Med. Chir.-Ktnesitherap., voi. 3, 26300 A
şi 26305 A" 1 .
108. M O L N A R GABRIELA - Pediatr. Ann., 1979, 8, 10.
109. NIKITIN T. R., PR1BÎLOV N. K. - Controlul medical al educaţiei fizice (trad.), Ed. Medicală,
Bucureşti, 1955.
110. N O E L - D U C R E T F. - Lc Concept Bobath, Encycl. Med. Chir, Kinestiherap, voi. 1, 26060 B 1 ",
1991.
111. NUK.ADA W. - Arbeitsphysiol, 1955. 16, 74.
112. OGG H. L. - Am. J. Phys. Ther, 1963, 4 3 , 10. 717.
113. O'REILLY D. E. - Dev. Med. Child. Neurol, 1971, 5, 635.
114. OUSTLANT P. - Fabrication d ' u n apparcil dc verticalisation precoce pour l'cnfant I.M.C., Motr.
Cerebr. Readupt. Neurol. Dev., 1983. 4, 1-9.
115. ORLIC M. L. - L'education gestuelle, Ed. Soc. F r a n c , Paris, 1970.
116. PARDO B. - C D . / . , 1979, 80, 5.
117. PETAJAN J. H., WATTS N A N C Y - Am. J. Phys. Ther, 1962, 4 1 , 6, 240.
118. PHELPS W. M. - Am. J. Phys. Ther, 1938, 1, 111.
119. PHELPS W. M. - A syllabus of cerebral palsy treatment techniques, Columbia Univ. Press, New
York, 1953.
120. PHELPS W. M. - Cerebral Palsy, în: Nelson 's Textbook bf Pediatria, cd. a Vl-a, cd. W. B. Saundcrs
Co., Philadelphia.
121. PILLARD D., TAUSSIG E. - Apparcillagc chez lcs cnfants IOMC, Cahiers d'enseignement de la
SOFCOT 1989. 36, 103-109.
122. P1ERA J. B.. G R O S S I O R D A. - La marche, Encycl. Med Chir Kinestiherap., voi. 1, 26013 A"',
1991.
123. PIERQUIN L.. ANDRE J. M., FARCY P. - Ergolherapie, Ed. Masson, Paris, 1990.
124. POHL J. F„ KENNY E L E O N O R - The Kenny concept of infantile paralysis, Brucc Publ. Co., Saint-
Paul (Minn.), 1949.
125. POL LE COEUR M. - Readaptation. 1963, 104, 27.
126. POPESCU V. - Pediatria, 1977, 3, 193.
127. PORRAS M. - Cadre legal dc l'education spccialiscc cn Espagnc, Motr. Cerebr. Readapt. Neurol.
Dev., 1997, 18, 2, 60-68.
128. PR1ŞCU R., POPESCU V. - Encefalografia pediatrică, Edit. Medicală, Bucureşti, 1973.
129. RADU H. şi colab. - Dtsch. Z. Nervenheilk., 1968, 193, 118.
130. RADU H. - Patologia unităţii motorii, Edit. Medicală, Bucureşti. 1978.
131. RĂDULESCU AL., BACIU CL., R Â D U L E S C U ALICE - Orlopedia chirurgicală, Edit. Medicală,
Bucureşti, 1956.
132. RĂDULESCU AL., ROBĂNESCU N. - Artroplastia, Edit. Academici R.P.R., Bucureşti, 1957.
133. RASH PH., PIERSON W. R. - Am. J. Phys. Therap., 1964, 1, 10.
134. RATHK.E F. W., K N U P F E R H. - Das spastische gelăhmle Kind, Ed. G. Thicmc, Stuttgart, 1966.
135. ROBĂNESCU N., BRAUN EVA - Viaţa Med., 1964, 11, 14, 995.
136. R O B Ă N E S C U N. - Reeducarea neuro-motorie, cd. 1 şi II, Edit. Medicală, Bucureşti, 1968, 1992.
137. ROBĂNESCU N., BARDOS H. - Pediatria, 1972, 3. 243.
138. R O B Ă N E S C U N. - Le diagnostique precoce dans ihemipurese spastique, al Vl-lca Congres, Int.
Med. Fizică, Barcelona, 1972.
139. ROBĂNESCU N. - Viaţa Med., 1975, 22, 3, 14.
140. ROBĂNESCU N. - Readaptarea copilului handicapat fizic. Edil. Medicală, Bucureşti, 1976.
141. ROBĂNESCU N., PRIBOIANU LIGIA, B A R D O S H. - Ann. Med. Phys., 1975, 18, 1. 30.
142. ROBĂNESCU N„ ROBĂNESCU LIGIA - Viaţa Med., 1979, 6. 245.
143. ROBĂNESCU N. - Pediatria, 1979, 28, 2, 171.
144. ROBĂNESCU N. - Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile. Edit. Medicală,
Bucureşti, 1983.
145. ROBĂNESCU N., ROBĂNESCU LIGIA - Pediatria, 1983, 2, 171.
146. ROBĂNESCU N. - Pediatria, 1983, 3, 231.
147 ROY F. - C.D.l. 1973, 2 (cd. engleză), 39.
Bibliografie 291
148. RUCH TH., FULTON J. - Medical physiology and biophysics, Ed. W. B. Saundcrs, Philadelphia,
1960.
149. RUSU O., IORGULESCU MARIANA, DECIU LILIANA. TĂNASE M., LUCA M. - Pediatria,
1973, 3, 207.
150. SCHALTENBRAND G. - Dlsch, Z. Nervenhailk., 1925, 87, 23.
151. S C H A L T E N B R A N D G. - Arch. Neurol. Psychiatr., 1927, 720 (Chicago).
152. S C H A R L L MARTHA - Orthopudische Krankengymnastik, Ed. G. Thicmc, Stuttgart, 1961.
153. S H E R R I N G T O N C. S. -- The inlegrutive uction ofthe nervous systcm, Cambridgc Univ. Press, 1947.
154. S O L D A N O A., C H E R O N V. - J. d'ergotherapie. 1990, 12, 2, 14-56.
155. S O L O M I A C J. - Motr. Cerebr. Readapt. Neurol. Dev., 1997, 18, 12, 67-69.
156. S O R R E N T I N O G. - Le Deformitu Infantili, Torino, 1932.
157. SPOCK B., LERR1GO O. M A R I O N - Caring for your disabled child, Collicr Books, New York,
1965.
158. STAGNARĂ P. - Les deformations du rachis. Ed. Masson, Paris, 1985.
159. STAMATOIU I., ASGIAN B., VAS1LESCU C. - Electromiografie clinică, Edit. Medicală, Bucureşti,
1981.
160. S T E I N D L E R A. Kinesiology ofthe human hody. Ed. Ch. Thomas, Springficld (111), 1955.
161. STRASSER H. - Lehrbuch der MVSKEI und Gelenhnechanik. Ed. Springcr, Berlin, 1971.
162. S T U P P L E R A. - Physiological andpathophysiological axpects of skeletal inuscle stone, în Spasticity,
W. Birkmayer (red.), Ed. Hans Hubcr, Vicna, 1971.
163. S Z E N T - G Y O R G Y I A. - Chemistry of muscular contraction, Press Inc. Publ. New York, 1951.
164. SWINYARD A. CH., M A G O R A A. - Arch. Phys. Med., 1962, 43, 1, 36.
165. TARDIEU G. - C.D.L, 1973, 1 (cd. engleză), 5.
166. TARDIEU G. - C.D.L, 1973, 2 (cd. engleză), 7.
167. TARDIEU G. - Lc dossicr cliniquc de 1T.M.C, C.D.L, 1979, 39, cd. I, II.
168. TARDIEU G. şi colab. - Arch. Fr. Pediatr., 1964, 1, 5.
169. TARDIEU G„ TARDIEU C, HARIGA J„ C A G N A R D L. - Dev. Child. Neurol.. 1968, 10, 5, 555.
170. TARDIEU C, TARDIEU G., C A G N A R D L., TABARY C. - Rev. Prad., 1969, 19, 10, 1, 35.
171. TARDIEU G., TARDIEU C, HARIGA J. - Rev. Neurol, 1971, 125, 1, 63.
172. T E O D O R E S C U EXARCU I. - Fiziologia şi fiziopatologia sistemului nervos, Edit. Medicală,
Bucureşti, 1978.
173. T H E V E N I N - L E M O I N E E., SEGUY E. - Aidcs ă la marche, Encycl. Med. Chir.-Kinesitherap.. voi.
2, 26170 B 1 ", 1991.
174. THYEFFRY S„ Z U C M A N ELISABETA - Rev. Pract., 1969. 19. 10, 1, 507.
175. T I S S E Y R E D. - Ann. Med. Phys., 1969, 12, 2, 101.
176. T R O M B Y CATHERINE - Occupalional Therapy for Physical Dysfunclion. Ed. Williams & Wilkins,
Baltimorc, Ed. a III-a, 1989.
177. T R U S C E L L I D. - C.D.L. 1979, 78, 2 1 .
178. VAILLANCOURT M. - L'crgonomic au service des pcrsonncs handicapees, Motr. Cerebr. Readapt.
Neurol. Dev., 1992, 13, 133-138.
179. VASSELA F. - Die Neurologische Untersuchung des Săuglings und Kleinkindes, Ed. Kargcr, Basci,
1968.
180. V O I C U L E S C U V. - Bazele fiziologice ale recuperării după leziuni ale sistemului nervos central,
Simpozion, Bucureşti. 1980.
181. VOJTA V. - Kmderheilk., 1968, 104, 319.
182. VOJTA V. - Ortopădie, 1969, 107, 1.
183. VIDAI J„ P E R D R I O L L F R., MARNAY TH., BOITARD J.. B O U S Q U E T P. Traitement orthopedique
des scolioses ideopathiqites par Ia methode Maguelone, Ed. Masson, Paris, 1989.
184. WALSH F. M. R. On ihe contribution ofclinica! study lo the physiology ofthe cerebral cortex,
Ed. Livingstonc, Edinburgh, 1946.
185. ZATEPIN T. - Ortopedia infantilă ( t r a d ) , Edit. Medicală, Bucureşti, 1952.
186. Z U C M A N ELISABETA, ZUCMAN I. - Readaptation, 1963. 104. 11, 43.
187. Z U C M A N ELISABETA - Motr. Cerebr. Readapt., Neurol. Dev, 1982, 3, 1, 38.
188. * * * - Ctassification internaţionale des Handicaps, G T N E R H I - I N S E R M - O M S , 1988.
189. * * * - Dicţionar medicul, Edit. Medicală. Bucureşti. 1970.
190. * * * - L E G E A nr. 53 - Protecţia specială a persoanelor handicapate. Monitorul Oficial, 119,

4.06.1992.
191. * * * - LEGEA nr. 57, Monitorul Oficial, 119, 4.06.1992.
192. * * * - Evaluare asupra aplicării Legii 53/1992 - ASCHF-R
193. * * * - Ghid informativ privind Protecţia Copilului in România, A S C H F - R , cu sprijin UN1CEF,
1996.
194. * * * - Situaţia copilului cu handicap în cadrul familiilor membre ASCHF - A.S.C.H.F.-R.
195. * * * - Comite d'experts de la Readaptation - I-erc Rapport - O.M.S.. 1958.
196. * * * - Journe d'etude sur la methode Peto - Motr Cerebr. Readapt. Neurol. Dev., 1981, 2, 2, 92.
197. * * * - Tidy's massage and remediul exercises, cd. J. Wright, Bristol, 1961.
ADDENDA
198. CAPLAN FR. - The First Twelve Months of Life, Bantam Books Inc.. 1978. New York.
199. G A G N A I R E P„ BURBEAU R, D A U S S A N G E J., M O N G O U R P„ M E N S I R E A.. LAGUENY A. -
Utilisation dc la toxine botuliniquc dans lc traitement du pied spastiquc chez l'cnfant I.M.C.,
Motr. Cerebr. Readapt., Neurol. Dev.. 1997, 18, 4. 125.
200. G A N E A V. - Tratamentul precoce al hemiplegiei la adult.
2 0 1 . LEVITT SOPHIE - Treatment of Cerebral Palsy and Motor Delay, Blackwell Scientific Publ, Sec.
Ed., 1988.
202. N O R D I N MARGARETA, FRANK.EL V. H. - Basic Biomechanics of the Musculosketetal System.
cd. a Il-a, Lea & Fcbigcr, Philadelphia, Londra, 1989.
203. S B E N G H E T. - Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Edit. Medicală,
Bucureşti, 1981.
204. S B E N G H E T. - Kinetologie profilactică, terapeutică si de recuperare, Edit. Medicală, Bucureşti,
1987.
205. SBENGHE T. - Prevenirea suferinţelor musculoarticulare, Edit. Medicală, Bucureşti, 1991.
206 SBENGHE T. - Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Edit. Medicală, Bucureşti, 1996.
C Â T E V A DIN R E V I S T E L E M E D I C A L E A B R E V I A T E
Am. J. Occup. Therap. - Thc American Journal of Occupational Thcrapy

Am. J. Phys. Therap. - Thc American Journal of Physical Thcrapy
Ann. Med. Phys. - Lcs Annales dc Mcdicinc Physiquc (Paris)
Arch. Phys. Med. - Thc Archivcs of Physical Mcdicinc
Clin. Dev. Med. - Clinical Dcvclopmcntal Mcdicinc
C.D.L - Cahicr du Ccrclc dc Documentation ct d'Information pour la
reeducation des infirmes motcurs ecrebraux (Paris)
Dev. Med. Chil. Neurol. - Dcvclopmcntal Mcdicinc and Child Neurologic
Motr. Cerebr. Readapt. Neurol. Dev. - Motricitc Cerebrale. Readaptation. Neurologic du dcvcloppcment
(Masson)
Proc. Roy. Soc. Med. - Thc Procccdings of thc Royal Socicty of Mcdicinc.

N Robanescu in Colaborare Cu Neuro Motor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

N Robanescu in Colaborare Cu Neuro Motor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

N.

V. MARCU, MĂRIA MERTOIU,

ASCHFR = Asociaţia de Sprijin a C o p i i l o r H a n d i c a p a ţ i Fizic R o m â n i a

Cap. I - FUNCŢIA NERVOASĂ 13

Cap. I - EXAMINAREA NEUROLOGICĂ 71

Cap. 1 - DESPRE HANDICAP

Cap. I - GIMNASTICA MEDICALĂ

Anexa I - MUŞCHII MAI IMPORTANŢI Al CORPULUI O M E N E S C 277

F o r m a cea m a i s i m p l ă d e m i ş c a r e este m i ş c a r e a reflexă. E a e s t e t o t o d a t ă actul

Secenov M. I. - Fiziologhia nervnonoi sistemî - p. 22-1886.

Fig. 2 - Relaţia dintre luxurile musculare şi corpusculii Golgi faţă de fibrele

Căile de transmisie . Senzaţiile culese de proprioceptori sunt transmise spre

refractară, c a r e face c a e l s ă n u p o a t ă r ă s p u n d e l a cel d e a l d o i l e a i m p u l s . A r e l o c

o sursă periferică sau centrală p o a t e p r i m i simultan impulsuri facilitatoare de la n e u r o n i i

ortostatism, t r a n s m i t c o n t i n u u n e u r o n i l o r m o t o r i . impulsuri excitatorii. Aceste impulsii

Circuitul Renshaw este constituit dintr-o ansă recurentă (feedback) dc inhibiţie. în m o m e *

Fig. 5 - Diagramei simplificată a posibilităţilor de modificare a inervaţiei tonice la nivel medular.

fusorială s t a t i c ă ) . D e t e r m i n a r e a a c e s t o r s i s t e m e este, b i n e î n ţ e l e s , dificilă şi nu atât de

CONTROLUL CENTRILOR NERVOŞI SUPERIORI

ROLUL CENTRILOR RETICULARI.

Reacţiile statice segmentare se traduc prin:

Magnus R. - Kdrpersiellung, Edit. Springcr - Berlin. 1924. ^

Fig. 7 - Reprezentarea schematică a acţiunii reflexului tonic cervical simetric,

Fig. 8 - Reflex tonic cervical asimetric. Rotarea capului facilitează

R. Magnus - Ibid, Op. citat.

mişcări mai libere, mai puţin

B. Reflexele tonice labi­

b) Reflexe de ridicare a corpului cu acţiune asupra capului. S u n t reflexe ale

FUNCŢIA MOTORIE A CEREBELULUI

FUNCŢIA MOTORIE A SCOARŢEI CEREBRALE

î n c ă d i n s e c o l u l al X V I I - l e a s-a stabilit faptul i n c o n t e s t a b i l că e n c e f a l u l e s t e

Krcindlcr A., Voiculescu V. - Anatomo-fiziologia clinica a sistemului nervos central, Edit.

E x p e r i e n ţ e l e lui C. şi O. Vogt pe Macacus au d u s la c o n c l u z i a că c i r c u m v o -

RELAŢIILE DINTRE SCOARŢĂ

Pavlov 1. P. Fiziologhia vişei nervnoi deialelnosti, 1930, 32, 3.

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR FIZIOLOGIEI SISTEMULUI

C u n o a ş t e r e a a n a t o m i e i şi fiziologiei s i s t e m u l u i n e r v o s reprezintă astăzi un lucru

• Truscelli D. Cahicrs du C E N T R E dc D O C U M E N T A T I O N ct d ' I N F O R M A T I O N sur la

Rezultatul întregii activităţi n e r v o a s e , pe care am descris-o în capitolul p r e c e d e n t ,

' Schaltcnbrand G. - Dtsch.Z.Nervenheilk., 87. 23, 1925.

d e m o n s t r a t că A T P p r o v o a c ă o modificare a calităţilor m e c a n i c e ale fibrelor de miozină,

M i o f i b r i l e l e au fost o b s e r v a t e de K o l l i k e r şi Briicke î n c ă din 1888. Ei au arătat

pe e t a p e , a diferitelor unităţi m o t o r i i ale sale. I m p u l s u r i l e a p a r la p e r i o a d e diferite, cu

Forţa externă Ritmul

Scurtare (izotonic) Acceleraţie Mai mică Pozitivt Creşte

a arhitecturii interne trebuie să determine, tot matematic, o anumită formă

E x t r e m i t ă ţ i l e o s o a s e ale a r t i c u l a ţ i i l o r sunt m o d e l a t e d u p ă m i ş c ă r i l e articulaţiei

Cartilajul articular - d i a r t r o d i a l sau de î n c r u s t a r e -, care î m b r a c ă e x t r e m i t ă ţ i l e

p l a n u l sagital a l c o r p u l u i . Astfel, d e s f a c e r e a d e g e t e l o r d e v i n e a b d u c ţ i e , iar a p r o p i e r e a

A c e s t s t a d i u este c a r a c t e r i z a t p r i n p r o d u c e r e a u n o r m i ş c ă r i fără s c o p şi fără un

de p a r t e a care îl î n c l i n ă m , d e c i cel c a r e va s u p o r t a p a r t e din g r e u t a t e a c o r p u l u i său,

d) Reflexul Moro. A c e a s t a este o r e a c ţ i e c a r a c t e r i s t i c ă a n o u - n ă s c u t u l u i , p r o v o ­

a u t o r i l o r se o p r e s c la 3-4 luni, d u p ă B o b a t h el ar p e r s i s t a p â n ă la 6 luni, r e c u n o s c â n d

o b i e c t e m a i m a r i , î n m o d g r o s o l a n , c u p r i z ă totală. L a trei luni p o a t e să-şi î n t i n d ă

Fig. 21 - Postura „păpuşii".

g ă s e ş t e în s t a r e de v e g h e , de a t e n ţ i e , n i c i trei sferturi din acest scurt t i m p . în rest,

o b i e c t e m a i m a r i , î n m o d g r o s o l a n , c u p r i z ă t o t a l ă . L a trei luni p o a t e să-şi î n t i n d ă

Fig. 21 Postura „păpuşii".

g ă s e ş t e în s t a r e de v e g h e , de a t e n ţ i e , nici trei sferturi din acest scurt t i m p . în rest,

produce extensia m e m b r e l o r inferioare. Dacă din această poziţie se apasă pe cap în

La 6 luni copilul se ridică în ş e z â n d din d e c u b i t u s d o r s a l . Ş a d e fără sprijin,

Fig. 23 - Stadii de dezvoltare din postură pronată (pe burtă)

Fig. 24 - Stagii de dezvoltare din postură supinală:

B. Reflexele tonice labi

d) Reflexul Moro. A c e a s t a este o r e a c ţ i e c a r a c t e r i s t i c ă a n o u - n ă s c u t u l u i , p r o v o