1.

Prepararea unui material ceramic

 Scop: Introducere în procesul de sinteză a materialelor ceramice.
 Metodologie:
1. Amestecarea prafului ceramic cu un liant și apă.
2. Modelarea amestecului obținut.
3. Uscarea și arderea în cuptor.
4. Măsurarea proprietăților fizice și mecanice ale materialului ceramic
obținut.
2. Analiza microstructurii ceramicei
 Scop: Identificarea fazei și a structurii grain-urilor în diferite tipuri de
ceramică.
 Metodologie:
1. Pregătirea eșantionului pentru microscopie electronică.
2. Observarea microstructurii cu ajutorul microscopului electronic.
3. Analizarea și discutarea rezultatelor.
3. Determinarea proprietăților mecanice ale materialelor ceramice
 Scop: Măsurarea rezistenței la încovoiere și a rezistenței la compresiune.
 Metodologie:
1. Pregătirea probelor.
2. Utilizarea unei prese pentru măsurarea rezistenței la compresiune.
3. Utilizarea unei mașini de încercări pentru determinarea rezistenței la
încovoiere.
4. Testarea comportamentului materialelor ceramice în medii agresive
 Scop: Evaluarea rezistenței chimice a materialelor ceramice.
 Metodologie:
1. Imersia probelor de ceramică în diferite soluții chimice.
2. Monitorizarea schimbărilor de greutate sau a degradării suprafeței.
3. Discutarea rezultatelor în funcție de compoziția materialului
ceramic.
5. Studiul conductivității termice a ceramicei
 Scop: Evaluarea capacității unei ceramici de a conduce căldura.
 Metodologie:
1. Aplicarea unei surse de căldură pe o parte a probei.
2. Măsurarea temperaturii pe ambele părți ale probei.
3. Determinarea coeficientului de conductivitate termică.
6. Analiza difracției de raze X pentru materiale ceramice
 Scop: Identificarea fazei și determinarea structurii cristaline a ceramicei.
 Metodologie:
1. Pregătirea eșantionului și plasarea acestuia în aparatul de difracție.
 2. Obținerea spectrelor de difracție și interpretarea lor.
7. Prepararea și caracterizarea compozitelor ceramice
 Scop: Studierea proprietăților unor materiale obținute prin combinarea
ceramicii cu alte materiale (de exemplu, polimeri).
 Metodologie:
1. Prepararea compozitului.
2. Testarea proprietăților mecanice, termice și electrice ale
compozitului.

1. Materiale și echipamente necesare:

 Praf ceramic (de exemplu, oxid de aluminiu, zirconiu, etc.)

 Un liant (de exemplu, polivinil alcool, metilceluloză, etc.)
 Apă
 Balanță de precizie
 Boluri sau vase de amestec
 Spatel sau lingură pentru amestecare
 Matrițe sau forme pentru modelare

2. Procedura:

a. Pregătirea amestecului

1. Determinarea proporțiilor: În funcție de tipul de ceramică și de aplicarea dorită,

veți avea nevoie de proporții specifice de praf ceramic, liant și apă. Consultați
literatura de specialitate sau instrucțiunile furnizorului pentru a determina
proporțiile adecvate.
 2. Cântărirea ingredientelor: Folosind balanța, cântăriți cantitatea exactă de praf
ceramic necesară. Cântăriți separat liantul și apă.
3. Amestecarea prafului ceramic cu liantul: Adăugați liantul peste praful ceramic
într-un bol sau vas de amestec. Amestecați bine pentru a asigura o distribuție
uniformă a liantului în praf.
4. Adăugarea apei: Încet, începeți să adăugați apa, amestecând în mod constant.
Continuați să adăugați apă și să amestecați până când obțineți o pastă omogenă.
Consistența finală ar trebui să fie similară cu cea a argilei, permitând modelarea
fără a se dezintegra.

b. Modelarea amestecului

1. Pregătirea matrițelor sau formelor: Dacă folosiți matrițe pentru a modela

amestecul, asigurați-vă că sunt curate și uscate. Dacă este necesar, puteți lubrifia
interiorul matriței cu un agent de eliberare pentru a preveni lipirea amestecului.
2. Modelarea: Transferați amestecul de ceramică în matriță sau formă, apăsând
ferm pentru a elimina bulele de aer și pentru a asigura o umplere uniformă. Dacă
modelați manual, folosiți mâinile sau instrumente specifice pentru a da forma
dorită.
3. Uscarea: Lăsați modelul să se usuce la aer pentru o perioadă predefinită de timp
(poate fi de la câteva ore la câteva zile, în funcție de mărime și condiții de mediu).
Uscarea poate fi accelerată și în cuptoare speciale la temperaturi joase.
4. Demodelarea: După ce amestecul s-a uscat complet, îndepărtați-l cu grijă din
matriță sau formă.

3. Considerații suplimentare:

 Consistența amestecului: Dacă amestecul este prea lichid, adăugați mai mult
praf ceramic. Dacă este prea gros, adăugați mai multă apă sau liant, în funcție de
necesități.
 Bulele de aer: Acestea pot provoca defecte în materialul ceramic finit. Asigurați-
vă că amestecul este bine compactat și fără bule de aer atunci când îl modelați.

După ce amestecul a fost modelat și uscat, este adesea supus unui proces de ardere la
temperaturi înalte pentru a produce materialul ceramic finalizat.