Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea Ştiinţe Reale Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe fizice şi inginereşti

STUDIUL ȘI TEHNOLOGIA MATERIALELOR

Lucrare de laborator nr. 1
Cercetarea procesului de cristalizare din soluția de sare și a procesului de
cristalizare a parafinei lichide

A efectuat: studentul grupei TP11Z

Tirnovetchi Cristina
A verificat: conf. univ. Besliu Vitalie

Bălţi, 2021
Scopul lucrării: studierea, realizarea şi analiza procesului de cristalizare a soluţiei de sare şi a
procesului de cristalizare a parafinei lichide.

Obiectivele lucrării:

 de a studia construcţia şi principiul de funcţionare a microscopului biologic cu

prezentarea şi descrierea schemei optice a microscopului biologic;
 de a observa la microscop procesul de cristalizare a soluţiei de sare;
 de a determina etapele procesului de cristalizare a soluţiei de sare;
 de a studia structura secţionată a unui lingou real realizat prin metoda de turnare;
 de a cerceta şi observa procesul de solidificare a parafinei lichide.

Teoria lucrării:
Cristalizarea este procesul în cadrul căruia o substanță lichidă se transformă în niste
stucturi cristaline. Viteza de cristalizare depinde de temperatura mediului, concentrația
substanței, densitatea substanței și alți factori.
Cristalul este un solid poliedric, care apare în urma dispunerii ordonate a particulelor din
care este compus (atomi, molecule sau ioni) în nodurile unei rețele spațiale bine definite și
specifice pentru fiecare substanță în parte.
Legea lui Gibbs pentru cristalizare:
F+ L=C+1 unde:
F- numărul fazelor din sistem
L – variația sistemului (numărul gradelor de libertate, adica factorii care pot fi modificați
arbitrat, fără a schimba starea sistemului)
C – numărul componentelor independente din sistem
Factorii care influențează creșterea cristalelor sunt:
a. Valoarea suprasaturației
b. Temperatura soluției
c. Agitația
d. Prezența impurităților solubile
Lingoul este un bloc de metal, aliaj, sare, care este obținut prin turnare în lingotieră, ce
urmează să fie prelucrat ulterior. Lingoul se obține prin turnare într-o formă metalică, ce este
numită lingotieră. Cristalizarea unui lingou este un proces mult mai complicat, deoarece
cantitatea mare de lichid degajează cantitate mare de căldură latentă de solidificare, îndepărtarea
căreia depinde de conductibilitatea termică a lichidului, dar și de forma lingotierei. Răcirea
lingolui este însoțită de mișcare de volum.
Forma grăunților este următoarea:
 a. Crustă de turnare
b. Cristale columnare
c. Cristale echiaxiale
Teoretic, cristalul crește într-o singură direcție, iar frontul de cristalizare progresează de
jos în sus și rămâne permanent orizontal. Însă, în realitate, când lichidul este înconjurat de
topitură, cristalizarea are loc în toate direcțiile. În centrul lingoului se formează cristale
echiaxiale, deoarece pierderea de căldură este aceeași în toate direcțiile, având loc o cristalizare
nederijată fără subrăcire și, de aceea, rezultă cristale echiaxiale.
Cauzele defectelor stucturale sunt:
a. Mișcarea metalului lichid
b. Aplicarea presiunii exterioare în timpul solidificării
Cercetarea procesului de cristalizare poate fi realizat prin microscopul biologic.
Viteza de solidificare poate fi dirijată prin mai multe căi, spre exemplu: materialul, din
care este executată forma este realizat din metal, ce are viteza de răcire înaltă, sau prin
introducerea unor răcitori artificiali.
Metodica efectuării lucrării de laborator:
Experimentul nr. 1
a) Reguli de securitate:
1. Folosirea unei bucăți de sticlă bine șlefuite.
2. Verificarea izolației cablului lămpii înainte de folosire.
3. Timpul de lucru la microscop va fi limitat (10-15 minute).
b) Materiale și utilaje necesare: microscop, sticluțe, soluții de sare, lampă (sursă de lumină).
c) Mersul lucrării:
1. Studiați construcția și principiul de funcționare a microscopului biologic.
2. Desenați și descrieți schema optică a microscopului.
3. Observați la microscop procesul de cristalizare a unei picături de soluție sărată.
4. Descrieți procesul de cristalizare a soluției.
5. Desenați sau fotografiați pe etape schema procesului de cristalizare a picăturii și comentați
acest proces.
Pregătirea soluției de sare:
În scopul obținerii unei soluții suprasaturate de NaCl aceasta va fi dizolvată în apă la temperatura
de 70-80 grade Celsius. Pentru efectuarea lucrării, se va folosi soluția fierbinte.
 Fig. 1 Pregătirea soluției de sare

Fig.2 Soluția de sare Fig.3 Evaporarea apei Fig.4 Cristalizare la mijloc

Pregătirea și observarea procesului de cristalizare din soluția de sare la microscopul biologic

1. În partea superioară a tubului microscopușui de instalat ocularul, iar în cea inferioară –
obiectivul. Mărirea sumară a microscopului nu va depăși 100x.
2. Oglinda microscopului va fi orientată spre sursa de lumină.
3. Rotind oglinda, privind simultan în ocular, de ajustat trecerea normală a razelor de lumină prin
obiectul cercetat.

4. Pe plăcuța de sticlă cu pipeta se va depune o picătură de soluție de sare în stare fierbinte și se

va amplasa pe măsuță.
5. Ridicând tubul cu ajutorul vizelor macrometrice, se va focusa brut microscopul.
6. Focusarea fină a microscopului se va executa prin rotirea vizelor micrometrice.
7. De observat și de desenat sau de fotografiat în diferite perioade de timp procesul de
cristalizare.
Rezultatele obținute:

Fig. 5. Cristalizare (la periferii) Fig. 6. Cristalizare (etapa I)

Fig. 7. Cristalizare (etapa II) Fig. 8. Cristalizare (etapa III)

Fig. 9.
Cristalizare (etapa IV) Fig. 10 Cristalizare (etapa V)
Urmărind etapele cristalizării, observăm faptul că, odată cu trecerea timpului, mici cristale se
unesc și formează unele mari, care atrag și alte cristale. Astfel, se obțin formațiuni de cristale
mari.

Fig.11 Microscop

Concluzii:
În urma efectuării acestui experiment, am înțeles că în procesul cristalizării, cristalele se
mișcă și cresc. Cu cît mai la centru, cu atât cristalele sunt mai puține. Acest lucru se datorează
faptului că în mijloc nu sunt centre de cristalizare. Aceste centre apar anume la periferii. Centrul
lingoului se răcește cel mai greu și este timp pentru formarea cirstalelor mari.
La periferii, sunt mai multe cristale. Viteza de cristalizare depinde de temperatura
camerei, curenții de aer și concentrația soluției.

Metodica efectuării lucrării de laborator:

Experimentul nr. 2
Reguli de securitate: verificarea izolației cablului plitei înainte de a o conecta; lucrul atent
cu plita și ustensilele ce se încălzesc pe ea, în scopul evitării rănilor cauzate de temperatură.
Pentru schimbarea vitezei de răcire, sunt utilizate plăci izolatoare, realizate din lemn,
textolit și oțel.
1. În lingotieră, se toarnă parafina lichidă și se studiază procesul de cristalizare,
determinând pentru anumite perioade de timp grosima stratului solidificat. Primele 4-5 măsurări
până la solidificare se realizează peste 5 minute. Datele obținute se introduc în tabelul 1.
 Tabelul 1. Rezultatele măsurărilor stratului solidificat

Timpul, min 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Creuzet Al, mm 2,0 3,5 4,5 5,5 7,0 7,5 8,0 8,5 8,5 8,5
Creuzet lemn, mm 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 4,5 5,3 5,5 5,5
2. După relația S=m √ t de calculat coeficientul vitezei de cristalizare pentru fiecare grosime a
strasului.
3. Prezentați dependența grosimii stratului de cristalizare de timpul de solidificare în coordonate
S=f(τ).
4. Calculați coeficientul mediu al vitezei de cristalizare după relația:

mmed =
∑ S 5. Determinați diametrul mediu d și timpul total de cristalizare τtot după relația:
med
∑ √τ
d med
=mmed √ τ totunde: dmed este diametrul mediu (lățimea lingoului), mm
2
6. Determinați influența vitezei de răcire asupra adâncimii retasurii și calculați mărimea
maselotei:
%proba=hhet ×100 % /hlinunde: hhet – înălțimea retasurii, hlin – înălțimea lingoului

Calcule:
S 2 1/ 2
m= m Al = =1,41 mm /min
√t √2
3,5
m Al = =1,75mm /min1/ 2
√4
4,5
m Al = =1,83mm / min1/ 2
√6
5,5
m Al = =1,94mm /min1/ 2
√8
7 7,5 8
m Al = =2,21mm /min1/ 2m Al= =2,16 mm /min1/ 2m Al= =¿2,13mm /min1/ 2
√10 √12 √14
1 8,5
8,5 2m = =2,003 mm/ min
1 /2
¿ 8,5
m Al = =1,90 mm/min1 /2
Al
√18
m Al= =2,12 mm/min ¿ √20
√16
 √2
1 1/ 2
mlemn = =0,5 mm/min
√4
1,5 1 /2
mlemn = =0,61 mm/min
√6
2 1 /2
mlemn= =0,707 mm/min
m med Al =
∑ S( Al ) = 63,5 =1,99 mm /min1/ 2 √8
3
∑ √ τ 31,77 mlemn= =0,94 mm/min
1 /2

√10
4 1/ 2
mlemn= =1,15 mm /min
√12
4,5 1/ 2
mlemn= =1,202 mm/min
√14
5,3
mlemn= =1,32mm /min1/ 2
√16
5,5 1/ 2
mlemn= =1,29 mm /min
√18
5,5
mlemn= =1,22mm /min1/ 2
√20

∑ S( lemn) = 32,8 =1,03 mm/min1 /2 d med =m τ

med √ tot
m med Al =
∑ √τ 31,77 2
d med ( Al) 1,99∗10,48
=1,99∗10,48 șid med = =10,42 mm
2 2
d med (lemn) 1,03∗10,48
=1,03∗10,48 și d med = =5,39
2 2
Fig. 12. Graficul dependenței grosimii stratului de timp

Fig. 13. Creuzet din aluminiu și din lemn Fig.

14.

Șublerul

Reguli de securitate:

-In timpul efectuarii lucrarii trebuie sa luam seama la substanțele/soluțiile cu care se lucrează;
- sa folosim proporții mici pentru observare în scopul evitării surplusului de substanță/soluție;

- sa utilizam cu precauție sursa de căldură (aragazul electric).

Concluzii:

În această lucrare, am verificat în cât timp are loc cristalizarea parafinei în diferite
creuzete: de lemn și de aluminiu. În acest sens, am observat că în creuzet de oțel, parafina
cristalizează mai ușor decât în creuzetul de aluminiu. Lemnul are proprietatea de a menține
căldura (este izolator termic). Solidificarea s-a început de la margini, în creuzeta de aluminiu la
mijloc s-a format o gaură mai adâncă, iar în creuzeta de lemn s-a format două găuri nu la fel de
adânci, una în partea dreaptă și una spre stânga.

Astfel, am studiat cum influențează condițiile de răcire asupra defectelor structurii lingoului prin
metoda modelării. Pereții de sticlă au permis cercetarea mai detailată a procesului de cristalizare
și a permis să facem deosebire dintre vitezele de cristalizare care a avut loc în cele două vase. La
turnarea parafinei în creuzete, acestea aveau o culoare cafeniu deschisă, iar la începerea
solidificării culoarea a început să se întunice, cafeniu închis.