Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți

Lucrare de laborator la disciplina: Studiul materialelor

Cu genericul: Cercetarea procesului de cristalizare din
soluția de sare cu ajutorul microscopului biologic

Elaborat: Ghevco Anastasia

studenta grupei IM11Z

Verificat: conf. univ., dr. Beșliu Vitalie.

Balti 2019
 Scopul lucrării: studierea şi analiza procesului de cristalizare a soluţiei de sare şi
procesului de cristalizare a parafinei lichide.
Obiectivele lucrării:
- de a studia construcţia şi principiul de funcţionare a microscopului biologic;
- de a prezenta şi descrie schema optica a microscopului biologic;
- de a observa la microscop procesul de cristalizare a soluţiei de sare;
- de a descrie procesul de cristalizare a soluţiei de sare;
- de a elucida direcţia de creştere a dendritelor;
- de a studia structura secţionată a unui lingou;
- de a cerceta solidificarea parafinei lichide.

Aparate, materiale şi instrumente

Pentru executarea lucrării sunt necesare următoarele aparate, materiale şi instrumente:
microscopul biologic; săruri Pb(NO3)2, K2Cr2O7; NH4Cl, NaCl; parafină; eprubete; lampă de
spirt; pipetă; compas şi riglă sau cameră digitală.

Teoria
Cristalizarea cuprinde două etape importante formarea germenilor de cristalizare
(germinarea) - creşterea germenilor de cristalizare. Germinarea are loc când o cantitate mic are
loc când o cantitate mică de solid se formeaz solid se formează din lichid. Creșterea solidului
are loc pe măsură ce atomii din lichid se atașează la microvolumul de solid format prin
germinare, până câd i n nu mai ramâne lichid. Cristalizarea poate să fie: ƒ primară, ƒ secundară.
Cristalizarea primară sau solidificarea este formarea din stare lichidă prin germinare a unei
structuri noi, solide. Cristalizarea secundară sau recristalizarea se formează în stare solidă, dintr-
un material deja solidificat, printr-o transformare în stare solidă, ca de exemplu în timpul
încălzirii unui material ecruisat sau a deformărilor plastice la cald.
Creşterea germenilor de cristalizare Pe suprafaţa germenelui tridimensional format în
lichid se vor depune noi atomi, proveniţi tot din lichid. Depunerea unui singur atom pe
germenele tridimensional determină mărirea suprafeţei dar se măreşte și energia liberă a
stemului. Aceasta înseamnă că acest atom nu va rămâne pe suprafaţa germenelui, ci se va
dizolva din nou în lichid. Se vor putea depune în consecinţă numai grupări de atomi de anumite
dimensiuni critice, care prin depunere vor duce la scăderea energiei libere a sistemului. Astfel
procesul de creştere se produce în salturi, se formează germeni bidimensionali, care apoi se
depun pe germenii tridimensionali. Teoria cristaliz cristalizării r topiturilor metalice, propusă de
Tammann, c consideră că cinetica fenomenului de solidificare poate fi caracterizată cantitativ
prin doi parametri: viteza de formare formare a germenilor germenilor Vf , viteza de creştere a
acestora Vcr
Trecerea materialelor cristaline din starea topita in starea solida se numeste cristalizare.

Daca la metalele pure, constituite dintr-un singur element chimic, cristalizarea are loc la o
temperatura constanta, in coordonate temperatura-timp inregistrandu-se asa-numitui palier de
cristalizare, la materialele cristaline rezultate prin combinarea mai multor elemente chimice
(aliaje metalice sau compusi chimici nemetalici) procesul se desfasoara intr-un interval de
temperaturi.

In momentul in care temperatura unui material este scazuta sub punctul sau de topire,
incepe procesul de solidificare a sa, deoarece energia interna a materiei solide va fi mai mica
decat energia interna a lichidului. Intr-o prima faza, in lichid se formeaza germeni de cristalizare
prin asocierea intr-o structura ordonata a unui numar oarecare de atomi. Trecerea spre starea de
ordine indepartata a atomilor este insotita de degajarea caldurii latente de cristalizare de catre
atomi. Daca germenii au o dimensiune suficient de mare (daca raza lor depaseste valoarea razei
critice de cristalizare) atunci ei vor incepe sa se dezvolte, prin alipirea tot mai multor atomi la
structura solida. Se formeaza astfel cristale ale materialului respectiv, care cresc pana in
momentul in care intalnesc alte cristale si pana cand intreaga cantitate de lichid a fost consumata
si transformata in materie solida. In cazul metalelor, aceste cristale, care, avand in vedere
distributia aleatoare a germenilor de cristalizare in spatiu, au marimi diferite si forme neregulate,
se numesc graunti cristalini sau cristalite. Materialele care cristalizeaza in acest mod sunt deci de
natura policristalina.
Fazele parcurse de un material in cursul cristalizarii sale sunt prezentate in figura 1.11.

Turnarea materialelor metalice sub forma de lingouri reprezinta una dintre etapele cele mai
importante care preced operatiile de prelucrare a materialului in vederea obtinerii de
semifabricate sau, uneori, de piese finite. De aceea, structura si proprietatile obtinute la turnare
sunt esentiale pentru structura si proprietatile pieselor metalice finite. Forma de turnare poarta
numele de lingotiera. Peretii ei sunt usor inclinati fata de verticala, pentru a usura extragerea
lingoului dupa solidificare.Cristalizarea materialului metalic in lingotiera se produce pe zone,
incepand de la peretii lingotierei, care in momentul turnarii metalului din oala de turnare
reprezinta regiunea cea mai rece. In general se pot distinge trei zone de cristalizare (fig.1.13):

Zona cristalelor marginale (I) se compune din graunti de dimensiuni mici,   echiaxiali, iara o
orientare dominanta, formati datorita vitezei mari de racire la contactul metalului topit cu peretii
lingotierei. Rugozitatea peretilor interiori determina formarea unui mare numar de centre de
cristalizare.

Zona cristalelor columnare (II) cuprinde graunti de dimensiuni relativ mari,   cu aspect dendritic
sau columnar si cu o pronuntata orientare preferentiala, perpendiculara pe peretii lingotierei.

Zona cristalelor echiaxiale (III) este formata din graunti de dimensiuni relativ mari, echiaxiali si
cu orientari variate, aparuti in centrul lingoului datorita vitezei de racire mici din aceasta regiune

Metalul lichid se toarnă în forme metalice denumite lingotiere. Lingoul este un produs
metalurgic destinat laminării sau forjării.
La cercetarea unei structuri longitudi- nale a lingoului, se pot stabili trei zone existente:
1. Crusta – care se formează în nemijlocită vecinătate cu pereţii reci ai lingotierei;
2. Zona cristalelor columnare;
3. Zona cristalelor coaxiale
La temperaturi ridicate se observă tendinţa de crecreştere a dimensiunilor gră- unţilor, care
provoacă diminuarea entalpieilibere a sistemei. Acest fenomen se numeşte maturizare –
îmbătrînirea microstructurii.

Structura microscopului biologic

Acesta este cel mai comun tip de microscop. Mai este numit de cercetare. Puterea de marire
variaza intre 40 si 1000 de ori dar poate merge pana la 1500x sau 2000x. Cea mai importanta
zona folosita este cea intre 400x-500x

In cazul acestui tip de microscoape, pentru a obtine o imagine marita, lumina are un traseu unic
care trece printr-o serie de lentile – in linie – fiecare lentila marind imaginea deja marita de
lentila care a precedat-o. Pe scurt: un singur traseu al luminii si mai multe lentile.

Sistemul de lentile consta dintr-un obiectiv (cea mai apropiata lentila de obiect sau specimen), un
ocular (cea mai apropiata lentila de ochiul observatorului), un mecanism de focusare a imaginii
si unul de pozitionare a specimenului sau obiectului. In plus, microscopul foloseste lumina
(reflectata de o oglinda, naturala, de la o alta sursa sau de la un iluminator incorporat) pentru a
ilumina specimenul sau obiectul astfel incat acesta sa poata fi vazut cu ochiul.

De obicei obiectivul consta din 3 sau 4 lentile (uneori chiar 5) montate pe un adaptor rotativ
pentru obiective astfel incat puterea de marire sa poata fi modificata in functie de obiectivul
selectat. Imaginea produsa este bidimensionala (2D) si este de obicei in oglinda si rasturnata.
Cea mai folosita metoda de iluminare a specimenului este trans-iluminarea – lumina este
proiectata de dedesubt si trece prin specimen.

La o marire de 400x detaliile sunt la nivel celular in cazul specimenelor biologice. A invata
despre celule si micro-organisme este educational si foarte important in domenii medicale sau
stiintifice.
 Pentru studierea influenţei condiţiilor de răcire asupra defectelor structurii lingoului în
lucrarea de faţă se utilizează metoda modelării, şi anume, turnarea parafinei lichide într-o
lingotieră cu pereţii transparenţi de secţiune dreptunghiulară. Pentru observarea cristalizării
parafinei lichide pereţii lingotierei de lungime mai mare sunt transparenţi, confecţionaţi din sticlă
organică, iar pereţii de lungimea mică sunt confecţionaţi din oţel.
Pentru schimbarea vitezei de răcire sunt utilizate plăci izolatoare executate din diferite
materiale – lemn, textolit, oţel.

Experimentul 1. Lingoul cu pereții din metal

Timpul solidificării , Grosimea stratului solidificat S, Coeficientul vitezei de cristalizare

Nr.
min mm m, mm/min1/2
1 2 2 1.41
2 4 5 1.79
3 6 7 2.27
4 8 12 2.83
5 13 15 3.50

Timp total -33 Grosimea totală -41 Viteza medie -5.15

Eperimentul 2.Lingoul cu peretii din lemn.


Nr. Timpul solidificării , min
1 2
2 4
3 6
4 8
5 13
6 18
Timp total -51
Grosimea stratului solidificat S, Coeficientul vitezei de
mm cristalizare m, mm/min1/2
0 0
1 0.5
3 1.22
5 1.76
10 2.77
15 3.53
Grosimea totală -32 Viteza medie - 1,63