1) - SPIRIT DE OBSERVATIE

MODURI DE A ÎȚI ÎMBUNĂTĂȚI PUTERILE DE OBSERVAȚIE.

1.1) Atenția și gândirea critică

Fă un scurt test.
Atunci când mergi spre birou, reții numele cafenelei pe lângă care treci zi
de zi sau succesiunea evenimentelor accidentului de motocicletă la care ai
asistat acum câteva săptămâni ?
Cât de conștient/conștientă ești de problemele care se ivesc între colegii
tăi ?
Dar de greșeala de ortografie intenționată a cuvântului „reţii” de mai sus -
ai observat-o ?
de la www.mindtools.com

Vezi, dar nu observi. - Sherlock Holmes, în „Scandal în Boemia.”

Ai avut vreodată sentimentul de parcă ai trăi în propria ta „bulă” și abia

dacă te gândești la lumea de afară ?

Cu toții ne pierdem adesea în gândurile noastre sau trăim de pe o zi pe

alta pe modul autopilot. Cu toate acestea, atunci când facem asta, pierdem din
cantitatea și calitatea informațiilor pe care le absorbim, din potențialul de a fi
inspirați sau intrigați și din abilitatea noastră de a ne implica cu oamenii, locurile
și situațiile din jurul nostru.
Din fericire, dezvoltarea puterii de observație nu este o chestiune dificilă,
iar în cadrul acestui articol, vom explora câteva moduri ușoare pentru a o
dobândi.

Despre observație
Atunci când atenția ta este antrenată, te folosești de simțuri pentru a
examina ceva despre care ai o anumită curiozitate și îți evaluezi propriile
experiențe.
„A observa” nu este același lucru cu „a vedea”. Văzutul este pasiv. De
exemplu, vedem totul în jurul nostru în timp ce mergem spre serviciu, însă
foarte rar ne uităm după ceva specific sau ne notăm informații pentru a le folosi
mai târziu. Totuși, observația este un proces de atenție, intenționat este intens
și activ, prin care să poți aduna informații specifice pentru a le evalua.
Pentru strămoșii noștri preistorici, a fi conștienți de ceea ce îi înconjoară
era o chestiune de viață și de moarte – supraviețuirea lor depindea de această
observație. Cu toate acestea, un studiu făcut de cei de la Ohio State University
a arătat că abilitățile de observație sunt acum în declin.
Cel mai adesea, în aceste vremuri relativ civilizate, observarea mediului
nostru înconjurător nu va implica o chestiune de viață sau moarte. Totuși,
abilitățile de observație rămân importante, întrucât fără ele este foarte probabil
să ratăm informații cheie și să luăm decizii nu-atât-de-bine-informate în anumite
aspecte ale vieții noastre. Psihologii Arien Mack și Irvin Rock numesc această
tendință de a pierde detalii cheie ca fiind o „orbire perceptivă”.

De ce contează abilitățile de observație ?

Antrenarea capacității creierului tău de a observa îți permite să înveți și să
reții mai multe lucruri despre oamenii, locurile, evenimentele și situațiile din jurul
tău – îți permite să aduni detalii pe care altfel le-ai putea pierde. Evaluarea
critică a observațiilor tale te ajută apoi să înțelegi, să ajungi la concluzii bine
informate și să rezolvi probleme într-un mod mai eficient.
Alternativ, aceste abilități îți fortifică abilitățile la locul de muncă și cele
interpersonale, îmbunătățind modul în care interacționezi cu oamenii și mediile
din jurul tău.

Moduri de a îți ascuți abilitățile observaționale

Observația este o abilitate și, ca orice abilitate, o poți învăța și dezvolta.
Exersând, îți poți ascuți mintea și poți face ca observarea să devină un obicei.
Iată ponturi pentru a deveni mai atent/atentă.
Cunoaște-ți subiectul
Indiferent de ceea ce observi, o vei face mult mai eficient în momentul în
care îți cunoști subiectul.
Integrarea a ceea ce vezi cu ceea ce știi este o parte-cheie a observării, iar
tu poți fi observator/observatoare informat/informată doar atunci când știi cum
funcționează în mod normal o echipă, un loc sau un proces.
Încetinește și uite-te spre exterior
Este greu să dai dovadă de atenție atunci când ești pe grabă și te simți
stresat. Este esențial să te forțezi să iei o pauză și să încetinești, dar și să
elimini murmurul mintal din capul tău pentru a îți putea antrena atenția spre
exterior. Încearcă să te folosești de atenția conștientă pentru a te ajuta să te
concentrezi pe observarea altor oameni și a împrejurimilor.
Încearcă ceva nou
Îți poți dezvolta puterile de observație mergând într-un loc nou sau
încercând ceva diferit. Acest lucru îți intensifică conștientizarea și puterea de a
te concentra. Și cu cât faci asta într-un mod regulat, cu atât mai dezvoltate vor fi
abilitățile tale observaționale. Un sfat util este să vizitezi muzee sau galerii –
locuri care te invită în mod activ să experimentezi lucruri noi și să le observi
îndeaproape.

Elimină distragerile
Abilitatea ta de a observa depinde de cât de bine te poți concentra.
În cartea din 1987, intitulată Peopleware, Tom DeMarco și Timothy Lister
spun că durează 15 minute să îți recâștigi concentrarea după o distragere.
Prin urmare, este esențial să minimizăm distragerile sau să le înlăturăm cu
totul.
 Încearcă tehnici precum ascultarea activă și intrarea într-o stare de flux,
care te pot ajuta să te concentrezi și să menții distragerile aproape la minimum.
Joacă-te.

Un exercițiu mintal bun care îți antrenează și ascute creierul. Provocările

precum criptogramele și puzzle-urile de logică, jocurile precum Pictionary® sau
Rubik’s Cube® îți stimulează creierul să gândească intens, impulsionându-ți
puterile de logică și raționament. Un creier mai deștept și mai agil te ajută să
observi cu mai multă înțelegere și să deduci informațiile care nu sunt instant
evidente.

Testează-ți memoria
Memoria este un aspect crucial al observării. O strategie eficientă pentru
dezvoltarea memoriei de lungă durată este să alegi o dată sau un eveniment
din trecut. Apoi, scrie cât de mult îți poți aminti despre, cât de detaliat posibil.
Pentru a lucra la îmbunătățirea memoriei de scurtă durată, încearcă Jocul
lui Kim, o tehnică care provine din romanului lui Rudyard Kipling, Kim, din 1901.
Roagă pe cineva să adune 15 sau 20 de articole aleatoriu pentru tine. Studiază-
le timp de un minut, întoarce-te cu spatele și scrie despre cât mai multe articole
pe care ți le poți aminti. Nu le numi doar, descrie-le culoarea, forma,
dimensiunea și așa mai departe. În timp ce îți dezvolți abilitatea, crește
provocarea. De exemplu, adaugă articole care au miros sau fac un zgomot
pentru a îți invoca celelalte simțuri, dar redu timpul pe care îl ai la dispoziție
pentru a le observa. Poți aștepta și câteva ore înainte de a începe să listezi
ceea ce ai văzut.
Studierea fotografiilor și descrierea lor, alegerea diverselor obiecte și
căutarea lor oriunde te duci și încercarea de a lista tot ce este în sufrageria ta
sunt toate o modalitate bună de a îți îmbunătăți observația.

Ține un jurnal
Alege un loc în care să te așezi, observă și scrie despre detaliile a ceea
vezi și ale persoanelor pe care le întâlnești. Nu uita să te depășești lucrurile pe
care doar le vezi și să-ți folosești toate simțurile.
Încearcă să iei cu tine un caiet de schițe pentru a descrie prin desene ceea
ce observi. Nu îți face griji dacă desenul tău nu este minunat – nu trebuie să fii
următorul Picasso! Chiar și o lucrare de artă de bază te forțează să observi ce
este în jurul tău și să le evaluezi înainte de a pune creionul pe hârtie.

Dezvoltă-ți abilitățile de gândire critică.

Abilitatea de a gândi critic este un punct central al observației. Modul în
care te poți îndoi de ceva, îți poți motiva și analiza observațiile poate să adauge
sau nu valoare muncii depuse.
Gândirea critică este o abilitate și există o multitudine de instrumente și
tehnici pe care le poți folosi pentru a o dezvolta. Consultă articolul nostru pe
acest subiect pentru moduri de a face asta.
Puncte cheie
Observația este procesul concentrării pe ceva sau cineva pentru a aduna
informații pentru o evaluare critică. Este mai mult decât a vedea pasiv și îți
poate implica toate simțurile. Un spirit de observație bun te ajută să devii mai
informat și mai eficient a locul de muncă.
Pentru a îmbunătăți modul în care vezi oamenii, locurile, evenimente și
situațiile din jurul tău, stabilește cadrul prin cunoașterea subiectului tău,
încetinirea pașilor, eliminarea distragerilor și încercarea lucrurilor noi. Ascute-ți
mintea jucându-te jocuri care te provoacă, testându-ți memoria, scriind și
desenând observațiile și perfecționându-ți abilitățile de gândire critică.

1.2) – Atentie distributiva

- atenție care se poate îndrepta concomitent în mai multe direcții
în același timp

Ce este memoria de lucru

și de ce
unele persoane au o atenție distributivă mult mai bună

Internetul poate fi cea mai cuprinzătoare sursă de informație creată,

însă poate fi, de asemenea, și o sursă de distragere a atenției.

În încercarea de a afla un răspuns la orice întrebare pe care o avem,

navigăm pe mai multe pagini web, însă de multe ori ajungem să ne întrebăm cum
de am ajuns pe o anumită pagină și ce căutam; creierul nostru nu mai reușește
să proceseze marea cantitate de informație care este în fața ochilor noștri.
Cercetări anterioare demonstrau faptul că avem o capacitate foarte limitată
în a ne concentra când vine vorba de internet iar creierul nostru suferă când
încercăm totuși să facem mai multe lucruri în același timp la calculator. Un nou
studiu sugerează faptul că unii oameni sunt mai buni la multitasking on-line decât
alții. Capacitatea aceasta de a accesa mai multe pagini în același timp și de a
găsi răspunsul căutat are legătura cu memoria de lucru a respectivei persoane
și nu cu câtă experiență are în mediul virtual.

Memoria de lucru este o parte a creierului responsabilă pentru stocarea și

procesarea informațiilor, procesul de luare a deciziilor și de planificare a pașilor
necesari atingerii obiectivului.
Este responsabil pentru Atenția, Calitatea și Cantitatea de informații
care sunt Stocate și Procesate în
memoria pe termen scurt sau lung.
Multi psihologi descriu memoria de lucru ca abilitatea de a reține o cantitate
specifică de informații în timp ce intervin alte informații sau sarcini de realizat.
Studiile au sugerat faptul că memoria de lucru joacă un rol important în
multitasking.
Altfel spus, memoria de lucru poate deține doar o cantitate limitată de
informații la un moment dat, limitând capacitatea noastră de a gândi când vine
vorba de lucruri multiple.
Persoanele cu memorie mare de lucru au capacitatea de a înțelege mai ușor
diferite strategii, se pot folosi cu o mai mare ușurință de diferitele motoare de
căutare, pot formula diferite întrebări, analiza paginile web pe care navighează și
de a găsi răspunsuri mult mai ușor.
traducere și adaptare: Radu Ungureanu

1.3) – ATENTIA
CE ESTE ATENTIA SI DE CE ESTE ATAT DE IMPORTANTA ?

Atentia este un concept care se refera la cum procesam in mod activ

informatiile specific din mediul nostru.
Atentia este definita ca o calitate a perceptiei, care functioneaza ca un filtru
al stimulilor externi, selectand ceea ce este cel mai important si dand prioritate
activitatii. Suplimentar, acest mecanism controleaza si reglementeaza o gama
larga de activitati mentale de la invatare la rationamentul complex.
Mecanismele atentiei sunt modificate in functie de variabile care influenteaza fie
intun sens pozitiv, fie in unul negativ. (de la interes la stres).

Conform neuronup.com. (2017), exista cinci procese diferite ale atenţiei :

 Atenţie concentrată : abilitatea de a mentine in mod continuu focusul pe o

sarcina sau eveniment pentru o perioada lunga. Acest tip de atentie este
numit si vigilenta.

 Atenţie selectivă : abilitatea de a indrepta atentia si de a te focusa pe o

sarcina fara intrerupere sau interferenta de la factori sau stimuli externi sau
interni.
  Atenţie distributivă: abilitatea de a schimba rapid focusul de la o sarcina
la alta.
 Viteză de procesare : rata la care creierul realizeaza o sarcina (va varia in
mod evident in functie de sarcina si dependent de alte functii cognitive
implicate). Se masoara prin timpul trecut intre actiunea unui stimul si
raspunsul individual.

 Hemineglijare : dificultate mare sau inabilitate de a directiona Atentia catre

o anumita parte (de obicei stanga) a spatiului exterior sau a propriului corp.

De ce este importantă atenţia ?

Atentia este cheia de realizare a oricarei activitati zilnice (ADL), facilitand
perceptia, memoria si invatarea. Atentia ne permite sa regularizam impulsul de
informatie pentru indeplinirea actiunii, eliminand ceea ce este irelevant,
concentrandu-se pe constientizare si permitandu-ne sa raspundem la mai mult
de o activitate.

Acest material parţial sau integral

NU poate fi tipărit / printat /multiplicat.
NU poate fi folosit ca referiantă pentru alte
materiale/articole/ prezentări.
Acest material este destinat strict participanţilor înscrişi la cursul
“Tehnician devize şi măsurători în construcţii” specializare
ianuarie - martie 2024
 ALTERARI IN ACEASTA DIMENSIUNE
LA PACIENTII CU DEMENTA ALZHEIMER
Atentia este afectata in boala Alzheimer intr-un mod diferit: in timp ce
atentia concentrata este putin afectata, atentia selectiva si cea distributiva vor fi
afectate in mod sever de progresul bolii.

- In stadiile usoare ale bolii Alzheimer, exista dificultati in recunoasterea

obiectelor complexe sau noi, a culorilor cu nuante similare, a fetelor noi, a
spatiilor organizate complexe si a partilor interne ale corpului.

- In stadiile moderate ale bolii Alzheimer, recunoasterea obiectelor

familiare sau a mirosurilor, fetele cunostintelor pe care nu le vad frecvent si aria
cerebrala a organizarii simple sunt des alterate.
Aparitia incidentelor in recunoasterea propriului corp si agravarea
problemelor de discriminare a culorilor sunt de asemenea commune, cu
exceptia culorii rosu, galben, albastru, verde si negru.

- In stadiile avansate ale bolii Alzheimer (In ultima faza), pacientii nu pot
recunoaste figura proprie, nici in fotografii, nici in fata oglinzii, nici pe cea a
celor mai apropiate rude, majoritatea obiectelor, culorilor si locurilor cu o
organizare spatial foarte simpla…
Este necesar de asemenea sa se ia in considerare alte aspect care pot
afecta atentia, cum sunt depresia si consumul anumitor droguri psihotrope.

JOCURI SERIOASE ADECVATE PENTRU ACEASTA DIMENSIUNE:

Jocurile pentru stimularea atentiei sunt legate de cele in care acuitatea
vizuala, discriminarea, asocierea vizuala, orientarea si/sau identificarea
auditorie sunt solicitate.
Acestea sunt jocuri ca puzzle-uri, crearea de perechi, gasirea de numere
sau cautarea de obiecte in mediu.
Jocurile serioase recomandate pentru antrenarea acestei dimensiuni sunt
urmatoarele :

 Forme
 Bingo
 Pixeli
 Kinetoterapie
 Computere
 Supermarket
 Sarcina Duala
 Antrenament complet al creierului
 Jocuri de cuvinte